ANUL 8 20 BAN1 ESEMPLARUL 21 ULIE, 1883

RISETE APARE PLÎNSETE

PROPRIETAR DIRECTOR RESPONSABIL

24,
ADMINISTRATIA
ada 24 ASIAD ABONAMENTIJL
pe an

CIULINULUI " BUCURESCI 20 1883 popii -de la religia s'a dus la baie...
Ce a rmas ? care va fi aba-
I E ! ce Are dreptote, pe ar§ita asta pe dincolo de Carpati, de óre ce acum,
Are 31 14 ore. Nóptea 10 ore
Dup Popi: :
a Cuptor, se apuce Pater pe ro- prea aproape, aduce igrasie bolovanilor de
J. 21-2 Par. Simeon Ión Ionia
papa Rosetti, basme. lumea sare de la regie, reumatism Firfiric.
distribuirea rechisitiilor : s'a dus la baie. este La baie tóte ! la baie tóte !
una timpul de a in pace, lespeqile A rmas armata vitejilor, in
V. 22-3 Maria Magdal Schimnica frigi saü halat, cu pro- bursa d-nu ministru Lecca,
ochilor oroculul Cariagdi pe avend picióre sub Sturza. Se
23-4 Mâncarea rahatulul de
Mahomed nu se cum, consiliul de mini§tri, de ia
24-5 Mgrtira Cristina Triumful la Otelel Broft. de Papazoglu, la Rusciuk, ziva la rahat cu rece de Putea-Peste. Din
Mare in orta, eu Rabinul basmul lu- Darnbovita nu vor bea nu doar le cade
care de alt-ceva. and lucrurile de inceputul bunurilor noroiul la stomac, de óre-ce burta
L. 25-6 t Adormirea Sf. Adormirea opositiunei. tesci, de na§terea de este pardositä cu aur cu argint Burta
M. 26-7 Ieromonahul Bucuria
M. 27--8 t Mart. Panteleimon t Mâncarea de
la ajunge la Rever- Sturza nu e plinä de ruble a Lecca n'a
la Milion. mistuit Ungurenil ? Nu causa sto-
Acestea tóte le spune Rosetti de frica holerel se feresc de a
numal cu scopul de a da Galli notite bea din dulcele sirop al ci din
UN MINISTRU MODEL sigure pentru scrierea Batrachomiomachiei cuvinte diplomatice. Nu vor provóce
Se duse frantuzul de la Pandans la baie. un resbel cu Unguril-nu cu de la
cotro le vine, E sezontil Ministerele se duc la baie, Ungureni - daca '§i-ar ce a
.Despre nu ne trebile se duc la baie, casieriile se dat Roade-Sfanti la Viena pentru pacea
avem care ne baie, gazetele se duc la pentru slava pintenilor ma-
baie, G-randea, politica se ghiaresci, o din Dundre nu se va
Lovil'ar cholera... Ce satrap sublim ! duce la baie ; Europa se duce la baie. pierde, ci se va da
ca nimenea din De aceea se vor opri de aci de
carte, nu a lua
cu Ciulinul sorcove s admi- din pentru
Dar aferim. nistram. Cariagdi este un birnic al imputi-
de prin nu paraponisiti. Mile de nand materia curgatóre a Dambovitei se
Lovil'ar Ce satrap sublim ! praf ale Bucurescilor sunt gata v réco- din venitul anual al prin
ori-cand avea s ie- mare din hrana a Ungurilor, sunt
zace torturi meschine; din casä, de obi§nuiti a d'a gata, bucate mistuite
El e tot ministru ad-interim ; exemplul este molipsitor. Ne-am apu- de Nu le ajunge ce le Romanii de
recompensa ce i se cuvine, cat de palavre, ca verde Don... Basilio. peste s le Deh ! dach
Ce s ? Cand guvernamental Europa voe§te no§tri cred e
Lovil'ar cholera... Ce satrap sublim. in spinare
Dunarea la picióre, tre- politicos, vom face tot posibilul
bue s a vorbi
a spune dou paie le- pe cum pe guvern... E bel-
Costaclze Radu
Odraslele-acelui care vorbim ; bue s te
daca
nu
s
diplomat. Tre- §ug, lui Papa-Ruset !
ast-fel am ajuns, tot de un-
véqut liota cot-
Crima n'o o carilor alergand forfota ca nisce ómeni de am la cel ce a fost,
Lovil' ar cholera... Ce satrap sublim. in ; nu n'ai va fi, la cel inceput la minte
papagalii Mitropirlitulul s faca me- reversibilä, la
Pentru ori-ce códa catolicésca. Ce tot sporovoesc ce in satan
di
o ; de emisar al ! Este un
vor comite biet meditator de limba care Rosetti se
adus prea santul limbistic pentru
Lovi-Iar cholera... Asta le dorim. Mitropirliei rmaie pe Ananescu
care a pretins nu pot DEPEI TELEGRAFICE
cotro le vine, limba pe Hajda care sustine [Serviciul Haka]
Despre nu ne papagal nu vine de la papa-galina, Roma.-Mitropolitul roman, in va fi
avem pe Lecca, care ne convine, de la Roma. cat la de Patriarh, acordandu-i-se drep-
Controversa va de-o tul haremul.
Lovil'ar cholera... satrap sublim !
deslegata, s'o ortod-oxul Egipt.-Holera ; faraonenll mor pe

Mitropirlitul, a docsa a dat ortul pete. s'a Fundil-Efendi, un-

2

chiul gazetar din anume REVISUIREA SI RABINUL

punerea vedere, a se presenta meraz.
Londra.- Crailacurile de Samos, repre- La Sdratcu intre pehlivani, Societatea Liberali-Club" stAruinta,
sentantul roman aci, a speriat lumea; se va §éde Rusetache de ani. herghelegit, din palatul din strada Dómnel, va
espulsat ; pe guvern, ina de un mare Hiprodom Scopul
a '1 transfera, de s halageaoa. dönsul sute de
Unix mai ca lumea,
ea herghelia de
Paris. - a plecat cu trenul pe
el e d'un doctor curant. Motivul pe ca nitte
este cunoscut aghióse capu
Un colaborator al nostru, de telegrafittii
Aix-les-Baines. Vizirului Bratiano i se de genul feminin, ar eel care a d-lor
a dispositiune de con- de vin In fuga mare, trebue s slujba de nóptea, erea s o
siliul de nu pricinuésa vr'o ma- e plink in la telegraf.
ladie contagiósA visitatorilor. Pe cand voia presinte o telegramA, se pome-
L'alor se scol, i se asvarle ce-va In cand observa
Pe Rabinul cu toti törcol.
LINI presint plicul. Rosetti '1 citelte,
era o cutie

asvarlind
s '1
cutia
norocul ajutat
nisiparnita, a
rsbu-

In urma retragerii hingherilor de primArie, con- De ori cu pumnul In piept se

Dumneded te
comunal, intruilit de a decis ca acest De furia
s se cu randul, de onor.
la ctA, 'apoi vorbi
consilieri comunali, nici o cu beneficiul
De cum sunt acuma, nu pot fi.
Din Turnu-MAgurele, d-lui
de a dispune de vénqarea sgardelor, a face BrAtianu este un egoist relian, ministrul instructiunei publice esamenile
ce vor voi victimele ce le vor cAdea in Pe cand bine, sunt socialist. scolarilor de ambele sexe a cum nn s'a as-
ceptat. Mai multe profesóre inspectandu-le conform
Printre comediele clerul nu se mai pre principiul ce m'a consumat, ordinului ce mi s'a dat, de minune. Re-
jos d'a contribui el catva, nu 'mi-am cumpörat. comand prin d-ra X... ,Varvara, ca
bor. Unii vor se se convingtóre."
sfantul duh al Papel prin misteriV, Am stat cu cum
pe tine sine, d'a Bani, nu este am
domn, din pe rochia
se vedea mai curand altii se indeletnicesc, acuma la revisuire cóne. Cucóna '1 pronuntand mi-
a comite cate omor de ; altii, cum e de E ca de la nemurire. tocan.
esemplu, cucernicul Andreescu, din Craiova, place M ertati mitocan nu '1 merit,
pe cari de al ciordi pe unde Nu densa, m'ar ruga, el v apartine d-v. de ce :
pericolos ; un cAlugr de la mo- spun p'amea d'ar este un cuvent compus din toc,
nastirea Tismana, venit gustul a servi alta- toc calificativ dat ómenilor
rul advmat in regula ce vrea nu m ca oborenii.
de pace din acea la inebunesc.
procese msurAm ale cui o fi acela
localitate. Nu e de mirare a'i vedea artiV, de- 'n abia 'mpleticind, merite
butand pe scenele cafenelelor devenite de cu Cocóna a
rigóre mai tóte unghiurile
Respectati solia, pehlivanii
Consiliul comunal al din porunca Dati-le ce-va BURSA PUNGAELILOR
prefect, a votat 800 lei pe d. Ful-
Ordinul se dete, mai Afacerile de minune.
ger, care declarase se retrage din
nu se va vota de
Aduc buturA in vr'o Ele fie-care cadrul
diverse
d. prefect, va aduce cu terenul Fulger toti mai de cari mai ingenióse.
in primArie. Maniosul primar, revenind la ciolan, In nu mai scie se Jocul de la prima
propus, ca contra cholerei, facerea spi-
prin mai multe
din alfabet,
tal plutind pe din prin diferite ale cornu-
TELEGRAME SECRETE nelor urbane, scurt timp un ocol, se
Re'sboiul român, de de frica
va apare, se va rcori opri prin unele din rurale, la spi-
timpul, de trei ori tale, prin monastiri, etc.
progres. de unguri turbati, speriati din ale acestel burse se cu
a sosit in nostru. cate materialele ce lipit de economul de
pe min*ri : pricep, ei sunt cu scopul a la al la Panteleimon, disperasern in sptä-
In actul de trecerea DunArei posesiunea pArnntul de a pronun- vom suferi o stagnatiune
nóstre este trecut Dunarea, care nemuritorul, sublimul mult vitézul delapidArilor luat se-
apare ? Ei cu a li da transporte rióse proportiuni, ca cholera in Egipt, fisionomia
in la Pesta, spre afuma némul, s'a prin
le va trece ce de prin de fonduri. De la
PROIECTELE 1883. Negrutz.
sale, ea parte Dorohoiul,
D-nu de din afacerile pendinte. vine
binetul BrAtianu, a %sat esecutor testamentar al salvat nepotul met. un adaos la fondurile sale de 1800
proiectelor sale, relative la instructiune, pe d. C. unire judecAtorul de instructiune, lei ; Tulea cu vr'o 16,000 lei bani gata,
D. Aricescu, care, cum suntem informati, a giat rechizitorul mine a sgomotul pretentiune de agi. Ca supliment de fonduri,
pus planul esecutiunei dorintei prin guvernantii nu'l vor mai manca fript conductorul postal Popescu Petrache, ne a a-
mórte, in agonia sale, cum era vorba, avend o in pe adevra- 30,000 pe unde nu
a ministru. culpabili. propunere a Nea-'ntro- se scie.
Ast-fel, d. Aricescu, revisor scolar de parte Berevoescu, care sunt afacerile nu sunt atat de importante, a-
xele, pentru a da curs acelor prolecte, va face PrimArie, spre a evita ori-ce nenorocire, se justificA prin sesonul
lele acestea un raport logofetiei, ca tutulor mai practic a se da foc succes strAlucit pe arena in sp-
profesórelor li se modul de riel s scape hotii monedele urmAtóre.
de la pensionatul din mo- de rod de hartie. Nu negligem a inregistra un fapt
dul cum trebue a fi primit d. revisor cand pornesce Pitescl, 1883. felul de care nu sunt agentii a-
revisuire. burse, nu numai de a fi lui, dar
Admis raportul acesta, atund ar mai putin imita. Este vorba de farsa ce i se
24 atunci ar fi in stare
; le Tara de nevol, financiar
ocasia cercetArilor la
a la Lord Byron ; ar rechiema timpii si plec, due la bdi. de registre,
Bravo bravo ciapcân,
inspiratie Bravo de român. abilul nostru agent, printr'o de
! fecunditate a al spirit patrioticesc, r6spurise sunt de
Puterea-Mi este mare §i farmecul red. Ast-fel inspectorul financiar nu putu de-
cum ! cum arnortit! tu, Cu desperati totul cârmuesc.
stafidit ca Nimic din sunt, a ne da de cum lu-
d'al nume, tóte se casierie. In contra acelor man-
mine. Apolon, al óre nu te
saturi de Olimp, pentru a mai da törcóle prin s'a intins diferite curse,
Ai horacanos ; Din boeresc
camera autoruluT Florilor de acum revisor S'o ci cherdeam, Ce-am ce n'am In carlige mai multe sute de lei. a
scolar capitala Bucuresci ? Si agheso gazetar, Am ajuns gazetar róde de valori, de sigur vor la
Ta opositia denileam. opositia la nebunie.
Dar se achite de mandatul cu care monede, ast-fel cursele vor
cAltorul prin regiuni, ;
Ungure ruline, scrupul
sonte de la monastirea Pa-
ce musa se va indura lba c din un de mikarile intreprinse de
atunci rmane revisorului Arid, de cat a re- Te tare de sex femenin. El continönd lucrurl vari-
Visând la maghiarisare.
visui a revisui... Ethyl. Motu abile, vom desvolta In numrul viitor.
 CIULINUL 3

TELEFONUL CIULINULUI - Nu n'am mancat. La biroul telegrafic se o dä

-Cum nu, uite spune rvatul. urmatórea telegramä :
- Consiliul de minittri a ordinul boerule, minte, el nu m'a vqut cand le- D-lui X, Campu-Lung.
'de espulsare a Valentineanu. Reforma am mancat. Ne la ora...
sä cap, a ministrul de esterne Sturdza, -Miserabilä, X este bärbatul am-
nu pierdem cu cu Un domn care suferea de tuse se presenta ploiata de la serviciul telegrafic.
d-nu Valentineanu in unire doctor. Acesta ce '1 examina,
Anton Mavrus Zaharia Antinescu, vor face un o receta, dar densul tutea mal r
protest in albe, foastele ga- ca care venise consulte, acesta zice :
rante, rugandu-le le
libera degajare a
de bätranetele
inspirat, atat
- ce doctore, recete. un de note diplomatice
- Pentru ce, vernul Austro-Ungarid guvernul nostru
in cat - Pentru ca d-ta una una, rs- pentru de nuoi complica-
La acest protest aderéz Prodanescu. punse bolnavul. la noua ce are s fie Londra,
Pute-a-Pestea.-Aicl un banchet stralucit s'a dat s'a dat ordin a se opri evaporarea pe
onórea Némtul, unul la o e Chimistul Bouescu, care este de
pus pe Ungaria al6turea Franta, concer- Englesul s negustorie, Italianul Sturza esecutarea ordinului, va. fi numit ami-
europene, iar pe la an- cante, Spaniolul s jóce, Francezul s de al
tipodul Parisului. arendat, Turcul dórma, Un- Numai de n'ar preface Dunärea otet. Ar
Banchetul a trei Ce na- gurul s släninä, s bea, Roma- ti-o atunci matii din Pute-a-Pette.
de oamenl, a un geograf ungur, este mare nul s fie vie
de cat noi ? Libertatea am a- mintea la cap dupa ce s'a Din Pesta ne vine unor
dus'o In Europa, pe cand Romania nu se po- - Dar ? guvernul unguresc por-
menea macar de Libertatea Rosetti. Cine - Aci s rspunp cu tot cii prin Bucurescl.
are date de pe ca pin- mul
mai la ciarda
teremtete infumurat la cap ? E Explicarile ghicitorilor
-
!

v'o deosebire limba se pretinde E vre-o deosebire liberali conservatori ?

a fi limba ?a Du-te de cumpra chibrituri, dar veqi de ce cons rva. a toca.
sseps, care credea daca se se aprind.
póte face un subteran pe unde se Ion intórce chibriturile, Cine e cel influente in orta ?
Ungaria draculul, care ar respuns Costache voeste aprinO ciubucul. Budgetul
Lesseps a r6spuns, tot seriosul : nu Bine astea nu sunt bune de :

este o deosebire intre aceste dou nu De ce casierii hoti se pedepsesc ?

sciut cum pring
minte a fost, mir, ; pe tóte
Banchetul s'a terminat in de tóte aprins ! Care e cea ?
raghiosticul seul de multe, dar Urechias, cumnatele.
Paris. - Victor Hugo este espulsat de guvernul a
Francez pentru n'a voit vie. be- amant pe : Ce Rait ?
ungurilor, ca le cante legendare. Care e cel cornorat ? Dup Cosmintescu, libertate.
Locul i s'a dinadinsul Bucu-
nu unde.
rescii, unde marele autor al se va pune
Sturdza, de la care va Cel din al Beizadelei Bostan S
vta a politicos catre o natie atat de puse scrisóre adresatä la :
Taxa transferare de la o la a institutore.
indo-europeana ca iluminata ederea Iubite frate, trimite-mi donitele de am s'a 20
va folosi din alt punt de vedere läsat plecare..." Din 280 lei ce ex-revisolcul Caragiali, 300
Dar muri Beizadea A se adresa R.-VAlcea la sub-semnatul.
Victor Hugo, el va a poema sa Arsenesen
.Magarul, ultima corectiune, sub inspira- Bostan scrisórea in chipul :
ctual revisor icolar
rea gasdel. Restul luI al bäncei Dacia.
am murit veste."
REVERII Polcovnicul Serurie, la instructia unor POSTA CIULINULIJI"
garditti ärätnici a plevuscel
estragem d'a cum trebue s cuvéntul : Ciulinil vom satisface la viitor. Pri-
:
Fost'am métter
- Iac'ata domnilor, dupé ;s cepe ce le nu trebue.

porniti tot-d'auna piciorul ; dar de

mori nu améndou piciórele d'odatä!..
De chei brótte de
mori - Mari urechi tu, mi prietene, in
S'a pus sub :

.Fost'am caldárar,
restaurantul franc-tigänesc din strada Covad,
d-1 X... pe anul 1883.
mori
sunt mare gazetar, - Ce e drept, urechile mele sunt cam pen-
tru un om ; dar ale tale sunt prea mid lucrare din causä nu
mori fapte de remarcat. din urmä,
pentru un
biografia multor patrioti, ea va apare
Gazetar deputat, auspiciile Papa-Ruset, o
mori Un profesor, tocmai sco-
clasä despre tata de imparte gratis, pentru po-
Lucru demn de admirat, menirea eternitate a regim.
Scartai mori
Profesorul voind sä arate ce a invtat

SPINI copilul, '1 scóte la

multe intrebari ajunse
spuse unul se
la
Arctic I.
fosta Stavri. Teatru de comedi
- Joia,
vodevile
de
Un dogar asculta cafenea pe un domn Antarctic. de unde vin var'ate.
care citea in cercurile diplomatice vorbele astea ? Scolarul tace. Profesorul, Teatrul Dacia.-Mercurl, 20 representatinne extraordinari,
in beneficiul A. Poenaru, se va juca piesa: Lupta pentru
sgomotul resbel. Dénsul mirat : vorba, vin de Artus ce se aduc Trel Milióne, 5 acte 1i 7 tablouri.
- Bine frate, de lucrez la prasnice pe la biserici.
am vclut multe feluri de de fer, de brad...
dar cercuri diplomatice n'am pomenit.
Profesorul de sigur a fost paracliser.
ANUNCIURI
Un compliment pe Boulevard. Magasin de Coloniale 1i Restaurant.
Un domn din pe jur nid celebrul Fidias, cu Str. Academid, coltul
Grecescu : magica lui n'ar In stare bune eftine. - Preturi moderate
-Doctore, ce este pathologia ? teze talia.
- de la pat
ologie, este sciinta M le, nu sunt nici ; pentru N. I.
Calea Victoriei, No. 82, sub cercul mi-
litar la Voiaglor. - magasin
ceia medicala, care cum punem in pat las pe românese diferite de galanterie.
lumea pe care o ologim, rspunse esculapul nostru. Preturi fórte modeste.
Un ur inträ dejuneze birt croitor primesce
Un domn trimete unui amic al st nisce persice.
Servitorul, era un pe drum vis de Societatea Barometrica." George comande pentru costume
ce citesce lista, pe chelner lista civile 1i militare. - Preturi moderate. - admirabile. -
ajunge numai cu vre-o cate-va la a- Adresa : Caka Moiilor No. 58.
rvalul care e prea in ale
micul
r6spunde chelnerul o str. Academiel, 37.
persicele :
birtul de gust6se.-Preturi moderate.
-Bine unde sunt persicele ? Dunk.
maneat, ce ? 24, Tipografia Gr. Luis, Str. AcademieI, 24
 mod ne bine; de când lumea par-c'am fost
nu sufere serviciul, locul ocupat. pe cu cu-acest important post.