ANUL XVII Iulie — August 1936

ORADEA

m m\ mm
No. 7-8
ANALE CULTURALE Lei 2 0

Director-Fondator : GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Balcic: Vedere Generală.

Două zeci ani delà intrarea în marele război.

— Din culisele războiului de întregire. —

Pitorescul unei călătorii, descris de reputate scriitoarei

S T A N Ţ A — O R A D E A
Constanţa — Dobrogea, Valea Prahovii, Braşov, Ţara - Bârsei,
Valea Oltului, Sighişoara, Ţara Moţilor, Beiuş - Bihor.
„CELE TREI CRIŞURI"
C e n t r a l a : ORADEA, s t r . R e g e l e F e r d i n a n d , 11 ( C a s a Naţională)—Telefon 119.
R e d a c ţ i a şi A d m i n i s t r a ţ i a din Bucureşti—Str. R e g a l ă , 14.
ABONAMENTE:
^ss^vs^ P e un an, particulari L e i 200.—
/fèsjsjlj^
l|tl|f
P e u n a n şcoli d e t o a t e g r a d e l e şi u n i t ă ţ i l e m i l i t a r e L e i 500.—
P e u n a n autorităţi Lei 1000.-
<&Ê«Ê
1
tP^y ^ Abonament de încuraiare L e i 2000.— t^N/^-i

I n s t r ă i n ă t a t e : E u r o p a 1500 l e i ; A m e r i c a 3 d o l a r i , p e n t r u a u t o r i t ă ţ i 8 d o l a r i

A n u n ţ u r i şi r e c l a m e d u p ă tarif. — M a n u s c r i s e l e n u s e î n a p o i a z ă .
A b o n a m e n t e l e d e î n c u r a j a r e s e certifică, p u b l i c â n d d u p ă d o r i n ţ ă , n u m e l e a b o n a t u l u i l a o r u b r i c ă specială.
I n a b o n a m e n t e , p e l â n g ă p l a t a i n t e g r a l ă a c o s t u l u i n o r m a l a l r e v i s t e i , s e c o n s i d e r ă şi î n c u r a j a r e a p e n t r u a c ţ i u n e a
d e p r o p a g a n d ă c u l t u r a l ă şi n a ţ i o n a l ă î n t r e p r i n s ă , m a i a l e s î n p r o v i n c i i l e a l i p i t e .

CUPRINSUL:

„Cele Trei Crişuri" R o m â n i s m şi P i t o r e s c u l ţ ă r i i .

Col. George Bacaloglu . . . . Războiul dintre două lumi.
Prof. N. Bănescu Tăria naţională.
G. B Pitorescul unei călătorii: Constanţa-Oradea.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Hortensia Papadat-Bengescu . . Amintiri dobrogene.
Alice Soare Mangalia (poezie).
Irina Theodoru Valea Prahovei.
Maria Baiulescu I n ţ a r a B â r s e i şi B r a ş o v .
Vlad A. Zănescu V a l e a Oltului
Veturia Pop Sighişoara.—Spre ţara Moţilor.
Octavian Goga însemnări.
Viora din Bihor U n colţ d e ţară,
Elisa Dr. C. Pavel Aspecte din Bihor.
Emil Isac B a i a M a r e (poezie).
N. N. A m i n t i r i g l o r i o a s e (4 A u g u s t , 1919)
Alexandru Olteanu D i n c u l i s e l e r ă z b o i u l u i d e î n t r e g i r e : I o n I. C . B r ă t i a n u
şi C o n t e l e Ş t e f a n T i s z a .
* * # D i n războiul întregirii.
Nicolae Caratano . . . . . E c a t e r i n e i T e o d o r o i u (poezie).
Paul Şt. Iliin Problema românilor de peste hotare.
A. Davidescu C u l t u r a la g r a n i ţ ă .
Radu Cosmin F i g u r i c u l t u r a l e d i n B u c u r e ş t i i d e ieri şi d e a z i : C i n -
cinat Pavelescu.
Al. Iacobescu M a r g i n e d e s a t (poezie).
Marianne Castano-Kösseghy . . Celălalt Victor H u g o .
George Voevidca Scoica (poezie).
Bernard Gervaise . . . . . . . U n bărbat model (nuvelă).
Roberto Bracco O afacere proastă (nuvelă).
N. I. Alexandrescu Italia (Un î n d r e p t a r al lumii).
Lilla Giuşcă-Sperantia . . . . I n c a t e d r a l ă (poezie).
Alexandru Olteanu U n g a r i a se mişcă....
George I. Vlădoi Cugetări.
V. Popa Măceşanu Elegie (Poezie).

7
N O T E : C e s e p e t r e c e î n S p a n i a , d e A . Iorga, — M o a r t e a G e n e r a l u l u i A l e v r a . — R o m â n i i d e p e s t e
N i s t r u . — R o a d e l e p r o p a g a n d e i n o a s t r e , d e G. B.

CĂRŢI: Dr. V. Voiculescu: T o a t e l e a c u r i l e l a î n d e m â n ă . — General I Anastasia: Oastea română, de

A Davidescu. — Mill. Sadoveanu : I s v o r u l a l b . — Matei I. Caragiale : P a j e r e . — Pierre
Nosière: M i r a b e a u . — M. Ar. Dan: A d a - K a l e h , d e A. I.

N o u t ă ţ i l e zilei. — S p i r i t e şi m o r a v u r i . — Bibliografie. — N u m e r o a s e c l i ş e e .
 I
BCU Cluj / Central University Library Cluj

N^A INTE
de a pleca în ex­
cursie, informali-va
asupra timpului
^erul este senin în oraş — dar poate că la Si-
naia sau la Constanta este acoperit cu nouri
ameninţători sau invers. Aveţi posibilitatea de a
vă informa imediat: dati un telefon la oficiul din
localitatea care vă interesează si vi se vor da,
prompt, exact şi politicos, amănunte complecte
asupra vremei. Societatea Anonimă Română de
Telefocne a făcut eforturi intense pentru a ame-
iora serviciul telefonic în stafiunile balneare şi
climaterice, în interesul abonaţilor şi al turismu­
lui românesc în general.

SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Munţii Biicegi în faţa Buştenilor.

 A n u l XVII. N o . 7 - 8 I u l i e — A u g u s t 1936

ROMÂNISM ŞI PITORESCUL ŢÂRII

CJntr'o vreme când spiritul de adâncire a conştiinţa un reflex al ţinutului din care îşi desprinde fiinţa.
*J naţionale, stăpâneşte, nu atât evoluţia culturală a Iată pentru ce frumuseţile ţării se încadrează în inti­
fiecărui neam în parte, dar hotărârea nestrămutată a mitatea producţiei lui de toate categoriile.
tuturor laolaltă de a-şi păstra cu jertfe nemăsurate Frumuseţile fireşti ale ţării noastre au început să
aşezarea statornică între hotarele cucerite prin cre­ fie preţuite foarte târziu. Cercetători străini, printre
dinţă şi aâncenă însângerare, o singură mare ideie cari şi oameni de mare talent, ca de pildă Raffet, au
călăuseşte încrederea în puterile zugrăvit în pagini măiestrite co­
noastre: aceia a străjuirii
mândria naţională
BCU Cluj / Central University Library Cluj
la temelia u-
prin morile ce se întâlnesc la fiecare
pas în cuprinsul unor ţinuturi
nor năzuinţi pe cari după veacuri a căror înfăţişare prezintă as­
de trudă le vedem împlinite. pecte din ce în ce mai variate.
Pe temeiul acestor adevăruri, Toată bogăţia de simţire, pe de
avem datoria să limpezim con­ altă parte, a unui neam încercat,
ştiinţele, pregătindu - le să în­ care nu s'a lepădat de tradiţie,
frunte, nu atât primejdia din a- ci îndărătnic a căutat să păstreze
fară, cât valul nesocotinţelor co­ datini şi obiceiuri, s ă limpezit
muniste ce cată să se împrăştie ca o apă năvalnică în frămân­
parcă şi in cuprinsul hotarelor tarea unui cuget stăpân pe însu­
noastre. Revista )t Cele trei Cri- şirile lui în ultima vreme.
şuri" a fost cel dintâi crainic Din creasta pleşuvă a steiului
care a susţinut la graniţa de Vest răzuit între brazi, până în largul
o politică de apropiere între lo­ poenelor învrâstate ca nişte chi­
cuitorii de alte naţionalităţi, şi limuri în curcubee de flori ce-şi
aceasta printr'o cunoaştere reci­ păstrează neatinsă de vestejire
procă. frăgezimea ; din smârcurile du­
Principiul călăuzitor a fost că, nărene, pe cari n'ai să le întâl­
odată cunoscându-se, ele se vor neşti în nicio altă ţară din lume,
împrieteni, fapt de la care va de­ atât de variată e fauna şi flora
curge o largă înţelegere a unor cuibărită sub sălcii, printre trestii
interese comune. In acest scop, foşnitoare,—până la ţărmul celei
reuniunea şi revista „Cele trei mai vijelioase mări, a cărei undă
Crişuri" au cercetat în adâncime păstrează până şi în clocot ne­
comorile sufleteşti ale poporului astâmpărul sur al adâncurilor, —
român, pe cari apoi le-au înfăţi­ ţara românească desvăluie în
şat conaţionalilor noştri spre de­ faţa ochilor o neasemuită po­
plină încredinţare că bogăţia de doabă de frumuseţe şi de origina­
simţire e o realitate. litate.
Mai presus de toate însă, în Aceste comori trebuiesc preţuite
răgazul pe care-l înlesnesc pro­ şi cu pioasă râvnă păstrate. Un
Constanţa în amurg.
bleme de înalt ordin social şi na- singur gând să rămâie statornic
ţionai, frumuseţile naturale ale în cugetele noastre: oricât de pri­
ţării, cu specificul întrezărit în aşezare şi în mani­ mejdioase ar fi curentele anarhice cari prind tot mai
festări, le-am oglindit în paginile acestei reviste cu mult teren dincolo de hotare, până la marginile Euro­
toată râvna de-a nu rămâne colţ neînfăţişat în toate pei, avem datoria să păstrăm neştirbită credinţa în
splendorile lui fireşti. Căci, dacă sufletul unui popor cuminţenia şi tăria de cumpănire a neamului nostru,
se poate cunoaşte prin manifestările lui în domeniul sprijinind pe orice cale spiritul de jertfă, energia şi vir­
culturii şi artelor, o fărâmă din acest suflet este şi tuţile noastre străns legate de tradiţie.
„Cela trei Crisuri".
 mmmmmmmmm CELE T R E I CRIŞURI >mm
RĂZBOIUL DINTRE DOUA LUMI Col. George Bacaloglu.

treze fiinţa sănătoasă, cu orice preţ.

Gravitatea momentului, trebue a-
firmată pentru o reacţiune fără
cruţare.
Veşnic treaz, încrezător în idealul
lui creator, poporul român va tre­
bui să triumfe, eşiud din acest haos
cu rănile vindecate.
România are o armată de săteni,
cu suflet românesc, mai are o masă
de muncitori manuali, buni români,
dar mai are o mână de conspiratori
2 ) upă
cel
patru ani de îngrozitor
şi o pausa de criminală
mă­
pre­
dică anarhie, război civil, adică dis­
trugere prin foc şi armă a aşeză­
comunişti care trebuesc urmări fi şi
gătire de destrămare sufletească, al izolaţi.
mintelor stalului.
unor interesaţi rătăciţi, sub masca Naţionalismul, în spirit de ordine, Votul universal, acordat unui po­
democraţie, un nou crâncen război, disciplină şi progres, se apără cu, por ca al nostru, în mare parte fără
cu caracter social, este pe pragul a bărbăţie şi fără cruţare, contra a- cultură şi fără educaţie cetăţenească,
se generaliza. cestei nenorociri sociale. a fost un dar, fără a fi fost cerut
In lumea internaţională, adică în de masele ţărăneşti, a fost o dăr­
Valul Moscovei a trecut peste tru­
acea lume fără ideal naţional, stau nicie socială şi politică, care nu tre­
pul sănătos al popoarelor. Spania
Jaţă în faţă ameninţătoare două bue să se întoarcă contra interese­
este teatrul unui odios război civil,
lumi, două concepţii de viaţă opuse, lor superioare ale statului. Agenţii
fratricid. Guvernul comunist din
simbolizate prin p u m n u l s t r â n s al electorali de azi se înalţă prin de­
Madrid, alimentat de tezaurul sta­
comunismului, împotriva salutului magogie, la înălţimea de comandă,
tului, e dictator..... democrat. Ţările
r o m a n cu mâna întinsă, al naţio­ cu o iuţeală fulgerătoare. Ajunge!
latine, mai puţin Italia — sunt con­
nalismului. Unul internaţional, al­ taminate. O politică serioasă de pre­ Să înălţăm munca, valorile şi con­
tul naţional. vedere şi de puritate se impune în ştiinţele româneşti. — Viitorul Ro­
Două lumi, fiecare cu structura toată Europa. - mâniei surâde.... Veşnic treaz, în­
şi doctrina ei şi dacă comunismul România, ţară bogată, cu nenu­ crezător în fiinţa şi rezervele mo­
este ţesătura
care ascunde anarhia
politică
şi
transparentă
depăşeşte
BCU Cluj / Central University Library Cluj
mărate resurse, cu energii
ale, comori naturale şi
spiritu­ rale şi naţionale
frumoase ternic pe armata ei, avem
ale poporului, pu­
nădejdea
granitele popoarelor, naţionalismul avânturi promiţătoare, are datoria că România va depăşi evenimentele
restrânge în aceste granite senti­ a veghea, şi a-şi cântări acţiunea tulburi de azi, pentru triumful a-
mentul de solidaritate, sporindu-le de apărare pas cu pas, contra co­ cestui neam necăjit, dar înviorat
avântul, spiritul de ordine şi de înăl­ munismului; poziţia geografică a prin destinul ce i-a rezervat Cel de
ţare naţională. ţării o impune cu atât mai mult. sus, şi de Istorie.
Comunismul doreşte lupta declasa, Agenţii comunişti, au bani şi pre­ \*\*w** ************ **********
adică separaţie între fiii aceluiaşi să., au putere de infiltrare univer­
popor, dezorganizarea statului, a- sală. Poporul român trebue să-şipăs-
înnecat totul în jurul nostru, noi
l-am î n f r u n t a t e r o i c şi n u n e a p u t u t
TĂRIA NAŢIONALĂ î n g h i ţ i . A fost, în a d â n c u l m a s e l o r
n o a s t r e , o n ă p r a s n i c ă p u t e r e d e vi­
d e : Prof. N . B ă n e s c u aţă. E a a strâns, în clipele d e cum­
Membru al Academiei Române. pănă, într'o m ă r e a ţ ă solidaritate, pe
ăzboiul mondial, cu prefacerile D e f o a r t e m u l t ă v r e m e , d e la în­ toţi în jurul D o m n u l u i , c â n d a c e s t a
l u i c o n s i d e r a b i l e , a s t â r n i t o a- ceputurile plămădirii n o a s t r e p e pă­ e r a v r e d n i c d e C o r o a n a ce-i î m p o ­
d e v ă r a t ă ofensivă a Ideii naţionale. mântul Daciei traiane, mari catas­ dobea fruntea.
Popoarele se frământă din adâncuri, trofe ne-au încercat. Răsleţiţi de Aceasta a fost taina stăruinţa
se î n a r m e a z ă cu zgomot, se pregă­ romanitatea masivă a Răsăritului, noastre p e p ă m â n t u l s t r ă b u n i l o r , c u
tesc, p e toate căile, cu m u l t ă pene- c â n d p o t o p u l b a r b a r i l o r s'a r e v ă r s a t , toate furtunile soartei.
zie, p e n t r u n o u a răfuială p e c a r e veacuri de-a rândul, asupra acestor U n m a r e c ă r t u r a r al naţiei, Ne-
atâţia o pândesc. ţinuturi, noi n ' a m sucombat. Inchie- culai Milescu Spătarul, o î n s e m n a
E o stare de spirit ce se desface g a r e a v i e ţ i i n o a s t r e d e S t a t s ' a lo­ cu m â n d r i e , în «Cronica» sa : «Insă
din actele dictaturilor, din concilia­ vit d e v e c i n i p u t e r n i c i şi a b i r u i t . n u p u ţ i n ă m i r a r e este la toţi câţi
bulele oamenilor de stat legaţi prin Când, mai târziu, valul turcesc a scriu de a c e a s t a , nici la câţi bine v o r
alianţe, din atitudinile suspecte ale socoti de aceşti R o m â n i , c u m s'au
visătorilor de revanşă. ţ i n u t şi a u s t ă t u t p â n ă a s t ă z i a ş a ,
Repercursiunile acestei stări ma­ p ă z i n d u - ş i şi l i m b a , şi c u m a u p u t u t
ladive, proclamate de unii ca s e m n şi p o t ş i p ă m â n t u r i l e a c e s t e a l o c u -
al s ă n ă t ă ţ i i m o r a l e , r ă z b a t p â n ă la esc, c a r e a c e a s t a la p u ţ i n e l i m b i şi
noi. îngrijorarea e foarte explica­ n e a m u r i se vede»....
b i l ă şi e a i m p u n e t u r o r m a r i d a t o r i i . Qri cât d e m a r i se v o r a b a t e ia­
N u n e p i e r d e m î n s ă c u m p ă t u l şi răşi aceste furtuni asupra noastră,
nu ne temem. întregul nostru trecut v o m şti s ă le î n f r u n t ă m , d a c ă s i m ţ u l
n e d ă lecţiunea vie a încrederii în intereselor p e r m a n e n t e ale neamu­
puterile tari ale neamului. D e atâ­ lui î n t r e g i t n u va pieri în noi, d a c ă ,
t e a ori, î n c u r s u l istoriei, a m fost strânşi în aceiaşi p u t e r n i c ă solida­
î n c o n j u r a ţ i d e d u ş m a n i , şi t o t u ş i ritate ca în trecut, v o m sta fiecare,
ne-am păstrat. Prof, uiiiv. N. Bănescu. c u t o a t e p u t e r i l e , la locul d a t o r i e i .
 magmmtBÊÊamgm CELE T R E I CRIŞURI >
Pitorescul unei călătorii: CONSTANTA-ORADEA
t/^itorescul României, această privilegiată încântare a naturii, din care sorbim fiecare din noi când esim la aer liber, la ses, la
•J- munte, ori la mare, îl vom desfăşura in timp prin programul de realizări al revistei noastre.
Pentru a da o specială frumuseţe acestor pagini descriptive, legate si de evenimente, am făcut apel la sufletul, sensibilitatea
şi talentele încercate ale femeii scriitoare, pentru ca, fiecare scriind impresiuni şi amintiri culese din regiunea unde s'a născut,
ori a trăit, să contribue la splendoarea imaginilor ce le oferă Majestatea Sa Natura.
Iată pentru ce, am socotit, ca odată cu prima călătorie descriptivă, de la nemărginita mare la fermecătorii munti apuseni
ai Bihorului, să adresăm un omagiu bine meritat acestor distinse şi reputate talente femenine, cari colaborează ori vor colabora Ia
aceste pagini inedite ale revistei noastre. G. B.

AMINTIRI
L e g ă m â n t u l m e u cu pă­
mântul Dobrogei e vechiu.
P r i n 1892, u n o f i ţ e r d e i n ­
fanterie fusese detaşat în
interes d e serviciu în satul
Ostrov pe malul Dunării.
E x i l ?.... N u , c ă c i m a i o r u l
Bengescu punea deasupra
a t o t d a t o r i a şi f a m i l i a ; d a ­
t o r i a îl c h e m a s e î n s a t u l
r i v e r a n i a r f a m i l i a şi-o p u r ­
t a c u e l o r i ş i u n d e i-o î n ­
găduia datoria.
U n i c a lui copilă p e a t u n c i
d e cinci şase anişori, a v e a
să păstreze de Ostrov nu­
m a i a m i n t i r e a unui deal râ­
pos, clisos, a c o p e r i t de case
Ovidiu. mici cu ogrăzi mari. Locu-
iau cu chirie în casa cea b u n ă a
mamei Tudora, o bulgăroaică vă-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
duvă de treabă, care gospodărea
p e s t e p a s ă r i m u l t e , u n p o r c şi p e s t e
s c o a r ţ e l e şi r o g o j i n i l e d i n b o r d e i u l
mare, curat.
Duminicile, m a m a Tudora cocea
în c u p t o r u l m a r e d e c ă r ă m i d ă , c e l e
mai bune plăcinte creţe din făină
o a c h e ş ă m u i a t e în s m â n t â n ă proas­
p ă t ă . S e v e r de obiceiu, d o m n u l co­
m a n d a n t î n g ă d u i a copilei să se os­
p ă t e z e D u m i n i c a la m a s a s c u n d ă ,
r o t u n d ă , a m a m e i T u d o r a ; îi p l ă c e a
să cinstească oamenii din popor,
c r e d e a c ă f r e c u e n t a r e a lor e o şcoală
b u n ă a vieţii şi a v e a s i m ţ u l d e co­
lonizator.
Trei sferturi din an, copila era
nevoită a coborî dealul clisos, pur­
tată în braţele o r d o n a n ţ e i din pri­
cina n o r o a i e l o r ce t r e c e a u d e cis-
muliţele dinadins făcute. Mergea de
vale în ş o s e a la ş c o a l a p r i m a r ă a
căreia directoare se întâmplase să
fie o m ă t u ş ă a e i d u p ă t a t ă . C o p i l a
n u u r m a î n c ă ş c o a l a , d a r p e d e lă­
turi î n v ă ţ a a citi, scrie, socoti. Mă­
t u ş a ei I u l i a î ş i s u p o r t a e x i l u l t o t
d i n s i m ţ u l d a t o r i e i şi c u a j u t o r u l
misterios al u n e i biblioteci cu m u l t e
c ă r ţ i n o i şi v e c h i , u n e l e î n l i m b i
străine.
D i n a p o i a şoselei, e r a m a l u l şi a p a
D u n ă r i i , c u b ă r c i f r u m o a s e şi v a ­
poraşe. Iarna însă, apa de venia rea
ea o vrăjitoare, prindea ghiaţă, pur­
ta sloiuri şi în c a s ă , copila a u z i a
plângerea că vor trăi c â t e v a luni,
despărţiţi de restul lumii.
... . C u M a r e a N e a g r ă p r i m a m e a
DOBROGENE
Constanţa,
întâlnire s'a săvârşit n o r o c o s îna­
inte de m i n u n e a indiscretă a cine­
m a t o g r a f u l u i şi mi-a î n g ă d u i t e m o ­
ţia p r o a s p ă t ă , intactă a priveliştei
uimitoare. A ş a dar orice limită a
cuprinsului abolită, orice închipuire
depăşită, o simţire s a c r ă fără pu­
tinţă de e x p r i m a r e , o s p a i m ă a bu­
c u r i e i p r e a v a s t e o f e r i t a p r i v i r i i şi
o mândrie pentru drumul nostru de
ape, o dragoste pentru ţărmul nos­
tru legat de neţărmurire.
C â n d v a m a i târziu, o excursie im­
p r o v i z a t ă şi t o t u ş i c u c a r a c t e r s e ­
mioficial din p r i c i n a calităţii sociale
a î n s o ţ i t o r i l o r . L a M a n g a l i a s e fă­
c e a u s ă p ă t u r i :—ziduri a l e u n e i bi­
serici vechi, se ivise de sub lespe­
zile s u p r a p u s e d e p ă m â n t m e ş t e ş u ­
g i t t ă i a t , p e u n p l a n î n c ă m a i a-
dânc, alături, se desvăluiau u r m e l e
unui templu roman.
Hortensia Papadat-Bengescn.
de : Hortensia Papadat B e n g e s c u .
vedere generală.
In rafturile d e lut ale încăperii
subterane unde ne coborâsem pe
s c h e l e a d â n c i , cei ce l u c r a u acolo
la d e s m o r m â n t a r e a t r e c u t u l u i , a ş e ­
zase în ordine, statuiete ale Zeiţii
C y b e l a cu fascia ei d e s p i c u r i , c u m
şi g r a ţ i o a s e a m f o r e ş i u n e l e c u p e
m i c i d e l u t , s t r ă v e z i i c a c e l m a i fin
sevrés bun, prin cari lumina răsbia
translucidări roze, minuni miniatu­
rale ale unei arte vechi d a r desă­
v â r ş i t e a c u p t o r u l u i şi a p a s t e i .
D r u m u l la î n t o a r c e r e t r e c e a p r i n ­
tre m i n u n a t e holde de g r â u copt,
aceleaşi p e n t r u cari cu v e a c u r i îna­
inte, mâini pioase sculptase n u m e ­
roase cybele.
A m locuit a p o i ani m u l ţ i şi
buni în oraşul C o n s t a n ţ a . A p r o a p e
fiecare zi la u n c e a s al ei m ă p u r t a
s p r e p o r t , s p r e d i g şi far, s p r e M a r e ,
c a s p r e u n m i n u n a t oficiu. A p u s u l
t r e c e a i n c e n d i u l lui p r i n g e a m u r i l e
silozurilor, p e c â n d cerul c ă p ă t a o
ceaţă violetă de o n u a n ţ ă unică.
Vapoare, calme, sigure pe destinul
lor intrau, ieşeau din r a d ă . C â n d v a ,
uriaş, un Transatlantic c h e m a ad­
m i r a ţ i a şi c u r i o z i t a t e a v i z i t a t o r i l o r .
L a z i , l a o r ă , p l e c a u î n s ă şi s e î n t u r -
nau, albe, vapoarele marinei noas­
tre comerciale, preferate de călă­
torii de toate naţiile p e n t r u plutirea
l o r d e s ă v â r ş i t ă şi r â n d u i r e a l o r o s ­
pitalieră.
D e la l o c u i n ţ a m e a în p a r t e a d e
s u s a oraşului, la o l e g a t o r i e d e
cărţi, treceam pe lângă biserica
nouă, înconjurată de o g r ă d i n i ţ ă în
c a r e liliacul înfloria t i m p u r i u , c u
i n t r a r e a strejuită d e p o m i înalţi plă­
cuţi păsărelelor. Biserică blândă ca

Hortensia Papadat-Bengescu in /afa locuinţei sale.
şi c u l t u l ei, c r e d i n c i o ş i i i n t r a u , ie­
şeau, copiii se o d i h n e a u tăcuţi pe
trepte. Păşiam un minut în răcoa­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
r e a u m b r o a s ă şi a r o m a t ă a b i s e r i c i i
apoi o p r i a m pasul în s q u a r u l mic
c a r e î n c o n j u r a b u s t u l lui Ion Bă-
n e s c u şi p r i v i a m c h i p u l d e p i a t r ă a
u n u i o m c a r e l ă s a s e în u r m a l u i o
a m i n t i r e d e e n e r g i e şi u n e x e m p l u
d e m u n c ă c a p r i m a r al o r a ş u l u i şi
l u n g ă v r e m e r e v i z o r ş c o l a r al D o -
brogei.
E r a aşa dar acel revizor care um­
plea d e s p a i m ă p e t i m i d a şi î n v ă ­
ţata m e a mătuşă, modesta direc­
toare a şcoalei p r i m a r e din Ostrov,
cea care ştia pe de rost pe Goethe,
S c h i l l e r şi H e i n e . A m i n t i r e a mea
d ă r u i a o f r a n d a ei s p i r i t u a l ă laolaltă
a n i m a t o r u l u i s e v e r a î n v ă ţ ă t u r i i ro­
m â n e ş t i î n D o b r o g e a şi b l â n d e i m u ­
c e n i c e c a r e s t u d i a s e la D r e s d a şi
Colonia î n a i n t e d e a infiltra miste­
rul alfabetului r o m â n e s c copilaşilor
dobrogeni. Imperecheam devota­
m e n t u l ei o b s c u r c u o p e r a c u l t u r a l ă
a revizorului temut, învestmântat
a c u m în r i g i d a lui r e d i n g o t ă d e
p i a t r ă , d e m n la î n f ă ţ i ş a r e .
D u p ă el t r a d i ţ i a t r e c u s e în a l t e
m â i n i vrednice. Toţi primarii Mu­
nicipiului C o n s t a n ţ a s u c c e s i v a u fost
stăpâniţi de m â n d r i a rostului ce au,
de pasiunea de a împodobi oraşul ;
toţi t r a g d r u m u r i largi, fac să crea­
s c ă d i n p i a t r ă şi n i s i p p a l a t e şi g r ă ­
dini fragede, d e s ă v â r ş e s c în margi­
n e a oraşului viu, o staţiune de m a r e
printre cele m a i frumoase de pre­
t u t i n d e n i , d e m n ă d e s p l e n d o a r e a o-
rizontului marin.
C o n s t a n ţ a n u a r e nimic al unei
p r o v i n c i i , şi n u m a i în p a r t e p o a r t ă
pecetia oraşelor de port. O atmos­
feră a ei p r o p r i e , o d e o s e b e ş t e prin-
t r ' o a r m o n i e şi n o b l e ţ ă d e l i n i i şi î n -
fâţişeri.... Şi p r e t u t i n d e n i M a r e a ; —
aci u n colţ p e s c ă r e s c , aci o r a d ă
m i c ă cu luntre l e g ă n a t e , aci u n m a l
stâncos, perspectiva largă a bule­
v a r d e l o r , d o m e n i u l vioi al p o r t u l u i .
A c e i a ş i v a r i e t a t e şi a c e e a ş i a r m o ­
nizare a populaţiei. A m e s t e c vioiu
d e c o l o n i e şi c o s m o p o l i s , a d a p t a r e a
t u t u l o r e firească, n e s i l i t ă e g a l i t a t e a
d e d r e p t u r i , s i m p a t i c ă l e g ă t u r a in­
tereselor c o m u n e , a s u p r a c ă r o r a ro­
mânismul preponderează surâzător.
O p a r t e a i n t e r e s u l u i , şi p r o b a b i l
c e a c a r e p u t e a fi d ă u n ă t o a r e , e a b ­
strasă aci de iubirea p e n t r u oraşul
Mării, de vecinătatea elementului
s u v e r a n al apelor.
C h e m a t ă la l u c r u d e u n R e g e în­
ţelept, c â n d v a o colonie ardeleană
a a d u s a c o l o şi l e - a p ă s t r a t i n t a c t e ,
virtuţile neamului, a muncit stator­
n i c , a fost şi a r ă m a s t ă r i a d e başti­
n ă a l o c u l u i . D o b r o g e n i i îşi i u b e s c
p r o v i n c i a şi ş t i u a o face i u b i t ă . P r i ­
v i l e g i a t ă şi i u b i t ă e d e a s e m e n i D o ­
brogea depe treptele cele mai de sus.
Alteori pasul ni se o p r e ş t e pe
o altă piaţă a oraşului pe care de
c u r â n d în faţa clădirilor Palatului
d e J u s t i ţ i e s'a a ş e z a t b u s t u l o m u l u i
d e c a r a c t e r , d e c u l t u r ă , d e t a l e n t şi
de n e s p u s patriotism — Ion R o m a n .
Fiecare a m lăcrămat când a trecut
a ş a de b r u s c delà m u n c a cinstită la
Istoria acestei provincii D o b r o g e n e
pe c a r e a iubit-o cu pasiune, p e n t r u
care a luptat cu pasiune. Omul mă­
r u n t la stat, bine legat, frumos la
v â r s t a l u i d i n s p r e a p u s , p e c a r e îl
zăriam adesea spre seară, după lupta
MANGALIA
Cetate pe cetate suprapusă,
Cum într'un raft stă carte peste carte,
Abia un strat de ţărnă le desparte,
Şi vieaţa 'n ritmul altui timp adusă !
D e a s u p r a e Mangalia, cuminte
Ca o pisica leneşă la soare.
Pe plaja-i aurie şi fierbinte,
De-a lungul undelor răcoritoare,
Corole de umbrele 'mbujorate,
Rămân până 'n amurg hipnotizate,
Şi trupuri ce sub vastul duş solar,
Se 'mbracă 'n plăci subţiri de chihlimbar !
La mijloc, digul strâmt şi semănând
— Cum stă cu cornul farului în frunte —
Cu inorogul, gata e să 'nfrunte
Balaurii furtunei rând pe rând.
Măruntul târg, cu uliţa-i dosită,
Pe care marea nici nu vrea s'o vadă,
E-un val de omenire ce s'agita
Cu 'nfrigurări de veşnică paradă.
Statornic restaurantele rânjesc
Cu-a meselor fantastică dantură;
Dughenele scot marfa 'n bătătură ;
Miroase-a mititei ce se prăjesc.
Un moş tăcut, vrăjeşte mai la vale
O sobă ca o babă stând pe vine,
zilnică, d â r z ă , c u t r a i u l m ă r u n t , el
c a r e în luptele cele m a r i fusese în­
v i n g ă t o r î n beneficiul a l t o r a , al n o s ­
t r u al t u t u l o r II z ă r i a m s t r e c u r â n -
d u - s e p e î n s e r a t î n s o ţ i t d e u n a d i n fru­
m o a s e l e lui copile, t â n ă r el î n s u ş i
din t i n e r e ţ e a sufletului curat, recre-
â n d u - s e m o d e s t şi blajin î n u m b r a
u n u i cinematograf, a b i a ieşit din
f r e a m ă t u l a s p r u a l l u p t e i c o t i d i a n e . ..
Şi iată-l a c u m a ş e z a t p e u n soclu, în
l u m i n a Istoriei şi în u m b r a d e sal­
cie p l â n g ă t o a r e a n e m u r i r i i .
P e piaţa largă, lespezită, lumi­
n o a s ă , p l i n ă d e s g o m o t şi m i ş c a r e ,
strejuită dintr'o parte de Palatul
M u n i c i p i u l u i la i n t r a r e a c ă r u i a ex­
pus vederii stă u n sarcofagiu ro­
man, p r o a s p ă t dăruit intact de pă­
mântul latinităţii, iată nobila statuă
a lui Ovidiu.
P e v r e m u r i , p o e t şi c u r t e a n d i s -
graţiat, î n d e p ă r t a t de civilizaţia Ro­
m e i , g â n d u l lui î n t r i s t a t a s c a n d a t
vre-un blestem acestor locuri bătute
de vânturi negre, locuite de oameni
primitivi, străini.
Iată-1 a c u m d u p ă o m i l e n a r ă că­
lătorie în t i m p , r e î n t o r s , — d a r n u în
exil — reîntors G u v e r n a t o r s o l e m n
a l a c e l o r a ş i m a l u r i , d e s c o p e r i n d fru­
museţea m ă r e a ţ ă a aceluiaşi C a p
stâncos, stăpân pe orizontul impe­
r i a l a l c e l e i m a i d e s p o t i c e d a r şi c e ­
lei m a i v i i d i n t r e M ă r i . S t a t u a l u i
a r m o n i o a s ă în p r o p o r ţ i i şi-a î n m l ă -
d i a t m i ş c a r e a , şi-a î n d u l c i t c h i p u l şi
g â n d u l , şi-a a p l e c a t u r e c h i a la g r a ­
iul familiar, c o n s i m t e a s t a în m i e ­
zul v i u al m u l ţ i m i i , s'a î m p ă c a t c u
d e s t i n u l c a r e l'a r e d a t c i v i l i z a ţ i e i la­
tine. Poetul Ovidiu e satisfăcut de
mersul Istoriei.
de : A l i c e S o a r e .
.Şi pe un leu împarte la oricine,
Porumbul fiert în scutecile-i pale.
Pe scările moscheei sânt papuci
Ce şi-au pierdut picioarele 'n Coran !
Şi-alături, în grădină, lângă nuci,
O odaliscă 'şi caută sultan !
Un car s'a desumflat şi lasă 'n stradă
Zămoşi, batâri, şi cantalupi grămadă;
Ai crede-o cruntă jertfă de tătari
De n'ai vedea harbujii verzi şi mari !
Şi iată prăvăliile cu peşte,
Din care jumătate se prăjeşte
De viu, în arşiţă ca 'ntr'un cuptor;
Zadarnic străluceşte zalea lor !
Guvizi, chetali căpăţânoşi, calcani
Tot de profil ca efigii pe bani,
Scrumbii albastre înşirate val,
— Bogate jucării de Rosenthal—,
Şi ca un pui de zână ce din sbor
Căzând, fu prins în vălmăşagul lor,
Micuţă şi ciudată arătare,
O delicată rândunea de mare !
Găseşti şi caracatiţe feline
Şi-avare midii cari în portofel
Ascund mărgăritarul mărunţel.
Iar crabii îndrăsnesc să te privească
M R A M M S M M M
Cu ochi rotunji ca două mici buline
Dar plini de înţelegere-omenească !
E-aci şi balta cu avutul ei;
Buzaţii crapi şi linii subţirei,
Obleţi, bibani, şi racii croitori,
Şi-un teanc de drăgăstoase lipitori !
Sidef şi porţelan, sclipiri de-opal,
Opacităţi, ori luciu de metal,
Se răsucesc, palpită, saltă, zac
Prin coşuri, pe tarabă, ori în sac !
Vâscoase cărnuri moi, şi cruste tari,
Membrane străvezii, solzi mici şi mari ;
S'ar sătura cu tot ce este,
Şi bietul Flămânzilă din poveste !
Oraş hazliu, cu carusel de praf,
In care vântul s'a tocmit vătaf;
Cu nopţi iluminate doar de lună,
Şi când nu-i luna şi Morfeu nu vine
La ora opt să 'ntrebe şi de tine,
Tot coţi să-ţi pui nădejdea în furtună,
Ca ajutat de fulgere mai lungi,
Să vezi pe unde mergi şi unde-ajungi !
Oraş cu ascunzişuri mari şi mici,
In care poţi găsi cândva orice :
De la Tanagre până la cizici,
Şi până la purceii lui Circe !
Mangalia, cu brâu-i de movile,
Ce pare-o caravană de cămile
Făcând în preajma ei un lung popas !
Morminte au fost, dar morţii s'au retras
De frică să nu-i vândă prin dughene !
Doar straniu e, că 'n zări Eliseene
Au dus cu ei cândva întreg şiragul
De mici comori, şi chiar şi sarcofagul !
Pe ţărm cetatea veche din subsol
Dorită să revadă mare, plajă,
BCU Cluj / Central University Library
VALEA PRAHOVEI
— NOTE FUGITIVE
Puna lui c u p t o r p â r j o l e ş t e Bucu-
o t
' reştiui.
Bieţii locuitori, cari din m o t i v e
m a t e r i a l e s a u a n u m i t e obligaţii, sunt
nevoiţi să-şi p e t r e a c ă v a r a î n el, tră-
esc ceasuri de adevărată tortură
tropicală.
Nici o adiere n u înviorează aerul
incandescent.
Paşii se înfundă în asfaltul molo-
şit d e a r ş i ţ ă şi î n u m b r a clădirilor,
a c ă r o r p i a t r ă e m a n ă la r â n d u l ei
valuri d o g o r i t o a r e , figuri p a l i d e ori
c o n g e s t i o n a t e , a u o e x p r e s i e neli­
niştitoare de coşmar.
Atunci cu orice risc, cu elanul
t e m e r a r al clipelor s u p r e m e , m ă c a r
p e n t r u c â t e v a c e a s u r i o r i zile, c e t ă ­
ţ e a n u l c a u t ă s ă e v a d e z e s p r e ţinu­
turile m u n t o a s e .
Trenurile, aceşti urmaşi degene­
raţi ai balaurilor preistorici, tixite,
g e m â n d sub povara barocă a mul-
ţ i m e i , s c u i p ă n e r ă b d ă t o a r e a b u r i şi
fum.
L a f e r e s t r e se î n g h e s u i e figuri hi­
l a r e şi s a t i s f ă c u t e , g a t a s ă s v â r l e
B u c u r e ş t i u l u i p e c a r e - 1 p ă r ă s e a u , a-
n u m i t a e x p r e s i e s u g e s t i v ă şi a t â t
de naţională.
E d u r e r o a s ă , î n s ă a d e v ă r a t ă , a-
c e a s t ă c a r a c t e r i s t i c ă a firei n o a s t r e
şi p e c a r e a e v e d e n ţ i a t - o ' a t â t d e
CELE T R E I CRIŞURI
A scos din ţărnă umărul ei gol,
Şi-a adormit din nou, ca într'o vrajă !
Geloasă de paloarea ei de crin,
Mangalia, meştera uzurpatoare,
Ii calcă trupul neted în picioare,
Şi.i fură veşnic partea de senin !
Alice Soare.
Dar într'o zi, o mână mai pioasă,
Cu ajutor de sape şi lopeţi,
O să deslege vraja nemiloasă,
Descătuşându-i netezii pereţi;
Şi-atunci Calatis, alba patriciană,
îngenunchind pe ultima-i tirană,
îşi va putea privi mereu în mare
Ce-a mai rămas din vechea ei splendoare !
Ca mângâiere, luna îi va pune
In dalbe nopţi pe marmură scântei,
Şi soarele, ca 'n vremile străbune,
Se va culca din nou în poala ei !
B u c u rCluj
eştiul
DE DRUM — fâneţe, p r o a s p ă t cosită, unit cu acela
d e : Irina T h e o d o r u .
plastic parabola ologului vindecat,
a c ă r u i p r i m ă m i ş c a r e e s t e s ă - ş i a-
r u n c e cârja.
* Gările trec u n a d u p ă alta.
* *
înainte de plecare, minutele au
parcă lungimea ceasurilor de aştep­
tare.
Urlătoarea.
« m a s n m i s s i s
S t r i g ă t e de p r o t e s t a r e se a u d ici
ş i c o l o şi c u m , î n a n u m i t e î m p r e j u ­
rări, solidaritatea e s p o n t a n ă , toţi
f a c a c e i a ş r e m a r c ă : i n d o l e n ţ a şi n e ­
glijenţa conducătorilor.... Vezi, a c u m
t r e b u i a s ă fim l a C h i t i l a şi n o i s u n ­
t e m î n c ă în g a r a d e Nord.... C e v r e i ,
d r a g ă , a ş a m e r g l u c r u r i l e la noi....
Să pofteşti D-ta în F r a n ţ a sau Ger­
mania să n u respecţi orariul >.
Şi discuţiile u r m e a z ă în a c e l a ş
tempo, reînviind pagini din Cara-
giale.
A g i t a ţ i a ia proporţii.
B a t i s t e fluturate n e r v o s ş t e r g b r o ­
b o a n e l e d e s u d o a r e d e p e f r u n t e şi
ceafă.
Ciocanele încep să lovească roţile
d e oţel.
U n oftat u ş u r e a z ă toate piepturile.
U n preot, împiedecându-se în su­
tană, se a g a ţ ă cu disperare de b a r a
unui vagon de a treia. O femee, cu
forme destul de p r o n u n ţ a t e se po­
t i c n e ş t e şi î n c ă d e r e i s e d e s f a c e
p a c h e t u l cu a l i m e n t e . F i g u r i l e de la
g e a m u r i îşi u i t ă o clipă n e r ă b d a r e a
şi c u m f e m e e a v o l u m i n o a s ă face
eforturi groteşti să se ridice, un ho­
hot homeric s g u d u e trenul.
In sfârşit, u n ş u e r se a u d e , c a r e
m â n g â i e auzul cu dulceaţa unei voci
i u b i t e şi p e n e s i m ţ i t e , v a g o a n e l e î n ­
cep să alunece.
*
r ă m â n e în u r m ă .
Prin ferestrele deschise, intră aer
f i e r b i n t e , f u m şi u n v a g m i r o s d e
a m ă r u i al florilor s ă l b a t i c e .
P e m ă s u r ă ce înaintăm, atmosfera
s e p u r i f i c ă şi î n t r a n s p a r e n ţ a a e r u ­
lui, p e i s a g i i l e c â m p e n e ş t i r ă s a r î n
f r u m u s e ţ e a l o r r u s t i c ă şi o d i h n i t o a r e .
C u r a t e , s u b n ă v a l a florilor d e p e
la f e r e s t r e şi c e r d a c u r i , p a r e c ă r â d
spre noi, ca nişte s u r a t e g ă t i t e d e
sărbătoare.
P e d r u m u r i singuratice, c ă r u ţ e ori
c a r e c u boi se d u c î n v ă l u i t e în n o r i
d e praf.
C u l c a t î n e l e , c â t e u n flăcău d o i ­
neşte. F ă r â m e de melodii seculare,
se risipesc în liniştea vastă a c â m ­
purilor strămoşeşti.
I c i şi c o l o c i r e z i d e v i t e p r i v e s c
t r e n u l c u o c h i i m a r i şi b l e g i , i a r
m u g e t u l lor, d e ş t e p t â n d e c o u l v ă i l o r ,
are blândeţea sfâşietoare a unei rugi
u m i l e şi n e a r t i c u l a t e .
*
* *
Câmpina, Breaza, Comarnic.
R ă c o a r e a tot m a i a c c e n t u a t ă a re-
giunei m u n t o a s e , înviorează feţele
obosite ale orăşenilor.
V a l e a P r a h o v e i îşi d e s f ă ş o a r ă
splendorile naturale.
V e r d e l e s ă n ă t o s al b r a z i l o r n e pri­
meneşte privirea.
Pajiştele, cu arabescul m i n u n a t al
florilor, pereţii de stâncă de pe cari
se prăvălesc torente de argint fluid,
deşi l e - a m v ă z u t d e zeci d e ori, în
M M M M M M ^
p i t o r e s c u l şi f r u m u s e ţ e a lor, g ă s e s c
d e fiecare d a t ă c e v a n o u , d u p ă c u m ,
p e feţele î n t r ' a d e v ă r iubite, întot­
deauna găsim o tresărire, un farmec
c a r e n u s e a m ă n ă c u cel d e eri.
T o t c e e, î n r e a l i t a t e , s t r â n s l e g a t
d e sufletul n o s t r u , a c e l a n u v a cu­
noaşte niciodată efectul dezastruos
al o b i c i n u i n ţ e i .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
D i n loc în loc, ca u n d e g e t u r i a ş
ce s'ar strădui să atingă cerul, se
ridică c u m p ă n a câte unei fântâni.
Cu cât înaintăm, peisagiul se
schimbă.
A p r o p i e r e a munţilor dă priveliş-
t e i o n o t ă d e g r a v i t a t e şi r e c u l e g e r e .
Piscurile, ca nişte frunţi răsvrătite
de Titani, d o m i n ă văzduhul. Masi­
vele se înnalţă în toată frumuseţea
şi m a j e s t a t e a lor p r i m o r d i a l ă .
Ascunzându-şi, d i n loc î n loc,
cursul furtunos, P r a h o v a n e întovă­
răşeşte spre locurile u n d e omul uită
să vorbească, pentru a asculta cu
r e l i g i o z i t a t e g l a s u l m u l t i p l u şi a t â t
d e s o n o r al N a t u r e i .
* *
C o b o r î m la S i n a i a .
D o u ă , trei zile, s t r ă b a t e m p o t e c i l e
Bucegilor, pe coastele c ă r o r a se ca­
ţ ă r ă flori d e c o l o r i t u l c e l m a i v a r i a t
şi m a i f e r m e c ă t o r d i n c â t e m i - a u
întâlnit ochii.
Petale gingaşe, de o delicateţe de
m o n t a r e care ar îngândura pe ma­
e ş t r i i p e n e l u l u i îşi s c u t u r ă p a r f u m u l
deasupra prăpăstiilor milenare.
Prin apropierea Vârfului cu Dor,
a m p o p o s i t p e la s t â n i , în a m u r g u r i
atât de frumoase, încât ni se găsea
că trăim pagini de poveste.
In v r e m e ce a p u s u l a ş t e r n e a hla­
midă de purpură împărătească pe
u m e r i i O m u l u i şi C a r a i m a n u l u i şi
ai sălbaticilor Jepi, m â n a osoasă a
ciobanului, ne întindea cupele de
lut pline cu lapte cald.
F i i n ţ a lui d e o s i m p l i t a t e primi­
tivă, î n p l i n e a a c e s t e g e s t u r i ale os-
pitalităţei, cu o firească nobleţe.
CELE TREI CRIŞURI
Unul din aceştia n e spuse, că de
c â n d se ştie p e l u m e , nu-i p l ă c e a
s ă a s c u l t e alt g l a s d e c â t al v â n t u l u i ,
altă şoaptă decât a isvoarelor.
N u c u n o s c u s e altă m â n g â i e r e de­
c â t i m a g i n e a C e r u l u i , r e s f r â n t ă în
limpezimea tainică a ezerelor, altă
b u c u r i e decât r u g a d e s e a r ă , în faţa
s i n g u r ă t ă ţ e i î n c a r e s i m ţ i s e d e a-
tâtea ori, p e D u m n e z e u , a p r o a p e .
Ştia din auzite, că pe şesurile de­
p ă r t a t e s u n t o r a ş e , c u mii d e oa­
m e n i . D o r i n ţ a d e a le c u n o a ş t e nu-i
întristase însă niciodată privirea.
Vorbea domol, scrutându-mă cu
ochi luminoşi de fericit neştiutor.
Şi, a ş a c u m n e z â m b e a u m i l şi
m i s t i c , n e f ă c e a i m p r e s i a , a fi d e
m u l t p e l u m e , u i t a t d e m o a r t e şi d e
o a m e n i , u r m a ş al celor la u ş a că-
IN TARA BARSEI SI BRAŞOV
e pe c u l m e a Predealului cobo­
r â m pe serpentinele încadrate
d e s t â n c i şi p o t e c i , p e c a r e s e s c u r g
pâraiele muntoase, u m p l â n d albia
Timişului ce intră în ţara Bârsei.
A j u n g e m la platoul ce se î n t i n d e
delà poalele Carpaţilor până spre
Sighişoara, care este presărat de
Maria Baiulescu.
K ^ K ^ H K H M
rora, in v r e m i d e biblie, băteau
D u m n e z e u şi Sf. P e t r u , a ş t e p t â n d
milostivirea pe c a r e n u m a i cei să­
r a c i ştiu s'o d e a .
Şi sufletul n o s t r u d e s c e p t i c i c a r i
m a i c r e d t o t u ş i în m i n u n i , r e în­
frăţea, în a c e l e clipe, d e u n i v e r s a l ă
idealizare, c u al umilului p ă s t o r .
D e altfel, n i m i c p e l u m e n u îţi
i m p u n e m e d i t a ţ i a şi r e c u l e g e r e a , c a
v e c i n ă t a t e a a c e s t o r giganţi ciopliţi
de dalta imemorialului sbucium
comic.
In v a s t e l e s i n g u r ă t ă ţ i , în c a r i frea­
m ă t u l p ă d u r i l o r şi al a p e l o r u m p l e
hăul tainic al văilor cu sonorităţi
d e bronz, e a t â t d e u ş o r să-ţi des­
chizi sufletul m â n g ă e r e i care, în
p o f i d a t u t u r o r d e z i l u z i i l o r şi p o n e ­
gririlor, continuă să n e î n d r u m e z e
paşii.
Bucegii sunt un adevărat muzeu
natural.
L a fiecare p a s , g ă s e ş t i c o m o r i , l a
cari m â n a omului n'a contribuit.
U n a din a c e s t e a , e p e ş t e r a Ialo-
micioarei, de pe culmea Bătrâna,
a ş e z a t ă c a m la 200 m e t r i d e a s u p r a
Ialomiţei. Secreţiunile alcaline fac
din interiorul ei o m i n u n a t ă cate­
d r a l ă , c u f ă c l i i şi p i l a ş t r i s t r ă v e z i i ,
î n c a r e delfii ş i z â n e l e v ă z d u h u l u i
p o t s ă fie s l u j i t o r i .
I n u m b r a ei u n s c h i t c u c â ţ i v a
sihastri.
P e zidurile a c e s t u i a caşi ale chi­
lioarelor, florile se a g a ţ ă împletin-
du-se în fragede arabescuri.
Şi c â n d clopotul s u n ă d e v e c e r n i e ,
ai impresia că brazii neîndoiţi de
f u r t u n ă , îşi î n c l i n ă c r e s t e l e î n v i n ş i
de blândeţea consolatoare a glasu­
lui c a r e a r v r e a p a r c ă să s t r i g e
Cerului, că oamenii n'au uitat încă
să se roage.
de : Maria Baiulescu.
comune frumoase scăldate de râuri
şi v â l c e l e , î n c o n j u r a t e d e p a j i ş t i ş i
păduri majestuoase.
Trecem pe drumul Dârstelor de
unde v e d e m satele româneşti Săce-
lele s a u Ş a p t e sate, c a r e se r e a z ă m ă
pe spatele muntelui Piatra mare. Pe
d r u m î n a i n t e s e d e s c h i d e v a s t a in­
trare a oraşului Braşov, care este
centrul acestei frumoase Ţări a Bâr­
sei, p u r t â n d o d i n i o a r ă cu d r e p t cu­
v â n t n u m e l e d e Corona, pentru că
de fapt este coroana acestui special
colţ d e p ă m â n t , blagoslovit de D u m ­
nezeu, cu b r a z d e de aur, cu livezi
d e v e r d e a ţ ă şi c u b o g a t e p ă ş u n i .
B r a ş o v u l s i t u a t la î n ă l ţ i m e d e 580
m., p e s t e nivelul m ă r e i , p r e z i n t ă o
a s c u n s ă m i n u n e d e v e g e t a ţ i e , for­
m â n d u n cerc închis strâmtorat tot
m a i m u l t î n t r e m u n ţ i şi d e a l u r i p â n ă
s p r e P o i a n a şi î n a l t u l m u n t e C r i s -
t i a n u l - m a r e s a u P o s t o v a r u l c e '1 î n -
 fmmmmmamBsm CELE T R E I
chide în sânul său, iar j u r împre­
j u r c o l i n e l e c o b o a r ă î n o n d u l a ţ i i şi
i a r s e î n a l ţ ă î n f a l n i c a T â m p ă di­
rect deasupra oraşului în formă de
c o n p â n ă la 957 m .
T â m p a a a v u t î n v â r f u l s ă u , o-
d a t ă , u n m o n u m e n t d e a m i n t i r e fă­
cut d e Ruşii ce veniseră în anul
1848, c h e m a ţ i d e A u s t r i a s p r e a a-
p l a n a r ă z b o i u l civil, î n c a r e a lup­
tat viteazul A v r a m Iancu pentru
drepturile Românilor. Acest monu­
m e n t a fost m a i t â r z i u d i s t r u s d e
U n g a r i a , c a r e a ridicat în locul lui
statuia lui A r p a d , însă nici această
statuie n u a avut lungă existenţă,
c ă c i a f o s t d o b o r â t ă î n 1914 d e u n
voinic r o m â n , iar în u r m ă distrus
definitiv d e a r m a t a r o m â n ă .
P e T â m p a s e m a i g ă s e s c şi a s t ă z i
resturile vechei cetăţi Braşovia ce
fusese zidită d e cavalerii teutoni p e
urmele unei cetăţi d a c o r o m â n e .
L a poalele T â m p e i ce se ridică
de p e plaiul oraşului ca u n evantai
a p ă r ă t o r d e c ă l d u r ă la 600 m . înăl­
ţime, este splendida aleie Regina
Maria de unde se prezintă cea m a i
frumoasă privelişte a Braşovului.
V e d e m faţă în faţă dincolo d e oraş,
cealaltă p a r t e d e coline, u n d e se
ridică două vechi majestoase ruine,
ce s e r v e a u ca a p ă r a r e în v r e m u r i l e
trecute, iar m a i sus grădinile cu
n u m e r o a s e vile şi c ă s u ţ e risipite
BCU Cluj / Central University Library Cluj
p â n ă s p r e p o t e c a liliacilor c e d u c e
spre Stejeriş.
D e aici se d e s c h i d e v e d e r e a Sche-
iului, colţul r o m â n e s c c e d u c e s p r e
pajişte, s p r e Pietrele lui Solomon,
s p r e P o i a n a B r a ş o v u l u i şi s p r e dru­
m u l ce u r c ă la m u n t e l e Cristianul-
mare.
D e pe dealul acesta se desvăleşte
pitorescul cartier al Scheiului, al
R o m â n i l o r colonişti, ce şi-au p ă s t r a t
de sute de ani toate obiceiurile vechi,
minunatul port ţărănesc al Junilor
ce r e p r e z i n t ă tradiţionalele Serbări
ale P a s t e l o r şi p o r t u l d e D o m n i ţ e
al f e m e i l o r s c h e i e n e c u c a r e s e p r e ­
zintă c u fală la s e r b ă r i l e n o a s t r e
naţionale.
D e aici z ă r i m cupolele argintii
ale bisericilor n o a s t r e ce strălucesc
în razele soarelui ; v e d e m biserica
Sf-tu N i c o l a e c a r e e s t e c e a m a i v e ­
c h e , fiind v i z i t a t ă d e m a r i i V o e v o z i
ai M u n t e n i e i şi M o l d o v e i , c a r e a u
făcut î n s e m n a t e d o n a ţ i i şi m i n u n a t e
ornate bisericeşti ce se păstrează
ca într'un m u z e u ; m a i sus biserica
d e p e t o c i l e şi c i m i t i r u l s ă u u n d e
a u fost î n m o r m â n t a ţ i eroii c e că­
zură în luptele d e a p ă r a r e contra
n ă v ă l i r e i g e r m a n e d i n a n u l 1916,1a
retragerea armatelor din oraşul Bra­
şov. D e vale s e v e d e c u p o l a C a p e ­
lei d i n c i m i t i r u l c e t ă ţ e n i l o r r o m â n i ,
u n d e s e o d i h n e ş t e şi b a r d u l n o s t r u
naţional Andrei Mureşianu.
Plimbându-ne privirea spre oraş
vedem uriaşa biserică neagră evan­
g h e l i c ă , c a r e fu c l ă d i t ă d e c a v a l e r i i
CRIŞURI
întorşi din luptele cruciadelor în
a n i i 1385—1392, i a r î n c e n t r u l o r a ­
ş u l u i p e p i a ţ a Libertăţii e s t e b i s e ­
rica o r t o d o x ă a Sfintei A d o r m i r i ,
u n d e se celebrează T e d e u m u r i la
m a r i l e p r a z n i c e şi s ă r b ă t o r i naţio­
nale. — In mijlocul pieţei s e ridică
vechea clădire cu turn, care se nu­
meşte „Sfatul", având vechea em­
blemă a Coroanei.
P l i m b a r e a n o a s t r ă a j u n g e la co­
borâre spre a ş a n u m i t a Livada Poş­
tei, c a r e este d e a m b e l e p ă r ţ i înca­
d r a t ă d e f r u m o a s e vile, s i t u a t e d e a -
l u n g u l d e a l u r i l o r . A j u n g â n d s p r e o-
raş n e oprim la colina care des­
p a r t e o r a ş u l ; în faţa n o a s t r ă se ri­
dică d e p e Parcul Carol, dealul Ce-
t ă ţ u e i n u m i t o d a t ă şi Straja, p e n t r u
că Cetăţuia din vârful dealului e r a
fortăreaţă de unde se apăra oraşul
de invaziile duşmanilor. Această
C e t ă ţ u i e a p a r ţ i n e a s t ă z i M. S. R e ­
g e l u i C a r o l a l Il-lea, c ă r u i a I-a fost
dăruită d e Municipiul oraşului.
A c e s t deal este î m p ă r ţ i t in t e r a s e
ce se prelungesc jur împrejur cu
d e c o r u l c e l o r m a i f r u m o a s e v i l e ; o-
colind aceste terase, v e d e m în par­
tea inversă oraşul ce înfăţişează
priveliştea celor două cartiere : Bra­
ş o v u l v e c h i ş i B l u m ă n a , c a r e for­
m e a z ă larga deschidere a oraşului,
întinzându-se până pe platoul Ţărei
Bârsei.
D i n a c e s t c o l ţ c u o v e d e r e indes­
criptibilă, se prezintă industria re­
n u m i t ă a acestui o r a ş cu fabrici
i m p o r t a n t e , î n t r e c a r e f a b r i c a I. A .
R (de avioane), renumita Astra,
fmmmoBmBmaaaai
tabrica d e postav Scherg, fabrica
d e m a ş i n i S c h i e l şi m u l t e a l t e l e , c e
dovedesc marele comerţ în plină
înflorire, p e n t r u satisfacerea n e c e ­
sităţilor poporului.
Amintesc cu deosebire noul aba­
tor al Braşovului care d ă oraşului
o siguranţă d e igienă, prin instala-
ţiunile sale cele m a i m o d e r n e , teh­
n i c e şi c h i m i c e .
Privirea noastră n u se poate opri
de c â t p e întinsul platou al acestei
m i n u n a t e Ţ ă r i a B â r s e i , n u m i t ă o-
d i n i o a r ă Terra Borsa, d o v a d ă c ă p r i n ­
tre Cavalerii, care au descălecat pe
a c e s t p ă m â n t a u fost şi latini, c u
toate că analele scrise de g e r m a n i
susţin numai meritele acestui popor.
T o a t e c o m u n e l e p r e s ă r a t e p e a-
cest întins p ă m â n t sunt legate cu
căi de comunicaţie splendide, cu o
agricultură model, bogate în maşini
necesare agrului.
Aceste comune sunt bine cunos­
cute ca viligiatură de vară, cerce­
t a t e d e o r ă ş e n i , fiind t o a t e s u b s c u ­
tul dealurilor ce f o r m e a z ă u n c e r c
vast în jurul l o r ; v e d e m spre a p u s
Cristianul de s u b poalele Cristianu-
lui-mare, m a i în colo R â ş n o v u l ce
are drumul spre Bucegi. Vulcanul
cu drumul spre dealul cu minele
de cărbuni Concordia d m satul
Holbav.
Zărneştul, unde curge Bârsa sub
muntele Piatra Craiului de unde se
v ă d p r ă p ă s t i i l e , î n s e m n a t p r i n fa-
b r i c e l e s a l e d e c e l u l o z ă şi h â r t i e ;
destul d e a p r o p i a t este şi Branul,
între munţii cu trecătoarea Giuvala,
Codlea d e s u b M ă g u r a Codlei, oră­
ş e l i n t e r e s a n t ş i i n d u s t r i a l a r e fa­
b r i c i , o florărie m a r e ş i c r e s c ă t o r i e
de vulpi argintii.
De partea Tâmpei spre răsărit
este Zizinul, staţiune b a l n e a r ă cu
a p e minerale, m a i încolo comunele
S â n p e t r u , P r a j m e r , C r i z b a v şi F e l -
dioara u n d e c u r g e Oltul, râul c a r e
n e d u c e a j a l e a şi l a c r ă m i l e n o a s t r e
 ^MMM^MŒ
Braşovence în defilare, cu ocaziunea Congresului *Astrei>
la fraţii d e d i n c o l o d e C a r p a t i . A s ­
tăzi acest r â u trece vechile hotare
falnic şi v e s e l , p o v e s t i n d c â t d e
m a r e este Patria noastră.
Iată Ţ a r a Bârsei pe care germa­
n i i o n u m e s c Siebenbürgen, adecă
şapte castele, care se înălţau p e
d e a l u r i l e n o a s t r e ; d o u ă B r a ş o v i a şi
C e t ă ţ u i a la Braşov, c â t e u n a la
Râşnov, Codlea, Feldioara, Crizbav
BCU Cluj / Central
şi B r a n . V e c h i u l c a s t e l d e l à B r a n ,
Mi-e dor
De plaiuri răsfăţate
c e fusese m e r e u r e p a r a t , a fost d ă ­
ruit Maj. Sale Regina Maria, care
a d a t acestei vechi cetăţi o impor­
tanţă deosebită în calitate d e u n
a d e v ă r a t m u z e u n a ţ i o n a l şi biseri­
cesc.
N u e s t e m i r a r e c ă a m p ă r ă s i t a-
cest p ă m â n t , în care m ' a m născut,
cu multe lacrămi, plecând în pribe­
g i a c e a m l u a t - o î n a n u l 1916 s p r e
Moldova, unde a m petrecut doi ani,
c u p r i n s ă d e n o s t a l g i a t u t u r o r fru­
VALEA
«Tu împleteşti în curcubeie
Comoara lacrimilor noastre
Şi cel mai scump nisip tu-1 duci
In vadul Dunării albastre».
Octavian Goga : Oltul.
( 7 ) e l a P i a t r a Olt, t r e n u l u r c ă v a l e a
Oltului, d r u m în a d e v ă r c a în poves­
t e . D e p a r t e , la o r i z o n t , s e z ă r e s c falnici,
munţii Olteniei. D e o p a r t e a drumului,
O l t u l c u r g e lin, i a r d e c e a l a l t ă p a r t e ,
ş o s e a u a p r ă f u i t ă m e r g e p a r a l e l c u li­
n i a f e r a t ă . C a s e l e s e ţ i n l a n ţ . E ş t i a-
p r o a p e d e Govora. Ceva m a i încolo se
află R â m n i c u l - V â l c e a , c a p i t a l a c e l u i
m a i pitoresc judeţ al Olteniei. Apoi va­
lea începe să se îngusteze. Priveliştea
e s t e î n t r ' a d e v ă r î n c â n t ă t o a r e . D e l à fe­
r e a s t r a v a g o n u l u i n u ştii la c e s ă p r i ­
v e ş t i î n t â i : la m u n ţ i i falnici, p ă d u r o ş i ,
c a r e a p a r î n faţă c a n i ş t e z i d u r i u r i a ş e
de n e p ă t r u n s la măreţia Oltului c a r e ,
scăpat din munţi, c u r g e s p u m e g o s spre
Drăgăşani, s a u la frumuseţea caselor
olteneşti, care se 'nşiră de-alungul dru­
CELE TREI CRIŞURI
C o z i a , s e m ă n â n d c u o c e t a t e b i n e for­
t i f i c a t ă : O l t u l l o v e ş t e zidul v e c h i u a l
Mânăstirei după spusele poetului:
«Ale turnurilor umbre, peste ziduri stau cul-
[cate,
Către ţărmul din potrivă se întind, se pre­
lungesc
Ş'ale valurilor mândre generaţii spumegate
Zidul vechi al mănăstirii în cadenţă îl izbesc
T r e n u l trece apoi pe lângă u n bloc
de stâncă, singuratec, măreţ Tradiţia
s p u n e c ă î n t r ' o zi, p e c â n d T u r c i i j e ­
fuiau C o z i a , M i r c e a c e l B ă t r â n s'a r e ­
fugiat a c i , o s p ă t â n d p e a c e a s t ă s t â n c ă .
De atunci e cunoscută s u b n u m e l e d e
«Masa l u i M i r c e a » d a r i s e m a i s p u n e
şi «Masa lui T r a i a n » î n a m i n t i r e a lo­
cului u n d e a poposit T r a i a n în a d o u a
expediţie contra Dacilor.
De a c i O l t u l a p a r e t o t m a i n ă p r a s n i c .
De-abia a scăpat din munţi, care s e
i v e s c la o a r u n c ă t u r ă de b ă ţ . D u p ă
ce-ai t r e c u t p e l â n g ă s c h i t u l T u r n u ,
a s c u n s p r i n t r e b r a z i , la u n m o m e n t d a t
se aude u n m u r m u r ce vine din munţi :
(1914). e Lotrul, care după ce curge printr'o
v a l e f r u m o a s ă , s e v a r s ă î n Olt, la B r e -
zoi...
museţilor care m ă înconjurau, iar A i ajuns în m u n ţ i Oltul s e luptă
de dorul lor a m descris nostalgia c u g r e u , c u r g â n d vijelios p e s t e s t â n c i .
m e a în u r m ă t o a r e l e rime. Treci prin pasul T u r n u Roşu. Nenu­
m ă r a t e cruci de piatră, presărate p e
Mie-dor ici p e colo, îţi r e a m i n t e s c d e l o c u l u n d e
a u c ă z u t vitejii n o ş t r i o s t a ş i , î n r ă z ­
De ţara mea senină
Cu orizontul sprijinit boiul cel m a r e .
Pe culmi scăldate de lumină T r e n u l răsuflă uşurat. A i trecut în
Ardeal. L a un moment dat coşuri de
Cu străluciri de răsărit.
f a b r i c i s e a m e s t e c ă c u t u r n u r i d e bi­
University Library Cluj
serici şi c u acoperişuri d e case. E Si­
biul
De infioritele grădini
Ce se anină revărsate
Pe coasta verzilor grădini Cegt aottei cae cîun şai sr apteec t d me -eadliue nv aglu,l cpui e ţt eulrol er
Mie dor s t r â n s e între brâie de ziduri, cu punţi
De aleia nisipoasă svârlite peste străzi înguste, păstrează
î n t o a t ă a l c ă t u i r e a ei o m ă r e ţ i e p o s o ­
Ce urcă 'n brazi la luminiş
Şi dă priveliştea frumoasă m o r â t ă , c a r e l e a g ă c l i p a d e faţă d e u n
Din codrul cel de stejeriş. t r e c u t n e ş t e r s î n c ă d i n a m i n t i r e . Si­
biul cel n o u însă, c u p r e l u n g i r i d e b u ­
Mi-e dor levarde spre dumbrăvile înnecate în
Să văd l'apus de soare trandafiriul a m u r g u r i l o r leneşe, a p a r e
Cuprinsu 'ntregului oraş v e s e l şi î n h o r b o t a t î n v e r d e l e s t e j a r u ­
S'aud din văi de pe răzoare lui, p â n ă î n m i j l o c u l a c e l e i a ş i d u m b r ă v i ,
O doină zisă 'n Flueraş. Jungerwaldul de odinioară, unde u m ­
brele plopilor c a d domoale peste a p e
l i n i ş t i t e ce-şi m â n ă u n d u i r i l e s p r e t r e ­
OLTULUI stii.
d e : Vlad A. Z ă n e s c u S u b zările v r â s t a t e în curcubee, vă­
ile î ş i î n t i n d v e r d e l e c r u d s p r e C i s n ă -
m u l u i şi t e ' n t â m p i n ă c u m u ş c a t e la dia. P u l b e r i l e m o i j o a c ă p e s t e fire d e
a p ă . L i n i ş t e a s t ă p â n e ş t e c u p r i n s u l , lu­
f e r e s t r e . D a r , n ' a i t i m p s ă reflectezi
prea mult, căci timpul a trecut ca prin n e c â n d i c i c o l o p e p o v â r n i ş u r i , p â n ă la
m i n u n e şi t r e n u l s e o p r e ş t e la C ă l i m ă - poalele Şantei, de u n d e steiurile încep
neşti In m a r g i n e a d e s u s a staţiunei să înalţe umeri ascuţiţi către împără­
s u n t b ă i l e şi m a r e l e h o t e l , a ş e z a t e p e ţia v u l t u r i l o r U n p u m n v r ă j i t a s v â r -
malul d r e p t al Oltului. In mijlocul r â ­ lit p a r c ă u n d e v a , î n t r ' o v ă g ă u n ă î n c o n ­
u l u i s e află O s t r o v u l , s a u i n s u l a p a r c , jurată de trunchiuri ce par de departe
format de cele d o u ă braţe, c a r e se des­ c ă fac u n a c u p ă m â n t u l , R ă ş i n a r i i , lea­
fac c h i a r î n m i j l o c u l C ă l i m â n e ş t i l o r . g ă n u l d i n c a r e ş i - a d e s p r i n s fiinţa poe­
T r e n u l îşi c o n t i n u ă d r u m u l . T r e c e t u l O c t a v i a n G o g a , s p i r i t u l vioi, e n e r ­
m a i întâi p e l â n g ă isvoarele de a p e gia creatoare, luptătorul naţionalist ca­
minerale delà Căciulata, apoi, ceva m a i r e a c o n t r i b u i t c u f a p t a şi c u v e r s u l la
încolo, a p a r e maiestoasă Mânăstirea înfăptuirea milenarului vis : unirea tu­
turor Românilor.
L i n i a f u m u r i e a d e p ă r t ă r i l o r îşi p l e a ­
De-asupra fântânei cu apă rece, care curge că n e a s t â m p ă r u l peste c r â n g u r i a d â n ­
sub terasa cea mai mare, a Palatului Regal cite în u m b r ă Şi totuşi, d i n s p r e p o a ­
delà Balcic, stau scrise aceste vorbe ale Re­ lele P a r â n g u l u i , s u s u r ă o a d i e r e c e - ş i
ginei Maria: topeşte freamătul în verdele mohorât
al b r a d u l u i .
Pentru cei obosi/i, odihnă;
Pentru cei înseta/i, apă; Braţ ridicat de şuvoaie de-asupra
p r ă p ă s t i i l o r , N e g o i u l îşi a r a t ă c r e a s t a
Pace celor cu inima grea;
Nădejde celor în preajma vie/ei. dincolo d e înlănţuirea colinelor. Ceţu-
>mwM>mwzMmm&
r i l e îi fac c u n u n ă , p a r c ă să-1 a s c u n d ă
sub povara amiezilor dogoritoare-
D a r , d i n c o a c e , c o b o r â n d în p o e n e l e
revărsate ca o apă între povârnişuri,
acoperişurile roşii ale Săliştei tăinu-
iesc o vieaţă de cinstită patriarhalitate
Fetele torc din fuioare pe p r i s p a ca­
selor, î m b r ă c ă m i n t e a lor albă s e smul­
g e ca l e b ă d a din s m â r c u r i de s u b ca-
t r i n ţ e l e b ă t u t e în i ţ ă n e a g r ă .
D r u m u l te duce prietenos, cotind pe
d u p ă a p e la p o a l e d e c o l n i c , s p r e O c n a
Sibiului. î n c ă o p e r l ă a s t a ţ i u n i l o r n o a ­
stre balneare. Confort, higiena, spirit
gospodăresc pretutindeni
U n colţ d e a d e v ă r a t ă v i e a ţ ă r o m â n e a ­
s c ă , p l i n ă d e f a r m e c şi d e p i t o r e s c
O c h i u l n u m a i o b o s e ş t e c e r c e t â n d de-
a r t ă r i l e . P o i a n a S i b i u l u i îşi p l e a c ă î m -
E inarea de chilimuri către ape, tăinuin-
du-şi c u l c u ş d e l i n i ş t e p r i n t r e c e ţ u r i . In­
s e r a r e a c u p r i n d e în b r a ţ e p o v â r n i ş u r i şi
c u l m i î n s o r i t e . D e - a s u p r a m i n u n i l o r fi­
rii, s t r ă j u i e ş t e în n e c l i n t i r e , a p r i n s c a
un opaiţ de veghe, luceafărul de seară.
Sighişoara, spre Ţara Moţilor
C ălătorul a m a t o r de peisagii splen­
d i d e , d e s i g u r s e v a o p r i la Si­
ghişoara. — Pe valea Târnavelor,
î n c o n j u r a t ă d e d e a l u r i , c a r e îşi p i e r d
o n d u l ă r i l e la o r i z o n t , se r e s f a ţ ă c a s e l e
în stilul lor n o r d i c , p e ale c ă r o r
BCU Cluj / Central University Library Cluj
ziduri plantele a g ă ţ ă t o a r e şi-au gă­
sit s ă l a ş . T u r l e l e b i s e r i c e l o r s t r ă l u ­
cesc, s ă g e t a t e de razele a p u s u l u i ;
tivite cu c h e n a r e aurii, grădinile se
odihnesc pe coaste, sau coboară
p â n ă în T â r n a v e . Pitorescul acestui
o r a ş a t r a g e î n fiecare a n p i c t o r i d e
p e s t e tot, dornici d e a i m o r t a l i z a
pe pânză colţuri de aşezări omeneşti,
î n c a d r u l u n u i b e l ş u g d e c u l o r i şi
reflexe.
D e l à S i g h i ş o a r a d r u m u r i l e s e în-
tretae. Unele ocolesc dealurile, altele
se întind ca panglici de oţel peste
coame repezi.
T e a t r a g e Blajul, c a r e se dese­
n e a z ă din d e p ă r t a r e la o r i z o n t . Bi­
serici, cu turle m o n u m e n t a l e , şcoli
c u m u l t e c a t u r i şi c u f e r e s t r e l e l a r g i .
Este cetatea culturii româneşti. D e
aici a u r ă s ă r i t pe r â n d cărturarii
n o ş t r i . A i c i a u î n v ă ţ a t e i i s t o r i a a-
cestui n e a m , d e aici a u plecat pre­
gătiţi pentru ziua cea m a r e a unirii.
P r i v e s c a c e s t e şcoli, pe a l o c u r e a cu
t e n c u i a l a r o a s ă d e v r e m u r i şi g â n ­
dul îmi s b o a r ă peste veacuri îna­
poi. C â t e d u r e r i şi c â t e s p e r a n ţ e n u
a u sălăşluit aicea ! D e câte ori n u
s'au ridicat r u g ă c i u n i p e n t r u m â n ­
tuirea neamului, mântuire care a
venit la v r e m e . . . Blajul p ă s t r e a z ă
î n t r e z i d u r i l e lui o p a r t e d i n e p o p e i a
neamului românesc. El este oraşul
s f i n t e l o r s p e r a n ţ e , c ă t r e c a r e ş i a-
s ţ ă z i îşi î n d r e a p t ă o c h i i c u a d m i r a ­
ţie cărturarii.
C â m p i a libertăţii este marcată
printr'un monument. Câmpia unde
a t â t a suflare r o m â n e a s c ă a j u r a t să
de : Veturia Pop.
lupte pentru libertatea unui întreg
n e a m nedreptăţit. Parcă se proec-
t e a z ă şi a z i m ă r e ţ i l e s i l u e t e a l e tri­
bunilor, neînfricata lor voce, c a r e
s t r ă b ă t e a v ă z d u h u l p â n ă în T â r n a v e
sau p â n ă în D u n ă r e .
Sub înflăcărarea apusului, Câmpia
Libertăţii îmi a p a r e în t o a t ă splen­
d o a r e a ei, s i m b o l al l u p t e l o r d i n
trecut.
M ă o p r e s c şi m ă d e s c o p ă r . . .
S p r e Nord d r u m u r i l e cotesc. Dru­
muri transilvănene, străjuite de pomi
fructiferi. M e r g e m s p r e ţara Moţilor,
a ş a c u m a fost b o t e z a t ă d e m u l t .
N e i e s în c a l e ţ ă r a n i în c u r a t e l e lor
strae albe. In jurul nostru dealuri
înalte fâgăşite de pârâe sgomotoase.
C â t vezi cu ochii fâneţe în floare.
Dealurile încep să devină amenin-
INSEMNĂRl
— Cât de subtilă e poezia populară.... îşi
dă seama că o pasiune îngropată în pământ
e un strop de forţă nemuritoare, care nu se
poate stinge şi trebuie să ceară cuvânt.. De
aceea ne spune că pe locul unde a fost în­
gropat un erou, a răsărit un brad, iar unde
a căzut Meşterul Manole, a ţâşnit un izvor.
— Păstrează oare natura ceva din sufletele
noastre ? Un colţ de pământ martor fericirii
sau nenorocului care ne-a ajuns, ţine el încă­
tuşată pe vecii taina de care s'a împărtăşit?
Oare, târziu, cândva, peste sute de ani, un
strănepot pribeag, rătăcind pe malul oceanu­
lui, pe pământul care a văzut dragostea mea,
n'are să tresară de un fior nedesluşit şi dacă-i
va flutura pe buze un zâmbet de mulţumire,
nu va fi acest zâmbet o proiecţiune postumă
a îmbrăţişărilor mele?....
— Fiecare dragoste moartă ne scrie o crea­
ţă pe obraz. Aşa se ţese clipă de clipă re­
ţeaua bătrâneţii. Ce împletitură grozavă şi
crudă... Mă gândesc, că privită cu-o lupă e-
normă, masca noastră ar lua aspectul unui
câmp pe care stau alături, înşiruite, cadavre
lângă cadavre.
Octavian Goga.
CELE T R E I CRIŞURI w
ţ ă t o a r e . C i n e v a ş o p t e ş t e : î n c e p e şi­
rul munţilor Apuseni. Pădurile se
pierd în n e g u r a desişului. F u m u r i u l
văilor î n c h i d e p e i s a g i u l . S u n t e m în­
tre apele Crişurilor. Cele trei Cri­
ş u r i al c ă r o r n u m e s i m b o l i c l'a a l e s
şi r e v i s t a b i h o r e a n a . O p a l e t ă b o g a t ă
d e culori se d i s t i n g e în o g l i n d a a p e i .
Căsuţe ţuguiate, multe fără coş, se
v ă d a r u n c a t e la î n t â m p l a r e la poa­
lele m u n ţ i l o r . S u n t m i c i şi u m i l e
casele moţilor. D a r cât de m a r e este
sufletul a c e s t o r locuitori.
D i n t r e m o ţ i s'a r i d i c a t Avram
Iancu. T o t de aici Horia, Cloşca,
C r i ş a n . Eroii noştri cari s'au jertfit
p e n t r u n e a m u l lor.
Cât de fermecător se desprinde
pânza apelor Crişului. Crişul alb
d u c e l a V a s c ă u , î n B i h o r , o r ă ş e l a-
n i m a t , c u p i t o r e s c î n a ş e z a r e şi di­
chisit în gospodărie. Aici a m întâlnit
r o m â n i însufleţiţi, cari m ' a u capti­
vat.
Se resfaţă m i n u n a t ă valea Cri­
şului A l b , la h o t a r e l e B i h o r u l u i . Bi­
horul acesta cu amintirile copilăriei
mele, cu ţărăncuţele gătite ca de
s ă r b ă t o a r e şi c u l o c u i t o r i î n ţ e l e g ă ­
tori...
P r e t u t i n d e n i , în cuprinsul a c e s t o r
p r i v e l i ş t i ce-şi s c u t u r ă v r a j a , d e din­
colo d e p o v â r n i ş u r i , p e s t e văile în-
n e c a t e în ceţurile î n s e r ă r i i , te în­
t â m p i n ă a m i n t i r i s ă g e t ă t o a r e cari îţi
î n v ă l u i e sufletul î n d u i o ş i e şi d r a ­
goste faţă de jertfele apuse. Răs­
c o a l a m o ţ e a s c ă d e l à 1784 f a c e p â n ă
şi a z i s ă t r e s a r ă d e p ă r t ă r i l e . I n i m a
p ă m â n t u l u i îşi d ă r u i e ş t e în s u s u r d e
plopi m i r e a s m a cucerniciei. A c i s'a
plămădit o parte din idealul pe care
d e - a b i a a c u m d o u ă d e c e n i i îl v e d e a m
înplinit.
Şi-aceiaşi b r a z d ă înfrăţită cu iarba
tăinuieşte mucenicia martirilor schin­
g i u i ţ i d e u n g u r i î n i a r n a a n u l u i 1918,
c â n d a r m a t e l e n o a s t r e î n a i n t a u vi­
tejeşte către Buda-Pesta.
S t â n c a se o g l i n d e ş t e c a şi a t u n c i
în u n d ă l i m p e d e . S a t e l e s e a s c u n d ,
în pitorescul lor ciudat, s u b aceleaşi
glugi de mesteacăn. Tulnicul adună
t â r l a î n p o i a n ă şi s u s u r u l i z v o a r e l o r
se î n g â n ă cu jalea moţului.
D a c ă s'ar coborî m a i multă luare-
a m i n t e a s u p r a acestui ţinut, noro­
dul şi-ar împlini c u m a i m u l t ă sâr-
g u i n ţ ă o î n d a t o r i r e , s p r e folosul lui
şi a l ţ ă r i i î n t r e g i . R â v n a e p u r u r i
t r e a z ă şi d r a g o s t e a d e m u n c ă n u
lâncezeşte. Nădejdea e încă plină
d e î n s u f l e ţ i r e ş i s e a ş t e a p t ă î n li­
nişte zorile deplinei mântuiri.Din par­
tea cârmuirii, mai multă apropiere
înţelegătoare, ca să rămâie pururi
t r e a z ă o conştiinţă c a r e s'a d o v e d i t
c â n d v a atât d e înfrăţită cu aspira­
ţiile n o a s t r e n a ţ i o n a l e .
C ă c i de-aci, d i n a c e a s t ă ţ a r ă a Mo­
ţilor, a r ă s ă r i t s c â n t e i a c a r e a v e a
să l u m i n e z e calea s p r e desrobire. Şi
vrăjile depărtării n u m a i sunt pen­
tru nimeni străine.
UN COLŢ
in tinda unei case albe delà ţa­
ră, d i n colţul m e u învăluit în
u m b r a s i n g u r ă t ă ţ i i şi a a m i n t i r i l o r
c e s ' a u s ă p a t în pietraie, m u n ţ i i şi
văile tale, c u sufletul s m e r i t aple­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
cat asupra unui mormânt, a cărui
slavă te acopere pe de-a'ntregul, —
te p r i v e s c d i n n o u în faţă, Bihorul
m e u , d u p ă a n i lungi, ce s'au încleş­
t a t a t â t d e d u r e r o s în fiinţa m e a
întreagă.
î m i d e s c h i d l a r g b r a ţ e l e s p r e lu­
mina ce împânzeşte m â n d r e l e tale
creste, u n d e n'a ajuns încă picior
străin. Ochii m e i setoşi de frumu-
s e ţ ă c u r a t ă , s e o d i h n e s c a s u p r a co­
l i n e l o r şi l a n u r i l o r înflorite d e m â n a
măiastră a Celui ce n e d ă ori n e ia
tot, d u p ă v r e d n i c i a n o a s t r ă . D i n loc
în loc, ca nişte m a r i petale albe, se
revarsă m u n c a neodihnită pe pă­
mântul ce a rodit bogat. îmi r â d
ochii şi s t r ă l u c e s c c a p e v r e m u r i ,
c â n d oglindeau oţelul luptelor îndâr­
jite, p e n t r u m â n t u i r e a ta, Bihorul
m e u . A s p i r a d â n c aerul libertăţii,
d e c a r e f r e a m ă t ă codrul-voinicul, în­
c â t a b i a îl c u p r i n d e v ă z d u h u l d e
n ă v a l n i c e l e şi răscolitoarele-i chiote.
E a e r u l î n v i o r ă t o r a l n e b i r u i t e i ti­
nereţi, ce urcă pe toate drumurile,
p e toate potecile s p r e l u m i n a izbă­
v i t o a r e , l ă s â n d î n u r m ă p e c e i în­
t â r z i a ţ i , p e cei n e p u n t i n c i o ş i şi p e
cei uimiţi d e a t â t a p u t e r e d e vieaţă !
Ş o i m i ai B i h o r u l u i ! Infigeţi s u s ,
pe culmile cele m a i înalte steagul
d e a u r a l n e a t â r n ă r i i n o a s t r e , înfi-
geţi-1 î n ochii a c e l o r a c e n u v o r s ă
ştie d e d u m n e z e i a s c a n o a s t r ă drep­
tate. I a r sus d e p e cel m a i înalt pisc
a l î n ă l ţ ă r i i n o a s t r e m o r a l e ş i sufle­
teşti, să b r a v e z e acest splendid s t e a g
r o m â n e s c , p e c e i d i n ă u n t r u şi d i n
afara ţării noastre, cari a r îndrăzni
DE ŢARA
D e : Viora din Bihor.
să nesocotească adevărul, încrestat
în piepturi d e oţel:
România e a Românilor!
Ş i c u o c h i i î n c ă s t r ă l u c i t o r i d e iz-
b â n d i r e a v i s u r i l o r c e a m v i s a t şi
dorit cu a t â t a a r d o a r e , încât a tre­
cut, c a u n fluid r ă s c o l i t o r d i n suflet
în suflet, — m ă a p l e c a s u p r a m o r ­
mântului tău, Ionelul m e u , tu sfânt
m a r t i r al închiegării n o a s t r e naţio­
n a l e şi s ă r u t â n d glia c e t e a c o p e r ă ,
îţi z i c :
Bucură-te de cumplita jertfă ce
ai adus, căci iată, din cenuşa ta
s c u m p ă a înflorit t a i n a veşnicei noas­
tre înnoiri!
Şi înălţând acest i m n de prea m ă ­
rire, cu inima sfâşiată m ă închid
în s i h ă s t r i a m e a , c u g â n d u l la iubi­
r e a c o p i i l o r m e i O v i d şi S c u m p a ş i
la m â n g â i e r i l e u n o r m â n u ş i ţ e dulci,
c a r i l u m i n e a z ă şi î n c ă l z e s c v i e a ţ a
m e a d e a c u m — d e m a m ă şi b u n i c ă .
Şi din n o u îmi a ţ i n t e s c privirea
asupra ta, Bihorul meu.
Şi ascult. Şi iar ascult, ca să prind
svonul freamătului ce vine din spre
codrii tăi. îmi ridic ochii. In desi­
şurile lor v ă d goluri
Viora Dr. I. Ciordaş (Viora din Bihor).
C i n e ţi-a l u a t b o g ă ţ i a m u n ţ i l o r ?
C ă c i copiii t ă i d i n a c e l e p ă r ţ i şi
azi: «cerşesc din poartă'n poartă»....
pe poteci strâmte, anevoioase, du-
cându-şi a m a r a agoniseală.... Dru­
murile largi sunt pentru cei ce te-au
d e s p u i a t şi t e l a s ă g o l şi r ă v ă ş i t
Pe umbroase cărări văd furnicând
străinii. C e g â n d îi p a ş t e ? . . . .
.... Ş i v i n . . . . ş i v i n . . . . ş i - s t o t m a i
mulţi, din vară'n vară, din a n în
an. Şi iscodesc taina ascunzişurilor
tale, s a c r u a d ă p o s t şi s c u t în v r e ­
m u r i g r e l e d e urgie....
C u m d e nu-ţi asvârli n ă p r a s n i c a
mânie, din vârful întunecatelor tale
creste, a s u p r a celor ce v o r peirea
t a , B i h o r u l e ?....
In n e ş t i r e c o b o a r ă voinicii lui A -
v r a m Iancu potecile tale, încrezători
î n t i n e ş i ' n s o a r t a lor....
Scutură-ţi coamele seculare, răs­
colind sufletul vitejilor tăi, d ă m o a -
ţelor tale tulnice în m â n ă , să s u n e
deşteptarea ca o răbufnire venită
d i n p i e p t u l t ă u s t r ă b u n — ca să nu
mai vrea nimeni să te calce, să te
f u r e ş i s ă t e p i a r d ă , B i h o r u l m e u !....
Din văzduhurile cu a p e limpezi
c a sufletul t ă u , Bihorule, a i c o b o r â t
pe pământul nădejdilor d e m a i bine,
p e V l ă s t a r u l D o m n e s c , d o r i t şi a ş ­
teptat de o ţară întreagă ce fremăta
de nemulţumire.
O b i h o r e a n c ă a fost s o r t i t ă d e C e l
de Sus, să întindă ulciorul cu a p a
vie a dragostei unui n e a m buzelor
a r s e d e d o r u l ţării.... Ochii copilei
o g l i n d e a u sfios d e v o t a m e n t u l ş i c r e ­
dinţa unui popor, care te-a cerut,
M a i e s t a t e , î n f i e r b i n ţ i r u g ă c i u n i , o-
rânduitorului destinelor omeneşti.
Bihorul s'a d e s c o p e r i t cel dintâi,
în faţa Regescului S ă u S t ă p â n , pen­
t r u a fi o c r o t i t ş i c o n d u s p e c a l e a
înălţării....
Acest străvechi popor se închină
cu s m e r e n i e în faţa Regelui s ă u tă-
nâr, însemnat cu h a r dumnezeesc,
m e n i t s ă c o n t i n u e o tradiţie, ce se
p i e r d e î n l e g e n d e : d e a fi a v u t c a
stemă a ţării u n soare strălucitor
şi d e a fi f o s t c o n d u s d e r e g i m a r i —
semizei şi d e m a r i î m p ă r a ţ i .
Fie ca înalta nobleţă, înţelepciune
şi f a p t e l e d e p e a c u m s t r ă l u c i t e a l e
Măriei Tale, să se înşirue ca nepie­
ritoare nestemate în Coroana d e
Oţel, ce î m p o d o b e ş t e fruntea unui
Rege, slăvit într'o R o m â n i e fericită
şi p r o s p e r ă !
Moşia Ciordaş, 22 Iulie 1936.
ASPECTE
apidul A r d e a l pufăind greoi stră­
St b a t e l u n c i şi c â m p i i , m u n ţ i şi v ă i ,
o c o l e ş t e p ă d u r i şi r â u r i , livezi şi l a n u r i
înflorite, c a s ă p o a t ă a j u n g e î n B i h o ­
r u l n o s t r u d r a g şi s c u m p n o u ă b i h o -
renilor
N e e ş t i s c u m p , B i h o r u l e , fiindcă e ş t i
l e a g ă n u l n o s t r u şi al s t r ă m o ş i l o r n o ş ­
tri ; t u c u p r i n z i în p ă m â n t u l t ă u ocro­
t i t o r , o s e m i n t e l e d r a g i l o r n o ş t r i dispă­
ruţi.-, soţi, p ă r i n ţ i , fraţi şi s u r o r i .
N e e ş t i s c u m p , fiindcă a i c i a m a u z i t
mai întâi duiosul cuvânt de m a m ă , su­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
surul tainic al izvoarelor cristaline,
primul d a n g ă t de clopote, cari c h e m a u
c u c e r n i c la r u g ă c i u n e . A i c i a m v ă z u t
m a i î n t â i , d e s c h i z â n d o c h i m a r i , lu­
m i n a a l b ă a zilei, r a z e l e d u l c i a l e s o a ­
relui, v e r d e l e s o m b r u ai codrilor tăi.
Aici ne-am î m p r e u n a t m a i întâi mâ­
n u ţ e l e şi l e - a m r i d i c a t c ă t r e C e r , c e r ­
ş i n d m i l ă şi î n d u r a r e Aici a m p r i n s
adâncul înţeles al cuvintelor: patrie,
n e a m şi l e g e .
F i i i t ă i , B i h o r u l e d r a g , a u fost î n v r e ­
m u r i d e g r e a c u m p ă n ă , e r o i î n t r e e-
r o i , viteji î n t r e v i t e j i ; p â n ă l a sacrifi­
ciul vieţii l o r a u a p ă r a t d r e p t a t e a p o ­
p o r u l u i t ă u obidit, v e s t i n d p r i n j e r t f a
s â n g e l u i , s u s şi t a r e , z o r i l e u n o r zile
c e a u s ă v i n ă m a i f r u m o a s e , m a i lu­
minoase, p e n t r u el. Ş i a u venit.
N a t u r a şi-a r e v ă r s a t d i n b e l ş u g fru­
museţile ei a s u p r a plaiurilor r o m â n e ş t i
de pretutindeni. — Bihorului, încă nu-i
lipsesc aceste frumuseţi.
Nici n u ştiu, c a r e d i n e l e a r p u t e a fi
înşirate î n r â n d u l al doilea T o a t e se
c e r a fi a m i n t i t e p e p l a n u l î n t â i . P o a r t a
Bihorului, izvoarele Crişului, S t â n a de
vale. P e ş t e r a delà Meziad, izvorul pe­
riodic „ I z b u c " , c e t a t e a şi c ă d e r i l e d e
apă delà Piatra Boghii, Piatra Grăi­
toare, renumitele Izvoare termale de
la F e l i x şi m u l t e a l t e l e î n c ă .
G u r a de rai, c a r e este S t â n a de vale,
p r i n p u r t a r e a d e g r i j e şi a d â n c a î n ţ e ­
legere a Episcopului r o m â n unit din
Oradea, Exc. S a Valeriu Traian Fren-
ţiu, e p e c a l e a d e v e n i o p e r l ă a R o ­
mâniei, ce priveşte staţiunile climate­
rice şi e s i t u a t ă î n t r ' o v a l e î n c â n t ă ­
toare în mijlocul imenselor p ă d u r i d e
b r a d . A c e a s t a a fost la î n c e p u t u n
modest locşor de odihnă, cu câteva
case de lemn, cu nenumărate izvoare
r ă c o r i t o a r e , c u a e r d e m u n t e şi m i r o s
Horia, Cloşca şi
DIN BIHOR
de : E l i s a D - r C. P a v e l .
d e b r a d E r a c a m g r e u a c c e s i b i l ă , fi­
i n d c ă t r e b u i a s ă faci 5—6 o r e c u t r ă ­
s u r a d e l à B e i u ş — A j u n s î n s ă la S t â n ă ,
după un d r u m obositor, u r c â n d me­
r e u , ai uitat d e t o a t e neajunsurile. E-
rai răsplătit însutit prin priveliştea
m ă r e a ţ ă c e ţi s e î n f ă ţ i ş a .
Azi, t e c h n i c a a s c h i m b a t t o t u l . T e
aşteaptă acolo hoteluri moderne, cu
confort deplin : lumină electrică, con­
duct de apă, încălzire centrală 0 cale
ferată îngustă, străbătând o regiune
minunată, cu stânci pleşuve, cu căderi
de apă, pe valea şerpuitoare a u r a g a ­
nului, te d u c e din g a r a Valea-Iadului
— d e p e linia p r i n c i p a l ă O r a d e a - C l u j —
în c â t e v a o r e , p â n ă la S t â n a d e v a l e .
Această superbă staţiune climaterică
a r e î n ă l ţ i m e a d e 1100 m , şi e s t e d e s ­
chisă peste tot anul. Iarna, skiorii g ă ­
s e s c aici t e r e n u r i l e c e l e m a i p o t r i v i t e
O grandioasă m i n u n e a naturii este
p e ş t e r a d e l à Meziad. î n t r ' o v a l e în­
gustă, l ă s â n d în u r m ă u n d r u m d e
câţiva kilometri delà Beiuş, a p a r e m a -
estos boltitura uriaşă a deschizăturii
pesterei. S e spune, că în E u r o p a nu­
m a i 2—3 p e ş t e r i a r m a i fi c u o a s e ­
m e n e a gură uriaşă.—Interiorul peşterii
Baia Mare
de : E m i l I s a c .
Case mici, pieţe curate, porţi ovale,
In grădini copii mulţi şi iarbă de mătase verde,
Se plimbă noaptea cerbii în ozonata vale,
Şi 'n apa de munte inima pietrelor se pierde.
Turnul bisericii se înalţă ca un văduv bătrân,
Şi rândul de plopi cu mestecenii se salută.
Fetele poartă amintirile dragostelor în sân
Porumbii albi pe streşini lung-lung se sărută.
O, s'a întors lumea din ţâţâni
Dar' aci nevinovată stă vremea în poartă.
A veşniciei apă se adună în fântâni,
Şi de nuntă visează logodnica moartă.
Din volumul -Poezii» de Emil Isac care se gă­
seşte In tipar.
Crtţan.
î n c ă e s t e f o a r t e l a r g şi l u n g d e s u t e
de metri, poate c h i a r kilometri. Afun-
zimea, cred că nici n u se c u n o a ş t e .
Scări de lemn sau tăiate în piatră, ne
c o n d u c la diferitele etaje, cari s u n t în
n u m ă r d e cinci. S t a l a c m i t e l e şi stalac­
titele a u luat formele cele m a i bizare.
Ici d a i d e o s t a t u i e , c o l o d e u n jilţ
p o m p o s , î n a l t ă p a r t e vezi o g r a n d i ­
o a s ă o r g ă , u n colţ e s t e d e c o r a t c u d r a ­
p e r i a c e a m a i e l e g a n t ă , a l t u l c u figu­
rile cele m a i fantastice, n u m i t e u n e l e
d i n t r e c e l e m u l t e : b a i a z î n e l o r . — îm­
părăţia aceasta a vecinicului întuneric
u n d e razele soarelui n u p ă t r u n d nici­
odată, este s t r ă b ă t u t ă d e m i i şi mii de
lilieci, c a r i d e v e a c u r i î ş i a u a i c i a d ă ­
postul. E ş t i c u p r i n s - în a c e s t loc—de
u n fior al g r o a z e i şi s i m ţ i a d â n c , n i ­
m i c n i c i a o m e n e a s c ă faţă d e f o r ţ e l e g i ­
gantice ale naturei. T e închini smerit
şi r i d i c i u n i m n d e s l a v ă c ă t r e A t o t ­
puternicul, c â n d eşind, vezi i a r l u m i n a
zilei şi t e î n c ă l z e s c i a r b i n e c u v â n t a t e l e
raze, ale mândrului astru ceresc.
L a poalele munţilor din a p r o p i e r e a
V a s c ă u l u i , î n t r e C r i s t i o r şi C ă l u g ă r i ,
u n i z v o r p e r i o d i c — Izbuc — îşi r e v a r s ă
belşugul apei cristaline asupra cape­
telor credincioşilor adunaţi, cari aş­
teaptă vindecare. — Peste puţin timp
apa s e r e t r a g e , c a i a r ă ş i s ă a p a r ă c u
aceiaşi putere după o scurtă pauză —
Creştinii d i n p a r t e a l o c u l u i c r e d , c ă
apa i z v o r u l u i e s t e v i n d e c ă t o a r e I n lu­
n i l e d e v a r ă a p r o a p e n u e s t e zi, s ă n u
întâlneşti cete de o meni, îndeosebi
femei, veniţi din c o m u n e l e a p r o p i a t e ,
d a r şi d i n d e p ă r t ă r i m a i m a r i , sufe­
r i n d d e diferite n e c a z u r i , a ş t e p t â n d
cu smerenie ivirea apei binefăcătoare.
S e a ş e a z ă astfel c a a p a s ă c u r g ă p e s t e
ei — C r e d i n c i o ş i i s u s ţ i n , c ă p e s t e o a ­
menii păcătoşi, apa nu se revarsă.
Istoria Bihorului cuprinde în pagi­
nile e i f a p t e d e d u r e r o a s ă , d a r t o t o-
d a t ă şi d e g l o r i o a s ă a m i n t i r e A ş a , c o ­
muna L u n c a - d e p ă r t a r e d e o j u m . d e
oră, cu t r e n u l , d e l à B e i u ş - î n n o a p t e a
de 3 spre 4 A p r i l i e 1919, a fost t e a t r u l
unor g r o z a v e î n t â m p l ă r i , î n f ă p t u i t e d e
h o a r d e l e s e c u e ş t i A i c i a u fost u c i ş i
mişeleşte a v o c a ţ i i d i n B e i u ş , d r . l o a n
C i o r d a ş şi d r . N B o l c a ş . In g r ă d i n a
d e l â n g ă o vale a u n u i biet r o m â n ,
s'au aflat c a d a v r e l e m a r t i r i l o r , o r i b i l
mutilate, la câteva s ă p t ă m â n i d u p ă
dispariţia l o r . O c r u c e d e p i a t r ă s e m ­
nalează t r e c ă t o r i l o r sacrificiul s u p r e m
adus de aceşti m a r t i r i g l o r i o ş i p e n t r u
n e a m - şi ţară.
P ă m â n t u l Bihorului, m a i ales spre

închinare la crucea lui Avram lăncii.
poalele munţilor, n u este prea roditor.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
A c e a s t a e c a u z a , c ă m u l ţ i d i n t r e să­
teni iau toiagul pribegiei, c ă u t â n d de
lucru sau făcând negoţ cu una, cu alta.
— ele mai multe sate se o c u p ă cu
vreo r a m u r ă a industriei casnice Aşa,
cei din Leleşti, L e h e c e n i , Cristior, se
o c u p ă c u o l ă r i t u l , d i n t a t ă 'n fiu, toţi
sunt olari. — S u m a n e l e de o frumuseţă
deosebită, sunt făcute de locuitorii c o ­
m u n e i Sârbeşti U n s u m ă n a r de aici
s e m â n d r e ş t e c ă în a n i i p r i m i d u p ă
u n i r e , c e l m a i f r u m o s s u m a n 1-a l u c r a t
p e n t r u M. S a R e g i n a M a r i a — L o c u i ­
torii c o m u n e l o r Poenii de jos, Că-
b e ş t i şi V ă ş c ă u - B ă r e ş t i , s u n t r e n u m i ţ i
c o j o c a r i . In P o e n i s'a c o n f e c ţ i o n a t î n
1934, u n f r u m o s c o i o c p e n t r u d o a m n a
A Tătărescu ca complectarea unui
original costum din această regiune,
comandat prin Reuniunea Femeilor
r o m â n e din Beiuş.
L e m n e f a s o n a t e , lăzi, s c ă r i , h a m b a r e
p e n t r u c e r e a l e - b u c a t e , c u m se s p u n e
a i c i — g r e b l e , furci, r ă z b o a i e d e ţ ă s u t ,
se l u c r e a z ă în Budureaza, C ă r b u n a r i ,
Cresuia, Mierag, Tărcăiţa, Ceişoara,
C e i c a , T o p a d e j o s şi s u s — F e m e i l e
d i n D e l a n i s e o c u p ă c u p r e g ă t i r e a iţe­
lor pentru războaiele de ţesut.
U n e l e c o m u n e se o c u p ă cu p r ă s i r e a
v i t e l o r ; altele c u cultivarea fructelor.
Nucile din B u d u r e a s a sunt foarte cău­
t a t e . L o c u i t o r i i d i n M e z i a d fac n e g o ţ
c u v a r ; iar cei din Bicăceni, s u n t căr­
bunari.
Portul naţional este potrivit ţinutu­
r i l o r d e l u r o a s e şi m a i r e c i a l e r e g i u -
nei E s t e l u c r a t din p â n z ă binişor
g r o a s ă D i n a c e a s t ă p â n z ă ţ e s u t ă a-
c a s ă de harnicele ţ ă r a n c e , se confec­
ţ i o n e a z ă î m b r ă c ă m i n t e a a t â t a femei­
l o r c â t şi a b ă r b a ţ i l o r — P o r t u l o r i g i ­
n a l r o m â n e s c s'a m e n ţ i n u t p e V a l e a
Crişului N e g r u delà Beiuş în jos, spre
V a ş c ă u . — D i n c o l o d e B e i u ş , p o r t u l s'a
alterat deja luând e l e m e n t e străine :
ş o r ţ d i n m a t e r i i c u m p ă r a t e , fusta ( p o a ­
lele) m a i s c u r t ă şi d e c o r a t ă c u p a n ­
glici, ş i r e t u r i , c o l o r a t e .
C u m m e r g i spre şes, c u m înaintezi
s p r e capitala judeţului — O r a d e a — ob­
s e r v i , c ă s p e c i f i c u l p o r t b i h o r ă n e s c s'a
p r e s c h i m b a t în straie delà oraşe, ce nu­
m a i f r u m o a s e n u p o t fi n u m i t e . C e d e ­
o s e b i r e î n t r e a c e s t e şi p o r t u l e l e g a n t
al ţărancelor din Brădet, Poeni, Gu-
r a n i , R o ş i a , P i e t r o a s a şi a l t e c o m u n e
din împrejurimile Vascăului ! C ă m a ş a
l u n g ă a p r o a p e p â n ă j o s , l u c r a t ă c u fe­
lurite cusături roşii, îndeosebi p e n t r u
fete, n e g r e p e n t r u femei U m e r i i şi m â ­
n e c i l e s u n t b o g a t l u c r a t e , tot î n g e ­
nul motivelor aplicate pe p a r t e a din
j o s a cămăşii Felul cusăturii de pe
partea din jos a mânecii „ p u m n a r u l "
s e n u m e ş t e „ s c ă f ă t u r ă " şi e f o a r t e in­
t e r e s a n t lucrat In unele cazuri m â n e ­
cile s u n t c u s u t e c u „ p e n e s c r i s e " n u
m i t e astfel, fiindcă figurile—îndeosebi
i m i t a ţ i i d e flori m a i î n t â i u s u n t d e s e n -
n a t e p e p â n z ă d e v r e o b ă t r â n ă „scrii­
t o a r e " a satului. Zacliile — şorţurile —
s u n t d e m a i m u l t e feluri Cele m a i d e
t o a t e zilele, s u n t d i n p â n z ă , c u n i ş t e
motive ţesute, colorate. A u apoi zadii
d e l â n ă c u m o t i v e i n t e r e s a n t e , colo­
r a t e f o a r t e viu, c u r o ş u , v e r d e , g a l b i n .
A u î n fine a ş a n u m i t e l e »zadii t o m -
nite». O ţesătură simplă de lână, de
c o l o a r e a l b a s t r u î n c h i s P e a c e a s t a se
lucrează—cu acul — din l â n ă colorată,
d i f e r i t e fieuri, flori, f r u n z e .
Ca b r o b o a d ă , p e c a p p o a r t ă o m a r a ­
m ă n e a g r ă de lână sau catifea cu fran­
j u r i . F e m e i l e a u n i ş t e b e ţ i g a ş e în j u ­
r u l c ă r o r a î ş i î n v â r t e s c p ă r u l şi îl a-
şează în formă de coc, ca m a r a m a să
stea mai ridicată înainte L e şade foarte
b i n e a ş a . A c e s t d e c o r a l c a p u l u i , nu­
mit „cornuri" se p o a r t ă tot m a i puţin,
n u m a i f e m e i l e b ă t r â n e îl m a i a u .
P o d o a b a cea m a i aleasă a femeilor
este cojocul. E s t e o blăniţă de miel,
c a r e a j u n g e b i n i ş o r s u b t b r â u deco­
r a t ă şi c u s u t ă f o a r t e f r u m o s c u m u l t .
m u l t v e r d e de diferite n u a n ţ e . Cojocul
b ă r b a ţ i l o r e a p r o a p e a c e l a ş c u a l fe­
m e i l o r , d a r m a i s c u r t P o r t u l l o r în g e ­
neral e mai simplu ; nu a r e aşa multe
c u s ă t u r i c a cel al f e m e i l o r . — A m a u z i t
de câteva ori obiecţiunea, că de ce se
folosesc ţ ă r a n i i n o ş t r i l a c o j o a c e , su­
mane, atât de mult de coloarea verde,
care nu e românească. — Nu o găsesc
justificată această p ă r e r e . Ştim doar
c ă „ C o d r u l e frate c u R o m â n u l " D e l à
a c e s t codru, frate, au î m p r u m u t a t creş­
tinii n o ş t r i d e c o r u l v e r d e al lui.
Ţ ă r a n c e l e din Bihor, îndeosebi cele
din p a r t e a de miazăzi a judeţului s u n t
a r t i s t e d e s ă v â r ş i t e a l e a c u l u i şi r ă z b o -
Oradea Albia Crişului
: Repede
) no (
iului. P â n z a g r o a s ă o î n f l o r e s c c u fel
d e fel d e c u s ă t u r i , t o a t e în m o t i v e g e o ­
m e t r i c e , d e o v a r i a ţ i e u i m i t o a r e , colo­
r a t e î n d e o s e b i î n r o ş u s a u n e g r u — In
unele c o m u n e lucrează n u m a i cu a l b ;
fac „ t ă e t u r i " s a u „ c i u r , u n fel d e b r o ­
d e r i e à j o u r , m o d e l e felurite şi l u c r a t e
nespus de precis.
E f o a r t e i n t e r e s a n t m o d u l c u m lu­
c r e a z ă ; f ă r ă d e g e t a r şi c u u n a c g r o s ,
c u ţ i t u l s e r v i n d u - l e c a foarfeci
Ţesăturile încă sunt foarte frumoase.
Ş t e r g ă r i l e — n u m i t e felegi, a u d i f e r i t e
î n t r e b u i n ţ ă r i S e r v e s c la d e c o r a r e a ca­
s e i ; u n e l e , felegi d e i c o a n e , s e p u n
d e a s u p r a i c o a n e l o r , felegi d e p r e s c u r ă
c u c a r i se d u c la b i s e r i c ă . L a cele d o u ă
capete, sunt ţesute cu motive foarte
o r i g i n a l e ; a c e s t e t o a t e s e n u m e s c „a-
lesături". Predominează coloarea roşie
în alesături ; în unele c o m u n e , n e g r u l .
I c i c o l e a vezi n u m a i puţin galbin, ver­
de sau albastru
O nepreţuită comoară constitue arta
ţărănească —Convinsă de aceasta Re­
uniunea Femeilor r o m â n e din Beiuş
a r e m e r i t u l , c ă a a d u n a t e a c e a din-
tâiu, tot c e priveşte industria c a s n i c ă
d i n B i h o r , î n t r ' o m ă r e a ţ ă e x p o z i ţ i e et­
nografică, a r a n j a t ă în t o a m n a anului
1926, m a i î n a i n t e î n c a p i t a l a j u d e ţ u l u i :
O r a d e a , a p o i î n B e i u ş — A fost o e x ­
presie m i n u n a t ă a specificului r o m â ­
nesc, bihorănesc, admirată de toţi.Tot
a c e a s t ă R e u n i u n e , a m a i a r a n j a t o ex­
poziţie de a r t ă ţ ă r ă n e a s c ă în primă­
v a r a anului trecut, cu prilejul desve-
lirii m o n u m e n t u l u i m a r t i r i l o r d i n B e i u ş ,
avocaţii de slăvită memorie, dr. I Cior-
d a ş şi d r . N . B o l c a ş
Un s i m p t o m î n g r i j o r ă t o r î n s ă s'a ivit
şi p e a c e s t e p l a i u r i , p r i n s a t e l e n o a s t r e
d e l à m u n t e . î n c e p e a s e p i e r d e şi a i c i
frumosul nostru port naţional. Motivele
nu-s prea multe: schimbarea mentali­
tăţii celor delà sate, v ă z â n d luxul, d e
p r e t u t i n d e n e a . F e t e l e şi f e m e i l e s e plic­
t i s e s c s ă p o a r t e z a d i i l e ţ e s u t e , fiindcă
sunt prea trainice ; c u m p ă r ă mai bine
m a t e r i i p e n t r u zadii, din m a g a z i n e l e
delà oraş, cari în v r e m e m a i s c u r t ă se
u z e a z ă I n felul a c e s t a , îşi p o t c u m p ă r a
s o r t u r i n o u ă , m a i d e s In m u l t e c a z u r i ,
b ă r b a ţ i i s u n t a c e i a c a r i d o r e s c c a fe­
m e i l e l o r s ă fie m a i m o d e r n e - O a l t ă
î m p r e j u r a r e î n c ă p l e d e a z ă p e n t r u fap­
tul, d e a p ă r ă s i p o r t u l n a ţ i o n a l , c e l pu­
ţin în p a r t e E s t e , p r e ţ u l p r e a m a r e a
materiilor: b u m b a c , lână, misir (bum­
bac răsucit) s c l . de care are nevoie
ţ ă r a n c a p e n t r u c u s ă t u r i l e şi ţ e s ă t u r i l e
ei, a p o i p r e ţ u l p r e a m a r e al c o j o a c e ­
lor, şi s u m a n e l o r .
R e u n i u n e a F e m e i l o r r o m â n e din Be­
i u ş a r e î n s c r i s în p r o g r a m u l s ă u d e a c ­
tivitate încurajarea industriei casnice,
v a l o r i f i c a r e a p r o d u s e l o r ei D a r c e e a c e
p u t e m n o i face p e n t r u p ă s t r a r e a po­
doabelor naţionale, prin mijloacele noa­
stre modeste, este prea puţin — Ar tre­
bui să se sesizeze autorităţile adminis­
t r a t i v e şi s ă î m p i e d e c e c u o r i c e p r e ţ
înlocuirea costumului r o m â n e s c cu
straie delà oraş Autorităţile adminis­
trative m â n ă în m â n ă cu intelectualii
satelor, să î n t r e b u i n ţ e z e toate mijloa­
cele p e n t r u î m p i e d e c a r e a răului. Tre-
bue salvat tot ce se poate salva, p â n ă
nu e încă târziu. Fiindcă cu fiecare
p o d o a b ă v e c h e a p o r t u l u i n a ţ i o n a l în­
locuită cu lucruri străine, se pierde
c e v a d i n e t n i c u l specific r o m â n e s c .
Şi e păcat. — Autorităţile au cuvântul.
» » » » » » » CELE TREI CRIŞURI K S » » » » »

AMINTIRI GLORIOASE
(4 A U G U S T , 1919)

Comemorând vitejeasca însufleţire a armatelor româneşti, cari au infipt steagul virtuţilor noastre naţionale pe creasta Budapestei,
în anul de neştearsă glorie 1919, revista „Cele Trei Cris ari" cinsteşte cu aleasă mândrie aniversarea vrednicei clipe de desro-
bire care a hotărnicit odată pentru totdeauna brazda strămoşească sub cutele însângerate ale aceleiaşi flamuri.

cari participaseră la războiul mon­ cursul mareşalului Presan, şeful

dial, aveau dreptul să reintre în pa­ marelui cartier general român. Şi
ce şi normal. Numai România era armatele noastre au pornit vijelios
silită să conţinute răsboiul. Unga­ către miasănoapte. Oricât de puter­
ria,—într'acolo aveau sase îndrepte nică a fost împotrivirea armatelor
ai noştri,—învinsă în răsboiul mon­ ungare, furia română, deslănţuin-
dial, nu se putea împăca cu noua du-se, nu şi-a întrerupt goana pană
orânduire : triumful principiilor lui în inima Ungariei. Trupele inamice
Wilson; prin autodeterminaţiunea sunt necontenit urmărite. Desordi-
naţionalităţilor, care venea în fa­ nea şi demoralisarea le împinge
voarea causei pentru care Roma­ până dincolo de Budapesta. Tisa e
nia intrase în răsboi, în 1916. trecută de trupele noastre. Apele în­
Marele fenomen istoric visat de roşite de sânge, statornicesc frun­
veacuri, întregirea tuturor ţinuturi­ tariile ţării noastre pentru vecie.
lor româneşti, prinse înfiripare : du­ In siua de 4 August 1919, în ca­
pă Basarabia, în Martie 1918, se pitala Ungariei fâlfâie tricolorul
alipeşte la ţara mumă Bucovina, la românesc, înălţat deasupra veacu­
15 Noembre acelaş an, iar la 18, rilor şi a umilinţelor de pană a-
aceiaşi lună (1 Dec.) se alipesc la tunci. Acest eveniment istoric era
patria comună: Transilvania. Ba­ menit să rămână de-apururi neşters
natul, Ţara Ungurească şi Mara­ în istoria omenirii şi în istoria nea­
mureşul, proclamându-se trup la mului românesc.
trupul României reîntregite, una şi
Regele Ferdinand I. nedespărţită pe vecie.
Să nu se uite, nici de către su­
Neam al suferinţei, neamul ro­ pravieţuitorii acestui mare eveni­
mânesc a avut de-apururea
nul să-şi recapete drepturile BCU Cluj
trupele/ Central
desti­
istorice regulate şi University
In anul 1919 însă, Ungaria,
Library Cluj
prin
neregulate şi prin ment şi nici de către generaţiile ur­
conducerea delà Budapesta, —se a- maşe acestora, că numai prin bo­
numai prin vărsări de sânge, fie gate vărsări de sânge românimea
înăuntrul graniţelor, luptând pen­ rată agresivă faţă de România şi
de armatele ei. Represintanţii un­ de pretutindeni a putut să reintre
tru apărarea propriilor ţinuturi stră­ în drepturile ei istorice, eterne şi
moşeşti ; fie în afara graniţelor, lup­ guri delà conferinţa delà Paris, nu
vor să se supună condiţiunilor im­ sfinte. Ziua de 4 August 1919 tre­
tând, din silnicie, alături de alte bue să rămâie pildă vrednică de ur­
seminţii, pentru căuşele acestora. puse de aliaţi pentru causa româ­
nească. Ungaria nu vrea să desar- mat: prin sânge la nevoie, vom şti
Sânge din belşug vărsat, sânge cu­ să păstrăm întinsul pământului
rat muntenesc, moldovenesc sau ar­ mese. Se deslănţuie anarhia în în­
treaga Ungarie, ameninţând să se străvechi, delà Tisa până la Nistru,
delenesc, risipit cu prisosinţă pre­ Dunăre şi Marea Neagră. In vâr­
tutindeni, a avut darul de a lărgi întindă şi în restul Europei.
ful baionetelor ostaşilor noştri stă
împărăţii străine, de a înscrie ne­ Consiliul aliat e silit să impună
asigurarea păstrării bunurilor ro­
numărate pagini glorioase pentru măsuri militare de ordine, printr'o
mâneşti.
prinţi şi regi, de a duce faima din­ colaborare strânsă franco-romano-
colo de hotarele etnice romaneşti,— sârbă. Mareşalul F oc h cere con­ N. N.
pentru ca în urmă, acei prinţi, regi
şi împăraţi să-şi uite de îndatori­
rile lor faţă de sângele valah ge­
neros vărsat.

Dar, la capătul veacurilor de su-

ferinţi şi înfrângeri, sângele valah
a căutat să se răsbune. Ostile tu­
turor Românilor, adunate sub ace-
laş steag, neatârnal şi liber, de sub
comanda regelui lor unic, Ferdi­
nand I cel viteas, duc faima şi vi­
tejia lor de-alungul Ungariei ce ştia
numai să îngenunche şi să robea­
scă alte naţionalităţi; mai apoi, a-
ceiaşi oşteni romani intră în Bu­
dapesta şi înfig tricolorul românesc,
lăsându-l să fâlfâie în trufaşa ca­
pitală maghiară, şi în celelalte oraşe
ungureşti, delà 4 August 1919 pană
în Aprilie 1920.
In anul 1918, — după încheierea
armistiţiului, — toate ţările lumii Armata Română în Budapesta (1919).

) IU (
 miegmam&mmm CELE T R E I CRIŞURI H s « H
DIN CULISELE RĂZBOIULUI DE ÎNTREGIRE
C*e î m p l i n e s c d o u ă z e c i d e a n i d e l à i n t r a r e a R o m â n i e i î n r ă z b o i u , a l ă t u r i d e p u t e r i l e a l i a t e ş i
G / c o n t r a p u t e r i l o r c e n t r a l e . E v e n i m e n t e l e l ' a u j u s t i f i c a t p e I o n I. C . B r ă t i a n u , c a r e î n c o n s i l i u l
d e c o r o a n ă d i n 14 A u g u s t 1916, a s u s ţ i n u t c ă :
„O ţ a r ă ca a n o a s t r ă , o ţ a r ă cu aspiraţiuni naţionale, n u p o a t e să r ă m â i e n e u t r ă p â n ă la
c a p ă t fără să-şi c o m p r o m i t ă definitiv viitorul. A v â n d d r e p t ideal u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă , s u n t e m da­
tori s ă u r m ă r i m r e a l i z a r e a lui, căci n u se ştie d a c ă , în d e c u r s u l v e a c u r i l o r v o m g ă s i u n prilej
a t â t d e p r i e l n i c c a cel d e azi. C r e d c ă d i n a c e s t r ă z b o i u v o m ieşi î n v i n g ă t o r i , d a r n u s u n t a b s o ­
l u t s i g u r , s e p o a t e s ă fim î n v i n ş i . C h i a r d a c ă a r fi s ă i e ş i m î n v i n ş i , t o t c r e d c ă ţ a r a m e a t r e b u e
în a c e a s t ă clipă a evoluţiei istorice s ă facă a c e s t g e s t . In v i e a ţ a n a ţ i u n i l o r s u n t a f i r m ă r i d e d r e p ­
t u r i , c a r i c â n t ă r e s c m a i m u l t d e c â t i z b â n z i l e t r e c ă t o a r e şi s u n t g e s t u r i d e a b d i c a r e , d e d e z e r t a r e
m o r a l ă ce le c o m p r o m i t p e n t r u v e a c u r i de-arândul...".
D u p ă I o n I. C . B r ă t i a n u , c o n v e n ţ i u n e a d i n 4 A u g u s t 1914, p r i n c a r e R u s i a , F r a n ţ a , A n g l i a
In lin Man iu
ş i I t a l i a a u r e c u n o s c u t d r e p t u l R o m â n i e i a s u p r a B u c o v i n e i , A r d e a l u l u i şi a î n t r e g u l u i B a n a t , a
c o n s t i t u i t o i n d e s t r u c t i b i l ă b a z ă d e d r e p t p e n t r u r e v e n d i c ă r i l e n a ţ i o n a l e r o m â n e ş t i , c h i a r d a c ă R o m â n i a a r fi
p i e r d u t r ă z b o i u l . D i s c u r s u l d e m a i s u s d e s m i n t e c a t e g o r i c a f i r m a ţ i u n e a i s t o r i c i l o r u n g u r i , d u p ă c a r e I o n I. C .
B r ă t i a n u , î n v a r a a n u l u i 1916, n u a r fi c â n t ă r i t s i t u a ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă ş i r a p o r t u l f o r ţ e l o r b e l i g e r a n t e , c i s ' a r
fi l ă s a t c o n d u s d e „ o e x c e s i v ă s i m p a t i e p e n t r u F r a n ţ a " , s u p u n â n d r e v e n d i c ă r i l e r o m â n e ş t i a r b i t r a j u l u i h a z a r ­
d u l u i . — C o r e s p o n d e n ţ a confidenţială a c o n t e l u i Ş t e f a n T i s z a c u diferite p e r s o a n e oficiale a s u p r a chestiunei
româneşti constitue o probă evidentă în a p ă r a r e a colegului său r o m â n . A c e a s t ă corespondenţă—editată de Ion I.
c u r â n d d e c ă t r e A c a d e m i a U n g a r ă — r e î n v i e în t o a t ă s p l e n d o a r e a ei d u e l u l d a t în c u l i s e î n t r e cei d o i b ă r b a ţ i
d e s t a t p e n t r u s t ă p â n i r e a A r d e a l u l u i . E i a u p e r s o n i f i c a t l u p t a a d o u ă n a ţ i u n i p e n t r u t e r i t o r i i l e şi d r e p t u r i l e
i n d i s p e n s a b i l e e x i s t e n ţ e i şi p r o s p e r i t ă ţ i i l o r . C o n t e l e Ş t e f a n T i s z a , a d e p t a l l u i B i s m a r k , f e r m c o n v i n s c ă v o ­
inţa oamenilor mari poate dirigui evenimentele istorice, a p ă r a r e a prin mijloace autoritare, posesiunea terito­
riilor l i t i g i o a s e şi a s t a t u l u i u n g a r istoric, c a r e d i n c a u z a m i ş c ă r i i n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , e r a a m e n i n ţ a t în e x i s t e n ţ a
s a ; o b i e c t i v e , c ă r o r a I o n I. C . B r ă t i a n u l e o p u n e a v i t a l i t a t e a , s e n s i b i l i t a t e a şi s i g u r a n ţ a d e o r i e n t a r e a u n e i
n a ţ i u n i î n f o r m a r e c a r e , î n z o n a f u r t u n o a s ă a i n t e r e s e l o r i m p e r i a l i s t e g e r m a n e şi r u s e , n u s e p u t e a m e n ţ i n e
d e c â t u n i n d t o a t e t e r i t o r i i l e l o c u i t e d e r o m â n i . A m b i i şi-au d a t s e a m a c ă n a ţ i u n i l e lor s e află la o r ă s p â n t i e
i s t o r i c ă şi c ă r ă z b o i u l m o n d i a l o f e r ă cel m a i p r i e l n i c prilej p e n t r u „ a p l a n a r e a " a n t a g o n i s m u l u i r o m â n o - u n g a r .
A t â t I o n I. C . B r ă t i a n u , c â t ş i C o n t e l e Ş t e f a n T i s z a ş t i a u c ă p r o b l e m a A r d e a l u l u i a d e v e n i t o p r o b l e m ă
i n t e r n a ţ i o n a l ă şi c ă a t i t u d i n e a R o m â n i e i p r e z i n t ă o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă d i n p u n c t d e v e d e r e al ş a n s e l o r b e ­

BCU Cluj / Central University Library Cluj

l i g e r a n ţ i l o r , p r i n u r m a r e , a n t a g o n i s m u l r o m â n o - u n g a r n u p o a t e fi „ a p l a n a t " p r i n t r ' u n c o m p r o m i s . D e a c e e a
a m b i i a u m o b i l i z a t c e l e m a i b u n e e n e r g i i a l e n a ţ i u n i l o r l o r s p r e a-şi a s i g u r a i s b â n d a .
C o n t r a r s p e r a n ţ e l o r g e r m a n e şi a u s t r i a c e , c o n t e l e Ş t e f a n T i s z a e r a d e p ă r e r e c ă R o m â n i a , c a r e îşi r e ­
v e n d i c a A r d e a l u l , î n c ă d i n 1912 a f o s t d e f i n i t i v p i e r d u t ă p e n t r u p u t e r i l e c e n t r a l e şi m i l i t a p e n t r u o a p r o p i e r e
de Bulgaria. Atunci diplomaţia Austro-Ungară, tot sub teroarea cercurilor b u d a p e s t a n e — a susţinut revendică­
rile b u l g a r e a s u p r a Dobrogei, d o v e d i n d că influenţa u n g a r ă tinde s p r e slăbirea R o m â n i e i pe c a r e o consideră
primejdioasă pentru unitatea statului ungar. Această influenţă—cea mai puternică sub regimul Tisza — între­
b u i n ţ a a u t o r i t a t e a m o n a r h i e i c a m a r e p u t e r e , p e n t r u i n t i m i d a r e a şi p a r a l i z a r e a m i c e l o r s t a t e n a ţ i o n a l e v e c i n e ,
ca n u c u m v a forţa lor a t r a c t i v ă a s u p r a naţionalităţilor din U n g a r i a să d e v i n ă u n factor d e t e r m i n a n t în rapor­
turile lor cu puterile centrale. In deosebi contele Ştefan T i s z a a d e p u s m a r i eforturi p e n t r u ca p r o b l e m a na­
ţ i o n a l i t ă ţ i l o r d i n U n g a r i a s ă o s c o a t ă d i n s f e r a p r e o c u p ă r i l o r d e politică e x t e r n ă şi să-i p ă s t r e z e c a r a c t e r u l d e
chestiune internă a Ungariei.
G e n i a l i t a t e a şi c l a r v i z i u n e a l u i I o n I. C . B r ă t i a n u , r e z i d ă t o c m a i î n f a p t u l c ă a c e s t a a d e s c o p e r i t d e t i m ­
p u r i u d i v e r g e n ţ a d e p ă r e r i c e s ' a i s c a t a s u p r a a c e s t e i p r o b l e m e î n t r e U n g a r i a ş i G e r m a n i a , şi p r i n n e u t r a l i ­
tatea iniţială a R o m â n i e i , a înfrânt rezistenţa u n g a r ă . Astfel a isbutit să d e t e r m i n e cele două părţi belige­
r a n t e s ă - i f a c ă p r o m i s i u n i t e r i t o r i a l e şi s ă i n t e r ­
v i n ă a l ă t u r i d e p a r t e a şi î n m o m e n t u l , c a r e g a ­
r a n t a u realizarea integrală a revendicărilor ro­
mâne.
*
* *
Sunt cunoscute sforţările diplomaţiei ger­
m a n e de a provoca intrarea României în
războiu alături de puterile centrale. Ger­
m a n i a a v e a n e v o e d e petrolul, cerealele ro­
m â n e ş t i şi t r a n s p o r t u l l i b e r a l m a t e r i a l u l u i
de războiu destinat armatei turceşti, fiind
dispusă să facă orice c o n c e s i u n e politică în
schimbul acestor avantaje. Kaizerul Wil­
helm a admis chiar o conjuncţiune între
regimul aplicat de statul ungar, românilor
d i n A r d e a l şi a t i t u d i n e a R o m â n i e i f a ţ ă d e
puterile centrale.
Documentele secrete ne d e m o n s t r e a z ă că
negocierile contelui Ştefan Tisza cu repre­
zentanţii partidului naţional r o m â n din A r ­
d e a l , î n t o a m n a a n u l u i 1913 ş i î n v a r a a-
n u l u i 1914, d a c ă n u a u f o s t i m p u s e , d a r a u
fost p r e a s g o m o t o s a p r o b a t e d e g u v e r n u l
Regele Ferdinand, pe frontul Mdrdseştilor (1918).
 C. BRATIANU SI CONTELE STEFAN TISZA
de : Alexandru Olteanu.
g e r m a n . L a î n t r e v e d e r e a p e c a r e a a v u t - o c u K a i z e r u l W i l h e l m , l a V i e n a , î n 2 M a r t i e 1934, a-
c e s t a şi-a e x p r i m a t f ă r ă r e z e r v ă p ă r e r e a c ă g u v e r n u l u n g a r t r e b u e să facă c o n c e s i u n i i n t e r n e
p e n t r u a o b ţ i n e sprijinul a r m e l o r r o m â n e . El s'a b u c u r a t a s u p r a faptului că c o n t e l e Ş t e f a n T i s z a
a g ă s i t s a t i s f ă c ă t o a r e a t i t u d i n e a ş e f i l o r r o m â n i d i n A r d e a l şi l ' a î n c u r a j a t s ă d u c ă l a b u n s f â r ş i t
n e g o c i e r i l e î n t r e p r i n s e . R e a l i t a t e a p r e s i u n i l o r g e r m a n e î n c h e s t i u n e a r o m â n ă n u a p u t u t fi d e s -
m i n ţ i t ă p r i n a f i r m a ţ i u n e a c o n t e l u i T i s z a c ă a r fi î n c e p u t a c e s t e n e g o c i e r i d i n „ i n i ţ i a t i v a s a p r o ­
p r i e " , n i c i p r i n f a p t u l c ă d â n s u l , l a 2 M a r t i e 1914, a a s i g u r a t p e s u v e r a n u l g e r m a n c ă „ n u p o a t e
fi v o r b a d e e ş u a r e a a c e s t o r n e g o c i e r i " , d e ş i î n c ă d i n 2 0 F e b r u a r i e 1 9 1 4 a m ă r t u r i s i t î n p a r l a m e n t
că „ele t r e b u e s c c o n s i d e r a t e ca e ş u a t e " .
P r o b a b i l c ă p r e s i u n i l e a r fi a m e l i o r a t s i t u a ţ i a r o m â n i l o r d i n A r d e a l , d a c ă c o n t e l e T i s z a , p r i n
c o n v o r b i r e a d e l à V i e n a , n u l ' a r fi c o n v i n s p e K a i z e r u l W i l h e l m c ă G e r m a n i a n u a r e i n t e r e s u l c a
d e d r a g u l R o m â n i e i , să s l ă b e a s c ă influenţa m o n a r h i e i în B a l c a n i , influenţă, c a r e n u m a i a t u n c i
p o a t e fi e f i c a c e , d a c ă e m a n ă d e l à o m a r e p u t e r e c o n s t i t u i t ă d i n t r ' o A u s t r i e g e r m a n ă şi o U n g a r i e Dr. Alex. Y aida Voevod.
într'adevăr „ungară". A c e a s t ă convorbire însă a p r o d u s o s c h i m b a r e brusca în politica e x t e r n ă
g e r m a n ă . L a 2 3 M a r t i e 1914, K a i z e r u l W i l h e l m i n v i t ă p e W a l d h a u s e n , m i n i s t r u l G e r m a n i e i l a B u c u r e ş t i s ă
c o m u n i c e R e g e l u i C a r o l c ă „ c o n t e l e Ş t e f a n T i s z a a oferit r o m â n i l o r a r d e l e n i m a i m a r i c o n c e s i u n i d e c â t i-ar
fi p u t u t p r e t i n d e ş i i a p r e t i n s R o m â n i a " şi c ă „ T i s z a c u n o a ş t e p e r f e c t d e b i n e i m p o r t a n ţ a p e r i c o l u l u i r u s " .
S u c c e s u l c o n t e l u i T i s z a a fost p u ţ i n a t e n u a t u l t e r i o r d e A r h i d u c e l e F r a n z F e r d i n a n d , cel m a i înfocat
a d v e r s a r a l l u i , a c e s t f a p t î n s ă n u l ' a î m p i e d e c a t p e I o n I. C . B r ă t i a n u c a , î n I u l i e 1914, s ă o r g a n i z e z e v i z i t a
ţ a r u l u i la C o n s t a n ţ a , nici p e S a s o n o v , m i n i s t r u l d e e x t e r n e al R u s i e i , s ă c o n s t a t e că :
„ B r a t i a n o e s t e u n o m î n ţ e l e p t şi s i m p a t i c , c u t o a t e c ă s ' a d o v e d i t a fi m a i m u l t c u r i o s d e c â t c o m u n i c a ­
t i v . D u p ă p ă r e r e a m e a el a v ă z u t c l a r c ă b ă t r â n u l î m p ă r a t a u s t r i a c şi m o n a r h i a a u s t r o - u n g a r ă s f â r ş i t ă , s u n t
a l i a ţ i n e p o t r i v i ţ i p e n t r u R o m â n i a j u n ă , c a r e a ş t e p t a i m p a c i e n t m o m e n t u l î n c a r e îşi v a p u t e a r i d i c a p r e t e n -
ţiunea asupra unei considerabile părţi din succesiunea monarhiei...".
I n 16 I u n i e 1914 m i n i s t r u l G e r m a n i e i l a B u c u r e ş t i i n t r i g a t r a p o r t e a z ă ş e f i l o r s ă i c ă ş e f u l g u v e r n u l u i r o ­
m â n şi m i n i s t r u l a f a c e r i l o r s t r e i n e r u s a u f ă c u t o e x c u r s i e la B r a ş o v u n d e c e l d i n u r m ă şi-a p e r m i s o a l u z i e
l a t e m e i n i c i a r e v e n d i c ă r i l o r r o m â n e ş t i a s u p r a A r d e a l u l u i . A c e a s t ă e x c u r s i e l'a e x a s p e r a t p e c o n t e l e Ş t e f a n
T i s z a c a r e , c u t r e i l u n i m a i t â r z i u , p r i n t r ' u n m e m o r i u a d r e s a t m i n i ş t r i l o r a u s t r o - u n g a r şi g e r m a n la B u c u r e ş t i ,
l a n s e a z ă p ă r e r e a c ă r e v e n d i c ă r i l e n a ţ i o n a l e a l e r o m â n i l o r d i n A r d e a l n u p o t fi r e a l i z a t e î n c a d r e l e s t a t u l u i
u n g a r . — V i z i t a ţ a r u l u i la C o n s t a n ţ a şi c ă l ă t o r i a s i m b o l i c ă a c e l o r d o u i m i n i ş t r i p e t e r i t o r i u l u n g a r , a u a l a r m a t
şi c e r c u r i l e b e r l i n e z e . P r e s i u n i l e g e r m a n e r e î n v i e s u b o f o r m ă a g r e s i v ă . I n O c t o m v r i e 1914 g u v e r n u l g e r m a n
BCU Cluj / Central University Library Cluj
accelerează într'un ton atât de enervat concesiunile preconizate pentru românii din Ardeal, încât contele Tisza
g ă s e ş t e c ă t r e b u e să-1 a v e r t i z e z e c ă „ a c e a s t ă c h e s t i u n e e s t e o c h e s t i u n e p u r i n t e r n ă a U n g a r i e i " , p r i n u r m a r e
n u e s t e d i s p u s ă c a să-şi ia vre-o o b l i g a ţ i u n e f a ţ ă d e u n g u v e r n s t r ă i n .
I n a c e e a ş l u n ă A u r e l P o p o v i c i şi I u l i u M a n i u s u n t p r i m i ţ i î n a u d i e n ţ ă l a m a r e l e c a r t i e r g e n e r a l g e r m a n
şi d a u c e l o r î n d r e p t i n f o r m a ţ i i a s u p r a s i t u a ţ i e i r o m â n i l o r d i n A r d e a l . I n u r m a a c e s t e i a u d i e n ţ e e x o p e r a t e , l a
o r d i n u l l u i I o n I. C . B r ă t i a n u , d e c ă t r e m i n i s t r u l R o m â n i e i l a B e r l i n , c o n t e l e Ş t e f a n T i s z a e s t e b o m b a r d a t c u
fel d e fel d e t e l e g r a m e , c a r e îl a c u z ă c ă f a c e „ o p o l i t i c ă e x t e r n ă u n g a r ă " . L a 13 N o e m v r i e 1914, o t e l e g r a m ă
a g e n e r a l u l u i H i n d e n b u r g t r a n s m i s ă p r i n i n t e r m e d i u l c o m a n d a m e n t u l u i s u p r e m a l a r m a t e i a u s t r o - u n g a r e , îl
a s i g u r ă c ă „ d a c ă r e f o r m e l e şi c o n c e s i u n i l e s o l i c i t a t e d e r o m â n i i a r d e l e n i li s e v o r a c o r d a d e u r g e n ţ ă şi R o ­
mâniei i se vor promite teritorii ruseşti, sprijinul r o m â n e s c este verosimil".
D r e p t r ă s p u n s c o n t e l e Ş t e f a n T i s z a i n v o c ă o r d o n a n ţ a d i n 9 N o e m v r i e 1914, p r i n c a r e s ' a a d m i s r o m â n i ­
lor p o r t u l c u l o r i l o r n a ţ i o n a l e şi s c r i e c a n c e l a r u l u i B e t h m a n n - H o l l w e g :
„ E s t e c u t o t u l e r o n a t ă p ă r e r e a , d u p ă c a r e c u r e n t u l (rusofil) d i n R o m â n i a s ' a r d a t o r a politicii u n g a r e f a ţ ă
de naţionalităţi. Opinia publică românească nu este pornită contra noastră pentrucă situaţia românilor arde­
l e n i a r fi p r e c a r ă , c i p e n t r u c ă c r e d e c ă a s t f e l v a
d o b â n d i A r d e a l u l . R o m â n i a n u s e a b ţ i n e d e l à a-
tacul c o n t r a A r d e a l u l u i d e c â t d e frica consecin­
ţelor. E u n u a m iluzii c u p r i v i r e la efectul pe-
c a r e eventualele m e l e concesiuni l'ar a v e a
în R o m â n i a . . . " .
C o n t e l u i C z e r n i n , m i n i s t r u l m o n a r h i e i la
Bucureşti, i se p l â n g e că „grupul radical în
frunte cu Iuliu M a n i u v a specula m o m e n t u l
şi s e v a o p u n e o r i c ă r e i î m p ă c i u i r i " , i a r g e ­
n e r a l u l u i H i n d e n b u r g îi t e l e g r a f i a z ă :
„La 9 Noemvrie a m acordat Românilor
toate concesiunile. Aceste concesiuni însă
n u vor influenţa atitudinea României, d e
oare ce aceasta n u u r m ă r e ş t e ameliorarea
s i t u a ţ i e i r o m â n i l o r d e l à n o i , ci a n e x a r e a A r ­
d e a l u l u i şi a B u c o v i n e i . V o i c ă u t a c a R o ­
m â n i e i , în s c h i m b u l u n e i i n t e r v e n ţ i i efective,
să i se p r o m i t ă teritorii, s u n t însă convins
că R o m â n i a v a interveni n u m a i d a c ă v o m
învinge pe ruşi".
P u ţ i n m a i î n a i n t e I o n I. C . B r ă t i a n u , t r a ­
t â n d c u m i n i s t r u l m o n a r h i e i la B u c u r e ş t i ,
face aluzie la u n e l e c o m p e n s a ţ i i teritoriale Regele Ferdinand, Principele Carol ţi Generalii comandanţi Al. Averescu,
A. Vditoianu, I. Popovici, Al. Märgineann, primind defilarea trupelor biruitoare(1918).
WmmMfòmmam CELE
Colonelul englez Boyle, în mijlocul aviatorilor
în parcul de aviaţie delà laşi (1918).
ceeace determina dimplomaţia ger­
m a n ă să ceară pentru românii arde­
leni : u n portofoliu în g u v e r n , auto­
n o m i a A r d e a l u l u i şi a l t e c o n c e s i u n i
teritoriale. C o n r a d von Hötzendorf
a r fi d i s p u s s ă c e d e z e R o m â n i e i t r e i
j u d e ţ e din B u c o v i n a , d a r c o n t e l e
Ştefan Tisza se opune, inzistând
p e n t r u î n t ă r i r e a t r u p e l o r c e s e află
în A r d e a l .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I n I a n u a r i e 1915 el e s t e i n f o r m a t
c ă d. I u l i u M a n i u a s f ă t u i t p e B i l -
c i u r e s c u , c o n s u l u l R o m â n i e i la Bu­
dapesta să sugereze cercurilor bucu-
r e ş t e n e ideea intrării în r ă z b o i u
contra puterilor centrale, deoarece
a sosit m o m e n t u l p e n t r u r e a l i z a r e a
unităţii naţionale. In Martie, exas­
perat de tratativele directe româno-
italiene, p r o p u n e prin M a r g h i l o m a n
o rectificare de frontieră între Ro­
m â n i a şi U n g a r i a , c a r e s ' a r o p e r a
î n c a z d e i s b â n d ă şi n u m a i d u p ă c e
R o m â n i a ar ocupa Basarabia. Iar
î n l u n a M a i s e a r a t ă d i s p u s d e a-şi
d a c o n s i m ţ i m â n t u l la o c o n c e s i u n e
teritorială în Bucovina, d a c ă factorii
responsabili din R o m â n i a fac o pro­
p u n e r e concretă. Tot atunci face o
scrisoare prinţului Carol Auersperg,
c a r e la V i e n a a l a n s a t i d e e a c e d ă r i i
Ardealului avertizându-1 că românii
v r e a u să-şi e x t i n d ă g r a n i ţ a p â n ă la
T i s a şi c ă r e l a ţ i u n i l e p u t e r i l o r c e n ­
t r a l e c u R o m â n i a a u fost c o m p r o ­
mise prin politica de „nachlaufen"
iniţiată de germani.
C u î n c e p e r e d i n M a i 1915 c o r e s ­
pondenţa contelui Ştefan Tisza tră­
d e a z ă o u r ă d e g h i z a t ă c o n t r a lui
I o n I. C . B r ă t i a n u . E l s i m ţ i c ă p r e ­
siunile g e r m a n e şi a u s t r i a c e s u n t
opera indirectă a acestui adversar
i n t r a n s i g e n t şi d e m a r e a n v e r g u r ă ,
p r e c u m şi f a p t u l c ă a c o r d u l defen­
siv ruso-italo-român, în realitate,
este primul plan concret pentru des-
m e m b r a r e a m o n a r h i e i . A t u n c i îşi
pierde calmul. Caută să convingă
români,
cercurile vieneze că n u pot a v e a
î n c r e d e r e î n c u v â n t u l l u i I o n I. C .
Brătianu, cât timp grupul Marghi-
loman-Carp-Maiorescu n u este re­
prezentat în guvern, iar când este
i n f o r m a t c ă I o n I. C . B r ă t i a n u a
d e c l a r a t contelui C z e r n i n că «Ro­
m â n i a m o m e n t a n n u s e află în si­
t u a ţ i a d e a i n t e r v e n i în r ă z b o i u , şi
mai târziu n u m a i în schimbul u n o r
t e r i t o r i i c e d a t e d i n A r d e a l şi B u ­
covina",—el cere întreruperea nego­
c i e r i l o r şi o d e m o n s t r a ţ i e m i l i t a r ă
în Ardeal.
I n A u g u s t 1915 d i p l o m a ţ i a a u s t r o -
u n g a r ă se lasă a m ă g i t ă de iluzia
unui guvern Marghiloman. Contele
Tisza promite tot sprijinul p e n t r u
u n astfel d e g u v e r n . E s t e dispus
chiar să cedeze o parte din Buco­
vina s u b condiţiunea ca g u v e r n u l să
fie î n c r e d i n ţ a t u n u i c a b i n e t p r e z i d a t
de Marghiloman, n u m a i să înlăture
p e I o n I. C . B r ă t i a n u c a r e — d u p ă
p ă r e r e a lui — „în a c e l t i m p n a v i g a
cu toată viteza în apele antantei".
* *
Sforţarea contelui Ştefan Tisza
de a salva unitatea politică a sta­
tului ungar, pe care opinia publică
europeană de mult o condamnase
la p e i r e , a fost z a d a r n i c ă . C u forţa
şi a u t o r i t a t e a n u s'a m a i p u t u t su­
prima conştiinţa naţională româ­
n e a s c ă . I n I u n i e 1915 a p r i m i t v i z i t a
d e p u t a t u l u i E r z b e r g e r , şeful c e n t r u ­
lui catolic d i n G e r m a n i a , c a r e a
f ă c u t u l t i m a î n c e r c a r e d e a-1 c o n ­
vinge să remedieze nemulţumirile
românilor din Ardeal. Deputatul ger­
m a n i-a t r a n s m i s u n m e m o r i u î n
care a precizat revendicările româ­
nilor prin u r m ă t o a r e l e :
1) A d m i t e r e a l i m b i i r o m â n e î n
faţa autorităţilor inferioare.
2) A u t o n o m i e ş c o l a r ă .
3) E x t i n d e r e a d r e p t u l u i d e v o t
astfel ca r o m â n i l o r a r d e l e n i să l i s e
TREI CRIŞURI HmH«HM
a s i g u r e cel p u ţ i n t r e i z e c i d e m a n ­
d a t e în p a r l a m e n t .
Contele Tisza însă nu a vrut
să cedeze din ideia „statului naţio­
nal unitar ungar". Prin răspunsul
său e n e r g i c a făcut pe aliaţii ger­
m a n i să înţeleagă că procedeul de
a asmuţi pe supuşii unguri împo­
triva guvernului constituţional este
incompatibil cu tratatul de alianţă
c a r e îi l e a g ă . A c e s t p r o t e s t a i m ­
presionat cu atât mai mult cercu­
rile berlineze, cu cât d e p u t a t u l Erz­
b e r g e r a v o r b i t şi c u d. I u l i u M a ­
n i u , c a r e i-a d e c l a r a t s i n c e r c ă r o ­
m â n i i a r d e l e n i p e n t r u n i m i c p e lu­
m e nu vor invita pe connaţionalii
lor d e dincolo d e C a r p a t i s ă i n t r e în
războiu alături de puterile centrale.
L a 17 I u n i e 1915 c o n t e l e T i s z a a
fost i n v i t a t la B e r l i n s ă d e s b a t ă
chestiunile curente cu cancelarul
german. Ştia că această invitaţie a
fost s u g e r a t ă d e T s c h i r s c h k y , mi­
n i s t r u l G e r m a n i e i la V i e n a , c a r e —
prin Beldiman, ministrul României
l a B e r l i n şi p r i n F u n d e r , d i r e c t o r u l
ziarului „Reichspost" din V i e n a —
a păstrat contactul cu grupul Po-
povici, V a i d a şi M a n i u .
C a n c e l a r u l B e t h m a n n - Holl w e g a
solicitat p e n t r u r o m â n i u n portofo­
l i u î n g u v e r n u l u n g a r şi o u n i v e r ­
sitate românească, revendicări pe
c a r e „ b i s m a r c k u l u n g a r " le-a r e f u z a t
c a t e g o r i c c a i n a d m i s i b i l e . A r fi f o s t
însă dispus ca, în schimbul unei
garanţii reale date de România că
va interveni alături de puterile cen­
t r a l e , ş i d a c ă R o m â n i a v a p u n e a-
ceastă unică condiţiune, să acorde
românilor următoarele „reforme" :
1) R e v i z u i r e a l e g i i e l e c t o r a l e a s t f e l
c a cifra c i r c u m s c r i p ţ i i l o r electorale
cu majoritate r o m â n e a s c ă să se urce
la 35—40.
3) L u a r e a î n c o n s i d e r a r e a p e t i -
ţiunilor r o m â n i l o r la c o m p l e c t a r e a
posturilor v a c a n t e în a d m i n i s t r a ţ i a
publică, în regiunile româneşti an­
gajând, d u p ă posibilitate, funcţio­
nari români.
Predeal: P. S. S. Mitropolitul Gurie, pe muntele
sfinţeşte osemintele eroilor căzuţi pentru patrie
 M a j o r a r e a s u b v e n ţ i e i a c o r d a t e ce­
lor d o u ă biserici r o m â n e ş t i .
4) P r o t e j a r e a ş c o l i l o r s e c u n d a r e
româneşti, asigurându-le dreptul de
a introduce limba de p r e d a r e ro­
mânească.
5) E x t i n d e r e a d r e p t u l u i d e a î n ­
t r e b u i n ţ a l i m b a r o m â n ă în faţa a u t o ­
r i t ă ţ i l o r a d m i n i s t r a t i v e şi a j u s t i ţ i e i .
Mult prea puţin pentru românii
a r d e l e n i şi p e n t r u d i p l o m a ţ i a g e r ­
m a n ă şi c e a a u s t r o - u n g a r ă , c a r e
t o c m a i î n a c e l t i m p p r o p u s e s e în­
f i i n ţ a r e a î n A r d e a l şi B u c o v i n a a u-
nei serii de comitete româneşti care,
în c o l a b o r a r e cu L i g a Culturală din
Bucureşti, să lupte p e n t r u desrobi-
r e a fraţilor lor de s u b d o m i n a ţ i u n e a
r u s ă , d a r s u f i c i e n t să-1 c o n v i n g ă p e
I o n I. C . B r ă t i a n u c ă m a r e l e s ă u
adversar nu mai are deplină încre­
d e r e în forţa de rezistenţă a statu­
l u i u n g a r şi n i c i î n f o r ţ e l e s a l e p r o ­
prii. C o n t e l e T i s z a a fost p r i n s în
cleştele evenimentelor istorice. For­
m a l a isbutit să î m p i e d e c e o apro­
p i e r e î n t r e R o m â n i a şi G e r m a n i a ,
d a r î n f o n d el a f o s t î n v i n s , î n c ă
DIN
— Pagini
BCU Cluj / Central University Library Cluj
CJn f a ţ a M ă r ă ş e ş t i l o r , l a 2 5 I u l i e
*J 1917, d i n c a u z a p u t e r n i c e i r e z i s ­
tenţe a Românilor, Makensen schim­
b a s e o b i e c t i v u l iniţial al a t a c u l u i ,
r e n u n ţ â n d la t r e c e r e a a r m a t e i a
IX-a g e r m a n ă , pe malul r ă s ă r i t e a n
al Ş i r e t u l u i .
In n o a p t e a d e 24 s p r e 25 Iulie,
t r u p e l e d i v i z i e i a 5-a r o m â n e , i n t r ă
g r ă b i t e p e p o z i ţ i e la M ă r ă ş e ş t i , în­
t r e Ş i r e t şi ş o s e a , î n f a ţ a s a t e l o r
Străjescu, Moara Roşie, Moara Albă
şi B i z i g h e ş t i , a v â n d d r e a p t a a c o p e ­
rită de o divizie rusă.
G e r m a n i i , c ă r o r a le c o n v e n e a de­
fecţiunea rusă, prinzând de veste
că trupele r o m â n e ş t i a u intrat pe
front, c a să n u le d e a t i m p să se
organizeze, pornesc un violent atac
prin s u r p r i n d e r e , pe tot frontul, reu­
ş i n d la u n m o m e n t d a t , — î n zorii
zilei, — s ă î n c e r c u i a s c ă u n b a t a l i o n
d i n R e g . 32 şi r e s p i n g â n d u - l e p e
celelalte două.
In acest timp, divizia r u s ă pără­
seşte frontul, p r o d u c â n d u n m a r e
gol la a c e a s t ă a r i p ă . D o u ă b a t a ­
lioane din Reg. 7 P r a h o v a primesc
ordin să atace. Trupele g e r m a n e
sunt fugărite doi kilometri spre sud
de Bizigheşti, cu pierderi înspăi­
mântătoare.
Acest neaşteptat dezastru parali­
zează restul atacului g e r m a n pe
î n t r e g frontul d e la M ă r ă ş e ş t i pen­
t r u z i l e l e u r m ă t o a r e , 2 6 şi 2 7 I u l i e ,
îngăduind astfel trupelor r o m â n e
s ă se r e c o n s t i t u i e şi s ă s e o r g a n i z e z e .
d i n t o a m n a a n u l u i 1915 d e t e m u t u l
său adversar din Bucureşti.
Cu toate „concesiunile" pe care
î n a n u m i t e m o m e n t e a r fi f o s t d i s ­
p u s s ă le a c o r d e r o m â n i l o r din Un­
g a r i a şi c u t o a t e m a n i f e s t ă r i l e d e
dragoste faţă de aceştia, contele
T i s z a n u a c r e z u t s i n c e r şi d u r a b i l
Alexandru Olteana.
RĂZBOIUL ÎNTREGIRII
de vitejie şi de glorie —
M o r a l u l i n a m i c u l u i a fost înfrânt,
fapt c a r e s'a resimţit din ce în ce
m a i mult din operaţiile sale ulte­
r i o a r e , c u l m i n â n d l a 31 I u l i e p r i n
p i e r d e r e a definitivă a credinţei c'ar
p u t e a v r e - o d a t ă s ă s t r ă p u n g ă fron­
tul nostru. D e v i z a „Pe-aici n u se
trece" a u rostit-o cei dintâi ostaşii
EC ATERINE! TEODOROIU
Tu drept urmaşa neamului vlăstară,
Din colbul satelor ai răsărit
Şi te-ai 'nălţat în rangul strălucit
Murind ca strajă 'n lupta pentru ţară.
Te strigă dealul, codrul cu-a lui ramuri
Şi-ţi cântă doina cucu 'n dimineţi,
Când în poiană toamn' aruncă ceţi
Tu dormi sub scutul frunzelor din ramuri.
Ai renunţat în floarea tinereţii,
Atunci când armii grele ne-au călcat
Şi-ai dat exemple, suflet de bărbat,
Jertfindu-te în frăgezimea vieţii.
Ca piramidele-antice din vremuri
Va dăinui memoria-ţi în veci.
Drept călăuză soare prin poteci
Când vor veni şi alte noi cutremuri.
Pe vârful dealului scăldat cu stropii
De sânge scump a zânei de pe Jiu,
Pluteşte 'n orice toamnă duhu-ţi viu
Când prin citanie te cheamă popii.
Nicolas Caratana.
în p r e t i n s e l e i n t e r e s e c o m u n e şi î n
posibilitatea colaborării româno-un-
g a r e . C o r e s p o n d e n ţ a lui constitue
o m ă r t u r i e complectă că a lucrat
i n t e n s i v şi c o n s e c v e n t p e n t r u a fru­
s t a o c o l a b o r a r e î n t r e R o m â n i a şi
puterile centrale, de oare ce o Ro­
m â n i e cu veleităţi de a face unita­
t e a n a ţ i o n a l ă îi e r a d e o p o t r i v ă d e
i n c o m o d ă , fie c a a l i a t ă , fie c a i n a ­
mică. O colaborare politică româ-
n o - u n g a r ă n u a fost posibilă în tre­
c u t şi n u v a fi p o s i b i l ă n i c i î n v i i ­
tor, d e c â t n u m a i s u b c o n d i ţ i u n e a
dacă ungurii recunosc drepturile
noastre, indiscutabile, a s u p r a teri­
toriilor l o c u i t e d e r o m â n i . D e c i , in­
d i f e r e n t d e c e e a c e a u r m a t şi c e e a
c e I o n I. C . B r ă t i a n u n u a p u t u t
p r e v e d e a , el a c â n t ă r i t c u p r e c i z i u -
n e a u n u i inginer situaţia în c a r e
r o m â n i s m u l a t r e b u i t să-şi a n u n ţ e
p r e t e n ţ i u n e a a s u p r a acestor terito­
r i i , i a r u n g u r i i a r fi c a z u l c a s ă î n ­
veţe din tragedia marelui lor pa­
t r i o t , c ă m e r s u l i s t o r i e i n u p o a t e fi
o p r i t p r i n m i j l o a c e a r t i f i c i a l e şi c i n e
încearcă acest lucru, este extermi­
nat fără milă.
acestor două batalioane prahovene.
Şi a c ţ i u n e a lor a fost a t â t d e în­
s e m n a t ă încât, dacă, prin cine ştie
c e î n t â m p l a r e , n ' a r fi i z b u t i t , G e r ­
m a n i i a r fi p ă t r u n s c u u ş u r i n ţ ă î n
inima Moldovei prin poarta larg
d e s c h i s ă d e r u ş i , şi o r i c i n e î ş i p o a t e
î n c h i p u i c e - a r fi u r m a t d u p ă o a s t ­
fel d e î n f r â n g e r e .
Acţiunea eroicului regiment pra­
h o v e a n , — i z v o r â t ă din i n i ţ i a t i v a ho­
t ă r â t ă şi î n d r ă z n e a ţ ă a g e n e r a l u l u i
R a z u , — r ă m â n e u n a din faptele de
a r m e decisive cele mai strălucite
a l e r ă z b o i u l u i n o s t r u d e î n t r e g i r e şi
m e r i t ă s ă fie c u n o s c u t ă d e t o a t ă
suflarea românească.
C ă c i d e p o m i n ă v o r r ă m â n e , şi
v e a c u r i î n ş i r v a fi p o v e s t i t ă î n s u ­
fleţirea r o m â n e a s c ă d i n a j u n u l lui
25 A u g u s t , c â n d la D o a g a şi M o a r a
A l b ă , p e v a l e a P u t n a S e a c ă şi în
făgaşurile din preajmă-i,—după ce
a r m a t e l e r u s e ş t i , î n v r ă j b i t e şi d e s o -
rientate, se r e t r ă s e s e r ă în desordine,
căutându-şi a d ă p o s t dincolo d e co­
line,—ostile r o m â n e ş t i a u ţinut piept
vrăjmaşului, înfruntând cu senină­
t a t e cel m a i g r o a z n i c a t a c din c â t e
avusese de îndurat neobositul ostaş
flămând şi a p r o a p e g o l .
P e locul u n d e a u î n g e n u n c h i a t cu
fruntea în ţ ă r â n ă şoimii biruinţelor
n o a s t r e , s'a r i d i c a t , c a s e m n a l b ă r ­
b ă ţ i e i şi al n e a s e m u i t e i i u b i r i f a ţ ă
d e ţară, acel m o n u m e n t al „Victo­
riei", prea mic faţă de uriaşele fapte
petrecute pe câmpia Mărăşeştilor.
aaearamBBSs»B£
Momente din vizita Ex. Sale Eduard Beneş, Preşedintele Republicei
Cehoslovace în România (Iunie 1936).
( E.MAN VAN
Eduard Beneş.
In jurul
Problema Românilor de peste hotare
BCU Cluj / Central
Vice-preşedinte al Asociaţiei
fste bine c u n o s c u t ă în c e r c u r i l e in-
*>3 t e l e c t u a l e r o m â n e ş t i , s c o p u l şi fo­
loasele Ligii p e n t r u u n i t a t e a culturală
a t u t u r o r R o m â n i l o r , d e l à î n f i i n ţ a r e şi
p â n ă î n zilele n o a s t r e . Ş i m ă r t u r i s e s c
că această instituţiune p u r r o m â n e a ­
scă m ' a a t r a s încă din primii a n i ai
vieţii s t u d e n ţ e ş t i —1926/927, c â n d u r c a m
treptele de ciment ce abia se consoli­
d a u . M u l t e b u c u r i i a m s i m ţ i t î n mijlo­
c u l m e m b r i l o r L i g i i şi m a i a l e s a t u n c i
c â n d a m fost p r i m i t c a m e m b r u a c ­
tiv. I n a c e l e m i c i î n c ă p e r i r e z e r v a t e a-
d u n ă r i l o r , t o a t e n ă z u i n ţ e l e t i n e r e ş t i şi
p l i n e d e a v â n t s e c o n t o p e a u î n t r ' u n sin­
g u r g â n d , i a r în special noi cei d e p e s t e
h o t a r e n u v e d e a m î n faţa n o a s t r ă d e
c â t o ţ a r ă r o m â n e a s c ă m a r e , înflori­
t o a r e şi o c r o t i t o a r e a c e l o r c a r i şi a s ­
t ă z i d u c j u g u l s t r ă i n i s m u l u i . ...
B u c u r i a p ă r e a s ă fie n e m ă r g i n i t ă şi
t o t u ş i î n t r ' o zi d e s ă r b ă t o a r e , sufletul
m i - a fost u m p l u t d e d u r e r e , c ă c i p r i n ­
t r e c u v i n t e pline d e î m b ă r b ă t a r e la a c ­
ţ i u n e m i - a fost d a t s ă a u d şi u r m ă t o a ­
rele : — «Misiunea Ligii Culturale este
t e r m i n a t ă , s c o p u l ei d e a n e v e d e a în­
tregită ţara este ajuns T r e b u e deci să
modificăm p r o g r a m u l a c ţ i u n e i noa­
s t r e » . . A m fost r e ţ i n u t d e a n u v o r b i ,
aceasta pentru a nu turbura cu nimic
solemnitatea încheerii unei perioade
de activitate. A m tăcut, căci a m cre­
zut că e o g l u m ă , d a r c o n s t a t c ă L i g a
C u l t u r a l ă în a d e v ă r şi-a s c h i m b a t pro­
g r a m u l ... N u v r e a u p r i n a c e a s t ă m ă r ­
turisire să contest rolul covârşitor de
m a r e p e c a r e 1-a j u c a t a c e a s t ă i n s t i t u ­
ţiune pentru întregirea ţării româneşti,
d a r n u este m a i puţin a d e v ă r a t că mun­
c a p e n t r u L i g ă c u m şi p e n t r u o r i c e
CELE T R E I CRIŞURI
Satu Mare : Dr. Ştefan Benea, Primarul Municip. Satu Mare, rosteşte
cuvântarea de primire. Se văd in fafa • Jan Seba, Minist. Cehoslovaciei,
Dr. Oct. Ardeleanu, Pre f. jttd., Comandantul Garnizoanei etc.
c o n g r e s u l u i L i g i i C u l t u r a l e de l a B r a ş o v
University Românilor Library Cluj
d e P a u l Şt. I l i l n
de peste hotare.
bun R o m â n , începe de a c u m încolo.
Şi c â n d s p u n a c e a s t a m ă refer n u nu­
m a i la c o n s o l i d a r e a n o a s t r ă sufletea­
scă,—faţă d e c a r e a c ţ i u n e însuşi Maies­
t a t e a S a R e g e l e C a r o l a l Il-lea ş i - a l u a t
o o b l i g a ţ i u n e s o l e m n ă î n f a ţ a ţ ă r i i şi a
p o p o r u l u i p e care-1 c o n d u c e , d a r m ' a m
g â n d i t l a a c e i fraţi d e p e s t e g r a n i ţ e
a c ă r o r d u r e r i n ' a u l u a t n i c i a s t ă z i sfâr­
şit. C ă c i d a c ă n o i n e - a m î n t r e g i t ţ a r a
a ş a c u m a d a t D u m n e z e u şi c u m a fost
voinţa unor oameni, apoi n u trebue să
uităm că întreaga graniţă a ţării noas­
tre de iur împrejur este împănată cu
R o m â n i , c a r i şi a s t ă z i a ş t e a p t ă o m â n ă
de ajutor delà noi cei ce n e b u c u r ă m
sub oblăduirea steagului românesc. Şi
d a c ă D-1 D r . P e t r e T o p a a ridicat l a
C o n g r e s u l Ligii Culturale din B r a ş o v
o p r o b l e m ă a t â t d e d u r e r o a s ă —nesfâr­
şita durere a Românilor din statele
vecine, u n e l e d i n e l e a m i c e , c r e d c ă
f o r u r i l e c o n d u c ă t o a r e a l e Ligii C u l t u ­
r a l e t r e b u i a u s ă s e s e s i z e z e şi s ă ia o
h o t ă r â r e , ş t i u t fiind m a i a l e s b i n e l e p e
Paul şt. Iliin.
c a r e 1-a f ă c u t D-1 Prof. N i c o l a e l o r g a
Românilor Macedoneni,—colonizaţi în
Cadrilater. Ori v e d e m că pe m ă s u r ă
ce ne depărtăm de momentele marei
u n i r i , s e s c h i m b ă şi p ă r e r i l e c o n d u c ă ­
t o r i l o r n o ş t r i şi s p i r i t u a l i ş i politici. I a t ă
dece tocmai în acest C o n g r e s al Ligii
C u l t u r a l e s'a s p u s : —.guvernele nu pot
să aducă o ameliorare în situafia Ro­
mânilor de peste graniţe"... D u p ă a s e ­
menea declaraţii vă puteţi închipui ce
s e v a î n t â m p l a c u fraţii d i n V a l e a T i -
mocului, din Banatul Iugoslav, Mara­
mureşul Cehoslovac,Ungaria.U R S.S.,
iar în ceeace priveşte p e cei din G r e ­
c i a şi A l b a n i a , a p o i îi p u t e m c o n s i d e r a
ca pierduţi de pe acuma, nemai vor­
bind de cei din A m e r i c a c a r i d i s p a r în
n e g u r a străinismului la atâta d e p ă r t a r e
de R o m â n i a O r i noi ştim că a v e m con­
venţii bilaterale, p e cari din n e n o r o ­
c i r e , n o i l e r e s p e c t ă m , i a r v e c i n i i şi
p r i e t e n i i (?) n o ş t r i îşi c a u t ă d e t r e a b ă
şi n e o m o a r ă fraţii, c ă c i t o l e r a n ţ a n o a ­
stră a ajuns p â n ă la prostie.
Mai ştim că L i g a Culturală p e n t r u
unitatea tuturor Românilor, a adăpos­
tit c â n d v a ş i a s o c i a ţ i i a l e f r a ţ i l o r v e ­
niţi p e n t r u s t u d i i d i n ţ ă r i l e v e c i n e , d e c i
a c u n o s c u t î n t r u totul durerile celor
r ă m a ş i f ă r ă P a t r i e ..
Este oare în interesul Ligii Cultu­
r a l e , c u n o s c â n d t r e c u t u l şi s u c c e s e l e
acestei instituţiuni, de a a b a n d o n a pro­
blema Românilor de peste graniţe?
A s e m e n e a faptă n u n u m a i c ă n ' a r i n t r a
în cadrul acţiunei Ligii Culturale, d a r
îmi vine a c r e d e că nici intenţiuni d e
a ş a n a t u r ă n u există la c o n d u c ă t o r i i
ei... N o i R o m â n i i d e p e s t e h o t a r e , c a r i
a m fost şi s u n t e m şi a s t ă z i a t â t d e m u l t
l e g a ţ i d e a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e n o b i l ă , fa­
cem u n apel călduros către cei în mă­
s u r ă î n c ă a-i s a l v a , c ă c i o r i c e ş o v ă i r e
a n o a s t r ă v a a d u c e în vieaţa lor d e toate
zilele m ă r i r e a s u f e r i n ţ e l o r lor.... P â n ă
a t u n c i n e f a c e m e c o u l d u r e r i l o r l o r şi
c e r e m Ligii pentru unitatea culturală
a tuturor Românilor, să îmbrăţişeze
următoarele noastre deziderate :
 Momente din vizita Ex. Sale Eduard Beneş, Preşedintele Republicei
Cehoslovace în România (Iunie 1936).
Braşov s Dr. Tarqitiniu Prisai, Primarul Municip. Braşov, rosteşte
cuvântarea de primire Se văd în faţă: General A. Rizeanu, Comand.
Corp. V Armată, lancu Nan, Prefectul judeţului, etc.
1. C o l o n i z a r e a C a d r i l a t e r u l u i şi a B u ­
covinei cu e l e m e n t e r o m â n e ş t i din Gre­
c i a şi A l b a n i a . (Cari s u n t a m e n i n ţ a ţ i
să d i s p a r ă p r i n d e s n a ţ i o n a l i z a r e , i a r
alţii p e p u n c t u l d e a p o r n i p e n t r u co­
BCU Cluj
' " /c oCentral
n t u r a t ă î n University
lonizare în Abisinia) Chiu a m a v u t o p o l i t i c ă c u l t u r a l ă b i n e
2. Respectarea convenţiilor bilaterale
de către Iugoslavia, Bulgaria, S e i m p u n e a î n s a t e l e şi o r a ş e l e d i n
Grecia,
etc., a ş a d u p ă c u m l e r e s p e c t ă m n o i —
adliteram.
3. R e p a t r i e r e a Românilor din Ame­
rica, p r e c u m şi a p r i z o n i e r i l o r n o ş t r i
aflaţi în Siberia şi in basinul Donului
— î n g a l e r i i l e d e c ă r b u n i şi s u p u ş i la
m u n c ă forţată de c ă t r e bolşevici
4. I n c h e e r e a u n e i c o n v e n ţ i i î n t r e Ro­
m â n i a şi U- R . S. S . p e n t r u a p ă r a r e a
Moldovenilor din Ucraina, cari sunt
deportaţi cu forţa în Siberia, r e s p e c ­
tarea datinelor lor strămoşeşti de către
b o l ş e v i c i , p r e c u m şi a d u c e r e a l o r d i n
S i b e r i a în R e p u b l i c a M o l d o v e n e a s c ă
(R. À . S S. M.), d e u n d e a u p l e c a t s a u
a u fost d e p o r t a ţ i .
5. I m p u n e r e a g u v e r n e l o r ţ ă r i i n o a s ­
t r e a problemei Românilor de peste
hotare ca problemă de stat. A c e a s t a
p e n t r u c a d u r e r i l e l o r s ă n u fie l ă s a t e
la v o i a i n t r i g i i i n t e r n a ţ i o n a l e , ci fie­
care guvern să aibă o datorie nemăr­
g i n i t ă d e a-i a p ă r a p r i n m i j l o a c e l e le­
gale ce n e stau la dispoziţie, încât d o m ­
n i i d e la Sofia, B e l g r a d , B u d a p e s t a ,
Moscova, Atena, Tirana, să se gân­
d e a s c ă c ă n o i î n ţ e l e g e m s ă fim p r i e ­
teni atât timp cât va exista o recipro­
c i t a t e s i n c e r ă , f ă r ă d e d e s u b t u r i ...Mai
m u l t c a a t â t . M i n i s t e r u l de E x t e r n e , c u m
şi r e p r e z e n t a n ţ i i n o ş t r i î n ţ ă r i l e r e s ­
pective să n u uite u n m i n u t că pe l â n g ă
interesele de politică internaţională, au
şi i n t e r e s e p u r r o m â n e ş t i — i m p l i c i t d e c i
şi faţă d e R o m â n i i d e p e s t e h o t a r e .
Concursul netăgăduit, Ligii Culturale,
s u n t s i g u r c ă îi v a fi d a t d e t o a t e a s o ­
ciaţiile R o m â n i l o r d e p e s t e h o t a r e c â t
şi d e c ă t r e c e l e d i n B u c u r e ş t i .
Bucureşti, 25 Iulie 1936.
Bucureşti: Primarul general al capitalei Al. G. Donescu, rosteşte
cuvântarea de bună primire. In Ja/ă : M. S. Regele Carol II
şi A. S. R. Voevodul Minai.
CULTURA LA
N o r d u l A r d e a l u l uLibrary
ţ ă r a n r oCluj
c
i. mân, r ă m a s peste frontieră în
Ungaria. Dovedeşte aceasta, că există
z o n a t r u n t a r i i l o r n o a s t r e o d e o s e b i t ă a-
tenţie acestui h o t ă r î t o r factor în vieaţa
naţională. Statul, să s p u n e m lucrurile
p e faţă, n u a c o n t r i b u i t a p r o a p e c u ni­
m i c l a a c ţ i u n e a d e r e r o m a n i z a r e a sa­
telor, cari deşi r o m â n e ş t i , au pierdut
î n d e c u r s u l v e a c u r i l o r l i m b a şi o b i c e ­
iurile de origină, amestecându-se cu
foştii s t ă p â n i t o r i . S i n g u r e s o c i e t ă ţ i l e
c u l t u r a l e a u î n c e r c a t o r e î n n o i r e a su­
fletului.
I n n o r d u l A r d e a l u l u i şi a s t ă z i s e c e ­
tesc cu e n t u s i a s m cărţile împrăştiate
d e Cele trei Crişuri. Şi astăzi singu­
rele biblioteci, în s ă r a c e l e n o a s t r e cen­
tre săteşti, sunt acele creiate de Reu­
niunea delà Oradea. Nimic altceva.
P o a t e s ' a r fi m a i î n c e r c a t î m b o g ă ţ i r e a
lor cu volume noui, dar scumpetea ex'
c e s i v ă a c ă r ţ i i , şi l i p s a d e m i j l o a c e a
împedicat aceasta.
I a t ă p e n t r u c e n e - a fost d a t s ă v e d e m
în trecutele manifestaţii antirevizioni-
ste multe sate complect nepregătite
Peste frontiera, în ţ a r a v e c i n ă , ţ ă r a ­
nii s u n t a d u n a ţ i î n fiecare D u m i n i c ă
l a ş c o a l ă s a u la b i s e r i c ă , făcându-li-se
educaţie revisionista. I m i a m i n t e s c vor­
ba unui ţăran de pe drumul Debreţi
n u l u i , c a r e î n t â l n i n d u - m ă şi a u z i n d u - m ă
vorbind româneşte, săptămâna trecută,
m ' a î n t r e b a t : „La D-voastrd se vor­
beşte de revizuire, căci pela noi in toată
GRANIŢĂ
de : A. D a v i d e s c u .
siua fii se ţin vorbiri. Era acesta un
în ţara vecină o întinsă p r o p a g a n d ă ,
o prealabilă p r e g ă t i r e a sufletelor D e ­
sigur, cel c a r e vorbea e r a u n r o m â n
d e o r i g i n ă , el v e d e a altfel, d a r d i n s p u ­
s e l e lui s e p o a t e c o n s t a t a , c ă altfel s e
lucrează în U n g a r i a .
L a n o i , p r e c u m a m s p u s m a i s u s , a-
f a r ă d e v i z i t a t o r i i politici p e r i o d i c i , c a r i
vin cu carul de promisiuni, s p r e a de­
cepţiona ulterior satele, nu se văd crai­
nicii c r e d i n ţ e i n o a s t r e , a p ă r â n d p r i n
sate- P u ţ i n e l e ziare ce se s t r e c o a r ă p e
ici p e c o l o n u fac m a r e l u c r u .
Se i m p u n e , astăzi, c â n d acţiunea an-
t i r e v i z i o n i s t ă î m b r a c ă o a l t ă f o r m ă în­
cadrând aproape întreg centrul Euro­
pei, ca în satele n o a s t r e să se o r g a -
ganizeze o sistematică propagandă. A-
lutate de stat, societăţile culturale să
se t r a n s p o r t e la sate.
P r i n m e m b r i i l o r s ă c o l i n d e t o a t e co­
munele româneşti. S ă se tipărească bro­
şuri, scrise p e înţelesul poporului, în
c a r e să se a r a t e explicit a c ţ i u n e a U n ­
g a r i e i şi d r e p t a t e a c a u z e i n o a s t r e . S ă
se împrăştie credinţa neclintită în ma­
rea cauză românească. Starea econo­
m i c ă şi s a n i t a r ă a ţ ă r a n u l u i s ă fie î m ­
bunătăţită. Actualul prefect de judeţ.
Dr. Oct. A r d e l e a n u îşi tace cu priso­
sinţă datoria,
Atunci, locuitorii r o m â n i din nouile
ţ i n u t u r i , c â n d v o r fi c h e m a ţ i la m a n i -
festaţiuni antirevizioniste, vor răspun­
de cu mai mult entusiasm ca astăzi,
d e o a r e c e ei v o r fi l ă m u r i ţ i c o m p l e c t .
Ş i a s t ă z i ei p ă ş e s c , d a r t r ă g â n d , c a
o r i şi c e o m , c a r e n u e s t e p e r f e c t l u ­
minat de cauza pentru care luptă.
A c ţ i u n e a antirevizionistă t r e b u e să se
r a z i m e n u n u m a i p e o r a ş e , d a r şi p e
s a t e . D a r s a t e l e t r e b u e s ă fie p r e g ă t i t e .
rarasra^raraH
FIGURI CULTURALE DIN BUCUREŞTII
DE IERI ŞI DE AZI
— CINCIN AT PAVELESCU —
CA/Î i-am scăldat sufletul în amintirile ce
c / * v mă leagă de Cincinat. Treizeci de
ani de comuniune de gânduri şi simţiri !
Treizeci de ani de a d e v ă r a t ă rudenie,
frăţietate sufletească şi spirituală. Am re­
citit scrisorile primite delà Cincinat din
t o a t e colţurile pribegiei lui prin ţară sau
prin străinătate. Acelaş om, a c e l a ş suflet,
a c e l a ş etern copil a l e r g â n d prin t o a t e
grădinile vieţei ca să p n n d a fluturii de
aur ai imaginaţiei lui fecunde şi ai inimei
lui vecinie tinere şi î n d r ă g o s t i t e de fru­
mos.
Cavalerul rătăcitor al b a l c o a n e l o r înflo­
rite de chipul suav şi ispititor al vre-unei
castelane !
T r u b a d u r u l cu cântecul într'aripat, t o ­
pind p e chitara inspiraţiei s e r e n a d e l e lui
divine ce au făcut ocolul unei ţări şi unui
BCU Cluj / Central University Library Cluj
neam !
Unii au comparat pe Cincinat cu v e s ­
titul p o e t francez Alain Chartier. Acesta
devenise secretarul regilor Carol al VI şi
al Vll-a. Într'o zi, Margareta de Scoţia,
prima soţie a dauphin-ului, (Louis XI, de
mai târziu) v ă z â n d pe Chartier a d o r m i t
pe un scaun, se a p r o p i a şi ii d ă d u o s ă ­
r u t a r e „lucru de care foarte se mirară
u n i i ' fiindcă natura p u s e s e un suflet şi
un talent rar într'un corp urât. Prinţesa
le r ă s p u n s e că ea nu s ă r u t a s e omul ci,
gura din care ieşise atâtea cuvinte de aur,
minuni de spirit şi de p o e z i e !
Cincinat n'a fost urât. Eu mi-1 aduc a-
minte din s p l e n d o a r e a tinereţii lui când,
caşi toţi fraţii lui, era o frumuseţe de om.
Cincinat va fi fost sau nu s ă r u t a t de
prinţese, dar, sigur este că, o d a t ă , a fost
sărutat de o regină, o regina a frumuse­
ţii—Miss F r a n c e Aceastd s'a petrecut la
Paris, cu prilejul Concursului de frumu­
seţe pentru Galveston din America. Fiind
a ş e z a t la b a n c h e t lângă Miss France, o
o a r e c a r e M-lle Alain numele a c e s t a î-a
sugerat lui Cincinat, u r m ă t o a r e l e versuri
Pourquoi le vieux ménétrier
Que les ennuis ailleurs enchaînent
Ne peut-il être Alain Chartier
Pour avoir le baiser de la reine î
Miss F r a n c e , r e p e t â n d gestul M ă r g ă r i ­
tei de Scoţia, dădu Iui Cincinat Pavelescu
o s ă r u t a r e , căci Cincinat era poetul curţilor
regale. Da ! pe Cincinat l'au slăvit toţi
prinţii timpului său pentru minunatele lui
improvizaţii de spirit fin şi de subtilă
p o e z i e . Către maturitate el devini chiar
Prinţul Poeţilor români, un fel de Ron­
sard al ţării sale, care, la r â n d u - i , p u n e a
cununi pe fruntea confraţilor mai tineri
din regatul poeziei. V'aduceţi aminte ver­
surile a d r e s a t e de Carol IX lui Ronsard,
căruia îi cerea să-1 î n c o r o n e z e poet, pe
El, Regele F r a n ţ e i ?
CELE T R E I CRIŞURI
de: R a d u Cosmin.
L'art de faire des vers, dût-on s'en indigner,
Doit être à plus haut prix que celui de régner
Tous deux, également nous portons des cou­
ronnes
Mais, roi, je la reçus, poète tu les donnes....
Nu există in generaţia poeţilor de azi
vreunul care să nu fi trecut pragul casei
lui Cincinat Pavelescu s p r e a-i citi în­
cercările, s p r e a primi o încurajare, o
laudă, o consacrare ! Ca şi în e p o c a de
aur a Regelui Soare, pentru Cincinat p o e ­
zia însemna nobleţe înaltă şi spirituală.
El nu înţelegea să p ă t e z e hlamida mu­
zei sale prin cântece licenţioase, inspi­
raţii bolnave sau instincte animalice î m ­
b r ă c a t e în cuvinte de t a v e r n e sau p e n i ­
tenciare...
Ludovic al XlV-lea, pentru poveştile
licenţioase ale lui La Fontaine (scrise
înaintea Fabulelor) s'a împotrivit cu d â r ­
zenie la intrarea lui La Fontaine la Aca­
demia F r a n c e z ă .
Azi, câţi poeţi d e - a i noştri, cu un v o ­
cabular şi cu imagini ce nu s e pot citi,
decât cu mâna la nări şi cu sângele r e ­
voltei urcat in obraji, nu sunt premiaţi cu
s u m e împărăteşti şi împinşi s p r e A c a d e ­
mie cu elogii şi ingerinţe d e p r e s ă scan­
d a l o a s e : „ P o e ţ i i " şi „geniile' unei i d e o ­
logii noui de artă !
Cât de păgubitor se simte pentru zilele
n o a s t r e lipsa unui Titu Maiorescu, cen-
sorul neimitat încă, al Parnasului român !
C e e a c e face nota d o m i n a n t ă a poeziei
lui Cincinat Pavelescu, e eleganţa, puri­
tatea şi innalta moralitate în artă.
René Doumic, marele critic francez
s p u n e : Est dangereuse toute oeuvre qui
remue le fond malsain de notre nature.
De o solidă şi variată cultură, profund
Cincinal Pavelescu (1872—1934).
) H » (
moral şi credincios, p u r t â n d viu pe m a s a
de lucru chipul maicei sale şi iconiţele
delà ea, milos şi săritor pentru toţi con­
fraţii săi mai miseri, simţitor p â n ă la la­
crimi pentru durerile omeneşti, de o prin­
ciară nobleţe In toată ţinuta lui ca om şi
scriitor, cuceritor ca o g r ă d i n ă vrăjită şi
strălucitor ca un meteorit în miez d e
noapte, Cincinat a făcut din arta ca şi din
viaţa lui un dar ceresc, o nobilă ofrandă
poeziei şi spiritualităţii româneşti.
Pentru multi din meşterii scrisului, p o e ­
zia e o s c a m a t o r i e fulgurantă, de imagini
şi de efecte căutate.
Cincinat a simţit, întâi, profund o m e ­
neşte şi a îmbrăcat în imagini eterne şi
strălucitoare de frumuseţe tot belşugul
inimei lui şi gândului sau greu de lecturi
s ă n ă t o a s e şi de a d â n c ă filosofic
El î n t r u p e a z ă în scrisul lui, ca şi în
hotărârile sale de magistrat, ceeace atât
de minunat a s p u s V a u v e n a r g u e s : Les
grandes pensées viennent du coeur. M a j o ­
ritatea ţârii n o a s t r e îl c u n o a ş t e mai mult
ca epigramist.
Cei mai mulţi din cunoscuţii şi foştii
lui prieteni i-au purtat şi ii poartă p o a t e ,
încă pică pentru nenumăratele lui p i ş c ă ­
turi. P o r n i r e a aceasta, ca sub impulsul
unui d e m o n , de a n u - ş i cruţa nici p r i e ­
tenii cei mai devotaţi pentru un s u c c e s
de o clipă şi pentru ochii unei femei fru­
m o a s e , i-a îndepărtat multe simpatii şi
mulţi protectori.
Aşa se explică d e c e poetul răsfăţat al
Curţilor princiare şi regale, Alain C h a r ­
tier şi R o n s a r d al nostru, a fost trimis
t o t d e a u n a ca magistrat la periferia ţării,
neisbutind. cu toată celebritatea lui, să
fie mutat în Capitală.
Am colindat întreaga ţară
C nstit, cu-o leafă de aprod,
Purtând sub robă o chitară,
Şi-o inimă în loc de cod.
Şi totuşi, cât i-au folosit aceste mărunte
prigoane. Ce fericit s'a simţit el în sânul
satelor şi târgurilor n o a s t r e la u m b r a
pădurilor de brazi, a munţilor d ă t ă t o r i
de înalte gânduri, ori a câmpiilor pline
de s e v ă şi de rod.
Ca un nou Anteu, în luptă cu Hercules,
Cincinat câştiga forţe noui c r e a t o a r e în
contact cu pământul ţărei, cu aima m a t e r
a adevăraţilor p o e ţ i !
Mi-1 aduc aminte, înainte de războiul
balcanic, cum rătâciam cu el pe ţărmul
Marei Negre la C o n s t a n ţ a în o z o n u l a l ­
gelor marine şi parcă-1 văd furând valu­
rilor şi orizontului larg, ritmul şi s p l e n ­
d o a r e a nopţilor pe care el le contempla.
îmi r ă s u n ă şi azi, într'o plimbare pe
dig, muzicalitatea unei strofe p e care el
o zămislea şi şlefuia în chiar acele m o ­
mente cu gândul la o v e c h e d r a g o s t e :
Noaptea par'că este o perdea albastră
Peste care fluturi galbeni s'au oprit.
Vino ca să plângem pe iubirea noastră,
Pe iubirea noastră care a 'mbătrânit.
Sau, il r e v ă d în pragul lanurilor b a s a -
rabene, la Chişinău, a d u l m e c â n d zările,
ori scotocind prin rafturile anticarilor c o ­
mori d e artă, cărţi rare, icoane şi hri­
s o a v e de boerii a p u s e , ale vechei a r i s t o ­
craţii ruse.
Mi-1 amintesc, iar, la Sinaia ca j u d e c ă ­
tor, ori în Braşovul pe care îl visa mereu
delà făurirea României Mari.
Îmi s p u n e a a d e s e a : Dacă nu voi isbuti
s ă fiu mutat la Bucureşti, aş fi fericit
s ă - m i sfârşesc zilele in cel mai pitoresc
o r a ş din ţară, în Braşovul nostru r o m â ­
nesc, la poalele Carpaţilor sub cari s'a
m^MRmmmmim CELE
a d ă p o s t i t întregul n o s t r u neam şi s'au
zămislit toate forţele c r e a t o a r e de vitejii
şi de spiritualitate
Braşovul a eternizat d e curând în b r o n z
memoria lui Cincinat Pavelescu, care,
p e lângă Înaltul magistrat ce a fost al a-
cestui municipiu — el a fost şi un Prinţ
al Poeziei r o m â n e ş t i .
Nobleţea geniului său c r e a t o r şi bla­
zonul lui spiritual v o r cinsti şi după m o a r t e ,
acest încântător colţ d e ţară care e şi
r ă s c r u c e a tuturor inimelor r o m â n e ş t i ce
vin zi de zi din t o a t e unghiurile ţărei în
pelerinaj d e pitoresc natural şi de amin­
tiri istorice.
Căci, Braşovul nostru e unicul o r a ş al
cărui farmec medieval p o a t e aminti în­
setaţilor de romantism tot cadrul prielnic
al acelor vremuri în care trubadurii trăiau
la curtea seniorilor, ori castelanele a r u n ­
cau s c a r a de m ă t a s e din balcon c a v a l e ­
rilor îndrăgostiţi.
Şi nici unde, Cincinat, marele t r u b a d u r
al epocei n o a s t r e , nu s e va fi simţit mai
bine ca in a c e s t magic colţ e v o c a t o r d e
Domniţe cu părul bălai şi ochi d e cicoare.
Fireşte, nu aici ş i - a scris el divina lui
S e r e n a d ă , d a r câtă beţie sufletească va
fi simţit e l — d i n cei mai fragezi ani ai
tinereţii când, ca j u d e c ă t o r la Sinaia, ori,
in c o m u n e l e P r a h o v e i , s b u r a cât mai
d e s , a ş putea zice s ă p t ă m â n a l , în a c e s t
B r a ş o v d e c a r e şi-a legat visurile şi c r e a ­
ţiile lui poetice, ori şi-a scăldat sufletul
în dulcele graiu r o m â n e s c auzit la românii
din Schei, sub ochii îngâmfatului Arpad
de p e T â m p a .
Ca b u n român legat prin r u d e n i e cu
autoctoni ai Ardealului — prin familia
T R E I CRISURI >m>mwmmmmm
meşterul care a şlefuit versurile şi încer­
cările p o e t i c e ale a t â t o r începători.
Ca om, şi-a dăruit sufletul şi avutul
pentru ajutorarea a t â t o r confraţi nevoiaşi !
D a r şi naufragiaţii vieţii întâlniţi pe s t r a d ă
ori în d i v e r s e împrejurări s'au înfruptat
din rodul bunătâţei lui îngereşti şi inimei
lui d e creştin a d e v ă r a t .
Cincinat P a v e l e s c u a cântat frumos şi
c u r a t simţiri umane şi m o r a l e . El a c i n s ­
tit arta şi a înălţat arta p â n ă la s a c e r -
doţiu. Nici o pată d e trivialitate în scrisul
lui. Un senior în t o a t ă strălucirea c u v â n ­
tului.
A fost unul din fondatorii societăţii
scriitorilor români, b a şi P r e ş e d i n t e . A
a p r o p i a t p e confraţii săi mai la periferia
vieţei, d e selectele s a l o a n e , sau chiar de
cercurile aurite ale palatelor.
A organizat cele mai reuşite ş e z ă t o r i
încă înainte de r ă z b o i u l cel m a r e , prin
Ardeal şi Bucovina, ducând fraţilor noştri
asupriţi, iluzia d e s r o b i r e i spirituale, c o ­
m o a r a poeziei şi scrisului r o m â n e s c , m a ­
rele talent şi geniu c r e a t o r al regatului
liber şi iubitor.
Acolo caşi în cuprinsul micei Românii,
sau în zările largi ale României Mari,
Cincinat P a v e l e s c u a fost cel mai s t r ă ­
lucit c â n t ă r e ţ al e p o c e i sale şi neîntrecu­
tul făurar de rime în toate prilejurile
vieţii.
J e r b e d e flori d e stil şi fulgere s c â n -
t e e t o a r e d e duh s ă n ă t o s şi viu a î m p r ă ş ­ Radu Coswiii şi Cincinat Pavelescu la Braşov (1933).
tiat, el, p e tot cuprinsul ţărei sale.
A scris minunate versuri şi în franţu­
zeşte. volume a minunatelor s a l e poezii lirice,
A schiţat în p r o z ă admirabile p o r t r e t e fără îndoială, cele mai frumoase delà
Eminescu încoace. Căci, Cincinat P a v e ­
de figuri r e p r e z e n t a t i v e ale neamului.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Bucşanilor, d e câte ori inima lui n'a t r e ­
sărit şi a s â n g e r a t , p o a t e , v ă z â n d A r d e a ­
lul înlănţuit ca un P r o m e t e u , p e s t â n c a
dominaţiei s t r e i n e .
Şi în sfârşit, ce fericit t r e b u e să se fi
simţit în ziua d e s r o b i r e i fraţilor săi iobagi.
Mi-1 amintesc s p u n â n d u - m i a d e s e o r i :
Dacă amicii mei de s u s nu m'aduc la
Bucureşti, nu voi găsi mai m a r e fericire
decât s ă - m i p o t sfârşi zilele la Braşov :
G ă s e s c acolo t o t ce p o a t e mulţumi o -
chiul şi sufletul meu.
Munţii Bucegilor care-şi întind braţele
m â n g â i e t o a r e şi viguroase p â n ă în m a r ­
ginea oraşului. Pajişti şi grădini infiorite
— raiuri d e culori şi d e m i r e s m e . Cărări
şi cărărui p e care te pierzi p â n ă în v â r ­
furi de vrajă. Orizonturi o d i h n i t o a r e cum
e cel în c a r e s e s c a l d ă Ţ a r a B â r s e i . Ruini
de cetate şi turnuri r o m a n t i c e cari-mi a-
mintesc zile d e luptă şi d e vitejie.—Fiece
colţ din B r a ş o v e plin de u m b r e l e b o e -
rilor noştri pribegi sau v o e v o z i l o r noştri
care-şi întindeau s t ă p â n i r e a şi p e s t e ţ i ­
nutul Amlaşului şi Făgăraşului delà p o r ­
ţile Braşovului. Credinţa lor şi daniile lor
au lăsat pietre grele d e amintiri ce fac
s ă b a t ă orice inimă r o m â n e a s c ă şi să
tresalte sufletul generaţiilor tinere.
Căci, Cincinat, n'a fost numai cântăreţul
s e r e n a d e l o r şi epigramistul neîntrecut al
banchetelor sau reuniunilor familiare. E r a
tot a ş a de b u n şi vifornic român, p e cât
de duios poet.
El a dat vechiului Regat cei mai fecunzi
ani ai tinereţii lui — d a r a jertfit B r a ş o ­
vului t o t aurul greu al maturităţii lui
scânteietoare d e lirism, d e duh, şi de
p o e z i e umană.
Cincinat P a v e l e s c u a fost înainte de
toate, om ! Nici un artificiu în viaţa lui
curata ca roua şi d r e a p t ă ca r a z a s o a ­
relui.
C r e a t o r neîntrecut d e artă, el a fost şi
A şlefuit fabule pline de învăţăminte
pentru tineretul d e azi d e z o r i e n t a t .
Şi, h o i n a r prin toate unghiurile ţărei ca
magistrat, A h a s v é r u s al muncei oficiale,
a r ă m a s p e r m a n e n t eternul t â n ă r t r u b a ­
dur, fermecătorul conviv, prietenul d u i o s
şi omul d e s ă v â r ş i t ce a fost.
Fie ca chipul lui întrupat în bronz, să
a m i n t e a s c ă localnicilor şi călătorilor că
in mijlocul Braşovului s'a stins cea mai
frumoasă inimă d e p o e t şi cel mai nobil
om din g e n e r a ţ i a făuritorilor de cântece
nemuritoare!
Fie ca mai marii zilei şi admiratorii din
capitala ţârei, p r e a mărind frumosul g e s t
al Braşovului să se g â n d e a s c ă s ă ridice
lui Cincinat un m o n u m e n t mai trăitor de
cât b r o n z u l : aere perennius publicarea
cât mai neîntârziată în zeci d e mii de
MARGINE DE SAT
Sbor cald de vânt împrăştie 'n risipă
Belşugul apei morţilor. Şi, creţe,
Stufişuri culcă umbre pe fâneţe
In nuduiri ce'n zumzet se'nfiripă.
Răsuri cu fraged trup de tinereţe
Se scaldă 'n trudnic tâlfăit de-aripă,
Trezind un g r a n g u r poposit o clipă
Din goana-i peste mirişti, în ostreţe.
Din funia cărărilor înguste
Ce-şi scurmă drum în tremurări de-aglică,
Căţui aprinde 'n pragul zilei macul.
In freamăt şi neastâmpăr de lăcuste,
Svârlit, un bulgăr moale, se ridică
Şi taie zarea 'n dungă, pitpalacul.
Al. Iacobescu.
lescu a fost, e s t e şi t r e b u e preţuit pentru
strălucita lui poezie lirică, plină d e n o ­
bleţe, d e simţire şi de măiestrită muzi­
calitate c e r e a s c ă .
Aceste poezii au rătăcit mulţi ani, prfn
ţara întreaga, din gură în gură, cu far­
mecul şi misticul c â n t e c e l o r vechilor aezi
ai Greciei. V ă z u s e r ă s p o r a d i c lumina zilei
prin d i v e r s e reviste, timp de câteva d e ­
cenii.
Revistele d i s p ă r u s e r ă , cântecele b a r d u ­
lui trăiau.
R ă t ă c i t o a r e ca şi truverul care le c r e -
iase şi care le s c a n d a s e de a t â t e a ori,
sub auzul fermecat al miilor d e a s c u l t ă ­
tori, căci, Cincinat era neîntrecut în a r t a
d e a-şi recita versurile, poeziile lui nu
v ă z u s e r ă , încă, lumina tiprului în volum
p â n ă în anul 1910.
In vara acelui an, mă g ă s e a m la C o n ­
stanţa, î m p r e u n ă cu Cincinat şi câţiva
scriitori, făcusem o ş e z ă t o a r e p a t r o n a t a
d e Carmen-Sylva, R e g i n a - p o e t ă , pentru
D. Anghel, căruia în incendiul Luvrului din
Bucureşti, îi a r s e s e micul avut şi m a n u ­
s c r i s e l e . — Seara, pe t e r a s a Casinoului,
Prefectul C o n s t a n ţ e i d e - a t u n c i , Costică
P a r i a n o , un om d e e l e g a n t ă cultură, s u ­
fletească şi literară, n e - a dat o m a s ă .
Cincinat s'a întrecut în vervă. Improvizaţii
şi inspiraţii s t r ă l u c i t o a r e ce ţ â ş n e a u ca
nişte r a c h e t e s p r e uimirea a s c u l t ă t o r i l o r
şi mai ales a muzelor delà m a s ă ori din
apropiere.
Vechile lui poezii, s p u s e cu m a r e a lui
artă, p ă r e a u noui şi farmecul lor te p ă ­
t r u n d e a a d â n c , risipindu-şi vraja în m u ­
zica valurilor mârei, c a r e palpita, parcă,
şi ea la muzica versurilor neîntrecutului
trubadur.
C â n d la sfârşitul mesei, într'o fierbinte
închinare pentru marele meu prieten, am
s p u s că Cincinat, cu t o a t ă faima lui, nu-şi
a r e încă volumul tipărit, căci nu se g ă ­
sise mult aşteptatul M a e c e n a , inimosul
 prefect, bătrânul „Conu Costică P a r i a n o " Ca şi Lamartine, r e î n t o r s la Milly, Cin­
s'a sculat, a s c o s cinci hârtii a o mie de cinat isbucneşte r e v ă z â n d u - ş i c a s a p ă ­
lei, l e - a oferit poetului a d ă u g â n d : Eu voi rintească :
fi acela care-ţi voi tipări volumul. Suma
a c e a s t a e pentru intâile cheltueli. Restul Prea mi-era dor şi-am revenit !
va veni la timp". Căsuţa albă mă primeşte
Şi, Cincinat şi-a văzut, în acel an, p o e ­ Zâmbind din pragu-i înflorit.
ziile s t r â n s e într'un volum de lux, vai, Şi lacul, care oglindeşte
Un colţ din cerul infinit,
numai într'o mie sau d o u ă mii de volume ! Mă recunoaşte, deşi chipul
Ce curând s'au e p u i z a t ! Mi-1 văd in ape 'nbătrânit!
De-atunci anii s'au a ş t e r n u t vijelioşi
p e s t e lume şi p e s t e ţară. D u p ă marele
război, Cincinat n'a mai putut tipări decât Cu ce ochi de largă umanitate şi iubire
volumul de epigrame. Şi acesta, în ediţie creştinească, înţelege magistratul din el
d e lux, dar, acestea, nu s'au epuizat nici greşelile nenoroci|ilor delà Curtea cu Juri!
azi. Şi e firesc.
In fiecare dintre noi
Epigramele lui Cincinat, oricât de d e ­ In cel mai bun şi mai senin
s ă v â r ş i t e par, ele p o a r t ă p ă m â n t e s c u l Ca drojdia în orice vin
contingenţelor ce le-au prilejuit : veninul E un amestec de noroi.
momentului creator. Şi veninul e al unor
a n u m e vieţuitoare pe care le întâlneşti
numai legate de pământ... fac frică şi te Ei sunt ca vinul turburat
fereşti de ele. Nectarul e al zburătoarelor... Şi viaţa lor cea sbuciumată
E p i g r a m a e telurică. P o e z i a lirică e fluidă E drojdia întărâtata
Care te'mpinge la păcat.
şi întt'aripată.
P e Cincinat Pavelescu, pe a d e v ă r a t u l Dar, pe lângă poetul umanităţei, ca un
Cincinat trebue să-1 cauţi în creaţia lui Braşov: Bustul lui Cincinat Pavelescu. nou Sully P r u d h o m m e , Cincinat cântă şi
lirică. Generaţia lui va trece. Înţepăturile el „ P o e m a ochilor" !
lui a d r e s a t e atâtor rivali sau prieteni ce roza delà piept triumfătorului. Şi Cincinat
i-au servit de obiectiv la un o s p ă ţ unde, a ridicat fără număr rozele triumfului său ! Sunt ochi adânci ca un păcat
mai mult din vanitate, a ţinut sâ s t r ă l u ­ D a r nimeni mai bine ca Cincinat însuşi Dar dintre toţi de mi-aşi alege
c e a s c ă In ochii unei femei frumoase, v o r nu şi-a definit propriele-i epigrame : Iubirea ntrânşii să-mi resfrâng,
trece şi ele. Epigramele lui n'au a d â n c i m e a Liman al zilelor pribege
clasică şi eternă a unui Voltaire. Citez N'am pretenţia deşartă Aş cere ochii care plâng.
două : Că în goana acestor rime
Am închis idei sublime Cincinat Pavelescu n'a fost „cinicu."
On ne sait en quel lieu florissait, Babylone ; De revolta şi de artă.
pe care unii minori spirituali nu l'au în­
Le tombeau d'Alexandre aujourd'hui ren­ Dar, ca armă n contra vieţei ţeles. El a fost profund d u i o s .
versé, .Şi ca bici contra prostiei,
BCU Cluj / Central University Library Mai
Cluj
Avec sa ville entière, a péri dispersé ; Nălţai râsul tinereţei De ce în seara asta clară
Cesar n'a point d'asile où son ombre repose ; Ce lin se culcă peste văi
Şi tristeţea ironiei....
Et l'ami Pompignan pense être quelquechose ! cat o altă primăvară
In admirabilul bust d e m a r m o r ă delà In ochii tăi ?
Sau e p i g r a m a făcută lui Fréron, un
m a r e critic c o n t e m p o r a n care făcea mult Ateneul Român din Bucureşti, sculptorul P o e z i a lui Cincinat Pavelescu, s p u n e a m
S p a e t h e a prins m a s c a ironiei şi a satirei mai sus, e profund morală, total lipsită
sânge râu lui Voltaire :
ce făcea faima redutabilă a lui Cincinat.
de vulgarităţi :
L'autre jour, au fond d'un valon Şi, totuşi, Cincinat e altul. El e a d e v ă ­
Un serpent piqua Jean Fréron: ratul poet. P o e t liric prin excelenţă. Lira Visez o iubire, streină
Que pensez-vous qu'il arriva ? lui p o a r t ă blazonul olimpic. De orice pornire vulgară;
Ce fut le serpent qui creva. l'a fost dăruită de Apollo, zeul poeziei. Aştept fermecat să-mi răsară
Ce bogată e în c o a r d e lira lui Cincinat! Etern adorata virgină,
Şi nici sensul filozofic al epigramei lui Frumoasă ca noaptea de vară,
A. C. Cuza : Legat prin toate fibrele fiinţei lui de Ca noaptea de vară senină....
p ă m â n t şi de frumuseţile firei, el cântă
Atât de mult te-ai înnălţat, în „ P r i m ă v a r a " . Câtă puritate r e v a r s ă in suflet divina
Ilustrul meu amic, lui S e r e n a d ă ! :
Că nu mă mir, dece, de jos In iarba verde stau lungit,
Imi pari aşa de mic. Miroase aerul a floare ; Ca să-ţi cânt dintr'o chitară
O toropeală adormitoare Sub fereastră ţi-am venit.
Ori cât s'ar apropia Cincinat, prin c a u s ­ Mă fură 'ncet. Sunt fericit I Era vară !
ticitate, de Martial, el r ă m â n e în epigrama Liliacul înflorit
ceeace s p u n e Boileau : Un dor de viaţă negrăit Şi cu rozele semeţe
Din om şi fire se desprinde. Risipeau printre alei
L'épigrame plus libre, en son tour plus borné Dac'aş putea în braţe-aş prinde Un fior de tinereţe,
N'est souvent qu'un bon mot de deux rimes întregul zarei nesfârşit. Iar în părul tău cel blond
orné. Caldul soare vagabond
Raza vrând să-şi poleiască
Nu mà mir d e c e , mai la tot pasul, c h e ­ Şi cum prin frunze tainic moare S'a încurcat în adevăr
maţi şi nechemaţi improvizează a ş a eftin Amurgul serei auriu, Şi 'n zadar vrea să ghicească
epigrame. Din umbră o privighetoare In a buclelor tezaur
Sunt prieteni modeşti şi foşti miniştrii îmi cântă strofele ce scriu. Care i raza lui de aur,
chiar care s e cred mai tari decât Cincinat, Care-i firul tău de păr !
în r ă s p u n s u r i rimate. Ei le socot e p i g r a m e . Cu iubirea lui de viaţă, Cincinat P a v e ­
Aceasta, nu o d a t ă , le dă prilej ca, p o m e ­ lescu însufleţeşte totul în jurul lui. El e
un convins panteist. Cultul morţilor şi în­ Cine n'o c u n o a ş t e ! Cine n'o ştie, a-
nind de Cincinat să se s o c o a t ă superiori p r o a p e , pe din afară ? E S e r e n a d a , e c â n ­
ilustrului b a r d prin „replicele" lor. d e o s e b i m a r e a s a iubire pentru m a m a
lui sfântă îl făcea să cânte sublime stihuri. tecul iubirilor n o a s t r e ce m o r o d a t ă cu
primăvara anilor noştri.
Iar deasupra tuturora, va vorbi vre-un mititel
Nu slăvindu-te pe tine, lustruindu-se pe el Şi'n noaptea care stă să cadă
Sub a numelui tău umbră Tu ai uitat că m'ai iubit,
Şi neaua începe să-se-aştearnă
Cu toată caducitatea lor, in epigrame întâi mai rar, şi-apoi mereu
Cincinat r ă m â n e neîntrecut. Madrigalul Ca pe balcon şi'n părul meu....
şi e p i g r a m a au fost armele lui invincibile Plângi suflete ! . . . E iarnă !
în a t â t e a m o m e n t e s c h i m b a t e de el în
a d e v ă r a t e b a n c h e t e spirituale, o s p e ţ e de Cincinat suferea mult v ă z â n d cum fuge
zei, veritabile „ t o u r n o i s " medievale în care tinereţea. Fugit irreparabile tempus, e x ­
castelana, vre-o suavă prinţesă arunca clama şi Virgiliu într'una din Georgicele
S B B m m s H m
lui. Suferea p â n ă la lacrimi v ă z â n d pe
faţa lui des ans l'irréparable outrage....
Horaţian, însă, p â n ă în fundul inimei, el
se mângâia u ş o r :
Si treacă toţii anii, ce-mi pasă î
In azi tot pe ieri îl găseşti,
Nu frica de moarte m'apasă,
Şi treacă toţi anii, ce-mi pasă
Când tu mă iubeşti ?
Iată piatra filosofala a alchimiştilor din
evul mediu. Iată l'eau de jouvence a tine-
reţei lui p e r p e t u e : i u b i r e a ! Cincinat a
fost p e r p e t u u îndrăgostit. Sub magica
putere a doi ochi frumoşi, a unor braţe
de m a r m o r ă , a unui trup de Venera, ori
a unui glas de mandolină, Cincinat vibra
trezit la viaţă nouă.—Sub raza de s o a r e
a unui p â r bălai, sub fiorul unei discrete
strângeri de m â n ă catifelată, în umbra
r o z ă a saloanelor, sau în atmosfera in­
timă a unei după amiezi lângă o femee
s u p e r i o a r ă , sau felină, trubadurul s e t r e ­
zea subtil şi, învăluit de vraja clipelor,
se inspira, cânta, psalmodia.
Poezia lui era un sacerdoţiu. Locul
d e v e n e a altar. Cerul liber sau plimbarea
într'o p ă d u r e lângă o femee sau o fecioara
încântătoare, trezea în el reminiscenţe
druidice, şi vestala albă cu s e c e r a de aur
culegea albele b o a b e de vâsc din inima
Iui Cincinat, marele p r e o t şi vrăjitor care
Ie schimba prin arta lui în b o a b e de
mărgăritar. Căci, perle sunt toate stihurile
lui închinate nesfârşitelor iubite !
Din t o a t ă risipa aceasta de iubiri v r e ­
melnice, Cincinat P a v e l e s c u a cules, însă,
în el o profunda filosofie, un etern a d e v ă r .
BCU Cluj
P o e z i a „Flori risipite" e tot ce s'a s c r i s
mai delicat ca simţire, mai elegant şi
muzical ca formă, mai o m e n e s c ca fond
şi mai pilduitor ca simbol al tlnereţei
n e p â s ă t o a r e de ziua cea mare... ziua că­
minului :
Plin de focul tinereţii
A pornit-o călătorul
In seninul dimineţii
Să-şi găsească 'n iargul vieţii
Viitorul.
Mama-i dase ca o zână
Un buchet de flori de vară
CELĂLALT VICTOR HUGO
lace des Vosges, No. 6 Această
piaţă veche a r e aspectul unei cua-
d r a t u r i închise, de o frumuseţe clasica,
şi a c e s t e p a l a t e L o u i s S e i z e , zidite
î n t r ' u n stil a r m o n i o s , a c e s t e c ă r ă m i z i
d e u n r o z î n v e c h i t şi a c e s t e a r c a d e
tăcute, au format cadrul casei unde a
locuit Victor Hugo H u g o , —scriitorul,
o m u l , g e n i u l , t i t a n u l t r a e s t e şi a s t ă z i
acolo, î n t r e zidurile vechei case. L a
place des V o s g e s , puţin uitată, cu m e ­
l a n c o l i a ei d u l c e , c u r o m a n t i s m u l s ă u
de altă dată, reflectează a t m o s f e r a epo­
cilor t r e c u t e , în c a r e figura m a r e l u i
r o m a n c i e r r e n a ş t e m e r e u , v i o a i e şi d o ­
m i n a n t ă . Vechile scări în l e m n de
stejar produc un sgomot discret, care
de abia se a u d e s u b paşii vizitatorilor :
de câteva zeci de ani această c a s ă nu
mai prezintă acea intimitate atractivă
a u n u i c ă m i n familial, e a a fost t r a n s ­
f o r m a t ă î n t r ' u n m u z e u : Casa lui
tor Hugo.
A c e a s t ă s c a r ă d e s c o p e r ă p e n t r u pri-
CELE T R E I CRIŞURI
Ii spusese la plecare
Biata-i mamă ce plângea:
Drumu-i lung şi viaţa-i mare
Din buchet la ori şi care
Să nu dea.
Dar p e drum, băiatul, uitând sfatul ma­
mei, împărţea florile pe sărutatul fiecărei
fete întâlnite in cale. Tocmai c ă t r e s e a r ă
în asfinţitul soarelui întâlni iubita ce o
visase t o a t ă viaţa.
Şi buchetul, călătorul
Scuturat când i-1 aduse,
In amurgul ce căzuse,
Pricepu risipitorul
Ce pierduse !
Muzicalitatea versurilor lui Cincinat şi
m i ş c ă t o a r e a lor duioşie au inspirat multe
melodii, r o m a n ţ e cântate în s a l o a n e ori
în restaurantele n o a s t r e de truverii p o ­
pulari.
Iţi mai aduci aminte doamnă î etc.
P o e z i a filosofică şi-a găsit în bardul
nostru d e s ă v â r ş i t e interpretări : „Olarul
şi amfora", „ Amurg de t o a m n ă " , „In g o a n a
artei", etc.
Delavrancea din Bunicul învie în „Bu­
nica" Iui Cincinat.
Fiorul eminescian s t r ă b a t e versurile
m a r m o r e e n e şi clasice din „Căinţa D o m ­
niţei".
Hérédia îşi ascultă fermecat „Antoniu
şi Cleopatra" în s p l e n d i d a t r a n s p u n e r e
r o m â n e a s c ă a lui Cincinat Pavelescu. Mu­
sset cu al s ă u :
Dans Venise la rouge
Pas un bateau ne bouge,
/ Central University Library Cluj
sau Eminescu al nostru cu nemuritorul
sonet, p o a t e fi mândru de „Veneţia" lui
Cincinat. Şi, în sfârşit, în Fabule, t r u b a ­
durul nostru ar putea face gelos pe La
Fontaine, prin şlefuirea apologului şi prin
v a l o a r e a învăţăturei cuprinse.
Cincinat P a v e l e s c u r ă m â n e un B e n v e ­
nuto Cellini al versului r o m â n e s c .
In zilele n o a s t r e de trivializare a p o e ­
ziei, de b o l ş e v i z a r e a artei, de d e c a d e n ţ ă
a literaturei, poezia lui Cincinat P a v e l e s c u
e un blazon de înaltă nobleţe, un î n d r e p ­
tar de artă, şi o mare a v e r e culturală şi
naţională-
d e : Marianne Castano—Köszeghy.
m a o a r ă a d e v ă r a t a p e r s o n a l i t a t e a lui
V i c t o r H u g o . Zidurile sunt deja pline
cu desenuri splendide, cu acuarele, cu
compoziţii de o profunzime vizionară
şi d e o f a n t e z i e a m e ţ i t o a r e . L u m e a a
c u n o s c u t p e H u g o , 1-a c o p l e ş i t c u m a r i
o n o r u r i pe celebrul scriitor. El a a v u t
m u l ţ i a d m i r a t o r i fideli, d a r şi m u l ţ i
Vic­
Marianne Castano -Köszeghy-
memammmmmsi
i n v i d i o ş i d e g l o r i a lui, g a t a s ă a r u n c e
cu noroi în a u t o r u l r o m a n u l u i „Les
M i s é r a b l e s " . D a r aci, î n a c e a s t ă casă,
—un n o u V i c t o r H u g o a p a r e , u n alt
Hugo, un H u g o neaşteptat, — H u g o
ilustratorul.
* •
.. . D'autres noms, désormais, je veux qu'on
s'émerveille
Que Wagram et que Rovigo,
Mon père aurait voulu faire prince Corneille
Je ferai donc Victor Hugo ! .. . .
Alte nume, de acum înainte, care nu
erau pigmei,
De pildă un Wagram, sau un Rovigo,
Tatăl meu ar fi voit să-1 facă prinţ pe
Corneille
Şi eu la rîndul meu duce pe Victor Hugo!...
In a c e s t fel d e c l a m ă „ V u l t u r u l " exal­
tat, v o r b i n d de H u g o . C u u n r o m a n ­
tism întârziat, Rostand e x p r i m ă admi­
raţia francezilor posterităţii prin g u r a
epigonului obosit. U n a d e v ă r a t spirit
francez vibrează în toată producţia
l i t e r a r ă a l u i V i c t o r H u g o . D a r grafi­
c e l e şi i l u s t r a ţ i u n i l e s a l e a d e s e a n u
mai sunt franţuzeşti. Iată Orientul care
s t r ă l u c e ş t e şi r a d i a z ă î n i m a g i n a s a :
c u l o r i l e A s i e i şi a l e I n d i i l o r c a r e î m ­
podobesc cu un lux fantastic rochia
fâlfâitoare a sclavei vrăjite. Apoi,
din nou, zugrăvelile t ă c u t e ale vechi­
lor peisaje spaniole, — o l u m e ciudată
şi m i s t i c ă s e t r ă d e a z ă î n a c e s t e d e s e ­
nuri, c a r e evocă picturile de Zuloaga,
desenuri admirabile de abia schiţate
cu două, trei t r ă s ă t u r i de penel, stră­
l u c i t o a r e şi d e o f o r ţ ă m i r a c u l o a s ă .
A c o l o , s e g ă s e s c s u t e d e t a b l o u r i în­
cadrate, în casa poetului,—mărturisind
a d e v ă r a t a şi d u b l a p e r s o n a l i t a t e a s c r i i -
torului-pictor, c a r e se b u c u r a de gra­
ţiile zeilor. T o t u ş i , d o u ă fiinţe a u exis­
tat, a u trăit pe l â n g ă dînsul, c a r e n ' a u
ştiut să a p r e c i e z e geniul. Şi t o a t ă dra­
gostea poetului g r a v i t a în jurul a c e s t o r
d o u ă fiinţe, c a r e îi e r a u m a i s c u m p e
d e c â t o r i c e î n v i e a ţ ă : S a i n t e - B e u v e şi
Doamna Victor Hugo.
* *
O n o u ă e p o c ă e s ă l a i v e a l ă în v i e a ţ a
lui V i c t o r H u g o . C ă r ţ i l e s a l e e x a l t ă
b u c u r i a , p l ă c e r i l e s u f l e t e ş t i şi d u r e r e a
unei noui ere. Figuri proaspete, o nouă
muză a p a r pe tablourile sale, pe dese-
nurile încă mai geniale, mai exaltate.
Insula de G u e r n e s e y a p a r e m e r e u
în m u l ţ i m e a schiţelor f apide : G u e r n e ­
s e y şi J u l i e t t e D r o u e t . M o t i v e l e d e
familie s e i g n o r e a z ă şi i m n u l r i d i c a t
nouilor bucurii se r e p e r c u t e a z ă în
n u m e r o a s e l e amintiri confuze : U n chip
de femeie fatală a p a r e tot m e r e u , e
chipul Julietei. L u c r ă r i l e romancieru­
lui î n d e c u r s u l a c e s t e i p e r i o a d e s e r e ­
simt, sunt i m p r e g n a t e de trăsăturile
a c e s t e i m a r i p a s i u n i şi d e c e a m a i
m a r e parte de relicve lăsate ca moş­
tenire de c ă t r e celălalt H u g o , — pic­
t o r u l şi d e s e n a t o r u l .
* *
U n asfinţit de s o a r e glorios a ş t e p t a
p e poet, a s u p r a c ă r u i a vai ! m a i c u r â n d
sau mai târziu, inevitabilul trebuia să
se p r o d u c ă Acolo, pe băncile g r a d i n e i
din G u e r n e s e y , capul i m p u n ă t o r înca­
d r a t d e p l e t e a l b e , al b ă t r â n u l u i p o e t
se repauza, evocând imagina unui cap
de leu. Acolo, u n d e valurile m ă r e i
loveau fără î n c e t a r e stâncile insulei,
a c o l o b ă t r â n u l H u g o , d e j a o b o s i t , îşi
 mmmmmsswsk
Victor Hugo (1802—1885).
d e p ă n a ca în vis, amitirile trecutului.
Bătrâneţea — întocmai ca un păianjen
viclean—începuse să împresoare, să
înlănţuiască, pe nesimţite, sufletul ro­
m a n c i e r u l u i . A c u m scriitorul se ocupă
cu desenarea caricaturilor, dar cu câtă
c r u z i m e u c i g ă t o a r e ! Nici chiar prie­
tenii săi intimi n'au scăpat de săgeţile
p ă t i m a ş e a l e lui V i c t o r H u g o p e c a r e
îi d a î n s p e c t a c o l p r i n v e r v a sa s i g u r ă
şi a d e s e a r ă u t ă c i o a s ă , p r i n t r e c a r e s e
n u m ă r a u şi a c t r i ţ e l e c e l e m a i s ă r b ă t o ­
rite din Paris — E deajuns să se v a d ă
c a r i c a t u r a d-şoarei G e o r g e s !
BCU Cluj / Central University Library Cluj
T o ţ i s u n t î n f ă ţ i ş a ţ i c u figuri h i d o a s e
şi t o t u ş i , s p e c t a t o r u l o ş t i e , o s i m t e şi
înţelege că toate aceste trăsături cara­
g h i o a s e şi e x a g e r a t e îşi i a u o r i g i n a
din însăşi vieaţa. Acolo se văd încă
n u m e r o a s e şi n o u i d o c u m e n t e , t o t
atâtea dovezi despre talentul multico­
l o r al p o e t u l u i . H u g o d e a s e m e n e a d e s e ­
n e a z ă mobile. El însuşi a făcut proiectul
fiecărei piese din sala s a de m â n c a r e ,
î n stil v e c h i u f r a n c e z ; el le-a d e s e n a t ,
combinat — m e r e u cu aceiaş virtuozi­
t a t e t e h n i c ă şi s i g u r a n ţ ă e x t r a o r d i n a r ă
c a r e a r p u t e a s ă facă i n v i d i o ş i p e
artiştii m o d e r n i . P r e t u t i n d e n i se văd
suspendate alături de mobile, schiţe de
oglinzi mari, g a r d e r o a p e adânci, a n u m e
comandate după acele modele. Sculp­
t u r i l e a d m i r a b i l e î n l e m n i m i t â n d foto-
l i u r i l e m a r i d e s t e j a r s u n t şi e l e o p e r a
lui H u g o . H u g o e r a d o t a t c u o a ş a d e
variată g a m ă de capacităţi, încât nu­
mai scrierile sale puteau sa înflăcăreze
a c u m o J u m ă t a t e de secol, sufletul
întregei F r a n t e . In c a m e r a sa se poate
î n c ă v e d e a v e c h e a lui m a s ă d e l u c r u ,
d e o f o r m ă c i u d a t ă ; d r e p t u n g h i l a r ă şi
în cele p a t r u cioturi ale sale se o b s e r v ă
atru nume gravate : Georges Sand,
B »umas, G a u t h i e r , V i c t o r H u g o
semnături, atâtea documente menite
Patru
să reprezinte o m a r e valoare pentru
g r a f o l o g i . L â n g ă literile d r e p t e , m o ­
d e r n e a l e c o m t i m p o r a n i l o r şi a l e lui
G e o r g e s S a n d , — s e m n ă t u r a lui V i c t o r
H u g o şi a s t ă z i p r o d u c e e f e c t u l u n e i
făclii a r z â n d e . S e s i m t e p a r c ă a p r o ­
priata explozie a u n u i vulcan, exalta­
r e a t u m u l t u o a s ă a p r o f u n d e l o r inspi-
R u y Blas, H e r n a n i , Esmeralda,—toţi
acestea trăesc acolo, pe zidurile vechei
c a s e . A c o l o , ei t r ă e s c , s u f e r ă şi s e
CELE T R E I CRIŞURI
s t î n g î m p r e u n ă c u toţi e r o i i r o m a n u l u i
„Quatre-vingt-treize". Omul care râde,
— e s c h i ţ a t cu o forţă d i n a m i c ă . C e pu­
tere formidabilă, ce strălucire u r i a ş ă
v i b r e a z ă î n s u t e l e d e d e s e n e d i n cu­
prinsul acestui r o m a n ! Geniul maies-
tos străluceşte pretutindeni în fiecare
t r ă s ă t u r ă d e c o n d e i , în f i e c a r e p a t ă d e
acquatinta! Acest H u g o încă nu era
destul de cunoscut, — H u g o , artistul,
c a r e a ştiut să î n g e n u n c h i e z e cu o
modestie regală, înaintea celuilalt H u g o
scriitorul Şi î n a i n t e a a c e s t u i H u g o ,
romancierul, tot Parisul a d e p u s co­
r o a n e d e l a u r i în a p l a u z e l e d e l i r a n t e
şi p r e l u n g i t e î n faţa r a m p e i S u n t m i i l e
de figuri ale mizerabililor c a r e r e n a s c
din nou din lecturile r o m a n t i c e ale
copilăriei n o a s t r e î n d e p ă r t a t e . N u m e l e
omului c a r e a scris pe H e r n a n i v a
t r ă i m e r e u în g l o r i e , c a a c e l a l u n u i
vrăjitor î m p r e s u r a t de culori străluci­
t o a r e d i n O m i e şi U n a d e N o p ţ i N u ­
mai puţinelor p e r s o a n e care vin p â n ă
aci, p r i n t r e a r c a d e l e acestei pieţe pline
d e u n suflu m e l a n c o l i c , n u m a i a c e s t u i
n u m ă r r e s t r â n s d e o a m e n i i-a fost d a t s ă
v a d ă şi s ă c u n o a s c ă o n o u ă şi m a r e
r e v e l a ţ i e : pe celălalt H u g o .
U n o m c a r e a fost s c r i i t o r , c a r e a fost
p o e t , p e r s o n a g r a t a a î n g e r i l o r şi p ă z i t
d e zei invizibili î n f i e c a r e c l i p ă c â n d
l u c r a : iată u n c a d o u în a d e v ă r frumos
p e n t r u vieaţa u n u i o m . Şi a c e s t o m
s c r i a , t r ă i a , c r e i a î n a ş a fel c ă i m e d i a t
el e r a î n s t a r e s ă fixeze f i e c a r e d i n
frazele sale scrise, fiecare din g â n d u ­
rile g a l o p a n t e î n d r u m a t e d e penelul
său, a s e m e n e a u n e i viziuni profetice.
D e u n d e vin a c e s t e i m a g i n a ţ i i p r o ­
f u n d e , e x p l o z i a fără m a r g i n i a t a l e n ­
t u l u i u n u i s i n g u r şi a c e l u i a ş o m ! C o m ­
poziţiile s a l e n e i m p r e s i o n e a z ă şi n e
mişcă ca u n u r a g a n feroce, ca l u m e a
f a n t a s t i c ă şi s u p r a u m a n ă a P e g a s - i l o r
eliberaţi !
UN BĂRBAT
CTaţă d e î n t r e g u l o r a ş , d. F l o u p e j u c a
è* r o l u l m ă g u l i t o r , d a r î n d e a j u n s d e
plictisitor, al bărbatului model.
E r a , î n t r ' a d e v ă r , u n m o d e l al b ă r b a ­
ţilor, u n u l d i n t r e c e i p e c a r i m i i d e
femei îl d a u c a p i l d ă î n fiecare zi t o ­
varăşilor de vieaţă.
— U i t e l a d. F l o u p e , z i c e a u e l e ; e
mult mai c u m s e c a d e decât tine acest
d o m n F l o u p e ! N ' a i să-1 v e z i n i c i o d a t ă
i n t r â n d î n c a s ă m a i î n a i n t e d e - a s e fi
ş t e r s p e p i c i o a r e ! Ş i - a p o i , u n d e s'a p o ­
menit să se reîntoarcă vre odată mai
t â r z i u d e c â t s e c u v i n e la c i n ă ! E l n u
e o m u l c a r e să-şi r i s i p e a s c ă l a c a f e n e a
b a n i i d e c a r i ai a t â t a n e v o i e î n t r ' o c ă s ­
n i c i e , î n l o c să-i î n t r e b u i n ţ e z i m a i c u
folos c u m p ă r â n d u - i n e v e s t e i o b l a n ă !
SCOICA
Te legăn lin printre talaze
Sunt scoica—eşti mărgăritarul,
Ascunzi comoară de extaze
Te legăn lin printre talaze.
Sunt humă—eşti izvor de raze
Mâini, nemurire—'ţi dă pescarul,
Te legăn lin printre talaze
Sunt scoica—eşti mărgăritarul.
George Voevidca.
wmmwmwz<>^mm
jjj
Casa lui Victor Hugo.
s
Libertatea fără margini a geniului
n u m a i p u t e a r ă b d a . P a n a n u m a i a-
j u n g e a . E l î n a i n t a c u o astfel d e f o r ţ ă
pe d r u m u l său singuratic, că scrisul
e r a deja p r e a simplu, p r e a lent, pen­
tru a exprima, realitatea. Geniul avea
t o t d e a u n a nevoie cu totul de altceva Hu­
g o d e s e n a s e , el a p i c t a t , a i l u s t r a t şi a
c r e a t : e l a v i s a t şi a d a t v i e a ţ ă t u t u r o r
e r o i l o r f a n t e z i e i s a l e , şi c a î n t r ' u n g a ­
l o p r a p i d el a l e a r g ă î n a i n t e î n t r ' o c u r s ă
n e b u n ă . F a n t i n e şi J e a n V a l j e a n , —
a c o l o , ei l u p t ă , s u f e r ă şi s e p i e r d î n
m o d l a m e n t a b i l , ei toţi, m i z e r a b i l i i ,
Locquépaille, Chênildieu, toate epavele
n e n o r o c i t e a l e u m a n i t ă ţ i i şi î n c ă c â t e
mii....
MODEL
de : Bernard Gervaise.
Ş i n u e el o m u l c a r e s ă n u î n c u v i i n ­
ţeze să i se a d u c ă la m a s ă , d e d o u ă
n e n o r o c i t e ori p e s ă p t ă m â n ă , a c e i a c e
p o a t e n u i-ar fi t o c m a i p e p l a c , e t c e t c .
L a c a r i bieţii b ă r b a ţ i r i p o s t a u prin-
tr'un a r g u m e n t fără r e p l i c ă :
— B i n e î n ţ e l e s , d a r a c e s t F l o u p e s'a
căsătorit cu u n adevărat înger!
In a c e a s t ă privinţă n u p u t e a să în­
c a p ă n i c i u n fel d e î n d o i a l ă D i n făp­
tura unui înger, d-na Floupe moşte­
n i s e t o t u l a p r o a p e : d r ă g ă l ă ş e n i a , slă­
b i c i u n e a , f a r m e c u l l â n c e z â n d al m i ş ­
c ă r i l o r , a p a r e n ţ a i m a t e r i a l ă şi d i f e r i t e
alte particularităţi a căror înşiruire
ne-ar duce prea departe.
I n c e i a c e p r i v e ş t e î n s ă t ă g ă d u i r e a u-
nei fericite î n r â u r i r i p e c a r e a c e a s t ă
f ă p t u r ă î n g e r e a s c ă şi-o i m p u s e s e f a ţ ă
d e g r o s o l a n u l ei t o v a r ă ş d e v i e a ţ ă , ni­
m e n i n u s ' a r fi g â n d i t v r e - o d a t ă la a ş a
ceva. înainte de căsătorie, Floupe, prin­
t r e a l t e u r â t e o b i c e i u r i îl a v e a şi p e a-
c e l a d e a f u m a c u pipa- S e ş t i e î n s ă
c ă m i r o s u l p i p e i îi face p e î n g e r i s ă tu­
ş e a s c ă , d e s p r e a s t a n u m a i p o a t e fi
vorba Trebui, prin u r m a r e , să se des-
b a r e de pipă. î n c e p u să fumeze ţigări ;
p a r f u m u l lor î n s ă n u e r a p r i m i t c u
m a i m u l t ă b u n ă v o i n ţ ă D e la ţ i g ă r i
t r e c u la ţ i g a r e t e şi, în c e l e d i n u r m ă ,
ţ i g a r e t a e a î n s ă ş i fu î n l o c u i t ă c u a c e l
 >mmmmmmmm CELE T R E I CRIŞURI wmwm>2mm>mwz<
c a r i s e aflau la v â r s t a c â n d l a c r i m i l e
n u m a i p o t fi s t ă v i l i t e , l u a r ă p a r t e l a
î n m o r m â n t a r e , c u u n fel d e p i o a s ă r e ­
culegere din c a r e n'aveau c u m să se
s m u l g ă decât p u n â n d r ă m ă ş a g u r i în
privinţa doliului nefericitului văduv,
c a r e n u ş t i a u în c e m ă s u r ă a v e a s ă s e
împotrivească desnădejdii, supravieţu­
ind m o a r t e i
D u p ă o l u n ă , d. F l o u p e , c a r e p r i c i ­
nuise mari pierderi celor mai grăbiţi
dintre cei cari p u s e s e r ă r ă m ă ş a g pe
s e a m a p o s o m o r â t e i lui a t i t u d i n i , s e î n ­
f ă ţ i ş ă î n a i n t e a d-lui L a m o u r d e n f a n t ,
d i s t i n s u l d i r e c t o r al a g e n ţ i e i m a t r i m o ­
niale
— D o m n u l e , zise el, m i - a m p u s d e
g â n d să m ă r e c ă s ă t o r e s c foarte c u r â n d .
N ă d ă j d u e s c că m ă veţi ajuta să d u c
l a b u n sfârşit a c e a s t ă h o t ă r â r e .
D. L a m o u r d e n f a n t , cu m a r e g r e u t a t e
îşi p u t u s t ă p â n i n e d u m e r i r e a . D a r , c â n d
î n c e l e d i n u r m ă i z b u t i s ă şi-o î n f r â ­
neze, puse clientului neaşteptat, pe care
simultan farmaceutic care, pentru un u n t i g r u a r fi fost î n s t a r e s ă i u r e c ă c e r u l p ă r e a c ă i-1 t r i m i t e î n a d i n s , c â ­
a d e v ă r a t f u m ă t o r , e c a u n fel d e g u m ă în v i e a ţ ă lui n ' a v e a s ă m a i c a l c e p r a ­ t e v a î n t r e b ă r i în l e g ă t u r ă c u p r e f e r i n ­
s t o a r s ă d i n c a r e c o p i l u l s u g e c a din- g u l u n u i astfel d e c u i b al s t r i c ă c i u n i i . ţ e l e lui i n t i m e î n m a t e r i e d e c ă s ă t o r i e .
tr'un biberon adevărat P r i n t r ' u n p r o c e d e u a s e m ă n ă t o r , Flou­ D. Floupe nu se lăsă mult r u g a t ca
C u c e l e l a l t e c u s u r u r i i s'a î n t â m p l a t pe se văzu despuiat, unul câte unul, să r ă s p u n d ă :
acelaş lucru. Când pentru întâia oară d e toate cusururile T o c m a i se d e s b â r a s e — P e c i n s t e a m e a , z i s e el, p u n m a i
Floupe a întârziat câtăva vreme prin de cel din u r m ă , c a r e n u e r a altceva m u l t p r e ţ p e î n s u ş i r i l e fizice. A ş v r e a
t a v e r n e , d - n a F l o u p e i-a s p u s f o a r t e decât patima nevinovată de a pescui să m ă însor de a s t ă d a t ă cu o femee
simplu : zilnic c u u n d i ţ a , c â n d d n a F l o u p e t r e c u v o i n i c ă , s d r a v ă n ă şi p e r f e c t s ă n ă t o a s ă .
— Ai venit c a m târziu, d r a g u l m e u ! din viaţă în m o a r t e . F ă c u o pauză apoi adaogă, cu tonul
D a r cu u n ton atât de trist, aiât de S e folosiră d e a c e a s t ă î m p r e j u r a r e unui o m c a r e a r v r e a să se r ă z b u n e :
jalnic, încât ca să î n l ă t u r e priveliştea c a să-i facă a c e s t e i f e m e i o î n m o r m â n ­ — U n a p e c a r e s ă n u - m i fie f r i c ă
unei amărăciuni atât de istovitoare, tare cu adevărat neobişnuită. Toţi acei s'o b a t la n e v o i e !

O A F A C BCU
E R ECluj P
/ Central
R O A University
S T Ă Library
— ACluj
veţi un unchi bogat?
— Nici m ă c a r s ă r a c .
de: Roberto Bracco — Deci, n'aveţi nimic.
— A m datorii
e o n t e l e L o r e n z e t t i , i n t r â n d în bi­
roul domnului Roadway, se între­
b a s e : „Ce o fi v r â n d b ă t r â n u l a c e s t a
— Sunteţi proprietar?
— lată... p r o p r i e t a r t o c m a i n u , dar...
— Aveţi vre-o ocupaţie?
— E c a m puţin.
— Intr'adevăr
— Totuşi, vă î m b r ă c a ţ i bine.
plicticos ? — Nici — Mi-aţi m a i spus-o.
Domnul Roadway — un producător — Aveţi o pensie? — V ă î m b r ă c a ţ i foarte bine
de bani, foarte bogat, practic, activ, — Nici p r i n g â n d . D e u n d e m i - a r — Da . nu tăgăduesc.
o b i ş n u i t s ă t r a d u c ă î n cifre t o a t e func­ putea veni? — Şi duceţi o viaţă plăcută...
ţiile v i e ţ i i lui — s t ă t e a l â n g ă o m a s ă — Destul de plăcută.
m a r e ca un monument, sculptată cu — V ' a ţ i a m u z a m a i m u l t şi v ' a ţ i î m ­
desăvârşită artă, în mijlocul grelelor b r ă c a şi m a i b i n e d a c ă a ţ i a v e a 500
tapiserii care îndulceau orice sunet, Victor Hugo şi Vlad Ţepeş de lire pe lună.
orice sgomot. V ă z â n d u 1 pe conte se — Fireşte
s c u l ă î n s e m n d e s a l u t şi s e r e a ş e z ă Intr'o conferinţă inedită (din care numai o — E i b i n e , v r e a u s ă v i le d a u .
i m e d i a t i n v i t â n d u - 1 c u u n g e s t s ă ia parte din faptele relatate aici sunt extrase), — D a r n u le p o t p r i m i .
l o c î n faţa lui. d-ra Văcărescu schiţează un portret pitoresc — V e ţ i fi r e p r e z e n t a n t u l c a s e i m e l e
al bătrânului patriarh încununat de lauri. 11 de comerţ.
— C â n d a m primit biletul d-tale, cunoscuse, foarte tânără, (prin 1883; Hugo a
spuse tânărul conte - m ' a m precipitat murit în 1885) datorită lui Hérédia — Unde ?
să viu. — Vous venez du pays de Rosetti, mon — Nu aici.
— Nici o p r e c i p i t a r e ! — r ă s p u n s e enfant? — Dar unde?
liniştit d o m n u l R o a d w a y c u f o r ţ a t u l — C'était mon oncle, répondis-je. — Unde vreţi
său a c c e n t italian în care, împotriva — Rosetti le beau patriote roumain et Bra- — D a c ă a r fi t r e b u i t s ă a l e g a ş a-
i t a l i e n i t ă ţ i i d o b â n d i t e î n t r e i z e c i şi t r e i tiano que Michelet aimait tant... La Rouma­ lege Milano ; d a r n u cred că aş putea
de ani d e tenacitate anglo-saxonă, se nie, ie sais, un étendard avec, dessus le nom fi u n b u n r e p r e z e n t a n t
de Rome tout entouré d'etoiles>. Printre va­
d e s l u ş e a totuşi prin fraza telegrafică gue cunoştinţe româneşti ale lui Hugo figura — V e ţ i fi u n p e r f e c t r e p r e z e n t a n t ,
s f o r ţ a r e a g u r i i e n g l e z e . Nici o p r e c i ­ şi Vlad Ţepeş, pe care-1 socotea un simplu d e o a r e c e n u veţi r e p r e z e n t a n i m i c .
p i t a r e ! V-am r u g a t s ă veniţi aici pen­ «boyard» şi-1 cântase ca atare în Legende — Şi c a s a d v . d e c o m e r ţ ?
tru a vă da un serviciu. des siècles. Cum bătrânul poet amintea ti­ — N'are n e a p ă r a t nevoe de dv.
— Mie! exclamă contele Lorenzetti, nerei lui vizitatoare cinstea pe care o făcuse — A t u n c i eu a ş avea...
i u t e i n d i g n a t şi m i r a t . «boierului» român, aceasta rectifică imediat — O slujbă fără slujbă.
şi măreţ t
— Nu-1 p r i m i ţ i ? — Foarte bine, numai că Vlad nu era un — O umilinţă
— D a r . . . n u ş t i u . n u î n ţ e l e g — bâl- simplu boier, ci era domn al Ţării Româneşti». — Asta nu e adevărat
băi tânărul, înţepenindu-şi pieptul ca Dar Hugo era obişnuit să creieze el istoria — A ş fi u n o b i e c t d e l u x
p e n t r u a-şi a r ă t a s u p l a e l e g a n ţ ă a per­ şi, în faţa evidenţii răspunse magnific: «J'ai — Asta e adevărat. P e n t r u u n băr­
s o a n e i lui şi fixându-1 n e l i n i ş t i t . dit boyard et boyard il restera»... b a t d e v â r s t a m e a , a n u fi î n ş e l a t d e
— Aceasta nu e adevărat Elena Văcărescu avu cinstea să recite din n e v a s t ă este u n lux.
— D a r n u î n d r ă z n e s c să m ă opun, versurile ei juvenile — un fioros cântec de — D e altfel, d o m n u l e R o a d w a y —
război — în faţa gloriosului bătrân care nu începea să concretizeze contele Lo­
domnule Roadway, măsurilor pe care uită să-i atragă atenţia asupra înaltei semni­
î n ţ e l e p c i u n e a dv. d o r e ş t e să le a d o p t e . ficaţii a acestui lucru: «Recită-mi ceva şi r e n z e t t i , d a c ă a r fi s ă m ă î n d e p ă r t e z
S u n t l a o r d i n i l e d v . N u m a i c ă n u înţe­ intr'o zi te vei mândri că Victor Hugo te-a de Napoli a ş lăsa o situaţie c a r e .
leg ce vreţi să spuneţi dv prin serviciu. ascultat spunând versuri» ! — Care?
 — Vieaţa m e a mondenă. Sunt invitat
la m a s ă î n fiecare zi. I n v i t a t l a t a t r u
î n fiecare s e a r ă - D a c ă i n t r u î n t r ' o c a ­
fenea, într'un r e s t a u r a n t , g ă s e s c întot­
deauna un prieten care să-mi plătească.
C r o i t o r u l , a c e l a c a r e m ă î m b r a c ă atât
de bine, a r e o d e o s e b i t ă s i m p a t i e p e n ­
t r u m i n e fiindcă... s u n t v i t r i n a Iui. Î ş i
închipue că a m chic, u n n u ştiu ce,
u n cachet s p e c i a l . Ce s ă v ă m a i s p u n ?
Faptul e că n u plătesc niciodată nimic.
— Asta e adevărat-
— D a r fac t o t c e i a c e fac a c e i a
care plătesc întotdeauna Deci, dom­
nule Roadway..
— P e n t r u a r e n u n ţ a la situaţia p e
c a r e o aveţi, v ă t r e b u e s c m a i m u l t
d e 1500 d e l i r e p e l u n ă
— Voila tout! î n c h e i e e l e g a n t c o n ­
tele, m i ş c â n d u - ş i nodul cravatei.
Englezul se g â n d i : Acesta s e toc­
m e ş t e şi a r e d r e p t a t e . C r e d i n ţ a s o ţ i e i
m e l e v a l o r e a z ă m a i m u l t d e c â t 1500 d e
l i r e p e l u n ă . Ş i ş o p t i î n l i m b a l u i leit
m o t i v u l vieţii l u i c o n j u g a l e ,
— Faithfuloess 1 moneyl
— Poftim?
— Nimic. F a c e m şase sute?
C o n t e l e m e d i t a l a r â n d u l l u i şi r ă s ­
punse net.
— N u pot.
— O ofertă definitivă? Ş a p t e sute,
— D e f i n i t i v ă ? Bine—fie şi ş a p t e s u t e .
— Plătesc înainte doi ani
Contele tresări, apoi, neîncrezător.
— Nu glumiţi?
— Nu g l u m e s c niciodată.
Domnul Roadway scrise câteva rân­
BCU Cluje m/uCentral
d u r i p e o h â r t i e p e c a r e o î n t i n s e a-
poi tânărului.
C o n t e l e citi : „ S u b s e m n a t u l d e c l a r d e l t ă v r e m e şi î n r e p e t a t e r â n ­ guvernează lumile;
a fi p r i m i t l i r e 16 800 r e p r e z e n t â n d s a ­
lariul pe doi ani î n c e p â n d din luna
F e b r u a r i e 1900. î n c a l i t a t e d e r e p r e ­
z e n t a n t a l c a s e i R o a d w a y şi C o . "
P e c â n d contele citea, d o m n u l Road­
w a y s c o t e a b a n i i d i n s e r t a r şi îi p u n e a
în faţa contelui. A c e s t a l u ă u n a e r d e
respect, iscăli fără a uita titlul d e conte
şi p u s e b a n i i î n b u z u n a r .
— Ş i . . c â n d î m i veţi face cinstea d e
a pleca din Neapoli?
— Mâine. Cel mai târziu poimâine.
— All right !
T o c m a i se p r e g ă t e a să plece când
doamna Roadway îmbrăcată într'un
d e s ă v â r ş i t tailleur i n t r ă î n o d a e r i s i ­
p i n d p r i n p r e z e n ţ a ei a p ă s ă t o a r e a at­
mosferă, de p â n ă atunci.
— Oh, d-ta, d r a g ă c o n t e ! A i c e v a c u
soţul m e u ?
— Nimic! — se grăbi să răspundă
t â n ă r u l c u u n a c c e n t d e z a d a r n i c ă pro­
t e s t a r e ; şi r i d i c â n d u m e r i i , s t r â n s e
doamnei R o a d w a y m â n a delicată p e
c a r e a c e a s t a i-o î n t i n d e a .
— C u m asta? — se miră doamna
R o a d w a y . A i v e n i t să-i faci o v i z i t ă
bărbatului meu?
— Şi ţie, explică englezul, m ă s u -
r â n d u - ş i soţia. E o vizită d e d e s p ă r ţ i r e .
— A h ! Pleci?
— D a , plec.
— N e laşi ? P e n t r u c â t t i m p ?
— Pentru mult timp —spuse domnul
R o a d w a y s u b l i n i i n d c u v i n t e l e şi c ă u ­
t â n d să s u r p r i n d ă p e figura soţiei sem­
nele involuntare ale unei m a r i emoţii.
Dar d â n s a e r a ocupată s ă îmblân­
zească nişte bucle rebele care ieşau
de s u b eleganta pălărie
— Şi u n d e te duci?
— L a Milano.
— A h ! te invidiez U n o r a ş delicios!
A m c â t e v a p r i e t e n e a c o l o . Iţi v o i d a
câteva scrisori de recomandaţie.
Englezul, care bănuise mai mult de­
cât a r ă t a s e t â n ă r u l , s e g â n d e a : „Ne­
v a s t a m e a face p e n e p ă s ă t o a r e a . D a r
nu e adevărat. Atitudinea contelui e
a c e e a a u n u i o m c a r e se ştie preţuit
Şi asta e adevărat". Şi dorind să se
l ă m u r e a s c ă definitiv, s e s c u l ă şi î i l ă s ă
singuri câteva minute.
P e l â n g ă consideraţiile lui d e soţ
m a i e r a u şi s o c o t e l i l e l u i d e o m d e
afaceri d o r i t o r d e a şti d a c ă socotelile
fuseseră exacte.
D u p ă câteva clipe d e r e z e r v ă , c o n ­
tele s e apropie d e d o a m n a R o a d w a y
c a r e , m u l ţ u m i t ă d e c o a f u r a ei, s e p r e ­
g ă t e a să se pudreze. Contele şopti:
— Nu spuneţi nimic?
— Despre ce?
— Că plec.
— N u s p u n n i m i c — şi î n c e p u s ă s e
pudreze.
— T o t u ş i . . . d u p ă c u m ştiţi...
— Ce?
— N ' a ţ i î n ţ e l e s ? N ' a ţ i v ă z u t privi­
r e a m e a ? N ' a ţ i s u r p r i n s î n g l a s u l meu..-
— Da, v ă d , sunteţi e m o ţ i o n a t . . O plă­
cere sentimentală, poate...
I T A L
- Î N D R E P T A R A L LUMII
University Library Cluj
duri, a m s p u s c ă c e n t r u l politicei
europene gravitează spre Roma In
ţ a r ă la n o i a c e s t l u c r u , d i n p ă c a t e , n u
a fost î n ţ e l e s ş i a m p i e r d u t m u l t e o c a -
ziuni de a n e apropia d e acest p o p o r
care a r e origine comună cu a noastră
şi d e c a r e n e l e a g ă a t â t e a i n t e r e s e
U n d i p l o m a t r o m â n , c â n d îi v o r b e a m
d e Italia d e azi, îmi s p u n e a c ă D-sa
î m b r ă ţ i ş e a z ă î n t r e g u l c a d r u al politi­
c e i e u r o p e n e şi I t a l i a e d o a r u n detaliu
de care nu se poate ocupa personal,
prea mult
A m rămas surprins de acest mod
d e a g â n d i .. I t a l i a d e t a l i u . . d a , p r e c u m
şi m i n t e a e u n d e t a l i u a l f ă p t u r e i o m e ­
neşti, d a r c â n d acest detaliu lipseşte,
ciobul d e lut preţueşte prea puţin.
F r a n ţ a , G e r m a n i a şi c h i a r A n g l i a
au priceput ce î n s e a m n ă acest detaliu,
ce î n s e a m n ă Italia c o n d u s ă d e o m u l
c a r e ş t i e c e v r e a şi v r e a c u o p u t e r e
şi o c l a r i t a t e , c u m a r a r e o r i i s t o r i a
popoarelor a înregistrat.
E u c r e d î n e x i s t e n ţ a u n e i forţe s u ­
perioare, inteligente, omnipotentă care
— La conscience est l'unique miroir qui
ne flatte, ni ne trompe personne.
— L'exemple est le plus éloquent de tous
1 s sermons.
— La jalousie provient de la crainte de
notre infériorité.
— C'est par le mépris seul qu'on venge.
— Tout part de l'âme et y revient.
— L'esprit ébauche le bonheur que la vertu
achève.
— Qui ne souffrit jamais ne sait plaindre
personne.
— Que la nuit paraît longue à la douleur
qui veille !
— Chacun a du l'esprit, mais le bon sens
est rare.
— Da, d a r din pricina unei femei
d e s p r e c a r e d a c ă a r şti c â t sufăr..
— N u m a i suferiţi A ş a sunt femeile..
şi î n t i n z â n d u - i m â n a : D r u m b u n d o m ­
n u l e c o n t e , şi s u c c e s .
In clipa aceasta domnul R o a d w a y
care ascultase după uşă convorbirea
î ş i f ă c u flegmatic a p a r i ţ i a
— Iartă-mă d r a g ă — spuse, privin-
du-şi afectuos nevasta. A ş dori să m a i
spun câteva cuvinte domnului conte.
O d a t ă singuri, d o m n u l R o a d w a y , lă­
m u r i t d e d a t a a c e a s t a şi c o n ş t i e n t d e
greşeala săvârşită se apropie de conte
şi c u u n z â m b e t s u p e r i o r .
— Ştii, m ' a m r ă s g â n d i t . I n definitiv,
p o a t e c ă ţi a r d i s p l a c e s ă p ă r ă s e ş t i
Neapoli H a i să n e î n ţ e l e g e m : îţi v e i
p ă s t r a s i t u a ţ i a d e a i c i şi v e i a v e a j u ­
m ă t a t e d i n c e e a c e ţ i - a m fixat D a r c o n ­
t e l e , privindu-1 d i s p r e ţ u i t o r :
„Regret, domnule Roadway, dar nu-mi
r e t r a g niciodată iscălitura".
Şi c u o e l e g a n t ă p l e c ă c i u n e s e în­
t o a r s e s p r e u ş e şi e ş i .
U n sfert de o r ă m a i târziu, aplecat
deasupra unui registru imens, domnul
R o a d w a y scrise c u o m â n ă nervoasă :
„ P l ă t i t 16800 l i r e p e n t r u a p ă s t r a c r e ­
dinţa unei neveste care nu m ă înşeală."
Proastă afacere !
I A
-
d e : N. I. Alexandrescu.
acea forţă lăsân-
du-ne liberul arbitru, m e n i t s ă p e r f e c ­
ţ i o n e z e „Eul u
nostru, conduce firele
existenţei şi intervine a t u n c i c â n d exis­
tenţa e în primejdie, când dezarmonia
a m e n i n ţ ă să p r o d u c ă u n d e z e c h i l i b r u
prea mare.
A c e a forţă s u p r e m ă , chemaţi-o D u m ­
nezeu sau c u m vă place, ne-a dat în
vechime marii conducători spirituali:
Buda.Moise,Crist, Mahomed ; ea creiază
centre de energie pe pământ pentru
a putea acţiona asupra omenirei pe
planul materiei, t r a n s f o r m â n d vibra­
ţiile, c r e i i n d a r m o n i a
Cercetaţi istoria religiilor, u r m ă r i ţ i
i s t o r i a o a m e n i l o r m a r i şi v e ţ i v e d e a c ă
aceşti conducători a u răsărit din ma­
r e a m a s ă a n o n i m ă ; Napoleon nu-i des­
c e n d e n t a v r e u n e i c a s e nobile, Musso­
lini e fiul u n u i f e r a r şi H i t l e r u n b i e t
zugrav.
E i s u n t creaţii ale acestei forţe su­
p r e m e c a r e s e s e r v e ş t e d e ei c a d e
nişte instrumente inteligente, cât m a i
perfecte omeneşte cu putinţă.
A c u m 14 a n i I t a l i a e r a f r ă m â n t a t ă
de multe patimi josnice, vântul comu­
n i s t şi d e ş ă n ţ a t a d e m a g o g i e a a ş a z i s e i
democraţii a m e n i n ţ a să împingă în pră­
pastie acest nobil popor.
D e s t i n u l Italiei e r a î n s ă a l t u l f o r ţ a
s u p r e m ă a c r e a t un non centru tie ener­
gie umană, şi-a a l e s d i n g l o a t ă f o r m a
curată c a r e r ă s p u n d e a scopului înalt
şi î n e a a r e v ă r s a t h a r u l d i v i n .
Potenţiind la m a x i m u m forţele „pro­
totipului ales , a dat putinţă marelui
o m s p r e c a r e s e î n d r e a p t ă azi ochii
lumii întregi, s ă înfăptuiască m i n u n e a
d e a s a l v a ţ a r a s a m a i î n t â i şi p r i n
p u t e r e a exemplului edificator să schim­
be însuşi rostul lumii
 w%^^wmmw%>%wz< CELE
Pornind delà ziarul socialist . A v a n t i "
c â n d s'a g ă s i t î n d e z a c o r d c u v e c h i i
tovarăşi de luptă ce alunecau pe panta
c o m u n i s m u l u i , a c r e e a t z i a r u l ,-Popolo
d ' I t a l i a " P r i n a j u t o r u l a c e s t u i z i a r fos­
t u l fiu d e f e r a r , c a r e o d a t ă î n d o i a ferul
înroşit pe nicovala tatălui său, a înce­
put să făurească o n o u ă conştiinţă
n e a m u l u i din c a r e făcea p a r t e . F ă u r a ­
rul înzestrat cu o voinţă de neînvins,
călăuzit de forţa d e c a r e vă v o r b e a m
şi-a t r a n s o r m a t p o p o r u l
Cardinalul S c h u s t e r al Milanului, ne
s p u n e a n o u ă g a z e t a r i l o r : „Lumea gân­
deşte aşa cum gazetarii o fac să gân­
dească". P u b l i c u l n u î n t o t d e a u n a a r e
v r e r e a şi t i m p u l a citi u n v o l u m , d a r
n e v o i a d e a fi în c u r e n t cu ş t i r i l e zil­
n i c e , a c u n o a ş t e r o s t u l vieţii î n c a r e
t r ă i m n e face s ă l u ă m u u z i a r în m â n ă ,
acel ziar prin m o d u l c u m e x p u n e ches­
tiunea, creiază c u r e n t e
Mussolini, p ă t r u n s de acest adevăr,
a c r e a t în I t a l i a presa dirijată, n u c e n ­
s u r a t a , p r i n e a şi-a c r o i t d r u m u l s p r e
putere, prin ea a dat o î n d r u m a r e să
nătoasă gândirei poporului italian
O p e r ă d e d ă r â m a r e şi d e p r e p a r a r e
m a i î n t â i , în u r m ă , g r e a u a o p e r ă d e
realizări
M e r i t u l m a r e al c o n d u c ă t o r u l u i i t a ­
lian, e c ă a ş t i u t , i m e d i a t c e a l u a t
frânele guvernului, să p u n ă cea mai
s e v e r ă ordine în propria-i casă.
A fost f ă r ă c r u ţ a r e , a c r e a t simţul
datoriei, a i m p u s t u t u r o r cinste şi mun­
că în folosul Italiei.
.Cine nu e cu statul e contra statu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
lui şi c i n e e c o n t r a s t a t u l u i s t r i c ă a r ­
m o n i a şi s u n t n e v o i t al î n d e p ă r t a , p e n ­
t r u a r e s t a b i l i r i t m u l n o r m a l " , a s p u s el
M u s s o l i n i , o m e c h i l i b r a t şi m o r a l el
î n s u ş i a a v u t p u t e r e a s ă facă a c e s t
lucru
Exemplul educator a uenit de sus
C a p u l s t a t u l u i l u c r e a z ă i n t e n s şi m e ­
t o d i c , n u şi î n g ă d u e a t i t u d i n i d e ş e n ţ a t e
— M i n i ş t r i n u m i ţ i şi r e v o c a ţ i d e el,
s u n t siliţi s ă u r m e z e e x e m p l u l î n ă l ţ ă ­
t o r al D u c e l u i .
I n I t a l i a toţi m u n c e s c i n t e n s î n t r ' u n
a c c e l e r a t r i t m f a s c i s t : o a u d i e n ţ ă fixată
d e u n M i n i s t r u a r e loc e x a c t l a o r a l a
c a r e a fost h o t ă r â t ă , f u n c ţ i o n a r i i d e
resort rezolvă cea mai m a r e parte a
lucrărilor, fără nevoia v r e u n e i inter­
v e n ţ i i şi f ă r ă i n u t i l e t ă r ă g ă n i r i ; bile­
ţelul d e r e c o m a n d a ţ i e , influenţa parla­
m e n t a r i l o r şi s a m s a r i l o r d e a f a c e r i , e
u n l u c r u c a r e în Italia a p a r ţ i n e istoriei
La Pompei.
T R E I CRIŞURI >z<wz<wmw^>
înlocuirea unuia sau m a i mulţi mi­
niştri nu mai provoacă lamentabile crize
de g u v e r n , ca în alte ţări, iar primarii
numiţi, n u aleşi (Podestà), î m p r e u n ă
c u p r e f e c ţ i i şi s e c r e t a r i i f e d e r a l i , asi-
u r ă o b u n ă a d m i n i s t r a ţ i e şi o c o n -
ucere unică. Fulgerătoare exemple
contra acelora c a r e au îndrăsnit să se
a b a t ă delà calea cinstei a u purificat
atmosfera în care trebuie să crească
şi s ă p r o p ă ş e a s c ă n o u a g e n e r a ţ i e .
Mussolini a impus tuturor o severă
d i s c i p l i n ă şi a fost n e î n d u r ă t o r , c h i a r
c u a c e i c a r i îi f u s e s e r ă d e m a r e a j u t o r .
C a z u r i l e lui T u r a t i , fostul s e c r e t a r al
p a r t i d u l u i şi al d e p u t a t u l u i B e l l o n i , fos­
t u l p r i m a r al M i l a n u l u i , c a r e azi lân­
cezeşte într'un l a g ă r din insulele Lip-
p a r i , s u n t e l o c v e n t e , ele a u p u s p e g â n ­
d u r i p e toţi cei c a r i a r fi d o r i t s ă t r ă ­
iască ghidându-şi vieaţa după vechile
sisteme.
In c o m e r ţ a c r e a t d e a s e m e n i simţul
d a t o r i e i şi a i m p u s c h i a r c o m e r ţ u l u i
bancar, să lucreze pentru consolidarea
statului
A c e l a ş r i t m l'a i m p u s i n d u s t r i e i şi
n u m a i astfel a p u t u t r e f a c e u n p o p o r
c a r e e r a î n p e r i c o l , a-şi s a l v a p a t r i a c a r e
c u paşi v e r t i g i n o s i a l u n e c a s p r e de­
zastrul comunist.
Ordine, disciplină, punctualitate.
A c e s t e sunt cele trei c o m a n d a m e n t e
a l e p a r t i d u l u i fascist P e n t r u î n t r e g Benito Mussolini.
a n u l s e î n t o c m e ş t e Calenaarul Fascist
în c a r e sunt orânduite mai dinainte
d a t e l e c â n d u r m e a z ă s ă a i b ă loc i n a u ­ Acele date n u se s c h i m b ă : pe mlaş­
g u r a r e a diferitelor o p e r e constructive tinile p o n t i n e u n d e d e d o u ă m i i d e a n i
P a p i i şi î m p ă r a ţ i i r o m a n i s e c ă z n e a u
ale regimului.
s ă a s a n e z e f o c a r e l e d e m a l a r i e , a u a-
p ă r u t la d a t e fixe, c a p r i n m i n u n e ,
Litoria, Sabaudia: t â r g u r i m o d e r n e în­
c o n j u r a t e de ferme m o d e l ; d a r „Via
d e l I m p e r o " . , şi c â t e a l t e n e n u m ă r a t e
realizări, care păreau cu neputinţă de
înfăptuit?!
O atare desfăşurare de energie, ara­
r e o r i s'a v ă z u t la o n a ţ i u n e şi m i n u n e a
p a r e şi m a i m a r e , c â n d ţ i n e m s o c o t e a l ă
IN CATEDRALA c ă f a p t u l s e p e t r e c e în Italia, u n d e
traeste un popor artist predispus spre
In catedrală nu e nimeni, v i s şi r e v e r i e , d a r italianul de az nu
Tăcere mistică şi rece
Prin afumatele ogive, mai e cel de eri O m u l e p e r f e c ţ i o n a b i l
Alunecă prin praful vremii şi în v i r t u t e a a c e s t e i p e r f e c t i b i l i t ă ţ i , î n
Săgeţi de raze-anemiate c a r e d n u l M u s s o l i n i c r e d e , el a c ţ i o ­
Cu vagi reflexe de ametiste n e a z ă : italianul de mâine, va fi un exem­
plu demn de imitat.
La Sfânta Maică, o beteală, C h i a r adversarii interni, de eri, ai
îşi tremură, luciri de aur
In fund, o luminiţă luptă, D u c e l u i , c a r i e r a u s t i n g h e r i ţ i c ă li s e
Tresare 'n frică, să nu moară. t u r b u r ă a c e l «dolce f a r n i e n t e " , s u n t azi
Smerite, stranele bătrâne, admiratorii săi.
Stau drept, ţinându-se de mână. Aţi văzut cum a răspuns poporul
Pe la icoane, mucuri stinse, italian î m p r u m u t u r i l o r interne, depă­
Şi miros slab de busuioc. ş i n d , î n c â t e v a zile n u m a i , c u m u l t s u ­
In bolta 'naltă, fumurie, m a c e r u t ă ? D e ce?... C r e d i n ţ a î n o m u l
Printr'o fereastră fără sticlă cărei conduce
O rază caldă năvăleşte, I t a l i a e o ţ a r ă s ă r a c ă , şi t o t u ş i , a r e
Şi, străbătând grăbită, bolta moneta atât de ridicată, mulţumită ace­
In drum luiaşi o m G u v e r n a n ţ i i noştri, cari se
O cruce poleeşte. p e r i n d ă la c â r m a u n e i ţ ă r i a t â t d e b o ­
In catedrala 'ntunecată, gate ca a noastră, nu au oare nimic
Doar crucea îi singură 'n lumină, d e î n v ă ţ a t d e l à I t a l i a f a s c i s t ă ? N u le
Iar Christ, însângerat în cue, poate servi ca un luminos î n d r e p t a r ?
Cu faţa blândă A ţ i v ă z u t c u m s ' a u c o m p o r t a t în a c ­
îndurerată, tualul războiu?
Ca un simbol celesf, luceşte ! Aţi a d m i r a t a c ţ i u n e a h o t ă r â t ă şi l a
Un glas ca şi din altă lume timp oportun declanşată, atitudinea
Se pierde 'n aer de tămâe.
d e m n ă c a r e n u s'a i m p r e s i o n a t d e g ă ­
Şi rugăciunea solitară l ă g i o a s a L i g ă a N a ţ i u n i l o r , n i c i d e ridi-
Vibrează lin şi plângător ! culile sancţiuni, c a r e a u î n d u r e r a t p e
Dar catedrala e pustie ! toţi r o m â n i i c a r e s e s i m t m a i a p r o a p e ,
Doar Christ, in nimbul de lumină legaţi mai mult de R o m a eternă decât
Ascultă trist şi resemnat ! de Ailè-Sellasie ? Negusul c a r e vorbea
Lilla Giuşcă Speranti». î n n u m e l e u n e i p a t r i i i n e x i s t e n t e şi d i n
mmsmmmmum
care nu a pregetat prea mult ca să
d e z e r t e z e , c â n d şi-a v ă z u t p i e l e a m ă ­
slinie în pericol
A ţ i v ă z u t c u m a ş t i u t s ă a d u c ă la
s i m ţ u l r e a l i t ă ţ i i c h i a r p e cel m a i î n v e r ­
ş u n a t şi p u t e r n i c a d v e r s a r , c a r e r e c u ­
noscând inutilitatea ridicolelor m ă s u r i
a p l i c a t e d e «claponii» d i n G e n e v a , a
a v u t c a v a l e r i s m u l s ă c e a r ă r i d i c a r e a lor.
R o m â n i a în u r m a . sugestiilor pri­
m i t e , a fost p r i m a ţ a r ă c a r e s'a g r ă b i t
s ă a p l i c e s a n c ţ i u n i l e şi u l t i m a c a r e s ă
l e r i d i c e , i a r la G e n e v a n e a m e r i j a t
în a p ă r ă t o r i ai lui Sellasie...
D e c e n u a m p r i c e p u t n i c i p â n ă azi
că lupta se d a între două c u r e n t e : u n u l
constructiv care căuta să armonizeze
c l a s e l e s o c i a l e î n t r e e l e , şi a l t u l d e s -
tructiv c a r e se bazează p e lupta de
c l a s e şi c a r e p e n t r u a s e m e n ţ i n e a r e
nevoie ca haosul să se întindă peste
întreaga Europă?
R o m a şi M o s c o v a s u n t c e l e d o u ă
alternative.
UNGARIA SE
CJn U n g a r i a s e î n r e g i s t r e a z ă u n in-
teres progresiv pentru problema
minorităţilor. Mişcarea deocamdată
s e a l i m e n t e a z ă d i n e n t u z i a s m u l şi
i n i ţ i a t i v a p a r t i c u l a r ă , d a r s u n t in­
d i c i i c ă o f i c i a l i t a t e a o a p r o b ă şi o
menajează. Pe lângă universităţile
din U n g a r i a s'au înfiinţat Institute,
c a r e s t u d i a z ă m e t o d i c şi p r i n mij­
BCU Cluj / Central University LibraryDoborâtă
l o a c e ştiinţifice v i e a ţ a şi s i t u a ţ i a m i ­
norităţilor u n g a r e din statele suc­
cesorale, publicând rezultatul cer­
c e t ă r i l o r lor în diferitele p e r i o d i c e
şi z i a r e . P r i n t r e a c e s t e i n s t i t u t e mi­
n o r i t a r e s'a d i s t i n s cel d e p e l â n g ă
U n i v e r s i t a t e a d i n P é c s c a r e , în co­
laborare cu institutul similar de
d r e p t internaţional, d e p u n e o acti­
vitate remarcabilă.
Noua mişcare a isbutit să tre­
zească un interes real în opinia
publică u n g a r ă p e n t r u p r o b l e m a mi­
n o r i t ă ţ i l o r . I n l u n a J u n i e a. c . c e r -
CUGETÄRI
Pământul sfânt al Ţării, se păstrează numai
cu deplină curăţenie sufletească.
* 2. S ă s e o r g a n i z e z e c u r s u r i d e lim­
Fapta bună este'n vieaţă cartea de vizită a
înţelepciunii omului.
Cine înţelege păsul aproapelui, înţelege
însăşi durerea sa.
Versul păstrează în el sufletul poetului şi-1
explică şi altora.
Muzica înalţă sufletul ; sufletul bun înalţă
omul.
Libertatea oferă cea mai mare bucurie, şi
aduce fericirea, dacă nu este nesocotită...
* lentaţi. Sunt sigur că publicul, dacă va afla
Acela care provoacă neîntemeiate vrăş­
maşii, este vrăşmaş pe sine însuşi.
*
A ceti cât mai mult, este a câştiga timp
în vieaţă.
George I. Vlădoi.
CELE T R E I CRIŞURI mm>mmmmmwm
înţelepciunea legendară a poporului s i t u a ţ i e i m i n o r i t ă ţ i l o r din s t a t e l e s u c
român ne îndreaptă spre Roma. cesorale, informaţii, p e c a r e să le
Numai Roma poate servi ca îndreptar p l a s e z e î n p r e s a u n g a r ă şi c e a d i n
popoarelor latine şi o u n i u n e a t u t u r o r
străinătate.
statelor latine din E u r o p a , a r avea o
forţă m o r a l ă de n e î n v i n s , i a r blocul 5. S ă s e s t a b i l e a s c ă o legătură
latin a s i g u r â n d p a c e a E u r o p e i , a r ga­ c u l t u r a l ă şi s p i r i t u a l ă permanentă
ranta pacea lumii cu minorităţile u n g a r e din statele
s u c c e s o r a l e şi c u n a ţ i u n i l e v e c i n e .
S ă p r i c e a p ă la t i m p g u v e r n a n ţ i i n o ş
Cealaltă anchetă, organizată de
t r i că o r i c e a t i t u d i n i d u b i o a s e , ş o v ă i ­
către Uniunea Generală a Studen­
toare, orice cochetare diplomatică cu
internaţionala comunistă e dăunătoare ţilor din U n g a r i a , a a v u t loc la Bala-
statului r o m â n t o n s z ă n t o d î n t r e 15 ş i 21 I u n i e a . c .
S ă i n a u g u r ă m o p o l i t i c ă d e m n ă , ro­ A u c o n f e r e n ţ i a t d-nii d r . L a d i s l a u
mânească, n a ţ i o n a l a , s ă n u n e m a i lă­ Ottlik, Zoltan B a r a n y a i , Francise
s ă m conduşi d e . . . sugestii din afară, Faluhefyi, Dr. Bela Kardoş, E r n e s t
s ă u r m ă m e x e m p l u l Italiei c a r e a ş t i u t F l a c h t b a r t , d r . A n d r e i R o n a i şi E n t e ­
s ă r i d i c e f r u n t e a s u s şi s ă s e facă r e s ­
ric Prokopy, delegaţii minorităţilor
pectată
u n g a r e din Cehoslovacia, R o m â n i a
S i m ţ u l d e m n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e îi a s i g u r ă şi J u g o s l a v i a .
azi p r i m a t u l şi d e a c e e a z i c e a m c ă : Ita­
lia poate servi ca îndreptar al lumii. A r fi c a p r e s a s t a t e l o r s u c c e s o ­
rale s ă a c o r d e a c e s t e i m i ş c ă r i cu­
venita atenţie.
MIŞCA....
de : Alex. O l t e a n u .
cetătorii au organizat două anchete
s p r e a s t u d i a şi d i s c u t a p r o g r a m u l ,
o b i e c t i v e l e şi m e t o d e l e c e r c e t ă r i l o r . Elegie
Una, girată de revista «Lâthatâr»
(Orizont), r e a p ă r u t ă d u p ă o p a u z ă Peste 'ntinderi de mirişti
Peste codrii goi şi trişti —
d e c â ţ i v a a n i , a a v u t loc la B u d a ­ Prin ogoarele de gând
p e s t a , în 3 I u n i e a. c , s u b p r e z i d e n ­ Trece toamna lăcrămând ..
Cluj
ţ i a P r o f e s o r u l u i d-r F r a n c i s e F a l u -
helyi, directorul Institutului Mino­
de rugină
Moare edera 'n grădină ;
ritar de pe lângă Universitatea din Mor — sub giulgiul trist de nori —
Pees. L a anchetă au mai participat Ultimele toamnei flori...
d - n i i d-r G h e o r g h e S t e u e r ( a g e n t u l Din văzduh, cad în amurg
delegat de către guvernul Gömbös Lâncede tăceri, ce curg
s ă înfiinţeze f r o n t u l u n i t a r al m i n o ­ Peste gândul meu stingher
r i t ă ţ i l o r u n g a r e şi g e r m a n e d i n sta­ Răstignit pe prag de cer...
tele s u c c e s o r a l e ) , I n g i n e r u l d-r l o a n Sufletul crescut în cânt,
S t i t z , d-r F r a n c i s e K u s s b a c h , d - r In miresme de cuvânt, —
C o l o m a n P o n g r â c z ( p r o p a g a t o r u l ti­ Desbrăcat de vis şi dor
Cere milă tuturor...
m i d al colaborării p o p o a r e l o r d u n ă ­
rene), d-r A l e x a n d r u K u t h y , p r e ş e ­ Rapănă de-atâta sgură.
dintele Uniunii Generale a Societă­ Toamna asta grea şi dură,
Cu vuiri de vânt şi ceaţă
ţilor C u l t u r a l e d i n U n g a r i a şi l o a n Mi-a căzut acum pe viaţă..
Ölvedi, d e l e g a t u l u n e i societăţi stu­
V. P o p a Măceţeanu
denţeşti constituite d e c u r â n d la Bu­
dapesta pentru studierea problemei
minorităţilor, care a propus c a :
1. S ă s e o r g a n i z e z e s e m i n a r i i m i ­
Păţania lui Cincinat
noritare pe lângă toate universită­ la Tulcea
ţ i l e şi ş c o l i l e s e c u n d a r e d i n U n g a r i a .
J?ig& culturală din Tulcea, organizase un
festival literar în acest oraş. Printre scrii­
b i l e r o m â n ă , s â r b o - c r o a t ă şi s l o v a c ă . torii cari îşi dedeau concursul acestei săr­
3. S ă s e înfiinţeze b u r s e p e l â n g ă bători româneşti era şi spiritualul Cincinat
universităţile din statele succesorale. Pavelescu.
Pe drum, Cincinat zice:
4. S ă s e î n f i i n ţ e z e l a B u d a p e s t a — Vreţi să fac eu să fim primiţi triumfal
un birou de presă central care să de autorităţile din Tulcea?
— Cum o să faci? întrebară ceilalţi scriitori
procure informaţii precise asupra
— O să vedeţil
Şi cum ajunse la Galaţi, de unde scriitorii
trebuiau să se îmbarce pentru Tulcea, Cin­
cinat Pavelescu dădu următoarea telegramă
prietenului S. prefectul judeţului:
Sosesc incognito cu o ceată de prieteni ta­
de sosirea noastră, se va grăbi să ne facă
o manifestaţie entuziastă. Rog luaţi măsuri
ca ordinea publică să nu fie turburată.
« Cincinat*
— Să vedeţi ce efect o să aibă telegrama
asta ! — spuse, mulţumit, Cincinat Pavelescu
tovarăşilor săi de drum. Prefectul S. e un om
 msasmsmBmsmm CELE
foarte inteligent. El o să priceapă numaide­
cât ce vrem noi. Toată Tulcea are să fie în
port!
Şi legănaţi de aceste visuri de glorie, scrii­
torii ajunseră la Tulcea. Când să debarce
însă, în port nu era nimeni «Ce să fie asta?»
se întrebară ei dezamăgiţi
— Se vede că nu e Tulcea aici ! — îşi dete
părerea unul din ei.
— O fi, poate Sulina ! — îngână un altul
tare 'n geografie.
In vremea aceasta, un domn cu rozetă la
butonieră şi cu priviri şirete de vulpe se a-
propie misterios de Cincinat şi îi şopti :
— Bine aţi venit, domnule Cincinat!
Eu sunt directorul prefecturii !
— Îmi pare bine ! — răspunse Cincinat.
— Dorinţele d-v. au fost împlinite întocmai,
domnule judecător ! — adaogă poliţaiul, ple-
cându-se cu respect.
— Care dorinţi? —întrebă nedumerit poe­
tul.
— Alea din telegramă. Dacă nu telegra-
fiaţi, se ducea «incognitul'! Liga voia să iasă
cu steagul în port. O grămadă de lume ve
nise de vreme la vapor. Dar am tost straşnic !
Am secfestrat toată lumea în casă şi am e-
vacuat portul 1
Consternaţi dar abia putându şi ţine râsul,
scriitorii se uitau unul la altul şi toţi la Cin­
cinat.
Acesta mulţumi ironic poliţaiului rugându-1
să fie gentil să ia aceleaşi măsuri riguroase
şi seara, spre a împiedica lumea să vie la
festival. Apoi tovarăşilor săi le zise:
— Prefectul n e a jucat farsa!
Seara, când scriitorii, în frunte cu Cincinat
s'au dus să-1 felicite pe prefect pentru modul
spiritual cum răspunsese la gluma lor, d-1 S.,
îi spune lui Cincinat, bătându-1 cu binevoi­
toare prietenie pe umăr:
— Pentru tine, dragă Cincinat, fac oricând,
orice ! Am înţeles numaidecât situaţia ta. Ca
magistrat nu puteai să te dai în spectacol...
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Trebuia să rămâi incognito... D'aia ţi-am sa­
tisfăcut cu energie cererea...
Cincinat zâmbia nedumerit, dar amabil
Ceilalţi se uitau în pământ de teamă să nu i
bufnească râsul.
Prefectul nu 'nţelesese gluma. A. Ş.
NOTE
Ce se petrece în Spania.
D-l profesor N. lorga, fost preşedinte
ae consiliu, publică în ziarul „Neamul
Românesc", sub titlul „Ce nu se înţelege
în Spania", următorul articol:
„Indignată de acţiunea criminală a
unui guvern care îngăduia ca adver­
s a r i i l u i s ă fie c ă u t a ţ i a c a s ă , s m u l ş i
d i n m i j l o c u l familiei lor, î n j u n g h i a ţ i î n
t r ă s u r ă şi a r u n c a ţ i î n t r ' u n c i m i t i r , p r e ­
c u m şi d e u n r e g i m d e a g i t a ţ i i s t e r p e
şi d e r i d i c a r e l a p r i m u l r a n g a n e p r e ­
g ă t i ţ i l o r şi n e p r i c e p u ţ i l o r , a r m a t a s p a ­
n i o l ă s'a r i d i c a t p e n t r u r e s t a b i l i r e a
ordinei-
A c e a s t a se înţelege. E d u r e r o s că a
trebuit să ajungă acolo, d a r se înţele­
g e . S e p o a t e şi a p l a u d a , n u f ă r ă fireşti
t e m e r i p e n t r u viitor.
D a r e vorba de toată a r m a t a . Nu se
luptă r e g i m e n t e l e î n t r e ele D e la T a n ­
g e r l a I r u n e a c e l a ş i s p i r i t şi a c e i a ş i
voinţă.
In a c e s t c a z , l u c r u l t r e b u i a t e r m i n a t
în c â t e v a zile.
E a d e v ă r a t c ă g u v e r n u l îşi t ă c u s e o
miliţie civilă şi c ă e l a r e î n a f a r ă m i j ­
l o a c e d e a-şi p r o c u r a m a ş i n i şi m u n i ­
ţii d e la o a m e n i i c a r i a u o s i n g u r ă
patrie: Stânga.
D a r o a r m a t ă nu se poate î m p i e d e c a
de a s e m e n e a cete d e fanatici, c ă r o r a
li l i p s e ş t e t o t c e t r e b u i e p e n t r u a face
un adevărat războiu.
T R E I CRIŞURI
E l e s e î m p r ă ş t i e c u m i t r a l i e r a şi c u
tunul.
D a r a c e a s t a n u s e face şi l u p t e l e în
fiecare zi, şi c u s o l d a ţ i c a r i s e p r e d a u ,
fac s ă s e v e r s e m a i m u l t s â n g e d e c â t
o execuţie fulgerătoare
Ori nenorocita Spanie a ajuns să nu
a i b ă d e c â t o f a n t o m ă d e a r m a t ă !".
Generalul Alevra.
Z i l e l e t r e c u t e s'a c o b o r â t î n m o r ­
m â n t , m i l i t a r u l d e elită, o s t a ş u l d e s ă ­
v â r ş i t (Jeneneralul Alevra, c a r e şi-a s e r ­
vit ţ a r a î n t i m p d e p a c e şi m a i a l e s în
război, cu neştirbite credinţe
Cad ca frunzele de t o a m n ă români
vaşnici, târâţi dintr'o bucată, rărin-
du-se m e r e u rândurile camarazilor de
înaltă ţinută.
Regretând adânc această neaştep
t a t ă p i e r d e r e d i n t r e c e i vii, R e u n i u ­
n e a «Cele t r e i Crişuri» o m a g i a z ă c u
r e s p e c t m e m o r i a acestei nobile figuri
româneşti dispărută
Românii de peste Nistru.
D e a t u n c i (1921-1922) şi p â n ă a s t ă z i
a u t r e c u t ani mulţi, i a r calvarul sufe­
r i n ţ e l o r c e l o r izolaţi d e l u m e a l a t i n ă ,
prin albia Nistrului, continuă mai de
p a r t e şi p o a t e v a c o n t i n u a .
Norocul R o m â n i l o r de peste Nistru,
r e f u g i a ţ i la n o i î n ţ a r ă , a fost s e n t i ­
m e n t u l m a r e l u i p u b l i c r o m â n e s c şi m a i
a l e s a c e i c o n d u c ă t o r i ai i n s t i t u ţ i i l o r
n o a s t r e , c a r i a u r ă s p u n s c u d r a g ă i-
n i m ă şi l a m o m e n t u l o p o r t u n , d u r e r i ­
l o r l o r şi i-au a j u t a t d i n t o a t e p u t e r i l e
i z o l â n d u - i d e c u r e n t u l b o l ş e v i c . In frun­
tea c o n d u c ă t o r i l o r instituţiilor din Ba­
sarabia, de pe acele timpuri, trebuie
a ş e z a t D-1 g e n e r a l I. P o p o v i c i s e n a t o r
de Drept, care pe vremea când avea
sub c o n d u c e r e a D-Sale C o m a n d a m e n ­
t u l T e r i t o r i a l al B a s a r a b i e i , a d a t c e l
mai m a r e sprijin R o m â n i l o r din U-
c r a i n a , r ă s p u n z â n d la s u f e r i n ţ e l e c e l o r
î n t o r ş i la s â n u l P a t r i e i M a m e c u suflet
şi i n i m ă l a r g ă d e b u n R o m â n
D-1 G e n e r a l P o p o v i c i , c u n o ş t e a f o a r t e
bine durerea Românilor Transnistrieni.
G â n d u r i l e noastre, celor veniţi din
i a d u l r o ş u şi a d ă p a ţ i la c u l t u r a P a t r i e i
noastre România, se îndreaptă către
D-sa, pentru ca din centrul r o m â n i s m u ­
lui să-şi s p u n ă c u v â n t u l a u t o r i t a r şi
««gnnEaBwn^
h o t ă r â t o r în m o d r ă s p i c a t în a c e a s t ă
chestiune.
Dincolo de raiul roşu, acoperit de
tăcere, există o lume r o m â n e a s c ă , u n d e
nici u n strein n u poate intra. S i m ţ i r e
şi c a r t e r o m â n e a s c ă l e g a t ă d e p a t r i a
m a m ă nu există Statul r o m â n subven
ţionează şcolile r o m â n e ş t i din penin­
s u l a B a l c a n i c ă , d a r la c e l e d e p e s t e
Nistru, n'are dreptul să se a m e s t e c e .
P r o b l e m a t r a n s n i s t r i a n ă , e s t e azi s t r ă ­
ină de n e a m , d a r m o m e n t u l n u este
p i e r d u t p e n t r u a-i s a l v a p e R o m â n i i
d i n U c r a i n a şi S i b e r i a , d e ş i m u l ţ i d i n ­
t r e ei f ă r ă v o i e a u a p u c a t f o r ţ a t d u -
m u r i , c a r i ii d u c la p i e r z a n i e , î n t i m p
c e n o i s t ă m n e p u t i n c i o ş i î n faţa d u r e ­
r i l o r şi s u f e r i n ţ e l o r lor. i n n u m e l e d r e p ­
t u l u i d e u m a n i t a t e (pe c a r e b o l ş e v i c i i
îl a f i ş e a z ă c a r e c l a m ă n u m a i ) , î n n u ­
mele datoriei de Români, ne a d r e s ă m
D lui g e n e r a l 1. P o p o v i c i , p e n t r u c a
p r i n g l a s u l D - S a l e O n o r a t u l S e n a t al
României să aducă o îmbunătăţire în
a c e a s t ă c h e s t i u n e . O r i îi l ă s ă m p e R o ­
mânii de peste Nistru să piară în ghia-
r e l e b o l ş e v i c i l o r , o r i îi s a l v ă m i n t e r v e ­
nind la m o m e n t u l a c e s t a potrivit c â n d
• avem raporturi cordiale cu Rusia.
L a b r a v u r a d e o s t a ş d e s t o i n i c D-1
g e n e r a l I. P o p o v i c i , îşi v a a s i g u r a r e ­
cunoştinţa celor peste şapte sute de
mii de R o m â n i Transnistrieni Plăeşii
lui Ştefan c e l M a r e v ă a ş t e a p t ă , D - l e
general. Paul şt. tiu»
Roadele propagandei noastre.
Intre numeroasele scrisori ce primim
s o c o t i m util a d a p u b l i c i t ă ţ i i r â n d u r i l e
de mai jos, scrise de răzeşii din Jud.
A r a d , c u s i n c e r i t a t e a şi c u r ă ţ i a l o r s u ­
fletească In ce n e priveşte, s u n t e m
m â n d r i d e a s e m e n e a c o n s t a t ă r i şi a-
d r e s â n d a c e s t e i familii r o m â n e ş t i a r d e ­
lene expresiunea aleselor noastre sen­
timente de mulţumire, a d r e s ă m acestei
o n o r a b i l e familii c u v â n t u l e n t u s i a s t d e
a v â n t şi î m b ă r b ă t a r e p e n t r u t r i u m f u l
cauzei româneşti.
Domnule Colonel,
In sala primăriei Iaşilor când am auzit pe
Al. Răşcanu spunând numele D-voastră — o
vădită emoţie m'a cuprins, iar emotivitatea
mea era ajunsă din urmă de amintiri din
fragedă copilărie.
«Colonelul Bacaloglu» e pronunţat cu sfin-
« ^ » » « » » 3 3
tenie în toate părţile ţării, mai cu seamă însă
în Crişana şi Banat, unde literele şi gându­
rile duse pe «Cele Trei Crişuri» au prins
teren şi au dat roade.
Dar să fiu concret.
Noi, fraţii Bugariu din Comloşul Mare, din
Bănat,—am pomenit revista D-voastră ca pe
o adevărată evanghelie. Apariţia ei era pen­
tru noi un fericit eveniment. Pe «Cele Trei
Crişuri» am făcut întâia mea buchisire extra-
şcolară. Desigur clişeele din toate părţile lumii
mi-au lărgit încă de pe atunci orizonturile
minţii mele fragede.
Fraţii mei, George şi Vicenţiu (mort în
1932) au profitat într'o şi mai mare măsură
de slova şi duhul ales ce-1 aducea revista Dv.
Ca roade, iată-ne, — pe cei trei copii ai
primarului din Comloş—am apucat condeiul
cu modelul strădaniilor D-voastră mereu în
faţă : — Vincenţiu, redactor la * Vestuh re­
dactor la Analele Banatului, colaborator la
« Cuget Clar», « Societatea de mâine, Tribuna
nouă, redactor la <Unirea română', redactor
şi întemeetor al revistei de specialitate «.Bu­
letinul Sindicatului de export de animale
din Timişoara, a publicat în volum 1) l-Că­
lătoria lui Demidoff în Banat, 2) Banatul
de altă dată cu 3Ü stampe din 1837.
Moartea lui a lăsat un gol în cultura bă­
năţeană.
George: a colaborat în limba esperanto la
revistele 'Esperanto» din Geneva şi «Litera­
tura mondo» din Budapesta cu interesante
comentarii asupra literaturii româneşti
Aurel — adică, eu—mă ştiţi la Luceafărul,
la Opinia, la Suflet Nou, iar mai recent re­
dactor la «Presa Olteniei» din Craiova.
Aceste simple roade culese de dvs. trebue
să vă aducă mulţumire sufletească şi îmbăr­
bătare,—ca să daţi ţării şi alte elemente, mai
de reală valoare.
Aurel Bugariu.
C Ă R Ţ I BCU Cluj / Central University Library Cluj
G e n e r a l I . A n a s t a s i a : Oastea Ro­
mână. V o i . 86 p a g . B u c u r e ş t i . E s t e o
voluminoasă lucrare de mare valoare
documentară. Autorul, un eminent ge­
neral, c u n o s c u t prin diferitele studii
publicate, a cercetat toate izvoarele
p e n t r u a r e d a u n i s t o r i c c o m p l e c t al
evoluţiei Oastei r o m â n e d e a l u n g u l vea­
curilor.
Lucrarea d - l u i general Anastasiu
e s t e u n i c ă în a c e s t g e n l a n o i .
D-sa, î n c e p â n d din e p o c a dacică, ba­
zat pe premise puternice, conchide că
există o a r m a t ă organizată, a r m a t ă ca­
r e n u s'a p i e r d u t o d a t ă c u p ă r ă s i r e a
D a c i e i d e c ă t r e R o m a n i , ci s'a i n t e ­
g r a t i n fiinţa p o p u l a ţ i e i r ă m a s e . In t i m ­
p u l n ă v ă l i r i i b a r b a r i l o r s'a d o v e d i t a-
ceasta. Apoi oştirea organizată după
sistemul de atunci a continuat să existe
î n k i n e z a t e şi v o e v o d a t e , l u â n d o î n ­
făţişare nouă, corespunzătoare necesi­
tăţilor apărării hotarelor.
D o c u m e n t a r şi e x t r e m d e i n t e r e s a n t ,
a u t o r u l s t u d i a z ă fiecare e p o c ă , for­
m â n d capitole unitare. Delà oastea
voivodatelor, ne lămureşte pe r â n d
c u m e r a u o r g a n i z a t e a r m a t e l e diferi­
t e l o r s e c o l e şi d i f e r i ţ i l o r d o m n i , c a r e
s'au p e r i n d a t la frânele celor două prin­
cipate. Descrie cu m a r e m e ş t e ş u g lup­
t e l e diferiţilor d o m n i , s c o ţ â n d î n r e l i e f
p u t e r e a d e c o m b a t i v i t a t e a o a s t e i şi is­
cusinţa conducătorilor.
D-1 g e n e r a l A n a s t a s i u , c e r c e t â n d t o t
c e i a c e s'a s c r i s î n c r o n i c e l e r o m â n e ş t i
şi s t r e i n e , a s t r â n s şi s i s t e m a t i z a t u n
m a t e r i a l b o g a t , i l u s t r â n d şi p r i n s t a m ­
p e , h ă r ţ i şi d o c u m e n t e o r g a n i z a r e a oas­
tei r o m â n e , e x i s t e n ţ a ei, d i n t i m p u r i l e
c e l e m a i v e c h i , p â n ă la î n c e p u t u l s e ­
c o l u l u i al n o u ă s p r e z e c i l e a . A f a r ă d e a-
CELE TREI CRIŞURI
ceasta prin i n t e r p r e t a r e a logică a eve­
nimentelor la care oastea r o m â n ă a
a v u t î n d e c u r s u l s e c o l i l o r u n r o l în­
semnat, a spulberat atâtea legede cu
care este punctată istoria Românilor
şi c a r e s u n t n u m a i p r o d u s u l u n o r fante­
zii D-1 g e n e r a l A n a s t a s i u d o c u m e n t e a ­
z ă a c e a s t a c u p r i s o s i n ţ ă . E s t e şi o r e a ­
b i l i t a r e a o a s t e i r o m â n e ; e s t e şi u n
studiu muncit, de o reală valoare care
d e p ă ş e ş t e c a d r u l obişnuit.
G. B.
D r . V . V a i c n l e s c n : Toate leacurile
la îndemână— I a t ă o c a r t e , c a r e nu-şi
p o a t e g ă s i a s e m ă n a r e în c e i a c e p r i v e ş t e
u l i i i t a t e a ei p e n t r u s a t e l e n o a s t r e .
I n u l t i m i i a n i s'a v o r b i t m u l t d e î m -
p r ă ş t i e r e a c a r p i la sate. Diferite sta­
tistici, p u b l i c a t e p e r i o d i c , n e - a u l ă m u ­
rit, c ă s a t e l e n o a s t r e d e ş i l i p s i t e d e bi­
blioteci populare, totuşi m u l ţ u m i t ă gân­
d u l u i b u n al u n o r c o n d u c ă t o r i l u m i ­
naţi, au reuşit să p u n ă în m â n a ţăra­
nilor unele cărţi folositoare. D e s i g u r
a n i d e zile s'a c r e z u t c ă e s t e b i n e s ă
d e s v o l t ă m g u s t u l cititului la ţară, p r i n
introducerea literaturii populare Po­
veştile în special e r a u bine primite de
ţ ă r a n i şi m u l t e o r e d e s e a r ă ele a d u ­
c e a u b u n a dispoziţie în casele t ă c u t e
ale satelor de pe întinsul României.
Ori câţi medici cu dragoste d e ţă­
r a n i a m a v e a n o i la d i s p e n s a r e l e s ă ­
teşti, f a ţ ă d e n u m ă r u l m a r e al c e l o r
c e a ş t e a p t ă a s i s t e n ţ ă m e d i c a l ă , ei s u n t
a p r o a p e n e p u t i n c i o ş i . Ş i c u d r e p t cu­
v â n t a s p u s u n m a r e s o c i o l o g : «în o r i
ce ţ a r ă din l u m e grija sănătăţii popo­
rului să primeze» E s t e adică tocmai
c e i a c e l i p s e ş t e l a n o i S f o r ţ ă r i s e fac,
d a r n e v o i l e s u n t m a r i şi m i j l o a c e l e r e ­
duse. Iată dece este bine ca lipsurile
a c e s t e , c a r e v o r d ă i n u i î n c ă , s ă fie,
atât pe cât este cu putinţă înlăturate,
prin u n e l e iniţiative folositoare. Şi u n
m a r e gol nu n u m a i în vieaţa satelor,
d a r pot s ă afirm, fără t e a m ă c ă voiu
fi d e s m i n ţ i t , c h i a r şi î n v i e a ţ a o r a ş e l o r ,
u m p l e c a r t e a d-lui dr V . Voiculescu.
Este una dintre puţinele cărţi care
s u n t consultate la noi la ţ a r ă P e valea
D o a m n e i , la D o m n e ş t i , Stăneşti, R e t e -
v o e ş t i e t c , p â n ă la N u c ş o a r a şi B r ă -
det învăţătorii, secondaţi de ţărani, au
început să dea m a r e atenţie plantelor
de leac Pot să spun, că, deşi a m co­
lindat foarte mult satele ţării mele,
niciodată nu a m constatat mai multă
g r i j e p e n t r u s t r â n g e r e a şi î n t r e b u i n ţ a ­
rea acestor plante ca după apariţia
cărţii despre care vorbim. Şi aceasta
p e n t r u simplul motiv, c ă p â n ă la c a r t e a
d-lui V o i c u l e s c u n u s'a s c r i s l a n o i u n
î n d r e p t a r al leacurilor m a i l ă m u r i t o r
şi m a i a d e c v a t s t ă r i i d e f a p t a s a t e l o r
şi o r a ş e l o r c a a c e a s t ă l u c r a r e . E s t e l ă u ­
dabilă iniţiativa Fundaţiilor R e g a l e de
a t i p ă r i şi p u n e la î n d e m â n a p o p u l a ­
ţiei n o a s t r e p e u n p r e ţ a c c e p t a b i l tu­
t u r o r p u n g i l o r l u c r a r e a d-lui D r . V
V o i c u l e s c u , î n c e a m a i r ă s p â n d i t ă şi
c u n o s c u t ă e d i t u r ă «Cartea Satului».
A. Davidescu.
M i h a i l S a d o v e a n n : Isvorul alb.—Ed
N a ţ i o n a l a C i o r n e i , B u c . 1936 — D a c ă , ţi­
nând s e a m ă numai de acţiune, Al Du­
m a s , a c u m a p r o a p e u n v e a c , şi a i m p u s
o p e r a faţă d e m a r e a m u l ţ i m e d o r n i c ă
de senzaţional, — adevărul istoric con­
t r i b u i n d la a c e a s t a f ă r ă a j u t o r u l s p i r i ­
tului josnic al zilelor n o a s t r e , — o p e r a
c r e i a t ă d e d-1 M i h a i l S a d o v e a n u , p e
temeiul desfăşurării unei acţiuni do-
m o a l e , şi e a în s t r â n s ă l e g ă t u r ă c u a-
devărul istoric, se i m p u n e prin cea m a i
d e s ă v â r ş i t ă claritate a stilului
n s c r i s u l d-sale, c h i a r d a c ă a c ţ i u n e a
lâncezeşte pe unele locuri, limpezimea
frazei o c u p ă l o c u l d e c ă p e t e n i e U r m ă ­
reşti cu o vrăjită î n g â n d u r a r e plasti­
citatea ce se a ş t e r n e peste frământări
ca o trandafirie hlamidă a înserării
peste jocul apelor în scocuri
Isuorul alb, c o n t i n u a r e a Fraţilor
Jderi, p o a t e fi p u s a l ă t u r i d e c e l e m a i
desăvârşite r o m a n e istorice ce s'au
scris vre-odată. Ceva în genul m a i
m u l t al lui W a l t e r S c o t , p ă s t r â n d u - s e
n e ş t i r b i t ă o r i g i n a l i t a t e a T r e c u t u l vieţii
r o m â n e ş t i r ă s a r e din paginile acestui
r o m a n , viu, colorat, s t r ă b ă t u t d e biru­
i n d şi d e î n f r â n g e r i , d a r m a i c u d e o ­
sebire îmbibat de spiritul autohton,
s t r â n s l e g a t d e t r a d i ţ i e şi t o c m a i p r i n
aceasta plin încă de lumina evlaviei
şi a d u i o ş i e i
D-1 Mihail S a d o v e a n u , f ă r ă s ă fi cio­
plit î n d a l t ă u n I v a n h o e , ş t i e s ă p o v e s ­
t e a s c ă c u r a t şi l i m p e d e , vrăjindu.-te
M a t e i I . C a r a g i a l e : Pajere: versuri
E d . C u l t u r a N a ţ i o n a l ă , B u c . 1936 — I n
c e a s u l c â n d florile d u i o ş i e i , u s c a t e d e
p â r j o l u l verii, a u fost s v â r l i t e d e p e
mormântul care a ascuns înainte de
v r e m e o m a r e nădejde sub lespezi grele
d e p ă r e r i d e r ă u , p r i e t e n i i şi a d m i r a ­
t o r i i s p i r i t u l u i a s c u ţ i t şi s ă r b ă t o r e ş t e
intelectualizat, au făcut să a p a r ă ver­
s u r i l e l u i î m b i b a t e d e c e l m a i c a l d a-
v â n t şi d e c e a m a i n e p o t o l i t ă î n g â n ­
d u r a r e a s u p r a vieţii.
S t r â n s e î n v o l u m , v e r s u r i l e lui M a ­
t e i I. C a r a g i a l e î n c h i d în a l c ă t u i r e a l o r
un parfum rar, ameţitor, necunoscut,
ca u n m ă n u n c h i cules din plaiuri d e
nimeni încă străbătute E însă un pios
omagiu adus memoriei unuia dintre
cei m a i culţi scriitori dispăruţi înainte
d e v r e m e , a c e a s t ă s m u l g e r e din n e g u ­
rile u i t ă r i i a u n e i o p e r e c a r e s e a ş e a z ă
cu c i n s t e î n s a l b a m ă r g ă r i t a r e l o r e m i ­
nesciene. R ă m â n e de văzut câţi o pot
înţelege c u m se cuvine.
P i e r r e N o z i è r e : Mirabean — E d C u -
g e t a r e a , B u c 1936 — T r a g e d i a r e v o l u -
ţiei franceze, cu î n t r e g u l ei c o r t e g i u
de nimicire a spiritelor cari creiaseră
a c e a s t ă u r i a ş ă r ă s p â n t i e î n i s t o r i a lu­
mii, e z u g r ă v i t ă î n a c e a s t ă c a r t e cu o
uimitoare pricepere de înlănţuire a
faptelor.
P e r s o n a l i t a t e a lui M i r a b e a u s e d e s ­
prinde dintre pagini puternic contura­
t ă , şi t o a t ă fiinţa l u i î n g e n u n c h i a t ă p e
culmile bărbăţiei îşi păstrează o hotă­
r â t ă a f i r m a r e î n mijlocul u n o r lupte din
c a r i a u ieşit învinşi î n v i n g ă t o r i i
E o carte rară, scrisă cu multă râv­
n ă şi c u m u l t e şi a l e s e c u n o ş t i n ţ i
M . A r . D a n : Ada-Kalek —Timişoara,
1936 — S p i r i t u a l u l e p i g r a m i s t b ă n ă ţ e a n
z u g r ă v e ş t e î n linii m a r i f r u m u s e ţ i l e
i n s u l e i r ă s ă r i t ă d i n a p e la p o a l e l e P o r ­
ţ i l o r d e fier. D u p ă u n d o c u m e n t a t is­
t o r i c al t r e c u t u l u i a c e s t u i l ă c a ş d e p o ­
somorâtă frământare, autorul îmbracă
î n t r ' o f r a z ă l i m p e d e şi c u r g ă t o a r e p i '
t o r e s c u l , a t â t d e d e o s e b i t d e firea n o a s ­
t r ă , al a ş e z ă r i i î n d e l u n g c e r c e t a t ă d e
drumeţi
O c a r t e p e s t e c a r e îţi p l e c i o c h i i or-
c â n d s i m ţ i n e v o i a s ă e v a d e z i d i n o-
bişnuit. A I.
 Spirite
Napoleon n'avea decât 26 ani, când primi
comanda supremă ă armatei din Italia. Unul
din prietenii săi îi zise la plecare :
— Eşti prea tânăr pentru un comandant
suprem de armată.
— Am să mă întorc bătrân, răspunse Na­
poleon '
O legendă: Vitejia lui Napoleon a dat fran­
cezilor victoria în lupta de la Arcole.
Un mic toboşar a ajutat pe tânărul gene­
ral. II chema Henri Estienne, supranumit
«micul toboşar». Pe timpul când se da asal­
tul podului, micul toboşar Henri, se furişă
în spatele austriecilor fără să fie simţit şi
începu să bată toba.
Austriecii auzind toba la spatele lor, strigară :
«Suntem trădaţi», şi o luară la fugă arun­
când armele, cu toata opoziţia ofiţerilor lor.
Francezii ocupară podul.
O femee de serviciu, ne fiind plătită de
multe luni, de către stăpân, se hotărăşte să
facă «o scena» în disperare de cauză.
într'o buna dimineaţă, in loc să se apuce
de treabă, femeia rămâne în pat toată ziua
şi refuză să se scoale, sub motiv că e bol­
navă.
Stăpânul casei alarmat, chemă pe doctorul
casei s'o constate. Acesta constată că e să­
nătoasă. Femeia însă îi confiază doctorului
cauza şi că nu părăseşte patul până nu i se
plăteşte salariul.
Doctorul îi răspunse politicos : «Atunci te
rog, fă-mi puţin loc lângă d-ta ca să mă culc,
deoarece nici mie nu mi s'a plătit onorariul
de mulţi ani».
BCU Cluj / Central
Se ştie că în Ungaria, aristocraţii se zice
ca poartă în vine sânge albastru. Un evreu
foarte bogat, obţine prin mijloace cunoscute,
titlul de nobleţă şi primeşte diploma.
In noaptea ce urmează, Rebeca lui, vede
soţul frecându-şi mâinile şi picioarele.
Rebeca mirată îl întreabă :
— Dar ce e asta Gold, ce-ai păţit ?
— Uite ce este Rebeca, simt cum de ieri
îmi clocoteşte în vine «sânge albastru».
* remis din partea Ex. S. Ed. Beneş, marele
Într'o şedinţă intimă familiară.
Tânărul însurăţel, vrând să glumească, zice
nevestei lui, de faţă fiind soacra.
— Ştii dragă, că după noua lege, dacă mori
tu, sunt dator să mă căsătoresc cu soacra.
— Cum se poate o lege aşa de barbară ?
Asta nu se poate, replică soţia.
Soacra intervine :
— Pardon, legea e lege.
ft
Gold e pe patul de moarte :
— Promite-mi, dragă Rebeca, că după
moartea mea te vei căsători în fine . cu Griln.
— Pentru ce tocmai Grün, mă rog ? Ştii
bine că Griln mă urăşte, ar fi spus chiar că
ar vrea să mă strângă de gât.
— Păi tocmai d'aia, sa-1 iei de soţ...
Ceace place la caracterul englez, este sin­
ceritatea şi dispreţul pentru opinia publică
pe temeiul conştiinţei tale. Să fii tu însuţi şi
prin tine. Iată formula cea mai frumoasă a
fericirei.
La o recepţie, la ministrul Portalis, la
Paris, veni şi nunţiul Papal.
«lată cel mai fin diplomat din Europa»,
şopti ministrul lui. Eugene de Mazenod. «Ni­
meni n'a isbutit niciodată să-1 facă să zică
da sau nu».
«Exagerezi», răspunse Eugene de Mazenod,
«fac prinsoare că eu voi obţine delà el un
răspuns net, fie afirmativ sau negativ».
«Încearcă», îl sfătui Portalis râzând.
Eugène de Mazenod aşteptă un moment
favorabil. Văzu pe nunţiul Papal privind ce­
rul prin fereastră
«Ce frumoasă noapte! Nu-i aşa?» întrebă
Mazenod.
Şi nunţiul răspunse cu un surâs fin
•Ei ! câţi oameni ar vrea s'o vadă;>.
şi moravuri
Un soţ care doreşte să-şi distreze nevasta
îi adresează următoarea propunere : Draga
mea, mâine are loc defilarea armatei, mai
dute şi tu pela tribune... la Cotroceni.
*•
Se despărţiră supăraţi şi logodna se des­
făcu. Trecură câţi-va ani, şi tinerii se întâl­
nesc din nou, la un bal.
Fata observă, sarcastic :
— Eşti chiar d-ta in persoană, sau cu fra­
tele d-tale am fost logodită ?
— E aşa de mult de atunci ! Probabil că
cu tata....
Cel mai mare vrăşmaş este timpul, care
nu se mai întoarce.
University Library Cluj
Un tenor simpatic.
Noutăţile
M. S. Regele a primit pe d. Jan Şeba,
ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti, care a
cordon al ordinului «Leul Alb^, conferit
Marelui Voevod de Alba Iulia.
— In comuna de frontieră Gelu, din ju­
deţul Satu-Mare, a avut loc sfinţirea unei
troiţe, ridicată în amintirea marilor martiri
ai neamului : Horia, Cloşca şi Crişan şi în
acelaş timp şi sfinţirea drapelului «Şoimilor
Carpaţilor».
Comuna Gelu, e situată la câţiva km. de
graniţă şi e populată de colonişti moţi, aduşi
din munţii Apuseni. A luat parte la serbare
d. dr. Octav Ardelean, prefectul judeţului
Satu-Mare.
— A avut loc la Paris aniversarea morţii
lui Rouget de lTsle, autorul «Marsiliezei». Cu
acest prilej, ziarul «L'Intransigeant» a or­
ganizat o «apoteoză a Marsiliezei», pentru a
sărbători pe poetul marei revoluţii franceze.
Peste 900 de muzicanţi au străbătut sttăzile,
cântând Marsilieza, în aclamaţiile delirante
ale mulţimii. Muzicanţii s'au risipit apoi în
piaţa Concordiei.
— In spitalul din Asmara, a încetat din
vieaţă, în vârstă de 30 ani, Eduardo Mascagni,
fiul celebrului compozitor Pietro Mascagni.
Eduardo Mascagni s'a angajat ca voluntar
în trupele care au făcut campania din Abi­
sinia, unde a contractat boala care 1-a răpus
acum.
— A stârnit de curând o vâlvă enormă în
Statele Unite un articol publicat de către a-
miralul Yates Stirling — militar activ — şeful
şantierelor navale din Brooklyn, prin care
acesta preconizează o cruciadă mondială
antisovietica.
— In amintirea marelui compozitor Frantz
Liszt, s'a inaugurat, la Eisenstadt, capitala
provinciei Bürgenland, un monument.
Se ştie că celebrul compozitor Frantz Liszt
s'a născut la Eisenstadt.
Monumentul inaugurat eri este primul, care
s'a ridicat în amintirea lui Liszt pe teritoriul
austriac.
— Nevastă-mea şi-a făcut o rochie dintr'una
dăruită de soră sa, să facă economie.
— A mea, săraca, şi-a făcut o roche din-
tr'o cravată a mea.
— Cum aşa, i-a ajuns materialul ?
— Desigur, după moda de azi, femeile sunt
aproape desbrăcate.
*
Pentru a şti dacă un om este bun, trebue
surprins asupra faptului.
Vorbind despre prietenii lor, nou căsătoriţi:
— Deabia s'au căsătorit şi s'a şi răsturnat
automobilul !
— Da, o nenorocire nu vine niciodată sin­
gură.
ft
Profesorul educativ :
— Băete, ce face băiatul bine crescut în
tramvai când vede o doamnă urcându-se ?
— Se preface că doarme !
Fericirea este suma plăcerilor ce-ţi oferă
vieaţa ; această sumă descreşte odată cu
vârsta, până la... zero.
ft
Indrăsneşte la cele bine chibzuite !
*
Bolşevismul merge încet dar sigur—ocupă
teren.
«
— Cum, d-le, îmi săruţi fata fără ruşine,
deşi n'o cunoşti decât de o jumătate de oră?
Cum ai indrăsnit? Eu, la vârsta d-tale când
suspinam după nevasta mea, stam într'un
colţ al odăi şi ea în altul.
— Şi eu aş fi făcut la fel, dacă făceam
curte soţiei d-tale !
zilei
— Turcia are în mod oficial pe primul său
ofiţer femenin. Este d-ra Sahiba Geucke Ha-
noum, fiica adoptiva a preşedintelui Repu­
blicii, Kemal Atatürk. D-ra Sahiba Hanoum
a făcut studii în străinătate, în special în
Rusia Sovietică şi are diplomele de pilotă,
paraşutistă, şi pilotă de planoare. După ter­
minarea studiilor, a fost angajată ca profesoară
de pilotaj la o şcoală turcă de aviaţie, iar
acum recent, a fost numită sublocotenent de
aviaţie în cadrele active ale armatei.
— Al doilea şi al treilea volum din Istoria
Românilor de N. Iorga, vor apare în toamnă.
— De curând a avut loc în Ardeal, în cas­
telul contelui Joan Kemény, congresul al II-lea
al literaţilor grupaţi în «Erdélyi Helikon».
Au participat 20 de literaţi unguri din Ro­
mânia şi d. Alexandru Kuthy din Ungaria.
Congresul a desbătut următoarele probleme :
situaţia economică a scriitorilor minoritari,
campania pentru studiul şi organizarea po­
pulaţiei rurale, înzestrarea şcolilor minoritare
cu biblioteci de limba ungară şi publicarea
unui concurs pentru o operă dramatică ce
se va juca de teatrul ungar delà Cluj.
— Editura «Cugetarea» tipăreşte manua­
lele de curs primar întocmite de Ionel Teo-
doreanu, Al. JacObescu, N. Bârliba, Valeria
Dimitriu, Paul Eliau, Afhanase Bălănescu, etc.
— Ilustrul necunoscut Ştefan Szenttamâsi
(după toată probabilitatea un ardelean, care
s'a repatriat în Ungaria), răspunde prin revista
«Magyar Szemle» din Mai a. c. d-lui Coriolan
Petranu, care în paginile revistelor «Gând
Românesc» şi «Revue de Transylvanie» a de­
mascat intenţiunea specialiştilor unguri de a
specula istoria artelor ungare în scopuri re­
vizioniste.
Activitatea Profesorului Petranu preocupă
extrem de mult pe autorii unguri, dovadă
că dânsul a atins punctul vulnerabil al pro­
pagandei revizioniste.
— O editură bucureşteană va tipări în cu­
rând opera complecta a regretatului Panait
Istrati, sub titlul : Povestea lui Adrian Zo-
grafi.
 BIBLIOTECA REVISTEI „CELE TREI CRIŞURI
Libertatea A n . I V N r . 12 B u c u r e ş t i .

B I B b l O Ö R A P i e Luceafărul
Libertatea
A n . II N r . 6 T i m i ş o a r a .
A n . I V N r . 9—10 B u c u r e ş t i .
Lumina An. I Nr. 2 Grebena Grecia.
Monitorul comunal Oradea A n . X N r . 7.
C ă r ţ i p r i m i t e :
Monitorul Municipiului Timişoara A n . XIII N r . 20—22.
Mişcarea medicală Română A n . I X N r . 3—4 C r a i o v a .
Mihail Serbau „ I n f i r m i i " E d . A d e v ă r u l 3 4 3 p a g . L e i 70. Natura A n . X X V N r . 5—6 B u c u r e ş t i .
Grigore Bugarin „Cântece de seară" Biblioteca Lucea­ Orientări A n . V N r . 5—7 M o i n e ş t i B a c ă u .
fărul T i m i ş o a r a 33 p a g . Plaiuri Huhedorene A n . V I N r . 4—6 Petroşani.
Ilie Floasiu „ O d e m a s c a r e " T i p . R o m â n e a s c ă 3 8 p a g . Piatră de hotar A n . I I I N r . 7 A r a d .
Ion I. Popa „ F l a c ă r a a l b ă " T i p . V e s t e m e a n . S i b i u 7 8 Pământul, Dir. E u g . Ciolâc. Călăraşi.
p a g . l e i 40. Revista Română de sah A n . X I N r . 6—7 B r ă i l a .
losif Dumitrescu Pietrari „Regelui m e u " Tip. Unirea Realitatea Ilustrată A n . X N r . 491 — 497 B u c u r e ş t i .
T â r g o vişte. Răsăritul A n . X V I I I N r . 5—6 B u c u r e ş t i .
General I. Anastasiu « O a s t e a r o m â n ă » . B u c . 1936. Revista Infanteriei A n . X X X X Nr. 6 Bucureşti.
România Aeriană A n . X N r . 6—8 B u c u r e ş t i .
Revista Fundaţiilor Regale A n . I I I N r . 7 — 8 B u c u r e ş t i .
Reviste şi publicaţii periodice. Răsăritul A n . X V I I I N r . 5—6 B u c u r e ş t i .
România A n . I N r . 7—8 B u c u r e ş t i .
Ararat A n . X I I N r . 130—133 B u c u r e ş t i . Revista ştiinţelor veterinare A n . XVII Bucureşti.
Astralis A n . VNr. 4 Craiova. Revista Artileriei A n . XLVIII Nr. 6 Timişoara.
Buletinul Juridic A n . III N r . 2 7 — 2 8 O r a d e a . Revista subofiţerilor A n . X X I I N r . 239—241 B u c u r e ş t i .
Buceacul A n . I Nr. 7 Bolgrad. Revista Vremii A n . I I N r . 1 5 — 1 6 G a l a ţ i .
Buletinul camerei de muncă Oradea A n . I N r . 1. Şcoala Prahovei A n . V I N r . 5—6 Ploeşti.
Căminul- cultural A n . II N r . 6—7 B u c u r e ş t i . Solia A n . II N r . 2 0 R o m a n .
Curierul Financiar A n . V I Nr. 4—5, 6—/ Bucureşti. Şcoala şi Viaţa A n . V I I N r . 2 — 3 B u c u r e ş t i .
Creştinul ortodox A n . III N r . 5 R â m n i c u l V â l c e a . Sociologie Românească A n . I Nr. 6 Bucureşti.
Cuget Moldovenesc A n . V N r . 6—/ Bălţi. Soborul A n . I N r . 6 — 7 G ă e ş t i .
Curierul Liceului A n . X I V N r . 3 — 4 _ P l o e ş t i . Satul A n . V I N r . 6 6 — 6 9 B u c u r e ş t i .
Convorbiri literare A n . X I X N r . 4 — / B u c u r e ş t i . Sănătatea A n . X X X V I N r . 5—6 B u c u r e ş t i .

Frontul BCU Cluj / Central University

Calea nouă, D i r . G r . F o r ţ u . B u c . 1936.
Seria 11 N r . 4 B u c u r e ş t i . Transilvania Library
A n . 6 7 S i b iCluj
Suflet nou, A n u l I I I , N r . 6 — ' / . C o m l o ş u l M a r e . ( B a n a t ) .
u.
Freamătul Literar A n . I V N r . 4 — 6 Ş i r e t B u c o v i n a . Turism şi Voiaj A n u l I I N r . 1. B u c u r e ş t i .
Gând străjeresc An. I Nr. 3 Brad Hunedoara. lara Bârsei A n . V I I I N r . 4 B r a ş o v .
Gazeta cărţilor A n u l V . P l o e ş t i . Viaţa Creştină A n . I I N r . 2 6 — 2 9 C l u j .
Hotarul A n . III N r . 4—6 A r a d . Varsanap A n . X I X N r . 12 A r a d .
Isvoraşul An. X V Nr. 6 Bistriţa Mehedinţi. Vremea A n . I X N r . 4 — 6 B u c u r e ş t i .
L'leure actuelle A n . I I I N r . 2 7 — 2 8 B u c u r e ş t i .
Luminiţa A n . V N r . 7—8 P a ş c a n i .
Lumea Militară A n . I I N r . 17 B u c u r e ş t i . Adm. Bibliotecar V a s i l e Vornicii.
Lumea nouă, D i r . M i h . M a n o i l e s c u . B u c u r e ş t i .

OO
OOO
OOO
OOO
OOO
OOCO
OOO
OOO
OOI O
DOD
OOO
OOO
OCX
XVV
XJ
OOO
OOO
OOO
OOO
OOO
O

„Fototechnica"
Faceţi o cură serioasă cu Togal!
T A T U
Sigur că chiar ţ i I n cazări
vă veţi vindeca ca învechite, de
Atelier fotografic de artă
B U C U R E Ş T I
^
QAO
OOO
OOO
OO

Consumaţi
O
OOO
OOOX
XXX
XXX
}0
0
O R
XXX
»<
XXX
XX}
OOR
XXX
XX>
C}O
OOO
CXX
XX>
OOO
OOO
OO

Reumatism
Nevralgii * Dureri d e cap * Gripă
n u m a i
delicioasa
Sciatică * Gută
eliminând toxinele din organism, prin d i z o l v a r e a a c i d u l u i u r i c !

Ciocolată Zamfirescu La Farmacii ţi Droguerii. L e i 5 2 — şi L e i 130 —. Produs elveţian.

43.073. S C R I S U L R O M Â N E S C / C R A I O V A