2023

22 -23
MART
IE

IMPO
EMO RTANȚA
EDU ȚIONAL ASPEC
C E T
CON AȚIEI C DIN PE ELOR S
C
PSIH EPTUL ENTRAT RSPECTI OCIO-
O LO D E PE VA
GIC E PRIM C OP
(PAP AJU
) TOR IL ȘI

Rapor
to ri :
- CUC
- POP EIAȘ
ESCU ANA
- GR A INGA
TII M
ARIA
  Să înțeleagă mai profund cum reacționează
T I VE L E : copiii la situații de criză;
OBIEC  Să înțeleagă conceptual de prim ajutor
psihologic (PAP);
 Să identifice modalitățile prin care cunoaște
nevoia de acordare copilului a PAP;
 Să reflecte cum corelează aceste modalități cu
cele din ECC;
• Să conștientizeze impactul complex pe care îl
poate avea criza, stresul , conflictele asupra
copiilor.

2
 DE BI N E
STAREA

ДОБАВИТЬ НИЖНИЙ
3
КОЛОНТИТУЛ
 •Dacă
c in e v a
ar într
pr i m i e b a ,,
de la f Ce e st
ie e stare
c a re ? a de b
      Cu ine? ,,
cer t itu c a re a r
d in e r ă f i r a sp
spunsu unsul
p a rt e , ca re l - a r
cte
l va fi

b i n e . Aspe sa u m
a i bi n e
spus, v
diferit
î n func

Starea de
dar ca o r fi d ț i e de
re , în m a e st u l d f i e c a re
j or i t a t e puțin p e r s oa
î n să t o e a caz e r ă sp u nă în
a t e ra s urilor, n s u ri c

generale.
punsu vor av a r e vo r
r i l e se ea   v al fi la fe
umană v o r o a r e și l
sau pe r e fe ri l a s e m ni f i
n tr u al ce e a c c a ți e d
t e fo rm e e st e i f e ri t ă
•      S e de v bi ne s a
ta r e a i aț ă. u b un pen
de bi n tru o f
m od e l e a fi i i nț ă
at ă c o i n țelo r u
nform m ane a
de a structu re c a l
se t r a r ii u nice a i t ate a
ns f or m fi e c ă re de a
fi fl e x
contex a c onform i p e r s o a ne ib i lă f
t e so c f ș i i i nd
iale și a c t or i l o r d e as em e
grad demog care o n ea ca
rafice, influen litatea
educaț ț e a ză : v â
de i e , fa m r st ă , s
    Star il i e, î n ex,
e a de dezvo t â m p lă
b i ne e ltare ri, nev
intens s t e un i o i , d or i
itat ea n di c a t p e r s on nț e ,
st ă r i i or a l c a l ă ,
de bin a l i tății v
noastr e pu t e ieț i i ș i e t c.
ă ca f m s î n fu n
i i n țe u ă c ar a c ți e d e
Mome m ane es c t er izăm durata
nt ul î te de m od ul și
n c ar o c a li î n c
e ,,Tr t a te ma a r e e xi
c on ș t i ă i e șt e i b un ă s t e nț a
entiza clip a sa u m
t al ex ! , , es t e a i p u țin
do r i m cesulu
ș i a ce i și pr compl bună.
udențe e t a t de
ea ce n i , a l fa u n
e pute ntezie e ch il ib
m o fe r i și al ru
i, re a l i t ă
ți i, a c
eea c e
ne

4
 T E IMOPORTANTĂ E ȘI
DE CE ES A STĂRII DE BIN CAȚIA
E U
ASIGURAR A POZITIVĂÎN ED
IV
PERSPECT PE COPIL (ECC)?
Ă
CENTRAT

1. Medii sigure , care stimulează dezvoltarea:

 Acasă,
 Gradiniță/școală
 în Comunitate.
2. Relații pozitive care promovează incluziunea .
 Sentimental de apartinență;
 Deținerea controlului.
3. Oportunități de :
 Stimulare,
 Învățare,
 Dezvoltarea abilităților
4. Sprijin pentru starea de bine a :
 Părintelui
 Îngrijitorului
 Cadrului didactic
5. Abilități parientale și de sprijin a copiilor aflați în suferință5
(îngrijirea receptive)
6. Acces la rețele de sprijin familiale și comunitare.
 c a r e s p rijină
Practicile ine a copilului
b
starea de
sunt cele:

-Centrate pe copil
- Sensibile la vârsta și etapa de
dezvoltarea copilului

- Reflectă punctul de vedere al copilului

- Identifică și reacționează la momentele
de stabilitate și schimbare în viața
copiilor

-Reacționează la inegalități
- Răspunde la nevoile copiilor din diverse
medii și /sau în situații vulnerabile
6
 I P AL E LE
PRINC II:
NCL U Z
CO

Copii se dezvoltă ca reacție la mediul lor.

Starea bună de sănătate, alimentația adecvată, îngrijirea receptivă, securitatea și siguranța ,

oportunitățile de învățare timpurii pot avea un impact pozitiv asupra dezvoltării copiilor .

Conflictele și războiul pot perturba toate cele de mai sus și pot expune copiii și familiile acestora
la stres toxic și traume. Modul în care se joacă copii va fi, probabil, afectat.

Modelul de ecosistem al lui Bronfenbrenner ne arată că responsabilitatea pentru îngrijirea atentă revine
diferitelor sisteme, de la individ la familie, comunitate și se extinde la servicii sociale , legi și politici.

Asigurarea oportunităților de reglare emoțională și exprimare a experiențelor prin activități de joacă cu rol de
vindecare poate sprijini procesul de vindecare a copiilor și familiilor, prevenind vătămările pe termen lung.
7
CRIZA

8
 . R E ACȚIA
CRIZA SI TU AȚIE CRIZA - un moment de dificultate intensă sau pericol,
ÎN
COPIILOR
.
DE CRIZĂ Criza este un pericol dar si o oportunitate, pentru ca il face
pe om să caute și să solicite ajutor și îl invață noi metode de a
depăși viitoare crize.
Milioane de oameni se confrunta zilnic cu evenimente
care nu le pot face față cu capacitățile proprii, fie ele
dezastre naturale, foamete, seceta, probleme
financiare, șomaj, incertitudini politice, revolte
sociale sau cel mai des, crize personale.
O criza apare atunci când o persoană se confruntă
cu un obstacol important de viață și care pare
pentru un timp insurmontabil prin utilizarea
metodelor obișnuite de rezolvare a problemelor.
9
 Ț I ON A L E
EM O
STĂRILE E CRIZĂ:
INDUSE D
ȘOCUL

FURIA

CONȘTIETIZARE

ACCEPTARE

10
  REACȚIA FIZICĂ –
Forme de a cr iz e i: tensiune, durere,
if es t ar e înțepenire, dorința de
man mișcare, oboseala,
probleme digestive,
greata, crampe, diaree
 REACȚIA
PSIHOLOGICĂ –
plâns, țipăt, tăcere,
fluență în vorbire,
regrese, sentimente de
vinovăție, anxietate,
 REACȚIA SOCIALĂ –
căutarea de ajutor,
neputință, agresivitate,
retragerea socială, 11
 1..  În primul rând, asigură-le nevoile de bază, precum apă, hrană
sănătoasă, somn liniștit și odihnă, haine curate, scutece ș.a.m.d.
p ro t ec tie
Factorii de a:
ta d e c r iz 2. Rămâi cât se poate de liniștit. Copiii percep ceea ce se întâmplă din
fa felul în care te comporți.
3. Încearcă să respecți o rutină zilnică. Programul zilnic asigură
stabilitate și ajută la delimitarea zonei tale de control (spațiului tău
personal).
4.  Îmbrățișează-ți copiii, dacă ei doresc, lasă-i să se joace, manifestă-ți
iubirea și grija.
5. Evită discuțiile deschise și confruntările între membrii familiei.

6. Nu încuraja copiii să simtă furie sau răzbunare. Acest lucru nu va

face decât să crească anxietatea copilului.
7. Nu-ți pregăti copilul pentru anumite sentimente. Unii copii pot fi
foarte rezervați și tăcuți, alții pot deveni furioși. Recunoaște-le și
acceptă-le sentimentele.

8. Vorbește cu copiii ca și cu adulții – împărtășește-le gândurile și

oferă-le responsabilitate individuală. Cu toate acestea, lasă-i să știe că
ești acolo pentru a-i ajuta. 12
 o d al it ăț i de
M
o mb a te re :
c
Creați obiceiuri
predictibile

Creați relații solide,

în cadrul cărora se
Sugestii de practici oferă sprijin
bazate pe înțelegerea Capacități de încurajare
crizei : a sentimentului de
deținere a controlului

Sprijin cu
instrumente de
reglare emoțională. 13
 UL S I
STRES .
UM A
TTRA

14
15
PERSPECTIVELE
EXPERINȚELE
AȘTEPTĂRILE
Imaginea ilustrează cât de
diferite sunt percepțiile și
tiparele noastre de
interpretare, evaluare și
orientare.
Ceea ce vede fiecare în
această imagine depinde de
experiențele subiective și de
cunoștințele dobândite
16
anterior.
 i c i ba z a te pe
Pract t r a u me i și a
a
înțelegere copii
a
stresului l POZITIV- sporire de scurtă
durată a ritmului cardiac,

Tipurile de stres:
creșterea ușoară a nivelului de
horomon al stresului.
Stresul – reprezintă reacția corpului nostru la presiune.
Orice tip de provocare , o schimbare semnificativă în TOLERABIL – forme
propria viață sau traumatizant poate fi stresant. accentuate de răspuns la stres
temporar, atenuate de relații de
Trauma – reacția organismului nostru la un eveniment sprijin.
traumatic care ne coplișește organismul, mintea și
emoțiile. TOXIC – o activitate prelungită
a sistemelor de reacție la stres în
Este o reacție de frică, ce dăinuiește în organismul nostru lipsa unor relații protectoare.
după încetarea evenimentului traumatic, determinând o Apariția posibilelor semne de
parte din noi să rămână blocată în trecut traumă.

17
 IFE ST ARE
E DE M AN
FORM
A S T RE S:
L

LUPTĂ

ÎNGHEAȚĂ

AMORȚEALĂ

18
 l e se m ne de
Posib i a ti zare
t r aum EMOȚIONAL-
traumă, re FIZIC – oboseală, simptome
fizice (de exe. dureri de cap),
iritabilitate, resentimente,
lipsă de speranță, senzația
îmbolnăviri frecvente .
că nu ești în siguranță.

MINTAL/COGNITIV –
COMPORTAMENT
gânduri, imagini sâcâitoare,
AL – evitare,
îți pui sub semnul întrebării
dependență, izolare.
propria persoană.

LEGATE DE RELAȚIE (ÎN

RELAȚIE) – atitudine cicălitoare,
insistență copleșitoare, pierderea
sentimentului de bucurie, lipsa
atenției, dificultăți de concentrare.

19
 t r au me i și
Impactul upra modului
tre su l u i a s
s ă c o pii:
oa c
cum se j Evenimentele traumatice și stresul prelungit, care
pot duce la stres toxic , pot ave un impact negativ
asupra creierului și dezvoltării speciale și
emoționale în copilăria timpurie.
Când se confruntă cu stres toxic și traume,
capacitatea copiilor de–a învăța și dorința lor de-a
se juca pot scădea.
Dacă nu sunt sprijiniți în această perioadă,
rezultatele traumei și stresului pot fi vizibile și în
viața adultă, cu posibile consecințe asupra sănătății
fizice și mintale.

20
 L V IC IO S:
CERCU

Reacții la stres :
Părintele
- Scăderea aptitudinii, /CD
- Exces alimentar, stresat

- Scăderea performanții, Copilul dezvoltă

comportamente Copil agitat,
- Agresivitatea, neadecvate/ supărat neliniștit,
etc.
somatizare
- Crește rata de erori și confuzii,
- Frustrare, culpabilizare, ostilitate,
Crește
- agresivitate, neliniște, insatisfacție etc. iritabilitatea
Părinții/CD părinților/CD
acționează dezechilibrați
indezirabil/ 21
neadecvat
Marja de s t r e s.
l er an ț ă l a
t o Siguranță și
previzibilitate.

Relații în cadrul cărora

Pentru vindecare în
urma impactului
stresului și traumei,
avem nevoie de :
ni se oferă sprijin.
Reglare și dezvoltarea rezilienței
emoționale-capacitatea de a depăși o
situație stresantă, recunoașterea stării
psipsihologice.

22
 odal i tă ți de
m Timp: petreceți mai mult timp cu copiii și permiteți-le să
Metode și a stresului la se sprijine mai mult pe adulți timp de câteva luni după
combatere eveniment.

copii: Afecțiune: afecțiunea fizică este cu atât mai importanta pentru copii
după un traumatism (din partea părinților, a membrilor familiei sau a
altor adulți de încredere).

Modalități de combatere a
Prin urmare, reziliența ca reglarea emoțională
este la fel de importantă ca și igiena fizică şi
personală. Este primordial să-i învățăm pe
Joc: spațiul emoțional și fizic al jocului este unul dintre primele
elemente din viața unui copil care este întrerupt după un eveniment
dificil. Este important să se pună la dispoziție locuri sigure și

stresului :
organizate pentru copii, încât să se poată juca de îndată ce e posibil.
copii să-şi înțeleagă şi gestioneze emoțiile şi
Jocul îi ajută pe copii să dea un sens celor trăite.
reacțiile. Astfel, putem să ajutăm copiii în ce cred că au trăit și le reduce teama
viața lor: a interveni , a acţiona în situații despre ceea ce au experimentat. Aceasta îi ajută să confirme ceea
speciale și să fii conștient de propriile Cuvânt: încurajați copiii să vă vorbească și să vorbească între ei
percepții, înainte de orice acțiune. Pentru ca
o intervenție să fie eficace trebuie parcurse Încurajare: încurajați-i pe copii arătându-le că sunt importanți pentru
dumneavoastră și asigurându-i că au reacții emoționale normale.
următoarele etape:
OBSERVAȚIE, simtă în siguranță datorită unei constante în viața lor.
ANALIZĂ fost dat peste cap, acest lucru este foarte liniștitor și îi ajută pe copii să se
Rutină: păstrați o rutină normală cât mai mult timp posibil. Când totul a
ACȚIUNE.
23
 AJ U T O R
PR I M UL P )
O GI C ( P A
PSIH O L

24
 u l  Primul ajutor psihologic (PAP) este recunoscut la nivel mondial
ste p r im
Ce e ca metodă simplă și eficientă de a oferi sprijin inițial în situații de
tor ps ih o logic criză, iar în prezent este inclus în Standardele minime privind
aju
protecția copilului în cadrul acțiunilor umanitare .
(PAP) ?
 Primul ajutor psihologic reprezintă un set de abilități și
competențe care permit persoanelor care lucrează în contact cu
copiii să reducă suferința inițială a copiilor cauzată de accidente,
dezastre naturale, conflicte, violență interpersonală sau alte
situații de criză.
 PAP presupune doar conectare nu și terapie.

25
 A J UT OR
PRIMUL GIC ÎNSEAMNĂ:
PSIHOLO

Consolarea copiilor și îngrijitorilor aflați în dificultate și ajutarea acestora, pentru a fi calmi și a se simți
în siguranță.

Evaluarea nevoilor și îngrijorărilor.

Protejarea copiilor împotriva factorilor dăunători .

Asigurarea sprijinului emoțional.

Sprijin pentru asigurarea nevoilor de bază imediate ( de exemplu, hrană, apă, un adăpost)

Ascultarea copiilor, părinților / îngrijitorilor , fără ai presa să vorbească.

Ajutarea copiilor, părinților / îngrijitorilor să acceseze informații, servicii și sprijin social.

26
 UP UN E:
NU PRES
PAP

O activitate stric rezervată specialiștilor.

Consiliere sau terapie psihologică.

Încurajarea unei discuții detaliate despre evenimentul care cauzează suferința.

Îndemnarea copiilor sau părinților /îngrijitorilor să analizeze ce li s-a înpâmplat .

Presarea copiilor sau părințelor /îngrijitorilor să-și împărtășească sentimentele și reacțiile.

27
 IN C IP IILE
PR AR E ALE
O
CĂLĂUZIT
PAP :
PRIVEȘTE –
observări asupra
comportamentului cu
colegii, adulții , etc.

ASCULTĂ –
ascultarea atentă,
empatică, neintruzivă

ASOCIAZĂ –
ajutați copilul să aibă acces la
protecție și servicii pentru
satisfacerea nevoilor de bază.
Conectați cu cei dragi și, după
necesitate, cu serviciile sociale. 28
STUDIU DE CAZ
29
30
31
MUL
ȚU M
IM P
ATEN ENT
ȚIE! RU