U NI VE RSI TA TE A  DI MI TRI E  CA NTE MI R BU CU 

RE STI 
Fa cu lta te a 

LU CRA RE  DE  LI CE NŢĂ

E co no mi a  ve rde . Mo de l du ra bi l de  pro du cti e  si  co 

nsu m

Pro fe so r Co o rdo na to r
Nu me  Pre nu me 
A bso lve nt
To a de r Ne de lcu

2021
 CU PRI NS

I NTRO DU CE RE  3

1 CA PI TO LU L 1. A SPE CTE  TE O RE TI CE  4

1.1 U ni u ne a  E u ro pe a nă – i mpli ca re  a cti vă în tra nzi ți a  către  e co no mi a  ve rde ...................................4

1.2 Măsu ri  și  i nstru me nte  pri vi nd de zvo lta re a  du ra bi lă și  e ra di ca re a  sărăci e i.  .................................7
1.3 E co no mi a  ve rde  a  Chi ne i  – u n mo de l de  u rma t?.......................................................................14

2 CA PI TO LU L 2. E CO NO MI A  VE RDE  17

2.1 U n răspu ns e co lo gi c la  e co no mi i le  și  me di i le  a fla te  în cri ză......................................................17
2.2 E xe mple  de  pa ra di gme  so ci o -e co no mi ce  pe ntru  e co no mi a  ve rde ............................................21
2.3 Mi jlo a ce  de  schi mba re ...............................................................................................................29
2.4 I mpli ca ți i  pe ntru  de zvo lta re a  du ra bi lă a  se co lu lu i  21................................................................34

3 CA PI TO LU L 3. STU DI U  DE  CA Z E CO NO MI A  VE RDE . MO DE L DU RA BI 

L DE  PRO DU CȚI E  SI  CO NSU M 37

3.1 I ntro du ce re ................................................................................................................................37
3.2 Me to do lo gi e.  .............................................................................................................................40
3.3 Re zu lta te le  ce rce tări i.  ................................................................................................................42
3.4 Di scu ți i.  ......................................................................................................................................49

CO NCLU ZI I  51

BI BLI O GRA FI E  53
 I NTRO DU CE RE 
Co nce ptu l de  me di u  își  a re  su rsa  de  pro ve ni e nță de  a pro xi ma ti v 30 de  a ni , când pe ntru  pri 
ma  o a ră în a nu l 1972, la  Co nfe ri nța  de  la  Sto ckho lm, s-a  lu a t în ca lcu l pro ble ma  me di u lu i  înco 
nju răto r și  a  e fe cte lo r a cți u ni lo r pe  ca re  o mu l de  între pri nde  a su pra  a ce stu i a .

Ma i  târzi u , în a nu l 1983 de bu te a ză a cti vi ta te a  Co mi si a  Mo ndi a lă pe ntru  Me di u  și  De zvo 
lta re , ca  u rma re  a  u ne i  re zo lu ți i  a  A du nări i  Ge ne ra le  a  A cți u ni lo r U ni te . Înce pând cu  a nu l 1985,
mo me ntu l ca re  ma rche a ză de sco pe ri re a  gău ri i  di n stra tu l de  o zo n de  de a su pra  A nta rcti ci i , se  înce 
a rcă lu a re a  u no r măsu ri  pe ntru  a  re du ce  co nsu mu l de  su bsta nțe  ca re  a fe cte a ză stra tu l pro te cto r de
o zo n.

Ca ta stro fa  de  la  Ce rno bîl ge ne re a ză a pa ri ți a  Ra po rtu lu i  Bru ndtla nd cu  ti tlu l „Vi i to ru l no 
stru  co mu n”, u nde  se  me nți o ne a ză no ți u ne a  de  „de zvo lta re  du ra bi lă” de fi ni tă ca  și  „ce a  ca re  u 
rmăre ște  ne vo i le  pre ze ntu lu i , fără a  co mpro mi te  po si bi li ta te a  ge ne ra ți i lo r vi i to a re  de  a -și  sa ti sfa 
ce  ne vo i le  lo r”.

3
 1 CA PI TO LU L 1. A SPE CTE  TE O RE TI CE 
1.1 U ni u ne a  E u ro pe a nă – i mpli ca re  a cti vă în tra nzi ți a  către  e co no mi a  ve rde 
U ni u ne a  E u ro pe a nă jo a că u n ro l e se nţi a l în de me rsu ri le  pe ntru  pre găti re a  Su mmi t-u lu i  de 
la  Ri o  di n 2012, fi i nd i mpli ca tă a cti v cu  sco pu l de  a  re la nsa  de zvo lta re a  du ra bi lă în rându l po pu 
la ți e i  e u ro pe ne , cât și  în rându l i nsti tu ți i lo r di n între a ga  lu me . Cu  a lte  cu vi nte  înce a rcă să cre e ze 
o  co e xi ste nță a  u nu i  pa rte ne ri a t între  me di u l pu bli c şi  ce l pri va t cu  sco pu l de  a  su sţi ne  a cti v i mpo
rta nţa  de o se bi tă pe  ca re  o  a re  de zvo lta re a  du ra bi lă a tât pe ntru  so ci e ta te , da r ma i  a le s pe ntru  e co 
no mi a  glo ba lă. O bse rvăm că fe no me nu l glo ba li zări i  e ste  ca  o  pa ra di gmă, e ste  o  a rmă cu  do u ă tăi 
şu ri , de o a re ce  a ju tă e co no mi i le  în a  se  de zvo lta , da r a me ni nţa re a  de  a  „căde a ” nu  di spa re . Fe no 
me nu l de  mo ndi a li za re  i mpu ne  o  su sţi ne re  a cti vă a  de zvo ltări i  du ra bi le .1

Pri ntre  pro pu ne ri le  și  co nclu zi i le  su rve ni te  în A vi zu l Co mi te tu lu i  E co no mi c și  So ci a l E u 
ro pe a n pe  te ma  „Către  u n su mmi t mo ndi a l pri vi nd de zvo lta re a  du ra bi lă în 2012”, s-a  me nți o na t
fa ptu l că su mmi t-u l a r tre bu i  să re învi e  spi ri tu l de  la  Ri o  și  să re vi go re ze  pri nci pi i le  de  la  Ri o  și 
A ge nda  21, ca  i nstru me nte  de  i mpli ca re  a  tu tu ro r părți lo r i nte re sa te  și  de  o ri e nta re  a  lu mi i  pe  o  ca 
le  ma i  du ra bi lă.

"Co nfo rm a rti co le lo r 1.4 și  1.5 di n ca pi to lu l Co nclu zi i  a l A vi zu lu i  Co mi te tu lu i  E co no mi c
și  So ci a l E u ro pe a n pe  te ma  „Către  u n su mmi t mo ndi a l pri vi nd de zvo lta re a  du ra bi lă în 2012”, su 
mmi t-u l a r tre bu i  să co nsti tu i e  u n re pe r și  să sta bi le a scă u n te rme n pe ntru  lu a re a  u ne i  de ci zi i  pri
vi nd u rmăto ri i  pa și  a i  ne go ci e ri lo r în cu rs pri vi nd schi mbări le  cli ma ti ce  și  bi o di ve rsi ta te a  și  re spe 
cta re a  a ce sto ra , pe ntru  fi na li za re a  ne go ci e ri lo r a ctu a le  pri vi nd me rcu ru l și  pe ntru  la nsa re a  de  no i 
ne go ci e ri  pri vi nd i nclu de re a  du ra bi li tăți i  în gu ve rna nța  co rpo ra ti vă. Su mmi t-u l a r tre bu i  să re cu 
no a scă și  să su sți nă Ca rta  Pământu lu i  ca  u n mi jlo c de  a  înde mna  pe rso a ne le  și  o rga ni za ți i le  di n
între a ga  lu me  la  a nga ja me nt și  a cți u ne .

În co ndi ți i le  a ctu a le  e co no mi ce , U ni u ne a  E u ro pe a nă si mte  pu lsu l e ve ni me nte lo r vi i to a re 

ce  po t ma rca  tra i e cto ri a  către  ca re  se  îndre a ptă sta te le  lu mi i  și  înce a rcă să se  i mpli ce  cât ma i  mu lt
în ve de re a  găsi ri i  u no r so lu ți i  ce  po t fi  a do pta te  și  a da pta te  a tât la  ni ve l ce ntra l, cât și  la  ni ve l lo 
ca l.

"În ba za  a na li ze lo r re a li za te  de  spe ci a li ști , e co no mi a  a  fo st a fe cta tă pro fu nd de  cri ze le  e co 
no mi ce , înre gi strându -se  o  înce ti ni re  a  cre ște ri i  e co no mi ce  su ste na bi le . Po pu la ți a  E u ro pe i , în spe 
1
Dogaru, L. Green Economy and Green Growth—Opportunities for Sustainable Development. Proceedings 2020, p.
141
4
ci a l, a  de ve ni t ma i  pre ca u tă, e vi tând să fa că i nve sti ți i  și  re du când pro pri u l co nsu m, a ce ste  a cți u ni 
fi i nd a li me nta te  de  co ndi ți i le  de  stri cte țe  di n do me ni u l de  cre di ta re  ba nca r, cât și  de  ci fre le  a la 
rma nte  a le  ra te i  șo ma ju lu i . Ra ta  șo ma ju lu i  în U ni u ne a  E u ro pe a na  s-a  me nți nu t în i u li e  la  9,5%, i a 
r în zo na  e u ro  a  fo st de  10%, ne schi mba tă fa ță de  i u ni e , po tri vi t da te lo r pre ze nta te  de  O fi ci u l E u 
ro pe a n de  Sta ti sti că."2

În rându l sta te lo r me mbre  U E , ce a  ma i  scăzu tă ra tă a  șo ma ju lu i  a  fo st înre gi stra tă în A u 
stri a , O la nda  și  Lu xe mbu rg, la  po lu l o pu s si tu ându -se  Spa ni a , Le to ni a  și  Li tu a ni a . În i u li e , ra ta  șo 
ma ju lu i  în Ro mâni a  e ra  de  7,3%. E u ro sta t e sti me a ză că 22,711 mi li o a ne  de  bărba ți  și  fe me i  di n
U ni u ne a  E u ro pe a na , di ntre  ca re  15,757 mi li o a ne  în zo na  e u ro , nu  a ve a u  u n lo c de  mu ncă în lu na 
i u li e  2011. Co mpa ra ti v cu  lu na  i u ni e  2011, nu măru l șo me ri lo r a  cre scu t cu  18.000 în U E  și  a  cre 
scu t cu  61.000 în zo na  e u ro .

"A ce ste  ci fre  nu  re pre zi ntă re zu lta te  îmbu cu răto a re  pe ntru  vi i to r și  e sti mări le  a ra tă că e fe 
cte le  cri ze i  e co no mi ce  se  po t e xti nde  la  o  cri ză so ci a lă pe ntru  ma jo ri ta te a  țări lo r me mbre  U E ."3
În plu s, e xi stă o pi ni i  a le  spe ci a li ști lo r și  so nda je  ca re  pre zi ntă fa ptu l că, di n pri ci na  cri ze i  da to ri i 
lo r di n sta te le  e u ro pe ne , a nu l 2012 va  fi  ma rca t de  de cli n e co no mi c, fi na nci a r și  mu lti ple  tu lbu 
rări  so ci a le .

Co nfo rm a na li ști lo r i nte rvi e va ți  de  Blo o mbe rg, zo na  e u ro  va  i ntra  în re ce si u ne  în u rmăto a 
re le  12 lu ni , pro ble me le  di n se cto ru l ba nca r se  vo r înrău tăți  și  în u rmăto ri i  ci nci  a ni  ce l pu ți n u n
me mbru  a l zo ne i  e u ro  va  re nu nța  la  mo ne da  u ni că. So nda ju l a  fo st re a li za t în rându l a  1.031 de  i 
nve sti to ri , a na li ști  și  tra de ri  di n între a ga  lu me .

"U ni u ne a  E u ro pe a nă înce a rcă să între pri ndă măsu ri  pe ntru  a  e vi ta  a ce ste  su mbre  pro gno
ze , pe ntru  a  a te nu a  cât ma i  mu lt e fe cte le  po stcri ză și  pe ntru  a  găsi  so lu ți i  de  e vi ta re  a  căde ri i  într-
o  no u ă e ta pă a  re ce si u ni i . Co nfe ri nța  de  la  Ri o  di n 2012 înce a rcă să a du că în de zba te re  so lu ți i  re a 
le  ca re  să a ju te  țări le  lu mi i  să de pășe a scă pe ri o a de le  de  cri ză."4 E co no mi a  ve rde , ca  și  co nce pt re 
pre zi ntă o  o pti că di fe ri tă, o  no u ă vi zi u ne  me ni tă să re e chi li bre ze  si tu a ți i le  ca re  pro vo a că ha o s.

U ni u ne a  E u ro pe a nă pro pu ne  pe ntru  a ce a stă întâlni re  o  re înno i re  a  a cti vi tăți i  de  de zvo lta re 
du ra bi lă la  ni ve l mo ndi a l pri n:

 "de fi ni re a  și  a pli ca re a  a spe cte lo r di ve rse  a le  e co no mi e i  ve rzi , e co lo gi ce ;

2
Promoting Eco-innovations to Leverage Sustainable Development of Eco-industry and Green Growth A.N. Sarkar ,
European Journal of Sustainable Development, 2013, p. 117
3
Dinu, M. (2010). Economia de dicţionar. Exerciții de îndemânare epistemică, Editura Economică, Bucureşti, p. 62
4
Is green economy achievable through championing green growth? A local government experience from Zambia,
Phiri Rodgers , Jàmbá: Journal of Disaster Risk Studies, 2016, p. 64
5
  a si ste nță fi na nci a ră și  de  tra nsfe r de  te hno lo gi e  și  de  kno w-ho w;

 fu nda me nta re a  di ve rse lo r a spe cte  a le  gu ve rna nțe i  în do me ni u l de zvo ltări i  du ra bi 

le ;

 i mpli ca re a  între gi i  so ci e tăți  di n E u ro pa  pe ntru  o pti mi za re a  vi zi u ni i  de  la  Ri o  și  a 
co rda re a  spri ji nu lu i  po li ti c ne ce sa r."5

5
Strategies for greening the economy in three Nordic countries, Jamil Khan et al., Environmental Policy and
Governance, 2021, p. 154
6
1.2 Măsu ri  și  i nstru me nte  pri vi nd de zvo lta re a  du ra bi lă și  e ra di ca re a  sărăci e i 
No u l si ste m e co no mi c ca re  se  ba ze a ză pe  de zvo lta re a  du ra bi lă se  pa re  că va  de ve ni  so lu ți 
a  pe ntru  de păși re a  pro ble me lo r de  me di u , e co no mi ce  și  so ci a le , vi zând to to da tă ge sti o na re a  cri ze 
i  și  a  e fe cte lo r a ce ste i a ."6 În a ce st se ns, e ste  ne vo i e  de  lu a re a  u no r măsu ri  pri n u ti li za re a  u no r po 
li ti ci  a de cva te  ca re  să cre e ze  co ndi ți i  de  su sți ne re  a  cre ște ri i  e co no mi ce  și  de  re du ce re  a  sărăci e i .
În me di u l e co no mi c a ctu a l, ma jo ri ta te a  țări lo r a u  fo st și  încă su nt a fe cta te  de  cri ză, împi e di când
o  cre ște re  e co no mi că. To tu și , cre ște re a  e co no mi că tre bu i e  să fi e  po si bi lă, pe ntru  a  i e și  di n a ce st
co la ps pri n cre a re a  u no r le gătu ri  so li de  între  de zvo lta re , pro du cți e  și  co nsu m du ra bi l.

Na tu ra  și  va lo a re a  a ce ste i a  jo a că u n ro l i mpo rta nt de  spri ji n pe ntru  cre ște re a  e co no mi că
în co nte xtu l a ctu a l nu ma i  da că se  va  co nști e nti za  i mpo rta nța  e chi li bru lu i  în do me ni u l pro te cți e i  a 
ce ste i a . A i ci  i nte rvi ne  și  co nce ptu l de  e co no mi e  ve rde , ca re  a re  ca  o bi e cti v tra nzi ți a  către  o  e co 
no mi e  strâns le ga tă de  de zvo lta re a  du ra bi lă. Si ste mu l e co no mi c pre zi ntă mu lte  flu ctu a ți i , i a r a ce a 
stă no u ă vi zi u ne  tre bu i e  să se  mu le ze  pe rfe ct de  la  înce pu t to cma i  pe ntru  a  fi  a da pta tă pe  te rme n
lu ng. Pe ntru  a  i mple me nta  po li ti ci le  a so ci a te  cu  E co no mi a  ve rde , e ste  ne vo i e  în pri mu l rând de  u 
n e fo rt co mu n a l tu tu ro r țări lo r, de  ca mpa ni i  de  co nști e nti za re  a  i mpo rta nțe i  a ce stu i  fe no me n, cât
și  de  o fe ri re a  de  so lu ți i  o po rtu ne  și  a pli ca bi le .

"De  e xe mplu , pe ntru  a  i mple me nta  e co no mi a  ve rde  în fi e ca re  sta t, e ste  ne vo i e  de  i mpli ca 
re a  pro fu ndă a  co nsu ma to ri lo r și  a  me di u lu i  de  a fa ce ri , a lătu ri  de  i mple me nta re a  ca dru lu i  pri nci 
pa l de  măsu ri  pro pu se  și  a do pta te  la  ni ve lu l o rga ni sme lo r de  co ndu ce re  na ți o na le  și  i nte rna ți o na
le . Tre bu i e  să se  înțe le a gă fa ptu l că e ste  o  pri o ri ta te  u ti li za re a  du ra bi lă a  re su rse lo r, ma i  a le s a 
vând în ve de re  schi mbări le  cli ma ti ce  di n u lti me le  de ce ni i ."7

E ra di ca re a  sărăci e i  e ste  strâns le ga tă de  ge sti o na re a  du ra bi lă a  re su rse lo r na tu ra le . Di n ce 
mo ti v? De o a re ce  po pu la ți a  săra că își  a si gu ră mi jlo a ce le  de  e xi ste nță pri n de pe nde nța  de  re su rse le 
na tu ra le . Ca pi ta lu l na tu ra l e ste  le ga t de  pro ble me le  a ctu a le  a le  o me ni ri i , cu m a r fi : sărăci a , sa lu 
bri ta te a , sănăta te a , e du ca ți a . O bi e cti ve le  sta te lo r tre bu i e  să u rmăre a scă pe  te rme n lu ng u rmăto a re 
le  pro ble me :

 "se cu ri ta te a  a li me nta ră;

 bu năsta re a  și  sănăta te a  po pu la ți e i  pe  te rme n lu ng;

6
Dinu, M. (2006). Globalizarea. Modelul explicativ, Seria Sinteze, Editura Economică, Bucureşti, p. 9
7
An Empirical Investigation on the Transition Process toward a Green Economy Larissa Batrancea et al.,
Sustainability, 2021, p. 152
7
 

BI BLI O GRA FI E 
1. A  V Bi lga e v e t a l., I O P Co nfe re nce  Se ri e s: E a rth a nd E nvi ro nme nta l Sci e nce , 2019
2. A n E mpi ri ca l I nve sti ga ti o n o n the  Tra nsi ti o n Pro ce ss to wa rd a  Gre e n E co no my La ri ssa  Ba tra 
nce a  e t a l., Su sta i na bi li ty, 2021
3. A sse ssme nt o f the  e co no mi c a cti vi ty gre e ni ng le ve l a nd the  gre e n e co no my de ve lo pme nt di re 
cti o ns Y V Ve rta ko va  e t a l., I O P Co nfe re nce  Se ri e s: E a rth a nd E nvi ro nme nta l Sci e nce , 2019
4. Di nu , M. (2006). Glo ba li za re a . Mo de lu l e xpli ca ti v, Se ri a  Si nte ze , E di tu ra  E co no mi că, Bu cu 
re şti 
5. Di nu , M. (2010). E co no mi a  de  di cţi o na r. E xe rci ți i  de  înde mâna re  e pi ste mi că, E di tu ra  E co no 
mi că, Bu cu re şti 
6. Di nu , M. (2011). „Fu nda me nte le  a nti te ti ce  a le  e co no mi e i ”, E co no mi e  Te o re ti că şi  A pli ca tă,
Vo l. XVI I I , Nr. 3(556)
7. Do ga ru  L. Gre e n E co no my a nd Gre e n Gro wth—O ppo rtu ni ti e s fo r Su sta i na ble  De ve lo pme nt.
Pro ce e di ngs. 2020
8. Do ga ru , L. Gre e n E co no my a nd Gre e n Gro wth—O ppo rtu ni ti e s fo r Su sta i na ble  De ve lo pme 
nt. Pro ce e di ngs 2020
9. Do ga ru , Lu cre ți a . 2020. Gre e n E co no my a nd Gre e n Gro wth—O ppo rtu ni ti e s fo r Su sta i na ble
De ve lo pme nt Pro ce e di ngs
10. E nvi ro nme nta l I nno va ti o n a nd Gre e n Gro wth i n the  Re pa i r a nd Ma i nte na nce  o f Ca rs; Ca se 
Stu dy, Mi la n Ma je rník e t a l., Su sta i na bi li ty, 2021
11. Gre e n gro wth i n Vi e tna m: po li ci e s a nd cha lle nge s, Ngu ye n A n Di nh e t a l., E 3S We b o f Co 
nfe re nce s, 2020
12. Gre e n Te chno lo gy a nd Su sta i na ble  De ve lo pme nt: A sse ssme nt a nd Gre e n Gro wth Fra me wo 
rks Mi nji a n Gu o  e t a l., Su sta i na bi li ty, 2020
13. I s gre e n e co no my a chi e va ble  thro u gh cha mpi o ni ng gre e n gro wth? A  lo ca l go ve rnme nt e xpe ri 
e nce  fro m Za mbi a , Phi ri  Ro dge rs , Jàmbá: Jo u rna l o f Di sa ste r Ri sk Stu di e s, 2016
14. Pro mo ti ng E co -i nno va ti o ns to  Le ve ra ge  Su sta i na ble  De ve lo pme nt o f E co -i ndu stry a nd Gre e n
Gro wth A .N. Sa rka r , E u ro pe a n Jo u rna l o f Su sta i na ble  De ve lo pme nt, 2013
15. Sti gli tz, J. (2010). În căde re  li be ră: A me ri ca , pi a ţa  li be ră şi  prăbu şi re a  e co no mi e i  mo ndi a le , E 
di tu ra  Pu bli ca , Bu cu re şti 
16. Stra te gi e s fo r gre e ni ng the  e co no my i n thre e  No rdi c co u ntri e s, Ja mi l Kha n e t a l., E nvi ro nme 
nta l Po li cy a nd Go ve rna nce , 2021
8
17. U si ng a  syste m thi nki ng a ppro a ch to  a sse ss the  co ntri bu ti o n o f na tu re  ba se d so lu ti o ns to  su sta 
i na ble  de ve lo pme nt go a ls, E u la li a  Góme z Ma rtín e t a l., Sci e nce  o f The  To ta l E nvi ro nme nt,
2020
