Anul I
2 1
REDACŢIA
A R A D , S T R . AULICH (ADAM) i
ABONAMENTUL
Pentru Austro- Ungaria :
p e 1 a n fl. 1 0 ; p e
1
Va
a n fl. 5 ; p e ji d e a n
fl. 2-50 ; p e 1 l u n ă fl 1.
N-rii de Duminecă pe
an fi. 1.50.
Pentru România şi străinetate :
pe an 40 franci.
Manuscripte nu se înapoiază.
AUTONOMIA ARDEALULUI.
Sûnt acum trei-zeci de ani, după-
ce s'a decretat desfiinţarea marelui
principat al Ardealului, numai puţini
dintre Românii ardeleni se luptau
pentru autonomul patriei lor mai re-
strînse ; cei mulţi ori erau nepăsători,
ori se împacasera cu faptele împlinite.
E r a însë peste putinţa, ca un guvern,
fie el compus din cei mai binevoitori
şi mai înţelepţi oameni, sa chiverni­
s e a s c ă interesele Ardelenilor din
P e s t a tot atât de bine cum le chi­
vernisise cel din Ardeal.
în curênd s'au ivit deci fel de fel
de nemulţumiri între Ardeleni, şi ne­
mulţumirile aceste au crescut şi s'au
întins cu atât mai repede, cu cât
oamenii, care compuneau guvernul
din Budapesta, nu erau nici binevoi­
tori, nici înţelepţi.
Cei mai nemulţumiţi erau Româ­
nii, care trebuiau să simtă din zi în
zi mai desluşit, că marele principat
al Ardealului a fost desfiinţat anume
cu gândul de a pune stavilă desvol-
tării lor naţionale. Din zi în zi dar'
s'a sporit între Românii ardeleni şi
numeral \ирШк/т\Ѵгя уллчѴі ?«uYunt>-
mia Ardealului, şi în cele din urmă
a sosit şi timpul în care e r a urgisit
de fraţii sei Românul ardelean, care
nu se lupta pentru autonomia ţeri-
şoarei lui.
In acelaşi timp Românii din Ţeara-
Ungurească şi cei din Bănatul-Timi-
şoarei au fost cuprinşi şi ei de sim-
tèmêntul, că razëmul firesc al vieţii
lor naţionale e în Ardeal şi că sunt
perduţi şi ei îndată-ce slăbeşte viaţa
naţională în Ardeal. Din clipa în
care acest simtëmônt a străbătut, toţi
Românii din ţerile coroanei ungare
au întrat în luptă pentru autonomia
•dealului.
Se mai iveau, ce-'i drept, pe ici
colo şi printre Români, oameni,
se socotiau mai înţelepţi decât
când ziceau, că lupta pentru
\omia Ardealului e zadarnică, fi-
díj nici guvernul, nici parlamentul
voeşte, ear' Coroana nu v a în-
э dragul Românilor, în conflict
vernul şi cu parlamentul. Acea-
H nu putea să-'i potolească,
vêrtos îi împitena pe Români,
acă adevërat e, că liberă de-
e naţională nu e pentru Ro-
lin ţerile coroanei ungare cu
, câtă vreme Ardealul nu e
n, acela, care «ice că redo-
a autonomiei Ardealului nu e
iţă, le spune Românilor că
osândiţi să peară, şi n e s e c a t e
-/puterile celui ameninţat cu pe-
[ ' lâncezită e energia lui, ne­
te îi sûnt drepturile în ce pri-
3gerea mijloacelor de apërare.
Arad, Duminecă 2/14 Februarie 189
îndată dar' ce Românii din ţerile
coroanei ungare s'au simţit amenin­
ţaţi în existenţa lor naţională, s'a
ivit în înimile tuturor Românilor şi
mai ales în ale celor din regatul ro­
mân simţementul, că posiţiunea în­
tregului popor român atîrnă de po­
siţiunea ÀroAcuuiuï şi că "г§?ЛѵЛ ro­
mân nu s'ar mai putè susţine nici el,
dacă Românii din ţerile Coroane, un­
gare ar fi „desfiinţaţi". Tot cu drep­
tul celui ce-'şi aperă existenţa a u
întrat dar' şi Românii din regatul
român în luptă pentru autonomia
Ardealului, şi chestiunea cu desovîr-
şire locală a devenit naţională, ba
chiar internaţională.
Pretutindeni, unde oamenii se pre­
ocupă de chestiunile de interes ge­
neral, în cercuri diplomatice, în în­
truniri, în coloanele ziarelor, chiar
în parlamente cestiunea autonomiei
Ardealului e discutată, şi nimeni nu
pune la îndoeală dreptul Românilor
din regatul român de a stărui, ca ea
să fie resolvată potrivit cu interesele
vitale ale poporului român.
Urma de sine, ca popoarele ne­
maghiare din regatul ungar să simtă
şi ele, că nimic n'ar mai putè să le
scape de peire, daca concetăţenii lor
români ar fi striviţi şi ar curma
lupta. îndată-ce au fost cuprinşi de
acest simtëmônt, Slovacii şi Serbii
au întrat şi ei în luptă pentru auto­
nomia Ardealului, şi nu mai ѳ de­
parte timpul, când v o r întră şi Croaţii,
care încă demult 'şi-au dat seamă,
că autonomia Croaţiei nu e bine asi­
gurată decât fiind şi Ardealul autonom.
Cei-lalţi vor urma apoi de sine,
căci mulţi mai sûnt cei-ce se ştiu
mai bine asiguraţi în posiţiunile lor
când Ardealul e autonom.
Astfel lipsa de pricepere a celor-
ce au condus în timpul celor din
urmă treizeci de ani afacerile publice
ale regatului ungar a făcut din o
cestiune mică şi ignorată de lumea
cea mare o chestiune de cel mai
general interes, a căreia resolvare e
reclamată din-ce-în-ce mai stăruitor.
Pornind din gândul cu desevîrşire
greşit, că regatul ungar nu se poate
consolida decât prin stăpânirea Ma­
ghiarilor asupra celorlalte popoare,
oamenii de stat ai Maghiarilor au
ţinut să desfiinţeze Ardealul, pentru-
ca se poată împedeca întărirea ele­
mentului romanesc, care, ca cel mai
tare şi mai bine situat, e r a razëmul
firesc al celorlalte elemente nema­
ghiare.
Românii au ţinut, din contra, la
autonomia Ardealului, pentru-ca, îna­
inte de toate între marginile acestei
ţerişoare, să dovedească, că consoli­
darea politică se poate face mai bine
prin asigurarea pentru toţi a libertăţii
de desvoltare.
Wr.
ADMINISTRAŢIA
A R A D , S T R . AULICH (ADAM) i
INSERŢIUNILE :
ae I şir garmond: prima-dată
7 cr. ; a doaua oară 6 cr.
a treia-oară 4 cr. şi timbru
de 30 cr. de fiecare publi-
caţiune.
Atât abonamentele cât şi
inserţiunile sûnt a së plăti
înainte.
Scrisori nefrancate nu së
primesc.
Astfel Maghiarii steteau ca repre- E uşor să ieşi învingător, când ne­
sentanţi ai principiului de oprimare, priceperea adversarului te ajută cum
în faţa Românilor din Ardeal, care ne-au ajutat pe noi oamenii politici
représenta principiul liberei desvol- ai maghiarilor şi când susţii o causa
tări sociale. ca cea representată de noi.
1
P e n t r u oamenii cu judecată nu mai N'aveam de cât să spunem cea ce
p i t e a să rëmâie nici o îndoială, care voim, pentru-ca toată lumea să se în­
,
uîîi aceşti doi adversari v a ьф. în credinţeze, că nu numai pentru ale
vingător astăzi, la sfârşitul secolului noastre interem ne luptăm şi că pen­
IX, şi aici, la hotarele orientale ale tru noi e o cestiune th> -v^'e-tenţă na­
7 У 7 ţională să găsim mult căutata formt*
Europei. pentru asigurarea pacinicei convie­
Lasă că popoarele europene sûnt ţuiri în state alcătuite din deosebite
pătrunse toate de convingerea, că popoare.
numai prin libertatea de desvoltare
S'ar face azi de rîsul lumii acela,
se poate asigura convieţuirea pacinică,
care ar voi să zică, că noi cerem au­
dar aşa că în Ardeal se présenta
tonomia Ardealului pentru-ca să putem
cestiunea în întreaga parte orientală
face aici în Ardeal ceea ce Maghiarii
a Europei.
fac în regatul ungar, căci de mii de
P e când în partea apusană a Eu­
ori am declarat şi toată lumea ştie,
ropei popoare mari şi definitiv înche­
că suntem gata să primim cele mai
gate s'au constituit în state naţio­
sigure garanţii de desvoltare liberă
nale, în partea resăriteană popoare
şi pentru Maghiari, şi pentru Saşi, mai
mici ori fracţiuni de deosebite po­
ales pentru Saşi.
poare constituesc statele. Timp înde­
lungat ordinea socială s'a menţinut Ceea ce voim noi e o organisaţiune
în aceste teri cu poporaţiune ames­ politică naţională, potrivită cu firea
tecată prin stăpânirea celui mai t a r e . specială a terii noastre şi priincioasă
încetul cu încetul însă a pătruns con­ pentru toţi, — cel puţin în Ardeal.
vingerea, că nu e nici unul destul de Dacă putem să ajungem la această
tare, ca să poată garanta pentru organisaţiune în întregul regat ungar,
menţinerea ordinei sociale în toate cu atât mai vêrtos ne vom bucura.
înipregiurările. Se caută deci o altă Ambiţiunea noastră naţională a fost
formă pentru asigurarea paclnicei con­ să creăm în această ţerişoară mode­
vieţuiri în aceste teri. lul pentru organisarea firească a te­
Oamenii de stat ai Maghiarilor au rilor cu poporaţiune alcătuită din
dovedit cu prisos, că sûnt incapabili fracţiuni de deosebite p o p o a r e ; mân­
de a găsi forma aceasta. dri vom fi, dacă vom reuşi să n e
Vorba e r a să arate, cum au să fie dovedim destoiniciile de organisare
ccnduse afacerile unui stat alcătuit într'un cerc mult mai larg.
din mai multe popoare, eară ei le-au Şi reuşi-vom!
condus tot după formele vechi, ca Vom reuşi fiindcă sunt mari inte­
şi când un singur popor ar constitui r e s e europene, pe care le servim, şi
statul, şi au făcut ceea-ce Turcii fă­ nu numai noi singuri năsuim spre
cuseră mai înainte în peninsula Bal­ binele, pe care îl voim.
canică, ceea ce Ruşii fac în nordul
Europei şi ceea ce Austriacii au făcut
în ţerile Coroanei ungare. E a r ' dacă
Grecia şi Creta. Regele Greciei a făcut
l i s e spunea, că rëu fac, ei rëspun- un pas mare : a pornit oastea şi pe fiiul
deau, că tot ca dânşii fac ş'. Italienii, seu în rësboiu pentru cucerirea insulei
şi Francezii, şi Germanii şi Englezii. Creta.
Pâră îndoială, că aşa fac, dar pot să Faptul e de atâta însemnătate, că toate
ţerile din Europa stau uimite şi se întreabă
garanteze, că ordinea socială va fi asigu­
rată în toate împregiurările. Austriacii, ce să facă? Pentru-că e vorba nu numai
de o învingere ori înfrângere a oastei gre­
care nu mai puteau să dee garanţie
ceşti, ci de pacea Europei, care e cu atât
aceasta, au fost nevoiţi să se retragă mai primejduită, cu cât Grecii nu au por­
din ţerile coroanei u n g a r e ; Turcii, nit singuri în rësboiu, ci îndemnaţi de En­
care n'o pot da, sunt mărginiţi la îm- glezi.
pregiurimile Constantinopolului : Ma­ „Fremdenblatt", ziarul ministerului nostru
de externe, scrie în contra pasului pe care
ghiarii, dacă oameni cu minte sunt,
trebue să se teamă, că v o r fi măr­ îl fac Grecii. Tot aşa şi foile germane,
franceze şi ruseşti.
giniţi între Dunăre şi Tisa, dacă nu
Vorba e însă, că dacă Grecia are sprigi-
vor înţelege, că e lucru primejdios
nul Engliterei, puţin îi pasă de sfaturile
să conduci afacerile unui stat alcătuit statelor, cari la urma urmelor toate îm­
din mai multe popoare potrivit cu preună nu sunt — pe mare — atât de tari
interesele пшпаі unui singur din ele. cu Engluera singură.
Cum adeaud se face, că noi Românii, De aceea se poate ca în zileie acestea
chiar, unirea insulei ( T e t a cu Grecia să fie
mai înainub nebăgaţi de nimeni în
seamă, într'un timp atât de scurt şi un fapt împlinit.
cu mijloace atât de puţine am câşti­
gat cele mai g e n e r a l e simpatii!?
 Pag. 94 - - Nr. 21 TRIBUNA POPORULUI 2/14 Februarie 1897

Un om cu mâna goală se simte mai pe sul unor oameni, pe cari nu-'i cunoşteau şi Dima din Sibiiu. Wolo de tenor '1-a cântat
г
jos de cel cu puşca în mână, mai ales a- în cari n'aveau încredere. dl înv. Л . Bârsan, earăşi unul din cei mai
Curagiul politic. tunci când la spatele celuia plâng copilaşii Eată de ce apariţia „Tribunei Poporului" zeloşi membrii. Punctul al cincilea, solo de
Românul în pace şi rësboiu. — Curagiul şi nevasta, ia.r la spatele acestuia îşi cască este cu căldură primită la Braşov, ca în bariton, din „Trompeter von Sähhingen" de
personal şi politic. gura temniţa întunecoasă. toate locurile, unde nu să mai poate suferi W. Nessler, a fost să fie cântarea de forţă
Eată umilinţa Românului. apăsătoarea atmosferă, ce un an de zile a a d-lui Dr. Saftu, acompaniat la pian tot
Intr'o convorbire, un căpitan de gendarmi de d-şoara Steriu. Prin vocea sa puternică
îmi spunea: „Sunt vechiu slujbaş şi am Dar ian dai şi lui puşcă în mână şi apoi planat asupra noastră. In curênd şi earăşi
ne vom întâlni la fapte mari şi româneşti. şi plăcută şi prin întreaga sa ţinută dl Saftu
umblat printre toate naţionalităţile din ţară, pept la pept, ştiţi bătaia românească? de
* a secerat aplause furtunoase şi a trebuit
nicăiri însă, la nici un popor n'am găsit a- nu o ştiţi, întrebaţi codrii şi generalii.
să-'şi repeteze cântarea. In fine ca o co­
tâtea crime, atâtea omoruri din dragoste Această împrejurare explică şi împreju­ E mult de lucru pretutindeni. Aşa e şi roană a întregului concert a urmat colinda
ca şi la poporul D.-Voastră". rarea că Românul faţă de al sëu, care e la noi. Comerciul, pe care odinioară Ro­ Leagăn verde de metasă, cor mixt de G.
Delà această convorbire încoaci urmez lăsat în puterea sa ca densul, e mai cute­ mânii erau stăpâni aici, acum s'a stins, de Dima. Cântecul acesta variat, amestecat cu
mai cu băgare de seamă natura crimelor şi zător decât faţă de streinul la a cărui spate numai lacrimi şi suspin te năpădesc, când soluri şi compus în mod maestru după o
într'adevër, la Ovrei găsesc mai multe în­ stă baioneta gendarmului şi temniţa. te gândeşti la vremile trecute. Societatea colindă locală de G. Dima, a fost predat
şelăciuni, la Maghiari mai multe jafuri— Vorba e că atunci, când Românul ; românească de oameni culţi, atâta câtă e, aşa de impunător, în cât în tocmai ca şi
omoruri (rablogyilkosàg), la Români omo­ asuprit numai în drepturile sale cetăţeneşti, stă desbinată 'n doue. Ear' cei aleşi în Iarna, la insistenţa publicului, ce aplauda
ruri din dragoste şi rôsbunare, pe rând tot e răbduriu, căci aşa a crescut: !nasuprite, fruntea „Asociaţiunii" noastre dorm somnul frenetic, a trebuit să fie repetat.
din dragoste isvorite, la a căror spate stă dar când îi este atinsă inima, drago cel de moarte ; nici baremi adunare ei n'au
Precum se poate vedea, acest concert ne
femeia. atunci are curagiul personal până I u î n v e r ­ ţinut cu cale să mai convoace în anul ce
a_ trecut. Nu m iii угц/besc M- irsbud no- îndreptăţeşte a aduce pe calea aceasta «sin­
Furturile se împart cam tot aşa. Vorba e şunare. ' ..—... , .-,
ceră laudă atât d-lui dirigent de cor, vete­
însă că Românul are curagiul personal Şi ciocnirea dintre inimi së întempîă nu­ htice, ar. i ne fericeşte „Gazeta" din destul. ranului profesor de matematici P, Dima,
mai între aceia cari trăesc împreună. Ear' unde nu ajunge ea, mai vine „Tele­
Regimentul curat lom^nssrc No. 50 re­ 1 cAt $j preşedintelui reuniunii, domnului prof.
! graful". Meseriaşii noştri-'., harnici, dar
crutat din «:;-»- Hălgradului, poartă la Acesta este rëspunsul la întrebarea ce de Cr. Chelar. Corul are puteri foarte bune,
şi aicia îşi vîră coada clica. Singur la
stt^~ itrd mai mare decoraţie în armata, atâtea-ori se pune, că pentru-ce Românul 'ieşi mulţi, nu ştiu de ce, nu se simţesc
şcoală, la gimnasiu, merg lucrurile bine, şi
cu inscripţia pe o parte: ..Pentrustatornica se omoară cu al seu, dar' de strein se fe­ îndemnaţi a face parte din el, ceea-ce dacă
falnici trebue să fim de acest templu al
rémemére in credinţa jurată, iar pe altă parte : reşte, şi trage în el numai când e în strim- s'ar întâmpla, fără indoeală am întrece pe
muselor.
„Fiţi credincioşi şi statornici asemenea pă­ toare. celelalte reuniuni de cântări din loc, pre-
rinţilor voştri." Aceste inscripţii cuprind în Să nu uite acest moment sufletesc cei-ce supunênd, se înţelege şi disciplina ne­
sine pe scurt istoria vitejiei soldatului vor a judeca curagiul poporului românesc. Românul însë-'i vesei chiar şi în zile de cesară.
român. * restrişte. Şi cu deosebire Braşovenii, deşi
Jocul, ce a urmat după concert, a fost
Marele comandant, archiducele Albrecht la pungă seacă, deşi scumpetea-'i mare in
Curagiul politic e o chestiune de creştere animat şi a durat până dimineaţa. 'Mi-.v
aleargă în 1866 în frontul regimentului 50 politică, nu chestiune de curagiu personal. acest picior de raiu, ei totuşi ţin cu cale, plăcut, că petrecerea a fost de tot româ­
când acesta era pus în şir de luptă hotă- A noastră datorinţă este a face aceasta că dulcele cel lung sau carnevalul, trebue nească, mi-a plăcut simplitatea toaletelor,
rîtoare la Custozza, şi le zice ficiorilor creştere, a face pe Român să fie tot atât preţuit aşa, precum să cade. Astfel nu şi mi-au plăcut mai presus de toate fru­
noştri : „ Voi aveţi cea mai frumoasă decoraţie de simţitor pentru drepturile sale politice, mai puţin ca patru baluri ei au dat sub museţea şi drăgălăşia Braşovencelor noastre,
in armată, arătaţi-ve vrednici de ea..." Şi sar ca şi pentru dragostea sa, a înţelege că titluri diferite. „Reuniunea pentru ajuto­ din sprâncene strălucioase, din ochi negrii
ficiorii ca lupii în stână, şi până în apusul drepturile politice simt temelia fericirii sale rarea vëduvelor", „Reuniunea femeilor ro­ mângăioase. O singură dorinţă aş mai avea:
mâne", a „sodalilor români", „Reuniunea
soarelui rescumpëra cea mai frumoasă is- familiare şi a poporului seu. ca cei interesaţi a aprecia în teorie aceste
română de cântări" (şi de gimnastică), toate
bândă din resbelul 1866 cu 800 de trupuri Trei zare rësar din sufletul omului : au adus câştig negustorilor streini, birtaşi- nobile însuşiri ale sexului frumos, să bine-
româneşti, rëmase în trei asalturi pe coli­ mintea, inima şi voinţa. Mintea şi inima voiască a trage din ele şi consecinţele
şilor streini, au uşurat pungile părinţilor,
nele delà Custoza. o cuprinde şcoala şi luminează gândirea şi dar' toate au procurat ore de plăcută pe­ practice — rupând odată cu burlacismul atât
Honvezii din 1848 ar şti şi ei mai multe simţirile unui popor. Noue însë nu ne este trecere tineretului român de ambe sexe. de periculos pentru neamul românesc.
poveşti despre braţul moţului. destul să avem numai un popor cu minte şi La revedere.
E greu a face un raport de toate aceste
Doctorul Bachmeister îmi spunea astă- eu inimă, cum am zice un popor filosof, arnic.
biluri, mi-ar trebui chiar şi talentele sti­
vară. eAnd ombfa pc aici să cunoască po­ care sa ţese acasă firele vremilor trecute,
matului „Uneheş"'.
porul român, că dânsul n'a găsit poporul ci ne trehueşte un popox cu o voinj/í_tar<__j;/j^
nostru aşa~r?sbfTşi rësboinic precum a cetit stânca, care are curagiul de a-'şi dv i in A3ar:ï*în?à*"âni "tvuCVf uliir?'*'",,".uvernfF" î)iîi parlamentul maghiar.
despre dânsul, ci mai vîrtos prea umilit deplinirc aeeea-ce mintea a gândit ş-i ini/na de care trebue să scriu, căci merită aceasta.
şi dat după për, în cât te fim să cred că a simţii ca bine şi folositor pentru nea­ Asară Reuniunea româna de cântdn şi-a ţi­ - Şednuţu delà lu Februarie. —
e un popor fricos. mul şi biserica noastră. nut a treia convenire şi astfel şi-a comple­ In această şedinţă s'a terminat cu dis­
Ioan Slavici a scris despre poporul român, tat numërul convenirilor colegiale ale ulti­ cuţia generală asupra bugetului ministeru­
Poetul zice: „Voeşte şi vei pute."
că e blând şi dacă nu mă înşel chiar fricos, mului an. Concert şi dans de-opotrivă au lui de comerciu, s'a primit proiectul privi­
In politică voinţa este sfredelul cu cire
dar' ajuns odată în strâmtoare, devine străbaţi prin zidurile temniţa suferinţelor desfătat pe membrii ei în numër mare în­ tor la deficitul exposiţiunei millenare, precum
crâncen. truniţi. s'a votat şi legea prin care loteria mică se
tale. Această voinţă nu a fost până acum
Curagiul Românului dară e o temă vred­ cultivată, căci n'am avut şcoală politici Punctul prim din program, Hora ploaia, desfiinţează.
nică de a se vorbi despre ea şi aici, în unde este nicovala ei, fiind noi un popor ti- cor miest de G. Dima, l'a cântat corul ce­ Discutându-se asupra certelor ce se pot
faţa poporului. lor vre-o 60 de persoane într'un chip demn întâmpla pe corăbii şi asupra nenorocirilor
nër şi fără mijloace de a-'i fi putut până
de frumuseţea acestei nobile creaţiuni a de pe apă, ministrul Daniel a declarat că
Ofîcerul de gendarm, mai marele oştiri- acum ridica şcoală. marelui nostru compositor. Punctul al doi­ trebue a se face o judecătorie deosebită.
rilor şi filosoful, vëd numai fenomene, adecă Cartea acestei şcoli sunt ziarele noastre, lea a fost Nr. 26 din Oratoriul Paulus, cor
semne de cum se arată Românul. Cei ce-1 într'nsele să ne formăm voinţa noastră tare miest de F. Mendelssohn-B : S'a încins apoi o lungă discuţie asupra
vëd în luptă personală ori în luptă de bă­ şi neclintită; una şi sfântă voinţă să fie drumurilor de ţeară ce trebue făcute pe
taie mare, stau uimiţi de curajul lui, iar fi­ tuturor şi atunci vom avè şi curagiul „Ce dulce e solia, care pacea o vesteşte, şesul Ungariei, luând parte la această dis­
losoful care-1 vede în timp de pace cu că­ politic. „In tot pămentul voios resună — al ei glas". cuţie Sima Ferencz şi Urbanowsky.
ciula în mâna, tot uimit stă de slugAr- Curagiul politic a croit până acum soar- Deşi mult mai greu de executat, după Proiectul de lege prin cale se recunoaşte
nicia lui. tea popoaaelor. E timpul să voim aceea-ic mult studiu şi această clasică cântare a şi se votează deficitul exposiţiunei a fost
Aceste observări ale arătării noastre, ne-au poetul 'ni-a cântat în cuvintele : fost predată eu mult succes, la ceea ce a apărat de Pulszhy.
dat de o parte porecla de sëlbatec (vad „Croeşte-'ţi altă soarte!" contribuit în mare mesura şi D-ra Măriţi Ţeara va plăti deci peste 500.000fl.pen­
ol ah), iar de altă parte porecla de laş (gyáva Unchcşul. Steriu prin de toţi admiratul sëu acompa­ tru petrecerile de astă-vară ale „patrio­
oláh), în vreme ce poporul nici n'are cu- niament la pian.—Punctul al treilea earăşi ţilor".
cuvênt în limba sa pentru „gyávaságául o piesă naţională, cor miest de G. Dima : Interesant a fost apoi că Polonyi acerat
unguresc, prin urmare nici nu e însuşi­ „Ce faci Ioană, ce faci fa, De ce-ţi bate şedinţî secretă, pentru a discuta asupra ches­
rea lui. Din Braşov. inima?" a încâ itat foarte tare publicul, care tiunii cretane.
Numai cine intră în sufletul Românului 29 Ian. 1897 v. peste tot e mai accesibil pentru acorduri
Publicul a şi părăsit atunci galeriile.
îl înţelege, numai acela ştie ce zace în el. Efectul „crisei" naţionale.—Punctul de culminaţiune al con­
Comerciul. — Balurile. In urmă însă contele Banffy a declarat
S'au supërat foc unii pe dl Slavici, căci a certului a fost al patrulea, Nr. 22 şi 23 din
— Eeuniunea de cântâri. — Concertul. că nu e nevoe a se ţine şedinţă secretă,
cutezat să zică aceia ce a găsit în sufletul Iarna, Anotimpurile, oratoriu pentru soli şi
— Jos burlăcia ! — deoare-ce el şi în public este gata a rës-
Românului, pacinic delà fire, dar crâncen în cor miest, de I. Hayden. Drăgălaş, variat
Dacă delà „crisa" din Sibiiu, precum s'a şi predat cu toată maestria a fost punctul punde la ori-ce interpelare.
luptă; în zadar însă, faptele nu së pot tă­
gădui, că iată vin streinii şi ne scot ochii constatat, în general a stagnat causa noastră acesta. El a scos la iveală şi singuraticele S'a iscat atunci o mică ceartă şi şedinţa
cu ele. naţională, uşor înţelegem, cum do aceeaşi forţe, de care dispune Reuniunea noastră. s'a ridicat fără să isprăvească ceva.
stagnare s'a pogorît şi în spec a! în dife­ In primul loc voiu aminti pe dra Steriu,
ritele centre de cultură naţională. Şi în care a acompaniat cu o perfectă decsteri-
E umilit poporul nostru? prima linie Braşovul poate fi mărturie a- tate la pian. Apoi dra Vict. Moldovan,- o f Moş Herlea. Din Orăştie primim ur­
Ca tot poporul asuprit. cestei dureroase constatări. cântăreaţă tîneră, a avut solo de sopran. mătoarea telegramă : „Moş Herlea a repau-
Poporul francez n'a fost oare umilit până O puternică falangă de oam soi, şi cu Prin cântecul sëu frumos şi drăgălaş şi-a sat; inmormêntarea se va face Duminecă.''
la sfârşitul veacului trecut? ba së târăia minte şi cu inimă, începuse muncu serioasă îndeplinit cu succes rolul prim, ce l'a avut
Toţi cei cari au luat parte la acţiunile
ca vermele pămentului înaintea domnilor pe diferite terene ale cul ~ r,
noastre. La în această piesă. Solo de bariton a fost al politice din urmă şi au cunoscut pe Moş
ce-1 asupriau. Şi vezutul'aţi când a sunat început întimpinaţi cu du^o e , » si s'i ta- )ărintelui Dr. Vasile Saftu, pe care cu tot
v
Herlea, această figură iubită, vor simţi
ciasul libertăţii, cum a sărit ca un leu răc­ liditau tot mai puternic. Ca şi desarmftţi j dreptul îl voiu numi cel mai valoros, mai
adeverată durere şi vor zice : Fie-'i ţerim
nind, şi a scăldat toată Europa în sânge? prin „crisă", să deteră la o parte. „Tribuna", ! zelos şi mai regulat membru activ al reu-
uşoară şi memoria binecuvântată !
Şi astăzi nimenea nu zice că poporul organul lor acreditat era ţa mâni streine, j niunei. Intr'adevër së vede, că Dumnealui
francez e las. şi ei ţineau, că nu e bine/a-'şi da concur- ' a făcut în privinţa asta şcoala d-lui G.
/ li* •
 2/14 Februarie 1897
ROMÂNII Şl J I D A N I I
Motto:
„Jidovul nimica n'aro
Când vine "ntr'un sat avut,
Nura'o straiţă pe spinare
Ş-un suman, vechia, descusut;
Dar nu trece multă vreme,
Lucrurile s'au schimbat :
Satu 'ntreg iu lipsă geme
Iuda-i putred de bogat" !
Petru Dulfu.
I.
B adever netăgăduit, că poporul
cel mai rîvnitor după câştig, e popo­
rul jidovesc.
Nu este nici un ram de economie
mai de dai doamne, ca se nu afli în
fruntea lui jidani. Tot astfel cu indus­
tria. Bar în cât pentru negustorie, a-
cesta mai pretutindenea este în ma­
nile lor.
Un jidov, eut de nevoiaş, se iveşte
într'un sat romanesc, îmbrăcat cât se
poate de simplu, cu o lâdiţă în spate,
o cutlă la braţ, un sac gol de umor —
dupu el o droaie de copii.
In ladiţa are : ace de cusut, ine-
luţe şi veriguţe, pentru copii şi fetiţe,
aţa alba şi neagra, bumbac, degetaro,
obiecte copilăreşti pentru joc, 2—3
bucăţi săpun colorat de obraz, albele,
rumînelo, flueriţe. etc.. Bată tot nego­
ţul jidovului, care în bani nu valo­
rează mai mult ca 3—5 fi...
Cu aceste umblă jidovul prin sat,
sunând din fluenţa şi strigând: „hai-
daţi, haidaţj, cumporaţi, cumporaţi,
numai nu ve'ndesaţi, că pe rînd toţi
capotaţi!..."
La fie-care respântiă se pune jos,
desface marfa şi vinde, cât pe bani,
mai mult pe sdrenţe e t c . . P e când
şi-a desfăcut toată marfa, el are un
car bun de obiecte şi sdrenţe, pre­
cum şi bani de a plăti chiriaşului ca
să i-le ducă la oraş la magazin, de
unde se liferează la fabrica de hârtie.
L a magazin jidanul primeşte pe
sdrenţe cel puţin de 10 ori mai mult
ca preţul negoţului seu, pe care 1-a
adunat.
Şi ce fac sătenii noştri în timpul
a c e s t a ? îşi bat joc de jidan, numidu-1:
„dremţer" — „dîrzar"—„şodrigaiţă"—
„Şvoarţă-neagră" — „neamţ" — cotro-
Poesii poporale.
Poruncitu-'mi-a maica
Pe iâi puişori de cuc
De-iv. ^ vreme së më duc.
Io 'napoi 'i-am poruncit,
Pe un puişor de cuc
Că n'am vreme së më duc.
Că-'s în tufa spinilor
în mâna străinilor.
Până străinii cinează
Eu ţin feşnicul pe masă,
Dacă străinii cinează
Iau cuţitul së taiu pită
Lacrimile din ochi pică,
Iau cuţitu së-'l tocmesc
Lacrimile më pornesc.
Cărticică scrisă 'n cană
Am un frate dus cătană,
Cărticică din cănceu
Spune la fratele meu
Să vie 'ndeal ca bujorul
Că II aştept cu dorul,
Să-'şi mâie murgul nainte
Să-'i cuvent vre-o trei cuvinte
Că de când 'i-am cuvêntat
Përul 'şi-l-o retezat
Portul, că 'şi-l-o schimbat
TRIBUNA POPORULUI
fleanţ" — şi mai ştie D-zeu câte po­
recle născoceşte poporul. Jidovul la
toate râde şi glumeşte. Ştie el de ce.
Noi, Românii nu ne ocupăm cu a-
dunarea de lucruri, material, pentru
fabrica de hârtie, fie că nu se potri­
veşte cu firea noastră, fie că nu e
încă desvoltat la noi spiritul de in­
dustrie şi comerţ, ori-că nu ne pri­
cepem la calculare e t c . . . Destul că
nu-i !
Măcar nu ni-ar strica nici un pic.
Acum jidovul cu banii primiţi delà
magazin, cumpără mai mult negoţ,
mai variat şi mai atrăgetor.
Pleacă apoi ear pe sate şi umblă
până pune într'un sat românesc ochii
pe o casă potrivită -— şi se aşază.
Cu 50 fl. el deschide duchian (pră­
vălia, boltă). închiriază delà ţeranul ro­
mín casa cu 40 fl. pe an, cu legă­
t u r a : ca tot la 3 luni se plătească
înainte, câte 10 fl.
Deci, din 50 fl. 10 fl. dă pe chirie,
ear de 40 fl. cumperă negoţ.
Acum începe a vinde : pe bani, pe
grâu, cucuruz, orz, ovës, oauă e t c . . .
In scurtă v r e m e ovreiul are bani,
saci plini cu bucate, oaue cu sutele...
iară-şi umple carul, şi hai la o r a ş !
Te scârbeşti de unii ţerani de ai
noştri delà sate, vozîndui cum aleargă
la jidan cu grâu şi alte cereale
scumpe, pentru rachiu puturos, tabac
(tutun, duhan) otrăvitor, şi alte nimi­
curi de puţin preţ. Jidanul, după în­
chiderea boitei, în toată seara îşi face
socoteala ele zi. F ă r ă asta nici odată
nu se culcă. Oare, câţi Români de ai
noştri îşi fac socoteala de zi?...
Cine poartă ziar ca să ş t i e : cât
câştigă, şi cât cheltuie în fiecare zi?
Dintre ţerani foarte rar — sau de loc.
Destul că jidovul face. Bl ştie cât
capetă şi cât dă zi de zi ; ştie cum
stă la capotul septămânei, lunei, a-
nului.
Trec cele trei luni, pe cât plătise
jidanul chiria pentru casă. Acum ar
fi să dea încă 10 fl. pe al II pătrar.
Ei, dar ţeranul nostru, bun bucuros
că are boltă în casă, din care venit
credea să-'şi plătească cel puţin por­
în loc de colop cu peana
Ceacău cu rujă de-aramă
In loc de curea eu bumbi
Pătrântaş umplut cu plumbi.
In loc de suman şerezit
Chepeneag până 'n păment,
în loc de opinci ţesute
Păpucaşi cu cuie multe.
Cine 'n lume a mai vëzut
Drum de ţeară şi anmeară,
Când merea măicuţa seara
Pe un' merea blăstăma
Blăstămendu-te pe tine
Pân' ce şezi bade cu mine
Dar' mumă-ta ar putea face
Nouă să ne dee pace
Că atunci 'i-oi fi io noră
Când va creşte ruja 'n horă
Că atunci 'mi-a fl ea soacră
Când 'i-a creşte ruja 'n poartă
Ioane, bade Ioane,
Nu căta caii pe vale
Că caii 'ţi-s duşi de-aseară
Cu trei voinici delà ţeară
Cu toţi-au fost cu papuci
Numai eu am fost cu-opinci.
Măicuţă, când m'ai făcut
Ţie bine 'ţi-o părut
Nr. 21 - Pag. 95
ţia, — s'a pus el, apoi nevasta, mai Dacă face toamna puţin vin, ori
fata şi ficiorul, şi la urmă şi sluga : rachiu, cât îşi lasă pe seama căsii,
şi au târguit mereu pe credit — până la Crăciun tot bea. De aici
„scrie numai sus jupânc' — că vezi, încolo la jidov cu bani scumpi după
la casa multe se cer, şi mai ales béuturi veninoase şi puturoase. Unde-i
dacă îţi e şi bolta în cale. cumpètul şi socoteala?...
De aci înainte, ţeranul nostru, re­ Ai noştri dau jidanilor beuturi cu­
gulat trebuia să mai pună el cătră rate şi naturale, pe preţuri bagatele,
cei 10 fl. ca sä plătească negoţul şi le rescumpëra delà ei falsificate şi
cumpërat în 3 luni — à conto. înveninate, cu preţuri îndo te şi în­
Jidovul începe a se îmbogăţi, ear' zecite !
ţeranul nostru a serăci şi a se pră­ Şi de n'ar fi jidovii, noi tot n'am
pădi! Sfîrşitul de regulă e trist: ji­ peri, ci din contră ne-ar merge mult
dovul cumpără casa, face cârciuma mai bine. P e n t r u ce nu ne ferim dară
(birt) în ea, şi pe Român îl dă afară de ei? căci noi putem fără ei, dar
cu prunci cu tot! ei nu pot fără noi ! Ce să facem dară,
Cine nu crede, poftească a lua ca să scăpăm de aceşti oaspeţi peri­
de-arândul cele sate românesci, şi se culoşi? Cum să ne curăţim de aceste
va convinge : că toate casele de azi a lipitori, ce noi înşine ni-le punem pe
jidanilor, sunt luate delà Români. Oare trup ca să ne învenineze sângele şi
în urmă să ne despoaie de averile
pe ce cale?...
strămoşeşti ?
Ceialalţi ţerani aşişderea, pe rînd
Ce să facem alta, de cât aceea, ce
toţi ajung în punga jidanului, şi atunci
fac şi ei. Să înveţam delà ei.
el (iuda) e domn îh s a t : umblă de
Şi oare ce fac ei.
face scoale comunale şi de stat (ca
P o a t e nu vedem, zi de zi, cum ei
cel din Măderat), cu caracter contrar
înprumutat se ajutoră unii pe alţii?
şcoalelor noastre poporale confesio­
nale, ear pentru aceste merite ajunge în toată l u m e a !
Biblia ne spune, că „poporul ales
de „iskola széki elnök" ; jidovul bagă
notarăş (ca la Căpruţa), birău (primar), a lui D-zeu e rëspândit pe toată faţa
ba până şi popă, dascăl — şi epitrop pământului".
Oare ne ajutorăm şi noi ca e i ?
(ctitor) la biserică ! — In multe sate
Se ceartă ei, cum ne certăm noi
ajunge chiar el primar !
între noi ? şi perdem timpul scump
Şi noi ce facem în timpul a c e s t a ?
cu p r o c e s e ; îngrăşând de regulă pe
Dăm din umeri, şi zicom c ă : jidovul
străini, cu banii scumpi românesci !
are noroc. Va fi avênd el noroc : căci
Cine a vëzut doi jidani, mergênd
norocul vine, delà minte, cumpăt şi
socoteală ! ! Să nu creadă însă ni­ la judecată, unul contra ăluia?...
meni, că tîrtanul de jidan ar avea Deci să învăţăm delà ei !
Am zis să facem şi noi, ce fac ei.
mai bună, mai ageră ori mai multă
Şi ce făc e i ?
minte de cât Românul. Nu, dar' ve­
Neguţătorie !
deţi, Românului, sëracul, îi cam lip­
Să facem şi noi!
sesc celelalte doue însuşiri din urmă:
In tot satul se poate face o socie­
cumpătul şi socoteala, fără de cari
tate pe acţii pentru ridicarea unei
să ai averile lui „Darie—Impërat", şi
mintea prorocilor, norocul fuge de tine ! neguţătorii, cu tot felul de articlii de
consum, după cum şi avem acum în
*
Blaj şi Sibiiu, unde Românii cuMare
Ţeranii noştri — onoare escepţi- de mână s'au întovărăşit pentru a
unilor — câţi porci taie toamna, până putea da marfă ieftină sătenilor şi a
primăvara îi şi mănâncă, ear' vara, goni astfel de pe sate pe toţi Ovreii.
la lucrul cel greu îşi sleieşte puterile Nicu Stăgerel.
cu mâncări (legume) de post — puţin
nutritoare. — Unde-i cumpătul?...
Maică de părere bună Când a fost Dumineca
'Mi-ai făcut plopon de lână Ai zis ca să-'ţi dau mâna
Şi faţa de măgheran Când a fost în ceea-laltă
Să më leagăn de măgan. N'ai vrut să fim laolaltă
Măicuţă, al meu noroc Zis'a maica să më 'nsor.
'L-ai pus cu lemne pe foc
Să-'i aduc un ajutor
Şi de desubt le-ai dat paie
S'o trântească de cuptor
Să ardă cu bobotae. Câte-odată şi de vatră
Să ştie că-'i măritată.
Pe uliţă prin Bistriţă
Merge-o d'albă copilită Până eram copilită
Cu trei pui de raţă 'n braţă Mergeam sara pe uliţă
Eu më ţip să-'i iau un puiu : Căpetam câte-o turtită.
N'umbla bade că te spuiu, Dar' de când m'am măritat
Ca veni Vineria mare Gura-'mi mancă sburëturi
Şi de pui va fi cercare. Spatele despicături.
La masă de voe bună Pe la noi prin prunişori
Toţi prietenii 'mi-s'adună, îi cărăruşe de ficiori
La masă de voe rea
Unul merge, altul vine
Toţi prietenii fug de ea. Unul më cere pe mine.
Când aud de mine bine De m'a cere-o gazdă mare
Toţi se strîng ei lângă mine,
Lasă-'l maică 'n supërare,
Când aud de mine rëu
De m'a cere-un flueraş
Cu toţi fug care 'ncătrău.
Dă-me maică mintenaş.
*
Frunză verde de alun
Tu bădiţă eşti nebun Sub răchita rotunzată
Toată noaptea ai beut Şede-o babă superată
Dimineaţa m'ai cerut Cu fata nemăritată ;
 Pag. 96 — Nr. 21 TRIBUNA POPORULUI 2/14 Februarie 1897

la Veneţia o conferinţă internaţională pen­ ţine recordul originalităţei a fost pre­ susţinută pe arcuri uriaşe de oţel.
CIUMA tru a se hotărî mësurile cari pot fi sentat de doctorul Mora. Autorul pro­ P e platformă vor fl instalate diferite
luate în comun pentru a proteja Europa în iectului propune să se transforme cu­ construcţii şi un turn. în vîrful tur­
Cele trei mari boale : ciuma, choiera şi contra invasiei ciumei. Toate puterile au
rentul Senei, între podul Invalizilor nului vor fl aşezate globuri electrice
frigurile galbene au luat naştere la venirea primit ca să participe la această confe­
în contact a apelor dulci eu apele sărate la rinţă. şi Câmpului lui Marte, într'un vast şi un observator, ear' deasupra lui
îmbucăturele celor trei mari fluvii din lume. aquarium care să lase a se vedea va fl pus un glob terestru cu un
Delta Gangelui a dat naştere cholerei ; tot ce să petrece în fundul Senei şi, diametru de 100 metri ; deasupra glo­
Doue cuvinte acum asupra leacului ciumei.
aceea a fluviului Mississipi a produs frigu­ Agentul esenţial al acestei infecţiuni con­ în deosebi, să înlesnească găsirea ca­ bului va fi aşezată o statuă înaltă de
rile galbene şi aceea a Nilului a ciumei. tagioase, „micro-o ganismul seu", a fost davrelor duse de curent. Transfor­ 50 metri, representând un soldat fran­
Dintre aceste trei boale cea, care a visitât descoperit în 1894 la Hong-Kong, de un marea aceasta s'ar obţine făcondu-se cez în ţinută de campanie, avênd
lumea întreagă, fără escepţiune de climate doctor francez dl Yersin, de la institutul
de amândouè părţile fluviului pereţi într'o mână o trimbiţă ear' în alta o
şi de rase, e choiera. Frigurile galbene, Pasteur.
până acuma, n'au fost în afară de America. de sticlă străbătuţi de focare de lu­ ramură de măslin.
Cât despre teribila fiică a deltei Nilului, La 11 August trecut, când cestiunea ciu­ mină electrică. După părerea autoru­
ciuma bubonică, din timpurile cele mai în­ mei nu interesa Occidentul european de
lui, transformarea s'ar putea aplica,
depărtate ea a secerat oameni în păr­ cât într'un mod „platonic", pentru că fla­
gelul nu făcea încă victime printre Chi­ cu timpul, pe toată întinderea Senei,
ţile călduroase şi temperate ale vechiului în cursul ei prin Paris.
continent, şi nu e mai mult de un veac de nezi, d-nul Henry Monod, directorul seim- PARTEA ECONOMICĂ.
când ea a încetat să înspăimeute Europa, ciului de igienă publică din Franţa, aducea Chestiunea aeronautică a reunit 8
fără a o lăsa, însă, fără grijă în această la cunoscinţa academiei de medicină din proiecte, dintre cari cel mai curios
Paris un raport oficial constatând că, la
privinţă.
Canton, doctorul Yersin practicase cu de­
e al d-lui Gouttes, din Bordeaux. Uscarea fructelor şi întrebu­
înainte cu câţi-va ani, un focar de pestă plin succes o inoculaţiune cu serum în con­ D-sa propune construirea de corăbii inţarea lor.
bubonică luase naştere pe coasta medite- tra ciumei asupra unui tinăr atins^de ciumă aeriane, putônd să servească sau la
ranee a Africei, în Tripolis, la Benghazi, şi bubonică. Această molimă bântuia atunci La congresul pomologic din Rouen,
excursiuni libere, sau la ascensiuni
provocase mari griji. populaţiunea indigenă din Canton cu o aşa d. Truelle a citit o interesantă dare
cu baloane captive, sau, în fine, de
Oraşele asiatice Erzerum şi Trebizonda, intensitate de virulenţă în cât 95 la sută de seamă despre mijloacele întrebuin­
a fl transportate, cu o iuţeală de 200
pe marea Neagră, au fost de asemenea dintre acei cari era'à atinşi de ea, muriau. ţate în Germania pentru uscarea
chilometri pe ceas, în tuburi ana-
bântuite de flagelul venit din Persia. Por­ D. H. Monod, într'o altă şedinţă, a arătat fructelor.
turile europene, însă, au rëmas neatinse. loage eu acelea de cari se servesce
colegilor sëi noui documente privitoare la Fructele se culeg când sunt bine
Focarele unde ciuma bântueşte astăzi descoperirea doctorului Yersin. Aceste in- administraţia poştelor pentru a îm­
părţi depeşile în Paris. coapte. Cele cari încep sé putrezească
sunt mult mai depărtate de noi. De unde formaţiuni, date de consulul general al
vine aşa dar grija care s'a impus opiniunei Franţei la Hong-Kong, dovedeau noui şi se aruncă. Ele se despoaie apoi de
Dl Mickel propune, în proiectul
publice cu privire la o invasiune posibilă a numeroase caşuri de vindecare a ciumei, piele, fie cu ajutorul unor maşini, fie
sëu, ca să se utiliseze catacombele
ciumei, atunci când ea atacă populaţiuni la Canton şi la Amoy, prin seroterapia doc­ cu mâna. După aceea sunt tăiate în
Parisului, vastul osuar al generaţiu-
foarte îndepărtate şi când leacul a fost gă­ torului Yersin. părţi de felurite forme dar de aceiaşi
sit, şi-a făcut probele şi poate fi pretutin­ nilor trecute, pentru a produce un
grosime.
deni preparat în cantităţi ori cât de mari? efect macabru asupra generaţiilor
présente, arătându-li-se ce vor fi Când operaţiunea se face In camere
Iată : ciuma bubonică bântuia în ultimul
loc în câte-va mari porturi din China, la E X P O S I Ţ I A D I N peste o sută de ani. Dl Mickel a- încălzite, uscarea se petrece, cu o
1890.
Canton, mai cu seam.i, la Amoy şi în in- daogă că „după vederea acestui in­ mare repeziciune, la o temperatură
insula Formosa, nefăeend de altfel victime Dintre cele 95 proiecte din iniţia­ de 80 grade. După aceea bucăţelele
fern oribil, oamenii vor gusta mai
de cât printre indigeni, când s'a aflat că tiva privată, trimise comisiunei ex- de fructe se albesc expunéndu-se,
cu dragoste plăcerile vieţei pari-
bastimentele engleze au transportat flagelul posiţiei universale din Paris, numai într'o altă cameră bine închisă, la o
de la Canton şi de la Bombay în India. 5 au fost primite. siane".
Un inventator propune, de altă încălzire de pucioasă. P e urmă se scot
Ciuma, astfel adusă printre populaţiuni în
prada unei crude foamete, s'a desvoltat aci Dl Moron, raportorul comisiunei, parte, un fel de întindere a jocului din această cameră şi, pentru a fi
cu o repeziciune teribilă şi cu o enormă zice cu pricina respingerei celor 90 cunoscut în petrecerile populare şi păstrate, se bagă în apă cu sare de
intensitate de virulenţă. Ea făcea aci ravagii de proiecte, e următoarea: care constă în a se suspenda în aer mare sau sare de bucătărie. La un
spăimântătoare când, tot sub pavilion bri­ litru de apă se iau 10—12 gr. de
Cea mai mare parte a autorilor un ou şi a se trage în el cu puşca.
tanic, în marea Roşie, la porţile Europei. sare uscată.
de proiecte a avut, pare-se, în vedere, Inventatorul ѳ de părere că oul să
Agenţii cari aduseseră boala pe litoralul
preocuparea principala de a găsi, fie înlocuit prin o platformă susţinută Bucăţelele de fructe se pun din nou
mărei Roşii, erau pelerinii musulmani, cari
veneau din India la Mecca. pentru exposiţia din 1900 „un clou" ; în aer, la o înălţime de 200 metri, la uscat în nişte maşini. Pentru a-
Această importaţiune nefastă a flagelului din această causa, ei au propus lu­ prin vîrtejuri de apă. P e această ceasta, ele sunt aşezate întâiu unele
teribil, efectuată atât de repede din China crări uriaşe şi fantastice, în paguba platformă vor lua loc numeroşi spec­ peste altele în straturi nu tocmai
în India, apoi din India la fruntaria Egip­ proiectelor serioase, folositoare şi re- tatori cunoscëtori în ale echilibristi- groase.
tului, prin bastimentele engleze, justifică alisabile... cei, precum şi ascensionişţi aeriani. Ele sunt supuse la o căldură de
preocupările legitime ale Europei cu privire
Printre cele 95 de proiecte, 6 erau Dl Ribes propune să stabilească, 100 grade Celsius, timp de 10—15
la reîntoarcerea ofensivă a unui flagel de
care ea obicinuise să nu se mai teamă. relative la crearea unui aquarium la o înălţime de 1000 metri, o plat­ minute. Când sunt scoase din maşină,
Se ştie că peste câteva zile, se va ţine sau palat nautic. Proiectul însă, care formă cu un diametru de 1000 metri, bucăţile sunt ţapene şi spărgacioase.

— Măritaţi, babă, fata
Că şi dracu s'a 'nsura.
— Mărita-o-aş dragul meu,
N'are num' un lepedeu,
Şi ăla încă-i tot rău.
Cărare prin măghieran
Merge-un voinic fălfălean,
Când prin sat că se luă
Tot cântând şi fluerând
Care mândră-'l auzia
Focu 'n vatră '1 coperia
Lampa 'n masă o stingea
Ferestrile le 'nchidea
Uşile le încuia,
Num' o cailă de nevastă
A scos capul pe fereastră,
Intră fălfălean în casă
Că cafeiu-'i pus pe masă.
Rozoliş verde 'n fereastră
Din rozole a gustat
Şi din cafă a beut
Pe el capul 'l-o durut.
Şi din graiu aşa-a grăit :
Rëmâi cailă sănătoasă
Ca şi-o poamă vermenoasă
Că më duc la maic' acasă
Să-'mi aştearnă capul mie
Că de mine-'i rëu, nu-'i bine.
Cum acasă c'o ajuns:
Aşterne, mamă, patul Leagănă-te codrule
Că pe mini më doare capul. Până-ţi pică frunzele
Măicăsa din graiu grăia: Să iubesc mândruţele.
Spusu-'ţi-am Fălfălean 'ţie Până codru frunza-şi ţine
Nevestele capul 'ţi-or pune Toţi feciorii trăesc bine
Nu 'l-or pune, că e pus Dacă codru frunza-şi lasă
Numa cât că stau în sus. Toţi feciorii trag acasă.
Când era la mez de noapte La copii şi la nevastă
Fălfălean trăgea de moarte, Numai bădişorul meu
Când era la cântători N'are copii nici nevastă
Fălfălean podob de flori, Numai trage el acasă.
Pe lângă el strînşi ficiori.
Când ziua că se făcea Frunză în prun frunză sub prun,
Badea meu e omu-ăl bun
Clopotele le trăgea
Toato fetele mergea. Că-i cu plugu lângă drum.
Mândra'l face, mândra'l duce
Num' o cailă de nevastă
Num'a aia n'o venit Cal ei bade-i gură dulce.
Bade-al ei când o vedea
Cari pe el l'o otrăvit.
înaintea ei eşia
A. T. Bogdan, înveţ. (Felfâlëu). Şi prânzu i-1 sprijinea
Şi 'n gură o săruta
Şi din grai aşa grăia :
Cucuie pasere mică
Fă-me doamne ce mi face
Zboară la bădiţa 'n strică*)
Fă-mă păsăruică 'n luncă
La ameaz când odineşte
Să vëd mândra unde lucră
Şez la cap şi-i povesteşte Să-i fac mândrei mele umbră
De mândruţa cum trăeşte Să n'o ardă soarele
Că la el nu mai gândeşte. Că-i albă ca doamnele.
*) „Strică" numeşte poporul delà noi dru­ Fă-me doamne ce mi face
gul fad. іѴфа ,oír*Jí" ol nemţie. Fîi-mS pilsSriicH-nlhasträ
La mândruţa la fereastră
Să-i aud vorbele 'n casă
O sunt bune, o sunt rele
Vorbele mândruţei mele.
(Culese din gura poporului de ]@г Bugaru.)
Du, bade, dorul cu tine
Nu-'l lăsa, năcaz pe minei
Dorul tëu e desmierdat,
Ş'aşteaptă 'n braţe culcat;
Dorul tëu îi mădărit*)
Şi-aşteaptă 'nbraţe adormit.
Eu sunt pruncă tinerea
Dorul tëu nu-'l ştiu ţinea.
Dorul tëu şi dorul meu,
împreune-'l Dumnezeu,
Së fie un singur dor
Să-'l purtăm mai cu uşor.
Dragă 'm-i holdiţa deasă,
Şi mândra care-'i frumoasă,
Holda stă la secerat,
Ear' mândra la sărutat.
Frunză verde 'n codru des,
Toată lumea 'şi-a ales
Ce-au fost verde şi frumos,
*) desmierdat.
 2/14 Februarie 1897 TRIBUNA POPORULin Nr. 21 — Pag. 97

înţepeneala aceasta durează un ceas. Laptele de calitate bună trebue pus 20 minute, la o temperatura de 70 de când şi până când voeşte s'o folosească.
Apoi, se moaie din nou. în consumaţiune. Dar sunt şi dificul­ grade. Dacă în comuna unde se va duce maşina
Din fructele acestea uscate se fa­ tăţi, şi încă mari. Bogat în principii 4. Laptele din butelii — continuă nu se află om priceput la cârmuirea ma­
brica cidrul. azotate şi zaharoase, laptele e un profesorul Frügge — e o prepará­ şinei, comitetul îşi rezervă a angaja de
mediu excelent de cultură pentru creş­ tumé nesigură şi primejdioasă care aici un om priceput însă pe spesele celui
terea şi înmulţirea microbilor. D. Mi- nu merită încrederea ce 'i-o dau pu­ ce o cere.
Beţia. quel a făcut numerătoarea acestora. blicul şi mulţi medici. Ar fi de dorit, ca fruntaşii din comunele
Doctorul Iosef Pietra Santa arată Un lapte, muls la 6 ore dimineaţa, interesate să ia înţelegere în această afa­
5. E preferabil a se renunţa la
într'un studiul al sëu marea strică­ conţinea, peste doue ceasuri, când a cere şi cererile să se facă intr'una pentru
sterilisarea în cantitate mare si a se
ciune pe care o fac bëuturile de tot ajuns la laborator, 9000 bacterii pe mai mulţi proprietari.
mulţumi cu sterilisarea parţială, a
felul asupra sănătăţii omului. centimetru cub, 120.000 bacterii peste casă. Sibiiu, 8 Februarie n. 1897.
9 ore şi 5 milioane, 600.000 bacterii
Bată stările prin care trece omul D. Quesnevillle, dupä-ce ă résu­ Comitetul central al „Reuniunii române de
peste 24 ore de la mulgere.
bëutor. mât, în faţa comisiunii franceze, lu­ agricultură din comitatul Sibiiului:
Specialiştii recomandă sterlisarea, crările mai multor doctori, asupra
1. Sângele îi curge foarte neregu­ Demetriu Comşa, Victor Tordâşianu,
răcirea, pasteurisarea laptelui. Pentru laptelui, dă următoarele sfaturi:
lat prin vine şi d'aici îl vezi pe beţiv président. secretar.
acest scop, s'a întrebuinţat bicarbo­
când trist, când vesel şi nebun, în a) Să se ţină laptele într'un loc
natul de sodă, boraxul, accidul soli-
cât îi vine să spargă tot ce vede. rece, la temperatură mai mică de
cilic. Pasteurisarea a dat cele mai Popularizarea ştiinţelor. In Berlin există
2. Dacă bëuturile sunt mai tari şi bune resultate, dar laptele pasteurisât, 18 grade, ear' vara să se transpoarte
omul bea mai des, încep tremurătu- neîncălzit acasă şi fiert, e primejdios : ca peştele sau ca berea, în vagoane un teatru ştiinţific al căruî scop este reş-
frigorifice. pândirea practică a cunoştinţelor naturale
rile, beţivul par-că e cuprins de frig, se pare că baccillus subtilis résista
în public.
_ buza de jos i-se lăbărţează, limba i-se cu energie sterilisărei care omoară, b) Laptele să se dee aşa cum e,
Acest teatru se chiamă „Urania" şi dă
^ n c u r c ă , mâinile şi picioarele îi slăbesc, însă, microbul acidului lactic. nesterilisat, consumatorului.
representaţiuni a fenomenelor astronomice,
^ear faţa începe a lua o formă ca a c) Să fie îndemnat consumatorul
Doctorul Quesneville e de părere biologice, chimice, patologice etc.
omului tâmpit. a-'l păstra, până la întrebuinţare, în­
ca, chiar şi pentru laptele ce se dă Aparate ingenios construite reproduc pe
3. După vreme mai îndelungată de copiilor de ţîţă, să se aibă în vedere tr'un loc răcoros.
scenă sistemul solar, mişcările planetelor,
beţie, începe apoi a slăbi mintea; principiile stabilite de profesorul Flügge d) Să 'i-se recomande, ca înainte procesele vitale deosebite ale organisme­
beţivul nu mai ştie să desluşească din Praga. de a-'l bea, së-'l fiarbă timp de 5—10 lor, constituţia (anatomia) plantelor şi ani­
bine lucrurile, nu mai poate să vor­ minute. malelor, combinaţiunile elementelor chi­
Iată aceste principii:
bească limpede ci sare delà un lucru e) După fierbere, së-'l răcească, mice, desagregarea ţeseturilor organice,
1. Bacilii patogeni ai tuberculosei,
la altul ; ori cât de treabă om a fost cât se poate de repede, de brusc. formaţiunea boalelor ş. a.
febrei tifoide, ai difteriei şi cholerei
înainte, acum începe să fie rău şi să Anul trecut acest teatru a fost fréquen­
se pot nimici uşor prin o scurtă fier­
semene animalului ; mănâncă ce-i dai tât de 600.000 de visitatori. Mai multe
bere. înştiinţare.
şi adoarme unde cade de pe picioare. oraşe din provinciile germane urmează
2. Celelalte varietăţi de microbi,
4. Starea a patra e ceea ce nu­ (Maşină de semănat.) Vestim prin aceasta deja exemplul Berlinului şi instalează şi
aerobici sau anaerobici, foarte resis­
mim „beat-mort". S e îmbată de pu­ pe economii români din comunele ţinătoare ele asemenea teatre.
t e n t , fabricanţi de toxine şi peptone,
ţin şi nu mai ştie de sine. Mintea i-s'a de comitatul Sibiiu, în cari pană acum nu Zilele din urmă s'a discutat şi ir •
résista fierberilor, chiar şi celor lungi
slăbit într'atâta, că numai înţelege ni­ se foloseşte maşina de semănat, că comi­ rile din Viena şi Budapesta înfimţa^i <;ш,г
de 4—6 ore, la o sută grade Cel­
mic şi ajunge de batjocura până şi a tetul central al „Reuniunei române de a- asemenea instituţiuni. In Pesta я a cons
sius. Din contra, la o temperatură
copiilor. gricultură din comitatul Sibiiului" este apli­ tituit un comitet de iniţiativă, din oameni
mai joasă de 18 grade, ei nu se în­
cat a da în mod gratuit spre folosire în de ştiinţă, şi politici. In fruntea acestui co­
mulţesc. Prin urmare, sterilisarea ab­
primăvară maşina de semănat, ce a fost mitet este fostul ministru de instrucţie
Laptele ca hrană. solută a laptelui de vacă n'ar trebui
proprietatea economiei de instrucţiune din contele Albin Csàky.
Comisiunea însărcinată de consiliul să se facă decât după o ferbere de Reşinari, acum desfiinţată. Capitalul necesar pentru acest teatru
municipal al oraşului Paris pentru 7 ore la 100 grade, care face laptele Cei ce doresc să folosească această ma­ ştienţific este de un milion de lei.
studiarea hranei cu lapte, şi-a început negricios şi de uu gust neplăcut, şină să se adreseze spre acest scop cătră în Berlin această întreprindere dă bene­
ІисгагЦе; acestea presintă un interes Laptele stérilisât din comerciu — subscrisul comitet până cel mult la 10 Mar­ ficii şi sub raportul material, şi astfel fără
general. întâia cestiune ce s'a discu­ zice dl Frtlgge — nu e decât parţial tie n. a. c. jertfe din partea Statului populaţiunea ca­
tat a fost cea privitoare la alimen­ stérilisât; el se alterează îndeosebi Maşina se ia în primire din Sibiiu şi are pitalei germane are o academie practică
tarea copiilor, apoi, la higiena adul­ vara prin desvoltarea microbilor pro- să fie transportată la faţa locului şi îndărăt ştienţifică, unică în felul ei, şi ne-asemënat
ţilor pe cari, „regimul laptelui" pare ducëtori de toxine şi peptone iritante pe cheltuiala proprietarului, care o cere şi de importantă pentru rëspândirea cunoştin­
a-i vindeca de istovirea pricinuită de pentru intestine. care va avea să garanteze pentru înapoia- ţelor naturale.
oboseli, de călătorii sau de inconve­ 3. Bacilii febrei tifoide, ai tuber­ rea maşinei în timpul hotărît de comitet, în
nientele muncei sedentare. culosei şi cholerei sunt distruşi, în stare bună. In cerere să se arete şi timpul

Ce-au fost bun şi drăgăstos;
Dară eu ce *mi-am ales?
Trei fire de neghinuţă
Trei finite de cicoare,
Şi-p copilă ca o floare...
De-ar şti cucul cine-'s eu
N'ar mai cânt» pe părău
Ci pe deal în crengi de vie
De jele 'mi-ar cânta mie,
Şi de-alungul obcinii,
De supărarea mândrii,
Şi de-acolo când s'ar duce,
Ne-am prinde pretini de cruce.
Şi pe când ne-am depărta,
Noi rëmae bun n*»-am lua,
Delà flori din câmpurele
Şi copile frumuşele.
Mergând eară, m'aş uita
Mândra cum 'mi-ar românea.
(Chirocuta) Culeasă de Cibleşanu.
De ce, bădiţă Gheorghiţă,
Nu te vëd eu pe uliţă
C'altă-dată
Ziua toată.
De când 'mi-ai furat năframa,
Crezi că doar' te spun la mama?
Nu te spun, nu purta teamă
Ştiu că eu o să-'mi dau seamă,
Că de tine
E mai bine :
Puri năframe, furi inele,
Şi nu-'ţi dai seamă de ele.
Dar vezi bade că eu port,
Că më ia mama de chică
Când pe vale
'Mi vini 'n cale
Şi de stăm şi la funtână
Më mai ceartă-o sëptëmâna.
Şi mama prinse de veste
De inelul din poveste
Cum, cu voe,
Fără voe
'Ţi-l'am dat seara pe lună
Şi d'atunci n'am ziu bună,
Tu de colo-'mi stai cu dorul,
Mama ici cu sucitorul.
Frunză verde frunzuliţă
Am avut o mândruliţă
'Şi-am lăsat-o së mai crească
Minte 'n cap să-'şi dobândească
Până eu am aşteptat
Mândra 'mi-s'a măritat
Delà noi á treia casă
Inima mi toată arsă.
(Trimisă de Iosif Trimia, Vrani.)
Foaie verde viorele
Ajungem-un dor ş'o jale.
După ochii mândrii mele.
După ochi-'i cu lumină,
Carï më scol sear' delà cină.
După ochii cu albuş,
Cari më scot şi din culcuş.
După chica-i cea stufoasă,
După faţa ei frumoasă.
Bădişor din colţişor
Nu-'mi trimite-atâta dor
Pe vale şi pe isvor
Că më bolnăvesc şi mor
Ş'acu-'i vremea lucrului
Nu pot umbla 'n rîndu lui.
Nalt e badea subţirel
Par'că-'i tras pnntr'un inel
Mândru-'i badea la obraz
Ca neaua de pe izlaz.
Frunză verde de trifoiu.
Vino bădiţă la noi
Së te ţin cu buze moi;
Că bădiţa-'mi place mie
Toată lumea bine ştie,
Dar' nu-'mi pasă las' së ştie.
Că-'i ficior de omenie.
Culese de /. Ikvrdianu, din giurul Lugojului.
Frunză verde de alună,
Dragă 'mi-e vecina bună
Că ese seara pe lună,
In poartă şi më priveşte
Dorul ei cum më topeşte
Draga mea de peste drum
Aşi numi-o dar' n'am cum
Aşi numi-o floare fragă
Insë la mai mulţi îi dragă.
(Culese de N Selbăgian. Banat).
G L U M E
Mama lui Lică încearcă să-'l facă să în­
ţeleagă rugăciunea.
Când zice „Dă-ne nouă pânea noastră
de toate zilele", '1 întreabă:
— Ei, ai înţeles?
— Da, mamă; rëspunde copilul, cerem
în toate zilele ca să fie proaspătă.
*
La Menagerie.
Un copil micşor se apropie de o colivie
cu maimuţe.
— Bagă de seamă să nu te muşte, îi
zice mama sa.
— De ce să mă muşte mamă?
— Pentru-că nu te cunosc.
— Spune-le, că më chiamă Mitică!
(P. V.)
 Pag. 98 — Nr. 21 TRIBUNA POPORULUI 2/14 Februarie 1897

Deosebirea tărîţei de făină este losul „iubitului neam", „fiindcă, zice tru aceea acel căpitan avè o moară
Care pâne e bună? mai mult nepriincioasâ decât priin- el, acest neam, adecă Românii, cu pe Crişul-alb, numindu-o după nu­
Părerea, cà pânea ar fi cu atât cioasă nutriţiunii. învăţătură nu este pëtruns, dară de mele seu, până astăzi se află urma
mai bună cu cât e mai albă, s'a în­ în vechime până în timpurile îm­ s'ar deda pe încet, după-cum, prea ei, ce-'i zic oameni Bălucana. Şi re­
cuibat pretutindenea între oameni. păraţilor nu se cunoştea făina cer­ înălţatul Împeratul nostru pofteşte, ca ligia grecească neunită avè Mitropolia
Aceasta este o părere greşită. nută. In mai multe părţi ale Ger­ adevërat în urmarea altor neamuri sa residenţie tocma în ţermure,
După doctorul Hager, cea mai maniei, mai cu seamă în Westfalia, cu toate învăţăturile ar fi împodobit, aproape de Crişul-alb, la care Me-
buna pâne este pânea neagră, adecă se întrebuinţează făina împreună cu şi mergerea cătră fericire 'ş-ar în­ tropolie slugea toată partea podgoriei,
pânea făcută din făină de săcară, tărîţe la coacerea pânei. Medicii en­ drepta, cât nu 's-ar ridica mai curônd naţionul Iliricesc şi Românesc, delà
căci uneşte în sine toate acele ma- glezi au recomandat lorzilor Angliei oameni pricepuţi decât dintre ei, că care până astăzi se zice Ienopoli.
terii, cari servesc la nutrirea şi în­ pâne preparată din făină necernută, Românii cu adevërat delà Roma îşi Are şi dealurile sale numite : Apa
tărirea trupului omenesc. pe cari ei o întrebuinţează la de­ trag numele lor şi loza." teleac, care se numeşte pe numele
Obiceiul de a ne nutri cu pâne albă jun. Cartea aceasta este foarte rară, lui Apafi Mihaiu, căruia 'i-a cinstit
a adus atâtea boale, care în vechime In ceea-ce priveşte prepararea pâ­ ea cuprinde pe lângă înveţături mo­ Racoţi acest deal cu vii, şi vin bun
nu erau cunoscute, şi cărora astăzi nei de secară, din făină amestecată rale, câteva istorioare din vremile la beutură face, pe om îl curăţă în-
nenumărate fiinţe cad jertfă.
cu aceea a altor plante, se obsearvă bëtrâne vrednice de ştiut, precum lăuntru, după-ce îl bea, şi în vremile
Doctorul Hager ne face băgători următoarele lucruri: este povestirea despre cetatea Vilà- de acum să nnmeşte mai vîrtos
de seamă între altele, asupra numă­ goşului, despre Bancota (Pâncota), Mocrea.
Pânea, care conţine şi secară
rului de oameni tempiţi şi sclintiţi la
tăciunoasă este pătată, de o coloare Boroş-Ineu şi Orod (Arad). La acest hotar al Boroş-Ineului,
minte, cari se nutresc cu pâne albă, Racoţi şi Apafi avè o fântână cu
venătă, are un gust rèu şi miros ne­
a căror număr e de două-ori mai I. Despre Bancota.
plăcut şi e vătămătoare sănătăţii. apă acră mirositoare a peatră pu­
mare decât a acelora, care obicînuesc în slăvită Varmeghia Aradului, în cioasă, la carea fântână, sau feredeu
a se nutri cu pâne neagră. Sëmônta de trifoiu dă pânei o co­
vremile de acum sub stăpânirea cin­ adese-ori umbla scăldându-se într'i 4
loare roşie închisă, dară nu e nici
Pentru ca pânea să devină un nu- stitei cămări, unde-'i acum satul Pân­ fiind hăznuitoare: încă şi acum
trement gustos, mistuitor şi nutritor, decum vătămătoare. cota, oare-când a fost mare oraş, şi mulţi beteji este spre tămăduire.
trebue ca aluatul înainte de coacere Grâul prepeliţei dă pânei o coloare cetate după vremile de atunci, întru Avônd acest loc pădurile sale, le-a
să dospească bine. roşietică albăstrie până în negru ; ast­ carea a locuit un Archimandrit, şi stăpânit Baro Péterfi, eară acum
Aceasta se ştia în vechime. Chiar fel de pâne nu e vătămătoare. în vremile acelea stăpânea Ban Her- Aczél István le birueşte.
ovreii pe timpul lui Moise mâncau Insè în ceea-ce priveşte neghina, ţeg, delà care s'a numit oraşul
de comun pânë frământată. dacă ea se află în pâne, are însu­ Bancota, şi era acolo un feredeu
Pe lângă aceasta şi cuptoarele din şire deşi nu tocmai otrăvicioasă, to­ foarte hăsnuitor în preajma acelui
cea mai depărtată vechime, găsite tuşi vătămătoare sănătăţii. Coşteiu, întru carele era apa fer- FELURIMI
prin ruinele egiptene şi prin alte lo­ binte, şi după-ce au luat Turcii acel Numêrul zilelor de lucru. Numërul zile­
curi, au aceeaşi formă ca şi cuptoarele loc de sub stăpânirea lui Ban, aveau lor de lucru, după subtragerea serbătorilor,
care le vedem astăzi pe la ţeară, şi din obiceiu Turcii de se spăla în apă de în diferitele state din Europa variază între
aceasta putem deduce că şi pânea
Din vremurile bëtrâne. cinci ori în zi. Al acelui feredeu 267 şi 312. Este interesant, că Ungaria şi
din vechime trebue să fi să mânat cu La începutul veacului de astăzi, isvorul până astăzi se cunoaşte, nu- Olanda sunt statele, în cari muncitorul lu­
a noastră. când stăpânea Impöratul Francise mindu-se acum Sodom. Eară pe unde crează mai mult. Zile de lucru sunt în Rusia
Preparaţia pânei deci ca afacere I, întemeietorul şcoalei preparandiale era atunci bisericile şi zidurile cele 267, în Englitera 278, In Spania 290, în
casnică a femeei durează de sute şi române din Arad, în satul Seleuş din frumoase, acum se târăesc şerpii, şi Austria 295, în Italia 298, în Bavaria 300,
mii de ani, fără să se fi schimbat în- comitatul Aradului trăia un preot cu rîmă porcii, şi se fac arături bune, în Belgia 300, în Franţa 302, în Saxonia
tr'un mod simţitor, până în timpurile numele Nicolae Rorga. P e atunci poe­ încă şi bani se află în pâment în­ 301, în Danemarca 303, în Norvegia 303,
din urmă, când s'au născocit un nu- tul încă nu cântase, şi Românii nu gropaţi. In Sviţera 303 în Prusia 305, In Olanda şi
mër mare de cuptoare măiestrite, ştiau „Deşteaptă-te Române !" Erau Ungaria 312.
II. Pentru Boroş-Ineu.
parte pentru a face economii la ma­ puţini ştiutori de carte între ei. Dar'
terialul arzător : cărbuni, lemne şi în acei puţini cărturari băteau inimi P e lângă apa Crişului-alb, în pă­
altele, parte pentru a putè prepara calde româneşti, care îi îmboldeau durea Luncii numită, se află oraşul
pâne în continu şi multă. să lucreze ziua şi noaptea pentru Boroş-Ineu. Acest oraş pe vremea învitare la abonament
Chipul preparaţiunii pânei, cum a deşteptarea şi luminarea neamului. lui Racoţi George s'a întemeiat, fă- Deschidem prin aceasta abonament pe
rëmas din vechime este aprobat de Preotul Nicolae Horga, sau Popo- cêndu-se în el cetate, a căreia până anul 1897 la
ştiinţa doftorească ca cel mai bun vici, care se subscrie „paroch neu­ astăzi se cunosc zidurile, şi acest
şi mai potrivit cu împregiurările, nu­ nitei legi al Seleuşului", era din Racoţi era viţă de Român, din ge- „TRIBUNA POPORULUI"
mai să se întrebuinţeze bine şi fără ceata acestora, şi a scris şi a tipărit neologia Voevozilor. La aceea ce­
o carte numită „Oglinda" pentru fo- tate a fost căpitan Ban Lucaci, pen Condiţiunile de abonament, însemnate
greşală.
şi în fruntea foii, sunt cele următoare:
Nevăstuică, nevăstuică, Decât dup'un jucăuş
Ce 'ţi-i conciu i) aşa lat Mai bine dup'un culduş în Monarchie:
CHIUITURI.
O temi-te de bărbat? Jucăuşu me a) la joc Fe un an . . . - fl. 10.—
Dragi-'mi-'s boi eu cănaci Mălaiu-'i de Joi în foc.
Şi mândra eu poale largi. Pe Va an „ 5.—
Nevăstuică, nevăstuică, a n
Dragi-'mi-'s boi tuluci Bate-te bărbatu rëu ? Pe '/* . . . . . . . • n 2.60
Şi mândră cu poale lungi, Decât cu opinci în danţ Pe o lună „ 1.—
— Bate, bată-'l Dumnezeu!
Boii se ţin pe fânaţe Mai bine legat în lanţ ;
Şi mândra se ţine 'n braţe. Că din lanţ doară-'i scăpa, Pentru România şi străinătate:
Dusu-so veste pe sate,
Cu opinci nu poţi juca.
C'avem fete lăudate; Pe nn an . . . . . . . frânei 40.—
Trandafir cu creanga 'n sus Ne-o venit veste 'napoi,
Şti tu mândră ce 'ţ-am spus Că n'avem numai gunoiu. Fetele din satu nost NTJMEIin DE DUMEÍECA
Să nu te mai rumeneşti Sfintele zile din post
Că prea tare 'rabetrâneşti. Place-'mi a juca cu tine, Le-au ţinut de n'au mâncat pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru
Şi daeă-'i îmbëtrânï Că şti bine Până-ce s-o înserat, popor, cu 1 fl. 50 cr. pe an, avênd
Toţi ficiorii te-or uri, Ca şi mine ; Că mor după măritat.
Te-aş urî mândră şi eu Cai umblat o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine
Şi te-a bate Dumnezeu. De-ai înveţat, ale foii de zi, plus un adaus poporal
Sara pe uliţă 'n sat. Fetele din satu nost
îţi pun pânza fără rost, de 4 pagine.
Cui nu-'i-s dragi horile, De-ar fi pipa'n dinţi la mine O cum drac o şi mai pune
Bată-'l serbătorile ;
ЩвКГ Domnii cari se abonează la
C'o parte-aşi juca mai bine, Că li-i pânza de minune :
Că pe mine nu m'or bate Da 'mi-i pipa pe tureac îi ţesută-aşa de rar foaia de zi cu 10 fl. pe an, nu au să
Că horesc şi zi şi noapte, Şi nu pot juca de leac. De-'i bună saei la pescar. mai plătească nimic pentru adausul po­
Ş'oiu hori până la moarte
Hai tu fată să te joc (Auzite în Coroiu, (Bihor.) poral delà numèrul de Dumiiwca.
Să-'mi horesc horile toate.
Deie-'ţi Dumnezeu noroc,
(Culese de Teodor Socol, june din Mu­ Administraţia
Că pe câte le-am jucat x
) cerşitor.
reşul de Câmpie). Dumnezeu noroc 'li-o dat. 2) merge. „TRIBUNA POPORULUI".

i) peptën, ce-'şi pun ţeranele în cap.

 2/14 Februarie 1897
POPOR B R A V
Cenadnl unguresc, 11 Febr. 1897.
Domnule Redactor!
Astăzi s'a făcut Introducerea dlui profe­
sor de teologie Romul Nestor în noua sa
pai'ochie din Cenad.
Chipul strălucit, cum s'a întêmplat acest
act, e vrednic de pomenit, căci să nu ui­
tăm că e comuna unde înceată şirul Ro­
mânilor, aşa-zicând straja românismului
înspre inima ungurimii. Icuită între nea­
muri străine, această comună binecuvântată
de Dumnezeu cu holde mănoase, a ştiut
să-'şi păstreze simţul creştinesc şi roma
nesc, limba strămoşaseă, într'un chip pe
care numai filosofia 'ni-1 poate explica.
Când anume omul vede cu ochii primejdia
peirei sale, potopul maghiarisării, atunci
mai vîrtos îşi apără avutul seu sufletesc
legea şi limba, întocmai ca şi avutul seu
material, moşia.
Aceasta explică, cred eu, şi însufleţirea
şi hărnicia poporului din Cenad.
-t>pnnul Nestor a sosit la gara din
—^falva, însoţit de dl protopop Moise
Jş&n, de foştii sei colegi Vasilie Mangra
•ф. Romul Ciorogariu şi de corul foştilor sei
elevi.
Ï „paprika" şi pentru . . . Ovreii
La gară au fost întimpinaţi de o depu-
taţiune în a cărei nume îl felicită ţeranul
N. Jurjuţ, cu 20 de călăreţi sprinteni şi 30
de căruţe în frunte cu căruţa cu patru cai
a bravului président al comitetului paro-
chial Iosif Luţai; o bogăţie de cai de rasă
cum rar vezi intr'un loc, se pun în mişcare
sprintenă.
La hotarul comunii îl întimpină altă de­
putăţie, In frunte cu ţăranul S. Guleş, care
earăşi prin o vorbire predă pânea şi sarea
alesului poporului. In comună mic cu
mare îmbrăcat serbătoreşte primeşte con­
voiul între urale şi salve de treascuri. O
adeverată Intrare triumfală.
Se începe serviciul divin. Cântă corul
clericilor sub conducerea clericului T. Lu-
gojan. Protopopul Moise Bocşan, sevîrşeşte
actul de Introducere şi poporul erupe în
strigăte „să trăească !" Urmează apoi cu-
vêntarea noului preot, în decursul căreia
se vöd lacrimi de bucurie în ochii paro-
chienilor.
La masa comună, un formal banchet, au
luat parte 80 de persoane, întreaga inteli­
genţă şi fruntaşii poporului. Şirul toaste-
lor '1 îcepe Rev. domn protpp. Moise Boc­
şan, pentru Preasfinţia Sa Dl Episcop die-
cesan Ioan Meţianu ; urmează apoi dl Vasile
Mangra, pentru dl Nestor ; ţeranul N. Guleş,
°útrxi protopp. Moise Bocşan ; Romul Cio-
-^ariu, pentru popor; Romul Nestor, pen­
tru oaspeţi; preotul sêrbesc din loc S. Pe-
troviciu, pentru înfrăţirea româno - serba ; e. pe timpul împrumutului al treilea, când
clericul P. Givulescu, pentru fostul lor pro­
fesor; şi apoi ţeranul S. Guieş, eu o des­
toinicie rară în felul seu închină pentru
sfeşnicul cel luminat, noul lor preot, mai
apoi pentru oaspeţii poporului ş. a.
Corespondentul.
NOUTĂŢI
Arad, 13 Februarie st. n. 1897.
Conferenţa preoţească în tractul Ara­
dului, ţinută ieri, a ales pe următorii
preoţi membri din cler la sinodul proto-
popese: Fabriciu Manoila, Ioan Bozgan,
Ioan Cioară, Traian Vaţian, Gavril Bodea,
Dr. Demetriu Barbu, Nicolau Chicin, Vi-
c^nţiu Marcoviciu, Demetriu Ganea, Lazar
Adamoviciu, Demetriu Marcoviciu, Paul
Merce.
Ear' membri la adunarea generală a
fondului preoţesc au ales pe Dr. D. Barbu
şi Ioan Ciora.
h Ştire personală. Dl G. Bogdan-Duică a
4
trecut înaintea facultăţii din Bueureşti exa­
menul de licenţă în ştiinţele istorice obţi­
nând nota cum laude.
TRIBUNA POPORULUI
! Alegere de înveţător. Din Pâncota pri-
j mim următoarele : Duminecă s'a făcut la
noi alegerea înveţătorului, în persoana bra­
vului înveţător Iulian Butar din Seleuş, care
a întrunit 130 de voturi faţă de Pavel Si-
gartău, înveţător în Măderat, care a întru­
nit 60 de voturi. După sf. liturghie şi che­
marea duchului sf. s'a ţinut comitetul extra­
ordinar care a candidat pe toţi recurenţii,
adecă : Iulian Butar din Seleuş, Oprean, Po-
povieiu şi Pavel Sigartău; venind la sinod
reverendisimul domu George Popoviciu, pro-
topresbiterul Siriei, a ţinut o lungă şi' pu­
ternică predicaţie care a pătruns inimile
alegëtorilor ; alegându-se bărbaţi de încre­
dere şi de notar George Oaşca, dar' dînsul
fiind răguşit, a trebuit să-'l suplinească dl
Petru Vancu, bravul înveţător delà şcoala
primară din Măderat, care cu o voce înaltă
şi plăcută a cetit toate testimoniile recu­
renţilor, apoi a urmat votarea care a de­
curs în cea mai bună ordine.
Contra Ovreilor. Ziarele locale aduc ştirea,
cu destulă mâhnire, că la Măcău făcendu-se
alegerile pentru comitetul casinei, o „clică
nu tocmai liberală" a lucrat pe ascuns şi a
făcut să cadă toţi candidaţii jidani.
Va să zică cei din Macău au câte odată
* Un abate puternic. Cu câteva zile în­ mis, a da şi alte chipuri, în numerile vii­
Milionarii Ia judecată. Tabla regească
din Oradia mare în hotărârea de sub Nr.
3091 /96, a pus sub acuză pe fraţii Neuman din
Arad, cari au făcut usură. Sunt patru : Soma,
Ede, Samu şi Adolf. Sunt cunoscuţi în de­
părtări ca mari fabricanţi, au fabrică de
spirt şi moară de vapor. Acusa criminală
datează de pe vremea când ei dau împru­
muturi, cum au dat lui Jakabffy Vilmos,
în modul următor : în vara anului 1885 i-au
dut un împrumut de 40,000 fl. în bani gata
cu condiţie, ca această sumă să li se plă­
tească în termin de doi ani, în trei rate
egale, nu în bani ci în bucate, în cantitate
de 9000 quintale, dar e dator să le soco­
tească quintalul cu 70 cr. mai eftin ca în
piaţa Aradului.
împrumutul de 40,000 fl. nici nu era încă
deplin achitat şi Iakabffy avu nevoe de alt
împrumut, ear fraţii Neuman i-l'au acordat
cu plăcere. In cercetarea judiciară s'a do­
cumentat, că Jakabfly Vilmos din anul 1885,
21 August până în 1895, 15 Mai, adecă în
9 ani de producţie, a luat un împrumut de
128,325 fl. delà fraţii Neuman, şi pentru
achitare a trebuit să le dea din moşia lui
diferite bucate în cantitate de 35.200 quin­
tale, şi adecă la primul împrumut socotite
cu 70 cr. mai ieftin quintalul, in cazul al
doilea şi al treilea insă cu un preţ aşa de
mic, că intrece cu mult procentele legale. D.
Jakabffy a luat 71.225 fl. delà fraţii Neu­
man şi a trebuit să le dea în schimb 71700
quintale de bacate, a fost obligat să le soco­
tească quintalul de grâu cu 4 fi. 50 cr., or­
zul cu 2 fi. 75 cr., porumbul cu 2 fl. 50 cr.
ear în piaţa din Arad se vindea grâul cu
7 fl. 30 cr., orzul cu 4 fl. 80 cr., ear po­
rumbul cu 5 fl. 50 cr. Astfel uşura mi­
lionarilor a produs mare sensaţie în toate
părţile.
Pentru toate aceste, fraţii Neumann vor
avea să respundă la judecată. Nu prea
credem însă să ajungă în puşcărie, căci sunt
oameni cu proptele.
E, la tot cazul, interesant, că foile lo­
cale nu scriu nimic despre această afacere elefant, care va da prilegiu pentru înoirea
deşi cele din Budapesta scriu toate.
* scheletele elefanţilor ce se găsesc din vreme
Rectificăm o corespondenţă a noastră, pri­ în vreme în pămentul Italiei. La 1816 s'a
vitoare la alegerea din Bătania, unde din mai găsit în Ponte-Salaro, nu departe de
eroare s'a spus că dl Fabriţiu Manoilă a în­ Roma, scheletul unui elefant. Nu peste
trunit 5 voturi ; dl Manoilă înainte de alegere mult dădură de unul asemenea şi în Abruzzi.
'şi-a retras candidatura, despre care lucru Cel din Castelfranco e al treilea. Intre în-
a şi anunţat pe dl protopop eu vre-o 10 veţaţi se presupune, că aceste schelete nu
zile înainte de alegere.
* vremea lui Hannibál şi Pyrrus, cari erau
Hymen. Din Rebrişoara ni-se anunţă cu­ aduşi în cete mari în Italia.
nunia dlui Macedón Ciuta, înveţător cu
d-şoara Victoria Mihalcu.
— Dl Ioan Rujan Maxim îşi anunţă că­
sătoria sa eu d-şoara Sabina Boeriu din
Gherla.
Crima unui înveţător nebun. După cum
se anunţă din Timişoara, Ghenadie Pepa,
înveţător în Spata, comitatul Caraş-Severin,
în etate de 18 ani a intrat furios în
casa preotului român Paul Micu şi a tras
şase focuri cu revolverul asupra fetiţei pre­
otului, anume Eleonóra. Din fericire n'a ni­
merit-o şi aşa fata a scăpat demoarte. Ti-
iiăfui rabiat a întors arma ucigaşe asupra
lui şi cu două împuşcături şi-? _ pus capăt
vieţii. Se spune că motivul ar fi dra­
gostea.
* I. Şerb, Poiana. Ne p&Tß bine de cele ce
Sinucidere. La Viena a pricinuit mare
uimire sinuciderea contelui Wolkenstein,
măiestrul de vènëtoare al M. Sale Impëra-
tului, care cu puşca de venătoare, 'şi-a sfă-
rîmat capul.
Contele era în vîrstă de 56 ani, neînsu­
rat şi un om tot-d'auna cu voe bună. De
câtva timp însă se zice că suferia de o
boală şi se crede că s'a sinucis ajungând
în stare de nebunie. El a lăsat de alt-fel
în urmă mai multe scrisori în cari poate
se va lămuri şi causa morţii sale.
* Francise Iosif I.
ainte de asta a murit la Paris abatele toare.
Wendling, care era vicarul bisericii St.
Treimi. După-cum scrie „Figaro", Wen­
dling era de naştere alsaţian şi pe timpu­
rile rësboiului germano-francez a fost se­
cretarul episcopului de Metz, Dupont des
Loges.
A doua zi după luarea Metzului, noaptea
târziu, Wendling a fost chemat la un bol­
nav së-'i dee ultima împărtăşire. La re­
întoarcere acasă îl atacară trei soldaţi pru­
saci beţi şi începură să-'l batjocorească.
Preotul cu putere herculană, îi dădu unuia
un pumn în cap, încât soldatul rëmase pe
dată mort. Vezênd aceasta ceialalţi doi
soldaţi, o luară la fugă.
A doua zi soldaţii denunţară pe abatele
şi episcopul îl luă la rëspundere.
Acesta mărturisi totul. Episcopul nu
făcu nici o observare ceea-ce-'l nelinişti
pe abatele.
— „Dar' părinte, eu am fost în drept să
mă apăr".
— „Şi cine te învinovăţeşte, — că ai
omorît un prusac" ? zise însfîrşit epi­
scopul.
„Ai spus însë, că erau trei, nu-'i aşa?
Un bărbat puternic ca d-ta, cum a putut
însë lăsa ca ceialalţi să fugă?"...
Aşa a vorbit episcopul francez, dar' pen­
tru aceea tot a sfătuit pe abatele să nu
aştepte sentinţa poliţiei prusiene.
A doua zi abatele plecă din Metz şi de
atunci a trăit în Paris.
*
Nenorocire pe mare. Din Londra vine plecare. Toţi oficerii cari erau in concediu,
veste, că marea corabie „City of Agra" ple­ au fost grabnic rechemaţi sub arme.
când din Liverpool spre Calcutta, s'a scu­
fundat. A scăpat cu viaţă singur căpitanul
care a înotat până '1-a găsit vaporul „Onega".
Ceilalţi de pe corabie au perit toţi între
valuri. "
* Kapnist, a avut ieri o lungă întrevedere
Elefanţii lui Pyrrus şi Hanibal. Din Fi-
renza soseşte ştirea unei descoperiri impor­
tante, în zilele trecute s'a aflat în apropie­ uichovszky s'a dus la Curte, unde M. Sa
rea Firenzei, în Castelfranco, scheletul unui '1-a primit în audienţă, care a ţinut o oră.
discuţiilor interesante între istorici despre
pot fi decât ale elefanţilor de rësboiu din
.1
Nr. 21 — P a g . 99
Posta redacţiunii.
P. Căprariu, O.-vale. Subscrieţi acel pro­
test. Dl preot a avut atunci dreptate să vë
ocărască : Românii n'au ce să caute la ale­
geri ungureşti. Pe viitor să avem nădejde
că lucrurile se vor petrece cum cer inte­
resele noastre naţionale.
N. Stamatescu, Iebeli. Publicăm numai
poesii curat poporale.
Cibleşeanu. Publicăm numai cele poporale.
Ş'aceste însă fără să aibă mesura pre­
miului.
T. Iepureanu. Ol. St. Gy. Claustra cato­
lic este în Lipova. Românesc nu este!
N. Çristea, preot. V. B. Adresează-te la
Librăria Ciuicu, Braşov.
ne scrii. Cele trimise se vor publica îndată
ce vom avea loc. E îmbulzeală mare. Multă
sănătate tuturor prietinilor.
Sapho. De ce îndelunga tăcere?
r
A . Bolog, Boros-Ineu. Mulţumim de ver­
surile frumoase. Fiind-că scrii însă despre
noi, ne vine greu să le publicăm. Trimite-ne
poesii poporale. Multă voie bună!
P. Neamţu, B.-Ineu. Le-am primit. Vom
alege din ele şi vom publica îndată ce se
face loc.
La numërul de azi al foii noastre dăm ca
supliment portretul M. Sale Impëratului-Bege
Vom urma de asemeni, după cum am pro­
ULTIME ŞTIRI
Rësboiul din Creta.
Atena, 13 Februarie n.
Mohamedanii din interiorul insulei Creta
au pătruns în Candia, unde au jefuit tot
ce le-a stat în cale. Prin pregiurime cre­
ştinii s'au rësbunat şi ei, omorênd peste 300
turci.
Studenţii au părăsit şcoala şi au plecat
în Creta să lupte contra Turcilor.
Guvernorul insulei Creta a părăsit pala­
tul seu, şi s'a adăpostit în casa consulului
grec din Halepo.
Ocuparea Turciei.
Berlin, 13 Februarie n.
„Tagblatt" aduce ştirea, că guvernul ru­
sesc a adoptat planul de a ocupa Turcia,
pentru a face ordine. S'ar fi dat deja şi
ordinele secrete şi s'au numit şi generalii
cari au să comandeze trupele.
La Odesa sunt concentrate atâtea trupe,
că ajung pentru ocuparea unui stat.
Preparativele Anstro-Ungare.
Pola, 13 Februarie n.
Doue vase mari de rësboiu şi mai multe
torpUoare au primit poruncă să stee gata de
întrevederi diplomatice
Tiena, 13 Februarie n.
Ministrul plenipotenţiar al Rusiei, dl
cu contele Goluchovsky.
După această convorbire, contele Go-
în Turcia.
Constantinopol, 13 Febr.
Cercurile conducëtoarc de aici 'şi-au per-
dut capul, nu mai ştiu ce să facă, mai
ales că vistieria e j;oală. Corăbiile de rë­
sboiu stau de altfel gata şi ministrul de
rësboiu a dat poruncă ca 10 companii să
plece spre hotarele Greciei, unde fiind trupe
greceşti, sflnt temeri că numai decât se vor
încaieră, aşa că rësboiul va fi şi pe mare
şi pe uscat.
Redactor responsabil: Ioan Russu Şiriann.
 Pag. 100 — Nr. 21 TRIBUNA POPORULUI 2/14 Februarie 1897

Fabrica de mobile Щ O specialitate naturală n e p r e ţ u i b i l ă

LAURENŢIU LENGYEL Ï este apa minerala ak\'»lm-accidă bicarbonată
Arad Piaţa Andrassy 9. Щ
Recomanda onoratului public magasinul seu de mobile Щ Isvoru] „ M a t i l d a " de Bodok
variind delà cele mai simple până la cele mai mai elegante. Щ
Montează locuinţe complete şi biurouri în ori-ce stil. т..ч f"J c .re ù\i .:V -y.voú. ij7r0e f acu te i;i mai multe facultăţi de medi-
dorinţă së trimit gratuit cataloguri ilustrate şi ^ a n u l i o u e -l *. 4
stofă. r ч '< : e';:\. <Im.,iu vu u apă medicinala prea eficace şi plăcută
Se recomandă sprijinului bire^oii/n onoraiii!-» ЦѴІЫІС. mai aies: la conturbări de mistuire, maladiele stomacului,
a rinichilor, a beşicii udului şi ale organelor respiratoare etc.
І і а ^ Andrassy Nr. 9. BORVÍZ DE PRIMUL RANG
f 1
care prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu mare în
accid carbonic natural de un gust prea plăcut, va îndeplini chiar
şi pretenţiunile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă mi­
nerală.
Cele mai elegante
Deposit in Sighişoara şi AMulia: •i?
•>st

Bilete litografate la domnul I. B. Misselbacher sen., Cluj : Szegesvary és társai

Deva: Balog Gyula, Orăştie: Németh János; în Braşov de-
pentru fldanţare, cununie, invitări la bal şi programe de posit propriu strada Căldărarilor nr. 68, şi se poate comanda
dans, precum şi cele mai frumoase şi cu gust executate
şi de adreptul delà administraţiunea subsemnată.
tipărituri, pentru comercianţi, institute de bancă, can­
celarii advoeaţiale, se eaecută la Institutul litografic
Cu toată stima
de arte şi tipografic de cărţi, arangiată cu motor cu gaz,
*1 ce s'a premiat în mai multe ronduri. Administraţiunea isvorului „MATILDA" :
11- [7]
LEOPOLD LENGYEL Josef György,
3—3 [13] în Arad. (comit. Háromszék). Bodok. (Transilvania).

19 MINERVA"
INSTITUT TIPOGRAFIC SOCIETATE P E ACŢII IN ORĂŞTIE

Cea mai ieftina tipografiei

Tipografia „Minerva" din Orăştie, strada Berăriei Nr. 10, mărindu-'şi asortimentul, îşi oferă on. public serviciile sale pentru ori-ce
fel de tipărire.
Fiind pusă în plăcuta posiţiune de a dispune de 6 maşini, şi anume: 2 prese accelerate, mari, 2 prese de mână, mici, şi 2
maşini : una de perforat şi una de tăiat, precum şi de 112 soiuri de litere de cele mai moderne, cu mai bine de 200 clişeuri
şi felurite alte obV.ote echnice, — garantează pentru efectuire promptă, corectă şi frumoasă, cu preţuri foarte ieftine!

„МЖЕВѴА" primeşte n a i departe s ë efectuească tipărituri de cărţi şi broşuri de ori-ce mărime, pe lângă învoeli de plată foarte
uşoare, în rate dacă e de lipsă.

P e n t r u B a n e i tipăreşte Bilanţuri, Acţii, Libele de depuneri, Cărţi, Documente de Cassă şi tot felul de
tipărituri.

P e n t r u înfăţişare plăcută, atrăgetoare, se garantează.

Direcţiunea institutului Tipografic

14- [6] „MINERVA".

Tipografia „Tribuna Poporului" în Arad.