- No.

20 BANI ESEMPLARUL JOUI 7 IULIE, 1883

APARE CHIEFUL
DIRECTOR RESPONSABIL
ADMINISTRATIA ABONAMENTUL
24, 24 pe
Ile
CALENDARUL Kaiser, de satisfactiunea primitä de schimbului ; faptele vorbesc bine de
E credinciósa sa se 'ndeletni- cine.
Are 31 14 ore. Nóptea ore multe ce§te asemenea la lovind peste bot pe Le trebuia de
: :
burtosul vr, cu botnita de nas de tot, a nu ajungea spre
J. 7-19 cel mare Necredinta deslipirea care cancelarul de la Varzin. de immemoriabila care !

fratilor Trinitatea in fine iat'o invinsä Nu voim a da probe ca s perdem tim-

V. 8-20 Sf. Martir Martiiisarea de Procopie. sfäramatä de ortaoa näciunalä. pul confratilor Ianache-Milion de la Tagblatt,
S. A tot puternicia lui la Transilvania Europei asigu- de martori, a celor afirmate de
rea Rigalitatea salvatä. De aceia chiar sim cestiune,
D. 10-22 SS. 45 din Nicopol Berlic botezat masa-
din céta
Ce politica !.. Ce progrese diploma- ne consideram quit unii
L. 11-23 S-ta Mar. rublelor de Sturza. tice Te cand de te luat Dunärea v'am luat Transilvania;
M. 12-24 Mart. Proclu Procletii Berlic desci numal in cate-va realisat nu de ca ci nu-
român. gigantesci. mai in cate-va ca la .
13-25 Adun. Aihang. Conc. Chielului eu S. Var§iavsehi Abia intentat proces de revandicare u- Ma !..
la 'mpIrtirea rechisitillor.
surpatelor pietre ale , Ce mandrete !...
procesul ca§tigat. Se sucirä, se 'nvr- Sä vqut pe amanduoi intrand Viena
ROMANIA INDEPENDENTA bietul Kaiser ne-paduchiatii unguri, ca dupa gloriosul triumf; 'nainte,
scape strábuni; toba mare trasä de cantand
o la gura, tot nu a nu goli paharul renumita a lui
Guvernul Bratianu a dat, Ce va esperienta la !.. Doner veter
Ca se faca sub a sa ; La Plevna de de cucusmeter
Cine contravine e expatriat. meni, ca perdem tara, aci bidi- care :

vil, duol sunt amen- «Am nu faier

libe taier,
Cu vorba se scrie, ; tara. sunt
pornucit' a drag* 'mprat; bravilor : este d. 'N tara
'l-asce'pta ; bine S spunern drept guvern ca De când
östa nu s'a acum sub sóre !.. Limbricu.
Streinul, se e expatriat. Bravo atunc altii
Dar ca bravo plimba tara la nasul
surugiqte, , marele _Beizadea-Bostan, de o pentru vecinicie
se numesce chestie de ; diplomat cultura dovlecilor, lui Hese.
se nu ma titlu la recunoscinta ani- Ce voesci !.. Ratiune de Stat !
in e expatriat. de memorie a exemplu, e politicaoa...
cultivate sfintenie la canaoa de la Sépte-Nuci, Nu de pomanä regat,
.Nobila Rusie, din iubire, urma asemenea a ajuns a se bietul lanache in cu rahat.
arata ca un lup turbat ; imortalisa prin ciracladiselii a uceni-
Promite ca 'n quartire Piatra-Degradata prin meritele
strategia s'a schimbat, DEPE§I TELEGRAFICE
expatriat. revandicarile nu de [Serviciul
ci la Tiena.-D. Grädilteanu, de
de , singur. Ruble, a sosit spre a saruta
aci, cismelor
In forma 'n nume, in tot a schimbat : amar sunt I nu KaiseruluI. Prin st4ruinta luI trAmis
Ca titlu se póte meritósele ale trimi0lor ordinar al guvernului din BucurescI, lucrurile
Ca forma in expatriat. bine alt-ceva gura, locul urba- aplausat. La plecare rn. s. aplicat
nilor servit un spate, artandu-se satisfAcut.
lupta !.. Alexandria. -Cholera a notificat guvernuluI
BUCURESCI JULIE 1883 s v fie... S vö minte a man, sosirea sa cabinet, pentru a stipula con-
schimba berea apa din Dunäre cu carI consimte a se stabili aci.
Trebile merg strunä. s fim mustä- -Tigveanu s'a numit general al
pus botul pe nu mai nu le acest schimb.
casnindu-se a uita afrontul ce a De unde n'or fi topta- Aid s'a declarat starea de Au-
prin neteqirea cu de motive ?!.. retras din fata
de de . Societatea ciulinéscä le crede necesitatea in vilaetul
de 'n cap bun la de in care s'o fi aflat momentul
 CIULIN

CONTRA-PROTEST D. Tap, directorul fabricel tutun din Bucu-

EPIZOOTIE

primarie, ideta ce trasnit reträgndu-se, in s'a numit d. Ed. Ce ne va face acest ? in-
auna carne de fript, trebarea ce face fie-care. - Ne va scapa de
A ingrozitor, ne spune d. a remis Aghiuta, care acum se prin Egipt, rspund
cu aceea a Azor. C. A. Rosetti condicuta de slugärie ce i s'a unii; principielor englezescl, spun
sufer o jupuim, dat la intrarea sa in servicit, retragén du-se ca ne va face de cand Aghiuta
in tot-d' auna suferim. Pritoceanu, din partida pentru motivul pune in gand ne visiteqe, de
din o trântéld, nu s'a d-sale espatria. ar tot consiliul de epizootie cio-
adesea o moge, topóre retevee, tot n'ar putea-o opri.
rigóre stil mitoccinesc, In urma denuntarei ce a facut Ciulinul, in nu- Pe cari din credem dar ? -
Când ne datoria némul trecut, s'a ivit turbarea la un unul niel pe altul Ciulinul ; asceptatT ca
onor. a capitalel a cut de vedetl. pentru atunci
De ce spunem este-a§ea o la fata loculul a constatat perior de epizootie nu stea pumnul
mergem sunt alti turbati. se ar asceptand venirea care póte
prin Dealu-Spiret, Popa-Sóre Vitan, trat averile bis. arrnene, tot ca Tigveanu, Policrat vie; óre n'ar fi bine se ocupe desinfecta-
Sfânta - Vinert, Dobrotea sa, prin Popa-Nan, et comp. atunci s'a aretat la simpto- rea carantinele ce le are stabilite deja, a
pe ce-o avem de mele de sus, cand vor s 'I tiunilor existente ? Credem, da ; de aceea
C'o la sanetósa fugind din pue la recóre. recomandam cate-va principale cari trebuesc
adever,
vedea trântip, rupp d-1 inspector politienesc Petrolian, prin supuse la operatiune, :

Proiectele de revisuire a Constitutiunei;

dorobantul care ne 'nsolesce ce are de a scuipa ómenilor
Discursurile lui Papà-Ruset de la alegerl;
Cum pe alageaoa care vorbesce, produce deranjamente stomacale grave,
Discursurile lui Petrache
cat ar putea s provóce cholera, este bine ca
Când ne ducem mezelic, la ;
daraveri pórte desin-
Mitropolitului Papa-Gal;
fectante.
Femeile ese inaintea Corespondenta a ministerului de externe;
ne ca la sole pentru dumneavóstrd. Urmatórele versuri sunt tineretei Planurile de emancipare de resbel
'n cobilite topor ; d-lui C. A. Roseti esecutate la :
ale generalului
Copii ce trag in de zor. La fracul me. Lucrarile actualului comunal;
Babele da tingirea de pe foc, Am metanif, la pept m Pe casieril mana
Ca pe ne opdrindu-ne pe plec oeM ; Repertoriul pieselor national
ca 'n alegert, cu pe pe iar directorul ei;
o gratis ne drege. Le-am pe frac ficut. Tutunurile
Articolele de fond ale Românulut;
Ordinul de ce sunt turbay, Retetele doctorului Rimniceanu;
dispus, ca pe sub contra-ne sd'l aplicap; CWLINUL NATIONAL Pe baronul Parfum.
alt-fel zurbagii nu Dar destule am opresc
De nascut poet, !

de spirit nu am ispravit, pentru ca nu

Positiv farsa voit consiliul superior de epizootie.
in asta-privintd, de Bragadir avénd o 'n
de
canta tara-mi
ne de foc,
canta-o dulce, lin,
demisiunea din ne-o primip,
Ca p'o c'a p'un crin ;
vedem merge tréba : in locu-ne copil, ca ori-ce potae,
Ca p'o trecétóre, Capul sabia nu'l taie.
Tulvay,
land, Ca p'o flóre.
De de ung,lrul trufam,
fi un
El ca in tot-d'a-una a fest mi este
ger, voios ca un
avénd cursier,
De ce strada in care, face cursul
Furia revisuirii a degenerat lupta el
ch ?
de declarat de oficina con- rspunsul :
tra care cere desfiintarea provisoria, lupta, luptand mor, Es aparitor. !...
la o campanie electoralä. Din Pentru popor ; Urechii.

causa, Pritocianu, a declarat se retrage din murind s'aud :

galca liberalä. Mori acum tara-i TELEFONUL CIULINULUI"

D-nu Statescu, ministru de face cunos-
Dar sunt un sörman Ciulin, - Marele al Roman,
de de ghimpi ;
Petrache, a facut pe subt feréstra
cut printr'o circulara, tutor portareilor din
la 20 va avea Bucuresci, concurs n'am s'o cant, s'o-ador, de cand a sosit, in fie-care cate o cantare. Nu
pentru incurajarea de a fura cu
Niel cursier luptand sä mor. este inimitabilul toastist. Onorabil Sturza
ire dosare, a fi dovedit, de a suru- '1 duce de cand ostenesce duce flalneta
Dar am ageri mel,
cetateni cand se presint la biuromile res- in invartesce de pe
Ca 'ntep
pective, in relative. cari vor in Publicul se strange. Cu talerul s'a insarcinat
intep
numr de vor obtine ca cate o umble, de onorabilul to-
pofta de hotare.
de curagiare in meschinarie. Avis de e rn din Bucuresci, sä
de portarei din celui din Prahova, ambil vö 'ntep bine, monete; cand bietul senator revisionist nu
speciall, suntem fórte siguri vor avea un Unguri, hidóse juvine. suflet. Póte lua chiar de la flori"
strälucit succes asemonea materie. certificat de

ca comet, unei pisicl in tenebrele care naiul lui Panu, de sigur 1i la examen se tot ast-fel !
UN EXAMEN DUPE EXAMEN LAURA. - 0 te
-
!

spune-mi fest ? - Erare pentru mine

(In stare de profund soma -- Da ! laudele tale distrietele 1i oralele mele.
REVELATIELE UNEI EX-EXAMINATE IN STARE DE MAGNETISM L ROMANIA. CHORUL. - Persistere erore stultum. Rominia deschide ochif
ACT - Dinaintea altarului te când o de vie a patruns la tale.
Scena se petrece locuinta D-lui
DRAMATIS
nato, magnetisor per excellentiam.
LAURA. -
- barbiti
?
- de aceia in cari sperantele
LAURA. - Acolo glasul
vocea loricel infundat
e mele d'aci, 1i
de burduf
Laura Chorul.- caicaval de Pentelea.
sperantele tale, o ale tinerimei concentrate, de
Laura pe scaun purtând o rochi ca o acel a cäror misiune e in aia recomandl mai ?
de cap domeniele Melpomeniet Donato se apropie mult timp de dreptatea LAURA. - Nu.
de prin nisce mistice mina, somnul mag- acea claritate care numele - 'TI-e favorabil Phitus ?
popor de glorie LAURA. - Fórte.
asupra
DONATO. -A
!
te-ai tu óre de
Privesce pe una din tale
mea? de
starea de LAURA. -
- !

numesce examen ?
a true un examen vrea
- Cum e magnetisatä
LAURA. - Negativ 1i omenirea positiv
divinitate a tot putinte ?
- atrage.
somn magnetic, in care ai d rit s'o a nu dormi nópte mai mare parte din ea, ci a sta ROMANIA, - matematic ?
- erórea. cartea in mintea indreptati
care sail spre mórta clasicitate, 1i a doua di tremurând
LAURA. - in mea.
de calcul.
CHORUL. sunt de incontestabile ! ROMANIA. Drmi un
sunt evidente chiar pentru aceia a constitutiune phre- la cestiunde ale birbatilor lutninati despre cari vorbit. LAURA. - stab in direct drahmele din
noogic spre scepticism ! 0 priviti, uitati-va, ace- ROMANIA. - tine ce vrea a trece un examen? salba mea - indirect.
ste care e acela care va putea nega vede LAURA. - A sta - pardon id est gura 'n- - Stilul e 1i concis, dar nu o bscur.
sele magnetismul animal. chid dinaintea altarului 1i a nota CHORUL. - omulut
aunt la dispositiunea ta. Tot-d'auna ? - De feluri e examenul ?
CHORUL. - Da, da ! adevërul, o Donato, in LAURA. - Ba nu - se câte-odata e LAURA. - De : oral 1i

secolul acesta de neincredere de de paralogisme de so- vorbe d'andasele. - Cum face inscris ?
de formând cea minoritate va - tare 'n societate, Laura, ca
 CIULINIJL

- Primaria capitalei a instituit un LIBERTATE1 Un diplomat scrisese cu litere marI pe carnetul

servicid, cu ierarchia de hengheri, de corespondinte, drept titlu, absur-
destinat a prinde a tranti la cutia zabrele din Intémplare, ditate." Un poet amicul observand acésta
cari peste in Ce pe strade se tr'una din de desupt :
resci, de cand cu persecuVunea Nu se va Discutat gura mare Ea se de
face o deosebire musce de lux ori musce politica Ca de
ordinare, musce cu sgarda,
tre musce rost soitaril. Ascultä, te rog frate : Un primar de un domn asu-
S'a pus la pentru Duminica viitóre, Timpul cel a trecut ; pra causelor frecuente ale deceselor din comuna ru-
localul darea in avem o de unde era el réspunse :
sunt Mai Bal-Engherin, Mare, cum nu s'a - De, d-le ; doctorul spune tot-
de recfificare a Dambovitel, se pre- d'a-una de pumnilor,
priincióse edililor, adaogndu-se, Ah ! srmana libertate Éntéritura Gastro-Éntéritura.
parentes, clausa, dea, peste De ce tu mai creat,
putin tot 130,000 lei, despagubire ca pentru D'al nume s'avem parte In salonul unel cochete, un militar fu recomandat
'n colo de nimic ? de prietenul
pentru stirpirea in - IT recomand pe d. X...
maioritatea din Dar din fructul de aur, - Sunt de cunoltinta d-tale, aise co-
Senat, in timpul sesiunilor , cand nu prea De ce nu cheta ; de sigur domnul este ?
face. Tutulor acest tesaur,
D. Ureche , tot-d'a-una bun roman , se a Ca vietuesci ? pe oblonul :
prinde chiar cu mana nemilostivele multe din de mórte,
de óre-ce, de cand e ministru, n'are a tale ramuri redeschide de inmorméntare.
o de de óre-ce, In romanescul
cele proiecte ale sale se stingerea mus- nu pe steaguri
destul de bine cunoscuta,
prin scolarI. existe-acest
se catre un prieten al de obesitate.
acésta va de la - Dragul nu ce fac, m ca
S'arund din
capitalei. un chit.
Din porunca lui Ruset,
- Familia Lecca nu este Pentru-o maghiara, - Invidiez, mea, sórota lui Ionä, rs-
de deputat redactorulul punse domnul.
din Costache
Pentr'un sentiment ?
Causa a fost un
dreptate de patriotism. De drep- libertate '
tate, pentru redactorul din n'a ca la Turd,
voit publice alte abuzurl mai d'aci departe, Concurentele pentru catedrele vacante de clasele
pe ministru, subt pretest C'a ajuns ca'n épte-Nuci. primare comisiunef alese pe sprancéna,
de de materie. De patriotism, pentru pentru ce a avut a ne läsa s cu
numitul redactor n'a voit s statutele so- la concursul scris. Totul este a face con-
Tinerimea de San-Marin
DIN cursul bine mal bine de carte nu era s
subt patronagiul lui Horia Rosetti. faca nimeni.
De óre-ce este destinat a forma opiniunea Deosebirea Homer Mavrus: noi. n'om cu
dand de tutulor ideilor, Homer era orb 1i vedea versuri. Mavrus e e orb tele de capu-v v fie.
din orI-ce fel de capete, fie fie go- când le face.
gonete, D. Costache Radu a fost pe drept pisälogit
nepotii Leca, pentru n'a voit Ce nu se ?
respecte libertatea Functiune samsar liberal
Ibis. Grand
Care e care place se scalde?
DeoSebirea intre Anton Mavrus este :
BURSA PUNGA*ELILOR 1) Gmer a dialectul ionic, iar Anton Mavrus De ce e de
In cursul bursa a 2) a iar Anton
Mavrus pe ministrul de papugiul Ce deosebire e ?
o Operatiunile bani gata
3) a avut de contimporan de rival Esiod, Anton
comerciale se fac Mavrus pe eu stricatl.
in chartie, ceea-ce o Ce deosebire e un liberal un
prin casele publice. Ast-fel la activul din
Incolo o schimbare de
Valentinén u. 1111
Pitesci avem sö adaogim duoö mandate sustrase
valóre de 14,000 lei, ca sporire fonduri pe
ANUNCIURI
suma de 146,090 bani 9, deja ciorditi de Restaurant.
coltul
gveanu.
Tot pe curs fortat manipularea do-
Un deputat revisionist bolnav,
dintr'o unde va salon
muta patul N.
- moderate.
Noug.

sarelor de Calea Victoriei, No. 82, sub cercul mi-

de sporire de
la tribunale,
joc de bursa, este
Doctorul véllndu'l acolo 'I
de salon, patul
: Nu avea-I nevoe
camera.
N. L
românese diferite de
litar la
galanterie.
-magasin

reilor tribunalului Ilfov, anume Andronescu, care - Doctore, rspunse pacientul, fórte modeste.
suntem siguri va cu dorm pat. strada Stavropoleos.
freser
Niculescu Abonamente convenabile.
Bursa din cursul acestel spt6manY, Un pe un
Episcopiel.
cu fondurilor comund desobidnuit de a fura.
din judetul Ilfov, de catre perceptorul respectiv, - Da, rspunse d-1.
care casa a luat'o la santósa. 24, Tipografia Gr. Luis, Str. Academid, 24

LAURA. - - con- 'mi-am adas arninte de discipulif lui Apol era Dar Datoria ce
profesori face
? E facultatea care
funea 'n sac de
bor. sä m damblaua. limbs m'a literele
- Dar ? Cyril - La latinesee am bilet subjonctivul dea la note de trebue
LAURA. copiez ad-litteram concursul amicului concesiv te asigur fost - La limba fostele 'ndópe 9
limba ca a foot s'o S'a probat de marele versurile albe se pot intrebuinla
- Dar cand ti l'a s'a nu ? ca nu fac o a - La in limba - se exprimi ideile ujor !
(posomorándu-se). -Donato ce-am
LAURA. - Nu,
m'am
am condeiul de 20 de
iat 'mi-a
am strOlucit
c'avem
am
'n
forma
- am tras bi- -
(Donato
!

obra4, Laura
CHORUL. - 0 Machiavel - Richelieu - Mazarin, v'ati topit pe
ea !
letal eel din urml n'am nevoie
p'acestea nu le citisem. - La Filosofie moral' ROMANIA. -A
succes ?
- desceptat !
ochil se
trecut
ROMANIA. - Dar nu te ? era spun despre bezaconiile astea limba
LAURA - Ba da. - LAURA -0 am strälacit, am dat 70 de de ruline

-
ce

?
gros? -
coronavit opus !
despre drept
CHORUL. - Iatä
-H coroana de
femeilor
LAURA. - Duzine. LAURA. ce este dreptul - E care femeile tale savante a opri femeile d e a se o
ROMANIA. - Atunci de esamene la ? Ne face luim note când le meritgm, spoialä 1i un de le e obrazul le e
LAURA. - 1i d'a ca un atuncea avem parale creiernl. Total strälucit la Dar
si unverchämtkeit le demondám. unghia de Femeia ordinarä a 'mbtrânit dra-
ROMANIA. - sincer ce-va ? Acea facultate prin dar apol cea semi-invtátä....
LAU A. Nimic ! am stat ca ad portam novam. de - a tot feresee-ne 1i
- Ce ? care impinge de de de innndatie, de
LAURA. - La economia politicl despre cari n'am Tacit studiem. industrie ovreiased de aia in-
vorbi ca sunt d'a le - La Cosmo- spanem cand Francesa ne vine gred la vtate.
pe care '1-am luat drept pitic din Alpii Maritiml. - 'n 20 de pagini reducem,
La Hygiena Electricitate mentionând cordna de nobilis, pe de 1i scim verbul sum sä'l zicem
-care o in cop, ca In carte, in toll pe 'ntreeem.
Dati ertare, Majestate, unor bine de
sunt gura, dar la fapte Ca
nu avem ; Inteatat mintea, nu
Când e talpele Austro et