■'"-v;r

íi^ i &
A O E \JE S F » 8 JL
"3TJHSR3SK >atag55aBaaaawB9taHag>i

íaESiSiSSSEEaaiSBaSffiSÍEEBíBBaBS,'’

1 PREMI ERA
1 O PR O D U C ŢIE C E H O S L O V A C Ă
»
Care va fi soarta cotoilor i alsne EOIPIE OPERELOR LUI LEV TOLSTOI D A N IM É DE PR0ÍUSE AGRICOLE
( Urmare din pag. l-a) nussi, care s‘a proclamai în Iunie,
)

g ^ IR A
m*ki GRADINA
] o nouă bază aeriană şi probabil că
se vor forma şi altele. De pe aces­
fj] P R Q jG f tE S te baze, bombardierele vor putea
întreprinde acţiuni împotriva Gre­
ciei de Nord, a Triestulul, Turciei,
împotriva oraşelor ruseşti şi a cen­
trelor industriale".
Aceste mărturisiri deschise arată
în ce scop se urmăreşte păstrarea
controlului asupra fostelor colonii
italiene din Africa.
Temporizarea reglementării soar
tei acestor teritorii a fost primul o-
biectiv urmărit de puterile intere­
sate şi în special de căre Marea
Britanie. Indiferent de nemulţumiri­
le provocate de către administraţia
militară britanică în sânul popu­
laţiilor băştinaşe — nemulţumiri
care au mers uneori până la revol­
tă, cum a fost cazul cu incidentele
dela Mogadiscio, dela începutul
anului curent — autorităţile brita­
nice au căutat să se permanentize­
ze în rolul de „tutori“ al „acestor
nomazi nenorociţi“, cum îi numea
Bevin pe locuitorii Somádéi italene,
vorbind in Camera Comunelor, în
Mai 1946.
Un al doilea obiectiv urmărit de
aliaţii anglo-americani a fost acel
de a înlesni alcătuirea unor state
J SÍ V â rsta P rim ejd io asă „independente“ de tipul Transiorda-
 8
Sîr P r n t r r a c eu ^ a t a ş a t a n s k a
U l . n O g l t i S 1AKOSLAV MAREŞ
FERNANDEL
niei sau al Irakului, puse, bine’nţe-
les sub protecţia comună anglo-a-
mericană. Acesta este scopul urmă­
PÂX rit de politica britanică în Africa
anul acesta, împărat al Cirenaicei.
UNIUNEA SOVIETICĂ SCUTITE DE IMPOZITE Şi TAXE DE T i ®
Englezii au căutat să stabilească
din timp o înţelegere precisă cu şe­
ful senussilor. Un document secret,
despre care vorbeşte ziaristul so­
vietic V. Berejcov, într’un docu­
mentat articol apărut în revista
„Timpuri Noul“, mărturiseşte în­
tregul înţeles al pactului încheiat
de autorităţile britanice cu emirul
Idris. Pactul a fost negociat de că­
tre generalii Clayton, şeful servi­
ciului britanic de „informaţii“ din
Africa şi el el conţine asigurarea
că Marea Brtanie, sau o altă aliată
a ei, vor putea crea baze militare
în Libia. In acelaş timp „regele“
Idris se declara gata să încheie cu
Marea Britanie, un pact asemănă­
tor ce’or încheiate cu Egiptul şi
Transiordanla.
Conciuzia care se degajă din
toate aceste documente expiică
limpede acţiunea de tergiversare pe
care au adoptat-o până acum cele
trei puteri occidentale în problema
fostelor colonii Italiene. Atitudinea
'Uniunii Sovietice, dimpotrivă, a
fost dară şi categorică. De altfel,
tot Uniunii Sovietice a trebuit să-i
revină si roiul de a aminti, prin no­
tele trimise acum două zite, că e-
xistij un termen maxim înlăuntrul
căruia problema trebue să fie lichi­
dată.
In câteva zile, Consiliul Miniştri-
lar de externe ar urma să s e întru­
nească, pentru a lua în discuţie în­
( D e w orlbă cir r e d a c t o r u l e d ito r al o p e re lo r co rci’ Comisia Centrală a Timbrului m uncă salariată, ia r vaio&rea lu­
din Ministerul de Finanţe a stabi­ crărilor n u depăşeşte sum a de 2öß9
tei.
p l e t e a l e l u i L ew T o l s t o i — N ic o la i R o d io n o v ) lit următoarele norme interpreta* >i<
tive privind aplicarea legii tlnr O peraţiunea de recalculare a pa­
---•••Viivui ouu
Prm testamentul său ■ 1iui ww ou
marele ULUI stoi e destinată bine înţeles în primul
scriitor
[us L*v Tolstoi a renunţat oficial la rând speciaJştilor fi'ologi. Afară de brufui şi a impozitului pe acte şi trim oniului societăţilor comerciale
toace drepturile^ de autor pentru opereîe aceasta ea mai are o importanţă mare, fapte juridice: de persoane suportă impozit ui pro­
porţional la diferenţa ce depăşeşte
î “; e:. , ® însărcinat pe prietenul său fiindcă stabileşte textul ştiinţific kl o- Astfel, se consideră vânzări cu vechiul capfial exprim at în lei
Vladimir Certkov să pubiice tot ce ace- perelor acestui mare scriitor. Pe baza amănuntul de produse agricole şi
s*a va găsi de cuviinţă. vechi şi transform at in raportul de
acestor texte definitive se vor tipări e- derivate'e lor şi ca atare sunt sc i- 1/20 000 iei-
Multă vreme, Cenkov n’a isbutit să diţiile de masse ale operelor alese din
tipărească o ediţie a operelor complete Tolstoi. tite de impozitul excepţional şl de
ale Iui Tolstoi, fiindcă în Rusii ţaristă taxeie de timbru următoarele pro­
acţiune culturală de mare amploare. soviete.
Opereîe genialului scriitor rus sunt
nimeni n’a vrut să întreprindă această foarte populare şi iubite de poporul duse agricole: Fructe, zarzava­ D-NII TEOHÂItl GEORGESCU
Astfel, între anii 1910—1917, au fost turi şi legum e verzi câte 50 kg.,
Dela revoluţie încoace, numeroase
editate numai o parte din scrisorile Iul scrieri ale lui Tolstoi au fost tipărite
Tolstoi. in multe ediţii ş itirajul lor creşte din
fasoie boabe,
linte şl seminţe
mazăre
de
boabe,
floarea
Si IOSIF CHIŞ1NEVSCHI
După narea n /oluţie din Octombrie, an In an.
Certkov a fost yrimh de Lenin, care a
dispus ca să f.c tipărite toate operele părit Anul acesta cd!tura „Ogonick” a ti­
soarelui câte 20 kilograme, zar­
zavaturi şi legume de toamnă câ­ S ’A U Î N A P O I A T
în 10 volume operele lui Tolstoi,
Sui Toistoi, îricr’o eăiţie complectă ş] tntr’un tiraj de 250.000 exemplare, iar
îngrijită, pentru a putea fi pusă Ia în­ ediţia epuizându-se repede, s’a tras o
te 300 kgr., ulei, lapte şi miere de
albire câte 20 kgr., ouă 100 bu­
DELA F U N E R A L I I L E
demâna masseSor.
Această iniţiativă a fost realizată
pucti cîn 1925, când Consiliul Comisa­
nouă ediţie de 300.000 exemplare.
Tirajele cele mai mari au fost atinse
căţi, tân, lucarnă, trifoi, dughie,
paie şî coceni câte 500 kgr., sfeclă
LU i A. A. JD A N O V
rilor Popomul a dat dispoziţii Academiei în special de romanele Iul Tostoi. Pri­ furajeră 100 kgr., untură 30 kgr. Eri s’au întors din Mosco­
de editare a tuturor operelor Iui Lev mii loc îl ocupă geniala operă „Război va, venind cu avionul d-nii
Tolstoi. şi Pace”, in ultimii 30 de ani acest
Teohari Georgescu şi Iosif
Timp de 7 ani s’au făcut lucrările roman a fost editat în Uniunea Sovie­ L n crăii'e executate de birourile
pregătitoare şi în special colecţionarea tică de zeci de ori. Numai dela sfârşi­ de ocpiait acte beneficiază de scu­ Chişinevschi, care au repre­
tuturor^ textelor lui Tostoi, răspândite tul războiului pentru apărarea Patriei, tirea impozitului prcaarţiîm al, n c r zentat Comitetul Centra! al
în toată lumea, precum şi a scrisoriior „Război şi Pace” a apărut )n 4 ediţii, m«j atunci c&Rd aseene m erări so a t Partidului Muncitoresc Ro­
notelor sale. fiecare având un tiraj de 350.000 exem­ executate In b r .a un-af înţelegeri
mân la funeraliile Iui Andrei
Până Ia începutul războiului au fost plare. verbale de ran mic m eseriaş care
tipărite 38 de volume din această edi­ In cei 30 de ani dela Revoluţie în­ lucrează sin g u r neîntrebuiaţând Aîexandrovici Jdanov.
ţie a operelor Iui Toistoi, care va cu­ coace, operele lui Tolstoi au însumat un
prinde 89 de volume. tiraj de 2.177,000 exemplare şi au fost
Cu toată întreruperea lucrărior, cau­ tipărite în 67 de limbi ale popoarelor
zată de război, astăzi 99 ta sută din în­ idin Uniunea Sovietică,
treaga- ediţie
, se află „gata
--- —de “ rtipar.
—- I Operele
—rw w v .lui
. . Toistoi
'» » iu i au
au lu
Comitetul^ de redacţie pentru editarea tn limbile popoarelor sovietice, care îna-
operelor iui Tolstoi se compune din inte de revoluţie n'aveau un
scriitorii Al, Soiohov, A. Fadeev, mem­ propriu. Intre acestea limbile nordice
fost
st cu
editate
u a ie »şi
alfabet
LUCRĂRILE CONSILIULUI

m m
Iubesc toate femeile
prin sprijinirea şefului sectei senu-
Cântecul Vieţii Mele site din Cirenaiea, Said Idris-es Se-
treaga problemă. Dacă accsi for
nu va ajunge la nici o înţelegere,
problema va fl trecută Adunării
brul corespondent al Academiei de Ştifn (coriacă, nansie, nanae, ciurotă), lim­
ţe Pankrativ
------ şi alţii. bile populaţiei m
ui.® din
ediţia academica a operelor Iui Toi- Ini (lakscă, nagae, kumiakă), etc.
u iimunţii
iui Iin uDagestanu-
ayesi M U M II IN T E R N A Ţ IO N A L E
ca TINO ROSSI '^IWWaŞLMaEK'SS
SALA şi
GRADINĂ şl Divertisment Muzical

TRIANON
SINGUR IN VIAŢA
si Divertisment Muzical
OASTEA DE VIZITA
generale a O.N.U.-ului, care ur­
mează să-şi inaugureze proxima
sesiune, la 21 Septembrie, la Paris. b i i o t e c a «Â rlu s»: A S T U D E N Ţ IL O R
stăzi încep la Paris lucrările ţiile naţionale a studenţilor din 51
(U rm are din pag. l-a) 5. M . A Consiliului U. I. S., forul de ţări. Uniunea Internaţională a
P P P I W Ä Cezar şi Cleopatra
1 L nt 1 li n sx ew ART GRANGER
ÎNSENINARE
comod auxiliar al ipocriziei con­
simţite.
Aveai obligaţia să faci o vizită SOSIREA IN CAPITALĂ
Indicele Bibliografic Nr. 2 , 1948 suprem executiv al Uniunii
Internaţionale a Studenţilor. În­
fiinţată de reprezentanţii a 39 de
Studenţilor duce o luptă curajoasă
pentru asigurarea dreptului la li­
bertate şi la învăţătură al tinere­
CAPITOL J. U FEUILLERE
BARRAULT — E.
care te plictisea. Sunai. Eşia fe~ «Indicele Bibliografic» nr. 2 ai Biblio-
din orice domeniu publicate în ultimul state, cuprinzând astăzi organiza­ tului studenţesc din toată lumea.

ARTA
DRUMUL OCNEI
VIVIANE ROMANCE
A APAKUT Nr. 36 ,
cu urmätonä cuprins :
A. A. JDANOV
; ,; » tneetot dia viaţă
PenSru ajwrarea păcii!
de MIHAI NOVICOV
Cărturarii vor să apere pacea lamü
de MARCEL BRESLAŞD
Congresul Mondial
h al Şrtsiectualiior
— Dcsbaterile _
Cum încreadă un Cenaclu
de GEO OÜMXTRESCU
Cultura ţi Arta Bulgară
după 9 Septembrie 1944
de VICTOR TULBURE
La deschiderea stagiunii
— Repertoriile —
de FLORIN TORNEA
Din acävJtatoa Ateneelor Populare
h . s de DAN DEŞLIU
Cum se pregăteşte
stagiunea teatrală
de VALENTIN SILVESTER
"SĂI SEMNEAZĂ : , •
Crăsiia Belcv, Radu Boureanu,
Tamilian, Ceglokdf, Iosif H,
Comancşter. Irina îîeşliu, Ii.
Wahre, Dorn, B. IVtmte, V. S.
Rană, Eugen Paşcanu. Maia
Ieşeam, Victor Keratach, Sa?a
PaPî, Eugen PaŞcanu, Maia
Radovan, Nee Smirnov şl Ka­
men Zidsrov.
ITIN ER A R BANCAR
(U rm are din pag. l-a)
încetul cu încetul ele se stin­
geau însă de înaniţie. Noua poli"
tîcă de credit a Băncii Naţionale
— întemeiată pe strunirea şi con­
trolul sever al utilizării împrumu*
turilor — accentuează procesul de
descompunere.
In î 948, situaţia e hotărâtoare.
Etatizarea Băncii Naţionale, naţio'
nalizarea întreprinderilor lndustri-
ale, bancare şi de asigurări, creîa"
rea sutelor de agenţii ale Institu­
tului de Emisiune, în micile cern*
tre urbane şi la sate, adoptarea
unităţii de acţiune şi de îndrumare
pe tărâmul econo'mipo'financiar,
ca şi, în line, nevoia imperioasă
a extinderii prevederilor progra“
m atice politice şi economice, ade­
cuate nouei structuri de Stat, au
dus în mod fatal şl implacabil la
hotărârea ultimă: decretul pentru
dizolvarea de drept şi intrarea în
lichidare —1 cu puţine excepţii —
a întreprinderilor bancare şi insti”
tutelor de credit, de orice fel, cu
Capital particular sau de Stat.
uneia „la toate”. Lăsat cartea de
vizită sl plecai. Cartonaşul ţinea
loc de prezenţă. Şi plecai la plim­
bare fericit. A sta, să spun drept,
era o in ven ţie!
Cartea de vizită conform traăi- \
ţiei se îndoia la un colt. Nu ştiu
dece. Poate ca să n’o întrebuinţeze
s) gazda cu vreo ocazie, ca să pro­
fite. Să se stle că'i de vizită, nu~i
de stăruinţă.
Ei m ai era ceva. Mai multe caf­
ti de vizită obţinute cu amabilita­
te dela o seamă de oameni impor­
tanţi, impuneau si puteau ţine loc
de carieră. De pildă: intrai în tfu n
salon. Pe mata rotundă din m ij­
loc, tn tr ’o fructieră cu picior stă­
teau aruncate neglijent, dar des­
tul de resfirat ca să se vadă o
mulţime de cărţi de vizită de~ale
oamenilor zilei. .
Asta făcea bine. însemna că res­
pectivul are reiaţii rus puse. Şi te
simţiai bina ţi fudul, de parcă ai
fi stat la aceiaşi masă cu toţi.
Fără cărţi de vizită, totul a de­
venit ma{ anonim.
Ş i ceva mai sincer.
D e m c d e n s © © to *
SPITALUL DE H f Ă
(Urmarm din pag, l-a)
optim« da hospital izar» • celor ct vin
tn acest spital.
Vreau sî subliniez aci ci, atunci
când alte instituţii spitaliceşti din Ca­
pitală refuau efectiv zintemarea anumi­
tor bolnavi — şi stau Ia dispoziţie cu
precizări oricui dereşte amănunte —
Spitalul de Urgenţa depăşea numărul pa­
turilor sale bugetare, hrănind bolnavi
din veniturile proprii şi asigurându-le o
hospitalizare în cele mai bune condl-
ţiuni.
Oricare din miile de bolnavi care au
trecut prin Spitalul nostru, va confirma
că nu i s’a refuzat nici un singur mo­
ment asistenţa medicală rapidă, fie că
era ora 10 dimineaţa sau 2 noaptea. Nu
a fost nimeni întrebai, atunci când s’a
adresat Spitalului de Urgenţă, cine este,
cine plăteşte Spitalul, dacă a plătit co­
tizaţiile la zi. Aceste formalităţi noi
le-am îndeplinit DUPĂ ce am asigurat
bolnavului tratamentul necesar. Şi dacă
în alte spitale am văzut cazuri câpd
bolnavi gravi aşteptau mai bine de o
oră ta poartă, pentru a fi în cele din
urmă... refuzaţi. în Spitalul de Urgenţă,
foarte adesea, după o oră dela sosire,
pacientul era operat şl culcat In patul
său, salvat cele mai adesea dela o moar
te sigură.
Singurul lucru pe care acest Spital
îi doreşte azi, este să I se dea şi
pe viitor, un sprijin înţelegător din
partea autorităţilor, pentru a ae înze­
stra mai bine şi pentru a continua u-
mana sa operă de caritate, zi ţi noapte,
ta dispoziţia celor mulţi.
E. R.
Intem a] Spitalului de
Urgenţă din Bucureşti
A DECANULUI
SE CANTERBURY
PREŞEDINTELE ASOCIAT!;!
A N G L IA - Ü . R . S . S .
Eri ia orele 13 a sosit l-n Ca­
pitală cu avionul. venind dela
Wroclaw, d. dr. HEWLETT JOHN
SON, decan de Canterbury şi
preşedinte al asociaţiei Angtia-
CR8S. care va rămâne câteva zile în
Capitală ca oaspete al ARLUS.
D-3a a fost întâmpinat pe aero­
portul Băneasa de d-nii N. Pepescu
Doreanu. vice-preşedinte ARLUS,
prof. dr. Ştefan Nicolau preşedintele
Institutului de Studii Romârm-So-
vietice. dr. Bogdan secretar gene­
ral al ARLUS-ului precum şi d-no
Sanda Ranghet, din partea ARLUS-
ului, P. S. Arhiereu Vicar Pavel Şer-
5>e şi preotul Vintilescu reprezen­
tând pc I.P.S.S. Patriarhul Justi­
nian precum ţi de numeroşi zia­
rişti.
Direcţiunea Generală a Penitenciare­
lor din Ministerul Afacerilor Interne, e-
ditează lunar o revistă de specialitate
intitulată «Probleme penitenciare». Re­
vista a putut vedea lumina tiparului
graţie iniţiativei şi sprijinului d-lui Teo-
hari Georgestu, ministrul Afacerilor In­
terne.
In cuvântul de început, se arată că
«Probleme penitenciare» îşi propune ri­
dicarea nivelului profesional şi politic a!
salariaţilor penitenciarelor şi institutelor
de prevenţie, realizând în acelaş timp o
şi mai strânsă legătură tntre centru şl
unităţi. Deasemeni, revista cere sprijinul
cetitorilor săi, chemaţi să colaboreze şi
să semnaleze lipsurile.
Numărul unu al «Problemelor peniten­
ciare» se ocupă în articole îngrijit scri­
se, despre «Critica ş iautocritica armă
puternică pentru întărirea şi perfecţio­
narea muncii», «Importanţa muncii în
colectiv în penitenciare», «Reeducarea
deţinuţilor, un» din sarcinile de bază ale
peniienciarelorA, «Cum trebue să func­
ţioneze atelierul penitenciarelor», «Dis­
ciplina şi morala factor important In
muncă», «Probleme de higiena în pe­
nitenciare», etc.
UN CENTRII T.B.C. LA ARAD
PENTRU ^SPITALIZARE
P E T IM P S C U R T
D irecţiunea Generală a Casei Cen­
trale a A sigurărilor Sociale a apro­
b at în fiin ţarea u n u i centru TBC la
Arad, prevăzut cu 30 de paturi pen
tr u «spitalizarea pe tim p scu rt a
cazurilor uşoare. Cheltuelile nece­
sare funcţionării acestui centru vor
fi suportate d in bugetul Casei Cen­
trale a A sigurărilor Sociale.
IN A U G U R A R E A
fccei ARLUS arată nu numai bo­ timp. Se specifică şi t ezumatal integral al
găţia acestei biblioteci, dar şi sistemul
revistelor în traducere română.
de organizare pentruca volumele să poa­
in modul după cum este făcut «In­
tă fi cât mai uşor găsite şi la îndemâna
cercetătorilor.
dicele bibliografic» publicul românesc are
un instrument sigur de orientare în bo­
indicele satisface în totul aceste ce­
rinţe.
gatele colecţii ale Bibliotecii Arlus. Di­
FABRICILE BIN INDUSTRIA CHIMICA
versele capitole ale Indicelui cuprind spe
După cum se spune în lămurirea in­
cificarea volumelor de: lucrări generale,
troductivă, notiţa bibliografică a fiecă­
filosofie, politică, drept, clasicii marxism-
rei cărţi citate a fost redactată complet în
leninismului, învăţământ, teologie şi lin-
limba originală rusă, cuprinzând în mod
guistici, matematică, astronomie, fizică,
ŞI A MATERIILOR PLASTICE
obişnuit: numele autorului, titlul, şi e-
chimie, bibliografie, medicină, tehnică şi
ventual subtitlul cărţii, volumul, locul
industrie, zootehnică şi agricultură, arte
tipăririi, editura, anul tipăririi şi numărul
frumoase,
paginilor; în româneşte s’au dat în tran­
literatură, literatură pentru
copil, istorie şi geografie. Sunt arătate
TREBUE APROVIZIONATE LA TIMP
scriere numele autorului şi în traducere
apoi revistele primite.
titlul cărţii şi eventual volumul. P ro d u c ţia d in lu n a A u g u s t e s te fn c re ş te re
Adăugăm că Indicele se prezintă în
S’a introdus o rubrică specială pentru
bibliografia principalelor reviste sovietice Io luna August, industria chimică şi ciuc „Miră", 55.5 la sută la fabrică
condiţiuni tehnice superioare. a materiilor plastice a înregistrat sim­ de scule ..Mîpa” şi 42 ta sută la fa­
ţitoare depăşiri ale programelor de pro­ brica .Constructorul”.
ducţie.
A p ro v iz io n a re a c u m a- j
Rooiâiii are 11 standuri la «Târgul Astfel, fabrica de cauciuc- ,,Mîra” •
depăşit cu 9 ia sută programul de
producţie Ia talpă presată şi 8 Ia sută
te r i i p rim e
O problemă rare trebue rezolvată
ta articole iechnice diverse; fabrica de neapărat, este aprovizionarea la timp
carton asfaltat „L Valter” a depăşit a fabriceioi cu materii prime.
International do la stre » dela Praga programul de producţie cu 143 ia sută A»ât Centrala Industrial a materii-
iar fabrica de scule ,.Mipa” a depăşii! ilor plastice” cât şi ceielate centrale şi
programul de producţie cu 17 la sută industrii ce ; provizionează aceste în"
Acordul mediu pe Juna August se treprinderî. trebue să ia măsurile ne*
După cum se ştie, Republica duse chimice, minerale, materiale menţine la 41.04. Ia sută ta fabrica ,i cesare pentru asigurarea livrării ta
Populară Româna va participa la de construcţii şi sticlărie, sare şi Valter” 38 la sută la fabrica de cau­ timp a materiilor prime.
Târgul Internaţional de Mostre ce tutun, produse forestiere şi hârtie,
se va deschide la Praga la 12 metalurgie, pielărie , încălţăminte,
Septembrie.
Pentruca întreaga economie na­
ţională să fie cât mai bine repre­
textile, produse oleaginoase, furaje
şi seminţe de furaje, plante medici­
nale. industrie casnică, turism, in­
Când intră în vigoare nonile liste
zentată la acest târg, Direcţia Ex­ formaţii,
portului din Ministerul Comerţului
a intrat în legătură cu toate cen­
tralele industriale, împreună cu
in total au fost aranjate 11 stan­
duri, pe o suprafaţă totală de 352
d e p reţu ri Ia m e ş te ş u g a r i
care au fost realizate standuri pen­ m. p. Pavilionul Republicii Popu­
lare Române este situat în hala A.,
tru: conserve, brânzeturi şi produse
piscicole, cereale şi derivate, fructe unde mai sunt reprezentate Bulga­ R e g is tr e le de c a lc u l a ţle se d e s fiin ţe a z ă
proaspete şi uscate, băuturi, pulpe
de fructe, produse petrolifere, pro­
ria, Polonia, Jugoslavia, Olanda şi
Suedia.
Ziarul „Naţiunea” publică ur­ fi în acord cu impunerile cari
mătoarele: s’au făcut, mult mai reduse decât
In urma stabilirii coeficienţilor cele din anul precedent.
de impunere la meseriaşi, coefi­ In acelaş tim p ele vor înlocui
cienţi cari au fost calculaţi în ur­ registrele de calculate care aşa
ina clasificării făcute de organele cum spuneam mai sus, vor fi des­
ministerului de Finanţe în colabo­ fiinţate.
rare cu reprezentanţii C. G M., Pe lângă comisia ministerială
care se ocupă cu verificarea lis­
precum şi în urma hotărîrii de a-
telor au fosf numiţi doui delegaţi
brogare a registrului de calcula-
a iP is ia ţie, s’a im pus calcularea de no ui
din partea Federaţiei generale a
Meseriilor.
IW iE B C ü R i iS S E P T E M B FISE S E D IS P U T Ă P R I M A tarife în toate branşele meşteşu­
găreşti. Nouile tarife ale meseriaşilor,
R E U N IU N E B l S Ă P T Ă M Â N A L A cari sunt mai reduse faţă de cele
In acest sens, toate Uniunile a-
sociaţiunilor Profesionale meşteşu- existente. vor intra în vigoare la
Am fost primii cari am. scris des-
pne intenţia forurilor conducătoare
toarele Miercuri, decât dacă se vor
întruni loturi cari să acorde un real
găreşti pe baza propunerilor fă­ 15 Septembrie, odată cu reduceri­
cute. de asociaţiile respective, au le de preţuri anunţate de Guvern
alo societăţii perrtrii încurajarea interes alergărilor. Probabil că în
Rassei calului de pur sânge, ca. în
cepând din a doua chenzină a lunei
zilele de Miercuri să se dispute chiar
şase alergări. In schimb, Dumineca
întocm it noui liste de preţuri.
Aceste liste au fost mai întâi
la 2 August.
In legătură cu registrul de cal­
Septembrie, să organizeze alergări re­ vor fl programate totdeauna şapte centralizate la Federaţie şi apoi
culate, până la intrarea în vigoa*
uniuni de două ori pe săptămână. curse. înaintate Ministerului de Comerţ
pentru verificare şi aprobare. In re a nouilor liste de preţuri, el va
Nevoile proprietarilor de a acoperi D in l u m e a t u r f u l u i
cheltuelile de întreţinere gi totodată felul acesta, nouile calculaţii, vor trebui să fie ţinut de meseriaşi.
apropierea îernei constituiau elemen­ JOCUL austriac 6’a ridicat Dumi­
tele de seamă care au determ inat o necă la Băneasa la suma de lei 189
cerere colectivă d in /partea proprie mii. A fost câştigat de 17 buletine,
tarilor si antrenorilor de a se reveni
la organizarea bttsăptămânailă, cei
puţin în perioada aceasta.
Şi ceasta cerere, cum era şl firesc,
fiecăruia revenind câte 11.100.
ASTAZI Comisia pentru alcătuirea
programului de galop, publică obiş
nuita schemă de program, urmând
APELURILE FISCALE NETiBRATE
a fost soluţionată favorabil. ca Miercuri să i se dea formă defi­

SPECTACOLELE ZILEI
TEA TRE
iVOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe nâ e
Stroe.
BOEMA: Doi băeţi şi două fete
GRADINA COLOS: Unu la sută fatal
GRADINA VOX: Clasa 8*a B, cu Vasi-
ifu Birlic şi Radu Beligan
SAVOY: Fata cu biciuşca
C IN E M A T O G R A F E
rARO: Din zori până în amurg în ţara
minunilor..
FANTASIO: Flăcăul din oraşul nostru
BRAGADIRU: Vulturul mărilor
GRAD. PROGRES: Din zori până în
amurg în ţara minunilor.
MIGNON (sala şl grădină): Tinno Rossi
ín «Cântecul vieţii mele» şi artişti
SCALA: Dragoste dincolo de viaţă şi
moarte.
'ARTA: Drumul Ocnei
TRIANON: Singur în viaţă şi revistă.
FEM1NA: Tehnicoloru| Ceza şi Cleo­
patra.
CAPITOL (sală şi grădină): înseninare
GIOCONDA (grădină şi sală): Vraja
Tinereţii.
PAX: Eîitie spsciaiă
FIÚMON SARSU: lţjl?i«ă rnea
CASANDRA: Pierre şi Jean
MILANO: Comisarul Maigret anghetează total de 260 elevi, recrutaţi prin concurs
şi trupa Titi Mihăîjescu.
IZBANDA: Mizerabilii
GLORIA; Copijäria lui Gorki,
MIORIŢA: Nimic nu mai cade. Ispitele în sala de festivităţi din Palatul PT1
din Monte-Carlo (fihn francez)
MARNA: Doi camarazi
MARCONI: Fete fără uniformă
MODEL: Mikenko Maklai,
VOLTA BUZEŞTI: Oameni pe ring.
AMERICAN: Acrobate],
AVRIG: Cenuşereasa şi revistă
FLORIDA: Mikţenko Maktay.
revistă.
ODEON: Primăvara
RAHOVA: Viaţa în citadelă.
VERGULUI: Cenuşereasa
VENUS: Destinul unei iubiri şi jurnal
SPLENDID: Dubrowski, jurnal şi revistă Iilor penru pace $î Congresul dela
CARMEN: Cenuşereasa
AIDA: Chestiunea rusă
APOLLO: Colţ ate
UNIC: Criminalii printre noi
BARCELONA: Floarea de piatră
RAHOVA: O fată cu noroc
TOMIS: Pentru csi de pe mare
LI A: Vinovaţii fără vină
VOLGA; Poveste nw ica’ă
A C IR C I ŞC O L I P .T .T .
Direcţia Generală PTT a Inaugurat în
ziua de 3 Septembrie a. c. două şcoli
medii, două şcoli elementare şi o şcoală
practică de exploatare, cu un efectiv
dintre fiii de ţărani, lucrători şi mici
Í bării datelor cerute de Societate de
funcţionari.
Deschiderea acestor şcoli a avut loc
din Bucureşti, în prezenţa colectivului
de conducere a Direcţiei Generale, a
delegaţiei Uniunii Sindicale de Poştă şl
Telefoane, delegaţiei Sindicatului PTT
Bucureşti, delegaţiei Sectorului UTM—
C O N F E R IR E
A avut loc adunarea plenară a UER
închinată Păcii. D. I. Peltz a desvol-
tat conferinţa despre lupta intelectua
Wroclaw. D. preşedinte M■ Z. Sără-
ţeanu a salutat prezenţa în sală a
părintelui Gala Galaction, ilustrul
scriitor care prezintă pentru noi pa.
cea rostită şi predicată de pe amvon
catedră si tribună de peste 50 de ani
ca preot, profesor şi scriitor. opera
sa fiind toată închinată păcii si în .
1frăţim.
Comitetul de conducere a decis ea,
dela 15 Septembrie, să organizeze
de două cfî pe săptămână, până la
finele stagiunei de toamnă.
Reuniunile de galop se vor disputa
Miercuri şi Duminecă, întrucât ziua
de Joi a fost reţinută pentru alergă­
rile de trap.
In urm a acestei hotărâri *1 a apro­
către Ministerul de Agricultură, înce­
pând de Miercuri 15 Septembrie vom
avea câte două reuniuni p® săptă­
mână.
R e u n iu n ile d e M ie rc u ri
s u n t e v e n tu a le
Am scris că secretariatul Societă­
ţii a cerut antrenorilor tabele cu caii
disponibili. Din listele predate reiese
că alergările de galop dispun actual
mente de un lot de 109 cai. Suficient
pentru două zile pe săptămână, cu
condiţia ca toată lumea să colaboreze,
alergându-şi regulat caii. Este drept
că societatea în intenţia de a_şi asî
gura loturi populate în ambele reu­
niuni a obţinut dela antrenori să-şi
alerge caii minimum de trei ori lu­
nar, dar pentru o si mat sigură reu
şită s’a hotărât ca reuniunile din
cursul săptămâneî să aibă caracter
eventual. Adică nu vom avea alergări
Miercuri 15 Septembrie si %» urină
nitivă.
FOOT-BALL
1
NU SE VOR PUNE PE RCL
ETAPA IV
O nouă etaopă... Nai speranţe...
noi Iluzii... care se vor vedea nă­
Ministerul de Finanţe face cu­
noscut că comisluniie de apel de pe
apeluri, fără să Ie timbreze şi care
înţeleg să stărue în apel (adică nu
ruite sau confirmate odată cu dis­ lângă Administraţiile Financiare au făcut apeluri numai de formă),
putarea matchuXilor în cauză. A
încep să funcţioneze la 15 Septem­ se vor prezenta Ia Administraţiile
patra etapă a Diviziei Naţionale A
brie a. c. Financiare respective pentru a Ie
se va disputa în trei rate, întrucât
Potrivit legii, se pun pe rol şi se
la datele de 10. 11 şi 12 s’a acor­ timbra de urgenţă, cunoscând că
dat exclusivitate pentru finalele C. emit citaţii numai pentru apelurile
perioada de judecare a apelurilor
U. T. Matchurile din privincie se timbrate.
vor disputa la data intială, cele Contribuabilii care au introdus este scurta.
din Bucureşti însă în zilele de 6 şi
16 Septembrie.
Iată programul acestei etap e:
JOI 9 SEPTEMBRIE
BUCUREŞTI; Dinamo A — CFR
Buc.
DUMINICA 12 SEPTEMRIB
PETROŞANI: Jiul — PetroVohil
ARAD: I.T.A. — R ata
CLUJ: CFR — Politechnic'
TIMIŞOARA: CFR — Universi­
? ? ?
tatea.
JOI 16 SEPTEMBRIE
BUCUREŞTI: M etblachimk — c -
S. M. Meăias
BUCUREŞTI: c . s . C. Arma­
ta — Liebrtatea I. C. O- . , ;_j