A nul X IV .

N u m ă ru l 2 A P A R E S A P Ţ A M A N A L - - 2 LEI E X E M P L A R U L * M ărfi 12 Ianuarie 1 9 3 7

ifi
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA $ a b o n a m é n t e
Bucureşti Str. Câmpineanu No. 4
Telefon: 4-19-33
■fi
■fi
S
O rg a n d e p r o p a g a n d ă n a ţ io n a lă c r e ş tin ă Un an 200 lei: Membri P. N. C. 120 lei anual
Si Sprijinitori 500 lei şi Instituiţii lOOolei anual

D irector politic: Director:

Gh. A. CUZA Fondator: A. C. CUZA A. C. CUSSN

S in ii s itii Si M im ii M I É 0 valoroasă lucrare

v Direcţiunea generală a poli­
ţiei a publicat deunăzi lista su­
puşilor străini a căror prelun­
gire de şedere în ţară a fost res­
pinsă.
Câţi din aceşti supuşi străini
cuprindea lista?
Dăm cifra exactă: 195 (citiţi:
una sută nouăzeci şi cinci),
dintre cari 97 bărbaţi şi 98 fe­
mei, majoritate răspândiţi la
sate.
Oneşti, în aprecierile ce fa­
cem, trebue să recunoaştem că
măsura este din cele mai utile.
Neobişnuiţi însă să privim
lucrurile la suprafaţă, intere-
sându-ne îndeaproape de aceas­
tă chestiune, am aflat — spre
marea noastră surprindere —
că numărul supuşilor străini a
căror şedere în ţară a fost pre­
lungita este de 46 mii.
Şi toţi aceştia nu ocupă locuri
modeste de ’ muncitori, ci pos­
turi de conducere sau — în cele
mai rele cazuri — posturi din
cele mai bine retribuite.
Aceasta atunci când sunt a-
tâtea braţe româneşti fără lu­
cru şi o pletoră de intelectuali
fără plasament.
Prin ce se justifică menţine­
drept internaţional
é®
Explicaţia se găseşte în liota
prea maré a celor interesaţi în „Noul sistem de drept internaţional privat pozitiv româ­
această privinţă, interesaţi cari nesc. Ânfeproectul codului privat“ de d-ra dr. Magda Cuza—
trebue „menajaţi“, fiindcă alt­
fel s’ar putea produce cine ştie Analiza anteproectului de cod täte, pentrucă fără ea autorita­
ce., catastrofă. civil este o problemă cum nu se tea dreptului internaţional pri­
Situaţia aceasta nenorocită poate mai gravă şi mai intere­ vat n’ar mai exista, fiecare ale-
continua, spre amărăciunea şi santă. Gravă prin seriozitatea gându-şi naţionalitatea care-i va
perspectivelor t ce trebue să le da maximum de satisfacere ca
disperarea celor ce se văd în­ deschidă o nouă legislaţie care apoi, la prima chemare a inte­
străinaţi în propria lor ţară. va bătători drumul unificării nu resului să şi-o schimbe iarăşi.
Avuţia naţională este exploa­ numai juridice dar şi sufleteşti. In baza reciprocităţii, doctri­
tată cu maximum de puteri, va­ Interesantă prin noutatea pro­ na şi jurispruaenţa au căzut de
lul nemulţumiţilor creşte me­ blemelor cari se deschid unei ju­ acord a da acelaş tratament şi
reu şi — aceasta nu poate scă­ decăţi clare şi originale. străinilor în ţara noastră, cu
pa nimănui — vulcanul pe care Studiul dreptului internaţional excepţiunile următoare:
nepăsători se situiază anumite privat este foarte greoi, datorită 1) In interesul naţional, când
cozi de topor e în tot mai mare nesiguranţei legiuirilor străine, a un individ incapabil după legea
fierbere, până când erupţia dificultăţilor parcurgerii unui a- sa naţională, dar capabil după a
tea fi de nimeni şi nimic stă­ devârat labirint legislativ care noastră se obligă în ţară faţă de
prin variabilitatea ce o prezintă un român şi apoi cere anularea
pânită. dă naştere la posibilităţi de o= invocând principiul codului ro­
Toate semnele învederează a- colire â legilor. mân;
cest final. Intr’adevăr dreptul internaţio­ 2) Al ordînei naţionale, când
Dar, s’ar părea că suntem îm­ nal privat este cel oare a oferit ceiace ar fi permis într’o ţară
potriva supuşilor străini cari în cel mai vast domeniu de fraudare străină ar constitui pentru noi un
mod trecător se aşează la noi. a legii. Diversitatea legislaţiilor a adevărat scandal; de exemplu o
Eroare. dat ocazie interesaţilor de a-şi căsătorie în ţara noastră a doi
Suntem numai împotriva a- lua cetăţenia statului care le da copii străini de 11—12 ani, este
celora cari numai pentru profi­ putinţa deslegării unei situaţiuni inadmisibil.
tul lor se abat pe aci, căci în pe care legea statului le-o 3) Teoria calificaţiunilor o a-
alte ţări există o categorie de iudeo-com unism ul distru gător, urm ărind... p acea respingea. Şi problema nu se pu­ vem când aceiaşi instituţie juri­
aşa zişi „supuşi străini“, a că­ nea numai pentru state diferite, dică este calificată deosebit de
ror număr este’foarte mare, dar dar chiar pentru statele cu drep­ legea străiniului şi-a noastră.
turi succesorale, cari au câştigat 4) Teoria retrimeterii când
de pe urma cărora statul câş­ anexări de teritorii, ceiace este există conflict între două sisteme

rea acestor supuşi străini?
Printr’un simplu pretext.
Că adică ei ar fi cogeamite
„specialişti“ de cari nu ne pu­
tem lipsi.
Specialişti, de cari nu ne pu­
tem lipsi?
Faptul e revoltător, cu atât
mai mult cu cât pentru nimeni
nu e o taină, că avem elemente
de-o superioară pregătire pen­
tru toate ramurile industriale
şi comerciale, cari nu găsesc
plasament, tocmai din cauza a-
cestor venetici, cari au acapa­
rat cele mai importante func­
ţiuni în întreprinderi şi insti-
tuţiuni, şi pe cari nimeni nu-i
poate clinti, de vreme ce statul
îi protejează, datorită unor oa­
meni’ politici fără conştiinţă.
S’a afirmat că se va da pu­
blicităţii „lista neagră" a „pro­
tectorilor“ acestor străini.
Nu s’a făcut nimic.
tigă enorm de mult. Sunt ren­
tieri, excursionişti, etc,
Noi însă facem invers, pentru-
câ aşa dictează interesele nu
ştim căror indivizi deochiaţi,
sus puşi:
Aşa însă nu mai pot merge
lucrurile.
Ne îndreptăm fatal spre pră­
pastie.
Această ţară,- absurd de în­
găduitoare, ’readusă la realita­
te, cere îndreptarea de rigoare.
Iar în cazul când politica
struţului va persista, cei che­
maţi în ultima instanţă vor pro­
ceda, prin forţa împrejurărilor,
la radicala schimbare atât de
adânc resimţită.
Şi atunci şandramaua demo­
cratică se va’prăbuşi, pe ruinele
ei ridicându-se România nouă,
România naţionalistă de mâine.
IOAN GOGA
Francmasoneria în declin
mai grav. Cum este cazul cu Tran­ de drept internaţional privat.
silvania care se conduce după le­
Autoarea terminând alin. 2 tre­
giuirea austro-ungară, din lipsa ce la alin. 1 al aceluiaşi articol
unei legislaţii unificate. Este o care alineat consacră regula că,
stare de trecere dela fraudă la bunurile sunt guvernate de legea
Francmasoneria a fost in­ Printr’o supremă încordare a culeg şi reacţionează cu toată internaţional.lege în dreptul intern către cel situaţiei lor reale. Acest princi­
înainte de a trece
terzisă. tuturor forţelor, se promovează puterea de care sunt capabile. graniţa, cetăţeanul care vrea să piu este nu numai tradiţional,
Nu Ia noi, fireşte, căci n’a- interesele superioare ale orga­ dar, adaugă autoarea, este abso­
Iar noi, ce facem ? înlăture efectele legii sale, are lut indispensabil comerţului in­
vem, din păcate, guvernul care nizaţiei ţie stat, se atinge un mai aproape şi fără inconvenin- ternaţional şi trebue înţeles că se
s’o facă, ci în Elveţia. nivel de civilizaţie şi cultură Răbdăm ca toţi străinii şi în­ te teritoriul anexat şi care-i per­ referă atât la mobile cât şl la
După Italia, Turcia, Germa­ care surprinde. străinaţii să-şi facă de cap pen­ mite să beneficieze de contradic­ imobile.
nia şi Portugalia, Elveţia este Democraţia, cu toate forurile tru a ne grăbi peirea, prin a- ţiile juridice. In felul acesta nu-şi Şi în fine alin. 3 al art. 2 expri­
al cincilea stat în Europa care 1ei de viaţă, s’a dovedit a fi — cest odios instrument iudaic, iasă nici naţionalitatea, nici nu mă principiul locus regit actum
săvârşeşte un asemenea act de riscă o deplasare, inutilă şi cos­ adică, forma exterioară a actului
autoritate. mai ales în urma „experienţe­ care este francmasoneria şi în tisitoare.
este supusă legii ţrăii unde se
Cine cunoaşte rolul francma­ lor“ făcute în anii de după răz­ care ei sunt încadraţi şi se su­ o Autoarea înainte de a trece la face actul, indiferent de cei ce-1
nouă structură juridică, disea-
soneriei în viaţa publică a boi — un sistem de oblăduire pun „ordinelor“ primite dela că vechiul schelet al materiei ce săvârşesc, recunoscându-i Insă
diferitelor popoare, îşi poate da perimat, nepotrivit cu împreju­ „înaltele“ ei foruri. un caracter factultativ când nu
şi-a propus a trata si care-şi are atinge ordinea publică şi când
seama cât de hotărîtoare este rările actuale, în cari ierarhia Faţă de ceeace se petrece a- sediul în art. 2 c. civil. Este ori­ nu fraudează legea
pentru „soarta“ ei această mă- iurea, noi nu putem rămâne ginală metoda. Pe d-ra Magda D-ra Magda Cuza înainte de a
sură, luată acolo unde era con­ valorilor a ajuns în aşa mod Cuza nu o interesează procedeul intra in studiul anteproectului
centrată una din puterile ei cele stabilită încât — întocmai ce nepăsători. dé ordine. Ci metoda interesului noului cod civil, face o aspră cri­
mai mari, având la Geneva poziţia corpurilor în apă — tot Trebue să ne integrăm în Pentru aceia nu începe cu A. B tică celui actual, care este cu to­
unul din cele mai importante ce e „uşor“ se ridică la supra­ noul ritm de viaţă care străbate C., ci cu acea parte care i se pare tul incomplect. Inbr’adevăr el nu
centre, din care se resfirau în faţă în adânc rămânând tot ce continentul, dacă nu vrem să mai de folos, care socoteşte d-sa prevede situaţiunea unui conflict
este miezul problemei, rămânând între două sau mai multe legi
multe părţi reţelele ei atotstă- a continua cu acelaş sistem al­ personale, nici aceia a heimatlo-
pânitoare. prezintă greutate, în orice do­ ne prăbuşim.

Propaganda cărţii Evident, factorii conducători meniu.

Despre o propagandă a cărţii,
vie şi eficientă, la noi, n u poa­
te fi vorba, p e n tru sim p lu l m o­
tiv că până acum ea n u există.
S u n t a n u m ite cercuri cari fac
m a ri eforturi p e n tr u plasarea
cărţii, dar ele n u urm ăresc de
c â t profitul unor ed itu ri şi a-
tâ ta tot.
In te re su l p e n tru m arele p u ­
blic, căruia să-i p u n ă la dispo­
ziţie cărţi bune, folositoare, o a-
devărată hrană sufletească, este
c u to tu l străin de preocupările
celor chem aţi să slujească cauza
literaturii.
P e n tru ce ?
P e n tru că... aşa e spiritul vre­
m ii
Cel p u ţin astfel afirm ă edi­
torii, cari pretind tinerilor scrii­
tori rom ane cu c o n ţin u t „sen­
za ţio n a l“, cari în fo n d tratează
rul E ducaţiei N aţionale are
datoria să dea u n sprijin cât
m ai larg valoroasei reviste „Cu­
get clar“ de sub conducerea
d-lui Nicolae larga, ca ea să de­
vină o publicaţie populară răs­
pândită, n u m a i aşa p u tâ n d fi
conduse destinele cu ltu rii ro­
m â n eşti spre lim a n u l dorit.
A ceastă revistă, cu rolul ei a-
tâ t de adânc sim ţit, răspunde,
prin a titu d in ea ei in telectuală
şi m orală, u n ei m a ri m isiuni,
care îm plinită, cu a ju to ru l efec­
tiv al m in isteru lu i E ducaţiei
Naţionale, va face deplină lu m i­
nă, în lă tu râ n d to ată pleiada
scribilor din slujba celor cari
vor să grăbească, prin im orali­
ta te şi tu rp itu d in e, peirea noas-
stră ’ca fiin ţă naţională.
de pretutindeni văd tot mai
limpede pericolul acestei orga­ le, ea ridică oamenii în simţitor
Comandamentele naţionale ternant,
Democraţia, cu toate formele supreme ne-o poruncesc.
după însemnătatate. Pe şilor şi nici a indivizilor cu mai
bună dreptate pentrucă, dreptul multe naţionalităţi, neocupându-
internaţional privat se ocupă cr se în acelaş timp nici de situaţia
Această schimbare nu poate reglementarea internaţională £ drepturilor câştigate dintre su­
intereselor- particulare, cu preve­
nizaţii secrete, care caută să in­ conflict cu viaţa intelectuală, să vină însă decât dela un gu­ nirea ciocnirilor de legislaţii, ci puşii diferitelor state.
După o enumerare a secţiuni­
filtreze — oriunde unde a reuşit nimiceşte orice pârghie morală, vern naţional-creştin. soluţionarea conflictelor ivite în­ lor în care noul legiuitor a înţe­
s ădomine şi continuă să domi­ semănând un înspăimântător Şi ea se va produce mai cu­ tre diferitele legi naţionale a ce­ les să circumscrie toate proble­
rând decât vor unii să creadă, tăţenilor în raporturile lor, din­
ne — spiritul ei nefact, antina­ dezastru. colo de fruntariile statului res­ meletului
ce eventual s’ar pune drep­
internaţional privat, cu ex­
ţional şi anticreştin, în vederea Situaţia aceasta provoacă le­ fiindcă voinţa ţării reclamă a- pectiv. cepţiile respective, autoarea intră
universalizării stăpânirii iudai­ gitime îngrijorări pentru viitor, semenea guvern şi cei cari se Ori alin. 2 al art. 2 este punc­ în studiul anteproectului atin­
ce la adăpostul fie a unor prin­ care se prevede a fi din cel mai vor împotrivi îşi vor primi răs­ tul oare se aplică mai des în a- gând şi disecând toate inovaţiile
ceste conflicte. cu un'simţ critic care dovedeşte
cipii democratice false, fie co­ sumbru. plata meritată pentru ticăloasa Legile cu privire la starea ş nu numai cunoştinţa problemei,
muniste şi iau astfel dispoziţii, La orizont se proectează um­ lor trădare. capacitatea persoanelor, urmă­ dar şi o tradiţie juridică remar­
în consecinţă, de profilaxie na­ brele roşii, setoase de sânge, de Până atunci, continuând lup­ resc pe români, dacă ar avea re­ cabilă.
distrugere a tot ce reprezintă ta de isbăvire a neamului, cu şedinţa în străinătate sau domi­ Trecând dela extinderea com­
ţională şi morală. ciliul chiar, adaugă d-ra Cuza petenţii care până acum era acea
Rezultatele binefăcătoare ale patrimoniu naţional şi creştin. aceeaş energie şi dârzenie, să când au intenţia de a nu se ma a stării si capacităţii anteproec­
acestor măsuri se cunosc. Se deschid drumuri întune­ pregătim drumul spre înfăptu­ întoarce vreodată in ţară. Daci tului lărgind-o şi la raporturile
bine înţeles nu şi-a pierdut — de familie (convenţii matrimo­
In toate statele în cari franc­ coase, la capătul cărora ome­ irea idealului românismului
din diferite motive — naţionali­ niale, succesiuni, donaţiuni) au­
masoneria a fost scoasă din nirea va ajunge acolo de unde Procesul istoric se va desă­ tatea şi această pierdere să nu f toarea ajunge la competenţa le­
a plecat cu multe secole înainte. fost făcută în interesul eludări gii teritoriale, care prevede o re­
circulaţie, viaţa a luat un curs vârşi astfel, atingând treptat legii naţionale. Autoarea se de­ strângere faţă de actualul cod,
Sufletele se cutremură la a-
nou, de stimulare maximă a e- toate obiectivele urmărite. clară adversară a criticelor teori­
nergiilor creatoare ale naţiunii. ceste triste perspective. Se re­ 1. I. CRACIUNEANU ei fraudei la lege şl pe bună drep (Continuare^ in p ag. II)
tElEIElEimCIEIEIOEînrUriEIELCIElElELCU
s’ar putea da imediat, de către şefii să buzunărească, altul să moara, ci

subiecte desprinse din cloaca
cea m ai im u n d ă a societăţii, e-
ta lâ n d aspecte ale vieţii, ’ cari
m a i m u lt te scandalizează decât
să facă să sim ţi fiorul artei.
Ş i cu acestea se încearcă —
tristă ir o n ie ! — „ofensiva cul­
tu ra lă “.
Că ea a înregistrat la început
u n succes, e adevărat.
D ar lum ea, a m e ţită de acea­
stă periculoasă otravă, s’a des-
m e tic it repede şi în fru n te cu
m arele cărturar d. Nicolae Ior-
ga, a declanşat u n viguros cu­
r e n t n u n u m a i îm vo trica aces­
tei literaturi pornografice, dar
şi a celor cari ne strică limba,
p rin to t felul de inepţii, im por­
ta te de aiurea.
A flă m că în curând „propa­
ganda cărţii“ — a cărţii bune
— va deveni u n fa p t real, aşa
p re cu m se doreşte de to ţi aceia
egri ţin tesc prom ovarea intere­
selor cu ltu rii rom aneşti.
N guu direcţie ce ca u tă a se
im p reg n a răspândirii literaturii
adevărate, va fi — să sperăm —
la în ă lţim e a aşteptărilor.
j. P aralel c u aceasta, m in iste ­
Problema muncitorească
colindători, că n ’are bani cu ce-i Şi, în fine, aspectul al treilea, este
primi; anul nou e fără urători, dia acela al disproporţiei numerică şi ca­ lor, chiar acum în opoziţie. toţi să trăiască bine. De aceia cine are
acelaş motiv, e fără bucurii, fărâ lificativă, ce există între muncitorul La ce să promiţi enorm de mult prea mult, va fi obligat, nu de lege,
haine noui, fără nicio petrecere. Pen­ băştinaş şi concurentul său străin. când poţi da puţin, dar efectiv? Şe­ ci de conştiinţa sa, să dea celui ce
tru copii muncitorilor. Crăciunul e Pretutindeni, prioritate se dă munci­ fii, directorii de întreprinderi, mem­ are prea puţin. Şi pentru că în parti­
fără „Moş Crăciun“ cu sacul plin cu torului străin. „Cel mai bnu“ este bri în consiliile de administraţie, cu­ dul Naţional-Creştin avem conştiinţă,
Toate partidele au datoria să pri­ şi invers. jucării. Copii muncitorilor n’au drep­ străinul. Şef, conducător de lucrări, mularzii, primind câte 5 salarii, în clipa în care vom conduce, toţi
vească, în programul lor, rezolvarea Ori, la noi, situaţiunea este inversă. tul să se joace cu un tren electric, cu deţinător de conducere în ateliere, promit că dacă vor veni la putere, vom face la fel. Şi aşa de uşor val
tuturor problemelor de viaţă spiri­ Muncitorimea trăeşte mizerabil. Nu o maşină miniatură, cu o păpuşă au­ este străinul, rămânând românului, vor îndrepta starea muncitorilor, dar fi, să ridic pe bietul muncitor, din
tuală, culturală, socială şi politică. mă sfiesc s’o afirm în glas ridicat, nu tomată, cu nimic. Ei sunt copii de coada rândului, iar în raport numeric, nu renunţă în favoarea acestora, la mizerie.* Când toţi consilierii de ad­
Una din aceste probleme, este pro­ mă înspăimânt s’o strig tare să se muncitori şi pentru că părinţii lor referitor la proporţia populaţiei, ro­ dividemt, la leafă, la nimic. De ce? ministraţie, de exemplu, vor renunţa
blema muncitorească. Trei sunt as­ audă de toţi câţi pot îndrepta lucru­ n’au dreptul la bucurii, n’au nici ei. mânii sunt numericeşte inferiori străi­ Aşteaptă puterea. Şi pe urmă te lu­ la milioanele ce le înghit azi, reţi­
pectele sub oare această problemă rile şi nu vor Al doilea aspect al problemei este nilor. Şomează un muncitor român, crează cum vrea. De exemplu d. V. nând numai atât cât au nevoe să tră­
trebue privită şi rezolvată. Dar mal Biata noastră muncitorime,' sărma­ cel spiritual. Muncitorii nu se bucură, dar un ungur, un franţuz, un jidan Iamandi, exponentul democraţiei în iască, şi când aceşti bani vor intra în
întâi: indiferent cât ar fi, numericeşte nii copii de muncitori, vai de soţiile pentru ei nu există nimic. Teatrul în­ nu şomează. Pentru ei sunt locuri şi guvernul de acvm, strigă sus şi tare salariul bietului muncitor, se va mări
vorbind, de mulţi, muncitorii ţării lor. seamnă o minune oare în viaţa lor mulţi foarte mulţi, primesc două sa­ pentru muncitori, se bate cu pumnul acesta cu încă odată şi mai bine sa­
noastre şi indiferent genul muncii lor, Pentru ei, trec zilele făi*ă bucurii, se întâmplă aşa, la 10 ani odată şi larii. în piept, dar primeşte, dela Uzina de lariul de azi.
ei constitue pătura lucrativă, care a- mâinile lor crăpate şi cu bătături, nu atunci, dacă vre-un director de tea­ Pe scurt, foarte pe scurt, acestea electricitate Iaşi, din al cărui consi­ Apoi, teatrul trebue să fie mijloc
lături de pătura sătească, fac bazele cunosc plăcerea odihnii linştită şi tru, având vre-o piesă căzută cu suc­ sunt aspectele problemei care se liu de administraţie face parte, de cultură şi distracţie gratuit, pentru
de producţie ale statului. De soarta sătulă. ces la premieră, oatidixeşte s’o trans­ pune. 9000 lei pe lună, în timp ce un mun­ toată lumea, că de aceia e Naţional şi
unora cât şi de soarta celorlalţi, tre­ In ateliere, în uzine, în şantiere, în forme în spectacol gratuit pentru Şi acum ce au făcut, guvern, după citor, care e plătit bine, foarte bine, întreţinut de stat.
bue să se îngrijească toţi cei chemaţi fabrici, în întreprinderi particulare, „şomeri şi muncitori“. Conferinţe guvern, pentru a rezolva aceste pro­ dar care are 5 copii primeşte nur" ai Apoi, repaosul muncitorului, res -
să conducă şi toţi cei ce vor condu­ pretutindeni, zilele muncitorului sunt pentru ei, în afară de apostrofările bleme? Nimic! Nu-i nevoe să discut, 2000 de lei. Şi d. Iamandi mai are o pectat, trebue ocupat, cu distracţii de
cerea. uscate de grija lipsei şi a sărăciei; patronilor, nu se pomenesc. Escursii, că n’am ce discuta. Nu s’a făcut ni­ leafă de profesor, una de ministru, tot felul. Camerele cto muncă ce rost
Am spus că sub trei aspecte se în­ pretutindeni şi tot timpul, în mintea ca să-şi cunoască' ţara, să ştie şi ei mic. De ani de zile, aceiaşi mizerie una de deputat, plus că e foarte cins­ au dacă nu au grije de muncitor ?
făţişează problema muncitorească. muncitorului se profilează mizeria cu că în afară de fabrică şi de oraşul în neameliorat.". De ani de zile, făgă­ tit şi corect N’ar fi oare, exemplu Şi în fine, in România a Români­
Primul şi cel mai vital, este aspec­ colţii mucegăiţi. care muncesc, mai există oraşe, mai duinţe, momeli, şi legi cari nu se a- admirabil, dacă ar renunţa la leafa lor, Românii vor avea dreptul să
tul economic. Economia generală a Lemne, haine, pâine, toate, din câ­ există frumuseţi, să se bucure de ele, plică şi n’au nici un efect. Iar par­ şi dividentul dela uzină în folosul un- muncească în primul rând şi numai
statului e în strânsă şi solidară depen­ teva sute de lei, primite la sfârşit de să le cunoască, nu s’a pomenit. tidele cari strâng partizani din toate găterilor, de exemplu, la leafa dela ep urmă. străinii.
denţă de starea economică a munci­ săptămână, sau de chenzină. Salariul In ce priveşte străinătatea, asta e cârciumile, promiţând „marea cu sa­ liceu, în folosul odagiior, bucătarilor Cu atât, realizat cinstit, noi credem
torimii. lui, în loc să-l bucure, îl înfurie, îl absurd, e imposibil, de mii de ori im­ rea" tac şi despre această problemă şi vătavilor. Asta a r însemna cu că vor fi rrulţimiţi toţi şi că „raiul
Coeficientul puterii de muncă, a- chinue, îl distruge, pentru că din el, posibil. Un grup de muncitori în es- nu pronunţă un singur cuvânt. Sin­ drept cuvânt democraţie, nu aceia comunist“ fără a trâmbiţa şi fără a
duee coeficientul productivităţii; şi nici odată nu reuşeşte să facă faţă cursie de studii sau agrement? Iro­ guri naţionaJ-ţârăniştii, îmbrăcând de a se bate cu pumnul în piep* şi ne însuşi sălbăticiile tuturor nebu­
când starea economică a muncitoru­ cheltuelilor şi nici odată n’are un nie! lozinca democraţiei, promit muncito­ a se încrunta la vidul cu care luptă nilor aventurieri, va fi realizat, într’oi
lui va fi bună şi coeficientul de mun- rest, cât de mic. din care să se bu­ Aşa, muncitorului îi e dat să se rilor „raiul comunist“, promit scaun Ei bine, noi vedem problema aşa Românie cinstită, naţionalistă şi con­
că, şi coeficientul producţiei vor ere- ' cure. tâmpească în fabrică, sărăcit cu min­ la masa lor, promit toate fericirile, cum am expus-o sumar, dar sincer, j ştiincioasă.
şte, marcând prosperitatea generală | Pentru muncitori, Crăciunul e fără tea şi nenorocit cu sufletul. . dar uită că ceeace li se promite li Şi înţelegem că, e drept, nu ca unul I M. GR. CONSTANT!WESCU