BIBLIOTECA OFICIULUI DE STUDII, DOCUMENTARE $1

STATISTICA AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

Nr. 34

PETRE STRIHAN
MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT

DATOR I I L E
FUNCTIONARULUI PUBLIC,
IN MORALA SI IN DREPT
LI

(EXTRAS DIN BULETINUL MINISTERULUI

_ AFACERILOR INTERNE Nr. 3-4, 1943)

MONITORUL OFICIAL $I IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA BUCURESTI 1943
C. 64.319.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA OFICIULUI DE S.TUDIL DOCUMENTARE SI
STATISTICA AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE
r '

Nr. 34
,

t,
PETRE STRIHAN
MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT

DATOR I I L E
FUNCTIONARULUI PUBLIC, _r-

IN MORALA $1 IN DREPT
F.

V
_ c
(EXTRAS DIN BULETINUL MINISTERULUI

- " AFACERILOR INTERNE Nr. 3 -4, 1943)

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA BUCURESTI 1943
C. 64.319.
www.dacoromanica.ro
-t II ,tri-
 I

DATORIILE FUNCTIONARULUI PUBLIC,

IN MORAL. SI IN DREPT)
Ministerul Afacerilor Interne desfasoara de mai multa
vreme o sfortare tenace de pedagogie administrative.
Conceptia administrative a regimului Domnului Maresal
Antonescu, considers antrenamentul profesional al functionaru-
lui public ca un punct cardinal. Dupd, ce am intreprins cursurile
de perfectionare administrative cu cei mai inalti functionari, v'am
lasat pe Dvs. mai la urma nu pentruca v'am.considera mai putin
insemnati, nici pentruca v'am socoti desavarsiti, ci pentruca
in administratia romaneasca, in care este atata de facut si in care -
totul este de refacut, trebue sa ai metoda si rabdare si sa to feresti
de a face totul dintr'odata, cu riscul de a nu realiza nimic.
Inauguram deci astazi cursurile de perfectionare a cunos-
tintelor profesionale pentru functionarii dela gradul de impiegat .

pand la gradul de sef de sectie inclusiv, cu convingerea ca impli-

nim o datorie si ca umplem un, gol.
Aceste cursuri care incep astazi, sunt programate din ordi-
nul D-lui General Dumitru Popescu, cdruia administratia roma-
neasca ii datoreazd atatea impliniri, si sunt puse sub directiunea
superioard a D-lui Secretar general Alexandru Ionescu, caruia
Ministerul ii datoreaza atatea rezultate. Ele au menirea sa face
din Dvs., incetul cu incetul, pe nesimtite, functionari mai buni, ce-
li

tateni mai buni, oameni mai buni.

La aceste cursuri yeti revedea textele si principiile in care se
incadreaza zilnic activitatea Dvs ; veti reciti ordinele a caror exe-
cutare va incumba; yeti cerceta legaturile serviciului Dvs. cu
celelalte servicii; yeti discuta inetodele cele mai bune pentru spo-
rirea randamentului sfortarilor Dvs. ; yeti realiza o interpretare
unitara ; yeti invedera cunostintele Dvs. si veti avea prilejul sa
. *) Conferinth tinuta la Fundatia Carol I in ziva de 3 Mai, la deschiderea eursurilor
de perfectionare cu functionarii serviciilor eentrale ale Alinjsterului Afacerilor Interne,

www.dacoromanica.ro
 4

va distingeti. Oricum, la aceste cursuri, °data pe saptamana, pans

la August, VA yeti desprinde din hartiile si din dosarele Dvs.,
pentru ca in contact cu colegii Dvs., cu sefii Dvs. si cu Istiinta sa
puteti sa va aplecati asupra Dvs. insiva si sa va ridicati apoi
catre un ideal de perfectiune, catre care aveti si dreptul si da-
toria sa nazuiti.
Indatoririle functionarului public sunt multiple si variate.
Varietatea acestor indatoriri este in functiune de specialitatea
serviciului ; cu toate acestea se pot formula o serie de indatoriri
fundamentale, comune tuturor functiunilor, oricare le-ar fi spe-
cialitatea, precum si un manunchi de idei morale, care doming
activitatea functionarului public si care orienteaza atitudinea
lui in fata functiunii, in fata natiunii, in fata vietii.
Despre aceste indatoriri si idei morale fundamentale mi-am -

propus sa va intretin in prelegerea de astazi. ,

Functionarul public are o serie de raporturi care implica o

serie de tot atatea indatoriri. .

In primul rand si trebue s'o luam dela simplu la complex

functionarul public are raporturi cu colegii. Fate de colegi,
functionarul public ,este dator sa cultive spiritul de camaraderie,
spiritul de dreptate, politetea si, cu toate ca legea nu o prevede,
increderea. Insist asupra acestui sentiment care lipseste in mare
masura in raporturile dintre colegi, fiindca numai asa se explica
pentru ce 4 fac hartii scrise si corespondente numeroase intre
.
directii, intre servicii, chiar intre birouri.
Mai multa incredere, cultivata cu ingrijire, bazata pe pre-
cedente, intemeiata pe legaturi dela suflet la suflet, este de na-
tura sa evite foarte multe sfortari, sa face economic de material,
de timp, de corespondents, intr'un cuvant de biurocratie. _

Mai departe, functionarul are raporturi cu sefii.

Sefilor, functionarul le datoreste. in primul rand respect.
Le datoreste insa si ascultare. Aceasta este o datorie legala, cad
functionarul administrativ este incadrat intr'o ierarhie, care
cere, in virtutea unei legi naturale, ascultarea.
Ascultarea aceasta trebue sa fie insa nu numai formala,.ci
reala, pentru ca functiunea publics sati dea maximum de ran-
dament. , , . -

www.dacoromanica.ro
 5

i mai trebue ,ca aceasta ascultare sa fie dublata de o alts

insusire, pe care codul n'o prevede, pe care morala insa o pre-
tinde, anume : curajul.
Functionarul, oricat ar fi de j os in ierarhia administrative,
are nu numai dreptul, dar si datoria nu numai fata de el, dar si
fata de functiunea publica, de a avea curajul moral al opiniei sale,
al atitudinei sale, chiar in raporturile cu sefii. E adevarat ca acest
, curaj trebue sa fie invesmantat in formele respectului si ale cu-
viintei. Curajul nu e tot una cu insolenta. Dar subliniez CA in ad-
ministratia roman' easca este mare nevoe de curaj.
Curajul in opinie, afirmat chiar in scris, intr'un referat ar-
ticulat, bazat pe texte si isvorit din convingere, este un mijloc de
educare a functionarului, de formare a caracterului si de inal-
tare a nivelului administratiei-romanesti. In aceasta privinta,
cunoasteti ordinul pe care conducerea Ministerului 1-a lansat
mai de multa vreme, ca fiecare functionar card face un referat,
dela treapta de sef de birou in sus, este obligat ca in referat sa-si
arate .parerea. Atitudinele neutrale, lipsite de curaj si fricoase
.4 de raspundere suet incompatibile cu regimul de curaj, de carac-
ter si de onoare sub care traim.
. Functionarul are in acelasi time raporturi cu subaltern%
Fata de subalterni functionarul trebue sa se poarte cu drep-
tate si cu omenie ; si, chiar cu politete. Este mai usor sa fii poli-
ticos cu sefii decal cis subalternii. Socotesc insa ea politeta ono-
reazd mai molt pe cel care o practicti dealt pe acel diruia se ddre-
seadi. De aceea seful adevarat este politicos si cu subalternii.
Seful trebue sa fie in acelasi timp omenos fata de subalterni, sa
I eonsidere pe subaltern ceeace este: un colaborator. Situatia,ie-
rarhica nu permite, in spiritul de dreptate si omenie, abuzuri
fata de subalterni.
Deaceea recomand cu toga caldura politeta fata de subal-
terni care este un aspect al omeniei si un mijloc de ridicare a
nivelului nostru ca popor; caci ridicarile de ton, enervarile si
toate atitudinele violente nu slujesc la nimic; intuneca mintile,
impiedeca solutiunile si intarzie progresul nostru ca popor
civilizat.
Warn spus insa ca seful trebue sa alba% fata de subalterni
criterii drepte
Dreptatea fata de subalterni trebue sa se manifeste in justa
repartitie a muncii, in justa repartitie a avantajelor functiunii, .

cum si in exacta si obiectiva notare. Dreptatea in repartitia

www.dacoromanica.ro
-
 munch, cred ca simtiti mai bine cleat mine cat e de necesara.
Sunt in toate serviciile oameni care beneficiaza de defectele for
fi oameni care due povara calitatilor for suet functionari care
nauncesc din zori si pans in noapte, fiindca sefii for au mai multa
ineredere in ei, dar care suet aproximativ la fel remunerati ca si
ceilalti, care se camufleaza oarecum si strica balanta de drepturi
si de datorii care trebue sa functioneze impecabil in raporturile
dintre functionari.
Cu privire la raporturile dintre sefi si subalterni, am sa evoc
cateva randuri din indemnurile administrative date de Domnul
Maresal:
Orice sef, spune D-sa in ordinul circular din 10 Septemvrie
1940, trebue sa se poarte cu subalternii sai cu omenie.
Sentimentele sufletesti de omenie fats de subaltern adue
din partea acestuia dragostea de munca, increderea in sef, in-
viorarea morals in toate actiunile bune, mandria respectului ce i
se da, si desvolta personalitatea tuturor".
Este asa de adevarat c.e spune Domnul Maresal, incat fiecare
dintre not a simtit increderea in el insusi, ridicarea moralului sau
si sporirea potentialului de munca, atunci cand a fort tratat de
un superior cu omenie si cu intelegere.
In acelasi ordin circular se scrie :
Nu trebue sk se uite ca rolul sefului este de a indrepta cu
parinteasca atitudine, nu de a brusca, de a pedepsi, de a u-mili.
Nu se poate cere sacrificit sufletelor care au fost crescute la
scoala umilintei",
Inlauntrul serviciilor functionarul trebue sa-si dea seama
ca gel este un element dintr'un ansamblu, care ca sa functioneze
bine, fiecare trebue sa-si faca datoria intr'un anumit tempo.
Lucrarile administrative seamana oarecum cu lucrul care se
practices intr'o industrie; si tendinita organizarii rationale a ad-
ministratiei este realizarea controlului automat, asa cum exists
in industrie; undo daca unul a intarziat sa-si aduca contributia lui
- la lucrul care aluneca pe bands, este imediat descoperit.
Functionarul trebue sa-si dea seama ca este un element al
ansamblului si skull intarzie in lucrarile sale, fiindea el nu rea-
lizeaza integral un act administratiV, de cele mai multe on el
aducand doar o contributie modesty in opera de elaborare a ac-
tului administrativ.
Mai departe, inlauntrul serviciului, functionarul trebue sa
pastreze secretul de serviciu. .

www.dacoromanica.ro
4
 v
7 y.=

Aceasta este o indatorire pe care foarte Multi o uita Socrate

spunea ca e mai usor sa tii in gura un carbune aprins decat sa
pastrezi un secret. i el avea dreptate, pentruca Grecii vechi erau
locvaci. Romanii insa care sunt mai putin vorbareti ca Grecii, nu
sunt totusi taciturn; foarte multi se considers inaltati in ochii
semenilor for daca diseuta in reuniunile prietenesti ordinele de
serviciu sau masurile despre care, in exercitiul functiunii, au
luat cutto§tinta. Nu este nimic mai periculos decat aceasta prac-
tica. Reamintesc ca daca. discutarea ordinelor de serviciu de care
lunctionarii Ministerului de Domenii nu ar putea sa produca
prea mare vatamare intereselor superioare ale Statului, divulga-
rea masurilor care se iau la Ministerul Afacerilor Interne, pre-
zintd, caracter de pronuntata gravitate. Aici cand e vorba de ma-
surile care se iau, toti au interesul sa afle ceva cu un moment
mai devreme, prin indiscretia unui functionar. De aceea, socotese
necesar sa va reamintesc obligatiunea secretului profesional, care
nu este numai o obligatie moral,, ci Si una legala, prevazuta de
kloug on in Codul functionarilor publici: odata la enumerarea
indatoririlor fundamentale si alts data in ins4i formula jura-
mantul-ui. 1'

Functionarul mai are o indatorire fundamentala: aceea de

a Dastra prestigiul functiunii sale atat in timpul serviciului, cat
i in afara serviciului. Acest prestigiu este necesar autoritatii
insa§i. E adevarat ca §i functionarul se imparta§e§te personal din
prestigiul pe care 11 capata prin exercitarea functiunii sale;
accentuez insa ca functionarul este obligat sa pastreze ne-
tirbit prestigiul functiunii sale, nu numai in timpul serviciului,
dar si in afard. Cineva care nu cunoaste principiile in materie ar
putea sa se revolte la gandul ca functionarul este urmarit de catre
autoritatea de care depinde si in vieata sa particulars, in afara
.de serviciu- . .

0 analiza mai atenta ne face insa sa observam ca, functiona-

rul public isi poarta cu sine calitatea sa de functionar public §i
in afar& de cadrul serviciului. Peste tot made se duce, la plimbare,
la restaurant, in familie, in reuniuni prietenesti, pretutindeni el
ran:lane functionar public, chiar daca nu este in exercitiul fune-
tiunii. Numai printr'o sfortare de abstractie putem sa taiem rea-
litatea vie in doia §i sa zicem: aici e functionarul, dincolo e
omu1. In vieata care se prezinta oamenilor, in bloc, concret, fune-
-tionarul apare ca un om intreg, impodobit, dar §i impovarat de L.
demnitatea calitatii sale de functionar. Cine urea sä separe com-

www.dacoromanica.ro
1
 ti
8

plot pe functionar. de om, afirmand ca in afara de serviciu func-

tionarul are dreptul sa se poarte in mod liber, cu neglijarea.
calitatii si demnitatii lui profesionale, acela cade intr'o greseala
pe care studentilor mei le-am ridiculizat-o evocand o anecdota.
povestita de Faguet. Acesta spune intr'una din cartile sale, ea a.
doamna din buna societate s'a ,dus sa se spovedeasca; si preotului
care o spovedea i-a marturisit ca are patima jocului de carti;
. atunci preotul catolic, a certat-o foarte aspru; dupes aceea, intr'o
familie, la o reirniune de joc de carti, doamna intalneste exact pe ,
acelasi preot si vede ca preotul juca virtuos, cu mare pasiune, se
pare chiar cu mai mare pasiune decat ea insasi. Aceasta a' deter- ..
minat-o pe aceasta doamna sal -i reproseze preotului, ca a certat-o-
nedrept la spovedanie. La care repros, preotul a raspuns intoc.-
mai ca aceia care vor sa distinga pe functionar de om Eu cand_
joe, joc, iar cand spovedesc, spovedesc".
Prin Urmare functionarul public trebue sa pastreze presti-
giul functiunii sale, oricare ar fi imprejurarea in care se gasester
pretutindeni trebuind,sa poarte demnitatea functiunii sale, fares.
de care nu se poate coneepe nici ca om.
Tree acum sa cercetez indatoririle functionarului public in.
raporturile sale cu publicul, = problema cea mai sensibilk
fiindca publicul este pe deoparte mai putin apt sa inteleaga difi-
tultatile functiunii publice si deci mai pretentios fata de func- _

tfonar; pe de alts parte, pentruca functionarul, care se recru-

teaza dupes criterii serioase si dela care se 4-teapta un nivel mai
limit de cultures si de educatie cleat dela simplii cetaten§i, are
anumite indatoriri in exercitarea atributiunilor lui care depasesc-
domeniul propriu zis administrativ. 1VIa explic.
'Cu privire la tratamentul publicului, functionarul public sta.
sub greutatea unui mare imperativ moral 4i administrativ el_
trebue sa-si aminteasca in fiecare zi si in fiecare ceas ca este in-
cadrat intr'im serviciu public si ca orientarea lui sufleteasca tre-
bue sa concorde cu orientarea serviciului public insusi. Aceasta.
orientare este esentialmente altruists, generoasa, dezinteresata.
Serviciul public este- creat ca sa serveasca pe situ. Functionarul
trebue sa se cuminice din acelasi duh si sa adopte o atitudine de-
generozitate, de altruism si de desinteresare fat& de publicul care-
asteapta servicii dela el. .

. $i nu e de prisos sa reamintesc ea insasi etimologia euv'antu-

lui administratie, releva sensul profund al, notiunii. Administra-
tie vine dela verbul latin administrare"_si derives din substan-

www.dacoromanica.ro
 9,
, - , -
.,
tivul minister", care insemneaza servitor, ceeace arata ca
servirea altora este de esenta administratiei. .
.
In afara deci de functiunea lui, care implied datorii legale,
functionarul are o misiune care implied datorii morale. "Aceasta.
misiune ii impune desinteresare Si 'altruism in fata acelora care- I

asteapta servicii dela el. Functionarul trebue sa-si repete mereu.

ea' publicul este elementul principal in raport cu administratia, ,,
caci in public rezida scopul serviciului public. Nu publicul este
creat pentru serviciu, ci serviciuleste creat pentru public. Aceasta,
1,<. este esential. In scoala,profesorii sunt pentru elevi; in biserica.
preotii sunt pentru credinciosi; in birouri functionarii sunt pen-
-. tru public, pentru acel public compus din oameni anonimi si unii

... - dintre ei necajiti, care asteapta satisfactia intereselor lor. -

... Functionarul public e bine sa evoce in fiecare moment pe-
,
acela care indaratul hartiei reci si a formulelor oficiale exists.
cu nervii lui, cu nevoile lui, cu interesele lui, cu sufletul lui si.
care asteapta rezolvarea intereselor sale legitime. Functionarul
public trebue sa stie ca el este functionar in raport cu un singur
serviciu public, dar in raport cu o serie indefinite de servicii
publice, incepand cu oficiul de stare civila si sfarsind cu acelasi
oficiu de stare civila, el face parte din public si este direct jute- ...
resat ca toti functionarii publici sa se patrunda de imperativele
sufletesti ale misiunii lor. Misiunea funetionarului public este 1

aspra, cap toate misiunile. Ea are eeva religios, eeva mistic, care
implied oarecari privatiuni si suferinte; ea are insd si un nimb-
de poezie si eroism, care constitue elementul eel mai nobil al Ca-
rierii si care ridica functiunea publics pe un pedestal de spiritua- ,
litate. .
-
,

Misiunea aceasta de a servi in mod dezinteresat pe altii im-

plica o atitudine permanent morale. Desinteresarea este nu nu-
mai o obligatie morald ci si una legala.
Functionarului ii este interzis sa primeased nu numai bath dar
oricare alte foloase dela cei pe care ii serveste, chiar pentru inde-
, plinirea cored/ a atributiunilor sale. Functionarul public trebue
sa se pastreze ancorat in acest spirit de dezinteresare; in acest
stop, legea ii cere sa nu face niciun fel de comert. 4

a Desinteresarea aceasta, evident, produce o consecinta prac-

tied, importanta pentru vieata functionarului: functionarul tre-
bue sä se resemneze sa traiascd, o vieata sobra i sa nu stranger
avere. Aceasta poate.pe multi ii intristeaza..Ca unul care a gandit
- si a simtit aceste lucruri si care a fost si el functionar' -ca dv.,

www.dacoromanica.ro
 10

constat ea bogatia nu asigura nimanui fericirea. Bogatia, din

punct de vedere al administratiei, nu asigura nici macar corecti-
tudinea functionarului public. Cunosc foarte multi oameni
saraci si foarte corecti. Si, din contra, cel mai rasunator caz de
sanctionare petrecut la Ministerul Afacerilor Interne a privit pe
un functionar superior care era scutit pentru mai multe gene-
ratii de grija zilei de maine si care totusi era incorect.
Nu sunt un adversar al bogatiei. Nu sunt insa nici un adver-
sar al saraciei, care este o veche cunostinta, a mea, din copilarie si
din tinerete. Nu m'am speriat niciodata de saracie si nici de bo-
gatie nu m'as fi speriat, daca soarta mi-ar fi harazit-o. Constat
insa un lucru, si ca sa ma documentez am recitit pagini ale
unui miliardar, Carnegie; acesta, scrie undeva ca saracia este cea
mai bung educatoare. In aceasta observatie dv., functionarii
aveti o consolare. Cad este dovedit ca functionarii in genere au
copiii cei mai buni, mai buni decat ai oamenilor bogati, mai buni
clecat copiii nascuti cu lingurita de argint in gura" dupa ex-
presia lui Carnegie, mai buni decat copiii nascuti in lux si in
averi, ispititi la fiecare pas prin mijloacele for materiale, de lease
si de vicii.
Saracia ascute zelul si naste virtuti. Omul bogat devine dela
un timp, prizonierul materiel, intendentul propriei lui averi, in
timp ce omul care are confortul elementar si traieste sobru, este
in stare sa aibe un ceas de reculegere, in care sa," vina in contact
cu marile spirite, si sa guste valorile morale si intelectuale, care
singure dau pret si sens existentei.
Daca am facut elogiul saraciei, adica al sobrietatii, nu inteleg
sa elogiez mizeria. Urasc mizeria, o detest §i cred ca funetionarul
, public trebue ferit cu strasnicie de a cadea in mizerie.
Functionarul public are in aceste vremuri si alte consolari
pentru restrangerile de ordin material la care este lupus, prin
misiunea lui. Vantul veacului sufla cu putere in favoarea muncii
si impotriva veniturilor lenese. Din cauza restrictiunilor legate,
si a sarcinilor fiscale, care apasa tot mai mult asupra patrimo-
niilor, averea produce din ce in ce mai putin vent net.
Demagogia a excitat revendicarile functionaresti, dar nu le-a
satisfacut. Regimul autoritar se bazeaza, pe prestigiu si nu se
poate concepe prestigiu pentru un Stat pentru un regim fara
functionar bine branit, bine imbracat, si pus in conditiuni de dem-
nitate profesionala. . r

www.dacoromanica.ro
 n

11

Regimul autoritar experienta istorica o dovedeste, este

mult mai indicat decat regimul de partid sa imbunatateasca si-
tuatia materials a functionarului public. Toate traditiile admi-
nistrative serioase din tarile straine au fost intemeiate de regimu-
rile autoritare, imperiale sau regale.
Regimul autoritar in Romania n'a facut pentru functiona-
rul public tot ceeace ar fi vrut sa fad, si tot ceeace are interesul
sa faca, pentruca majoritatea veniturilor Statului merg, stiti
bine, la sustinerea sarcinilor de razboiu. Dar dupe ce razboiul
va fi terminat, alta va fi situatia functionarului public in regimul
autoritar.
In raporturile cu publicul, functionarul trebue sa fie mai
mult decat politicos; sa fie, cum spune codul, indatoritor. In
aceasta privinta functionarii au o reputatie negative. Villey, in
cartea sa: Rolul Statului", stria la sfarsitul secolului trecut:
,,Comparati politetea croitorului dv. cu manierele cutarui mic
birocrat si spuneti, dad' serviciul particular nu este cu mult
superior serviciului public".
Politetea functionarului public, si aceasta atitudine indato-
ritoare, an o insemnatate care depaseste cu mult cadrul adminis-
tratiei. Prin locul pe care it ocupa si prin optica socials care it
infatiseaza cetatenilor, functionarul face corp cu autoritatea.
Asa hind, conduita sa are putere de sugestie, ea constituind un
exemplu, un model, in bine sau in rau. De aceea, cared functio- ,
narul manifests aceleasi toane, aceeasi acreala, aceleasi atitudini
vulgare ca oamenii de rand, aceasta produce efecte morale dezas-
1/4

truoase asupra cetatenilor.

Ceva mai mull: functionarul nu-si indeplineste acea misiune
educativa pe care o are paralel cu functiunea administrative.
Purtandu-se bine si indatoritor cu adela care solicit& serviciul
lui de autoritate, functionarul face o opera de eel mai inalt pret
pentru progresul moravurilor si pentru consolidarea ideii de
Stat.
Sa fugim de apucaturile trecutului si evocand lozin'ea lui
Pascal: ingenunche, credinta va veni", fiti incredintati ca,
hind politicosi, sentimentele corespunzatoare politetei vor veni ci
sele in chip automat.
. . Tot in legatura cu aceasta indeletnicire a functionarului de
a veni in contact cu publicul, functionarul trebue sa-ci modifice

www.dacoromanica.ro
n
 12

radical conceptia sa asupra legii. Legea, regulamentul, norma ad-

t. ministrative in general nu sunt create ca sa puns piedeci acti-
vitatii sau intereselor particulare ; dimpotriva, norma adminis-
trativa e create pentru Inlesnirea acestor activitati si punerea
for de acord.cu interesul general. De aceea functionarul nu trebue
sa caute in legi piedeci, ci dimpotriva; trebue sa face o sfortare
de burAvointasi -de buns credinta pentru a gasi solutia satisfaca-
toare interesului care asteapta satisfa@tie.
Nu exista funetionar mai rail decat acela care cauta in
lege un cuvant, o Melt, o virgule, pentru a,si justifica inactiu-
_ nea sa si a raspunde net: nu se poate, este ilegal. and solutiu-
nea este cautata,cu Mina vointa, cu evocarea spiritului legii si a
vointei legiuitorului, intrebandu-te cum ar fi solutionat legiui-
torul acel caz dace i s'ar fi prezentat, atunci solutia este dreapta:
este mai mult decat legala, este legitima, este inteleapta.
In aceasta privinta, Domnul Maresal Antonescu, in acelasi
ordin circular, scria urmatoarele:
Dreptatea se des duph legiuirile scrise, dar se da si dupes
comandamente de ordin moral si sufletesc".
t: Cand intalniti un caz care deli neprevazut de lege solicit&
sufletul si sentimentele dv., cautati in spiritul legii solutia si cu
siguranta, o yeti gasi. i mai este Inca un postulat In atitudi-
nea dv.
In raporturile cu publicul trebue sa fiti cu el nu numai inda-;
toritori dar si foarte drepti. Inaintea serviciilor publice toti
cetatenii stint egali: este consecinta principiului egalitatii
inaintea legii. De aceea, toti trebuesc tratati cu aceeasi masura..
Nu exista revolt& mai legitima decat aceea care misc.& pe oameni
cand vad ca in cazuri identice se pronunta solutii diferite, sau
cand unul venit in urma, este satisfacut inainte. -

V'am vorbit despre datorii. Alta data conducatorii vorbeau

. functionarilor despre drepturi. Nu promit nimic. Promisiunea
. nu intra in practices regimului. Dar prevad un fapt si martu-
- risesc o convingere: cu cat VA yeti adanci in cunoasterea si im--

www.dacoromanica.ro
 13

-plinirea indatoririlor dv. profesionale, cu atata yeti merita, si

4' -yeti spori drepturile dv. profesionale prin justificarea morals a
-unor drepturi noui. .
Sunteti in zodie bung.
Mergem spre o era lima a administratiei romans ti in care
functionarul va fi mai pregati4 mai stimat, mai rasplatit. Dar
ea incheiere voiu evoca Inca o datorie care deli este scrisa in cod,
nu trebue insa interpretata cu spirit exegetic, ci trebue sadita in
simtire, ca sa creases .vie si sa implante in suflet radacini de con-
-vingere. .

E vorba de Indatorirea functionarului public de a pastra

.credinta fats de Natiune, fats de Rege, fats de Stat, si fats de
Conducator ; inteun cuvant, de datoria sfintita prin juramant de
a fi leali si credinciosi fata de pietrele unghiulare ale vietii de
Stat.
Natiunea si Statul le serviti cu credinta indeplinindu-vi
indatoririle in spiritul amintit. In acest ceas al istoriei noastre,
implinirea datoriei dv. pe frontul administrativ intern capata o
semnificatie nationals mai adanca. Terminarea victorioasa a raz-
boiului cere in primul rand ordine si bung rand-uiala"in adminis-
-tratie. SA aveti in minte vie imaginea acelora care isi fac datoria
pe frontul militar ; iar din aceasta evocare sa trageti toate pu-
terile sufletesti pentru a corespunde prim randamenty sporit,
necesar in 'acest moment, inaltimei jertfei si eroismului lor.
Exists i un eroism administrativ, si la el facem adesea apel.
Acest efort trebue sa-1 impingem mai departe, pang cand natiu-
neei Statul vor iesi deasupra nevoii, pang in ceasul istoric care
va bate cu implinirea tuturor nazuintelor.
Regelui si Conducatorului le datoram credinta si supunere.
Regelui, care este simbolul unitatii noastre nationale si al per-
manentei noastre istorice, Regelui, tanar, curat, caruia ii dorim
o domnie glorioasa, ii dat6rim cu totii credinta si dragostea
moastra.
Conducatorului care a luat franele guvernarii in eel mai trist
moment al vietii noastre de Stat si care duce un razboiu necesar,
pentru insasi existenta noastra ca Stat si ca Natiune, trebue sa-i
dovedim credinta noastra prin fidela interpretare a gandurilor
si prin prompta executare a ordinelor sale. Sa ne amintim ca
acest erou, pentru pretuirea caruia ne lipseste Inca perspectiva

www.dacoromanica.ro
,;
-
 14

timpului, da cel dintai exemplu de munch indarjita in implini-

rea datoriilor i ne cere tuturor mult, ne cere total, dar nu 31
cere nimic, nici pentru el, nici pentru vreun partid, pe care nu-I,
are si nu vrea sa-1 alba, ci pentru Natiune i viitorul ei.
4,
Cu aceste ganduri, declar deschise cursurile din actuala.
sesiune.
t.

1r

www.dacoromanica.ro
a' n
www.dacoromanica.ro