Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul IV, Serie nouă - Nr. 105 (140), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 9 - 15 octombrie 2009

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

NU UITAŢI!
DVD-ul cu ediţiile 1-100
ale săptămânalului
dumneavoastră preferat,
„Condeiul ardelean“,
vi-l mai puteţi încă achiziţiona,
la simbolicul preţ de 5 lei,
de la sediul redacţiei noastre!

Program:
La Sfântu-Gheorghe, am scăpat de „primarul-pişcot” Luni - Vineri
Albert Almos şi am dat de „primarul-bordură” 0800-1600
Antal Arpad. Of Doamne, ce mai urmează!? 8 Ediţia este limitată.

Telefon
0267-312.260
Fax ÎNTOARCERI ÎN TIMP, PENTRU
0367-814.145 ADUCERI ŞI LUARE AMINTE!
tea, Dealu şi Cristuru-Secuiesc,
2 Atunci, răstindu-se, în stilul
arhicunoscut, la candidatul Emil
lovea, de fapt, în integritatea
României? Chiar să uităm noi, împotriva românilor, în decem-
z Conducătorul în derivă Constantinescu, îi aduceau aces-
tuia grave şi îndreptăţite acuze,
mureşenii, că, în seara aceea de
20 martie, la „Telejurnalul” de la
brie 1989. Indiferenţi au rămas
şi în faţa altui raport, cel în le-
# Lazăr Lădariu
3 (Târgu-Mureş) supăraţi că a luat în braţe UDMR, ora 19, ne făcea vinovaţi, pentru gătură cu sângeroasele ciocniri
dovedit adversar neînduplecat al cele întâmplate, pe noi, românii, interetnice de la Târgu-Mureş,
z Unele aspecte ale Pentru că se apropie, cu paşi Constituţiei, al statului naţional, deşi noi eram cei jigniţi şi umiliţi din 20 martie 1990! Oare, atunci,
reformei agrare din tot mai repezi, alegerile preziden- unitar şi indivizibil! Toate bune, în propria ţară? Atunci Transil- Transilvania nu exista? De ea
ţiale din noiembrie, iar nebunia ziceam atunci, dar de ce abia în vania, de care doar în campania şi-au adus aminte doar în campa-
1945, în Topliţa vertijului în care sunt cuprinşi li- campania electorală, când flacă- electorală l-a cuprins o dragoste nia electorală?!
5 derii politici şi partidele lor este
tot mai evidentă, gândul m-a pur-
ra lumânării a ajuns la degete?
Aşadar, de ce abia atunci? - mă
subită, nu exista? Sau exista doar
grija pentru Suto Andras?
Atunci când, în Camera De-
putaţilor, se dezbătea Legea În-
z Sesiunea Naţională de tat spre luna noiembrie a anului întrebam. Să fi pus domnul Ilies- Venind la Târgu-Mureş abia văţământului, când acel capitol
1996, când avea loc turul al doilea cu chiar totul pe seama amneziei, după un an şi două luni, i-am 12 ridica valurile de protest ale
Comunicări Ştiinţifice pentru desemnarea preşedintelui încât, între adulările şi huiduieli- reproşat întârzierea, fără niciun struţo-cămilei, stârnind furtu-
Românii din sud-estul României. Scriam atunci că „pe le de la Alba-Iulia, să nu-şi mai ocol. Atunci când noi trăgeam na UDMR, ţin minte că domnul
segmentul final al celui de-al doi- amintească apelurile insistente clopotele de alarmă prin Ardeal, Dan Marţian, vicepreşedinte pe
Transilvaniei. Istorie, lea tur de scrutin al bătăliei pentru ale Vetrei Româneşti, ale PUNR, domnii Iliescu şi Năstase se fă- atunci al Camerei Deputaţilor, ne
cultură, civilizaţie jilăul prezidenţial din Dealul Co- din 20 martie 1990, că trebuia ceau că nu văd şi nu aud nimic! apostrofa pe noi, parlamentarii
trocenilor, cu domnul Emil Cons- să vină la Târgu-Mureş, atunci Ecoul suferinţelor românilor ar- PUNR, împungându-ne cu dege-
7 tantinescu, domnul Ion Iliescu, când atrăgeam atenţia că, o „mi- deleni, din păcate, niciodată n-a tul în piept, deoarece nu eram de
secondat de Adrian Năstase, ca- nilovitură de stat”, în capul unor trecut apa Dâmboviţei! Păcat! acord cu privilegiile udemeris-
z Partidul Conservator re-i susţinea campania electorală, „găgăuzi” locali, urma să ducă Orbi şi surzi s-au dovedit şi în te, etichetându-ne ca fiind... ne-
renaşte în judeţul dovedeau o înduioşătoare şi emo- la o altă Regiune Autonomă Ma- faţa Raportului Harghita - Co- europeni! Oare, atunci, Transilva-
ţionantă preocupare faţă de soarta ghiară, de un tip aparte? Chiar vasna („Har-Cov”), cu crimele nia nu exista?
Covasna Transilvaniei”. nu-şi dădea seama că atunci se abominabile comise acolo, la Ze- (continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) Opinii

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
Doru Decebal Feldiorean
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
# Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
În multimilenara sa istorie, neamul româ-
nesc, moştenitorul şi continuatorul civilizaţiei
tracice, a avut conducători care au fost canoni-
zaţi, conducători care au făcut jocurile politice
prin continentul Europa, mai puţin ofensivi, dar
foarte bine organizaţi defensiv, şi conducători
conducere politică a societăţii, care proclamă
suveranitatea poporului. 2) Formă de guverna-
re a statului, bazată pe separaţia puterilor şi pe
votul universal. 3) Stat căruia îi este proprie o
astfel de organizare. 4) Metodă de conducere a
unui colectiv, care asigură participarea tuturor
membrilor la luarea deciziilor importante. [Art.
democraţia; G.-D. democraţiei; Sil. -ţi-e] /<fr.
démo-cratie -, o formă de a da neamului senza-
contrariul. Cheltuieşte mulţi din banii noştri
pe comisii care să ne propună a fi de acord cu
prostituţia fiscalizată, droguri legalizate, par-
lament unicameral şi ochii lui frumoşi. Pentru
a aduna încă maximorum 600.000 de voturi,
subestimând inteligenţa românilor maghiarizaţi
cu forţa şi maximizând influenţa iredentiştilor-
şovini din UDMR din judeţele Harghita şi Co-
vasna, trimite un emisar, care habar nu are de

Director general
Violeta Elena Caţa
Redactori
Adrian Teacă
Andrei Mihai Braşoveanu
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Secretariat
Delia Ionela Fetic
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
etichetaţi ca supuşi unei puteri străine. Când
conducătorul a fost vrednic, s-a realizat şi sto-
parea marşului otoman spre centrul şi vestul
continentului nostru şi unirea teritoriilor în care
românii trăiau de milenii.
Din nefericire, epoca actuală ne aduce în
faţă persoane care, deşi conduc actualul Stat
Român, sunt departe de românism. Poporul nu-i
merită! Ei au venit asupra noastră cu împuterni-
ciri străine. Sunt creaţii ale splendidului Lucifer.
Dorinţa lor este ca ortodocşii să dispară, iar pă-
catul să se generalizeze prin acreditarea ideii că
nu există păcat, ci doar democraţie. Pentru asta
au creat majoritatea televiziunilor, să mintă cu
imaginea! Pentru asta au finanţat învăţământul
tinerilor prin burse, îndoctrinându-i de democra-
ţie - Democraţie. 1) Formă de organizare şi de
ţia că el conduce. Asta face acum Trăienel, vrea
să ne dea senzaţia că e preocupat de problemele
neamului românesc. Realitatea e că dumnea-
lui e preocupat de traiul neamului băsesc! Prin
emisari ciupiţi de unguroaice, fără conştiinţa
apartenenţei la neam, doritori să-şi plătească
datoriile în euro cu fapte antiromâneşti, că de, e
mai ieftin, curtează şi tatonează extremiştii ire-
dentişti-şovini maghiarizaţi pentru a-i convinge
să-i aducă un număr nesemnificativ de voturi la
nivelul ţării. Este penibil pentru o persoană care
se pretinde conducător.
Cel ce se doreşte a fi conducătorul neamului
românesc trebuie să ofere conduşilor o perspec-
tivă clară, istorică, muncă şi mulţumirea de a te
bucura de roadele muncii tale.
Stimabilul Trăienel ne oferă, din păcate,
istoria ţării, să tulbure apele. Mai mult, acceptă
să pună forţat la conducerea organizaţiei muni-
cipale Sfântu-Gheorghe a PD-L, partid ce-l sus-
ţine fără discernământ, un domn care tratează
alegătorii din comunitate ca pe nişte iraţionali.
Ce nu ştie însă impusul e faptul că românii nu
pot fi dresaţi, ei sunt persoane, nu animale!
Revenind la conducătorul în derivă, pentru
a nu mai fi acuzaţi fals că avem „conducătorii
ce îi merităm”, vă îndemn să votaţi alt conducă-
tor, că actualul este în derivă şi nu merită să ne
mai conducă. Oricum e salvat, va beneficia de
mărinimia legilor româneşti cu privire la foştii
preşedinţi. Şi, pentru a nu atinge absolutul de-
mocraţiei, absolut fiind singur Dumnezeu, uitaţi
şi de Kelemen Hunor. Noi românii dorim a trăi
creştin ortodox, nu dorim a fi absoluţi, ca alţii.

Redacţia:
Nesincerul Petre Roman
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap.1,
Sfântu-Gheorghe,
manipulează populaţia la televizor
# prof. Vasile Stancu vedere al celor mai mulţi politici- către Domn, reprezentând majo- fostul demnitar, susţinând, în mod
judeţul Covasna, ROMÂNIA
(Sfântu-Gheorghe) eni ai timpului, cât şi al istoricilor ritatea din Senat. Senatul devenea fals, rolul democratic al Senatului,
Cititorii ne pot contacta la: vremii, regimul politic instaurat de astfel un instrument în mâna Dom- din timpul lui Cuza. Suprapunând,
Tel.: 0267-312.260 În timpul emisiunii „La ordinea Cuza era unul dictatorial, fapt ce a nului, prin care îşi impunea voinţa în mod voit, instituţia Senatului
Fax: 0367-814.145 zilei”, de la postul de televiziune consolidat „monstruoasa coaliţie”, în domeniul legislaţiei. Cuza folo- cu personalitatea Marelui Domn,
Antena 3, din ziua de 24 septem- care avea drept scop îndepărtarea sea această instituţie, nou creată, devenit în ochii românilor erou
Editat de SC Tracia SRL brie, moderată de simpatica doam- Domnului de pe Tron. Articolul II conform propriei voinţe. Fostul legendar, Senatul, creat de Cuza,
Sfântu-Gheorghe nă Dana Grecu, domnul Petre al Statutului Dezvoltător preciza preşedinte al Senatului, Petre Ro- devine o instituţie confundată cu
Roman a afirmat că Senatul a luat că: „Puterea legiuitoare se exercită man, greşeşte, atât ca plasare în idolul său, deci indispensabilă
ISSN 1843 - 4665 fiinţă, în anul 1866, ca o instituţie colectiv de către Domn, de Adu- timp, a înfiinţării Senatului, cât şi pentru continuarea procesului de
„democratică”, reprezentând voin- narea Ponderatrice şi de Adunarea politic, acesta fiind departe de a democratizare şi integrare în mo-
Asociaţia „Noi Românii“ ţa populaţiei din toate regiunile ţă- Electivă”. Dar, Articolul III pre- fi o instituţie democratică în tim- dernitate a poporului român.
rii. Trebuie să amendăm asemenea ciza că: „Domnul are singur ini- pul lui Cuza, fiind manipulat de Argumentele pentru menţi-
Preşedinte afirmaţii, în interesul cunoaşterii ţiativa legilor; el le pregăteşte cu Domn. Ruşine pentru „cunoştinţe- nerea sau desfiinţarea Senatului
Florin Ignat adevărate a istoriei. concursul Consiliului de Stat şi le le de istorie a românilor” demons- sunt multiple, dar printre ele nu
Senatul, sub denumirea de Ca- supune Adunării Elective şi Cor- trate de un fost prim-ministru şi se află şi cel „democratic” susţi-
Director executiv mera Ponderatoare, a fost înfiinţat pului Ponderatoriu, spre votare”. preşedinte al Senatului României! nut, în cadrul emisiunii „La ordi-
Ioan Mugur Topolniţchi de A.I. Cuza prin Statutul Dezvol- Practic, proiectele legislative erau Dacă un asemenea fost demnitar al nea zilei”, de Petre Roman. Dacă
tător al Convenţiei de la Paris. Sta- supuse dezbaterii Senatului, iar românilor nu cunoaşte simple in- nu-l doreşte preşedinte pe Traian
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul tutul Dezvoltător a fost validat de după aprobare, se supuneau sanc- formaţii de istorie, ce pretenţii mai Băsescu şi vrea menţinerea Se-
articolelor aparţine în exclusivitate autorilor. electoratul ţării prin plebiscitul din ţiunii Domnului, care avea dreptul avem la oamenii de rând? Reduce- natului, nu trebuie să manipuleze
Colaboratori 10/22-14/26 mai 1864, care a vo- de a refuza sancţionarea. Statutul rea orelor de istorie a românilor, în electoratul prin false informaţii
prof. univ. dr. Petre Ţurlea tat 682.621 pentru, 1.307 contra şi Dezvoltător a fost promulgat la ultimii 10 ani, atât la gimnaziu, cât despre instituţia Senatului şi a
dr. Mircea Dogaru 70.220 abţineri, fiind organizat ca 3/15 iulie 1864. Primul Corp Pon- şi la liceu, este o politică promova- scopului înfiinţării acestuia. Mai
dr. Ioan Lăcătuşu urmare a loviturii de stat de la 2 mai derator a luat naştere în urma ale- tă consecvent de guvernanţi. Prin simplu, putea să-şi expună pozi-
dr. Mircea Frenţiu 1864, prin care Domnul a instaurat gerilor din 24-25 noiembrie 1864 necunoaştere se poate manipula ţia sub forma: Senatul da, Băses-
ing. Nicolae Doroftei regimul autoritar. Din punctul de şi a numirii a 64 din membri de mai uşor. Pe acest fapt a contat cu ba. Era mai cinstit.
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Corina Sporea Bărăgan
prof. Georgeta Ciobotă
prof. ing. Adrian Moisoiu
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. Prot. Ioan Bercu
Pr. Prot. Dumitru Apostol
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Mihail Broanăr
Marius Dănilă
Dan Tanasă Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Local - Traduceri
Unele aspecte ale reformei agrare din 1945, în Topliţa
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
După cum reiese din procesul-
verbal nr.1 „dresat azi 23 aprilie
1945, în localul Primăriei comu-
nei Topliţa, în şedinţa comisiei de
expropriere”, având la ordinea de
zi un singur punct: „stabilirea lo-
turilor ce urmează a se expropria,
din moşia proprietate a lui Urman-
czy Jeronim, situată în hotarul co-
munei Topliţa, a fost expropriată
suprafaţa de 1390 de iugăre, din
care: 30 iugăre teren arabil, 360
de iugăre fâneţe şi 1000 de iugăre
pădure”. Se precizează şi faptul că
moşia lui Urmanczy Jeronim a fost
expropriată ,,în întregime”.
Comisia comunală de expropri-
ere, respectiv pentru reforma agrară,
avea motive să procedeze la expro-
prierea „în întregime” a moşiei lui
Urmanczy Jeronim. Acestea se află
enumerate într-un alt proces-verbal
„dresat astăzi 9 iunie 1946, în loca-
lul Organizaţiei Frontul Plugarilor,
în faţa obştei satului Topliţa”. Iată şi
câteva dintre acestea, aşa cum sunt
enumerate în respectivul act:
„Urmanczy a fost acela care
în toamna anului 1940, cu ocazia
venirii trupelor maghiare, în frun-
tea acestor trupe fiind fratele său,
iredentistul Bandi, mare fascist, şi
fiii lor, au ţinut o consfătuire într-o
noapte de duminică şi în aceeaşi
noapte, pe la ora trei, au fost ridi-
caţi toţi fruntaşii români şi duşi la
jandarmii horthyşti, unde au fost
bătuţi şi maltrataţi în modul cel mai
barbar. Tot cei din familia lui au de-
clarat că în 24 de ore nu mai vor să
vadă în Topliţa opincă de olah. Tot
ei sunt aceia care împreună cu ne-
potul lor, colonelul Sovari, atunci
când se adunau românii cu ordine
de chemare pentru a fi trimişi în
lagărele de muncă, cu săptămânile
erau la dispoziţia lor pentru a scoate
rădăcinile sălcilor şi arborilor, des-
culţi şi flămânzi.
În castelul lor se ţineau şedin-
ţele secrete, prin care, după 23 au-
gust 1944, au fost ridicaţi preoţii
Traduceri din presa
de limbă maghiară
Sâmbătă seară, Antal Arpad
Andras a fost invitatul emisiunii
„Zona de impact” transmisă de
postul de televiziune Realitatea.
Moderatoarea Corina Dragotescu
a adresat primarului oraşului Sfân-
tu-Gheorghe întrebări legate de
politica actuală, la discuţii partici-
pând şi senatorul social-democrat
Adrian Păunescu şi Mihai Voicu,
reprezentantul partidului naţional
liberal.
„Autonomia vine încet, însă va
sosi, cu siguranţă, mai devreme
sau mai târziu” - a declarat edilul
municipiului reşedinţă de judeţ,
care a mai subliniat: „nu dorim
www.forumharghitacovasna.ro
sau arestaţi la casele lor. Tot acolo
a fost instalat comandamentul su-
prem german şi, împreună cu ruda
lor, Caiser Adolf, neamţ de origine,
dădeau directive contra trupelor
aliate. (…) Dumnealor au plecat cu
avioanele germane cu o zi înainte de
intrarea trupelor aliate în Topliţa”.
Procesul-verbal este semnat de 116
locuitori ai Topliţei.
* Centrul Cultural
Iată ce declară locuitorii comunei
Topliţa despre familia Urmanczy,
declaraţie ce se găseşte la pagina 98
din dosarul reformei agrare din 1945,
în comuna Topliţa:
„Subsemnaţii locuitori din co-
muna Topliţa, judeţul Mureş, privi-
tor la purtarea familiei Urmanczy
Ieronim, Urmanczy Ghizela, Silvi-
cultura Arc(d?)eleana şi Szabo Şte-
fan declarăm următoarele:
Urmanczy Ieronim, soţia, îm-
preună cu fiii Ioan şi Ieronim, în
tot timpul celor patru ani, 1940-
1944, au avut o purtare duşmănoa-
să faţă de populaţia românească
(din Topliţa);
Urmanczy Ieronim Sandor a fost
conducătorul politic al plasei Topli-
ţa şi în această calitate a propagat şi
susţinut, prin fapte şi prin viu grai,
alianţa germano-horthystă-fascistă;
Şi-a reluat în posesie toate bunu-
rile expropriate de Statul Român şi
a deposedat instituţiile româneşti de
pământul cu care au fost împroprie-
tărite;
S-a refugiat de bună voie - nefor-
ţat de nimeni - cu armatele germane
cu care a colaborat, cu gândul de a
se reîntoarce cu acestea;
A luat parte activă la acţiunea de
internare a românilor în lagăre. În
această acţiune a fost secondat de
soţia sa şi de fiii lor, Ieronim şi Ioan;
Fiul lor, Ioan a fost ofiţer şi s-a
retras cu armatele germane, iar fiul
lor Ieronim a fost la Ministerul Agri-
culturii şi consilier şi a contribuit la
anularea reformei agrare înfăptuită
de Statul Român;
Urmanczy Ghizela avea strânse
autonomia pentru generarea unor
situaţii conflictuale cu românii, ci
pentru faptul ca noi să putem înde-
plini mai bine sarcinile care vizea-
ză comunitatea noastră. Aspiraţiile
legate de autonomie, care există
de 20 de ani, nu reprezintă numai
obiectul campaniilor electorale şi
totuşi politicienii români le folo-
sesc în vederea distragerii atenţiei
locuitorilor de la problemele mai
grave care ne afectează de altfel pe
noi toţi” - a declarat edilul nostru.
„Nu mai vrem români aduşi din
Bucureşti pe Pământul Secuiesc,
avem dreptul - în baza procentului
nostru - de a face parte din institu-
legături cu familia lui Urmanczy
Ieronim, nutrea aceleaşi sentimente
duşmănoase faţă de poporul român,
fiind iniţiatoarea unor acţiuni ger-
mano-horthyste;
Szabo Ştefan nu a fost refugiat,
dar în 1943 a fost iniţiatorul măsurii
de evacuare a locuitorilor români
Fostul castel al familiei
Urmanczy, în prezent
Topliţa
din Ciobotani în casele cărora a
cantonat apoi armata germană. Cu
forţa a folosit terenurile unor ro-
mâni din cătunul Zencani, purtarea
sa nefiind prietenoasă deloc cu po-
pulaţia românească”.
Iată, deci, ce origine „sănătoa-
să” are noul grof ungur al Topliţei
Române, SZABO KALOMAN
EMERIC, cel care a reuşit, prin di-
ferite tertipuri - care, în cele din urmă,
se vor descoperi cu siguranţă - să aca-
pareze fostele proprietăţi ale familiei
Urmanczy, în calitate de „strănepot
de fiu al fratelui celui decedat” (Ur-
manczy Jeronim), aşa cum reiese din
Certificatul de Moştenitor, eliberat de
Biroul Notarului Public Nagy Ga-
briele, din Târgu-Mureş, asupra căru-
ia avem serioase motive să ne îndoim
de autenticitatea lui.
Nu demult, noul grof Koloman a
făcut o vizită la fostul castel al lui Ur-
manczy Jeronim, unde se află acum
Centrul Cultural Topliţa. Pornit pe
fapte mari şi moştenind sentimente-
le antiromâneşti ale „unchiului” său,
ţiile poliţiei, jandarmeriei, armatei
şi justiţiei” - a declarat el adevărul
care în general este ascuns, gene-
rând astfel reacţii vehemente din
partea oaspeţilor studioului. „Fac
o mare greşeală cei care doresc
înfăptuirea descentralizării în Ro-
mânia doar pentru faptul că acest
lucru ar putea însemna un teren
fertil în privinţa autonomiei Pă-
mântului Secuiesc” - a mai adău-
gat el. În „România trăiesc 4 mi-
lioane de oameni de altă cetăţenie
decât cea română şi în baza acestui
fapt statul poate fi doar unul mul-
tinaţional, iar constituţia trebuie
modificată în spiritul acestui fapt”
Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140)
groful Koloman era gata, gata să-i
scoată afară pe cei ce lucrează acolo,
purtându-se ca un adevărat stăpân,
arogant, spunându-le că respectiva
clădire este proprietate privată ungu-
rească, iar ei nu au ce căuta acolo. Ba,
mai mult, pe acelaşi ton arogant, el a
afirmat că toată Topliţa Română se
află pe pământ unguresc, fiindcă ro-
mânii de aici au fost cu toţii colonişti
veniţi de peste munţi, fiind primiţi din
mila grofului Urmanczy.
După cum se poate constata din
cele arătate, lui Urmanczy Jeronim
statul comunist, prin reforma agra-
ră din 1945, i-a luat 1390 de iugă-
re: teren cultivabil, fâneţe şi pădure.
Din câte am aflat, Szabo Kaloman
Emeric a reuşit să obţină, prin re-
trocedare, cu mult mai mult pământ
decât i-a fost luat lui Urmanczy Je-
ronim prin reforma agrară din 1945.
După cum se ştie, un iugăr reprezin-
tă 0,5775 dintr-un ha, adică aproxi-
mativ 58 de ari. Nu putem să nu ne
întrebăm în baza căror acte a obţinut
dumnealui cele aproximativ 2000
de ha? Probabil diferenţele rezultă
din cele arătate mai sus, anume că
Urmanczy Jeronim, în perioada
ocupaţiei maghiare asupra Ar-
dealului de Nord, 1940-1944, şi-a
reluat toate bunurile de care a fost
expropriat de Statul Român prin
reforma agrară din 1921, cu toate
că pentru toate acestea a fost des-
păgubit! În acest fel a putut Szabo
Koluman să prezinte acte din care
reiese, probabil, că toate aceste
suprafeţe de teren au fost luate de
statul comunist, nu prin reforma
agrară din 1921.
Primim la redacţie:
- el l-a provocat prin aceste cuvin-
te pe fostul poet al lui Ceauşescu,
Adrian Păunescu, care a avut un
schimb dur de replici cu primarul
oraşului Sfântu-Gheorghe.
În emisiune a intervenit telefo-
nic şi Szasz Jeno, care a evidenţiat
că „maghiarii nu doresc să ajungă
la soarta saşilor sau a evreilor, care
au fost vânduţi de către statul ro-
mân”. Potrivit preşedintelui Parti-
dului Civic Maghiar, maghiarimea
din Transilvania nu cere federali-
zarea ţării, deşi ar putea face acest
lucru liniştit. În timpul emisiunii,
telespectatorii au fost încurajaţi
să-şi exprime opinia cu inscripţii
3
Numai că există o lege care, se
pare, ori nu se cunoaşte cu adevărat,
ori se doreşte să nu fie cunoscută,
adică dată uitării, de către cei inte-
resaţi. Este vorba de Decretul-lege
nr. 260 din 03.04.1945, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78,
din 04.04.1945, „privitor la legis-
laţia aplicabilă în Transilvania de
Nord, precum şi la drepturile do-
bândite în acest teritoriu, în timpul
ocupaţiunii ungare”. Această lege
anulează întreaga legislaţie maghia-
ră din Transilvania de Nord, din pe-
rioada 1940-1944. În Cap. I, Art. 1,
se arată că: „Legislaţia României de
orice natură, cu excepţiile rămase
în vigoare în Transilvania, se ex-
tinde pe tot teritoriul Transilvaniei
eliberate de sub ocupaţia ungară
impusă prin dictatul de la Viena,
din 30 august 1940”. În Cap. 2,
Art. 19, Al. 3, se precizează: „Drep-
turile de proprietate şi alte drepturi
dobândite tabulate, înscrise în fa-
voarea persoanelor prevăzute la
aliniatul precedent, se vor radia din
oficiu, restabilindu-se starea tabu-
lară anterioară”.
La toate cele de mai sus se mai
adaugă ceva foarte important, anume
că la Arhivele Naţionale din Târgu-
Mureş există trei dosare voluminoase
ce cuprind acte, documente şi hărţi
privitoare la Reforma Agrară din
1921, în Topliţa Română. Acestea
aşteaptă să fie cercetate. Astfel, mai
curând sau mai târziu ele ne vor „vor-
bi” despre toate matrapazlâcurile prin
care noii grofi unguri au devenit stă-
pâni pe bunurile care aparţin Statului
Român şi nicidecum lor.
continuare în pagina 11
precum „Maghiarii doresc o altă
ţară” şi astfel nu este de mirare
că au fost trimise cel puţin 150 de
sms-uri, în mare parte cu un carac-
ter ostil. Preşedintele Consiliului
Judeţean, Tamas Sandor, a partici-
pat telefonic la o dezbatere a pos-
tului de televiziune Antena 3, unde
a polemizat cu Corneliu Vadim
Tudor, enervându-l la culme pe li-
derul Partidului România Mare.
Săptămânalul „Szekely
hirmondo” (Covasna), nr. 36,
11-17.09.2009;
Titlu: Autonomia vine
încet, dar va sosi mai
devreme sau mai târziu
 4 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140)
Întru aducere aminte (II)
# Pr. Ioan Velimiroviciu
(Breţcu, la poalele Oituzului)
O altă metodă „civilizatoare”
folosită de autorităţile horthysto-
fasciste a fost aceea a trecerilor
forţate de la ortodocşi la romano-
catolici, reformaţi şi unitarieni.
Potrivit Raportului Consulatului
General al României la Cluj nr.
5110 / 13 septembrie 1941, până
la acea dată, în Secuime „sate în-
tregi au fost trecute în mod forţat
la alte confesiuni”. Sunt menţio-
nate: Aita-Seacă - 98 de familii;
Biborţeni - 89; Porumbenii-Mari
- 191; Băcel - 605; Baraolt - 265;
Bicsad - 1491; Căpeni - 217; Co-
molău - 212; Micfalău - 1528;
Cernatul de Jos - 201; Aita-Mare
257; Aita-Medie - 423; Băţanii-
Mari - 468; Chichiş - 545; Lisnău
- 548; Ozun - 778; Sfântu-Gheor-
ghe - 219. Aceste treceri făcute
sub presiune au continuat şi în
anii următori, credincioşii orto-
docşi fiind ameninţaţi că, dacă nu
trec la confesiunile maghiare, vor
fi trecuţi peste graniţă şi li se va
confisca averea. Lucru întâmplat,
spre exemplu, la Poiana-Sărată,
localitate ce făcea parte din jude-
ţul Trei Scaune, unde, în noaptea
de 15/ 16 octombrie 1940, au fost
expulzaţi 678 de români, sau la
Valea-Mare 393 de români siliţi
să plece în câteva ore şi fără a lua
nimic din averea lor. Bisericile or-
todoxe au fost dărâmate, pângări-
te, icoanele, cărţile de cult, odăjdii-
le, mobilierul arse, numeroase cruci
din cimitire sfărâmate de cete de
O carte ghid:
ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- LXXIII -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Inocenţiu Micu-Klein
„Inocenţiu Micu-Klein, epis-
cop unit, unul dintre cei mai vaj-
nici luptători ai cauzei româneşti
din Transilvania de la începutul
secolului al XVIII-lea, înaintează
nu mai puţin de 24 petiţii la Viena,
cerând transformarea în fapt a pro-
misiunilor împăratului.
Cine are obligaţii, clamează el,
trebuie să aibă şi drepturi, Qui sen-
tit onus, sentiat et commodum!
Cele trei naţii privilegiate ale
Ardealului nu vorbesc, însă, ace-
eaşi limbă. Ele se opun cu înverşu-
nare la orice îmbunătăţire a soartei
ţăranului român.
Singur, în mijlocul unei adu-
nări ostile până la violenţă, Micu-
Klein, într-o şedinţă a Dietei tran-
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
levenţi huligani aflaţi, de cele
mai multe ori, în stare de ebrieta-
te. Românii erau frecvent bătuţi,
maltrataţi ori schingiuiţi, aşa cum
au păţit Damian Zinca din Reme-
tea-Ciuc, Nicolae Dandu, Toader
Biserica „Sfântul Nicolae” din
comuna Ghelinţa, judeţul Covasna,
un lăcaş de cult ce datează din anul 1880
Paloşan din Bicazul Ardelean, Ion
Martin din Topliţa, Ioan Condrea
din Zăbala, Radu Ilion din Lis-
nău, Ion Popica şi Victor Macovei
silvănene din 1744, formulează în
mod limpede şi răspicat drepturile
românilor, pe care îi numeşte „na-
ţia cea mai numeroasă din Tran-
silvania”, fapt care confirmă toate
celelalte mărturii pe care le pose-
dăm cu privire la numărul români-
lor transilvăneni din acea epocă.
Nobilii, în dispreţul lor suveran
pentru masele muncitoreşti de pe
ogoare, din mine şi din cariere, îl
apostrofează cu vorbele: „nu există
naţie română, ci numai plebe vala-
hă”. Pe episcop, însă, nu-l impre-
sionează de fel aroganţa nobilimii.
El continuă a lua apărarea româ-
nilor „care gem într-o robie mai
grozavă decât aceea egipteană”.
Reprezentantul nobilimii îi ripos-
tează că românii sunt pribegi. Micu-
Klein îi răspunde: „cum pot fi altfel,
dacă sunt apăsaţi până la sânge?”.
Saşii fac cor cu nobilimea, spu-
nându-i „dar românii sunt hoţi şi
din Zagon, Dumitru şi Constantin
Caricadur din Valea-Mare, şi încă
mulţi alţii. După ce au intrat în
Breţcu, în aclamaţiile halucinante
ale localnicilor maghiari, trupele
de ocupaţie au organizat o mare
adunare populară la care au fost
siliţi să participe toţi românii că-
rora li s-a spus că de acum legea
o fac ei, ungurii. La 13 septem-
tâlhari”. Micu-Klein îi răspunde
tăios: „nu trebuie să vă miraţi căci
bieţilor oameni, în afară de ce au
pe dânşii nu le mai lăsaţi nimic”.
Nobilimea ungară reuşeşte să
se descotorosească de un aseme-
nea adversar incomod care are
curajul să ceară ca românii să aibă
(în ţara lor!) aceleaşi drepturi ca şi
iluştrii membri ai Sfintei Coroane.
Micu-Klein este chemat spre a
fi judecat la Viena, dar de acolo nu
avea să se mai reîntoarcă nicioda-
tă în Transilvania în care crease,
la Blaj (reşedinţa episcopală), „o
mică Romă a Românilor”.
Care este starea ţărănimii ro-
mâneşti ardelene din acea epocă
am văzut din descrierea de mai sus
a geologului austriac Hacquet.
O scrisoare a împărătesei Ma-
ria Theresa datând din 1773, anul
când viitorul împărat Iosif al II-lea
trebuia să viziteze Transilvania, ne
va edifica şi mai mult încă asupra
acestei stări. Maria Theresa cerea
guvernatorului Transilvaniei „să
cureţe drumurile de cadavrele ce-
lor ucişi prin ştreang, roată şi ţea-
pă, cadavre pe care ungurii le lăsau
în mod special să putrezească de-a
lungul acestor drumuri, spre spai-
ma călătorilor”. Transilvania nu
avea, însă, în fiecare an fericirea
de a primi vizita unui personaj im-
Istorie - Cultură
brie 1940, un căpitan de honvezi a fost bătut şi torturat alături de
dispune arestarea lui Nicolae Bol-
dea şi a fiului acestuia, Nicolae.
În noaptea de 13/14 septembrie
tatăl şi fratele său de către jan-
darmi şi câţiva localnici maghiari
vecini. După două zile, însoţit de
1940, au fost devastate de cete de şase soldaţi şi un sublocotenent,
maghiari localnici însoţiţi de sol- cel mic, Ion, este dus acasă, unde
daţi, gospodăriile a vreo 30 de ro- sora lui Maria este nevoită să le
mâni care au fost goniţi din casele dea alimente şi haine pentru că
lor. Tânăra Aurica Manea a fost cei trei vor fi expulzaţi în Româ-
schingiuită şi violată de jandarmii nia. Duşi în vârful Moghioruşu-
lui, la vreo 300 de metri de DN11,
au fost puşi să-şi sape groapa, au
fost împuşcaţi, aruncaţi în groa-
pă şi s-a pus peste ei var nestins.
Abominabilă Crimă! În 1941, a
venit ca preot paroh în Breţcu,
părintele Toma Sămărtean, cel
care în perioada cedării Ardealu-
lui a slujit prin toate parohiile din
zona Târgului Secuiesc, Covasnei
şi până la Întorsura-Buzăului şi
Odorheiu-Secuiesc, deoarece pa-
rohiile ortodoxe au fost văduvite
de preoţi şi biserici, preot de la
care am aflat, ca succesor, multe
din cele ce nu s-au spus sau scris
despre acele vremuri de chin şi
jale pentru români.
În curtea bisericii din Breţcu a
fost ridicată o cruce comemorati-
vă a celor trei martiri din familia
Boldea, dar osemintele lor numai
Bunul Dumnezeu ştie unde s-au
făcut ţărână. Cei care încă mai
trăiesc prin ţări străine şi au avut
curajul a veni nestânjeniţi în ţară
după 1989, cine ştie de ce şi-au
amintit din cele petrecute atunci.
Eu ştiu că mi-am amintit în aceste
zile de Nicolae Boldea şi fiii săi,
martiri pentru mine alături de cei
de la Ip, Treznea, Moisei, Huedin
horthyşti sub privirile tatălui său. etc., oameni paşnici care au avut
La 14 septembrie, este arestat şi doar vina de a fi români şi orto-
fiul cel mic al lui Nicolae Boldea, docşi.
Ion, care la postul de jandarmi Dumnezeu să-i odihnească!
perial, aşa că ne putem uşor ima- drumurile transilvănene presărate
gina, din descrierea împărătesei, de cadavrele iobagilor români.”
sinistrul aspect pe care-l prezentau (va urma)
Paznic la Vatră
Rugă către Iisus
Stareţei Serafima Comşa
de la Mănăstirea Mărcuş, judeţul Covasna
Vino, Iisuse pe norii cerului şi fă dreptate;
Te aşteaptă mii de inimi flămânzite şi’nsetate.
Iar te răstignesc, Iisuse aceia ce-şi zic creştini
Şi îţi pun pe frunte, Doamne iar cununa cea de spini,
Şi sunt azi atâtea Iude care pentru bani te vând
Nedreptatea, Nedreptatea e mai mare ca oricând.
Mor, săracii bieţi de foame prin bordeiele uitate
Când bogaţii se răsfaţă în belşug şi bunătate.
Astăzi neghina din holde stă mai-mai să-nece grâul
Au ajuns acum la culme şi trufia şi desfrâul.
Chipul Iudii se răsfaţă şi răgeşte prin palate
Pe orice stâlp şi colţ de stradă i-se-ncheagă câte un frate;
Pe când chipul tău Iisuse şters de vremi şi ars de fum
Zace-n vechi bisericuţe sau la marginea de drum.
Vino Iisuse şi plata după faptă să împarţi
Adevărul cu-a-ta mână de minciună să-l desparţi;
Vino Iisuse căci iarăşi lumea-i plină de păcat
Şi-n tot omul ce se naşte mai răsare un Pilat.
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) 5
Chestiunea româno-maghiară în viziunea Mitropolitului Vasile Mangra,
oglindită în publicaţia „Telegraful Român” din anul 1918 (V)
# prof. Vasile Stancu pate cu cea ardeleană, explicând de altfel şi dreptul politica promovată de principii calvini ai Transil- Teofil a cercetat şi pe Mitropolitul Ghenadie, care
(Sfântu-Gheorghe) Patriarhiei de la Constantinopol asupra bisericii vaniei de a-i atrage pe românii ortodocşi la cal- l-a rugat să-i trimită o tipografie şi un meşter ti-
greco-orientale din Ungaria (în care este inclus şi vinism. Realitatea o putem desprinde din istoria pograf. Prin înţelegerea lor a apărut, în acelaşi an,
Chiar de la începutul „studiului”, înţeleptul principatul Transilvaniei - n.n.) prin Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române a reputatului istoric o carte de legi, «Pravila de la Govora», în două
prim-ministru maghiar Ştefan Tisza, se adresa Ţarii Româneşti, ca exarh al plaiurilor, cu titlu de Mircea Păcurariu, care arată că „Biserica Orto- ediţii: una pentru Ţara Românească, sub nume-
românilor şi maghiarilor subliniind „armonia Mitropolit al Ungro-Valahiei. Autoritate, de altfel doxă Română din Transilvania a putut, în seco- le Mitropolitului Teofil, alta pentru Transilvania,
de interese” dintre aceştia, pentru care „trebuie recunoscută şi de regele Vladislav al II-lea (1450- lul XVI, să-şi desfăşoare activitatea ei datorită în sub numele Mitropolitului Ghenadie”.
să muncească toţi românii adevăraţi, credincioşi 1516) al Ungariei la 1507, sau de principele Sigis- primul rând ajutorului care îi venea de la domnii În acelaşi an, 1640, „calvinii au tipărit la Al-
rasei lor, pentru că interesele naţionale ale rasei mund Bathory (1581-1602) al Transilvaniei, prin Ţării Româneşti şi ai Moldovei... O efemeră stare ba-Iulia un Catehism calvinesc, care a fost com-
româneşti cer aceasta”, adică majoritatea româ- tratatul de la 20 mai 1595. de înflorire a cunoscut sub marele domnitor Mi- bătut de Mitropolitul Varlaam al Moldovei prin
nească să-şi consolideze statutul său „secundar În urma acestor relaţii între românii de pe hai Viteazul. Încercările calvinilor de a atrage pe cunoscuta sa lucrare «Răspuns la Catehismul
în viaţa politică... din cauza inferiorităţii sale in- ambele versante ale Carpaţilor, autorul ajunge la români la confesiunea lor s-au dovedit cu totul calvinesc»”. Dar, de ce oare autorul M.V. nu ne
telectuale şi economice” . nişte concluzii false, aberante. zadarnice, cum se întâmplase şi cu ale catolici- spune nimic de politica religioasă antiortodoxă
Şi culmea, românii din Regat, fraţi cu cei ar- „Aceste relaţiuni canonice ale bisericilor gr. lor în secolele anterioare”. De altfel, la solicitarea a principelui transilvan? Mitropolitul Ilie Iorest
deleni, în loc să muncească pentru aceste înalte or. româneşti din Ţara Românească şi Ardeal se principelui Gabriel Bethlen (1613-1629) adresată „pentru că a refuzat să lucreze pentru răspândi-
idealuri, „răspund la dorinţele şi stăruinţele noastre întăriră şi recunoscură şi de către regele Vladislav patriarhului ecumenic de la Constantinopol, Chi- rea calvinismului a fost întemniţat timp de nouă
umanitare şi naţionale cu declararea de război şi „în temeiul tratatului ce-l încheia cu dânsul Radu ril Lucaris, de a-l sprijini în calvinizarea ortodoc- luni, iar noului Mitropolit Simion Ştefan, princi-
invaziunea perfidă a hotarelor ţării noastre”. al IV-lea (1495-1508) la 1507, prin care acesta de- şilor ardeleni, acesta îi răspunde, la 2 septembrie pele calvin Gheorghe Rakoczy, şi sfătuitorii lui
O logică istorică cel puţin curioasă, asemenea clară că «predecesorii noştri au fost totdeauna cre- 1629, că nu-şi poate da consimţământul la aşa au încercat acum din nou să-şi exercite influenţa
„Notei VIII”, o dovedeşte autorul în momentul dincioşi sfintei coroane şi celor de fericită memo- ceva şi-i atrage atenţia că pentru a reuşi aceasta asupra Bisericii Ortodoxe româneşti din Tran-
vorbirii şi caracterizării relaţiilor de veacuri dintre rie şi că ţara noastră (Muntenia) este numai o parte trebuie mai întâi „să se rupă legătura de sânge şi silvania, impunându-i 15 condiţii, între care: să
Principatele Române şi maghiari (practic dintre a domniei Ungariei»” sau „Principii Ardealului nu de simţire, care zvâcneşte în taină, dar cu mul- se predice în româneşte, dar numai după Sfânta
regii Ungariei şi principii Transilvaniei cu voievo- numai au recunoscut şi întărit legătura ierarhică a tă putere, între românii din Ţara Transilvaniei şi Scriptură, înlăturând, deci, Sfânta Tradiţie; să se
zii români - n.n.). Sunt enumerate momente din is- bisericii române din Ardeal cu biserica ortodoxă locuitorii din ţările Munteniei şi Moldovei. Ne- catehizeze tineretul după Catehismul calvinesc; să
toria românilor în care voievozii şi boierii români din Ţara Românească, ci înşişi cu toate mijloacele greşit, domnii vecini ai ziselor ţări niciodată nu fie împărtăşiţi numai cei vârstnici; să se desfiinţeze
au sprijinit în toate împrejurările aşezămintele de au sprijinit şi promovat cultura şi literatura popo- vor îngădui aceasta şi foarte sigur vor pune pie- obiceiurile de la botez, cununii şi înmormântări; să
cultură de la Ierusalim până în Ardeal, exemplifi- rului român. George Rakoczi, principele maghiar, dici, dacă nu cu armele, cel puţin cu îndemnuri se înlăture cinstirea icoanelor şi a crucii; să nu se
când daniile domneşti şi boiereşti cu întemeierea dădu, la 10 octombrie 1643, decretul prin care tainice”. În ceea ce priveşte tipografia înfiinţată pună piedici celor ce doreau să treacă la calvinism.
de mănăstiri, ridicarea de biserici, daruri în bani scoase din bisericile româneşti limba străină, sla- de Gheorghe Rakoczy (1630-1648), povestea sa Se prevedeau măsuri privind sinodul protopopilor
sau în natură înfăptuite de Ştefan cel Mare, Aron vona şi porunci să se introducă limba poporului, ne-o relatează tot Mircea Păcurariu, care arată că, şi drepturile superintendentului calvin asupra Bi-
Vodă, Mihai Viteazul, Pătraşcu Vodă, Gheorghe limba cea românească. A înfiinţat tipografie pen- la 1640, domnul muntean Matei Basarab a trimis sericii Ortodoxe româneşti”.
Ştefan, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica. tru tipărirea cărţilor româneşti”. la Alba-Iulia, la principele Gheorghe Racoczy, Iată, deci, cum sprijineau şi apărau principii
De asemenea, sunt reliefate raporturile exce- Ceea ce autorul laudă ca fiind sprijin pentru „o delegaţie de ierarhi şi dregători, în frunte cu protestanţi Biserica Ortodoxă Română.
lente dintre biserica ortodoxă din cele două princi- biserica ortodoxă ardeleană nu este altceva decât Mitropolitul Teofil. Cu acest prilej, Mitropolitul (va urma)
O manifestare ştiinţifică de anvergură naţională:
Sesiunea Naţională de Comunicări Știinţifice Românii din
sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie, ediţia a XV-a (I)
# dr. Ioan Lăcătuşu de promovare a adevărului istoric şi a Război Mondial (prof. Gheorghe Din activitatea unor perso- pul Iustinian Teculescu la Eparhia
(Sfântu-Gheorghe) valorilor naţionale. Radu, Piatra Neamţ). nalităţi ale istoriei naţionale, in- Cetatea Alba - Ismail. Documente
Ediţia din acest an a fost de- Provocări ale societăţii româ- clusiv a celor din arealul sud-est inedite (dr. Aurel Pentelescu, Bu-
Sesiunea Naţională de Comuni- dicată împlinirii a 15 ani de la neşti contemporane: România transilvan: Ioan Căianu Valachus cureşti, Gavril Preda, Ploieşti); Ho-
cări Ştiinţifice Românii din sud-estul înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Foto: Mihail Broanăr ria şi Bujor Teculescu despre visul
Transilvaniei. Istorie, cultură, civili- a Covasnei şi Harghitei. La acest de aur al românilor transilvăneni:
zaţie, ediţia a XV-a, s-a desfăşurat la eveniment s-au referit în cuvântul Unirea din 1918 (prof. dr. Luminiţa
Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, lor academicianul Horia Colan, din Cornea, Sfântu-Gheorghe); Per-
în zilele de 2-3 octombrie 2009. În Cluj-Napoca, şi alţi conferenţiari, sonalităţi militare ardelene. Cazul
deschiderea lucrărilor în plen, IPS fiindu-i dedicat şi comunicarea O Ilarie Mitrea (dr. Dumitru Stava-
Ioan Selejan, a rostit un cuvânt de candelă în Carpaţi. Episcopia Or- rache, Bucureşti); Portrete de ar-
binecuvântare. În acelaşi cadru, au todoxă a Covasnei şi Harghitei - 15 hivişti: Barabas Samu, 1855-1940
adresat alocuţiuni, prefectul judeţu- ani de la înfiinţare (drd. Nicoleta (drd. Nagy Botond, Sfântu-Gheor-
lui Covasna, drd. Codrin Munteanu, Ploşnea, Miercurea-Ciuc). ghe); Caracteristici stilistice în
directorul Muzeului Naţional al Car- Pentru o mai bună receptare a pastoralele Mitropolitului Nicolae
paţilor Răsăriteni, dr. Valeriu Cavruc, titlurilor materialelor prezentate, Colan (dr. Valentin Marica, Emilia
prof. Doru Dobreanu, vicepreşedin- le redăm grupate tematic, cu men- Dobreanu Marica, Târgu-Mureş);
tele Forumului Civic al Românilor ţionarea autorului şi a localităţii Un elev român în Ciuc-ul inter-
din Harghita şi Covasna, şi dr. Ioan acestuia. belic: Victor Coroianu (dr. Cons-
Lăcătuşu, director al Direcţiei Jude- Probleme generale ale isto- tantin Hârlav, Ploieşti); Răspuns
ţene Covasna a Arhivelor Naţionale, rie naţionale: Cronica lui Markus glorificării unui naţionalist şovin
Lazăr Lădariu, preşedintele Despăr- Schunckabunck, trimisul lui Mihai Marton Aron (dr. Petre Ţurlea, Bu-
ţământului ASTRA Mureş, Liviu Viteazul, despre misiunile sale la cureşti); Domnul Trandafir în vizi-
Dârjan, preşedintele Despărţământu- Curtea Împăratului Rudolf al II- încotro? Între pluralism şi corpo- - proeminenta personalitate cultu- unea harghiteană - prof. Gheorghe
lui ASTRA „Fraţii Popeea” Săcele. lea (dr. Marin Elisabeta, drd. Liviu ratism (dr. Ioan Coja, Bucureşti); rală a sud-estului Transilvaniei în Afloarei (prof. dr. Nicolae Bucur,
În programul sesiunii au fost în- Câmpeanu, Braşov); Consideraţii Riscurile globalizării (dr. Elena Co- secolul al XVII-lea (pr. Emil Pop, Miercurea-Ciuc); Un memoriu al
scrise 100 de comunicări din dome- legate de petrecerea timpului liber bianu, Bucureşti); Despre misiunea prof. Valeria Pop, Miercurea-Ciuc); lui Onisifor Ghibu către Patriarhul
niul istoriei, etnografiei, teologiei, în Transilvania secolelor XVI-XVII bisericii ortodoxe în postmodernita- Andrei Şaguna în publicistica lui Iustinian (prof. drd. Costel Cristian,
filosofiei, culturii şi arhivisticii. Toţi (dr. Bogdan Andriescu, Sibiu); 150 te (drd. Stelian Gomboş, Bucureşti); Eminescu (dr. Constantin Burac, Topliţa) Repere identitare, istorice
participanţii au apreciat manifestarea de ani de la Unirea Principatelor Lumea şcolii şi criza ei de sistem (dr. Bucureşti); Alexandru Lapedatu şi şi contemporane ale romano-cato-
ca fiind o reuşită deplină, subliniind Române. Documente de arhivă Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti); Biserica (pr. dr. Dorel Man, Cluj- licilor din Moldova (ing. Gheorghe
faptul că şi în oraşe precum Sfântu- (prof. drd. Alexiu Tatu, Sibiu); Pre- Locul terorismului etnico-religios în Napoca); Elie Miron Cristea şi con- Bejan, Bacău); Portret de muzici-
Gheorghe se pot desfăşura sesiunii de şedintele Poloniei şi refugiaţi polo- universul general al terorismului in- sacrarea Marii Uniri în primul par- an: Matei Jurebiţă, 1912-1995 (dr.
comunicări de înaltă ţinută ştiinţifică nezi în judeţul Neamţ şi sud-estul ternaţional (col. drd. Ilie Pentilescu, lament al României întregite (dr. Constantin Catrina, Braşov).
şi cu un pronunţat conţinut şi mesaj Transilvaniei în cel de-al Doilea Miercurea-Ciuc). Constantin I. Stan, Buzău); Episco- (va urma)
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
(Nicolae Iorga)
6 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) Publicitate
 Politic Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) 7
După ce a dispărut, practic, de pe scena politică locală,

# Adrian Teacă ma conferinţă de presă organizată în calitate domnului deputat Horia Grama, preşedinte- care să vorbească atât de tranşant româneşte
(Braşov) de preşedinte al PC Covasna, Doru Decebal le PSD Covasna, cu care am o relaţie bună vizavi de obrăznicia UDMR, care visează la
Feldiorean, care le-a dat întâlnire jurnaliş- de colaborare, după cum se vede”, a spus un stat în stat prin cererea de autonomie a
Numit de puţin timp preşedinte interimar tilor la sediul colegilor de alianţă. „Să ştiţi Feldiorean. aşa-zisului ţinut secuiesc. Aflăm că, de anul
al filialei Covasna a Partidului Conservator, că am emoţii nu din pricina faptului că este viitor, vor avea în politica lor un alt punct
Doru Decebal Feldiorean (foto) s-a „înhă- prima conferinţă de presă pe care o susţin, distinct - independenţa Ardealului! Neru-
mat” la o muncă aparent imposibilă. Practic, ci pentru că nu mi-am imaginat vreodată că
„Doar PSD, PC şi PRM mai şinarea asta e parte integrantă din politica
Partidul Conservator nu mai exista în judeţ! voi ajunge să ţin o conferinţă de pe scaunul sancţionează obrăzniciile UDMR” paşilor mărunţi pe care o practică diabolic
Feldiorean a trebuit să o ia de la zero, să re- celui care a fost Adrian Căşunean Vlad, fost UDMR de 20 de ani. Din păcate, PNL şi
înfiinţeze filiala, organizaţiile din teritoriu, prefect şi deputat de Covasna, şi, în opinia „Noi susţinem, însă, PSD şi din alte raţi- PDL sunt „virusate” la nivelul judeţului Co-
fără a avea un sediu, documente, nici mă- mea şi a multor altora, cel mai mare om po- uni, nu doar pentru că suntem într-o alianţă vasna. Atitudinea organizaţiilor din Sfântu-
car ştampilă! A reuşit să recupereze ştam- Gheorghe ale filialelor judeţene ale acestor
pila, contracost (!), şi o maşină hârbuită. două partide, în problema autonomiei şi nu
Acte, corespondenţă - nimic. Motiv pentru numai, mi se pare a fi de genul „cu fundul în
care PC, prin secretarul general Codruţ Şe- două luntri”. Ştiu că se pregătesc unii să ne
reş, a făcut plângere la Parchetul de pe lân- „viruseze” şi pe noi. Am primit semnale în
gă Tribunalul Covasna, declinată însă spre sensul că ni se vor băga în filială persoane
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu- dintr-astea comode, pe placul UDMR, deci
Gheorghe, împotriva fostului lider al filialei, „europene”, „democrate”… Conducerea PC
Aurel Dragomir. „Noi i-am propus domnu- Covasna este, însă, foarte vigilentă. Să nu
lui Dragomir să predea toate documentele şi aibă băieţii ăştia impresia că le ţine figura
să rămână în conducerea filialei. A refuzat! şi în cazul Partidului Conservator. Suntem
Aşa stând lucrurile, n-avem ce face, partidul pregătiţi să contracarăm astfel de acţiuni” -
merge mai departe cu plângerea. Chiar şi în a precizat liderul organizaţiei judeţene a PC.
aceste condiţii vitrege, am reuşit să înscriem
prima sută de membri în PC şi să constituim 10 la sută maghiari în PC Covasna
Biroul Executiv Judeţean interimar. Recons-
truim filiala în paralel cu campania pentru Mai trebuie precizat un aspect intere-
prezidenţiale, în care îl vom susţine pe Mir- sant: din cei 100 de membri „cu acte” ai PC
cea Geoană, candidatul Alianţei PSD+PC. Covasna, 10 sunt maghiari! „Pur şi simplu,
Referitor la alianţa cu PSD în plan jude- aceşti maghiari oneşti s-au săturat de poli-
ţean, nu avem nicio nemulţumire până în tica revanşardă a UDMR şi vin acum spre
acest moment, de când noua conducere a Partidul Conservator, care îi primeşte cu
PC Covasna a fost instalată. Am strâns şi braţele deschise” - a explicat Feldiorean,
noi semnături pentru Mircea Geoană. Ce-i adăugând că „a venit timpul să se termine
drept, deocamdată după posibilităţi, dar a litic pe care l-a avut judeţul nostru în ulti- stabilită de la nivel central. În afară de PSD, odată cu etnicizarea a tot ceea ce mişcă în
fost şi timpul foarte scurt”, a declarat, în pri- mii 20 de ani. Pentru aceasta îi mulţumesc PC şi PRM, nu prea mai sunt în judeţ partide judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.
Aflăm de pe blog:
O moţiune otrăvită Balada lui Boc Blaga este ilegal vicepremier
şi ministru de Interne!
Toată suflarea - politicieni, şahişti, pieţari, coafeze, machitori… - aşteaptă ziua de marţi, 13, Lucrurile sunt simple. Prin numirea lui Vasile
să vadă, pică au ba miniguvernu’? Sunt de ajuns voturile pedeleilor, plus trădătorii proaspăt Blaga ca ministru de Interne interimar, preşedin-
cumpăraţi (ăia din PNL), plus ce-or mai achiziţiona de pe piaţă până atunci, plus trădătorii as- tele Băsescu a încălcat articolul 104 din Consti-
cunşi între nemulţumiţii pesediştilor (oamenii lui Mazăre?) ca să nu treacă moţiunea? Probabil tuţie, mai precis alineatul 4 coroborat cu alineatul
că nu. 3 care permite numirea interimatului în „situaţiile
Liberalii rămaşi în jurul lui Crin, care simt miros de sânge, de mână cu udemeriştii, care prevăzute la art. 106 CU EXCEPŢIA REVOCĂ-
s-au răzgândit brusc şi ciudat, după ce o vreme ziceau că nu şi nu, dar şi Geoană cu ai lui, setoşi RII”.
de-o răzbunare, adică „lotul 322”, vor da de pământ cu bocii. Important e ce va urma. Cozmin Concluzia e simplă: Pentru numirea titula-
Guşă arunca ieri o bombă interesantă. Omul lui Geoană mai calcă pe arătură, dar acum mai că Pe o stâncă neagră, într-un vechi sătuc, rului la Interne şi pentru funcţia de vicepremier,
l-aş crede. Ca unul mai umblat în ultima vreme prin „secuime”, ştiu ce dragoste mare e între chiar într-o căsuţă, lângă un pătuc, şeful statului va trebui să aibă aprobarea Parla-
udemerişti şi pedelişti. plânge şi suspină o batrână mică, mentului, conform articolului 85 din Constituţie,
Bref, Guşă zice că, după ce trece moţiunea, Băsescu îl va pune iar pe Boc să facă guvernul. care are fiul cât un puştiulică. alineatele 2 şi 3.
Unul în care va intra şi UDMR! Cică ar fi fost niscaiva negocieri şi ar fi bătut deja ăştia palma! Căci la guvernare fiul ei iubit
Cu trădătorii de care vorbeam, şi cu ce s-o mai găsi prin debaralele lui Băselu (ălea pline de do- a plecat aseară şi n-a mai venit.
sare), Boc 3 are şanse să treacă! Ce ziceţi? Gogonată mi se pare însă ştirea că ar urma să vină Celularul sună noaptea jumătate.
Videanu la Apărare şi Ridzi la Învăţământ!! Dar, la câte bizarerii îi trec prin cap Bezmeticului Nu-i semnal, şi totuşi:
în ultima vreme, mai ştii? Adrian Teacă (Braşov) - Oare cine-i, frate? -
Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit,
Cismaru, „guvernatorul” Covasnei? n-a mai mers Taromu’ şi n-am mai venit.
Sun din Capitală, voi fi premier.
Un zvon îmi ajunge la ureche, via Sfântu- rea în Parlament (a ieşit pe locul 1 în colegiul M-a numit chiar Zeus, sunt timonier.
Gheorghe: cică joi va descinde în „secuime” din Braşov unde a candidat pentru Camera Capitan e dânsu’, e ca la armată.
însuşi Vasile Blaga, contestatul ministru in- Deputaţilor, dar s-a ales pesedistul C. Niţă, Mica mea oştire fuge sfărâmată.
terimar la Interne, pentru a-l instala pe noul de pe locul 2!). Din martie, fostul senator (în Vine criza, foamea, oamenii mă-njur.
prefect al judeţului Covasna. Care va fi… legislatura 2004-2008) ocupă o amărâtă de L-am servit pe dânsu’, m-a mâncat în c...r.
pedelistul braşovean Ivan Cismaru! Chestie funcţie în Prefectura braşoveană, adică e un - Ce spui tu, străine? Emil e departe, Constituţional, în acest moment, Vasile Blaga
care n-ar trebui să ne mire prea tare, de ceva fel de consilier al prefectului Gonţea. cică de Băsescu nu se mai desparte. a făcut numiri ilegale la Ministerul Administraţiei
vreme se vorbeşte insistent prin târg, mă re- În fine, dacă zvonul se va confirma, lui Am crezut că-i glumă, dar era să mor. şi Internelor. Inclusiv schimbarea prefecţilor PSD
fer la Saint George City, că George Scripca- Cismaru nu-i va fi prea greu să facă naveta, L-am văzut aseară la televizor. este ilegală. Toate ordonanţele de urgenţă sem-
ru şi-ar folosi relaţiile, politice, dar mai ales având în vedere că are, conform declaraţiei Emil e cuminte, nu e derbedeu. nate de Vasile Blaga sunt nule de drept, inclusiv
de afaceri, cu liderii UDMR, pentru a intra sale de avere, o casă (în valoare de 300.000 De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu! contrasemnătura în calitate de ministru de Interne
cu oamenii săi în zonă. Se vorbeşte că Scrip- lei noi) în Hărman. Iar din Hărman, face o Lasă-mă cu Zeus, fincă omul chel se joacă pe ordonanţa privind organizarea referendumului
caru n-ar fi străin, ca să dau un exemplu, de jumătate de oră cu unul din Ford-urile sale cum doreşte el. Te-a numit pe tine după Stolojan. din 22 noiembrie. Putem merge chiar mai departe
numirea lui Dan Manolăchescu la şefia PDL Fiesta până la Sfântu, şi tot atâta până la Bra- Crezi că e pe bune? Te-a luat de fazan. spunând că, prin numirea ilegală în funcţia de vi-
Sfântu-Gheorghe. Pe de altă parte, Blaga e şov, ca să-şi ţină cursurile de la Universitatea Am vorbit cu tac-tu, ascultă-l pe moş: cepremier, întreaga activitate a Cabinetului Boc 2
primit regeşte în zonă, prietenii ştiu de ce. Transilvania. Sau, după caz, să primească după tine vine Leana lu’ Cocoş. este, de fapt, ilegală. Culmea e că Guvernul este
În ce-l priveşte pe Cismaru, acesta chiar niscaiva sarcini de la Scripcaru. Du-te la Băsescu, fă-i un ultim sluj, condus de un expert în drept constituţional!
rămăsese fără job politic, după ce-a ratat intra- Adrian Teacă (Braşov) apoi ia Taromu’, să te-ntorci la Cluj! Andrei Bădin (Bucureşti)

http://teaca.wordpress.com/ http://orosflorin.blogspot.com http://www.badin.ro/

 8 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140)
Motto: „Şi beţivanii, şi politicienii, tot de borduri se împiedică”
Kovacs Istvan, consilier PCM de Sfântu-Gheorghe
# Adrian Teacă
(Braşov)
Cele două tabere maghiare din
Consiliul Local Sfântu-Gheorghe au
ajuns „la cuţite”. Motivul principal:
lucrările începute de primar în centrul
municipiului. De o parte e primarul
Antal Arpad, susţinut de cei 8 consi-
lieri UDMR, de cealaltă, cei 9 con-
silieri ai Partidului Civic Maghiar,
între care şi viceprimarul Balint Joz-
sef. Observatori (aparent neutri), cei
4 consilieri ai partidelor româneşti.
Conflictul a devenit atât de acut, încât
s-a ajuns în faza de rupere.
Ce-i supără pe consilierii PCM?
Să-l „ascultăm” mai întâi pe Ko-
vacs Istvan, liderul grupului PCM din
Consiliul Local: „Noi, fiind în opo-
ziţie, ne-am angajat să lucrăm în fa-
voarea urbei. Având un primar tânăr,
ne-am decis să-l ajutăm. Şi am fost
parteneri, cu unele excepţii stridente.
Parteneri, dar nu complici, să fie clar!
Am intervenit şi am pus întrebări,
mai ales de când s-au început lucră-
rile în centru. Primarul ne-a reproşat
că sunt întrebări indiscrete! Păi noi
nu l-am întrebat despre ce face dum-
nealui noaptea! Am tot aşteptat să ne
răspundă, conform legii. N-a făcut-o.
Ne-a transmis că ne va răspunde doar
verbal, nu în scris! Iată, pe scurt, ce
dorim să aflăm: De ce au început lu-
crările de modernizare în centru, şi
nu în alte zone (avem zeci de străzi
distruse, cu gropi şi noroi)?; De ce a
ÎNTOARCERI ÎN TIMP, PENTRU ADUCERI ŞI LUARE AMINTE!
(urmare din pagina 1)
Atunci când luam apărarea
drepturilor românilor alungaţi din
judeţele Harghita şi Covasna, nu
noi aveam dreptate în faţa dom-
nului Adrian Năstase, ci deputaţii
Borbely Laszlo şi Asztalos Ferenc,
pe care-i ţinea în braţe, subsemna-
tului tăindu-i microfonul de la tri-
buna Camerei Deputaţilor, împiedi-
cându-mă să-mi închei intervenţia,
atunci când, în numele adevărului,
spuneam lucrurilor pe faţă!
Atunci când, apărând demni-
tatea Neamului, propuneam sanc-
ţiuni pentru cei care nesocotesc
şi batjocoresc Tricolorul, Imnul
de Stat şi limba oficială, româna,
noi eram luaţi peste picior de ca-
pii PDSR de atunci, cei care au
încălcat, grosolan, Protocolul cu
PUNR, considerându-ne „naţiona-
lişti-extremişti”, jignindu-ne mi-
niştrii şi prefecţii. Oare atunci
Transilvania nu exista?
Chiar uită „cumva, domnul Ion
Iliescu, cum ne mai beştelea, pe
noi, cei din delegaţia mureşeană
fost o prioritate schimbarea bordu-
rilor?; De la ce firmă s-au cumpărat
bordurile, cine e proprietarul acesteia
şi cât au costat?; Dacă s-a organizat o
licitaţie şi câţi au participat?; Unde fi-
gurează aceste lucrări în proiectul de
buget?; Ce se întâmplă cu bordurile
vechi (unele au fost schimbate acum
un an!)?; De ce a fost externalizat
Unul - Albert Almos, a pus pişcoturile,
celălalt - Antal Arpad, le scoate şi pune
borduri şi trotuare din piatră
serviciul de curăţenie în Primărie (şi
în CJ!)? Câţi oameni au fost dispo-
nibilizaţi, ce salarii aveau? Ce firmă
a contractat serviciul de curăţenie?
E adevărat că firma aparţine soţiei
deputatului UDMR Olosz Gergely?
De ce nu s-au prevăzut piste pentru
biciclete în centru?
Trebuie precizat că lucrările se
realizează fără aviz de oportunitate şi
fără să fi trecut prin comisia de urba-
nism! Şi pentru un coteţ de găini se
cere aviz, dar pentru aceste lucrări,
a PUNR, la întâlnirea de la Co-
troceni, din 29 august 1996, când
ateul declarat nu ştia nici măcar că
acea zi este marcată cu roşu în ca-
lendar: „Tăierea Capului Sfântului
Ioan Botezătorul”? Ne dădea peste
nas că refuzam să fim de acord cu
semnarea Tratatului româno-un-
gar! Oare Transilvania, a cărei li-
nişte o doream, nu exista?
Însuşindu-şi ideea naţională,
pentru un capital electoral, bine-
înţeles, domnul Adrian Năstase,
în enormul său orgoliu şi în ne-
măsurata lui aroganţă („boală” a
mai multor lideri PSD!), brusc uita
atunci că „ciupea” tocmai din pia-
tra fundamentală a doctrinei şi a
Programului PUNR?!
Cine crede că Emil Constanti-
nescu se lăsa atunci, în acea cam-
panie electorală, mai prejos se
înşeală amarnic. În privinţa ideii
naţionale n-a excelat nici el prin
sinceritate! Încerca atunci să ne
convingă că are în faţă nişte naivi,
iar dacă dumnealui nu iese pre-
şedinte, România se prăpădeşte!
nu? Primarul zice că e o lucrare in-
termediară, pentru doar trei ani!? De
ce nu s-a făcut o estimare a costurilor
lucrării? Şi, peste toate, noi, consili-
erii, nu ştim cine execută lucrările!!
Pentru noi e clar, primarul vrea să
controleze totul, fără să dea socoteală
pentru ce face. Vine cu replici politi-
ce, încercând să ne intimideze! Prac-
tic, aici, în Sfântu-Gheorghe, avem
un SRL politic!”.
Ce răspunde primarul
Antal Arpad susţine că Primăria
are la dispoziţie 500.000 lei pentru
aceste lucrări. Şi că a decis să înceapă
cu centrul, pentru că acesta e cartea
de vizită a municipiului. După ce se
vor termina lucrările aici, se va intra
şi pe celelalte străzi care trebuie mo-
Pe vremea aceea, după ce de sub
mantaua domnului Petre Roman
au ieşit atâţia „gigikenţi” şi „is-
kandarani”, avându-l tovarăş pe
Triţă Făniţă (vi-l mai amintiţi?),
ne promitea că va scăpa România
de caracatiţa de tip românesc. Ce a
făcut cel mai slab preşedinte post-
decembrist al României s-a văzut!
De fapt, pe deputaţii CDR îi durea
în cot, şi de Constituţie, şi de Le-
gea Învăţământului, şi de Legea
18, şi de cea a arborării drapelului
şi a intonării Imnului de Stat al Ro-
mâniei. Oare, atunci, Transilvania
nu exista?
Cei cărora le aminteam, mereu,
că se urmăreşte, în Ardeal, o altă
Regiune Autonomă Maghiară, sub
chipul hâd al visului numit Ţinut
Secuiesc, autonomie teritorială pe
criterii etnice, al ruperii şi federa-
lizării României, nu ne scoteau din
„naţionalişti” şi „extremişti”! Iar
udemeriştii erau cei mai cei „eu-
ropeni”! Singurul scop CDR-ist
al luării puterii, odată cu imnurile
regaliste, era răzbunarea absurdă,
Local - Editorial
dernizate. De ce borduri de piatră?
„E adevărat că sunt de 3-4 ori mai
scumpe decât cele de beton, dar ţin
Primarul UDMR Antal Arpad
de 10 până la 50 de ori mai mult şi
sunt mai aspectuoase. De aceea vom
pune în centru borduri de piatră, şi
vom face chiar trotuare din piatră.
Avem destulă piatră în secuime. Eu
nu mai pot să sprijin „instituţia piş-
cotului”. Vrem să scăpăm de aceste
pişcoturi din beton.” Cum răspunde
acuzaţiilor pe care i le aduc consilie-
rii PCM? „E o situaţie unică pe ţară,
aici, la Sfântu-Gheorghe. Am coop-
tat PCM în acest proiect de moder-
nizare a oraşului. Le-am cerut doar
să mă lase să lucrez. Nu le-am cerut
nici măcar o cărămidă, din cele 10 pe
care le pun eu. Dar ei se comportă ca
şi când ar fi în opoziţie. Nu mă ajută,
pierd timp, energie, nervi, cu discu-
ţii fără rost. Au venit mulţi la mine şi
mi-au cerut să declanşez alegeri anti-
cipate. Nu cred că e o soluţie. Ne-am
ocupa mai mult de campania electo-
rală în această perioadă.”
Antal i-a cerut, însă, viceprima-
rului Balint Jozsef „demisia de onoa-
schimbarea Constituţiei, plătirea
poliţelor. Se făceau calcule şi pro-
misiuni, se dădeau sfaturi. Totul,
pentru pumnul de voturi din al doi-
lea tur de scrutin. Abia atunci, în
campania electorală, şi-au amintit
ei de Transilvania, că suferinţele
ei există! Abia atunci îşi puneau,
drept insignă, ideea naţională! Până
atunci Transilvania nu exista?
Tocmai de aceea, celor care
candidează, în anul 2009, la pre-
şedinţie le-am amintit, prin aceste
rânduri, greşeli dintr-un trecut nu
prea îndepărtat. Se apropie alege-
rile prezidenţiale şi trebuie să le
amintim să nu repete greşelile ce-
lor de dinaintea lor. Constatăm că
tocmai domnii Iliescu şi Constanti-
nescu - pe care îi întrebam: când au
fost ei sinceri? - atacă, vehement,
candidatura la un alt mandat al pre-
şedintelui Traian Băsescu. Obişnu-
iţi mereu să vadă paiul din ochiul
altora, nu şi bârna din cel propriu,
uită, amândoi, de toate cele mai
sus prezentate! Suntem siguri că,
măcar de data aceasta, românii ar-
re”, pe motiv că grupul PCM „face
opoziţie în timp ce se află la guver-
nare”! Iar dacă viceprimarul nu va
Liderul PCM Kulcsar Jozsef
demisiona, Antal anunţă că va cere
Consiliului Local suspendarea aces-
tuia din funcţie. „Postul poate rămâ-
ne vacant - precizează primarul, eu
pot lucra şi cu un singur viceprimar.”
De cealaltă parte, viceprimarul
Balint declară că nu-şi va da demisia.
Şi continuă să critice „borduriada”
primarului. Preşedintele PCM Co-
vasna, Kulcsar Terza Jozsef, susţine
că Antal vrea să creeze o criză artifi-
cială în Sfântu-Gheorghe, după mo-
delul deja „patentat” de PDL la Bu-
cureşti, în speranţa că-i va elimina pe
cei de la PCM din „guvernul local”.
„Anticipatele nu sunt o idee bună în
acest moment. S-ar bloca lucrările şi
s-ar crea şi mai mult haos. Dar, dacă
Antal va decide să declanşeze alegeri
anticipate, vă asigur că Partidul Civic
Maghiar le va câştiga” - a conchis
Kulcsar.
Aşadar, conflictul dintre cele
două tabere pare ireconciliabil. Ce va
urma?
deleni, care ştiu că drepturile unei
minorităţi nu pot fi altele decât cele
cuprinse în Legea fundamentală -
Constituţia -, convinşi că, în aceste
vremuri, preferabili ar fi, în Dealul
Cotrocenilor, un Vlad Ţepeş sau un
Ion Antonescu, vor vota, ca pre-
şedinte, doar pe acela care se va
detaşa clar, public, de pretenţiile
absurde ale UDMR şi ale iredentis-
mului unguresc, de strategia diver-
sionistă, de caracterul duplicitar şi
antinaţional al struţo-cămilei. Mai
clar: de autonomia teritorială, pe
criterii etnice, a Ţinutului Secu-
iesc, de satisfacerea pretenţiei la
cea de-a doua limbă oficială în stat
- maghiara -, de participările la gu-
vernare ale UDMR, de numirea de
prefecţi maghiari prin Harghita şi
Covasna, prin alte judeţe! Românii
ardeleni nu vor accepta, credem,
alte compromisuri când este vorba
despre Transilvania! Integritatea
statală nu poate fi obiect de tran-
zacţie. Pentru că ceea ce odată a
fost câştigat cu sânge nu se negoci-
ază cu cerneală!
 Sport Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) 9
CLASAMENT Rapidul a trecut pentru prima dată în poziţia
M V E I GOL PCT de lider al Ligii I

i i
1 Serbia 8 6 1 1 16-5 19

a I
a n z
2 Franţa 8 4 3 1 10-8 15

Li g
t g r
3 Austria 8 3 2 3 11-11 11

i ca
4 Lituania 8 3 0 5 7-8 9

i e d
5 ROMÂNIA 8 2 3 3 9-12 9

î m p
6 Insulele Feroe 8 1 1 6 4-12 4

u
Outsideri
Demult - dacă nu cumva nicio- tul în care a descins la Mogoşoaia
S- a
Rezultate,
Echipele antrenate de Mihai
Stoichiţă (foto), Ion Marin şi An-
tonio Conceiçao au terminat, rând
pe rând, la egalitate cu formaţii
mult mai slab cotate, având parte

etapa
dată - echipa naţională nu s-a mai întâia oară. Şi, aşa se face că a în- de semieşecuri pe teren propriu,
aflat atât de jos în clasament cu două ceput formarea unei echipe naţio- toate în aceeaşi zi a week-end-ului
trecut. Astfel, după Steaua cu Glo-
IX-a
etape înaintea sfârşitului unei cam- nale competitive (nu îi mai spunem
panii de calificare la un turneu final,
fie el mondial ori european. Practic,
reconstrucţie, că ne-am săturat de
atâta reconstrucţie lipsită de rezul- a
Vineri, 2 oct.
ria Bistriţa şi Dinamo cu Pandurii
Târgu-Jiu, şi CFR Cluj s-a împie-
lucrurile au debutat extrem de prost tate), fără a se mai gândi prea mult dicat de Poli Iaşi. Şi, culmea, asta
cu Victor Piţurcă la timonă, după ce la actuala campanie, chiar dacă n-a exact în momentul în care putea
fostul selecţioner avusese trei preli- recunoscut niciodată acest lucru. Oţelul Galaţi - FC Braşov trece în poziţia de lider al Ligii I. că la vârf lupta se înteţeşte din ce
1-1 A fost, practic, duminica neagră a în ce mai tare, iar „în coadă” lucru-
Ceahlăul - Rapid granzilor. rile încep parcă a se limpezi. Asta
0-4 În rest, alte contracandidate la chiar dacă nu putem face afirma-
titlu, care au însă, cel puţin teore- ţii precise în acest sens după doar
Sâmbătă, 3 oct. tic, şanse mai mici, cum sunt Ra- nouă etape de la debutul actualului
pidul şi Timişoara, au învins în de- sezon.
FC Vaslui - Astra Ploieşti plasările uşoare de sub Pietricica Avem acum o pauză de câteva
3-1 şi respectiv, de la Mioveni. Rezul- zile în care în rolul principal intră
„U“ Craiova - Unirea Alba Iulia tate bune au obţinut Vasluiul, care echipa naţională, dar, după dubla
3-1 a bătut acasă Astra, dar şi Braşo- acesteia cu Serbia şi Insulele Fe-
Gaz Metan - Unirea Urziceni vul şi campioana Unirea Urziceni, roe, la sfârşitul săptămânii viitoa-
0-0 formaţii ce au plecat neînvinse de re, va reîncepe Liga lu’ Mitică.
la malul Dunării şi respectiv, de la Atunci, ne aşteaptă cel puţin patru
minarii reuşite în ultimul deceniu, şi Aşadar, în actualele calificări Mediaş, din inima Transilvaniei. partide interesante: Urziceni - Vas-
apoi au continuat de asemenea nu mai avem doar o dublă, în care se
Duminică, 4 oct. Se poate spune deci, la cum lui, Rapid - CFR, Braşov - Dinamo
foarte reuşit odată cu sosirea nou- mai pot însă regla mecanismele din arată ierarhia în momentul de faţă, şi Iaşi - Steaua. (A.M.B.)
CFR Cluj - Poli Iaşi
Etapa a X-a
lui tehnician al echipei naţionale, teren în vederea obţinerii unor re-
1-1
Răzvan Lucescu (foto, centru). zultate excelente în preliminariile
Steaua - Gloria Bistriţa
Ce-i drept, Lucescu junior nici nu viitoare, cele pentru Europenele din
1-1 FC Braşov - Dinamo
prea mai avea ce salva în momen- anul 2012. (A.M.B.)
Dinamo - Pandurii Tg. Jiu Vineri, 16 oct. FC Timişoara - Ceahlăul
1-1
Mai sunt de disputat Luni, 5 oct.
Unirea Urziceni - FC Vaslui
Rapid - CFR Cluj
Duminică, 18 oct.
10 octombrie 2009 14 octombrie 2009
Franţa - Insulele Feroe ROMÂNIA - Insulele Feroe Astra Ploieşti - „U“ Craiova
Austria - Lituania Lituania - Serbia Curtea de Argeş - FC Timişoara Sâmbătă, 17 oct. Gloria Bistriţa - Oţelul Galaţi
Serbia - ROMÂNIA Franţa - Austria 0-3 Pandurii Tg. Jiu - Gaz Metan
U. Alba Iulia - Curtea de Argeş Poli Iaşi - Steaua
Joi, 1 octombrie
FC Timişoara - D. Zagreb 0-3
Joi, 1 octombrie
Dinamo - Panathinaikos 0-1
CLASAMENT
Anderlecht - Ajax 1-1 Galatasaray - Sturm Graz 1-1 M V E I GOL PCT A
Joi, 22 octombrie Joi, 22 octombrie 1 Rapid 9 6 0 3 22-11 18 +6
2 Unirea Urziceni 9 5 2 2 12-6 17 +5
FC Timişoara - Anderlecht 22:05 Galatasaray - Dinamo 22:05 3 CFR Cluj 9 5 2 2 12-6 17 +2
Ajax - D. Zagreb 22:05 Panathinaikos - Sturm Graz 22:05 4 FC Timişoara 9 4 5 0 11-5 17 +5
5 FC Braşov 9 4 4 1 11-5 16 +4
CLASAMENT CLASAMENT 6 Steaua
7 Dinamo
9
9
4
4
3
2
2
3
11-7
9-5
15
14
0
-1
M V E I GOL PCT M V E I GOL PCT 8 Poli Iaşi 9 4 2 3 12-10 14 +2
1 Anderlecht 2 1 0 0 3-1 4 1 Galatasaray 2 1 1 0 4-2 4 9 FC Vaslui 9 4 1 4 14-13 13 -2
2 D. Zagreb 2 1 0 1 3-2 3 2 Dinamo 2 1 0 1 1-1 3 10 Pandurii Tg. Jiu 9 4 1 4 10-11 13 +1
3 Ajax 2 0 2 1 1-1 2 3 Panathinaikos 2 1 0 1 2-3 3 11 Gaz Metan Mediaş 9 4 1 4 11-13 13 -2
4 FC Timişoara 2 0 1 1 0-3 1 4 Sturm Graz 2 0 1 1 1-2 1 12 „U” Craiova 9 3 2 4 15-12 11 -4
13 Oţelul Galaţi 9 3 2 4 7-10 11 -4
14 Astra Ploieşti 9 2 3 4 9-13 9 -3
Joi, 1 octombrie Joi, 1 octombrie 15 Curtea de Argeş 9 3 0 6 7-19 9 -6
Twente - Steaua 0-0 PSV Eindhoven - CFR Cluj 1 - 0 16 Unirea Alba Iulia 9 2 2 5 11-16 8 -4
Sheriff Tiraspol - Fenerbahce 0-1 FC Copenhaga - Sparta Praga 1 - 0 17 Ceahlăul 9 2 1 6 5-16 7 -8
18 Gloria Bistriţa 9 0 3 6 5-16 3 -9
Joi, 22 octombrie Joi, 22 octombrie
Sheriff Tiraspol - Twente 20:00 Eindhoven - FC Copenhaga 20:00 Liga Campionilor Europa League Retrogradare
Steaua - Fenerbahce 20:00 Sparta Praga - CFR Cluj 20:00

CLASAMENT CLASAMENT Închiriem, în zona centrală a municipiului

M V E I GOL PCT M V E I GOL PCT Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri,
1 Twente 2 1 1 0 2-1 4 1 Eindhoven 2 1 1 0 3-2 4 cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii
2 Fenerbahce 2 1 0 1 2-2 3 2 CFR 2 1 0 1 2-1 3 de parcare aferente), la preţuri foarte avantajoase.
3 Steaua 2 0 2 0 0-0 2 3 Copenhaga 2 1 0 1 1-2 3
4 Sheriff 2 0 1 1 0-1 1 4 Sparta 2 0 1 1 2-3 1 Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
 10 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) Integramă - Şah

Integramă - Sinterizare
Foto: Vasile Stoica
inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro

An de an, la data de 1 octombrie, în toată lumea se sărbătoreşte Ziua

Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Cu acest prilej,
prefectul judeţului Covasna, Codrin Dumitru Munteanu
(în stânga), a invitat, deunăzi, la o agapă membrii tutu-
ror organizaţiilor care fac parte din Consiliul Judeţean
al Persoanelor Vârstnice.
Le urăm şi noi, cei de la „Condeiul ardelean”, un
Integramă propusă de Aurelian Mihalache
sincer şi călduros „La Mulţi Ani!”

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

TACTICA PE PRIMUL PLAN
Partida pe care o prezentăm astăzi este o combinaţie fericită de tactică şi strategie.
Dominarea strategică a albului, pe fondul unui joc pasiv al negrului, permite apa-
riţia ideilor tactice. Apoi se accenutează dominarea strategică a albului, bazată pe
prima lovitură tactică (16.Cf5!!) şi cum se întâmplă adeseori, negrul se vede nevoit
să intre din nou în complicaţii tactice, doar aparent favorabile. Albul găseşte replica
adecvată, materializată printr-un frumos sacrificiu de damă, după care poziţia negru-
lui se prăbuşeşte asemenea unui castel din cărţi de joc.
Gheorghe, Corina (2209) - Daulyte, h7, pe aceeaşi diagonală cu nebunul din
c2, oferă albului multe posibilităţi tacti-
Deimante (2268) [C55] ce.] 14.Nc2 Cd8 [O mutare legată de o
Memorial Maria Albuleţ, idee total greşită care va permite albului
Brăila (5), 21.07.2009 o replică spectaculoasă. Continuarea din
partidă este consecinţa faptului că abia
1.e4 e5 2.Nc4 Cf6 3.d3 Cc6 4.Cf3 acum a observat negrul că nu merge 14...
h6?! [Continuările frecvente sunt 4...Ne7 f5, deoarece după 15.exf5 gxf5 16.dxe5
sau 4...Nc5] 5.c3 d6 6.0–0 g6 7.d4 De7 Cxe5 17.Cxe5 dxe5 18.Dd5 c6 19.Da5
8.Te1 Ng7 9.Cbd2 0–0 10.h3 Nd7 11.Cf1 a6 20.Ne3 albul are avantaj consistent.]
Tae8 12.Cg3 Rh7 13.Nb3 [S-a ajuns la 15.a4 Ce6? [Negrul subestimează forţa
următoarei continuări a albului.] 16.Cf5!!
Dd8 [Forţat, deoarece după 16...gxf5?
17.exf5 Rh8 18.fxe6 Dxe6 19.dxe5 dxe5
20.Dd3 e4 21.Txe4 Dxe4 22.Dxe4 Txe4
23.Nxe4 b6 24.Nf4, poziţia negrului este
fără speranţă.] 17.Cxg7 Cxg7 18.dxe5
dxe5 [Figurile negrului încep să simtă lip-
sa oxigenului.] 19.Dd5! c6 20.Dd6 Te6
21.Db4 Dc8 [Ceva mai bine era 21...b6
22.Td1 c5 23.Dc4 Cf6, deşi şi în acest caz
după 24.Dd3 albul are avantaj poziţional.]
22.Ne3 b6 23.a5! [Pentru a crea slăbiciuni
pe flancul damei, lucru uşor de realizat
atunci când cavaleria neagră ocupă poziţii
pasive pe flancul regelui.] 23...c5 24.Da3
Corina Gheorghe a fost eleva Ch5 25.axb6 axb6 26.Da7 Cf4 27.Ta6?!
lui Francisc Torok [Albul presează consecvent pionul slab
b6, dar consecvenţa în realizarea unui
o poziţie caracteristică Partidei spaniole. plan strategic trebuie să ţină cont în primul
Albul va declanşa atacul pe flancul rege-
rând de resursele tactice ale adversarului,
lui.] 13...Cg8?! [Daulyte mi-a spus după ori din acest punct de vedere mutarea
partidă că intenţiona să joace 14...f5, dar 27.Ta6 nu este, după cum vom vedea, cea
nu şi-a dat seama că după următoarea mu- mai bună soluţie. Corect era 27.Ted1 Nb5
tare a albului, prezenţa regelui negru la 28.Rh2 şi dacă 28...Ce7 atunci 29.Cxe5!
Problemã propusã
pasionaþilor de ºah
Cxg2 30.Rxg2 Txe5 31.Dxb6 cu avantaj
clar pentru alb.] 27...Te7 28.Nxf4 Na4? SHAKNAZARIAN
[În criză de timp negrul nu găseşte calea
corectă, care constă în varianta 28...exf4 Albert Serapiono
29.Txb6 Nxh3 30.Da6 Dg4! 31.Df1 Dxf3 - Bospor 1993 -
32.gxf3 Nxf1 33.Rxf1 Tc8 şi care ar fi pus
în faţa albului probleme mai dificile de
valorificare a avantajului. Aparent muta-
rea din partidă este foarte bună, dar albul
dispune de o splendidă resursă tactică.]
29.Dxb6 Te6 (Vezi diagrama)
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Pe această mutare s-a bazat negrul Pentru astăzi o problemă cu o „cheie” subtilă,
atunci când a jucat 28...Na4. după care intră în scenă ca prim-solist nebunul de
30.Dxe6! fxe6 31.Ta7+ Nd7 [Negrul câmpuri albe.
este obligat să pună nebunul pe legătură.
Şi mai slab este 31...Ce7 32.Txe7+ Rg8 Soluţia în ediţia viitoare
33.Nxe5 Txf3 34.Nxa4, după care albul
câştigă uşor. Modul în care albul exploa- Soluţia problemei din numărul trecut:
tează această legătură poate constitui un
bun exemplu didactic pentru orice an-
ROSENTHAL Moisej - #2.
trenor.] 32.Td1 [Mutările următoare ale
negrului sunt forţate.] 32...Td8 33.Cxe5 Freie Presse, 1967
Cf6 34.Cxd7 Txd7 35.Tdxd7+ Cxd7
1.Dg2! (se ameninţă 2.Dg6#) 2…Cg4 [Sau a) 1...f3
36.Na4 g5 37.Nxd7 Dd8 38.Nxe6+ Rg6 2.Dxf3#; b) 1...Ce4 2.Dg6#]
39.Ne5 şi negrul a cedat, deoarece nu 2.Dc2#
poate scăpa din plasa de mat. La 39...
Df8 urmează 40.g4 h5 41.Nf5+ Dxf5
ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
42.exf5+ Rh6 43.Ta8 1-0
doron50ro@yahoo.com
 Traduceri - Mica Publicitate
Traduceri din presa
de limbă maghiară
urmare din pagina 3
Trebuie să se facă o diferenţă
între marea adunare de la Mier-
curea-Ciuc şi de la Odorheiu-Se-
cuiesc - a declarat ieri, în cadrul
conferinţei sale de presă, Marko
Bela. Potrivit acestuia, la manifes-
tarea de la Miercurea-Ciuc au par-
ticipat conducătorii responsabili
ai Pământului Secuiesc, aceştia
au adoptat o petiţie şi un memo-
randum, care se referă la crearea
unei autonomii cât mai extinse.
În opinia lui Marko, autonomia
este importantă pentru toată ţara şi
aceasta poate fi înfăptuită prin in-
termediul unei colaborări cu parti-
dele româneşti şi prin modificarea
legilor şi a constituţiei. Manifesta-
rea de la Odorheiu-Secuiesc a fost
şedinţa unei organizaţii civile, fără
răspundere politică. În opinia sa,
ceea ce s-a întâmplat în Slovacia,
se poate întâmpla şi în România.
În momentul de faţă, în România
este greu de găsit un politician
responsabil care să se confrunte
cu opinia publică. În cazul în care
un preşedinte al partidului liberal
ar trebui să aleagă între pierderea
popularităţii şi antimaghiarism,
atunci şi acesta ar alege antima-
ghiarismul. Este indiscutabil fap-
tul că în cercul forţelor politice ro-
mâneşti, autonomia teritorială nu
beneficiază de sprijin - a constatat
preşedintele UDMR.
Cotidianul „Haromszek”
(Covasna), nr. 5775, 09.09.2009;
Titlu: Autonomia este
importantă pentru
toată lumea
Auto
 Vând Skoda Octavia, an
fabricaţie 2002, motor 2.0 l
benzină, 150 CP, tuning optic,
suspensie sport, climatronic,
geamuri electrice, oglinzi elec-
trice, scaune încălzite, set cau-
ciucuri vară şi iarnă. Preţ 8.000
Euro. Tel: 0743-417.151
 Vând Daewoo Cielo, an
fabricaţie 1996, 1.5 DOHC
benzină, 180.000 KM reali,
culoare albastră, stare bună de
funcţionare. Preţ 2.700 Euro.
Tel: 0728-903.624
Imobiliare
 Vând teren intravilan în comu-
na Valea-Mare, judeţul Covas-
na, suprafaţă 2100 mp, zonă
deosebită, preţ avantajos. Tel:
0760-244.860
 Vând garsonieră confort I, în
Târgu-Secuiesc. Preţ 27.000
Euro. Tel: 0744-653.252
 Vând apartament cu 3 camere
în Sfântu-Gheorghe, cartierul
Ciucului, bl 34, et. 2, deco-
mandat, 65 mp. Preţ: 120.000
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
Atacurile extremiste lansate îm-
potriva întâlnirilor de la sfârşitul
săptămânii trecute ale reprezentan-
ţilor autoguvernărilor de pe Pămân-
tul Secuiesc indică faptul că relaţia
dintre majoritatea românească şi
comunitatea maghiară se află de-
parte de cea normală - este de păre-
re europarlamentarul Tokes Laszlo,
preşedintele Consiliului Naţional
Maghiar din Transilvania.
În poziţia CNMT, Tokes afirmă:
„Deşi suntem conştienţi de fap-
tul că, cu ocazia campaniei pentru
alegerile prezidenţiale, politicienii
români sunt mai dispuşi să facă
declaraţii prin care „să îşi exprime
îngrijorarea faţă de naţiune”, consi-
derăm inacceptabil ca factorii vieţii
publice să lanseze agresiuni verba-
le - deocamdată - într-una din ţări-
le Uniunii Europene, ţară care se
clădeşte pe principiul călăuzitor al
subsidiarităţii şi al autoguvernării,
împotriva reprezentanţilor care sus-
ţin respectarea şi aplicarea tocmai a
acestor principii”.
Europarlamentarul s-a referit
la ieşirile mai multor politicieni
români, care au calificat reven-
dicările referitoare la autonomia
În România este necesară încheierea unui pact
etnic, ceea ce ar garanta pe termen lung drepturile
maghiarilor în România - a declarat, ieri, primarul
oraşului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad. În opinia sa,
documentul care vizează o mai bună convieţuire între
comunităţile maghiară şi română ar trebui elaborat de
UDMR în comun cu partidele româneşti democratice.
Pactul ar cuprinde în mod concret care sunt acele drep-
turi ale comunităţii maghiare care ar trebui asigurate
lei. Tel: 0743-330.724
 Vând urgent în Târgu-Mureş
apartament cu 3 camere, confort
1, hol mare pătrat, balcon mare,
parchet, contorizat apă şi gaz,
pivniţă, interfon. Preţ: 55.000
Euro. Tel: 0753-620.161
 Caut să închiriez garsonieră
în Sfântu-Gheorghe, ofer 50
Euro. Tel: 0733-695.890
 Vând casă de vacanţă dispusă la
3 km de staţiunea Izvorul-Mureş,
jud. Harghita. Compunere: liv-
ing, bucătărie, baie, 3 dormi-
toare, 2 balcoane, hol. Utilităţi:
încălzire centrală pe gaz, apă
plată din sursă proprie de la 50 m
adâncime, canalizare. Suprafaţă
utilă: 80 mp pe 2 nivele.
Suprafaţă teren: 2.400 mp. Preţ:
50.000 Euro. Accept plata şi în
rate. Tel: 0744-829.811
 Vând urgent casă de vacanţă
în Comandău, jud. Covasna, 4
dormitoare, un living, o baie,
bucătărie, spaţiu pentru centrală
termică, loc pentru grătar, ga-
raj, teren de sport. Casa este
mobilată şi utilată. Încălzirea
Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) 11
teritorială a Pământului Secuiesc el. Tokes mai subliniază: propriul
drept o acţiune lansată împotriva statut juridic administrativ al Pă-
statului român. Aceste lucruri au mântului Secuiesc se află în acord
fost spuse în cadrul marilor adu- cu practicile pozitive în acest sens
nări ale autoguvernărilor de la ale mai multor ţări membre ale
sfârşitul săptămânii trecute, de la Uniunii Europene.
Miercurea-Ciuc, întâlnire iniţiată Preşedintele CNMT consideră
de UDMR şi CNMT, şi de la Odor- că soluţia dorită de reprezentan-
heiu-Secuiesc, iniţiată de CNS. ţii aleşi ai autoguvernărilor de pe
Nu numai politicienii consideraţi Pământul Secuiesc amplifică şi nu
extremişti-naţionalişti, ci şi unii slăbeşte statul român, stat care are
politicieni consideraţi moderaţi au menirea de a asigura bunăstarea şi
lansat declaraţii antimaghiare, fă- egalitatea în şanse în cazul locuito-
când apel la autorităţi în vederea rilor săi.
demarării procedurii penale împo- CNMT solicită, totodată, repre-
triva celor care insistă asupra auto- zentanţei parlamentare a UDMR
nomiei teritoriale. În opinia lui To- să-i apere - prin toate mijloacele
kes, principiile de bază ale statului
de drept au fost respectate în cazul
de care dispune - pe reprezentanţii
autoguvernărilor de atacuri şi de re- Telefoane
ambelor manifestări şi tocmai din
Utile
presalii, pe acei reprezentanţi care
această cauză iniţierea atitudinii de susţin prin instrumentele democra-
sancţionare din partea autorităţilor tice şi paşnice autonomia teritorială
Poliţia 112
înseamnă de fapt acelaşi lucru cu a Pământului Secuiesc. CNMT so-
Pompieri 112
un atac dur împotriva democraţiei licită, de asemenea, să se asigure o
Salvare 112
româneşti şi împotriva statului de protecţie eficientă pentru reprezen-
Protecţia Civilă *982
drept. „Ne identificăm în totalitate tanţii CNS, care au organizat cons-
Jandarmeria *956
cu cererile conducătorilor auto- fătuirea de la Odorheiu-Secuiesc.
Serviciul Antidrog *934
guvernărilor aleşi pe Pământul Cotidianul „Haromszek”
Poliţia de Frontieră *959
Secuiesc şi protestăm împotriva (Covasna), nr. 5776, 10.09.2009;
Deranjamente Electrica *929
atacurilor naţionaliste îndreptate Titlu: Tokes protestează
Deranjamente Gaze *928
împotriva acestora” - evidenţiază împotriva atacurilor naţionaliste
Deranjamente posturi
de către guvernul român în exerciţiu şi care sunt acele telefonice 1921
drepturi pe care le-ar putea primi în următorii ani. În Informaţii abonaţi
opinia lui Antal Arpad, pentru realizarea unui dialog Romtelecom 1931
maghiaro-român reuşit este nevoie de un schimb de Informaţii diverse 1951
generaţii în cadrul partidelor româneşti. *Se formează obligatoriu
Cotidianul „Haromszek” prefixul judeţului
(Covasna), nr. 5777, 11.09.2009;
Titlu: Antal Arpad propune încheierea Alba
unui pact etnic, Autor: Farcadi Botond Prefectura 0258-811.179
Consiliul Judeţean
0258-813.380
Primăria Alba-Iulia
0258-819.462
Braşov
este cu centrală termică pe cu ajutorul ventuzei. Soft de Prefectura 0268-419.277
lemn, apă din fântână proprie navigaţie: Medion GoPal şi Consiliul Judeţean
cu hidrofor. Tel: 0721-051.583; iGO8, acoperire toată europa. 0268-410.777
0723-855.839 Afişare şi comenzi vocale în Primăria Braşov
 Vând apartament 3 camere în limba: română, maghiară, 0268-416.550
Sfântu-Gheorghe, str. Viitoru- engleză. Preţ 370 lei, uşor ne-
lui, parter, în parte însorită. Preţ: gociabil. Tel: 0760-144.201 Covasna
140.000 lei. Tel: 0771-300.710, Prefectura 0267-315.190
0722-375.080 Diverse Consiliul Judeţean
 Închiriez cameră mobilată. Ne- 0267-311.190
 Închiriez Cramă cu dotări
gociabil. Tel: 0740-389.208, Primăria Sfântu-Gheorghe
(presă, curent trifazic) în ve-
0733-432.880 0267/316.957
derea vinificării. Capacitate
IT / Electronice de depozitare 30.000 de litri. Harghita
Eventual, asigur şi strugurii Prefectura 0266-371.114
 Vând monitor Asus 17". Preţ: pentru vinificaţie. Tel: 0728-
Consiliul Judeţean
370 lei. Tel: 0728-664.022 351.014, 0237-633.072
0266-207.700
 Vând Nokia N82, GPS, Wire-  Vând haine SUA. Tel: 0740- Primăria Miercurea-Ciuc
less, cameră 5MP, cu blitz xe- 389.208, 0733-432.880 0266-317.007
non. Preţ 1.050 lei. Tel: 0728-
903.624 Servicii Mureş
 Vând foarte urgent GPS Me- Prefectura 0265-263.211
dion E3230, display 3.5’, 1  Efectuez lucrări de instalaţii de
Consiliul Judeţean
GB memorie internă, 2GB SD încălzire şi sanitare. Tel: 0761- 0265-263.211
card, încărcător pentru maşină, 320.610 Primăria Târgu-Mureş
suport auto - cu acest suport se  Expert contabil, ofer servicii 0265-268.330
montează dispozitivul direct pe contabile complete. Tel: 0745-
parbrizul sau pe bordul maşinii 066.462, 0267-313.961 Sibiu
Prefectura 0269-210.104
Mica publicitate este gratuitã Consiliul Judeţean
pentru persoanele fizice. 0269-217.733
Primăria Sibiu
0269-208.800
 12 Anul IV, Serie Nouă - Nr. 105 (140) Viaţa creştină
se mulţumeşte cu orice, şi în niciun

Duminica a 21-a dupå Rusalii

reacţiile noastre faţă de El, cel puţin
în primă fază, sunt ambivalente. Un caz cu deşeurile de afectivitate pe
poet britanic, W. H. Auden, afirma: care catadicsim să i le azvârlim din
„Ştiu că Hristos este cineva cu totul când în când, cu aerul, desigur, că-I
„Fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc” (Luca 11, 28) diferit de Buddha sau Mahomed, facem o favoare”. Mitropolitul An-
„Şi după aceea Iisus umbla prin cetăţi şi prin sate, propovăduind şi binevestind împărăţia lui fiindcă numai faţă de El trăiesc cu tony Bloom face o afirmaţie în Şcoa-
Dumnezeu, şi cei doisprezece erau cu El; şi unele femei care fuseseră vindecate de duhuri rele şi de impresia că totul în mine îl respin- la Rugăciunii, care întăreşte această
boli: Maria, numită Magdalena, din care ieşiseră şapte demoni, şi Ioana, femeia lui Huza, un iconom ge, îl refuză; pentru că numai pe concluzie: „Dumnezeu primeşte să
al lui Irod, şi Suzana, şi multe altele care le slujeau din avutul lor. Şi adunându-se mulţime multă şi ve- Acesta îmi vine să-L pun pe Cruce; fie ţinut cu totul în afara vieţii noas-
nind de prin cetăţi la El, a zis în pildă: Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una de ceilalţi însă, pot face abstracţie”. tre, este gata să îndure aceasta ca pe
a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o. Şi alta a căzut pe pia- Această respingere a lui Hristos, o cruce, dar nu primeşte să fie doar o
tră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu proprie firii noastre căzute, este cau- parte a vieţii noastre”.
ea, au înăbuşit-o. Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, zată de răsturnarea tuturor valorilor Cea de-a treia categorie de oa-
striga: Cine are urechi de auzit să audă. Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta? El a şi principiilor lumii acesteia, de că- meni sunt cei împovăraţi de cele lu-
zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să tre Cel care a venit nu să judece şi să meşti, cei care au timp pentru toate,
nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă. Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu. ierte, nu să fie slujit, ci să slujească. dar n-au timp pentru Dumnezeu.
Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, Cei ce se aseamănă pământu- Aceştia sunt cei care la modul dec-
crezând, să se mântuiască. Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, lui pietros sunt oamenii superficiali, lamativ sunt buni creştini, dar din
dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. Cea căzută campioni ai salvării aparenţelor, cei punct de vedere practic viaţa lor nu
între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă prezenţi fizic în biserică, dar în rea- conţine niciun element al urmării lui
şi nu rodesc. Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi litate absenţi interior, mulţumiţi cu Hristos. Ei sunt cei pe care îi găseşti
rodesc întru răbdare.” (Luca 8, 5-15) „fărâmiturile de la ospăţul euharistic” în supermarketuri duminica sau la
(îndeplinirea formală a unor cerinţe picnic, dar în niciun caz la biserică. În
Afirmaţia Mântuitorului: „Cuvin- ranţă; pământ pietros - adică superfi- tr-un efort continuu de împropiere cultice sau tradiţionale!). Pe aceştia cele mai multe cazuri aceştia aderă,
tele pe care vi le-am spus sunt duh şi cialism şi ipocrizie; pământ cu spini şi aplicare a noului mod de viaţă îi caracterizează tendinţa de a evita cel mult, la o formă de „creştinism”
sunt viaţă” (Ioan 6, 63) ne ajută să în- - adică preponderenţă a grijilor lu- propus de Hristos. preţul uceniciei şi de a căuta o cale de prin delegaţie - „lasă că se roagă popa
ţelegem mai bine textul evanghelic meşti; şi pământ bun şi roditor - adică Prima reacţie a protopărinţilor scăpare din faţa cerinţelor Evangheli- pentru mine”, sau la una a amânării -
ce se citeşte în Duminica a 21-a după seriozitate şi discernământ privind Adam şi Eva, după căderea în păcat, ei. Aceştia dezvoltă o emoţionalitate „o să am altădată ocazia de a pune în
Rusalii. Astfel, conştientizăm că fie- înţelegerea şi aplicarea Evangheliei. a fost aceea de a se ascunde, de a fugi „epidermică”, cu teama de introspec- practică ce cred”.
care cuvânt din Evanghelie este o să- Oamenii caracterizaţi de indife- din faţa lui Dumnezeu. De atunci, na- ţie şi de un examen de conştiinţă se- Hristos doreşte, însă, ca uce-
mânţă, începutul unui proces nesfâr- renţă pun tot felul de obstacole între tura umană a moştenit ca pe un dat fi- rios. Pentru că nu doar abjecţia, ori nicii săi să fie pământ bun, adi-
şit de transformare. Mai mult decât ei şi Dumnezeu. Scuzabilă şi con- inţial această ascundere, această fugă indiferenţa tâmpă ţin discernământul că oameni „adevăraţi”, sinceri,
atât, înţelegem că eficienţa acestuia damnabilă în acelaşi timp, în parte de Dumnezeu, care îmbracă cele mai la distanţă, ci şi angelismul auto-gra- puternici, evlavioşi (cu adevărat
nu ţine de îndemânarea semănătoru- (pentru că nu trebuie să se ignore variate forme: de la cea a căutării în- tificator. Un părinte contemporan cinstitori de Dumnezeu, nu cu o
lui (pentru că Acesta este Dumnezeu, complet faptul că, pentru a se apro- tunericului până la cea a emancipării afirma despre cei ce se mulţumesc cucernicie „tâmpă” şi mieroasă!),
Care are ca primă însuşire, atotper- pia de Dumnezeu, omul trebuie să de orice relaţie sau raportare la Dum- să-şi însuşească superficial mesajul oameni de caracter şi atitudine, dar
fecţiunea) şi nici de calitatea seminţei biruie potrivnicia propriei firi, care, nezeu. În zadar, însă, se îndepărtează evanghelic că „aceştia au impresia că şi înţelegători, bucuroşi, luminoşi,
(care are acelaşi caracter desăvârşit), lăsată liberă, îl determină să fugă oamenii cu gândul de la veşnicia care Dumnezeu este o fiinţă uşor accesi- îngăduitori cu slăbiciunile altora,
ci de capacitatea sufletelor noastre de departe de Acesta, dar trebuie să se îi aşteaptă, căci nu o pot nimici ne- bilă, totdeauna la dispoziţia noastră dispuşi să dea o mână de ajutor ce-
a-l recepta. Din prezentarea evanghe- ţină cont şi de faptul că în Hristos gândindu-se la ea. (indiferent de indispoziţiile noastre), lor din preajmă, pe toate planurile.
lică reiese că omul poate fi caracteri- am primit puterea de a depăşi starea Hristos este singurul care ne un „cerşetor” care se bucură de fieca- Pr. Constantin Iacob
zat de diferite stări sufleteşti: pământ (ne)firească de după cădere) aceas- poate determina şi ajuta să învingem re semn de atenţie din partea noastră. Parohia Cisnădie II
bătătorit - adică indiferenţă şi igno- tă indiferenţă trebuie depăşită prin- potrivnicia firii căzute, chiar dacă Totuşi, e greu de crezut că Dumnezeu ROMÂNIA

14 octombrie somn aceeaşi vedenie. Dimineaţa Vasile Lupu, Domnul Moldovei,

†) Sfânta Cuvioasà Parascheva

Tatăl Sfintei Cuvioase Paras-
cheva se chema Nichita, iar despre
mama sa nu se ştie nimic, decât că
era o creştină foarte evlavioasă.
Ambii părinţi erau foarte credin-
cioşi şi foarte bogaţi. A mai avut
un frate, şi anume pe viitorul Sfânt
Eftimie izvorâtorul de mir Episco-
pul Maditelor, oraş din Tracia ră-
săriteană, aproape de Strâmtoarea
Dardanele.
Pe la vârsta de 10 ani, mergând
la biserică dimpreună cu mama sa,
a auzit cuvintele: „Cel ce voieşte
să vină după Mine să se lepede de
sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi ur-
meze Mie”. Atât de mult au miş-
cat-o aceste cuvinte încât atunci
când a văzut un sărac în drumul
spre casă, în ascuns, fără a o ve-
dea mama sa, a schimbat hainele
sale cele scumpe cu ale unui sărac.
Cu nimic nu o descurajau bătăile,
ocările şi îngrozirile părinţilor săi,
ci mai vârtos se întreba ce să facă
pentru a-i plăcea Mirelui Ceresc.
Pentru că îşi dorea o viaţă mai
curată, a plecat de acasă şi s-a dus
la Constantinopol. Aici a sărutat
foarte multe sfinte moaşte, a cerce-
tat pe sfinţii bătrâni, şi astfel, întă-
rindu-se duhovniceşte, a plecat în
Calcedon, iar de aici în Iraclia din
Pont, călătorind cu picioarele sale.
Părinţii lor o căutau neîncetat,
dar negăsind-o s-au întors la casa
lor, iar după alte mărturii ar fi mu-
rit în timp ce o căutau.
La Iraclia din Pont, Sfânta Cu-
vioasă Parascheva a stat 5 ani pet-
recând în post, rugăciune, culcat
pe jos, ajunări îndelungi şi multe
alte nevoinţe pentru a supune tru-
pul duhului.
Sfânta Parascheva îşi dorea
foarte mult să ajungă la Ierusalim
pentru a săruta şi a se închina şi
ea la locul unde au stat picioare-
le Domnului nostru Iisus Hristos.
După ce s-a închinat la locuri-
le sfinte din Ierusalim, a mers
în pustia Iordanului unde a găsit
o mănăstire de maici cu o viaţă
foarte aspră şi a rămas acolo pen-
tru a se nevoi.
Împlinind 25 de ani a ieşit din
mănăstire în urma unei vedenii prin
care un înger i-a vestit că va trece
de aici în Împărăţia lui Dumnezeu.
Pentru că îngerul i-a spus că
trebuie să se întoarcă în patria na-
tală, se îmbarcă şi, cu multe peri-
peţii şi pericole, pe mare ajunge la
Iope. De aici pleacă la Constanti-
nopol, unde cercetează din nou pe
sfinţii părinţi şi sfintele moaşte şi
apoi ajunge în Caliratia. În cele din
urmă ajunge şi la Epivata, unde
neştiută de nimeni îngrijeşte cu
foarte multă dăruire biserica, dar şi
pe nevoiaşii care îi cereau ajutorul.
La 27 de ani intră în Împărăţia
lui Dumnezeu, fiind înmormântată
la malul mării. Odată cu trecerea
timpului, ea este uitată. Valurile
mării au adus la mal trupul unui
marinar care murise de multe zile
şi se afla într-o stare avansată de
descompunere. În apropiere se afla
un pustnic şi, nemaisuferind miro-
sul greu al marinarului, roagă pe
câţiva oameni să îl îngroape. Să-
pând ei groapa, au dat de un trup
neputrezit, dar nebăgând de seamă
l-au aruncat pe marinar peste tru-
pul Sfintei Parascheva şi apoi i-au
îngropat. Apoi s-a dat uitării acest
eveniment.
Un om evlavios, pe nume
Gheorghe, obişnuia să se roage
foarte mult noaptea. Spre dimi-
neaţă a aţipit şi a visat-o pe Sfânta
Parascheva dimpreună cu un oş-
tean care l-a certat pentru necin-
stirea Sfintei Parascheva, apoi
Sfânta Parascheva i-a poruncit să
dezgroape sfintele sale moaşte şi
să le pună într-o raclă.
În aceeaşi seară, o femeie evla-
vioasă pe nume Eftimia a avut în
au povestit tuturor cele întâmplate sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase
şi s-au dus cu toţii la locul unde era Parascheva au fost aduse la Iaşi şi
înmormântată Sfânta Parascheva. se află până astăzi în catedrala Sfin-
Au dezgropat-o şi au văzut că tru- ţii Trei Ierarhi, din Iaşi.
pul era neputrezit şi răspândea bună Cu ale ei sfinte rugăciuni,
mireasmă. Trupul său a fost ridicat Doamne Iisuse Hristoase, Fiul
şi dus la biserica din Caliratia, dar lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne
moaştele sale nu au rămas aici, ci mântuieşte pe noi. Amin.
au fost mutate la Epivat, iar de aici Pr. Iulian Nicolae Bota
la Târnovo, capitala Imperiului vla- Parohia Belin
ho-bulgar. În timpul domniei lui ROMÂNIA
CUVÂNTUL
DUMNEZEIESC
Lângă Marea Galileii se strânsese multă lume,
Ce venise la Iisus, ca să-L vadă, să-L asculte.
Dorind a vorbi în pilde, le-a grăit Mântuitorul:
Ca să-şi semene sămânţa, a ieşit semănătorul.
Iar sămânţa aruncată e cuvântul cel ceresc,
Propovăduit mulţimii, mesajul dumnezeiesc.
Aruncând cu mâna plină ca să fie rodul bun,
Unele dintre seminţe au căzut pe lângă drum.
Altele în loc pietros, între buruieni şi spini,
Încât s-au înăbuşit, nerodind desăvârşit.
Iar sămânţa ce-a căzut, în pământul bun, arat,
Sunt acei ce-aud cuvântul ce-i de Domnul semănat.
Cu voinţă oţelită, cu răbdare şi cu trudă,
Aduc roada faptei bune prin iubire înmulţită.
Având cugetul curat şi credinţă neştirbită,
Să-L urmăm pe Învăţătorul: Viaţa, Calea, Adevărul.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Parohia Covasna, ROMÂNIA