20 BANI ESEMPLARUL foul 4 AUGUST 1888

CHIEFUL PLANSETE
ADMINISTRATIA
PROPRIETAR DIRECTOR RESPONSABIL
ABONAMENTUL
24, Strada Academie1, 24 pe an Sn

BUCURESCI 3 AUGUST 1883 e btránetea drag, nu sé rabde

Dracu te-a pus s vie gust la
T Bre !... Ce va sé ciapcan 0 re-
81 ore. Nóptea 11 ore multe
vizie peste lumea Nu-I nimica, a alte cocóne, pa-
Dup : :
Abia s'a inceput revizuirea Romanesci, tu, cu nu e
te-o
J. 4-16 Sc. St. Crud. Tirnosirea pivnitelor de la
V. 5-17 Eusignie. Enciulescu taxa
odoronc-tronc, cu revizuirea cand se prin urmare
s. 6-18 tt Schimb. pe una putem repeta aceea ce
D. 7-19 Mar. Demetrie. Desmeticul mitriad
regalist.
voe§te s prazul sale. trecutele numere :
torul din Dar ce aci se märgine§te da un faer
L. 8-20 Mar. Emilian Lupta florilor pentru Emil Cosmin- desidereul ? 0 nu ! Nu leptóre Maine libe taer,
tesen. se
9-21 Apos. Matia milionul
iubiti gustul e gigante ca 'N tara Românisci,
M. 10-22 Marjaurentii. Hrechie fabrica de baca- turnul abitir cat colosul de De cu
laureat. Rodos. Acest gust a coprins chiar pe Hesse §i Limbricu.

Beoftegari Tamizi.
DOCTORMI RETEVEIST
Cestiunea care se decretase un fapt DEPW TELEGRAFICE
de omul numit [Serviciul Halva]
de Giambp dönsa este revizuitä. - Hasnatarul Lecca sosind aci, a fost primit de :
Pas de dar cu revizuire. bafi-buzucilor din - Locuitorii din Ungu-
in o ! medic disperat ; s tröba, cum vedem, sö se revi- reni, oferit un din cadavrele
- Prefectul a plecat
de
Bucurescl ca fulgerul di-
de cdt Hamalu cele fire din capul de solvarea comunal pentru a cutezat voteze o motiune
de Calu, la Varzin, cu opunerea sa d'a nu se de blam contra primarul
Din de 29 torentiale nu
Cu lupta ca cdinele turbat. atinge de acuatica cucerire a bravilor incetez. Capitala este de inundatiune. Ortoddxul, vorbind
no§tri vedem cu astea despre minunea nu s'a aritat din causa
revizuitä cestiune. óme#Por, umplea ciubere de
Bespins din eel pentru cheltuelelor religió relative, trebuin-
Cu rîtul Mare e minunea .Multe cidse vicar.

Ca Curagiul luat o sö vedem !.. Ce bucurie pe Romani', -

rilor le merge de minune.
la derând ; visitato -

n'ai o
se la viitórele vicleime, pornite din Pardon, traiul era scamp
strada norocóse triim de minune ; a ne din
pe cine
dat.
revizie Nu saturat de o jidovilor in Palestina, cam putin dar nu face nimic.
Ce sta 'n potriva celor ce ordine Putul a multi s'a de sit nu
ea ? bine, o s mai mim ca jidanii.
Acum una alta, aideAustria,
piarele din
Te dete de ocar,
la btrânete
copil,
venit gustul s
voesc s peticelele
re-
LINI
Numindu-te al : un un diverse din care se compune gatéla sa lipsä sä ne mai rcoréscA, in a-
Tu, ru0ne, de cap la paradele celor cest timp cand de
place, de capul acest gust parintescul guvern o
doctor, titlu de decoratiuni, tara, pentru a rcori un
a pätit'o Tocmai cand credea a isprdvit numör de din regimentele Intre acel
cu giuvaergiul de la Varzin de la de decoratiunilor, a fost
Florica, ca s 'I pentru sa, pre- clientul bursa nóstre, Jacob Luzescu, care, cua-
tiósa Dundrea", a pätit'o !.. de perceptor al rurale Gherghita, din
Ce porunca, cum i s'a dat; Ast-fel bietul cre§tin de la Varzin, din ,Prahova, a delapidat suma de 4262
se vede nevoit sé me- 21.
seria de medic-mamos, spre a mo§i pe Guvernul delapidärilor, pentru onestä faptä,
'i-a onórea decora cu serviciul credincios (!?)
Pentru-alegerl decorat. rata Austria, care n'a putut hapul e§it o onóre remite brevetul in
oficina de la Varzin Florica, de la unde credinciosd se domi-
din cauza dimensiunilor sale neincdptóre ciliat.-Autentic.
lelea Austria.
 2 CIULINUL

Se vorbelte de infiintarea de Mult e dulce

Din calic avut
e nu ne Ne
d. prefect nu va Nu e aprobatl, m aplaudatl, Libertate, tu o
carea eL bine de pe de la teatru ? m Era! ;
Scandaluri esercitate in puterea doesc despre acésta. Credém fericirea
legif, de din cari formq plelada A sta la putere, la carma bine Sub stindardul
ne face credet d'a la stupul nu te niel o data
ne nu ne rupem a! sta mal mult credeam libertatea
Bugetul ce socotesd, e 'n stare,
In calea este o De cum trlescl, A
Furtuna. In domnesce cea '1 sugl '1 clordescl, de sus tare.
De el s/tul
le trece In fur-
tun!, furtuni de Cate-va sunt multe proverbe, sunt credeam libertatea
de nimfe servesc pe visitatori, care unul : L'apetit vient en mangeant care pe Tae carne vie,
de frumuselea se nu se mai nesce
pe sine ; din ast-tel de grad ajunll, Cu din spinarea fret, Ca nu mal fie.
fortunatele nimfe le prin pozunare, ca mult ; ba
tinichea, gratis, cum-va pretind de mâncare pe care o satura o
rul sporette ;
s'a ciordit ce posunare, concursul Cu tu la putere
bine-voitor al agentilor subalterni, pos- Acésta este o lege a naturel, trebue
ne supunem puterea crelte.
ad-hoc acolo, pe pe hotii de
pana le convine, o dar mintea mainile ca nu morala
de impricinat, din ceea ce mai lege formulat de filosofia la putere,
prin pozunarele sale, din por, ca ne-adevrata. tot-d'auna
prudeuta dereticatórelor de posunare. Cand va veni bine sä facetl cate-ceva, tot ce bun Were.
Cercetge, de va voi a se convinge de adevr, d. de zidurile gardurile
urechi
prefect, prin din vecintatea ochi. ochil patru, ca nu cum-va 'mi Cu tot rul confrate
neajunsuri ca Leca. vorba, Partida
furtunl, va vedea cum agentii subalterni
putin de lumei, dar de ce Lasand in tóte
politiei, pe in hatarul aseme-
cand se póte alt-fel. pia&
nea ornamente de mai ne de
politia moravurilor mai spun una
bine de mie parte
faceti ca nu
din ghelirurile ce avea in lipsa mea. Tara jertfit,
deputatiunea din
Dar partida, cumprate
locali : Cavasiade, P. Ciochin I. Budac, nu dea dracu cercat
trageti pe sfóra, e vai de Punga
depus pe taraba cererea de a confirma
blamul dat de consiliul comunal fulgerosului primar marele vostru
Ion
Fulger. DESCOPERIRI ARCHEOLOGICE
Dorinta nu n'a avut efect, ba a
pricinuit mare nenorocire pentru Suntem informati nu ar fi descoperit
simtindu-se de, c'am cu Corabia Noe, ci domnu Bonifaciu Blorescu, in es-
curg ochi-mi, curg 'ncetare, cursiunea ce a intreprins pe
drumul, ar fi declarat : nu se multumesc mo-
are pe cap Tresnet.
pi nópte umplu un castron ; nastirile din
'nehinati,
Sunt aicea, mort de Sigur descoperire va face mare sensatie
D'ara mini§tri Mort de milion. printe archeologie cu deosebire
Dunk.
ministerului, trimis de giaba.
nu
svécne§te o durere vie,
vd m'abandon ; Bravo, domnule Bonafaciu, ma! bine
CORESPONDINTA Sperantele
guvernul de cu Blaremberg oposi-
30 Aix-les-Bains pare e o pustie,
Na, mai d-ta ocasie nihi-
Cd e o pustie milion.
de a deveni nemuritor,? -
Noroc din
Of! nopti perdute cate a curs Florica ce scóte vedre sute lumea ! Limba dulce, aduce", proverbul.
curge mine, separat patrimo- De rachiuri, chimion, Acum de ocasia de a lucra d.
niul de voi. afurisite am E valóre. sunt pentru intr'un mod cert : Noe
dór c 'mi-a mi slänina de Tóte sunt millon. n'a fost ci Roman pentru a
Nu, ci din nu tiam de ! de ale istoriel, cum !...
re la vóstre, (pardon) la pos- Ungurimea, e ce-va ce-nd place
turile ca nu cum-va sCape din pe Rosetti pe Simion ; D. Colonel Papazolu, pe sabia lui Avesalom,
ce bruma a ai netocat, ros, stors impresii face, d-sa care a fost de r-
de la mila lui Satana puterea lui Aghiuta, Impresii face ca un milion. posatul archieret Filaret Scriban, cum d.
sunt galben de gras 'mi-a dat in-de-bine ; a lonel o a facut mult sgomot
s se mai in urma a
tra care a lovit
David, d'impreuna pia-
pra§tia
Goliat in frunte.
ce fac de NapoleonI al ce ne crede SECRETE
fleacurile suntem patrioti. bogo, o
pata de neo-
begasem pe Vina e a mea prea teghetarul visteriel archeolog, in curénd va gasi sabia
tóte regulez tóte nu lipsesc din a Goliat care i-a capul.
ca Martie din post. Am renuntat la duel, dar ne de care Mare printre ovrei de a avea praltia ; d.
Drept v spuL 'mi-era tare m'am
ne pune 'n opera de a rejenera Ce trebue colonel n'ar voi o de
fac? nostru modesta de 10,000
ca nu cum-va ortul-popiI ast- (Bacau.) I. G. Lecca.
Ethyl.
fel rmaneti voiun conductor, in-
Wale tara
mine, care se pricepe la tóte
un om mare ca
deosebire cand
mini cred putem curata di
I. G. Lecca.
.A. I i
ciala di Tetcan,
e vorba instreineze cate ce-va din care hojma ne-o difaimat poblic. o i vini
Nu tot Saturn ingrat
cum Basarabia care Nasce de stat.
localitate Dumitrache
Rifovenl, rasa
din opositie cred o s'o scape din nostri» sä un plan stratejic prin care ne
Cu greü in se
ghiarele pajerei cu dou capete. di la Gazetta di Rifoveann.
ca la sosirea me, nu pi Costachi Radu, atentatorul
o vrea, am regulat tróba
la nu pot suflr.
sora Teremtete flaffluhter. (Bucuresci.) Tevhetarul Se amarnic ce

nedejde ca spanul de barba. a suflet românesc.

Nu, de licitare;
vor rmane Teremtete Fla1fluhter Redactiunel « Ciulinulal Ca la vân4are.
. v mai voi, ce Bucuresci.
Drept, nu sunt fapte de ómeni cinstiti faptele Prefectul Chiritopolos, in rânduri a vrut ridice
nóstre, dar omul trebue ban! albi pentru de ce are de in urma descoperirei Of ! Cipitane,
comise in P. Varvara.
negre. de ! nu seim ce se póte ruline räpi§l nepóta,
de pn suntem la putere, dar
Parchetul sesisat s'a transportat la localul disperatulul prefect,
unde constatând faptul, l'a transportat la spitalul judetului, puindu'l
giuvaerul,
avere, cinste
rescunipär chiar
titlu de Primar.
póte ne ducem pe Dómne de
de una ca asta rog tot-d'a-una, Lumea e Anuntati perderea acestui mare
marele tartor din strada Dómnei, fapte, prin capacitate. träesc ;
Din pcate m'am
erte era bun.
mergtorul me, pue pe cel- Din *ate tara
a-tot Satan, ca ne la putere
vecilor. Nu e ap,
 CITJLINCL

SUSPINE DIN ARTA RI mea, a-mi libera care mi 'I pe

sotie la din contra de 300 leT.
de miniltri de ierT, prepuin- Sub titlul acesta primim versurT,
ca bóla pe santos, ca ce s pe cari revisionistulA
verde
C. A :
Plecat,

micsoreze efectul cooperative, a ca

s o mare unde se va de- In nu
despuiat =
monstra publiculuI de casieril, sub-casieriI, per- De primarul blestemat. 1)
tot neamul magica a
Primaru sete ; .
guluT. Perceptoru trag pe bete;
ministri, meseria
o pu¡caria. Le ia trentele din cmh, .
I

-=
Glaba de luat, pe sug aste
cand de dat s'a uscat. Biru '1 de ;

Surda, popa din Lapusata Argel, care In mere stlm

§i prin lire
luat ciaslovarul revisor Arse-
nescu, pe muchle. verde de ciulin,
Primarul e un strein =
un strein spurcat,
Un domn, p'un doctor vete- E un ungur
rinar
Treimea schóp cea de cu Zdrafcu domnul perceptor
din cel mal popor
Purcel, neintelegnd ce
rinar, se a
vete-
bietul - .
:
st
- Suntem mandri cunóscem doctor,
ales acum cand cholera bantue lumea. I

- Pardon, rspunde doctorul, m d-lor; 4.

sunt doctor de dobitóce. domn care venise o
- Nu face nimic, n'atY
siteze :
-
ce rol. - Domnule, te rog co-
-

al Ciulinulur, se
privind gravura din numrul trecut
- '1
rspunse dénsul, dach,
umple mai rn.
- Dar bine re, astea tóte un pr?
- nu se póte alt-fel, 'I rspunde tovaralul. tineri pe o domnitórä, vor- Explic ghicitorilor
Tóte sunt rólbe, tóte sunt din partidul ast-fel :
Care sunt verburile ce place le conjuge mult ?
- Cunosci fructele de la ?
A fura, a trada se umili.
In numrul trecut al am publicat nu- - Cum nu, cel-l'alt, imitaVunea fructelor
al rului. De ce deputatii din Pitesci ?
mele doctorilor fost de M. S.
Sultanul ; acum decretul Un care trimesese nevasta la afland
s'ar fi un accident pe calea ferata, in- lipsesce
FERMAN pe un amic al st Cinstea, ca ursulul códa.
Cavalaria Osmanie la Hekim de
neket am dat puntru asta marafet:
mem- - Nu o fi ceva nevasta ?
Ce'l place Claponului Mitropolitan ?
- Ce tot vdut'o
Porurnbite ca cotoiului btran Vrecr crudi.
Fiala, mult kior puntru ca nu socotéla de la cu un domn.
al nostru. dênsul multumesc frate,
Severean, gianabet tae picior fácut
thiukean.
pa- rnultumesc, m'ai scos din banuialä. AVIS
Istrati, pilaf tuzlu-biber, care place la Tiurcule A. amic st care era doctor, ar S'a gäsit un,cadavru, care
(aferim giugiuc). trebui nu pe crede el semne :
Grigorescu, ala prins giurgiuvanca ghiuzel va face bine. Capul sec, mustatile
frezat, sprincenile
vrut trimete la harem al - Atunci, rspunse ar urma nu de piatra risticulul, cu guler decoltat,
Leonte, puntru la hepsi de la restul hainelor englez. In pozunarul
pantalonilor s'a gäsit o scrisóre rendez-vous la
Cherenbach, ioc zarar daca este ciufut, giugiuc ala In revrsatul : malul
place la mine. - Brbate, cand te vel scula, sä te Bietul se inuse de dar infidela '1
Asta Cava'aria eu trimes la Suleiman-Aga Con- costumul de la Ville de France ; tu ? dase. Srmanul pricepénd farsa, s'a aruncat in
sulat benim la Bucre§, la hepsi Hekim - N'aud draga, dorm. cine e?
de sus. Cley-mour.

prin punere de deget,

Han
carte).
Un domn cucóne, al carei mu-
rise de : BIBLIOGRAFIE
- perdut amicul
BURSA PUNGAELIL OR - Cum m d-le ; asta s'a comandat Mandy

avém de pe dînsul. COTCARILOR LIBERALI

Acest album se in speciale pen-
Seceta care mult, cu tóte ruga- puteati legile nóstre, se
acest gen in de rolle, in materie
al Mitropoliel ale sfintel rspunse. Pretul dupl milostenie. - El va de o a lui War-
cadia de la monastirea Pasèrea, a posomorat recolta Simiön
a dovlecilor lui de la Un profesor, un scolar :
§oseaua a fi-
sionomia bursel nóstre, sptmana tre-
- Daca din
Scolarul tace.
scótem cate ? SPECTA CO LE
suta, fuse de In acte,
lemne, In In sarindare, sfantului con- Profesorul, daca ai gologani buzunar Teatru 4 August, representatie in d-lui
curs al Arcadia, care a deschis un adevOrat ce'ti mai rmane in buzunar ? Petrescu, se juca piesa copii, 5 te.
obor coMercial, financiare ale sptmanel Locul a e§it gologanii. Fosta Stavri. - Vineri, 5 mare representatie
acestela nu Inveselitóre ; la activul ca beneficial de la Ischia.
mal avem onestitatea de - Vecina ? un co-
N. Protopopescu, perceptor de din
Albastru, In perceperea contributiunilor, dupa un
dar sigur sistem, In registru se o
misar
- Trebue
un domn.
fie, aud chiloman
ANUNCIURI
In chitanta liberata se tot cifra, cu Wrier strada No. 39.
un procent pentru negre. Neobositul agent, obo- pentru asóne pentru
sind din judiciare luat Un domn presintand telegrafiste dame. Preturi devrat moderate
sub a Ingrijire ; iar guvernul, ar o telegrama de rendez-vous pentru o
fi dispus decorarea cum a de- telegrafista rspunse : telegrama vi se re- croitor român, primeTte
corat pe Luzescu. In fine, operatiunile
avem ordin precis de la nu George comande costume
revisuirea Gentili, casierul judetulul civile 1i militare. moderate - -
lipsindu'l ca vr'o 3000 a avut gentiletea .
ne facem complice cu bärbatii. Adresa : Moiilor No 58.
Imprumuta de la casierul a nu fi
nuit de companion al Tigveanu Finkelstein, Isvod unui advocat luat din pre- ciasornicar calea Victoriel No. 55
aci nu trebue de Le- ocolulul V din Bucuresci : recunoseut ca mal special in
din Inceput a da alarma la primesce in specialitatea sa.
Chem pe d. X, spre a se vedea
judetulul, Inceput
dar chiar damnat a 'mi ce I-am sotia Tache Niculescu,
freser strada Stavropoleos. -
Abonamente convenabile.
1) Primarul comune s'a dat judecatil Impreuna perceptorul
pentru diferite si astea tot el cadrul autoritatel din
comuna Artarl. 24, Tipografia Moderna, Gr. Luis, Str. Academid, 24
 AUSTRIA
TRANSILTANIA, BUCOVINA, TEMI§IANA
BISMARCK
Priviti in care Ci
CIULINUL
din te vom ce
se eu lacrime de vedem ce hodorógá
Am pe acum a imita, Cum ne tu Si vo fure, nu Si patentath, sub
st pämânt ingrat care de
care de e insultat. de ort; D'o vr'un de rgsboi
Te-am vindecat Acuma