TESTAMENTIE Lill PEER!

CEL EIRE

www.dacoromanica.ro
TESTAYET111, 1,111 PERU CEL PARE

Testamental Tarului Rosii lor Petru Cei Mare, tä-

cut la 1724, de pe care Ambasadorul Frantiei din
St. Petersburg, la anul 1757, isprAvind a scoate o
copie din Arhiva Rosier, au trimes'o la Cabinetul
Frantiel in vremea CraiuluT Francezilor Ludovic
al XV-lea, §i la 1843 Fevruarie 20, s'au publicat prin
foaea No. 51, a jurnalulul din Paris, l'Echo Francais.

x .a. p 2.
EDITURA TIPOGRAFIEI BUQIUMULUI ROMAN.
1892.

www.dacoromanica.ro
 Fa mpfazact av, a2flio ca ;i41
sifefe tzecute, uti &e fell j4 2ovf
1440CM ccavo 2e, vinzaze /mai
4/144/f4e 2o0wmen4e, pentr.44, cofec-
i/uttect 6Uricctviu4fui; i/Rtze ct,-
ooto a,cte, am+ davit 0. Fe,tet,...
44enta tui getzn oaf Oltaze7
tZciavto in zovuettveSe. 'On tine,-
Zeta imect, 1843, focytte 14414 ft oe
vozi6ea gal-yze aceA pay of Fa-
t/144a gtoAvi; e/ce?M2 ea, ''ac o
in2atoziz,e amatozifoz zott46414,
3e a fe Az im, tti-oi,t/r,a7 aced
4otzu,crii cetzerovatiftex 0, cotazi
gmferawr Xooiei vi zo9, 2e ca
7

pzilmi c41 fmnei, voincei, ti44",i/n2

in xku/tai, 41/14 pazti*,ect, ce fe-o Pic.
.1a0 in 10 August 1892.
Theodor Codrescu.

www.dacoromanica.ro
 PETRU CEL MARE

In munele a Pre sfinto si Nedisparti-

tei Treimt, Noi Petru I cgtrii, tots pogori-
torii nostri i mostenitorii Tronului i gu-
vernului a natiei rosienesti.
Mare le Dumnezeu, de la care avem
existenta si Corona noastrit, lumintmdu-ne
§i sprijinindu-ne, imi keit mie a privi pe
poporul rosienesc, ca chemat a stapini in
viitorime toafa Evropa. Eri puiii de temeiti
acestii idel, ca natiile Evropiene au agiuns
cele mai multe intr'o stare de vechime a-
proape de a for cadere, sau el merg iale
cu mare grabire spre a for °Mere. Urmeazi
{Tar a fi iale cu lesnire i fare indoialil sub-,
giugate de un popul taniir $i coil; chnd a-

www.dacoromanica.ro
 8

cela va ajunge la intregimea cresterei sale,

va eapata toata a sa putere. Et) pri-
veso navglirea popoaralor Nordului de a
cuprinde tarile Oceidentului si a Orientu-
Jul ca o mi5care periodica hothita in sco-
posurile proniei ; care de asemenea au facut
a sa renaste si populul roman, grin navali-
rea barbarilor. Strilmutarile oameni'or ce
la'euesc spre pol, sint ca umflarea rlulut
Nil, ce vine la oare care vreme ca SA,' in-
grasa cu al sari mal glodul tarmurilor ce-
lor uscrite ale Egipetulni. Eu an) gasit,
pe Rosia un paraut, si o las un ria mare.
Jar mostenitorii mei vor face-o o mare in-
tinsa, hotarka de a face sa rodiasca Evropa
cea 8611-pita', si valurile et sa vor ravarsa
peste toate stavelele ce s'ar ispiti niscaiva
mini slalYanogite a purse in protiva lor,
daca insa urmasii mei vor sti a indrepta
directia lor; pentru aceasta dar Eu le las
lor instructiile urmatoare, care li recomAn-
duese la a lor luare aminte, ca sa', le pa-
zasca" cu statornicie.

§ I.
A tine pe natia rosieneasea neprecur-
mat intru-o stare de razboiCi, spre a ave.

www.dacoromanica.ro
 9

pe soldatil el pururea deprino la fazboiti,

nelasandu-o a s'a rtisufla, de eht numal pe
cata vreme va cere trebninta de a aduce
in mai bung stare finantele statulul, de a
priface armiile, §i de a alege prilejul
favorabil 1 entru a incepe vre -un rilzboill ,
cu acest chip va face ca pacea s agiute
razboinlui, §i razboiul sa" agiute ph'cel, in
intereiul intinderel Rosier, i a inaintirei el
in inflorire."
§ II.
1,A chema grin toate putiucioasele
mijloace de la natiile cele inv6tate ale E-
vropei,_ Coinandiri in vremi de rAzboiti, §i
oameni invAtati in vreme de pace, spre a
face ca natia rosieneasca s'a, capete folosurf
de la cele lalte natii, farrt a perde nimie6 din
ale sale propril".
§ III.
A sil amesteca la tot prilejul in toate
pricinile §i dizbaterile din Evropa, mai vir-
tos in aeele din Germania, care fiind mai
en apropiare, 0 interesaZ5, mai cu samA".
§ IV
,)A vari vrajba in Polonia, a hittni in
ea tulburki §i necontenite zaluzil, at *-

www.dacoromanica.ro
 10

tiga cu bans pe acei mai puternici a el, a

ave inrauriri la Dietele flor, si a le cum-
pa'ra, spre a pute lucra si el la alegerile
Crailor for , as1 face partizani in Polonia, si
al proteja, a viri osti rosienesti in Polonia,
si a le tine vremelniceste pgna la prilejul
1e a rrimrtne acolo pentru tot-deauna. Dacrt
puterile mgeiesite s'ar impotri vi, atuncea srt
be impact vremelniceste impartindu .o en iale,
'Ana' &and va pute lua de la iale inapol
ceia ce li va fi dat.
§ V.

A lua cat s'ar pute mai molt din ho -

tarul Sfezief, si a sti cum s'a &ca. ea insusi
ea Sfezia WI deschida rrizboiii, spre al gasi
pricing de a o subjuga; pentru de a isprAvi
Ins aceasta, tr. bue a dezbina pe Sfezia de
Danimarca, si pe Danimarca de Sfezia, $i
cu luare aminte a heani rivalifatile tor."
§ VI.
A s'a insoti Printil rosienesti tot deau-
na cu Princese din Germania, spre a in-
multi rudirea cu mai multe farnilii a el, a
apropia interesurile el de a le noastre, si
*). Adunarea general, a PolonieL

www.dacoromanica.ro
 El

inmultandu-A influenta noastrit acolo, ,a se

uniasea ca de la sine la pricina noastra..c`

§ VII.
A eiluta si ea§tige alianta de convert
a Engliteret, mai mutt de cat orl a cariea
alte Puteri, pentru ca ea este o putere care
are mai multi trebuinta de Not, la cele
trebuitoare marinil e 1 , i care poate fi §i
cea mai folositoare la dezvoltarea marinif
noastre, a sehimba cheresteaua noastra §i
alte producturi a noastre cu aurul el, §i a
face ca negutit, rii §i matrojiI el, sä aibg, cu
at no§tri 0 nepreeurmatit inclinare, cad el
vor deprinde §i pe acel al nqiel noastre
la navigatii §i la comerV

§ VIII

A sil intinde neincetat cats Nord pe

marginea mho Baltice, §i cats bud pe
marginea marii Negre."
§ IX.
A sä apropia cat s'ar pute mai mutt
de Costantinopole, §i de India, ea acel ce
www.dacoromanica.ro
 12

va stapani acolo, va fi cel adevarat stapani-

toriii al lumei, deci trebue a deschide ne-
preeurmate razboae, sand cu Turcia, i cand.
eu Persia ; a face tarsanale pe marea Nea-
gra, pentru a Iucra la corabil. A pune cate
putin stapaaire pe aceasta mare, cum §i pe
marea Baltica. Aceste fiind doua po4itii
trebuitoare la izbhuda intreprinderei noastre ;
a grabi caderea Persio, a arabate papa, la
golfuL Persic, a restatornici de sa poate
prin Siria comertul eel din vechime a Ori-
ent11W, i al intinde papa la India, care
este magazia lumet Agiunend °data a-
colo, va pute atuticea Rosia a se lipsi de
aurul Engliteretc

§X
A cauta sa c4tige alianta Austriel,
si cu bagare de sama a o tine in unire,
ai .sprilini in aratare zadarnicile eI inchipuirt
de a st6pani ea dupa vremi Germania. tar
prin tin a intArta jaluzia Printilor Ger-
manieI, in protiva el. A sa sili sa faca
sau pe Austria, sau pe Germania ca sa
ceara agiutorul Rosiei, i a ave apoi asupra
aceia un felfil de protectie pregatitoare de
a o stapani diva vrerm".
www.dacoromanica.ro
 13

§ XI

A face de a sá interesa curtea Aus-

trid, ca s5, se izgoniasc5 Turcil din Evropa,
si a Dimici zaluziile 0, cand sa va subjuga
Constantinopole, intartandu'i ei un fazboiti
cu Staturile cele vechi din Evropa, sau
dandui o pgrticica din folosul izbandd, care
mai farziii i sh va lua innapoic'.

§ XII
Ai face pe tort Grecii ace dezbinatT,
sau shizmatici, ce sunt impriistiaV in Ungaria,
i Polonia, sa se lipsiascg de el, ai face s5.'
i se inchine lui, a s5, face sprijinul lor, i asi
intemeia mai inainte o predomnire univer-
salk prin un felit) de autocratie Ierarhich
covarsitoare ; acestia vor fi atata prietini
pe care ii va avea Rosia in Statul a fieste
chruia Clusman al 0."

§ XIII.

z Duph ce Sfezia se va dizmadula, Per-

sia se va birui, Polonia sa va subjuga, qi
Turcia se va supune, apol adunand armiile
noastre, i find pazita marea Neagra, si

www.dacoromanica.ro
 14

marea Baltiea, cu corabiile noastre, trebue

mai intaiu a propune in deosebl i foarte
tainic la curtea Frantie, apol la aceia a
Austriei, de a imparti cu ea imperia lumel
dacA vre una din aceste doug va primi pro-
punerea, (care negresit sa va intampla),
mfigulindulisa ambitia ¢i iubirea for de sine,
atunce sa se agiute cu et pentru a o des-
fiinta in urnfa si pe dansa ace ramasa, des-
chiz'end en ea o lupta de a curia izbandii
nu sa poate indoi cineva, cand Rosia va
ate in a sa stApanire tot Orientul i o mare
parte a Evropo".
§ XIV.

z Dadt amandouli acele eurtt vor refuza

acea propunere a Rosier, care nu este nici
cum de crezut, atunce ar trebui sa tie CUM
sä imparte intre ele galcevirea, si a le face
sa se kabiascii una pe alta, cand apol Ro-
sia folosindu-s5 de un prilej hotaratoriu, va
navali asupra Germaniel cu ostile sale cele
pregAtite, pornind tot odata si douh flote mad,
una de la marea Azof, gi alta de la portul
Arhanghel, incareate cu cete de asiaticil §i
insotite spre apararea for cu flotele inar-
mate de la marea Neagrh, si de la marea.

www.dacoromanica.ro
 15

`&1605, care trecend pe ,la marea Mediterang,,

§i pe la Ocean, vor nApdi, pe de o parte ele
1'n Frantia, in vreme (And pe de alts parte
ra, fi Germania ngpAditii. Aceste dou5, tari
biruindu-s6. ceia1alt6 apoi parte a Evropei,
va trece lesne §i farce nice o irupotrivire,
sub jugul Rosid. Aqa se I poate # as trebue
a sd subjuga Evropa".
PETRU INTAIO.

www.dacoromanica.ro
 Pretul 50 bani.

www.dacoromanica.ro
 URIC -1 11U
SAU

CRECITHE DE DIHRITE ACIE

CARE POT SERVI LA

'STORM ROMANILOR

VOL UM. XX
DE

THEODOR CODRESOU

D,T..
--a

Pretiul acestui velum 8 lei.

IASI
TIPOGRAFIA BUCIUMULUI ROMAN
-7 STRADA CODRESCU 7-

1892

www.dacoromanica.ro
 1 __

DISCURSUL D-LUI ALEXANDRU V. BELDIMANO

rostit la Iasi in intrunirea publied din sala Pastia,
In iiva de 31 Marti() 1891.

Cetcifeni Alegdtori,

Incep prin a face apel la inclulgenca D-lor

voastre. Nu sunt orator, prin urmare nu pre -
tindecT de la mine un discurs. Pentru prima
oars vorbesc in public veci bine voi dar a
va mulumi cu o simplg con vorbire in care
voesc a va arata cauzele tristei stars in care
ne aflam, §i mijlocul cnergic prin care ne pu
torn scutura de amortala care ne-a cuprins.
MX, prezint inaintea Dlor voastre ca un
modest candidat la colegiul al 2 lea de ia§i ;
dic modest, cgci candidatura mea este indepen-
dents de on -ce partid politic. Candidatura mea
nu numai ca nu este suscinuta de nice un sirup
politic, care aspira la putere, dar pot afirma
tars exagerare, 26 toil barbacir politics din a-
cest ora§, se vor gasi Intr'un singur gaud pen-
tru a o eombate.
Ve veV intretri de sigur Pentru ce a-
ceasta goang contra candidatures nip le
Voiti r6spunde in doug c,uvaite la aceasta
intrebare : pentru ca sunt antidinastic, pentru ca
sunt republican.
Antidinasticismul met are o vrasta destul.
de Inaintata. El dateazg de la deseglicatoarea
lui Carol I pe pamantul rouilinesc.
Du§manil mei pretind cg acest sentiment,
VOLUM(JL XX DIN URICAR. C. 1.
www.dacoromanica.ro
 2

de urb, pentru dinastia straina este o boala.

Cats va amid bine-voitori se mArginesc a spu-
ne ca este o maple.
Si stiV de_ uncle yin aceste aprecierl ptgin
mIguliteare pentru mine ?
Din faptul ea, in tqra noastra, statornicia
e tot asa de rara, ca iarba de leac. Un om ca-
re a urm4rit timp de 25 de anT o idee fund
cea mai midi soviiire. este declarat de bolnay.
In aceastil, privinO, declar sus si tare eh
to barbatii nostri politici se bucura de o sA,-
natate care nu IRA nitnic de dorit. Care din eY
nu a lost a,ntidina,itie ? Care din et nu a luerat
direct sail indirect la resturnarea he Carol I ?
Liberalli-nationali ea st liberal ii conserva-
tors avut mornentele for de acitidinasticism,
nu din convictiunc ci din interes.
In opozitie strigiltul for a fost i este :
Jos Carol !
La govern : Trdiascii Carol
In ultimii ani at guvernului I) -lui I. Bra-
tianu nu mai Osiea`f niei un almanah de Gotha
In librariiie din Bucuresci. Conservatorii le
cumparasera pe, toate pentru a gasi in ele un
suceeser lug Carol 1. Aceasta conspiratiune era
platonica, in adevar, dar ea arath, in destul sta-
tornicia convictiunilor lor politice, caci acesti
conservator': se aflii, astA.cli consilieri fideli yi
devotaci: ai Trormlui (fideli si devotati eat vor
sta la putere).
Ref ublicanismul men este mai tinar, dar
tineretea nu exclude sinceritatea. Ve tog, Dorn -
nii met, a nu ye speria de acest euYent Pepu-
www.dacoromanica.ro
 3 --
blzca. Sper ca ve voill convinge ca Republica
nu are nimica inspgimantator ; maT mult Inca,
sper ca ea si numai ea va readuce in aceasai
nenorocitA Cara, linistea si concordia de care a-
vein nevoe, ea $i nurnai ea va deschide calm
rerormelor democratice.
Dar sa revenim la Carol 1, despre care
am multe de spus
Rog pe unul sau dot dinastici, cari dSn
Inamplare se afla ratlicici in aceasta intrunire,
sa se linisteasca. 111h voiu sili a nu lovi eu ern-
zime in sentimentele for de iubire si de devo-
tament cAtra Dinastia Straina'. Nu voiu urma
exemplul ce mi ran dat ilustril oratorT cari,
Yn ultimul an al ministerulul D-lui. 1. Bratea-
nu, tunau Si fulgerail in contra Regelut In sa-
lele de la Bosel si de la Orfetl. din Bucuresti.
rsa voiu feri, cat void putea, de expresiunile
violente pe care le aplaudam, and ele esa,tt
din gura unui. Fleva, until Blaremberg, until
Alex. Lahovary, sati a unui G-heorghe Paladi ;
pro uit a h nu respectuos catra, Regele,
respect nu rni se poate pretinde, &clef din ne-
norocire faptele NlajestAcei .sale, nu sunt res-
pectabile; dar promit a fi moderat, cat se poa-
te maT moderat
Eu am judecat pe Str6inul care ocupa,
asta-q.ttronul Romtmiei cu primete acte ale
Domniel Sale. El, care parlsise una din cele
maT mandre armate din lume, pentru a se ur-
ea la o pozitiune pe care nu o putuse visa,
i -a inaugurat Domnia, rasplatind tradarea rni-
litara.
www.dacoromanica.ro
 4

Dula eate-va saptamani vine in lat# §i

vi4dend acest oral, care faeuse marl sacrifieii
pentru indeplinirea unirei, si care, ineetand de
a fi capitala, perduse din stralucirea sa de o -
dinioara, promite stramutarea Uuri,ei. de Casacie.
D. Gheorghe Marzeseu avu eurajul a'st expri-
ma neincrederea in promisiunea domneasea.
Atunci Carol I se zburli si adresandu se eatra
top. acet cari erau prezenti, qise : Cdnd un
Hohenzolern dd parola sa de onoure, nimene
nu are dreptul a se indoi de ert.
Curtea do Casacie sta neclintita, in Bueu-
restI ; si al 2-lea act, cu care a inaugurat Dom-
nia Sa, a fost calcarea cuvintului &Icl de o-
noare. Si sa, nu mi se 4ica ca Curtea de Casa-
tie a uneY ari trebue sa, fie numai de cat in
Capitala. Curtea de Cas.4ie a Imperiului Ger-
man nu se afia la Berlin ci la Leipzig. Curtea
de Casacie a Regatului italian nu se afia la
Roma ci la Turin.
Rea voinca, din partea unora, nepasare din
pattea altora, este o dovada, ca leqenii nu tre-
bue sa conteze de cut pe el. AlegeV deputaci
§i senatorY, cgrora sit le impunecY voinca D-lor
voastre.
Tree mai departe.
La 2/14 lunie dupa, intoarcerea Sa in Bu-
,curesti, Carol adreseaza o scrisoare defunctu-
la C. A. Rosetti, atunci Ministra at Cultelor ;
area scrisoare a fost publicata in Monit. Ofi -,,
cial din acel an 1866 cu No. 118.
Tata, cuprinderea acelel scrisori.
Ascultaci si judee4Y.
www.dacoromanica.ro
 _ 5

Domnule Illinistru,
In suvenirea sosire mele in Bucurestr, am hotardt a fon-
da 0 institutium de bine-facere.
roill da pentru aceasta, in trek' ani de a randul, cdte
patru mid galbenY pe an.
Te rog, D -le Ministru a'14T1 face propunere in aceastet pri-
rinfd. Ca simtimintele cele maY bine voitoare
Carol.
De 25 de ani acesti 12 mii de galbeni stau
in punga Suveranului.Cum am putea oare
califica acest act nedemn de un simplu parti-
cular, dar Inca din partea unui Domnitor ?
In coloanele qiarului Adeverul am cerut
ca Ministrul Cultelor sA faxa cunoscut Tarei
ce s'a facet cu acesti bans. Toci consilierii
Tronului at remas muci. Am rugat pe mai
mulct deputati a face o interpelare, la care Mi-
nistrul va fi silit sa re'spunda. Rugamintele me-
Jo art ramas farrt efect. In fine, in luna Fevru-
arie, am gasit un deputat care imi promi-ese
a interpela pe guvern In aceasti privinca. Nu
s'a putut tine de cuvent, caci Camera a fost
disolvatii. Trebue sa ve' spun cu mandrie ca
acel deputat este moldovan, este iesan ; el re-
prezinta In Camera pe :valorosul colegiu al
2-lea de Iasi'', caruia yin a-T solicita voturile.
De si el combat° candidatura mea, impartiali-
tatea ImI impune datoria de a-1 numi. Este D.
Nicu Ceaur Asian.
Yana acum v'am citat fapte cari dovedese
josnicia caracterului, lipsa de demnitate a luT
Carol.
Poiu nara acum fapte mult mai grave,
care ve vor convinge, nu me Indoesc, ca pe
Tronul Tarel uu avem nu Suveran cu iubire

www.dacoromanica.ro
 6

de tarp,, ci un Negutitor a cgrui principals

preocupatiune este de a se imbogriti.
Voitt Incepe cu rusinoasa concesiune a lui
Strussberg, un glieseft german, pentru a cgrui
plata vor trebui sg munceaseg mai multe ge-
neratiuni.
Multi deputati moldoveni an stgruit pe
laugg ministerul din 1868 pentru ca sä renun-
te la aceastg instrainare a Tarei pe 99 de ani.
Defunctul Negurg si Alex. D. Holban,
membri in fractiunea independents din Iasi,
ambit atuncT deputati, ail propus ca liniile fe-
rate sg le facem not treptat, In limitile slabe-
lor noastre resurse financiare. Stitt care a
fost respunsul Ministrilor : Nu se poate ; con-
cesiunea Strussberg este o chestiune dinastica.
Dupe, un an am veclut pe def. Costachi
Rosetti si pe Ioan BrUtianu, intro intrunire,
publieg la care an asistat peste trel miT alega,-
tort bucurescenT, recunoscand greseala ce art
comis, cereml ertare, si deelarand. cg Carol a
retins acea concesiune, in capul cgreia erau
mai multi print)", graft si baronT prusacT, can
voian a se iraboggti din munca si sudoarea
noastra.
Romania este considerate in Germania ca
un camp de exploatare. rein- ce IndieniT sunt
pentru Englezi, nor Romani)" am ajuns a fi
pentru German)".
Cunoasteti cu totii, Dornnii met, fazele
ru§inoase, umilitoare pentru nor, grin care a
trccut acest gheseft german. Voesc astgdi nu-
rnal a v6 arata cifre care sunt mai elocvente de

www.dacoromanica.ro
 7

citt orT ce agT spune.Extrag nceste cifre din

o interpelare facuta, de Printul Gr. Sturdza,
Senator iesan, in sedinta Senatulul de la 3
Decemvrie 1888, cifre cari nu au fost des-
mintite.
Stitt D-lor, ce pagubA ne-a cauzat no te, pagubA
ireparabilA, concesiunea Strusberg ? A cauzat tArei
noastre o pagubA de 837 milioane, pagubit care in-
spAimintA pe o putere bogata si mare ca Franta, pi
care pe noT ne striveste.
Acura, stint dator sa ye arat cu cifre, cum ne--a
cauzat guvernul nostril aceasta pagubA.
IatA cifrele and Strusberg cerea sa't se dea
acea concesiune, compania Brassey, care a tAcut cele
mat multe drumurl de fer din Europa, ne a p opus sa
ne face, drumurile noastre de fer cu 130 mit leT kilo -
metrul, (land noT pamintul ; pamintul pentru un kilo.
metru de drum de fer costa §apte oft opt mil de leT
de kilometru ; sA punem eel mult 10,000, ceia ce ar face
140 miT leT kilometrul, ti ne maT cerea ea conditie
s6-1 plAtim pe tot anul, pentru cite kilometre ne vor
face.
Apot noT am platit lul Strussberg pane la rescum-
parare in curs de 9 ant, cite 18 milioane sa,,e sute
mit lei in our pe fie-care an.
Prin urmare, 18,000,000 lei, ImpArtit cu 140000 lel
kilometru, fAcea 132 kilometri pe an, cart i-am fi
putut avea.
Apoi toitA linia luT Strusberg pine In Vareiorova
e numal de 1,110 $i jumittate kilometri, prin urmare,
dupe none anT, am fi avut acea linie a noastrA de veci,
fare sa fi avut trebuintit a o rescumpara, ba incA, tree
vr'o 77 kilometri, cu capitalul platit. In loc de aceasta
s'a dat concesiunea luT Strusberg, cu 270,000 lei kilo-
metrul, plAtinduT pe an 18,600,000 lei, si in loc sA
fim stapani pe linia noastra, trebue sA plAtim 337 mi-
lioane, adica cite 18,600,000 pe fie-care an, in curs
de 45 ant.
837 milioane de fraud ! Te apucit ame-
ea1 pronunOnd numai aceasta colosala cifrA,
www.dacoromanica.ro
 8

Un gheseft atat de murdar ar fi de ajuns

pentru a discredita o Downie. Un popor vigu-
ros, conscient de drepturile sale, ar fi restur-
nat pe acest Suveran, care s'a facut eompliee
unor speculator) germane fard scrupul.
La not totul este permis. Carol I con-
tinua a domni In liniste, si politicianit nostri
s'au grabit a viii in Senat pe -un pretins mos-
tenitor at Tronulul Romaniei.
Oare Carol I este El sigur cg, va muri
in Romania ? Ea nu o cred, si eredinca mea
se razema pe desteptarea poporului roman, in-
tr'un viitor foarte apropiat.
:-skt, ye mat vorbese oare de oneroasa con-

cesiune Crawley, data sub guvernul conserva-

tor ? Cine nu'§1 aduce aminte de sultan-mezat
ee se desch.isese atat in Camera cat si in Se-
nat ? Tara a plait linia ferata Ploesti-Predeal
cu mat multe milioane peste adeve'rata et
valoare. (*)
Dar culmea scandalului §i a nerusinaret
este rescumpararea liniei ferate Cernavoda-
Constanca.
Camera a votat suma de 12 milioane,
pentru ca -taxa sa devie proprietary uneT cyi fe-
rate censtruita, in cele mai rele condicium.
Legea este trimeasa la Senat care o respinge pe
laudabilul motiv ca, precul rescumpararet este
prea exagerat. Guvernul trimite din nod acest

(*) In acost obiectil ea se vac% brosura intitulata : Dialog

politicd /litre D-nu Alexandra N. ... qi D-nn 13eneral Tell,
publicati in Bucaresd, Tipografia Nationall, strada Academiel
No. 24. 1876. Th. C.

www.dacoromanica.ro
proiect de lege Camerei, care nu mentine mg-
car cifra de 12 milioane deja votatl, ci voteaza,
suma de 17 milioane. Cinci milioane mai
mult do cat la prima votare.
Si Senatul fgra, pic de rusine voteazit a
ceastit scandaloasa, sumI de 17 milioane, pe
cand respinsase acea de 12 milioane ca
exageratit.
Ce sit mai zic de Suvernnul carui i se
prezinta spre sanetiooare aceastit lege, votata, in
asemonea rusinoase condiciunl, si care nu s-a
sfiit a acolda semnalura Sa?
Am asistat In Bucurest1 la o intrunire
conservatoare. D. Ioan Lahovary tuna si ful-
cr era contra D-lui loan Bratianu, care a tole -
tn
rat ca Corpurile legiuitoare sa, se dedea la
operateiuni financiare atat de murdare ; dar, ca
orator guvernamental In acel moment (si &and
ie guvernamental se Intelege i dinastic) D.
loan Lahovary s'a, ferit de a vorbi de Acela
are acordase sanetiunea Sa acestui murdar
ghepft. (Cu aceste cuvinte a stigmatizat D-sa
aceastA, lege). Indignat de o asa flagrantit pgr-
tinire, am Intrerupt pe orator, rugandul sa, nu
ne vorbeascii numai de D. Ion Brbitianu, ci 1i
de Acela fA,rk iscAlitura aruia acest murdar
ghwft nu ar fi fost se'varsit. Am fost dat a-
fara, din sala intrunirei de conservators, pen-
tru c Imi permisesern a ataca persoana Su-
veranulni, falg a se gandi cg cu un an Inain-
te, ehiar ei insultad cu -violent6 pe Carol I,
Inaintea cXrui se prosternI ast6, zi cu slugArnicie.
Pang aid v'am aratat partea negustoreas-

www.dacoromanica.ro
 10 ---
ca a Pomniei lui Carol I. Permiteti'mi a -Art'L
arata ca agent german, aparator intereselor
germane, supus orbeste ordinelor primite din
Berlin.
La 1868, guvernul D-luT i. Bratianu a
cazut, fiindca cabinetul din Berlin incepuse
a menaja pe AustroJingaria. in prevederea
rezboiului pe care it planuiau contra Franci-
ei, si nu voia sa permita ca Romania sa ne-
linisteasca Monarhia 1-labsburgilor, prin reven-
dicarea fransilvaniel.
La 1871, guvernul 1.)-luT Ion G-hika a
cazut, fiind-ca nu a voit a versa sangele unor
tineri studentt cu inirnile generoase, cari nu
puteau suferi in tacere Ingamfarea germana,
care celebra Intr'un mod. 7gomotos in_.enun-
chiarea Franciei, insultand durerea Romanilor.
Tot la 1871 guvernul conservator fu silit
sa impuie Corpuilor legiuitoare afacerea Bleicit-
roder (urmasul lui Strussberg .i Germania
ne-a amenintat cu interventiunea turceasca, da-
ca nu vom despa,4ubi pe printiT, grafi' 9i ba-
ronii germani, trasi pe sfoarg, de Struss')erg si
de Ambron. Acest din urma era ornul de ca-
sa si de ineredere al ftmiliel Hohenzollern-
Sigmaringen. Acest A mbron a fugit din B, rlin
Wand goalg, lada de fier, in care eraU actiuni-
le garantate de guvernul roman.
La 1876, guvernul conservator a cazut
find -ca nu a voit sa urmeze politica ce se
stabilise in Intrevederea de la keichstadt, un-
cle Germania si Austro-Ungaria se obligasera
a lgsa Rusief libertatea sa, de actiune cuntra

www.dacoromanica.ro
 -- 11

Turciei si a-i permite sa redoblndeasca partea

Basarabiei anexata Romaniel la 1857.
La 1877, Carol I, dupa ordinul din Ber-
lin, a luat parte la, rezbelul ruso-turc, sacrifi-
cand. 10 mil de Romani pentru ca lingusito-
rii sa '1 zica Mare Cdpitan (?) §i a
impins ipourizia p In/ a se preface ca nu tie
nimica, despre perderea Basarabiei. Cine nu
stie ca retrocedarea acestet provincit era ho-
tarita la Livadia, en un an 1naintea inceperei
ostilitaOlor ? In lima lni Iunie Pi i7, gu-
vernul engle,z, fiind interpelat in privinta in-
tenciunilor lmperatulut Alexandru al II, In caz
de izbanda, a r6spuns in sediro publicg a
parlamentului, ca una din conditiunile pe ca
re le va impune Rusia, va fi retrocedarea [3a-
sarabiei °mane.
Poate ()re tine -va sa suqie ca Carol I
nu stia ca Basarabia, ni se va lua ?
La 1878, avend un Hohenzollern pe tron,
am fi fost in drept sit spergm ea Germania va
pleda dreapta noastra cauza la Congresul din
Berlin. Din contra, ea a fost dqmana noastra,
a facut ca plenipotenciarii nostri sa, joace un
rol ridicol. 1h Mc de a ne folosi cu ceva,
ne-am pomenit cu perderea Basarabiei, fara
despagubire do rezboiii si cu ehestiunoa, jido-
vilor in spinare.
La 1883 tot kilerniania ne a impiedicat
de a lua parte la conferinta din Londra, unde
cestiunea Dunarci a fost rezolvata contra noas-
tra, §i in folosul Austro-Ungaria. Tot la 1883
D. -1. Bratianu a fost silit sa alipeasca Statul

www.dacoromanica.ro
 12

Roman de politica puterilor centrale, pentru

a obtine ca deeiziunile conferintcT din Londra
fu privinca Dunarei, sa nu fie executate. (Ajar
in acelas an Germania, prin Agentul sett Ca-
rol I, a shit pe guvern a ecro Camerilor su-
primarea porturilor libere din Galati si 13raila,
inchiend ast-fel occidentulut debuseurile noas-
tre fluviale, in folosul exclusiv al traficuluT
german.
La 1885 Agentul Strein care stti, pe tro-
nul Tare"' a Impins, dupil ordine primite din
Berlin, pe Romania Int'. un razboiu vamal cu
AustroUngaria, nurnaT 5i numaT pentru a fa-
voriza exportul industries germane pe valea
1)unireT.
In fine la 1886, Carol I, se incearca a ne
impure faimoasa convenOune consulara contra
caret' Tara Intreaga s'a ridicat.
Aceste fapte, care nu se pot tagadui, nu
sunt ele oare suficiente pentru a convinge pe
orT ce Roman, in pioptul caruia bate o inimA
romaneasea, de urmarile fatale ce a L-tvut pentru
not aceasta nefasta Domnie ?
Politicianit de la 1866 ne-au dat pe Ca-
rol locotenent In armata prusaca. De a-
I,
tenet Prusia a devenit Germania a tot puter-
nica in Europa, si din Berlin mu ne all venit
de cat urnilirT qi jertfe.
Sub Domnia lui Carol I, Tara romaneas-
cA e tratatI, ca un camp de exploatare, si pri-
vita cu dispret de Insesi Germanir.
111i s'a spus ysi poate mi se 'a spune Inca,
CA, toate aceste nenorociri, toate aceste jertfe,

www.dacoromanica.ro
 13

toate aceste umiliri nu ni le a impus numai

Carol I. -El a avut miniqtri, Camera, Senat.
Cu cea mad adanca durere sunt silit sa recu-
nose ca a§a este.Am ilia §i nu voiti Inceta
de a o repeta: Puterea luI Carol I consta In
lipsa de caracter, era sa, clic ticglo0a politicia-
nilor no§tri : fara complici, Carol nu ar fi pu-
tut face nimic.--Dar de cand care corupcii
absolva, pe corupator '? Si am strigat §i o strig
i ascg4i cu cea mai adancg convictiune, ca,
Marele corupetor stet pe tronul Romania.
Acest Mare Corupetor resplateqte in toate
Cele tradarea politica, precum a rasplatit la
1866 tradarea militara.
Set, yin acum la Independerqa Romanies
i la Regalitate, cu care lingu§itorii trImbiteava
gloria Prusacului Incoronat. Ace§sti curtezan1
werg cu neruqinarea pang a pretinde ca Lui
ile datorim. In puine cuvinte ve voi.ti do-
vedi ca acestuf Strain, nu'Y datorim nimic.
Daca fi datorim. ceva, este numai jertfe si
umiliri.
Independenta : Acest euvent ar trebui ui
mandreasca toate inimile romaneqti. Cu du-
rere sunt silit sa, marturisesc ca aceasta inde-
pendenca nu reprezintil asth, zi de cat inlocui-
rea desinteresatei suzeranitali otomane, prin
precupeteasca suzeranitate austro-germanA. Nu
trebue sa uitgm ca, avend un Hohenzollern
pe Tron, aceasta, independence, cimentata cu.
sangeIe a ciece mii de ROmanY, 02110 pe cam
pfile bulgare, nu a fost recunoscuta de (nape-
ratul GermanieT, de cat cu doue' .iimilitoare
www.dacoromanica.ro
 14

condiciuni. Ne-am angajat a r6scurap6ra mur-

dariile concesinnei Strusberg, concesiune In
care crab, compromise nume ilustre din Prusia.
Ne-am angajat a modifica art. 7 al Constitu-
tiunei noastre.
Rego Nate(' : Ouvent desert, care a satis-
facut vanitatea S,tr6inulu1 Incoronat, dar pe
care l'am platit foarte stump. Am perdut
drepturile noastre strarnosesti asupra Dunarei ;
am perdut, in folosul exclusiv al GermanieT,
toate relaciunile noastre comerciale cu Occi-
dentul, dcsilintand porturile franco ale °raptor
Ga lac]. si Braila. Tremur and nit) gandese
ea, pentru onoarea de a fi un Begat, mai avem
o polic5, de achitat faca, cu Germania. Dorese
din toata, inima ca viitorul se mY dea o des-
mintire. A cea 1 olita, la care nu a renuntat
Germania, si la care Se gandeste Inc a, Agen-
tul Strein de pe Tron este : Covventiunea con-
sulard cu Germania.
V it jur ca sub Domnia, acestui Suveran
Strein, In pieptul caruia bate o inima nemas-
crt, putem sterge din dicti, narul romanesc :
117Andria Nationald.
Aceasta, regalitate cu care ne asurzese
curteyaniT, este infierafft cu stigmatul uneY ru-
sinoase negustorii. Acest liege. dupa ce a o
chit 4i. ales 12 din cele maT frumoase mosii a-
le Statului, a pretins sa i se dea pe vecie ye-
nitul acestor mosiI. Romani ! Aveci un Rage,
trebue sd-1 platittsi s'a gasit o Camera, un
Senat care sa consirnt6 a satisface seitirboasa,
lAuomie a acestm Sttain.
www.dacoromanica.ro
 15

Sa, pretindeff de la acei pe care It vetT a-

lege ca deputatt ca, din initiativa parlamen-
tang, sg, presinte un proect de lege pentru rc-
luarea acestor 12 mosit din manile Regelui
Sa Inteleagg acest Strain ea nu Cara a infiin-
tat Domeniul Coroanei, ci o term, de lingu-
sitort, can voiati a se "Tontine cu on ce pret
la putere. I ioue puternice motive ye inipune
datoria de a da, in aceastg privintg, mandat
irnperativ ale;ilor vostri.
1 Aceste mosii, trebuo impartite la si1-
tenT, si cu venitul secularelor 'Muni cc se a-
ft pe ele, sa se cladeasca prin comune rurale
seoli, spitale, biserict care cad in ruing.
2 Pe aceste mosit. care fortneaza lome-
niul Coroanei, Carol I aduce straini si t insta-
leazg pe ele. Inteun cavent, Negutitorul inco-
ronat voeste incetul cu incetul a infiinta colo-
nil' germane. Data, nu yeti desfiinta legea din
10 lunie 1881-, peste 10, eel mult peste 15
ant, yeti vedea pe aceste 12 mosit, radicandu-se
biserici si scoli nemtesti. Pe aceste 12 mosit
nu vets mai auzi vorbindu-se romaneste, ci
numai nemteste.
Conservator ii si liberalil independenti,
cand eres in opositiel an protestat cu energie
Contra acesteI instituciunT, care aminteste tris-
tele timpuri ale feodalitgteI, contra acestei
murdare spoliatiunY, impodobitg en pomposul
mime de Apanage.
Comitetul central al partidel liberal-con-
servatoare, intrunit In sara de 19 funk) 1884,
si deliberand, a votat in unanimitate--bagatt
www.dacoromanica.ro
 - 16

bine de sarna, in unanimitate - urmatoarea re-

zolu tiune :
Partidul liberal-conservator credincios Con-
stitutiunei, considerd darea Apanagiului ca o
is angaja-
violare a Paqului fondamental 1i
mentul de a lucra pentru reintrarea in
legalitate.
Aeeasta resolutiune, dictata de un patrio-
tism demn de toata lauda, a aparut mai mul-
te saptamam In capul ziarului Romania, orga,
nul partidului liberal-conservator.
Liberalii-conservatori ati venit la putere,
si au uitat angajarnentul ce alb. luat fata cu
tan., Intiun mod. mat de solemn.
Liberalii-independenti ati Intrat in Came- ,

ra si in Senat, si ate uitat angajamentul ce

l'att luat, in mai multe intruniri publice, ca
vor desfiinta Dom,enial Coroanei.
'Foci alt uitat si sat)." de ce ? Pentru ca
toti voesc a ajunge la putere. Portofoliile mi-
nisteriale se distribue de liege, si El nu le va,
da acelora, care ar da eel mai mic semn do
ostilitate contra Apanagiului, cu alte cuvinte,
contra pungei regale.
Ike aceja, Inca o data, ve rog, siliti pe a-
eel care ye ceru voturile de a se pronunta in-
tr'un mod categoric, in privinta desfiintarei
Domeniului Coroanei.
lertati-me dace, va intretin asa de mult
de ac-asta scarboasa afacere, dar trebue se ve
arat repeziciunea cu care s'a votat acest jaf
rusinos in averea Statului.
La 5 lunie s'a votat de Camera ; la 6 lu-
www.dacoromanica.ro
 17

nie s'a votat de Senat ; sanctiunea regalii s'a

dat la 8 lunie i la 10 lunie s'a publicat in
Monitorul oficial; 5 $i 6 lunie 1884 vor Ii do-
ue dile de umilire si de ru§ine, In analele vi-
e tei noastre parlamentare.
Am asistat la §edina Camerei in care s'a
votat Apanagiul. Yrimul ministru Impingea
4.3u manic pe deputati la vot. Cativa deputati
au voit sa fuga din Camera pentru a nu vota,
dar cheia up): era in buzunarul Primului minis-
tru. Am ve'zut un deputat care voia 84 se
abtie, luat cu sila de .Primul-ministru §i dus
la vot.
Si sa notati un lucru caracteristic : eand
a fost vorba sa se jefuiasca Cara pentru a da
lui Carol I, 12 mo§ii, treaba s'a facut In mai
putin de o septamanii. Child e vorba de a se
aplica legea vinzarei moOilor Staiului la ti.'-
ranii muritori de foame, lucrul se taiiganeazii,
ale trei ani, si nici un ceran n'a fost Inca pus
in posesiunea pamentului, ce de drept i se oli-
vine §i de care atirna existenta sa nenorociai.
Faptul acesta vt3 arata durerea de inima
e au pentru popor partidele noastre de gu-
vernamant.
In zadar 1i nii Petre Cernittescu §i Nico-
lac ioneseu in Camera si Vasile Maniu In Se-
nat, au eombatut laeomia regales, aratand cat
-este de inconstitutionala aceasta lege ce se
terea Corpurilor legiuitoare. Primul-Ministru
nu a gasit alt argument pentru a zmulge vo-
turile acelor nedemni reprezentanti aipirei
voLumuL xx DIN URICAN. C. 2.

www.dacoromanica.ro
 18
de cat 'spuindu le ca, voe§te a face din Carol
1. eel Wain Inometin roman.
Mo§nean RomAn !Ce deridere I cei
Intaid mopean roman, care pretinde Corpuri-
lor Legiuitoare ca sa, fie Beata do impolite
ciltrN; Stat.
Legea (lice : ca se da Regelui folo-
slate: asupra suprafetei $1 subfetei a 12
mo§ii, farm a fi supuse Ia v-ro dare
de cautiune. Aceste 12 mo§ii nu sunt4
.Supuse Ia imposite cetre Stat.
Iath mqneanul ereat de D. Ion Brg'teanu,
In toata goliciunea, lacorniet §i a zgarceniet sale.
Trebue sa ve vorbese acum de fortifieqii.
Declaratia de alalta ert a D lui ony cum ca,
nu a votat eredttul pentru fortificatii m'a bu-
curat. line place a credo eg tile], unul din re-
prezentanOt colegiului al 2-lea de Ia§i, nu a
dat votul sett acestor fortifiean care reprezin-
ta. o afacere conzerciald tsi o tradare national&
Cand Corpurile Legiuitoare aii votat 30
milioane pentru lharmarea Tani, Carol 1 a
pretins de la Primul. Sell ministru, ca sa facA
uti viriment de fondurl. Din aceste 30 milioa-
ne, s'a dat intr-un mod abuziv, 8 milioane Ca-
eel Grtisson. din Magdeburg, care eta in aju-
nul de a da fali'ment, pentru o eomanda de
dipole i tunuri deatinate fortificaOilor care a-
eraaIncepute.
tanit -noori destita(Ch segpa de faliment
o uzing nerripseg
PeeiniteVi4kracum sg va pbveStcse fazele
prin care au trecut aceste 5fortificarT, sat, Mai
www.dacoromanica.ro
 - 19

bine ctis, planul acestor fortificri. Carol I in-

vita pe Generalul Brialmont sa, vie in Bucu.-
rest], si 11 insarcineaza, a face un plan de for-
tificarT pentru apararea Intregei Romani]. Ge-
neralul belgian primeste a face aceast4 lucrare.
Cine nu'si aduce aminte de notele diplo-
matice presc'iimbate atunce intre cabinetul can
Viena cu acel din Bruxelle.. linisterul austro-
ungar intreba pe acel belgian cum a permis
unui ofiter superior, care face parte activit din
armata,,, sa primeasca, insarcinarea de a face
un plan de fortificari, pentru apararea terito-
riului roman, care este vecin cu Iiiiperiul au-
flitro -ungar ?
In fine, Generalul Brialmont a remis IuT
Carol I planul elaborat de el, un plan de
fortificari pentru apararea, precum am clis, a
intrege]. Romanic.
Nimen], absolut nimenT nu a vedut acel
plan. Niel' marele Stat major al armatei roma,-
ne, nice chiar Generalul Berendey, designat de
pe atunce pentru diriguirea si supraveghierea
acestor lucrari de fortificare. Am rugat in co-
loanele Sliarului Adeverul, pe Generalul Beren-
dei sa-mi dee o dezmintire, dad afirmatiunea
nu este exacta. Generalul Berendei a acut si
nici putea face almintrelea.
Carol I, in manile druia Generalul Bri-
almont remisese planul elaborat de el, I-a In-
credintat Maiorului. Schuman, ofiter in Statul
major prusian, care s'a d us cu el la. Berlin.
Acolo marele Stat major al armatel germane
a modificat cu totul acel plan, $i dintr'un plan
www.dacoromanica.ro
 20

de fortificari elaborat pentru apArarea intreget

Parr, a frteut un plan de fortificart menit nu-
mai a apara aripa dreapta a armatelor austro-
ungare in viitorul rezbel cu Rusia.
Sit cheltuim butimi de milioane stoarse
din sudoarea intregei Geri pentru ca sg, inles-
nim victoria unui vecin, du§man neamului
nostrupentru ce ? Fiind-ea Austro-Ungaria
este ast41 aliata Germaniet, fiind.eg, nu mat
suntem asta4l vasali Turcier, dar vasali politi-
eel puterilor centrale, si fiind-ea nu avem pe
Tronul Tara un Roman cu iubire de Tara, ci
un strain, un Agent care e dator, dupA ordi-
nele din Berlin a fi in Romania, apAratorul in-
tereselor politicei austro-germane.
Baca acest act, ce nu se poate tagadui,
nu este o tradare national& atuncea voia ruga
pe unul din D-voastre sa-T dea o alts denu-
mire.
Spre convingerea D-voastre, v6 prezint o
sehica, de planul prirnitiv al Generalului Brial-
mont, nemodificat Inca de Maiorul prusac
Schumann. Am seos aceastA se,hica din planul
alaturat la o seriere a Generalului Brialmont,
aplruta, sunt sate -va lunr, §i in care trateazii,
de fortificari radicate de curind in Belgia, §i
ale fortificarile menite a se radiea in Romania.
Vede4 o cetate la Paseant, care trebue
sa apere Moldova spre Nord. V edeci Ciimpina
§i Slatina cu puternice forturi, chemate a ne
apara despre Anstro-Ungaria.
Vett recunoaqte cu mine, nu me indoesc,
ca expunerea ce v'am ta'eut este inspiiiroanta-
toare. Ne ducem de rapii, ne ducem spre peire
www.dacoromanica.ro
 21

* *
Suntem datori pe plata Berlinului peste
un miliard. Cugetap !bine: un miliard-
0i din budgetul Statulul, care este de 165 mi-
lioane, pe an, trimetem pe fie-care an la Ber-
lin 60 milioane, dobangile aceste ingrozitoare
datoril. Aproape jumatate din veniturile Sta-
t ului.
Ce e de facut ?
La boale mar; remedii energice.
Sa taem In carne vie. SA suprimam fara
Intarziere cangrena care ne roade.
SI suprimam pe Regale Strain, sa supri-
mam Monarhia qi sa inlocuim totul cu Repu-
blica.
Ce este Republica ? 0 forma de guver-
namant grin care un popor se carmueqte el
ins*. Mi se va spune de sigur ca Constitutiunea
noastra liberala, da poporului dreptul a se gu-
verna el insuO. Aqa este. Dar acest drept ce
acorda Constitutiunea este iluzoriu, cad a-
em un Rege, i Inca un Rege strain en pre
rogative intinse, care in-ipedica mersul regulat
al institutiunelor noastre democratise.
D. Gh. Farm, in coloanele diarului Lupta,
a dis cu drept cuvint, ca in acest secol de con-
stitutionalism, un Rege nu poate fi de cat sad
un Tiran, sat o Pdpue. Data natura a dat
Suveranului inteligenta, El, vrend nevrend, in-
calea drepturile ce-I acoarda Constitutiunea, tre-
ce peste prerogativele Sale, §i devine in scurf
timp un tiran odios. Daca Suveranul este im-
becil, El este o papu0; un instrument incons-

www.dacoromanica.ro
 22 --
cient in manile unei camarile ce se formeaza,
imprejurul Self.
Intr'un caz sau Intr'altul, volt*, poporu-
Iui e nesocotia, el nu are alt rol de cat de a
plAti imposite, si dintr'un guvern constitutio-
nal, Sara cade Intr'un guvern personal.
I . Toni v'a, martarisit alaltg, ierY ca de
tree anY, guvernul personal al Regelui se im-
pune Tare1. Domnia-sa ar fi putut sa ne spu-
n ca acest sistem dureazg de 25 anT. Nu or-
purile legiuitoare, representan4 legali aT Ttt-
rei, clan Majestatei Sale minigtri ; ci Carol I
dg, Tarei minigtri, pe care IT alege dupg, chi-
pul gi asb,manarea Sa, si °data' instala0 pe fo -
toliurile ministeriale, le Slice : Ei ! arum 12' am
numit. Rdnzdne sa ve" faceti ma joriteiti atilt in
Camera cut 0 in S enat.
De 25 de anT, am vezut un singur mi-
nister care s'a impus RegeluT, si care a venit
la putere avand la spatele sale marea majo-
ritate a Tare. A rest minister este acela din
Aprilie 1876, ministerul liberal.
Scump a platit partidul liberal cutezanta
de a se impune MajestitteY Sale. Carol I are
memorie, si la 18S8, partidull liberal a cg,zut
sub povoara gresalelor coinise de el In COM-
plicitate cu Acela. care a cinut a compromite
In ochii TO,rei drapelul liberalismului roman.
Suprimarea Regelui cu primejdioasele Sa-
le prerogative, cite -va modifi&irY intr'un sens
maY democratic in Constitt4iunea noastrg, de
astazi, i lath, Republica proclamatg, fgra cea
maT mieg,. zguduire.

www.dacoromanica.ro
 23

Cine va urea treptele palatului national,

va gasi in el pe eel mai inalt funevionar al
Statului, cUruia in loc de a-i dice e! sad
Maria Ta : iT va zice Domnule Preedinte! Nu
va gasi in acel palat un om vanitos, care cre-
de Ca prin mila luT Dumnezeu sa afla acolo ;
el un barbat care va sci ca numai prin voina
poporului, el ocupa timporal cea mat Inala
funqiune a Statulul.
Ce este oare ingrozitor, inspaimantator in
aceasta schimbare impusa do rrogresul tim-
polot ?
In alto tan, unde familiele domnitoare
au un trecut istoric, unde istoria Orel este
strans legato cu istoria 'inastiei, acolo se vor-
I

beste deja de suprimarea regalitatei. Particle

republicane exist, ysi propoveduese eu succes
ideile for
Dar in Romania, ce legaluri a,vem noi cu
Carol I ? Ce trecut it leaf cu noi? Nimic,
absolut nimic !
El este nu numaT inutil, dar primejdios
viitorului nostru.Suprimarea Lul i procla-
marea Republic,ei se impune.
Sunt convins ea, afara de un mic num'e'r
de oamenl can trag foloase din sistemul de
g,Ivernamant monarhie in paguba eelor-lalti,
marea majoritate a poporului roman, pusii, in.
posiiune a alege in deplina libertate, se va
rosti cu entusiasm pentru o republics, onestk
linistia, care prin firea el insa, §i favotizeaA
rldicarea democracies si realizarea aspira4iune-
ion acesteia.
Poporul roman nu poate ss, doreasa pr
www.dacoromanica.ro
 24

lungirea Dotuniei unui Rege Strain, until' Re-

ge Cioclu, care saps, mormintul Rorranipi.
* *
Stt yin acum, la chestiunea lasilor, la
chestiunea Mo 'dove, pe care am aparat'o cu
caldura in coloanele ziarultti Adeverul.- Nu
voesc a m6 opri la alianta electorala ce s'a
facut in acest oral. Alegetorit vor judeca.
Void spune numat ea consider ca un act re-
gretabil, ea un act pe care it desaproba chiar
Mihail Kogalniceanu, care figureaza in capul
listei guyernamentale de aid, unul din refit
partidului liberal. Precedent foarte trist pen-
tru corectitudinea ce trebue sa donmeasea in
purtarea partidelor noastre politice. La last
politia conservatoare pusa la ordinile liberali-
lor. La Bucuresti aceias1 politie amenintand
pe alegetorit can vor vota pentru liberals.
Dar ceia ce nu pot admite, i ceia ce cu
grett vor intelege alegetorii, estc laptul de a
justifica aceasta monstruoasa alianta eleetorala,
incalecand pe chestiunea Moldovenismulul, §i
plangend pe ruinele
Ce a facut partidul liberal-national pentru
Moldova. pentru Iasi ?Nimica.
Ce a facut partidul liberal-conservator
pentru Moldova, pentru Iasi ?--Nimica.
i astazi aceste done partide se unesc in-
triun stop electoral, pentru a face din Moldo-
va si din Iasi, raiul promis de Mahomet.
Ce au a face alegerile, cestiune emina-
mente politica cu suferintele i durerile Mol-
www.dacoromanica.ro
 25

dove( si ale Iasilor,cestiune eminamente e-

conomicA, ysi socials ?
SA nu mi so zicA, ca astAzi, vorbesc de Iasi
pentru ca am venit sA solicit sufragiile 1)-voas-
tre. In Septembrie 1888 sunt aproape treT ant,
am venit in Ia 1 si decadeno. vechei Capitale
a Moldovei, m'a intristat, ni'a Inspaimentat.
Iata cc scriam din Iasi ziarului Adearld
la 23 Septembrie 1888:
De la suirea Sa pe Tronul Romdniei, Regele Carol in
discursurile ce a rostit, adese-ort a vorbit de orasul lays. NicT
odata nu a lipsit de a da acestuT oras milgulitoarea denumire de
a doua Capitals a RomanieT.
Dupa 22 de ani, ieseniT au tot dreptul de a pune M. Sa-
le urmatoarea intrebare : Sire ! ce al facut pentru a doua Capi-
tala a Itonuiniei?
lasul leaganul Unirei, a suferit cu barbItie, pentru rea-
lizarea acestel marl idei, pagube simtitoare. De aceia are dreptul
sit ceara, sit pretinda chiar, compensatiuni care sa1 redea o mi-
ca prate a vechei lul splendor.
Yoesc a areta aici aceste compensatiunl, cart singure ar
zmulge acest oral din letargia in care zace :
1) Strdotutarca Curtei de Casotie ;
II) Strdmutarea Cured de Compturr;
III) ,Straniutarea Scold superioare niilitare si cothplecto-
rea deseverita a cursurilor Univirsitittel' de aid.
Suntem in ajunul alegerilor generale (28 Septembrie 1888)
In intrunirile publice ce de sigur se vor Linea, da`oria ieseni-
lor e de a provoca o discutiune serioasit asupra compensatiunilor
de care am vorbit mai sus.
Snot, convius ca deputatit si senatorib earl vor obtine in-
crederea iesenilor, vor lua angajamentul de a propune, si de a
sustine proiectelc de legi, earl sit dea o satisfactiune acestut
ores, uitat de toti barbatii de Stet, earl s'ad succedat la pute-
re, In acesti din urmit 22 de ant.
Chestiunea nu este de partid. De aceia mit adresez catrit
junimistt ca si core conservatorl ; cittre liberals ca yi °We ra-
dicall si ii rog a fi uniti imprejurul acestor modeste revendicitri
CetatenrAleycitorn Sa, nu dap: voturile
voastre de cat acelor car): ve vor promite in-
tr'un mod solemn ca, vor stArui din toate pu-
terile for pen ru obtinerea acestor mid si sla-

www.dacoromanica.ro
 26

be compensacium.. Aceste compeusatiuni se

pot obtinea repede, §i data ele nu vor reda
Ia Olor vechea splendoare, dar eel putin Ii vor
da viaca, care asta zi ii lipse§te.
Cat despre mine, ca fiu al la Olor, ve
promit, ve jur, eil, nu voiu avea uu moment
de odilinA pana nu voiu vedea indeplinit ceea
ee am saris, sunt aproape tree ani, la 28 Sep-
tembrie 1888.
Inainte de a terminal permiteci'mT a repe-
ta punctele principale ale programului, la in-
deplinirea caruia, voiti lucra cu toath, ardoarea,
care IV gitse§te izvorul numai in adanca con-
victiune ee le-a dictat :
Desfiintarea Monarhiei si inlocuirea et prin-
tr'o _Republica dentocratica ;
Votul Universal ;
intoarcerea domenzulut Coroanei la Stat.
Trecerea mo,,illor Statului la terane. Cumpara-
rea mo;siilor marl particulare, tot pentru acelqi
stop ;
Desfiintarea armatei permanente, Si mnlocuirea
ei prin natiunea inarmata ;
0 intinsa descentralizare qi autonomia
comunalei;
Garantarea libertettei individuate;
Organizarea instructiei in art fel, ca sa fie
in adever cu putintei pentru muncitori. Copii
&Ira& vor primi la Scoala hrana, haine ei, carp
Ara plata ;
Inbuncitatirea soartei clerulul mireun ;
Legea pentru primirea in toate functiile pu-
blice, ;si inamovibilitatea functionarilor de toate ,

gradele.
www.dacoromanica.ro
 27

Desfiintarea Senaticlui, ;
Un Sir intreg de »Auri pentru ridicarea
roclniciei muncei. Darea mqinelor trebuitoare
pe credit comunelor rurale, producetorilor ((Irani.
Toate lucrarile Stain lut si comunelor date
cu preferintd asociatiilor de lucnitori ce se vor
forma ;
iljutorul Statului pentru asociatiile de lu-
ereitort industriali on agricoli, ce s'ar forma pen-
tru a lucra in comun panti3ntul, on pentru a lu-
cra in eomun in fabrici ale acestor asociatiz ;
Desfiintarea ddrilor directe Si inlocuirea for
printr'un impozit progresio, scutind insa cu de-
severOre un minimum de venit absolut trebuitor
pentru train ;
Proteguirea muncei :
a) 0 lege pentru proteguirea muncitorilor
in ateliere Si fabrici ; regulamentarea repausului
Decnzinicile ci serbatorile ; znspectia sanitary a
conditiilor in can se face munca ; oprirea mun-
cei copiilor pallet la 14 ani ; regulamentarea mun-
cei femeilor ; asigurarea in protiva accidentelor ;
asigurarc a pentru vremea betranetelor.
b) 0 lege pentru tocmelile agricole, asa ca
sci garanteze toate interesele. Intinderea meisu-
rilor de protectia muncei Si lalnuneitoriz agricoli.
Desfiintarea qilelor de prestatie.
Proteguirea industries intru cat nu vate-nui
interesele muncitorilor.
I/oresc a vedea acest program realizat in-
nainte de a inchide °chii pentru vecie.
Voiti qti atunci ca scumpa noastr4 Roma-
nie ' /e-a reciipatat liberul seri arbitru.

www.dacoromanica.ro
 28

Voiu qti atunci ca clasele, pan4 adI dez-

mosteuite, isi vor deschide calea spre un traits
mai fericit.
* *

Un cuvInt Snot, vu rog, si am terminat.

Cetateni alegitori,
Nu uitati eA in acest an, in liva de 10
Main, poporul Roman serbeazil nunta sa de
argint en dinastia Streina.
Colegiul al 2 lea de _Tait, nu poate face, pn-
try nunta sa de argint, ru Carol I, un alder
mai newel*. mai semnificativ Majestatei Sale, de
cat trimifrnd Pe Directorul ziarului Adeverul"
in Parlamentul Romaniei.

Din excelentul (liar Adeveru/ No. 789 Mercuri 3

Aprilie 1891, am reprodus acesta articul. l'u aceasta
oeasiune, trebue siL arat $i ea ideea mea in privirea
RegalitateI yi IndependenteT Romanic'. Eu credit ca
interesul Puterilor mar' a le Europe' ail cerut, ea sa
Malta pe Romania la Regat, ma' ales ca ea as rosit
ccuppiile Bulgariei cu sangele a clecirni de mil de sol-
datt roman'. Cari ail fost oare mobilul Puterilor de art
Inaltat si pe Serbia la Rangul de Regat? poate ti nn
mat ca Milan era nepotul ha Milos Obrenovicl negusto-
rul de porci ? ime n'ar trebui sa se faliasca cu a-
ceastft inaltiare norocita, dacit nu era Europa intere-
Bata de a face, ceia ce art %cut in Orient.
Th C.

www.dacoromanica.ro
 29 --
ALOCUTIUNEA DOCTORULUI Gh. A. ASAKI

malt Trea Sfinte Peirinte,

Domnilor,

De la, un capat la cela-lalt al tarei, vedem

ndu- se de un timpu incoace, evocatia
splendida a trecutului, in chip de bronz §i
de marmora. Este tributul pe care generalia
actuala, plateste celor ce au luptat pentru li-
bertate si cultura, si mie un sernn de mica
vitalitate pentru un popor, taria cu care'sY
manifesta aceasta recuno ?tinca.
Aceste serbarT ne dart mgsura contiint,d
noastre nacionale. Admiracia ce avem pen -
tru trecutul nostru, ne arata ceia ce putem
spera in viitor. Ele ne fac in acelas timp sa
ne clam seama, ca ceia ce avem astacli, achisi-
tiunile de care ne buctiram in toate ramurile
de activitate, nu ni se datoresc numai none, ci
in mare parte altor luptatorl, cari au muncit
si s'att jertfit. Opera for este admirabila, cacT
stiau Ca giganticile for sfoqari nu puteatt is-
buti, ca alcii vor asista la realisarea idealulul.
Dar aveatt pentru a-T sustine flacara sfanta
iubirei terel, a iubirei adancY, nestrAmutate a
neamuluT roman.
Am mostenit, cu totii munca ci inimile
lor. Cei% ce vedem asth'zi IntAre§te sufletele.
Acest monument este ridicat de Intreg popo-
rul 'romanesc, care a dovedit inc'odata ea on
ce sacrificiu facut pentru densul este. Cu ,tim-
pul rasplatit. Si adinci tmbue sa fie multumirile
www.dacoromanica.ro
 30

noastre, Ina lt Prea Sfinte Parinte, pentru tocY

acel can au luat iniiava acestei serbIirT naci-
onale, amintindu-ne marimea moralI a datori-
ilor noaste.
Cu ocazia inaugurrtrei Statue! veteranule Gh.
Asaki, nepotul sell, eminentul Dtor Gh. A. Asaki,
11rostit cuvintele de mal sus, pe care noT le reprodu-
cem din , Curierul de Iasi" No. 111 din 17 Octotn-
brie 1890. Th C.

ARHIEREUL NEOFIT SCRIBAN.

Cu mahnire sufleteasca aihm c, unul din

ceT mai de frunte luptaton pentru propagarea
UnireT MoldoveT cu Muntenia, Arhiereul Neo-
fit Scriban au reposat In 9 Octorrivrie 1884,
la Burdujeni, loculri seI1 natal, nu departe de
Suceava, in adend batrone-ce, foarte amare.
Neofit Scriban, au fost unul dintr'acei din-
tliti care au sorbit ideea conceputk de reposa-
tul Domn al Moldovei Grigorie Al. Ghica,
emisl In ofisul sen cgtrI Divanul Obstesc, prim
care ii recomanda cu cAldura ideea Unirei.
.El au predicat Unirea de pe ainvonI qi In
public. Ziarul Zimbru i-au deschis coloanele sa-
le; Tip ografia Buciumului Roman au impril§tiat.
gratis miimi do bro§uri din nationalele arti-
cule : Unirea ioi Foloasele Unirei. Aceste scrierl
i-au atras multe supitrarT§i prigonirT din partea
Kiriarhiei oldovei. ,Neofit Scriban au lamas
necuOnat ea a stancit din Pion,
www.dacoromanica.ro
 31

Rudele reposatului si Inv6tkeii. sei suet

obligati moralminte a deserie pelarg intreaga
sa viata. Noi ii indemnam in numele Moldovei
Recunoscatoare, ca macar ei sa nu remaie in-
diferenti la faptele sale ode romilnesti, caci ar fi
un sacrilegiu ca viitorimea sa, nu cunoascA, toate
lucrkile sale, cum si t )ate pasurile 8i neajun-
surile sale, p'ana la usa mormantului.
Neofit Scrihan hgura in naijlocul Tablou-
lui litografiat de Buciumul Roman, a frun.tasi-
lor deput4i ai Divanuliii Ad Hoc al Mol-
dovei din 1857. Din acea gruph astAzi an mai
remas In picioare Inc it trei : KogUniceanu,
Mavrogeni si D. Sturza.
Th. Codrescu.
AceastA schitare am reprodus o din Gazeta de
Iasi" No. 123, diva Mercun 17 Octomvrie 1684.
Th. C.

MINISTERIUL AGRICULTUREI, INDUSTRIEI,

CO4ERCIULU1 SI DOMENIILOR

Cabinetul Secretarului General. .

Domnul meu !

ColecOunea Docaniei-voastre dedoottmen-

te, URICARUL, este p.entru Ministerul nostru,
una din cele mai precioase. Ea cuprinde, pe
laugh o mulcime de materit politics, §.i docu-
mente relative ra comerclui, ind'ustria,

www.dacoromanica.ro
 32

tura §i domeniile cgrei; materii ce dupg legi-

le organise, cad in competinca acestui minister.
Astfel, intelegeti, D-nul meu, cg bibliote-
tta acestui minister, nu se poate priva de o ast-
fel de publicaOune, care, alkurea cu marea
.colecciune de doeumente ale Academiei, este
unit adevaratU tesaurti : Economic-National.
Sib semnatul, luand si aprobarea d lui
Ministru Ilariu Isvoreanu, are onoare a v6
ruga se bine vo4i a trimite, la adresa Minis-
terului domeniilor, trei colecciuni complecte
de URICARU, incepend de la primul volum
si terminand cu al X VII-lea.
Comptabilitatea noastrg, se va gritbi a
achita costul operel indata dupii primire.
Vi4 rog, domnul meu, a agrea, cu aceastg
ocasiune, asigurarea sentimentelor mele de sti-
mg, qi inaltg consideratiune.
Secretar G--rai, G. Misail.
In 30 April 1b91. Bucureati.
Domniei Sale
Domnului 111. Codrescu, 9nembru corespon-
dent at Academiei Romdne.
Reprodus din Gazeta de Iao No. 50 din 3 Main
anal 1891. Th. C.

MAJORITATEA DE LA ACADEMIA ROMANA.

Corporatiunile savante au fost adese -orT

invinuite cg win ele in§ile nu produc nimic,
vi cit se pun de a curmeziqul progresulul, ne-
www.dacoromanica.ro
 --
voind sa recunoasca macar meritele altora. Se
4_iteaza exempla ilustre, cazul lui Harvey de
o pilda, pentru a se arata cum academiile &au
sculat pururea incontra cugetAtorilor de sine
statatori, cautand. sa Inadur oree manifestacie
originala a spiritului om.enesc. i fiind-ca a-
semene cazuri se pot afla nenumarate iLi isto-
ria propa§irei, apoi u§or aluneca unit §i alcit
pang a tagadui chiar dreptul de existences, aces-
tor corporalcii de invaca0, a caror desfih4are
se cere cu insistenca.
Si se intelege ea este logic de a desfiinta
o institutie vatamatoare progresului, §i care
nu ar corespunde menirei sale. Se na§te nu-
mat Intrebarea data academiile, cu spiritul
conservator care le caracterizeaza, nu slut si
ele de oare-care folos, §i data menirca for
este numai de a imbogatt §tiinca qi literatura,
dupes cum se pretinde.
Mi. se pare insa Ca o academie, precum
-este academia francesa, qi academia noastra,
prin firea lucrurilor nu poate sa aiba alta me-
nire mai ales, de (At acea de a sluji de ada-
post acelora, can au lucrat o viaca intreaga,
sporind Inv*turile §i pentru eari admiterea
in sinul acestor societaoi savante, este o ras-
platire bine meritata. 5i me intreb, cum ar
putea sa fie altfel? Caci pentru a avea drep-
tul sa faei parte dintr'un asemene institut de
cultura, mi se pare ca, trebue mai 'lutai safrp.
fi dat intreaga masura a talentului, sa fii eu
desaviqire format, ceea ce nu se intampla de
voLumui, XVIII D14 URIC/tit C. 3.

www.dacoromanica.ro
 34

cit foarte tirzib, adica tocmai atunce rind pu-

terile productive Incep a se sacatui. In ase -
mene cond4ii, a-i cere unuT om ca sa mat
produca, este ai cere ea sa, intinereasca, este a-
pretinde pomului sa infloreasca, si sa dee roa-
da de a doua oara. Aceasta cu eseepiile cuvenite.
Din acest mod natural de a se alcatui a-
cademiile insa, se esplica fireste gi cauza pen-
tru care academicianii, se deosebesc prin du--
mania ce o aratii, de obiceiu tuturor Incercari-
lor de moire, fie in domeniul arteI, fie in stiin-
th. Afara de micele escepcit ale unor °amen,.
cari Ist pastreaza pang la adanci batrInete,
elasticitatea ysi neatirnarea cugetarei lor, f-ita
cu autoritatea teoriilor o data stabilite, este
evident ca ruajoritatea inteligenOlor trebue sa
obosasca de la o vreme, i sa nu mat fie pri-
mitoare de cit pentru formele cu can s'aii
obisnuit. Ort-ce strarnutare a nociunilor do -

bindite, on -ce primenire In modul de a pri-

vi lucrurile, trebue sa supere i sa nemulta-
measca adine, niste organinue slabite, cari nu
mai au vitalitatea trebuitoare, pentru a'1i asi-
mila formele noun de alcatuire, sub care se
infacosaza fenomenele. Din aceasta pricina,
academiile au privit mat in tot deauna cu
dusruanie, 1i cu neincredere on -ce teoit si
pascocirl, elri rasturnat s cele admise si sus -
tinute de dinsele, luptindu se din rasputeri in
contra curentelor noun.
Aceasta este un ran poate, dar este desi-
gur 1 un bine uneorT. Cad adeverul sferseste
in tot- deauna prin a raminea biruitor, dar el
www.dacoromanica.ro
 35

are nevoe de a so stabili prin lupta, care sin-

gura dovedeste vitalitatea sa. Din acest punct
de vedere insa, spiritul fireste conservator al
corpork-tciilor de inva4a,O, este Inca de folos sti-
jute', cautind sa impedice on ce generalizafe
pripita, si sa potoleasca avintul prea mare a
spiritului de Moire.
Asa dar ci academiile 1st au rati Inca for
de a fi, chiar In dart de luerarile pozitive
can pot esi din sinul lor, caul ele rasplatesc
staruinta pi talentul unor oament can au mun-
cit toata viata, prin recunoasterea publica a
meritelor for i apot, muli,atnita mijloacelor
de tot soiul de care dispun, ele slujese de
regulator al micaret intelectuale a unui popor.
Acest scop indoit, nu se poate atinge in-
sa psi aceasta ne va servi de transi0e. pentru
a vorbi mai in special de academia noastra
de cit sub doua anume condip : mai Inai o-
noarea de a fi merubru al uric): academii fiind
rasplata meritulut, n'ar trebui sa se primeas-
ca in sinul academies, de cit aceia care in a-
dever att merite vreclnice de rasplatit ci a-
poi, aceasta instituiune fiind regulatorul mic-
carei intelectuale, academicianit ast fel ales ,
n'ar trebui sa se calauzasca pururea de cit
dupa motive de ordin curat intelectual, in a-
fara de on -ce pasiune, si de on ce indewn
altul de cit acel al sporirei invataturilor.
Ce se intimp la insa la not in Sara ?
Mai intat, sub diferite pretexte se strecoa-
ra in sinul academies noastre, oameni pe can
nimene nu i cunoaste, si earl' sint en desavir-
www.dacoromanica.ro
 36

§ire lipsici de merite reale. In schim.b, alti

oameni de litere si de ,tiinca, cunoscupi de
toata lumea, se vad lasati la o parte, sau
sint admisT numal sa faca anticamera, ca mem-
bid corespondenti ai savantei societaci. Cu cit
insa numarul acelor nechemaci sporete, cu
atit trebue sa-i fie maT greu, se inwlege, ade-
varatului merit de a rasbate prin patura din
ce in ce mai groasa, a unor mediocritati invi.
dioase, care imprima de la o vreme, intregei
activitaci a corpora4iunei caracterul propriu
do ingustime, $i de neputito pretencioase gi
ridicula. Inteligenta fiind exclusa din sinul
unor asemene corpuri, zise savante, cu timpul
numai funecioneaza de cit patemile mici si
poftele lacome.
Pentru A ne convinge ca aceasta este ca-
zul asociatiunei noastre academice, si pentru
a arata ca nu motive de ordin inteleetuaI in-
riurese hatirurile onorabililor do la academie,
ci motive curat materiale de cistig, va fi de
ajuns sa citam cite-va exemple despre modal
cum academia .1nelege sa, imparta premiile
sale anuale.
Mai Intai, i aceasta este cu totul carac-
teristic, majoritatea formata in sinul academi-
es, in tot deauna aceias, nu tine nice o soco-
teala, de raporturile facute asupra operilor ce
voncureaza pentru dobindirea premiilor. Ra-
portul este cite o data foarte elogios, ci opera
se respinge, ysi alter data din potriva, so premi-
aza lucrari in contra caror raportorii, se pro-
nunca cu cea mai mare energie. Asa de o pil-
www.dacoromanica.ro
 37

dg, chiar in sesiunea actuala, eminentul nostru

geolog d. Cobdlcescu, a combatut intr'un lung
rapnrt, cartea d-luT Stefdnescu : Elemente de
Geologie, ceia ce n'a impedecat academia de a'i
acoarda premiul Nasturel de 4000 de lei, pe
end volumul d-luY Nenicescu Pui de let, susci-
nut de d. Quintescu, prin raportul seu, §i ope-
rele d-lui A. Naum Versuri §i Traduceri, asu-
pra edrora d. Tocilescu fdeuse o dare de samlt
foarte elogioaslt, qi incontra edrora nimene nu
se ridicase, ati cdzut la votul secret. Ceea ce
dovede§te ca academicianii no§trT, nici: nu au.
macar curajul convingerilor lor, dacd a§a ceva
se poato numi convingeri.
0 altd dovadd tot atit de strdlucia, Ca
majoritatea de la academie, nu lucreazd, Cu cri-
erul ci cu stomachul, este faptul ca ea recu-
noaste meritele fard pdrtinire, cind interesele
sale curat materiale, nu slut in joc. Ast-fel
vedem eit d. Naum, a atria opere au fost res-
pinse de academie, este numit membru cores-
pondente al aeeleia§ aeademii pentru meritele
sole literare. Acela§ lueru s'a Intimplat cui
d. Th. Codrescu, a carul lucrare de cdpetenie
Uricarul, a fost inlAturata fiind pur §i simplu,
gldsuese Analele, o colectie fdrd exegesd, de-
Ilsordonatd i fdrd esplic4ie $tiin ifica. Intfun
cuvint o publicacie rea, pe care autorul ra-
71
portului d. Hasdeu, n'a putut ceti nici con-
sulta. Cu doi ani mai inainte, aceea§ acade-
mie Insd, din iniciativa maY multor membri,
Intre earl figura §i d. B. P. Hasdeu, apreciind
activitatea ce a desvoltat pentru inaintarea stn-

www.dacoromanica.ro
 --33
diilor istorice, II numeste pe d. Codrescu, mem-
bru corespodent a1 seu pentru sectiunea istorica.
Daca operele complecte, tot ce a scris d,
A. Naum, nu sint vrednice de a fi premiate,
corn poate sd fie vrednic autorul sä participe
la onoarea cu mult mai mare, de a fi unul din
madularele academia ? Si daca lucrarea cea
mai meritoasa a d -luI Codrescu, este o lucra-
re rea, fora exegesa, desordonata, si Fara ,es-
plicatie stiintifica", prin ce mijloace anume
a contribuit d-sa la inaintarea studiilor istori-
ce in asa fel, in clt sa atraga luarea aminte
a invacailor do la academie, cari'si fac o eins-
to deosebita de a'l primi in sinul for ? Aice
este evident o lacuna, daca ne punem din pane-
tul de vedere al unei motivari serioast.. i logice.
S'ar putea credo poate ca pricina pentru
care lucrarile de mai sus, nu au fost premia-
te, este valoarea cu mult mai mare a opere-
lor, eu care se afian in concurenta, si pe care
Academia a trebuit sit le prefere, fara ca prin
aceasta sh fi volt a atinge intru nimic merite-
le In sine a scrierilor. Dar care au fost ope-
rile premiate ?
Cele zece volume Uricarul d-lui Codres-
cu, ati fost eliminate in folosul editiei a doua
a calla d-lui Bacaloglu, Elemente de sfiicd.
Poesiile lui Vlahuta asupra earora d. Hasdeu
se pronuntase cu multa ealdura de convictiune,
cerind premiarea lor, se elimineaza in favoarea
manualului d-lui Popeseu Psihologia empiricd,
asupra careia d. \iaiorescu, un om de sigur
competent in materie. cerind premiarea sa, se
pronunta totus in urmatorul mod :
www.dacoromanica.ro
 39

17
Cartea Popescu este in esenta o
11
conapilare din cici-va autori germani ale a,-
71
ror scrieri psichologice, sint recunnscute do
bune i lAudate pentru claritatea for metodica."
D. I. Popescu a cetit aceste scrieri cu
luare aminte, s'a piltruns de cuprinsul lor,
7/1'a contopit intr'o lucrare aproape unitara, 11
expune acum scolarilor romint, alegend din
77
autorir cetici cind pe unul, cind pe altul . . ."
Iar in sesiunea din urma, scrierile de Teatru
ale lui Caragiale, operele lai A. Naum,
studiile critice ale lui Gherea, pentru a nu
cita de cit pe cele mai de frunte, sint elimi-
nate in favoarea cartel' d- lui Stefanescu Ele-
mente de Geologic, combatutg, de d. Cobilcescu,
§i a scrierei d-lut Meitani, asupra constituciu-
nei, suscinuta, este drept cu multa ardoare,
dar cu mai pwiing, competenta, ml se pare, de
atra savantul academician G Bariciu, unul
din mem bril majoritg,tei de care vorbim, §i
din a carui raport, nu ne putem opri de a cita
urraatorul argument, ce ni se pare tipic. Vor-
bind despre scrierea prietenulul d-sale Meitani
d. Baritiu zice :
Intre acestea publicul competent in ma-
"),
terie, in curs de atitia ani inc a apucat
forma opiniunea sa. ceea ce se poate combi-
/Ina §i din imprejurarea, c dupa cum sintem
1/ informatY, fasciculele mai vechi s'ati trecut
a§a, in cit este in positiune de a scoate din
tr'insele a doua ed4iune". (Vezi : Analele
77
Academiei Vol. X, Ser. II. Fag. 151.)
Vrea se ziea marfa s'a trecut, marra e bu-

www.dacoromanica.ro
 40

nro. Nici negustorul din colt care vinde mas-

line nu'sT face alt-tel de socoteala.
De Insamnat este ea operile premiate
apartin sau membrilor academies, sau prieti-
nilor lor, recunoseuti, ysi ca cele mas multe din
trinsele, sint opere didactice.
Cum ca aeademicianii n'ar trebui sa se
premieze pe el insist, academia singura a re-
cunoscut'o In sesiunea actuala. Ramine nu-
mai de a se sti, intru cit premiarea eartilor
didactice, poate sa fie de folos stiintei si lite-
rilor romine. Nu sintem din aciea, de sigur,
can cred ca, premiile incurajaza direct pe au-
tori, indemnindu'l sa produeit. Adevaratul om
de §tiinta si adeva'ratul artist, nu are nevoe
de alt indemn, de cit de Inboldirea proprie a
ideilor de can este stapanit, ,Si can nu'i dais
r6gaz pang nu le reaTizaza. Oar tocmai pen-
tru aceasta, si mai ales intr'o Ora unde mis-
carea inteleetuala este asa de slabs. @i unde
a tipitri un volum, este a face un sacrificiu a-
devarat, a da un premiu unui autor, este a).
da mijloace pentru a scoate noun, lucrari la
lumina. In asemene eonditiuni, a premia carps
didactice. adeca tocmai acele lucrari earl se-
sustin prin ele smile, avend un debit constant
In scoala, este a lucra in contra intereselor
bine intalese ale §tiintes si ale literelor, la-
sind a zice ea nici: nu este Inca bine stability
pant la ce grad anunie academia, si mat ales
o academie, care nu tine socoteala de rapor-
turile oamenilor speciali in materie, poate sa
fie chemata dP a se pronunta asupra cartilor
de InvatamInt.
www.dacoromanica.ro
 41

In toate aceste presupunem Inca buna

credinta,.CInd. vezi Insa ea, toate lucrArile ori-
ginale se elimineazg in mod sistematic. dindu -
se preferinte compilatillor de o valoare foarte
relatives, eind munca de zecimi de ani a dom-
nulul Codrescu, este sacrifieata compilatiei d-lui
iiacaloglu, and poesiile frumoase ale lui VIA_
hutg, s:nt date la o parte pentru prosa rece
pentru lucrarea aproape nnitarci a d. lui Popes-
cu, ¢i cand versurile poetului Naum sint jert-
fite unei luera,r1 dubioase, ca valoarea a geolo-
gului Stefanescu, sau a sociologului Meitani, nu
mai poate fi vorba, nici de sinceritate, nisi de
buna credintg.
In alto t ri, dupa cum s'a vezut mat sus,
academiile sint invinuite ea, nu produc nimic,
si a se opun Cu indariitnicie la ori c t incer-
care de inoire, fie in domeniul stiintei, fie In
domeniul artelor. CMd e vorba de a da o
directie noua spiritului omenese, cand vre-o
teorie geniala strAmuta, de o data toate notiu-
nile de pana, atunce, intro ramurg, oare- care a
activita,tel, cand un Victor Hugo, un Balzae,
eau un Nlanet aduc o formula noun, sau child
un Darvin, so incearca, sa inoiasca, stiinta, atunci
corpurile g:rbovite ale academiilor i i ineordea-
zU, toate puterile, biltranii se trezese ca prin
farmer, §i opun o rezistenta, desnIdAjduita, a-
parand on baxb'atie cetatea sfinta, a Inva,tMuri-
lor clasice, in contra unor inoiri pe care eT
le cred gresite si primejdioase.
Intro cele dou6 tabere opuse, nu se Inca-
pe nici o apropiere. Academia se apa,ra, cu

www.dacoromanica.ro
 42

lnversunare, si loveste pe or tine nu se plea-

cg, unor dogme sfintite, la care ea se inchina.
Ereticii nu au dreptul sit tritiasc4, psi perseeu-
tarile in contra lor, poate cri, tree uneori de
marginile ertate. Toate aceste so fac insa din
convingere si dupe motive curat ideale. Si
este oare care miirire in privelistea aceste lup-
te desperate pe care o data, la anumite epoce,
batrAniT, arora li so pare ci, se apropie sfirsitul
lumei, atunc° and nu e vorba de cit de sfir-
situl unor forme fireste trecAtoare.
Si la not exist, o lupta intro oamenii de
stiintA si de litere si academia, Ins lupta a
ceasta nu [5, (IA pe terenul ideilor, ci in do-
meniul mai stramt al intereselor materials.
ET nu lovesc si nu persecute pe nimene
din cauza convingerilor heterodoxe, in stiinta
sail In artit, ce ar avea. In sinul academiei
InsA., s'a format o majoritate de mediocritati
care exclud meritul din interese de c'a;,,tig. De
eand exist Academia, aceasta. majoritate a
pastrat mai toate premiile pentru &Ansa, si ti-
bia acuma s'a trezit ca, aceasta ar putea sa nu
fie tocmai corect, si a admix, insfirsit, pro-
punerea facutA cu multi ani mai: Inainte, de
Old. d-nii Maiorescu, Ureche, Negruzzi de a
nu se mai acorda vre un premiu nici." unui
membru al Academiei.
Aceasta este un progres de sigur. Cu
toate acestea, nu trebue A. ne asteptam la
rezultate maY bune pentru stiinta si literatura
adevaratil, intru cit majoritatea actual va rA-
ruanea stapin pe situMie, lovind meritul, In

www.dacoromanica.ro
 43

intunericul votulul secret. Accia0 oameni ca-

ri s'au premiat pang acuma intre din0i, se vor
1/4elege de acuma inainte, pentru a'si premia
favoricii, pe acel cari stiu sa'l mauleasca, ;;i
sa le spue ca's oameni marl. Pentru a se cur-
ma o data aceste abuzuri, ar trebui sa se In-
troduca votarea pe faca, ca §i lumea st't cu-
noasca pe aces cari se slujesc de banil publics,
satisfacanduli numai poftele for lacome, sarri
slabaciunile for prostatice, pentru tot soiul de
nulita0 fara valoare. Atunci oameni ca Emi-
nescu, Vlahuta, Naum, Cara_;iali i Codreseu
vor putea sa lupte poate Cu oare care sores de
izbinda, in contra Stefane§tilor, a Aleitanilor
si a Bacaloglilor academies.
Dar ce trist lueru sa fii silit de a to gin-
di la mijloace de ingradire, in contra apetitu-
rilor lacome, a unor oameni can stau prin po-
ziciunea lor, pe treapta cea mai de sus a des-
-voltarel unul popor ! Si cum 0 se stringe ini-
ma sa vezi ca, aspiracinnele cele mai ideale a
unora, slujesc numai de prada lacomiel acelo-
ra, care ar trebui sa fie depositaril neprihaniti
ai insu§irilor celor mai alese ale nacici !
Si daca asemene sentimente vulgare, se pot
manifesta in patura cea mai culta a societatei,
daca inteligenta oamenilor no§tri celor maY
invatati, so poate intuneca periodic de eittra
ni§te interese grosolane qi meschine, la ce ne
mai putem a§tepta, de la patura lipsita de lu-
minele unei invOcaturi ingrijite ?
Si unde vom mai gasi acea desinteresare,
acea cinste nebanuitA, acea falclie de idealita.

www.dacoromanica.ro
 44

to, care trebue pururea sa lumineze in calea

unui popor, pentru a'l calauzi catrA bine si
cdtra frumos, i pentru a'l impedica de a se
perde cu totul, in intunericul indeletnicirilor
sale curat materiale si strimt utilitare ?
Acest articol rata reprodus din (Pant' : Era Notel
No. S3 din 4 :11ai11 1891. El este exit din milieastra
pitnA a distinsulta f3i june pletu A. C. Cuza, autorul
a victor va bro;urI in pros gi versurl. Nol preclicem
talentatulul poet un viitor rnitretrt, care va face onoare
RorniinieT, luertind ins, necontenit in viea Doinnuluf.
Th. 0.

ESTRAS DIN TESTAMENTUL VOIEVODULUI MIHAI GRI-

GORIU STURZA, DOMNU MOLDOVET.

In virtutea Hrisovulul Domnese al

Principelui Grigorie Ghica, eel Witran, de
gloriOsit memorie, am cautat cu insistenta in
anul 1813, cand am ilk; -put cariera mea po-
litic4, de a desrobi locuitorii din Vnincea
mici proprietari a intregului district al VA,n-
cei, situat in AlunIii Narpal.i, de uzurpa0u-
nea periculoasa de care sufereau mii de suflete.
nupa, o lupta, de ci4i -va ani, I am sc4at de
opresiune, in timpul Domniei Principelui Scar-
lat Alexandru Kalirnah.
Am avut acieasi satisfacciune, dupa suirea
mea pe tronul Principatului Moldovei, cu locui-
torii din Dorna, cari au p,itut A se rescumpere,
prin avansurile de bani dati de mine, si prin
silinele mele, lam pus in poziOune de a'sl stA
www.dacoromanica.ro
 45

pini in plina proprietate casele si pitminturile

to li se cuvinea din vechiroe, In virtutea Hri ,
sovulut Domnesc, ce li am dat.
Este generalmente cunoscut ca. inaintea
anului 1817, am lucrat la confeeVonarea Co-
(lulu]. Civil al Principatului Moldovei : GA du-
pa aceasta epoca, In cursul anilor 1829-1830
am fost chiemat de Monarhul Rusiei pentru
redactarea Regulamentului organic, acarui dis-
poziciuni au facut sA progreseze, si se prospe-
reLe ambelc Principate, un timp destul de in-
d.elungat.
De altmintrelea convins ca nu convine
Crestinilor de a ave selavi, si cu ajutorul Prea
Putintelui, am reusit a reda la libertate Tiga-
nii din Moldova, acei a'i Statului, a'T Episco-
piilor si di I) onastirelor . Condus de aceleasi
ides, am disrobit pe totT Tiganii mei, fara vr'o
indemnitate din partea Statului, dand un exem-
plu demo, de a li urmat de top' partieularii,
urmand principiul religios de iubirea aproa
pelut.
') Astfeliu, conform voincei ProvidiNei ace-
least dispozitium au fost de asemene adoptato
in Principatul vecin al Valahiei.
Am relatat aice mat sus numat do aueste
fapte, fiind cA reamintireaunor asemenea acte,
precum si bine euvintarile a eel ptqin 40;000
de suflete liberate de durert de opresiune si
de sclAvie, me vor insoci ca o mingiere in ul-
timele mele momente.
Ca numele Domnulut sa fie sfincit in veci-
nieie, acordindu-ml favoarea de a me fi putut

www.dacoromanica.ro
 16

Intrebuinta in executiunea unor asemenea acte,

i andu-nii prin gratia sa, tronul Patriei mele,
pe care l'am ocupat mai bine de 15 ant, In-
durand multiple si terihile incercitri, ce mi le-a
Crimes, prin vointa sa suprema, spre salvarea su-
fletuliu meu.
)7
voesc sa desvolt aci, tot ceea ce am
Ifileut in timpul Dom niet ntele, relativ la ar-
iarilo publice, la institutium, la legislatiune gi
la ImbunMatirile Introduse la diferitele ramure
ale administratiunci. Toate aceste aunt evidente,
si sä gitsesc in actele publice. Se va vorbi in
istoria Principatului, si me prezint dinaintea
viitorului impartial, cu titlu onorabil de bine
fact,'torul ci tatal Moldovei, titlu care mi-a fost
acordat din partea Ora, de attre Adunarea,
Generale, in virtutea caruia se va aerie pe
mormintul meu. 1,Servitorul ltu DutuneLeu Mi.
bail Grigorie Sturdza Woewod. bine faeOtorul
i Tatal Moldovei."
Am reprodus acest estract, din brosura ce at a-
pitrut in lasT, la 1 r9O, intr'o tipografie jidoveascil, plina
de erorT, a TestamentuluT i Codicilelor Voevodului Mi-
haT Gr. Sturza. Buna cuviinlit nu-mi permite a face
aprecieri asupra acesteT domnii. Viitorimea II va ju-
deca dupre faptele seale. Voit zice numal ea, urmasul
set Voda Gr. A. Ghica. at intrat in domnie cu avere ;
dar dupe o scurtit domnire, at exit, cum all dat Dum-
nezet, 'Astrid pe urma sa fapte care in veci vor aminti
pomenirea sa cu osanale de Jaudit.
Th. C.

www.dacoromanica.ro
 - -1 7 -
NOTIUNI DE IJNELE DOCIJMENTE DISCO-
PERITE IN ITALIA.
V.
Dar sh, piirasim Venetia si sa, ne transportam la Milan.
Pintre rnanuscrisele biblioteeet Ambrosiane, am descope-
rit un mannscris purthnd titlul :
Relazione di Fra Bernardino Quirini osservante di S-to
Franco Vescovo Argensis nelle Provintia di Moldavia et Valachia,
intorno le cose del silo vescovato fa tta alla S-ta di Nora S -te l'An-
no 1599.
Aceasth relatiune este importanta prin notitele ce contine
asupra catolicizmultir in Moldavia, asupra numerulut bisericelor,
starea in care ele se afli, inventariul principalelor obiecte ce se
gasese intr'nsele, numerul catolicilor ce exists in ores e si in sate,
numerul preotilor. conditiunea for etc. etc.
Dar ea contine inch pretioase date geografice yi istorice.
Moldova e o tears, Incepe Fre. Bernardino, una terra motto
grande (era in anal 1599) plena, fertile e habitata di molti citta
e ville con pochi otonti, e molti boselti et abondante d'ogni sorte di
animali. Dal Levante confina con la Turchia e la Tartaria ; da
Tramontana confina con la Podolia e Polonia ; da Ponente con
l'Ungaria superiore e da Mezzo-giorno con Transilvania et Valachia.
Fr. Bernardino visiteaza si descrie principalele °rase precum
si mat multe sate ale Moldaviei. Giassi (lash), Bachau, Bagna
(Baia), Nemisi (Neamtul, Tetrussi (Trotusiu), Ghussi (Husii), Co-
tunari (Cotnari), Roman, Sabograni, Berendesti, Tomasiani, Giu-
diani etc. etc., in fine Suchiava, undo canth de mat multe ort
messa pontificala, fiind presenti Principele (care este Ierernia Mo-
vita) en mitropolitul Gheorghe Movilh, frate mat mare a int le-
remia, si alti episcopt greci din Moldavia.
Frs. Bernardino arata bunele dispozitiunt, ale priatulut, si
Insusi ale episcopilor catre catolicism.
Dupes zisele seals, biserica Moldovit este autocefall, si mi-
tropolitul nu reounoasce, spune el Papei, suprematia patriarchu-
lut din Constantinopoli, precum a nisi unlit patriarh din orient,
si en multa facilitate s'ar putea reduce alla dovuta obedienza di
V. S. B-ne della sede apostolica.
Fra Bernardino roagh pe Papa a aerie Principelut, spu-
indu'T ca fratele but, mitropolitul, 't a promis si se inteleag4
cu dfnsul si cu episeopii si prelatic set, ca sh tacit un sinod pro-
vincial, si sa indrepteze abuzurile yi erorile ce domnesc printre
greet si insusi printre latint.
Rezulta din relatiunea lul Fra Bernardino, et episeopul
catolic ayes un fel de jurisdictiune timporala asupra catolicilor,
et ho esercitato la giurisditione vescovule etiam in temporibus
che tat privilegio ha el vescovo Latino in Moldavia verso gli suoi
latini."

www.dacoromanica.ro
 48
Este important a uota modal si formula cu care Ieremia
Novi la a primit in audiinta publica, pe acest trimis al Papa Re-
ceptiunea se fame cu aceleast bonne, cu care suveranit Europet
primesc pa nuntiY sail leyofir pontificali, adica pe triunsit diplo-
matict at Maret11 Pontetice. Scrisorile de creanta an lipsesc, pre-
cum trim discursurile obicinuite dintr'o parte si dintr'alta.
Mai chentatp dee, Trittcipe, dice Fin Bernardino, in audi-
Inza sun publics facendanti aceompagnar da multi sttoi baroni e
yemtil-hetomini. Giant° alto sun presenza c latta da rte la debita
orazione li presentai it Breve. . . in aria Botta del Vescovato et it
brere dells »tie facolta, quali prese an mano se leen in piedi. . .
t retenendosi solamente it Sao Breve, mi restitui l'altra con dir-
mi eh'ero it ben vetted°, net dan't ogni agyitento et favore'' etc.
In urma descriptiunil Moldovii de Era Bernardino permi-
teti'mt, Domnit met, a yr., resuma o descriptiune a Valachiet de
un ardor necunoscut. Ea este foarte importantif priu notitele e-
conomice, comercia/e si militare ce contino.
Nu are data dar pare a fi scrisa pe in inceputul secululut 17.
Autorul aces el piese arata ca, bogatia Valachiet consista
mat intita in grille, cu care se face comercia insemnat priu Da-
nubiu gi marea Neagra, cu Constantinopoli.
Esista asemenea o mare cuantitate de bot si berbect, care
sunt tra.nsporratt prin negutatort turd ¢i greet in Constantinopoli,
yi prin negutatort albanezt la Zara $i de acolo in Venetia.
Este extraordinara, Mice acest document, marea cuantitate
de miere, ce se produce in aceasta teara, si care se poate consi-
dera, impreuna cu ceara care ease dintr'insa, ca una din sorgin-
tele de avutie cele mat solide ale acestet provincit. Gracie aces-
tut comerciil CO se face cu Constantinopoli, intru cea ce privesce
mierea, si on Venetia, Irani cea ce privesce ceara, mat poate sa
se usureze germane provintia de nenurnerarele dajdil wi cheltuelt
anuale ce face catre Yoarta. Venetia da Valachiet in schimb \ma-
tasarit, linuri gi aur.
Principele de un an incoace, a transportat resedinta sa din
Cimpul-Lung, la Tirgol tq e uncle are un palat inconjurat cu zidurt
si tine, pentru guardra sa personals, o suta de archebusiert. El
alege drept consiliert at set dot -spre-dece boiert pentru a guverna
teara.
Marimea acestut principe consista in a avea, pontru oat -ce
eventnalitate de resboiA, opt mu boort sac gentil-oament, dupa,
acestia alit patru mit de conditiune mai joama numitt spatarer, si
acestia sunt tinutt a merge in rasboin cu cheltuiala lor. Pe linga
acegtia principele mat platesce alts patru mit simpli soldatt calart
numiti lejega, adica stipendiati, gi pe linga. dinsi'l 'Inca patru mit
pedestrt scutitt de or1-ce dajdit yi platitI de principe, in limp
de resboia, cu un taler gi jurnatate unul pe inn& ; sunt foartn
bravt, apti a manui ort-ce arms. Are Inca ,ease tunurt marl gi
mat multe mitt numite organ/.
Aceasta descriere a Valachiet se termiva printr'un budget
al Statulut, care mi se pare de o mare si curioasa importanta. Pl
reproduc aci ast-feliu precum 11 gasesc in sus numita descriere:
www.dacoromanica.ro
 49
INTRADE USSIDA
Tributi the leva it principe al Quattro millo soldati a caillo
pease, due volta all mese cinque stipendiati No 3 al M080 p. uno
millia talleri per volta ad ogni ma li stanza tre mesi del bane
capo di casa per portione del portan doll tempo ha-
loro potere . . . 120,000 vanti . . . 105,000 . . .

Datij de'tre saline 40,000 Tributo al gran Signore 132,000

.

Datij de'valle e den- Presenti all D-to nel

tro nelle terra. . . 70,000 med-mo tempo . .. . 10,000 .

Gabe lla detto del mel Presenti alli

le p. II gran Signore. grandi di Porta nel med-mo
11 melle di Settembre tempo . . . . . . . 20 000
ogni casa p. portione . 130,000 Presenti alli med-mi e
Gabella deta it fumo ad altri in piu volte nel
ogni casa di lochi grossi anno . . . . . . . 50,000
eccetnata li bojari a sol- Presenti alli basin di
dati e altri the tit in ser- Gretia e di Silistria . . 20,000
vitio del Principe p. 1. Spese della corte del
p. easa . .. . . . 40,000 principe a donativi a piu
Gabella delta erba quanta di persona. . . 10,000
fresca . . . . . . 10,000 Talleri . . . . 437,000
Talleri . . . . 470,000

Cea mat mare parte din sumele prevcute in acest bud-

get tree, cum vedetY, la '1' urci.
VI
Linul din documentele cele mat impolta,nte
ce am descoperit in arhivele Milanulut este
Para indoiala o epistolit circulars a lut Stefan
eel Mare, datatrt din Suceava 14751anuarie 25,
catro tope principiT crestini, anuncIndu-le vic-
toria sea gra0e spade §i lul D-zeu" asupra
120,000 Turci sub conducerea beglerbeiu]ui
Suliman-Pasa pe care 1-a cMcat sub picioare"
§i rugandu'l de a'i veni in ajutor pe uscat
i pe mare", contra unet not invasium In Mol-
dova, pe care sultanul o prepara pentru lung
lut Mat (In cutia : sezione storica militare guer-
re Turehia).
YOLUMUL XX DIN URICAR. C. 4.
www.dacoromanica.ro
 50

Stefan termini circulara sa, puind in ve-

dere Principilor crestim, ca interesele Europei
sunt strins legate cu ale Moldovei, care este
poarta crestinatacii."
V e rog, domnii me), a opri un moment
atentiunea d-voastra asupra acestel din urma
idel, cad ea va fi ideia fundamentala a uneia
din concluziunile conferincei mele de asta-sara.
Fama victories lui Stefan, care este victo-
ria de la Racova, a fost mare si a avut mult
resunet in Italia.
Intr'adever iata o epistola a untif parti-
cular Leonardo da Oretona catre un amic al
s6u Roseto da Ferrara, datata din Buda 1475
Fevruarie 13.
Dupa co') amintesce o alta epistola unde
descrie stralucita victorie a domnului moldo-
venesc Stefan, carecu o armata compusa In
majoritate din carani rat') arma0reusise a In-
fringe aproape 120,000 de Turd, floarea for
perind in lupta, jar din cei ramasi cazind prinsT
In minile Aloldovenilor o seama de capitani
atit de boga0, in cit propun a se rescumpera
cu cite 80,000 ducaci de cap, ceea ce Stefan
a refuzat ptina se va incelege cu Ungaria, Le-
onardo da Oretona adaoga ca, Sultanul se pre-
paril acum In persoana a Incepe un no res-
both, In care insa va fi batut si mai rau, cad
atunci va merge contra lui In persoana si re-
gele Mateit) Corvin cu elita armatel ungare si
cu 50,000 Nioldoveni.
Mai iata, domnilor, asupra aceluiasi subject
qi o alta epistola ce un anonim scrie din Tur-
www.dacoromanica.ro
 51

da 1475, Ianuarie 23, regelui NTateiu Corvin,

si'l comunica detaliile invasiunit Turcilor in
Moldova In num6r de 100,000 ostasi $i 20,000
.tarani din Bulgaria, cu secure, meniti pentru
euratirea drumurilor si asediul cetatilor, contra
carora e§ind Stefan-Voda cu 50,000 Moldoveni
§i 1,800 Unguri, d'inteiu a ars toate In calea
Turcilor, pentru a'i lipsi de provisiuni; ba
Inca a mat surprins si pe cele ce le venia din
Muntenia, apoi apucindu'i intr'o vale Ingustg,,
d.upa, o lupta de doua pe, 'i a infrint cu de-
sgvIr§ire, prindInd pe beglerbeiul, pe fiul Sul-
tanului si alti capitani, ear restul Turcilor au
fost sdrobiti de Basarab ( V lad-Tepes) care a na-
valit, asupra -le dintr'o cetate unde pina atunci
el fusese asediat de catre dinsit, toate acestea
producInd o mare veselie in Transilvania .
VII.
Din Milan sa trecem la Florenta.
In arbivul de stat medicean din Florenta
am descoperit o aerie de documente de o mare
importanp,, toate relative la Mihain Viteazul.
Ceea ce constitue importanta exceptional6,
a acestor documente este, ca ele aunt scrise de
contimporanii ce an eunoscut pe Principele
nostru, care au fost in tabara, lui, tare l'aq Ira-
glut, si au stat cu dinsul la vorba.
latU, mai Intiiit o relatiune de tot ce s'a,
Inilmplat Intre armata Principelui Mihain §i
Sinan-Pala Incepind de la 16 Octomvrie pInA,
la 1 Noemvrie 1595.

www.dacoromanica.ro
 52

Relatione di tntto it successo seguito tra

l'esercito del Principe e Sinan-Bassa commincian-
do dalli -16 di Ottobre sino al 1 Novembre.
Acesta relatiune cuprinde deserierea iIs
cu 4i a tutulor miscarilor, atacurilor, asalturi-
lor armatei. lui Mihain din diva de 16 Octom-
brie 1595, cand se presinta inaintea Tirgo
viysteT ea sa gaseasca pe Sinan-Pala, Ora cand
arunca pe tare', dincolo de Dunare, 1
Noemvrie.
Acest raport e de natura a interesa in
eel ma. malt grad pe military si pe oameni
de mescrie.
No't nu putem a'l analisa aci, caracterul
seu refuzandu-se analisei. Surat Ins Intr'insul
sate -va puncte asupra carora atrag atenciunea
d-voastre.
Resulta din raportul nostru, ca In tabera
luTMihaiii se afla, in aceasta companie, o tru-
pa de Italieni, tutta de personne di comando,
condusa de un toscan din Siena, Silvio I ic-
colomini.
La inconjurarea ceaquei Giurgiului, Prin.
eipele (Alihaid- oda), dice documentul, trime-
se sa roage pe D. Silvio Piccolomini, ea sa
mearga la bateria . . . ci sa ingrijasea, Im-
preuna cu Italianii sei, ca sa fie bine condu-
s c ea ce faeu indata. Examinand bateria
ceea
ci constatand ceea ce'T lipsesce, 1). Silvio
kiccolon,ini insciinta despre aceasta pe Princi-
pe, care se transferise si el acolo aproape in
persoana ; indata totul fu regulat si Incepu a
se trage cu mai molt ordin . . . noaptea se
www.dacoromanica.ro
 -53
dete un viguros asalt un gagliardo assalto etc. .

si mai cleparte : din Italiani nu a murit nice

unul, pentru c toti ere'. Imbracati all'usanza
de Italia, ati fost ins mai multi raniti I"
II Principele, adaogit docunaentul, s'a pur-
tat in tot timpul cu mare vitejie, ysi e chemat
a avea mare isbanda in meseria armelor, dan-
du'i D-cleu o putere corporals, extra - ordinaries
pentru a resista ostenelilor, precum si pruden-
ta si Indrasneala pentru a Incepe si conduce
bine o intreprindere."
Il Principe si é portato sempre con gran
valore et é per far gran riuscita nel mestiero
delle armi, havendogli data la Maestri di Dio
estraordinaria fortezza di corpo per resistere alle
fatiche, et prudenza et ardir per incomminciare
e guider bene l'imprese."
Raportul acesta, de care ne ocupam, pa-
re a fi facut de catrg unul din militaril ce
Insotea pe Silvio Piccolomini gi trimes in Flo-
renta vre unui general sau ministru al mare-
lift Duce de Toscana.
Pe langa acest raport militar am gasit
un memoriu foarte lung de vre o (lace coale,
avend un caracter mai mult politic si diplo-
matic, care cat a esplica si a justifica intra-
rea marelui Cancelar al Poloniel, Zamoiski In
Moldova.
Veti dori poate. Domniilor, sa sciti cum
si de unde a venit in tabara lui Mihai Silvio
Piccolomini cu trupa sa.
Aceasta se poate vedea dintr'o scrisoare
ce am aci a lui Sigismund printul Transilva-

www.dacoromanica.ro
 54

niei, catre marele duce al Toscanei (Di Coro-

na 20 Noembrie 1595).
11
Tkipa ce D. Silvio Piccolomini, scrie
Sigismund mareluT Duca, a ind.eplinit cu ma-
rea mea satisfacciune sarcina de orator si am-
basador al Altecei Voastre Serenissime felici-
tandu m6 pentru nunta mea, nella congratu-
lations delle mie nozze" mi se presinta ca ca-
valer sef al foartei onorato trupe ce a placut
A. V. Serenissime de a'mi trimete . . mi s'appre-
sentO come cavaliero e capo delrhonoratissima
truppa che piaque all' A. V. Serenissima di man-
darmi, con la quale e nell' ocassione di combatte-
re in campagna e nell' espugnationi che si fecero
della fortezza" di Giorgiu ed altre come si scris-
se si porta cosi egregiamente con tutt'i suoi, che
non senza meraviglia e laude de tutta la natione
e gloria dell' A. V. ne sara sempre tenuto qua
memoria."
Sigismond ar fi dorit ca Piccolomini sa
mai remae cat -va timp la curtea sa, eaci a-
preiaza foarte mult qualit4ile sale, o asa de
mare experien$ ce arata In arta militara pre-
cum i talentele seale de orator.
Dar sa trecem la alt subject.
Eata, D-lor, un document foarte intere-
sant, datat din Albagiulia 4 Ianuarie 1597.
In el se ve'd tratativele i negotiaciunile
ce se fac intre Mihai pe de o parte, si de al-
ta intre representancii P apei, Imperatului si
Prineipelui Transilvaniei.
Prima propunere a Prineipelui fu de a
sci daca era a se face resboill sail pace cu Turd.

www.dacoromanica.ro
 55

La prima proposta del Voivoda fu che

desiderava sager se aveva da esser guerra o pa-
ce con Turchi.
Ise respunse din partea Santitatei Seale,
a NI. S. lmperatorului si a Principe lui T) an-
silvaniei, ca se dorea continuarea resbelulul
Cu cea mai mare vigoare.
Fu risposto per parte di S. S-ta, della 31-ta
dell' Imperatore e del Principe di Transilvania
che si doveva continuar la guerre con piu ani-
711 0 che mai.
2 0 Intreaba daca n'ar fi bine a dissimu-
la cu Turcii, pana sand se vor aduna forcele
crestinatacei.
Se conchise ca aceasta era oportun si mai
Cu seama, pentra Voivoda care are Cara sa ve-
eina si deschisa inarnicului.
3. intreba data, resboiul din partea cresti-
natacei se va transferi in Valachia sau in Unga-
ria sau in ambele par etc. etc. . . .
Continua stipulaciunile si se stabilesco
rata, forta armata, trebue sa, dea fie- care din
partile contractante.
Banii pentru a intrepne armatele vor fi
dap de chtre inarele Pontefiee, Imp6ratul si
Regele Spaniel. Se prevede Inca migloacele
de a trece Dunarea, ast-fel in eta se vede ea
se proiecta un mare r63.boiu in contra 'rurei-
lor, cu marl armate aliate a caror comanda
pare a fi fost destinata, prineiperui nostru romin.
Un document foarte important, ce am
descoperit in archivul medicean din Floreyqa,
este o lunga epistola a monsignorului NIalas-

www.dacoromanica.ro
 56

pina datata din Alba Iulia 14 Noembre in

care acesta nareaza, intro altele, conversaiuni-
le ce a avut cu MihaiU, In mai multe Intre-
vederi ce a oWnut de la dansul.
Mihai intrase in Transilvania si se afla
in vecinAtatea Sibiului, amerinOnd cu resboiu
pe Andrei Bathori. Era In anul 1599 , Cate-
va clile mai nainte de sangeroasa bAtAlie de
la $elimberg.
Merseitt pe campul de lupta, dice mon-
71
signorul Malespina, impins de ideea de a nu
se dice di, in momentul child se pregatea
se versa atata singe crestin, un ministru apos-
tolic nu 'si-a dat toate silin ele ca sa eviteze
o asemenea eventualitate. GAsiiu armatele de-
part° de o lega de orasul Sibiiu, si aproape
una de alta de o mild italiana. Merseiti mai,
intaiu la III-mul Cardinal (Andrei Bathori) 1i
Si expuseiu causa venire): mole. Il indemnaiti
sA dm mai mult credement relaOunii ce da
familiarul meu despre for ele inimicului. Car-
dinalul imi respunse : Acesta mediteazA de a
fugi, dar ei`t nu voit. permite §i nu nab indo-
esc ca void devora pe acest chine. Iste nebu-
lo meditator fugam, sed ego non permitttam et
non dubito, Inc devoraturum istum canem, §i nu
inceta de a provoca pe Mihai 4icend ca, de
n'ar fi fiul unei meretrice, ar trebui sA vie la
bAtAlie cu dinsul, sail la o luptit singulars, ad
singulars certamen."
Cardinalul era foarte belicos. Contrariu
opiniunei color mai mulct din istorici, care
pretind ca, Bathori a voit sA trimeatA la Mihai

www.dacoromanica.ro
 57

pe Malaspina pentru a nego0a pacea,, Malas-

pina, in epistola, sa, ne spune din contra, ca
carciinalul Bathori nu ma1 era de parere ca
sa se fact, lui Mihai nice .o propunere de in-
velegere. Il cardinale si confirmava nella sua
opinione, the non fosse bene cite io proponessi
alcun accordo. Toemal mai tarcliti i cu ane-
vointa se uni ysi Bathori cu Malaspina pentru
o incercare de intelegere cu Mibai.
Malaspina trece in tabara lui 1Uihai si are
cu dansul prima intrevedere.
Ir espuseiu, dice prelatul italian, tot ce
crecluiu necesariu ca sa '1 conving a se intoar-
ce indarat, asigurandu'l ca nu putea face un mat
mare serviciu crestinatatei. El 'rni respunse
ca nn prin dorinta de a doming, nice prin se-
tea de a versa singe crestin, neavend el alta
interqiune de cat de a versa singe turcesc, a
venit el in Transilvania, ca lui 11 era destul
de a trai in liniste in Walachia, In care en o sin-
gum aratura respendindu-se seminca crescea
graul, nella voile con una tola aratura spargen-
dosi ii seine, nasceva it fromento, dar e impe
ratorul crestinilor care, cu 14 serison '1 a in-
demnat sa resbune injuriile ce Maiestatea Sa,
Cesarea primise de la Cardinal si de la aceas-
ta naciune."
Malaspina nu pare a crede ca Mihai spu-
ne adeverul, si'i si dice ca aceasta nu pare pro-
habil, fiind ca cu consimOmentul Majestapi
Sale Cesarea, Papa trateaza unirea sufletelor si
fortelor tratativa la congiunzione degli animi, e
Belle forze, qi c Cardinalul a consimcit la acea

www.dacoromanica.ro
 58

unire. El esprima luI Mihai dorinta de a'T

areta acele scrisori.
Mihai nu respunse de cat jurand ea, cea
ce spuse este adevorat ; Mihai areta in urma,
con molte imprecationz, ea el a fost foarte ye-
sel cand a aw,lit de suirea Cardinalului pe
tronul Transilvaniei, ca.ci spera a trai in bu-
ng armonie cu densul, interesele Valachiei
Transilvaniei fiind in strinse legaturi unele cu
altele, dar audind ca Cardinalul este hotarit
a se apropia de Turci accostarsi al Turco, el
care este hotarit pe de o parte de a trai si
muri inimicul Turcului, iar pe de alta vedend
ca nu poate pune incredere din partea Tran-
sflvaniel, din acea ora a inceput sa. so prepa-
re ca sa is aceasta provincie Cardinalului,
sa, in cas cand nu va putea invinge, sa trea-
ca. in Ungaria in ajutorul lmp6ratului, cu ho-
tarirea de a nu se mai intoarce In l alachia,
si pentru aceasta a adus cu sine mama, ne-
vasta, fii i toatit suita sa.
Mihai demonstet inch, necesitatea ce'l im-
pinse de a intra In Transilvania are-Hind at
7

a interceptat scrisori din care resulta, ca can-

celarul Poloniesi Zamoiski, Eremia 6lovjld, prin-
ful Moldovei i Cardinalul, s'ai in eles intre
dansii ea sN, intruneasca, impreuna, Polonia,
Moldavia, Valachia i Transilvania si ca,, pen-
tru aceasta, ei erau hotaxici a '1 detrona pe
densul."
Urmeaza, o disc4une foarte interesantl
intre Mihai si Malaspina, in urma careia Prin-
ul nostru invia pe prelatul catolic a formu-

www.dacoromanica.ro
 59

la propunerile de Intelegere, danduai rendez-vous

pentru a doua Ali la narele 7 de dimineata.
A doua di alaspina nu putu ob0.ne audienca,
Mihai dand diferite pretexte. Malaspina era
de parere sa mai Wept() pentru a obtine de
la Mihai o IMelegere, dar Cardinalul care
se guverna cu consiliu de tineri" che si gover-
nava con consiglio de giovani, Indatk ce e a-
propia armata luf Mihai, incepu cu trey piese
de artilerie a da Intr'Insa, producend multe
perderi, ast-fel In cat Mihai provocat Incepu
lupta.
Malaspina descrie peripeciile luptei, care
sunt la Inceput favorabile Cardinalului, dar
In cele din urmk Mihai cu o foarte mare va-
loare gi temeritate, pentru pericolul la care
se espuse, con grandissima valore e temerita per
it pericolo a che egli s'espose, schimba destinele
bktaliei facu prisonier pe Cornish, generalul
CardinaluluY, pi lua toate stindardele.
Cardinalul se trase atunci cu armata sa la
zidurile Sibiiuluf si lua, cu artileria sa, o
posiOune ast-fel In cat sk nu poata fi cu In les-
fire atacat de inamic. Mihai veclend ck, nu va
putea causa man perderi ostirei Transilvane-
ne, merse, cand sosi noaptea, de gasi pe Ma-
laspina, inderanandu'l do a gasi vre un tem-
perament, pentru a nu se v6rsa atata sange,
me 'esorta a voter trovare qualche temperamen-
to che non si spargesse tanto sangue, pi rernase-
ram Intelesi, ca dimineaca urmatoare eu sk
merg foarte de vreme sa Intalnesc pe cardi-
nal, si s tractkm despre acordul de stabilit.

www.dacoromanica.ro
 60

Dar In ziori de zi, Mihai fu care veni la mi-

ne 4icendu'mi, cg, nu mai este necesar fiind cg,
Cardinalul a fugit.
Moniignorul Malaspina continua espune-
rea evenimentelor Intamplate in urma, imbrg-
cand naratiunea sa cu acea forma ce'i da un
caracter de o palpitantg. actualitme.
Nu voi.i continua, domnii mei, a analisa
.

importantul document despre care vo vorbiit,

deli el confine uncle puncte necunoscute de
nice un istoric pgng acum. Aceasta m'ar con-
duce Area departe. Nam mulOmit a ve" da
o idee despre natura acestui preios isvor
istoric, care narea zit eveninaentele seversi-
te In Transilvania, mai zi cu zi pgna, la 1 1-
Noembre 1599.
Totusi nu me pot opri de a v6 cita pa -
sagiul in care Malaspina descrie pe Michai
Viteazul.
Palatinul (Michai) este un om fgrg lite-
77
raturg, .ast-fel in cat abia scie, sa'si iscgleasca
numele ; nu scie alts, limbg de cat valaca gi
turceasca, dar este foarte viclean i foarte ar-
tificios, e ilegitim, inconstant de natura sa,
crud, libidinos, desprecuitor al consiliilor ce
i se da, precipitat gi, dupg cat spline mitro-
politul din Tormon, avend pupa, temere de
D-deu."
E it Palatino huomo senza lettere, di mo]o
che appena sa scrivere it suo nome, ne sa altra
lingua che la Valacca e la Turchesca, ma e as-
tutissimo e artifitiosissimo, a illegitimo, inconstan-
te di sua natura, crudele, libidinoso, sprezzator

www.dacoromanica.ro
 61

'le consigli, precipitoso e, per quanto dice it me-

tropolitan° di Tormon, poco timoratod lddio.
La aceasta schitare a principalelor trasuri
morale ale lui Mihai, voift adaoga urmatoare-
le linit, trase diutr'un dor.ument ce l'am gasit
in Roma, care resuma principalele trasurt ale
exteriorului said fisic :
Este asemenea o marturie oculara, care
vede pe Mihai in momentul child da nu scim
ce nota Cardinalului (iathori
Cand. dete nota §i . . Card.inalului
.

llathori, in anul 1599, era in varsta de vre-o

36 ani, cu paral crapuiii, cu carnatiunea bru-
na, cu statura inalta dar usca.tiva, cu ochi a-
fundatT, cu privirea oblica, taciturn si pe
ganduri."
Quando diede la nota et la (nu se poate
descifra) al Cardinal Bat' on del 1599, era di
eta di circa 36 anni'), di pelo arso, di carnagi-
one bruna, di statura alta ma asciuta, di occhi
foschi, incavati, di guardatura torva, taciturn
e pensieroso.
Printre documentele ce mai am aici, Dom-
nil mei, relativ la Mihai-Viteazul, voiu mai
aminti o relafiune despre cele severcite in
Transilvania, In urma bataliei de la Goroslav,
scrisa in insql quartierul general a lui Basta,
de un. oare-care Vincenzo Zaccoul.
Aci gasesc amarunte asupra mortil lut
3.1.1ihai in carapia de la Torda, amarunte care
at interesul de a fi date de o raarturie oculara.
Pe langa faptele cunoscute §i relatate de
1) Aci este o eroare. Mihai Viteazul avea atunci 43 de ant

www.dacoromanica.ro
 62

totI istoricii, autorul relatiunet noastre ne face

sa asistam la o conversatiune intre Basta si
\lihai, din care se vede disentiunile ce esistait
Intro acesTe doua personage.
Mihai insciintazd pe Basta ca a doa di
de dimineata va pleca en vre o treT sau patru
sute dintr'ai set sere Fagarasi, ca sA 'st is ne-
vasta, copiit. Basta se incerca sal descon-
silieze, Mihai ins, pArasesce pe Basta cu ho-
tarirea de a pleca a doua 4i de dimineata.
I se atribue lui Mihai intentinnea de a
lua posesiune de Transilvania in numele son.
Basta chiama pe colouelul Zachel, cu ca-
re se concerta de a face prisonier pe Mihai,
qi da ordin colonelulut Pez, do a chema a do-
na, cli de dimineata in consilid pe printul ro-
man, si In urrnA, a'l face prisonier In numele
Maestatil Sale.
A doua c,li, v6dend pe Mihai ca strange
multi soldatt imprejurul set, Basta Ina, alts,
resolutiune ci chema pe Schorfstein, locote-
nent-colonel al infanteriei valoane, psi 'I dete
ordin de a merge cu o manii, din oamenii seT,
la pavilionul luT Mihai §i, a'l face aeolo pri-
sonier in numtle Imperatulut, si in caz cand
se va opune, szt '1 oraoare. 1.Irmeazh' descrip-
tiunea omoriret. liii Mihai, ast-fel precum o
nareaza tot,. istoricit
Autorul relatiunet noastre vorbesce de
nisce bartit cc s'ar fi Osit asupra lui Mihai,
9i pe care el pretinde ea, le-ar fi citit, si din
care resulth, Ya Mihai avea planuri perverse,
contrarii intereselor Imperatulul. Asemenea
www.dacoromanica.ro
 63

hartii compromiOtoare s'ar fi gg,sit gi asupra

banului Mibalcea. Se vede insg, ca toate a-
cestea sunt inventiuni, ca sg, justifice asasina-
tul lui Basta.
Nu voi mai nota din lunga relaciune ce
analisez, de cit faptul nerelatat, data nu me
insel, de nici un istoric adica cg, Basta, dupa
moartea lut Mihai a espedat in Valachia o a-
nume persoana, Ca sa propue boerilor alege
rea lui Marcu, fiul lui Petra Cercel, care se
afla langgt densul.
Aceste notiuni istorice le-am estras din Bro§ura
imprinaata in Bucurwi anul 1878 in tipografia Natio-
naliti a lug C. N. Radulescul, strada Academies, im-
pgrt4ite publiculul de C. Esarcu intr'o conferinta i-
nuM la Atheneul Roman. 'fh. C.
OBS

Zapis de marturie din Scobinteni.

Iatg, not Dumitrascu Stefan vel Logofet,
psi Ghenghea vel Vornic, gi Nicoara, hatman,
si Lupul vel Vist. i Savin vel spatar, si A-
postol vel Armas, gi Patrasco Basota Logofet,
gi Neagoe Postelnic, gi Dumitru Buhus Logo-
f6t, gi Arsenie Vorn. de gIoata, facem arAtare
precum au venit Inaintea noastrg, Toanta si
sorusa Dumitra, fetele 1ui Patrascu, nepoate-
le lull Ion Scobinu din Scobinceni, si de bu-
rsa voia lor, de nime silite nici asuprite v -au
vindut dreaptg, ocina for ysi movie din sat
din Scobinteni, ce'i In inutul Cgxligaturei,
dintr'o a sesea parte, jumrttate cu o a septea
parte din helesteu, ysi cu o a sesea parte din
moarii, si cu partea ce au in doug, helestee
www.dacoromanica.ro
 64

stricate, partea ce li se va ale;e, si cit tot

venitul, i acestea le-au vindut luf G-hPorghe
I: ()sea Vist. drept 60 taleri do argint.
Si au mai venit Inaintea noastrA Cornea
ficioru Gahiei si Verdenesei, si de bun. voiea
lilt, do nime silit, nice asuprit s-at vindut
dreapta, ocina lui, si cumparatura, dintr'acel
sat, din jumatate de sat din a treia parte a
cincea parte, si dintr'o a septea parte din he-
lesteu jumatate, si din a esea parte din moa-
ra jumatate, si cu partea In doua helestee,
partea lut ce se va alege, din ispisoc de cum-
paratura de la leremia Voevod, si acestea le-
an vindut mai sus numitului Jut Georgie Rosea,
t, isternic, drept 35 talon de argint. Si velend
si not aceasta de bunt voie tocinala i depli-
na plata 1-am facut dumisale, 7apisul acesta de
marturie pentru ca sM1 fie de credir4a, pans,
and Ist va face §i deres de la Maria sa Vod1,
ci spre mai mare eredintg, ne-am pus si pece-
tile pc nceasta adiv-6rata, cartea noastra.
(Iscalit) Dumitragu 'Stefan Vel Logof. (L. P).
Ghenghea vel Vorn. (L. P.) Nicoard Ilatm.
(L. P). fi top eel lalti boieri cati sunt numiti
la inceputill zapisului, impreunci cu pecpfile lor.
Pe pe Sirbie pe limba moldoyeneaseg am tal-
miteit la anul 1811 Fey. 16.
Clucerul Payal Dobrin.

Suretul acestul document-marturie, este in dis-

positiunea mea. 1 h. C.

www.dacoromanica.ro
 65

Zapis de marturie.
Iatt not Dumitrasc Stefan vel Logof6t si
Ghenghea vel Vornic §i Nicoara hatman si
parcalab Sucevei si Lupul vel Vist. si Savin
vel Spatar, i Apostol vel Armast, si Patras-
co Basota Logof6t, ¢i Neagoie Poste ln. psi Du-
mitru Buhus Logof6t, si Arsenie Vornic de
gloata, facem aratare precum au venit inain-
tea noastra, Stefana fata lui Dragan, strene-
poata lui lvascu, si do a ei bung, voie de ni-
me silita nice asuprita, s-at vindut dreapta o-
cina sa 1i movie, din a sesea parte din Scobin-
enT, a patra parte ce'i in tinutul Carligaturei,
psi cu loc de helestet in paraul satulu1 cat se
va alege, aceea o au vindut lur Gheorghie
Roca Vistern. drept 20 taler1 ban gata. Apol
not veclend aceasta de buna, voia for tocmala
si deplina plata, am facut si de la not mai sus
numitului lui Gheorghie Rosca Vister. acest
zapis de marturie, pentru ca swat fact $i Be-
res de la Maria sa Voda ; ¢i spre mai mare
credinta ne-am pus si pecetile pe acest adi-
verat zapisul nostru.
In lasi vlet 7136 (1627) Decemvrie 18.
(lscalit) Duntitrap Stefan Vel Logofet (L. P).
Ghenghea vel Vorn. (L. 13).
3 1 ecoard hatvean (L. 13). §i to(i ceilal i bo-
Teri sunt numii la inceputul zapis;Llui, im-
preuna' cu pecelile lor.
De pe strbie pe limba moldoyeneasclt am tal-
macit la anul 1811 Fey. 16.
Clucerul Paval Debrin.
Acest document este In dispositiunea mea. Th. C.
VOLUMUL XX DIN URICAR C. 5

www.dacoromanica.ro
 66

NOi MIRON BARNOVSKI MOVILA VOEVOD.

Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldaysea.
lata, iind inaintea noastra si inaintea bo-
x
erilor nostri-Stefana fata lui Dragan, strane-
poata lui lvaseu, si de a ei bung, voie de ni-
me silita nici asuprita, §-at vindut dreapta ocina
sa i mosie din sat din Scobinteni, ce'l in tinutul
Carligaturei, dintr.o a sesea parte din sat a
patra parte., si cu loc de helesteU in paraul
satului, insa partea ce i se va alege. si le-au
vindut acestea boierului nostru lui Gheorghie
Rocca Visternic drept 20 taleri de argint ; ysi
sculandu-se boierul nostru Gheorghie Rocca Vis-
ternic i-au platit ei tot deplin de inaintea noas-
tra. Drept aceia sa'i fie lui si de la noi, dreapta
ocina si cumparaturg ji danie si intaritura ; cu
tot venitul nestramutat nici odinioara in veci.
Scris de Vlasie diac.
In last let 7136 (1627) Decem. 19.
lnsust Domnul au poroncit. (L. P). Gospod
Dumitrase Stefan vel LogoPt.
De pe sirbie pe limba moldoveneasegi am tgl-
mAcit la anal 1811 Fevr. 16.
Clurerul l'avdl Debrin.
Acest suet este in dispositiunea mea.
Th. C.

ZAPIS, DE VINZARE
Adeca eu lonasco Moga feciorul lui Toa-
der Moga, nepotul Moghei Sulgearul, insumi
mg marturisescu cu estu zapis al meu, de
nime nevoit, nice asuprit, si am vindut a mea

www.dacoromanica.ro
 67

direapta oeinina qi mosie, din satu din Bralesti

de la Bahluiu, din jurnatate de sate, a treia
parte, lilt Dumitru Bultus visternic, dereptc..
40 de taleri, en totu venitu din tot local, ea
sa-1. hie ltu direapta cumparatura, si la a
noastra tocmala au fost oameni bunt anurne :
Constantin Ilabias, l Cazan Pohmat din Mulcel,
gi Tanasie din Verasam ysi Nicoara 'inteles-
cal de Covurlm, si dinaintea a multi oameni
bunt, si ett insttnii Gligorie Musteata am scris
en a nostra mina, printr acea not totT mArtu-
risim cum am ve(lut aceasta dare si plats, ce
mai sus scrie, ca sa aiba dumealut i zapis
a face domnesc, pre mar mare eredinca, ne-am.
pus psi pecetl ; adeverez. Pis of trivet's.
veleat 7137 (1628) Noemvrie 15.
(L. P.)
Pecetea Cazan Pohmat
* * *
Insa direasa ce am avut pre cea ocina
au pierit ettndu all venit Hanul din tam le -
sasca in Cara ; (11-;ei de sa vor gag. andu vru-
deva, sit n-aiba a sa creade la samentia ram,
sail la alp'. oamenI. (Nicoara Vintelescul, si al-
te done iscaliturt Incurcate, §i o pecete mica).
Acest zapis este seris pe h rtie, Qi s afi in
dispositiunea mea. Th 0.
ZAPIS DE VINZARE
A decal eti Toader diaconul de Barlesti ysi
Cu soru mea Marica, feciori Zaharil BeneT,
nepotT Stancal, stranepocl Mogii,T, asijderea gi

www.dacoromanica.ro
 68

silmen4ia noastlq Anton feciorul lui Feteon

nepotul FrAsinei, strdnepotul Mogru, gi eu Flo-
rea gi cu fratii mei Cozma gi Vasilie, gi soru
noastrl Palaghia, feciori Tudorei, nepot Draghi-
nei Prtgcoae, strrmepoVi Mogra, gi ea Vasilie gi
cu frap mei Gligorie gi Ionagco Burki gi Be-
nea gi Isaico gi surorile noastre Ana gi. Al-
ba, feciori Alexandrei nepotu Stancai, stranepoti
MogL, toti nepoci gi strAnepop: Mogra, mArtu-
risim cu cestu zapis al nostru, cum not de bu-
nA voea noastrri, de nimene nevoid nici asu-
prici, ce de buna, voe a noastra, ne-am tocmit
cu dumnealui visternicul Buhug, de i-am dat a
nostA, ocina gi movie din giumetate de sat
do Barlegti, ce s5, imparte In patru pail', tree
pare din vatra satului gi din tr'apg gi din
Carina gi din final, cu tot venitul ce va fi, gi
dumnealui ne-au dat din giurnAtate de sat de
siligtea CadirAzenilor, giumiltate cu tot veni-
tul ce va fi, ocina dirept ocing, gi bani 50
de zloti bg,tuci. Si ne-am tocmit cu dumnealui
dirept aceia, ca s4'i fie dumisale ocina gi mo-
gie gi cuconilor gi nepotilor dumisale necliltita,
Did d6n5,oar, In veaci, gi nime din semil4ia
noastrA, ca sg, n'aibii, a sa amesteca la aceasth,
adevaratt a nostra, schimbare, prilejitu -s -att In -
tocmala noastra, lonagco Moldovan gi Gheor-
ghie Dondrtg gi Costln, gi Sava, gi Vasilie gi
mulci oameni bunT. De aceasta marturisim cu
aceastI scrisore a noastrI, gi pre mai mare
naIrturie pusu-ne-am gi pecetile, gi eu Savin
am scris, BA se gtie ; let 7147 (1639) Fevruarie 27.
(UrmeazA trey peceti puso din fumy.
www.dacoromanica.ro
 69

Pecetea Anton i Toader diaconul. Pecetea

Floarei, urmeaza 8 punerl de Beget.
Cozmal Vasilie, Gligorie, Ionasco, halm
Acest zapis in original scris pe hartie, este in
propietatea mea.
111= 7h. C.

NOI ION VASILIE VOEVOD.

Cu mila luT Dumnezeii domn fera Moldova.

Viind Inaintea noastra, si Inaintea a for

nostri boerT marl' si mid al' Moldovei, sluga
noastra Iftimie cu un zapis de marturie de la
Ursul Vartic, vornic, si de la Pan Soltuzb. din
lagt, si de la Gheorghie din Bargaoani, si de la
Macsim, si de la Onciul ot Prajegti, gi alct oa -
raeni bunt' si batrini, aca scrie gi marturisie
Intriacestu zapis, precum au venit inaintea
noastra Mateiti ficiorul lui Stoian din Ganesti,
do a for bung, voie, de nime silica nisi asu-
Frith, gi ad vind.ut a sa dreapta ocina si mo-
cie a patra parte din sat Dracseni, cu tot ye-
nitul si cu iazti ce s'ad alesti, si all vIndut
slugii noastre lui Iftimie, in patru aecv de gal-
benT, qi s'ad sculat sluga noastra Iftimie, gi all
platit deplin acesti bani, patru 4edi de galbeni
In mamile lui Matein ficioru lui Stoian, care
s'ad scris maY sus.
AOderea all argtat Inaintea noastra si alt
zapis cu marturia de la Ursul din Sireoni, gi
de la Statie cupecit ot Iasi, si de la Gheor-
ghie Bocul, $i de la Gavril Siminiceanul, gi
de la Ionascu Balici vatau, si de la Stefan

www.dacoromanica.ro
 70

Baron, si de la alts oamenI bunt si batrInt. A.-

Ojderea scrie yi marturisie Intra cestu zapis,
precum au venit inaintea noastra lurasco fi-
ciorul pope' !ui Gavril din Ganesci, de a for
buna voie de nime silitu nice asupi*ti, si att
vindut a sa dreapta ocina yi mosie, a patra
parte tij d'intr'acest sat Draeseni, cu tot ve-
nitu i cu partea din iazu, si cu loc de pri -
saca si au vindut slugeT noastre Jut Ittimie, pentru
un cal bun, si alt cal bun, si un cal murg in
patru deei de galbeni, si s'ati sculat sluga
noastra Iftimie, qi au platit acesti eat deplin
40 de galbeni in mitina luT lura§co fecior po-
pil lui C-kavril carii s'au scris mat sus.
A.s:'iderea no-au aratat inaintea noastra Si
.11t zapis ff. i cu marturie de la lonasco Avram

biv vornic, si de la Ursul Vartie vornic, ysi

de la Andrei stolnic din Politeni, si de la,
A ndonic of tam, si de la Ionasco 133ncovict,
si de la lonaseu Znpcul, si de la Gavrilita, si
do la Constantin si de la alti oament bunT ysi
batranY, asa scrie si marturisie Intra acest za-
pis, precum au venit inaintea noastra Nicolae
ficiorul I altatului biv pitar, de a for bun voie
de nime silitu nici asuprith., gi ati vindut a sa
dreapta ocina si mosie, fratelui sett Grigorie
vi but roader ce s'au ales dintra acest sat Drac-
seni pentru noun deei zloci batuti, vi au vindut
i'oader vi Grigorie, partea for din Lehaceani.,
si s'au sculat sluga noastra Iftimie, i att pla-
tit deplin acesti. banI, noun deci zlott batuti, In
mana lut NecolaT ficiorul Baltatului, biv pitar,
si not Domni cu tot sfatul nostru, precum am
www.dacoromanica.ro
 71

vt)dut adevarat zapis, si cu marturia acestor

oameni burg, asa am scris, si cu marturia dom-
nea,ea, precum am creclut, si de la not Inca
am dat i am Intarit slugii noastre lut Iftimie,
partile tale sus numite de ocina din satu
Dracsent, sa fie si do la Domni, dreapta ocina
i rescumparatura, si uric si intaritura, cu tot
venitul neclatit sa fie, pang, in vecill vecilor
amin.
V eleat 7147 (1639) Mai 10.
Acest suret scos de pe eel sirbescu, scris pe liar-
tie, se afig in dispositiunea mea. Th. C.

UN TIGAN YINDUT PE UN POLOROC CU

IIIIERE.
Adeca not loan Focea Uricar cu femeia
mea Marica, stranepoata Petrel Ezereanului,
scriem si marturisim cu scrisoarea noastra,
cum not de a noastra bung voie am vindut
al nostru derept tigan anume, Ionascu fecior
lui l'rsu Piseoae. Acesta l'am Vindut dumisa-
le Vorniculut Savin derept un poloboeu de
miare, pretuit derept deco galbeni, cu fecioril
lui, ce va avea. Ce, west tigan, este mie dare
ci miluire de la Maria Sa, Domnul nostru
Vasilie Voevod, pentru slujba noastra, ce am
slujit Maria Sale. Alta s'att tras si de mode
de pre Tulea.
Deci sit'T fie dumisale tigan si rob cu fe-
ciork lug ce va avea, §i ast faca dumnealul
direase domnesci, ca si eti direase ce am avut
www.dacoromanica.ro
 72

de dare §i Ze miluire de la Maria sa Voda,

Inca le-am dat pre mana dumisale, §i in toc-
mala noastra fost-au G-hearghel de Bragiioani.
qi Constantin Buhufb §i Arhip de Prajasci, §i
Mafteiti Stiian, §i. mai pre mare credin0 scri-
s-am eti cu maa mea, qi am iscalit : sa se scie.
u Prajesci velet 7199 (1641) Ghenarie 17
Mafteiii (L. P.) (L. P.)
Gherghel.
Ion Focea uricar, Constantin Buhtq, isal.

Acest document in original, scris pe hartie ; se

aflit in dispozitiunea mea.
Th. C.
NO! IOAN VASILIE VOEVOD.
Cu mila lux Dumnerleu d09712/ Ora Moldova.

Viindu inaintea noastra §i inaintea al no§-

tri boeri ai Moldovei marl §i midi, boerul
nostru Dumitru Gheuca biv Vornic §i popa
Grigorie qi alte neamuri. lor, §i s'aii tras fait
Inaintea noastra cu sluga noastra Mateitl Sto-
ian §i cu Nicolai §i cu alt neam al lor, pentru
satul Dracsinii, ce este in inutul Tutovel, 4i-
cendu-re Dumitru Gheuea §i popa Grigorie §i
alte neamurile lor, precum este acest sat dreap-
th ocina i movie a lor, dar Matei Stoian §i
NicolaY s'ab. sculat qi ati aratat uric Inaintea
noastra, de la alci domni batrini, qi Lug, Ma-
tel Stoian ri Nieolal ati r6spuns Inaintea noas-
tra, precum ati cumparat tatal lor Ursul Bal--
www.dacoromanica.ro
 73

catul biv Pitar, si au arAtat ca este cumpara-

tura de la alI Domnl, i Nos.( Domnil cu tot
sfatul nostru nu le-am eredut lor, si am trimes
cu carte Domneasca la oameni buni, precum
ca sa o-ia cu sufletele seale, gi cars all inut
din batrenit lor, asa se cado sa, die si de acu
In.ainte : gi acesti oameni buni din eel de a-
proape i megiasi, asa au luat cu sufletele seale :
precum n'are nimie Dumitru Gheuca biv Vor-
nic i cu popa Grigorie si cu alt neam a lor
la acest sat DraesiniI ca all luat fora de tale.
Dupa aceia Dumitru Gheuca cu popa Grigo-
rie 1i cu alit oameni al lor, n'ai'l vrut sa le
lase lor dupa leage, precum all cis aces oameni
buni ; apol au facut sa jure Mate] Stoian i
Nicolal cu : 24 de oameni buni in sfinta bise-
rica pe sfinta Evanghelie, precut]] n'are nice
o treaba Dumitru Gheuca si cu popa Grigorie
gi cu alt neamul lor inteacest sat ce s'att scris
mai sus, DracsiniI, anume bojilnil : lonaseu din
Onesa si Zaharia gi Rauca ot Gherghesti $i
'Tsarina ot Tifesti gi Andonie din Pol4enT gi
Grigorie Ciosul din Balitesti si Maxim ot Ca-
lamenesti i Antanasie ot tam si Costin si
Loan Drasalia ¢i tefan Barsan i Vasilie ot
Florintesti gi Jilcul ot MicestY gi altul Vasilie
ot tam si Neania ot Obirsie psi Gheorghie ot
tam si Dumitru $i Constantin ot V oine$ti ci
Ignatu Cocioba i Matel ot tam si lirsul ot
GaltestI si slugile noastre, Mata Stoian gi Ni-
colal si alt neamul lor, s'ad indreptat gi s'ad
pus qi cu condeiu Sn visteria domneasca cu
54 de zloV. tatarescl, precum ca sa, alba a 0-
www.dacoromanica.ro
 74

nea a sa dreapta ocina si mosie, satul Dracsini

cu tot venitu ; dar Dumitru Gheuca si popa
Grigorie si alt nearnul lor, s'aft remas inain-
tea noastra, si inaintea at no;trf boor', sa n'ai-
ba a trage Dumitru Gheuca biv Vornic si cu
popa Grigorie si cu alt neamul lor pe slugi-
le noastre, pe plate' Stoian si pe Nicolas si pe
tot neamul lor, pentru ca sa iaie Dana in veacii
vea,cilor, si niminea ca sa nu se mestice inain-
tea acester. card' a noastra, ca singur Doranul
au poroncit.
V cleat 7149 (1641) Fevruarie 3.
Acest document tradus de pe Sirbie se afla in
proprietatea mea. 1 h. C.

NOI IOAN VASILIE 1VOEVOD.

Cu mila lL Duntnezeu dome tepee Holdover.

Wind inaintea noastra si inaintea al nos-

tri boieri marl si mid sluga noastra Iftimie
vatau si au aratat inaintea noastra din zapis
si marturie de la slugile noastre Isac Uread-
nic din B'rlad si Raclis curtean, si de la lo-
pul cupqu si de la lonasco Baltag, si de la
Ursul Aprod de la Zmiani, si de la multi
oameni bun' slug' domnesci, scrie si martu-
risie intru cestu zapis, precum ad fost cumpa-
rat sluga noastra Dumitrascu Gheuca, unele
par' de ocina din satul Dracsini, ce este pe
piraul Studenec, in cinutul Tutovei, si el au
Lost cumparat de la Oprina soacra Stancai, si
de la alt' frac' a Stancai, de la Dokia, si de
www.dacoromanica.ro
 75

la Toader Balcatul, si de la Nicolai, fieior Ur-

sulni pitar, toata partea, for ce se alege, junta-
tate dintru acesta sat ; dar sluga noastra sus
numit Iftimie a,u intorsu tot]. banii lut Dumi-
trace° Gheuca, tot]. cat]. au fost dat el pentru
acea parte ; ca Iftimie ad avut ceea-l-alto ju-
matate de sat, dreapta cumparatura mat inain-
te : dar sluget noastre lui Dumitraseo Gheuca
nu s'ad ctVut lut sa cumpere dintru acest sttt
Dracsint, ea aft cumparat sluga noastra Ifti-
mie mat inainte, ceealalta junaatate sat din Drac-
sin]. ; luat Dumitrasco Gheuca at lui
ii -ad
dreptt ban clitt au fost el dat, de la Iftimie
septe- deer si einel galbeni ungureset, ban): ga-
ta, i not Domnul cu tot sfatul nostru, precum
am vetjut acestu adive'rat zapis, i marturie,
si intoarcere, am crOut, si de la not Inca am
dat si am Intarit slugel noastre sus numit lut
Iftimie vatait, la aceste sus numite parts de o-
cina din satu Draesint, ce s'au alesu jurnata-
to sat din vatra satulut, si din ctimpu, si din
fanete, gi cu vad de moara pe pIraul Studs-
nec, gi cu iced de prisaca, ysi cu tot venitul
ce este a lut dreapta cumparatura i intoarcere,
precum este lut si de la not dreapta (Aqua §i
eumparatura §i intarire ki uric, Cu tot venitul,
neclatit pang, in veaci, si nimene sa nu sa, scoale
Inaintea earth noastre, e4 singur Domnul au
po roneit.
eleat (7153) 1645 lunie 11.
Acest Buret scosti de pe Sirbie, este in proprie-
tatea mea. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 76

NOI GlIEORGITIE STEFAN VOEVOD

BojiY Milostiu Gospodar Lentil Moldayscoi.

Datam cartea domniei meale slugii noas-

tre Grumazii cgpitanul, ca sg fie tare si pu-
ternic cu carte a domniei meale, al aibg, a Linea
si a opri toatg parte de loc din sat din Manzesti
of volost (tinut) lasi, care parte de loc au fos-
tu dat unei kernel. anume Sohiicgi do doamna lui
Vasilie Vodg, awl' i-at slujit. Pentru aceea
ca sg aibg a o tinea, si alt nimea sg, n'aibl
treaba ; pentru aceea ca sa aibg, a'si kiema si
oameni streini din alte On', fie ce limba vor
fi, sit vie sg, se asezg acolea la acea siliste ; iar
dacg vor veni si se vor aseza acolea, de la.
domnia mea vor avea slobozenie In sese al, si
vor fi In pace de dajde si de zloti, fi de lei,
si de taleri si de galbeni, si de orti, si de ilis,
si de sulgiu, si de alte &xi si anggrii, ce vor
fi, pre alp misel in Ceara domniei mele, nice
lucru vor lucra, ce de toate vor fi in pace.
Asijderea s i volt pgrcalabI de acel tinut si olg-
cam, si podvodari si . . . . . si desugubinari
Intru nimicg, s nu-1 Invaluiti. lar cine'i va
Invglui, bine sg, scie cg, va fi de mare certare.
Toe pisem (Aceasta scriem).
Saam gospodin veleal.
In lasi let 7164 (1656) klartie 12.
(lscglit) Gheorghie Stefan Voevod (L. P. mici).
Aceastit carte domniascit In original scrisA pe har-
tie este In dispositiunea -mea. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 77 ---
Vinzare a trei rozoare.
lath, Ila fratele lui Gheorghie, am vindut
partea unui rozor in moarA; asijderea $i b'o-
lofia fata Alunteanai, Tar partea a unuT rozor
in rnoarI; pre aceste doug rozoare 4 ughi.
Asijderea si altu rozor care rat& vindut
Toader Raul, cu vArul seu larul si cu vdru
sett Gontea, cum am dat prea eel rozor 6 ughi
din naintea a multi oameni buni, anume Isai-
1A, si. Gavril dea-colea, si Tarsita de a colea
si Andreiti ot tam, si Stan ot tarn. DecT noT
acesti oameni buni ce mai sus scriem v64end
noT tocmala de buni, voie si plat/ deplin, ne-
am pustt si degetele.
SA se scie de and foametea de era naer-
ta In 68 ughi.
Veleat 7169 (1661).

Acest zapis este scris cu slove colturate, anevoie

de citit. Originalul este in proprietatea mea. Rozo-
rul este parnintul cuprins intre canalul prin care se
aduce app, la moarI. Th. C.

ZAPIS DE VIE.
Adeca eb. Anghel sin Obrejie ot FocOani
scriu §i mArturisescu cu acestaq al mien zapis,
ca O. fie de mare credintI la Diana el e Osa-
sul, cum sa se scie a 1-am vindutu un po-
gon de vie in dealul in Odobesci, direptti cle.
ce ughi haul gata, $i l'am vindut de a mea
buns voe, de nime -silit, de nime nevoitu, ci

www.dacoromanica.ro
 -78
de buna voia mea am vindut acestu pogon
de vie, ca sa,-1 fie lui mosie in veci, lut
i ficiorilor lui si nepotilor lut, (At' Dum-
nedeu Tar darui, si la tocmala noastra fost-au
mulct oament bunt din prejurul loculut, si
din sus si din jos, si Cu stirea tuturor fratilor
nostri, si a toata ruda noastra, si marturie an
fostu multi ()amenl buni, anume Ion Bilain ot
Focsiani, i Bejan sin Bit iu, i Istratie Ivan
i Albul sin ot tam, i Fatul ot tam, i
Tatar sin Condrea ot tam, si s'an facut in ca-
sn Kirei acesta zapis in tirgu In Focsani.
Measetu Martie dens 20. Leat 7170 (1662.)
Si am scris eu Vasilie Varnecul.
(Urmeaza sese semne do deget).
Acest zapis interesant In privino, ortografiei, este
scris pe hkrtie, §i se afla in proprietatea mea.
Th. C.
ZAPIS DE P/i3IINT DIN MICETi.
Adeca eu Dlirca ysi Maria, fetele ZarieT,
nepoatele lui Dragon, stranepoatele lui Marcu
din Micesti, scriem i marturisim cu cestu za-
pis al nostru, cum not de buna voia noastra,
de nime silite nice nevoite, am vindut a noas-
tra direapta ocina si movie din sat din Micesti,
din partea Ladei a cincea parte ; am vindut
dumisale lui" Constantin sin Iftimie drept de-
ee lei bite (batuti) din vatra satulur, si din
eampu si din padure si din ponliit, ysi eu va-
duri de moara, si din iazuri, si din tot locul
eu tot venitul ce se va alege din partea Za-

www.dacoromanica.ro
 79

rie a cincea parte, sa't fie dumisale direaptg,

ocing, si mo§ie de veaci ; i aceasta tocmala
s'au facut denaintea a multi oameni buni razesi
ce s'au prilejit, anume : Irimia de Micesti, si
loan Calugarul de Nlicesti si Constantin ot Nli-
eesti, i loan Mesterul, si Kiriac ot Glierghesti,
i alci oameni mulo ce s'au prilejit la aceasta,
tocmala. Si pentru credinca ne-am pus si dege-
tele . sg, se scie.
Let 1662 (7170). Mart 27.
Constantin.
Irimia. Ion. Kiriac. Mirca. Maria.

Acest original este in proprietatea mea.

Th. C.

Zapis de la Mdnastirea Barnovski ce vinde

o vie paragina de hi Copoil litnp,11 MO.

A deca not ermonali losafu egumenul,

ysi monahul Gavrilie ba'tranul, si popa Parte-
nie batranu, si alct caluggri, tot soborul den
sfinta monastire, ce se kiama a 1w. Barnoski
In trigu in las, uncle). hramul Adormirea
Preacistei, scriem ysi not toci marturisim cu
tot soborul, cum not de nime nevoid, nisi si-
lici, cc de bung, voiea noastrg, am vindut o
paraging, de vie, ce aii fost dreaptg, a mangs-
tirei, in dealul de la Copon care
; vie este pre
linga, I ricu a fata lui Procop, §i intro Dami-

www.dacoromanica.ro
 80

an; aceasta vie paragina o am vindueo not tot

soborul acestora ce seriern mai sus, Maricu-
tei fata lui Procopie yi vecinulul ei luT Damian
drept cinci cieci vedre mustu, si sa aiba a ne
da vinul, acmu In toamn5, sa nu mai treaca ;
insa aceasta vie paragina n'att avut garduri nici
in deal nici in vale ; ce veclend a se stria,
bucatele acestor oamenT, pre gardurile para-
gine noastre, o am vindut lor, fiind pre lIngg,
vine lor, i neineap6nd alcii ; pentru aceia ca
sa le fie lor dreapta movie in veacT aceasta pa-
raging, si nime dintru fratii nostri calugaril
sa n'aibI a strica aceasta a noastra vin4are,
iar pentru mai mare credinta am pusti pece-
tea SfinteT manastiri, si am si iscalitu cu ma-
nule noastre, catra acestn adivaratii zapis al
nostru, ca sa fie de credinta. §i eu Apostolb.
uricariu Tecuceanu am scrisb..
u Ea§ (1664) 7172 Iunie 28 dni.
lscalitura egumenuluT Iosaf, in grece§te.
(L. P. bisericei)
Originalul este in dispositiunea mea.
Th. C.

NOI ILIAD ALEXANDREF V OEVOD.

Bojio Milostio Gospodar Zentli Moldayscoi.
Scriem domnia mea la sluga noastra, la A-
postol din Simeani, damu-v6 stire, deaca veci
vedea cartea domniei meale ; Tara to sa, mergi
la sat la Ganguresci ce Taste pre Prut, si sa
strangi oamenT buni de prin prejur megiesi,

www.dacoromanica.ro
 81

si sa alegt o parte de movie de acolo din satti

din GrangurestT, ce se va alege partea luT An-
dronic, care parte Taste vinduta socrulul Rusu-
lui hotnogul, precum are si zapis pre aceea,
parte de movie ; deci precum ii serie zapisul
sa'l alegeti, despre alci razasl, gi precum vecT
.socoti en oamenT bunT, si va alege, sa facep.
o marturie ; sa ne dap.' stire. Za toe pisem.
(Asa scriem).
u Iasi veleato 7176 (1668) Mart 4.
Sauna Gospodin reci (L. P. marl). lard de
va hi poveste,i intr'alt hip sei vie de fald.
Solomon Birlddeanu Vel Logofel.
Originalul acestei cArti domnesci este in proprie-
tatea mea. Th. C.

Not TEFAN PETRU VOEVOD.

Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldarscoi.

Dat-am cartea domniei meale slugii noas,

tre Mirzaeului hotnogului de calarasT, sa fie
tare si puternic cu cartea domniei mole a ji-
nea si a opri a la -direapte mosiT, gi cumpa-
raturi ce are pre zapise de cumparaturi din
sat din ScortenT, partea Iui Lohanas, si din sat
din Copaceana, si din Faur, si din 'd atcam,
si din Lungeam, si din Voroveani sa aiba, a
le lua de a zO.cea din pane, si din fin si din
tot venitul ce se va aleage prey aceale hotare,
si din vin de la VitranT. AsIsderilea sa alba
VOLI1MUL XX DIN URICAR C. 6

www.dacoromanica.ro
 82

a opri pre VIrnil din sat din Lungeani des-

pre partea Stratului, 8i sa aibA a spune reze-
silor, pentru un vad de moara ce iaste la Scor-
teni, anume 1uT Ivan si Jul .1rna. sa ezascA
acolo acel vad de preunA cu MIrzacul, cine
eat Ii va fi partea, intr'o luna. : iar carele nu
va vrea, sa ezasca pang, la zi, sA aiba MArza-
cul a ezi yi pArcile for ; Tar cui va pArea en
strImbul, sa vie de fact, Inaintea domniei mea-
le, si aduca. i direasele cele cc va avea
'34'0 Intreabe.
Saam Gospodin veleal.
u Iasi 7181 (1673) Mal 20.
(L. P. mart).
Asijderea 86, aibt a lua i lui V Ascan
fracilor sel vor hi . . . .la Voroveni.
Acest acts in original de la Stefan Petriceicu
Voda, este in proprietatea mea. Th. C.

ION ANTONIE JUJSET VOEVOD.

Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldaysca.

Data cartea domnia meale slugei noastre

Marzaculul hotnoguluX, spry cea (cnrb/A) sa fie
tare $i puternic cu cartea doranieI meale a
vinea si a opri toate mosiile 1ui ce are, si
cumpArAturl pre undo vor spune zapisele, din
sat din SconenI $i din Voroveani, si diu V1t-
canI partea, si din Fauri si din Co-
pAceana, si din Lungeani, aceale mosii sA le
fie partite luT ce i sa (vor veni) pre aceale-

www.dacoromanica.ro
 83

hotare, cu tot vinitul, §i sg, le zg.ciuiasat din

pane, §i din fin §i din vin, §i din tot ce se
va alege in partea noastrg, Marzacul. A§Ij-
derea BA aiba, a spune la ace): raze§1 ale§i, ca-
re au mo§ii cumplaraturi in Scorcem anume :
. . lui [van §i fraci
aT Varna, sg, ezascg, cu tocii, cene§ pArcile u-
nni end ce este la sat la Scorcern, §i sa li
sg, puie di dinaintea camera bun): ci bg,trani.
To e pirt. (Aceasta scriem).
n la.§i, leat 7184 (1676) Mart.
Saam Gospodin red (instill' Domnul
ad clis).
(L. P. man)
Acest original este aeteriorat, in cat lipsesc cite-
va cuvinte. El este in proprietatea mea.
Th. C.

Scrisoare de martarie a moliei Mireefoti.

Seubo me Antiohie Jora vel Logolet,
i Ion Buhus bi,v vel Logof6t, i Lupul Costa-
ke vel Vornic, dolni zemli, i Neculal Costin
biv vel Vornic, i Manolache Ruset vel Vor-
nic visneai zemli i Pav61 Ciocarlan biv vel
Vornic, i Dumitrascu Racovitg, Hatman, i Par-
cIlab Suciayski, i NeculaT Ruset vel Postelnic,
i Maxut biv vet Postelnic, i Deadiul vet Spa-
tar, i Savin vel Ban, i Ion Sturza vel Pahar-
nic, i Dabija biv vel Paharnic, i Gavril Mi-
clescul biv vel Paharnic, i Ion Paladi vel Vi-
sternic, i Gheorghie Apostol biv vel Vister-

www.dacoromanica.ro
 84

nic, i Ilie Catargiu biv vel Visternic, i Preda

Pa lade vel Stolnic, i Constantin Costae'i e vel
Comis, i lonasco Is6,cescu vel Medelniceriu,
i Solomon Costake vel Cluceriti, i Stefan Lu-
ca treti Logofet §i alti boeri de Curtea mitirieY
sale lui Voda : scriem si dam scire cu aceasa
scrisoare de marturie a noastrk. Precum au
venit Inaintea noastr1 a tuturor, cinstit fratele
nostru Dumnealui lordake Ruset ce ati fost
Vornic mare de -taxa de jos, si au jeluit la
not cu mare jalobg, precum Lars perit toate
dreasele a unui sat intreg, anume Mirce4tii de
la tinutul Sucevei. Care acest sat iaste de lin
ga altu sat a Dumisale, anume Scheia peste
Siretiti, care acel Fat Mirceastii i cu vecini
cu tot II iaste cumpiirAtura dumisale de la . .
fata PrAjescului, ce au tinut-o Necu-
lai Stircea, drept 500 lei, ban): de argint, §i
cate drease §i zapise au fost acelui sat si nou6
i vecht, toate s-au rasarit, fiind legate la un
lee, si au lipsit din mana Dumisale, avend
si Dumnealui multe tulburari, si stramuandu-
se dreasele din loch in loch, perit drease-
le acestui sat care scriem mat sus, anume Mir-
ceastii de la tinutul Sucevei.
De care veclend i not adeverat §i marea
jalobI Dumisale atrii noi, am ,cre4ut ci am
sJeotit ImpreunA cu totii, de i-am facut Dumi-
sale aceast4 scrisoare a noastrg, de marturie
i intArituri pe aceal sat de mai sus numit,
anume Mirceastii de la tinutul Suceavei cu ve-
cini Cu tot si eu tot hotarul satului, carele si -au
cumparat Dumnealui pre ai se): drepti bani
www.dacoromanica.ro
 --85
500 lei, bans de argint, de la fata
Prajescului, ce all tinut-o Neculai Stircea, ca sit
aiba credintl, cum ca, este dreapta mogia gi
oumiAratura a dumisale. Pentru aceea gi de
la noi, ca saii fie dreapta ocina gi mogie gi
eurnparatura gi jupinesei D-sale ficiorilor
gi nepotilor dumisale in veci. Si sa alba dum -
nealui a-gi face gi ispisoc domnescu den tgritura.
Tarii aceale drease gi zapise ce 1-au perit, de s'ar
timpla von tr-o vreame ca sa Iasa cineva cu
dinsele la ivaIa, on la ce judetU s-ar timpla,
sa nu se tie in sama, ce sa aiba, a se lua, gi
sa se dea la nAna dumisale, lul lordaki Ruset
vornicul, sat la flit dumisale, intr'alt kip sa nu
fie. §i pentru mai mare incredintare gi In-
tAritulq ni-am isealit cu totil. Si eu Aesinte
Uricarul am scris ca sa se scie.
u Iagi velet 7216 (1708) Fevruari 20 dni.
(Iscal4i toti boeriI de mai sus pomeniti).
In 4ilele lut Mihai Racovita, V oda Intr'a
doua Domnie.
Aceasta inArturie data de 21 boierT insemnati,
sub scrisi cu totii in ea ; aceste isc litur1 ar putea ser-
vi la paleografie. Dace, voiti fi lolesnitti, void cI.uta a
le litografia, spre serviciul public. Originalul scris pe
hartie groasiL si mare este in disposititmea mea.
Th. C.

Io 111Eihai Raeovilit Voevod,

Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldayscor,
Adech, au venit din naintea noastra, gi
din naintea tuturor a for nogtri moldovenesci
boiari a marl gi a mici, credincios gi cin-
www.dacoromanica.ro
 86

stit boiarinul Lostru, dumnealui lordaki Ruset

biv vel vornie doluel zemli, gi aUi fleut mare
jaloba la Domnia mea, pe cum I-ail perit niste
drease a unul sat intreg, anume Mirceastil la
tinutul SueeveT, care acestu sat Mirceastii Taste
Tanga alt sat a dumisale anume Skeea prea
Siretiu, care acest sat MirceastiI vi cu vecinii Cu
tot ii Taste eumparNturil de la . . . . fata Pra-
jaseului, ce ate tinut-o Nicolas Stircea, dreptu
500 lei bani do argint ; gi cite drease ad a-
vut de la vinclatorul acelul sat Mirceastilor vi
veki si nout3 toate s'ad rciscirit, find legate la
un loch, si ati lipsit din mina dumisale, avend
si dumnealui multe tulburari, si strAmutandu-
se dreasele din lout in loch, I-ati perit toate
dresele acelui sat, care scrie mai sus anume
iVlirceastil de la tinutul Sucevei.
Decl v64lend domnia mea adeverata si ma-
re jalobA a dumisale, am socotit impreund cu
tot sfatui nostru, gi m'am milostivit psi I-am
dat i 1.-am inarit prea acel sat intreg ce s'ad
numit mai sus anume iVlirceastif de la tinutul
Sucevei, cu vecini cu tot, si cu tot hotarul oatulul
carele graft cumparat dumnealui pre al sei dreptl
balm 50J lei banl de argint de la
fata PrAjascului, ce ad tinut-o Neculal Stircea,
ea sa'i fie psi de la domnia mea dreapta oeinA
si movie si cumOrMura, gi jupineseI dumisa-
le, si fiilor i nepotilor dumisale, si uric si
intaritura cu tot venitul statator in veaci, cAei
s'ad cumparat pre al sei ban): drepo. Iar
aceale drease gi zapise co i-au perit, de s'ar
ti npla vontr'o vreame, ca sa lasa cineva cu
www.dacoromanica.ro
 87

dinsele la ivala, on la ce judet s'ar timpla

sa nu se ie in sama, ce sa alba 4 se lua si
sa se dea la, mans, dumisale, lui Iordaki Vol--
nicul, sail la flit dumisale ; psi altul nimea sa
nu se amestece.
Tread sim listomi gospodvami, taco pot-
vreadihomi da znaetsea.
u Iasi vleto 7216 (1708) ifi'evr. 21 in a
doua, Domnie.
No 111iltai Racovitei V oevod (L. P.)
(Iscalitura cea mare)
Acsintie Uricaru.
Acest brisov saris pe Brae groasit, pronumitA
turceasa, este In pastrarea mea. Th. C.

ZAPISU DE PRISACA.
Adica eta Dip, remeia lui Stefan, nora
lur Gligoras Badie, si copiii mei, anume : Mi-
halache si surorile, facut-am zapisul nostru la
mina lui Stamatie, precum sa se stie ca, i-am
data un loc de prisaca pe cat tine cu pomil,
nucT, perji, din Garceni, din partea lui Tee-
man, sa se stie, ca i-amu data danie pentru sufle-
tu soculuT meu si a socrului meu, sa'T fie is dreap-
ta movie si ocina dumisale lui Stamatie, cu-
conilor dumisale, In vecT de veci. Si intre-
bal si pe fratii socrului meu, si pe Neculai di-
aconul, si dideiu cu voiea tuturoru, ear tine a
mai Intoarce din fratiT meT, sari ficiorii meT,
se fie blestemacT ca Iuda, pentru cad all fost
cu voiea tuturor. Si pentru credina ne-am
www.dacoromanica.ro
 88

pusu vi degitele. Aceasta scrisoare s=au facut

dinaintea a multi oameni bunt care mai josti
s -au
u let (1712) 722() August 23 dni.
Lupa sin Ion Vasile.
.* * *
Aceasta cope s prescris de mine, de
pe cel adivArat orighinal Intocma, pe cat s'att
pututb. Intelege, si am iscMit.
Theorghe Roiu Sardariu.
1828 Septemvrie 5 satul Todiresti.
Originalul acestul zapis este in proprietatea mea.
Th, C.

Zapis pentru un pogon tai jumatate de vie.

Adecit en Stefan Okiul §i cu femeea mea
loana vi cu ficiorii nostri, facut-am zapisul
nostru, la mana dumisale jupInului Costakie
logofaului, precum de nime silitu nici asu-
pritn, ce de a noastrA, bunt voie, am vindut
a noastra dreapt4 oeina $i movie un pogon ai
jumiltate cu trey pr4jini, ce am lAsat de casoe
In deal la Deoketi, care ad fostu movie vi mie
cumpatitturA de la un frate al nostru Bejan
Hrategan, si via am fkut-o not, ca sa, avem
a da dumisale si zapisele cele veki ; vi am
vindut dumisale dreptu lei, si ne-au
fkut dumnealui plat deplin. Deci si not am
fkut adiv6rat zapis al nostru, la maim dumi-
sale ca sX-i fie dumisale dreapta ocina si mode
www.dacoromanica.ro
 89

dumisale qi Jupinese dumisale i cuconilor

dumisale, cAci not am intrebat toate rudele
noastre, $i nime nu s'au afiat sa, o sprOneaseci,
§i candu s'au flicut acestu zapis s'aa facut de
naintea a hoer): si a preotT, i mu4T oameni
bunT si batrini, gi pentru Incredincare ne-am
pus si numele.
elet 7227 (1718) Noembrie 24.
Eu StefanOvinator, i Ioana, foneea mea.
Erei Vlasie am scris zapisul (cloud iscali-
turi incurcate).
PeitrapaneVeverita. Sandul Moldi martur,
Gligorie martur.

Acest document scris destul de lAmurit pe hartie

J/, de coals, este in proprietatea mea. Th. C.

NOI GRIGORIE GHICA VOEVOD.

Bojio Milostio Gospodar Zenili Moldayscoi

Facers stire cu aceasth carte a DomnieT

meale, precum at avut OA de fat:). la diva-
nul Domniel meale, cinstit gi credincios boia-
riul nostru Dumnealui Andrei Ruset vel Sp--
tar, cu a dumisale vecini, anume Gheorghe a
Cirste gi fratii lui, ci ficioril lul, §i &Torii
lui GheorghitA a Alexandre, si Paval i Va-
silie NecoarA, gi ficioriT lui Dgnailit, qicend a-
ce§tt oamenT maT sus numiY, ea,-T asupreste
duninealui vel Spraariul, tragendu-1 recini de
Mircestil de la inutul SuceveT, gi eT vecint

www.dacoromanica.ro
 90

nu se stiu, si slut oameni de mosia de Mari-

sesti do la tinutul Neamtului, osebit au qis
inaintea Divanului, ca cand au cump6,rat re-
posatul lordache Vornie parintele dumisale
Spatariulul, satul Mircestii, l'ati cumfArat fora
vecini. lar dumnealul vel Spatariul au ras-
puns ca parintele dumisale, reposatul lordake
Vornic, au cump6rat satul Mircestii cu vecini,
aratand si dovada un ispisoc de la Domnia
Sa Mihai Voda, si all mai r6spuns vel Spa-
tariul, ca in vremile trecute, pre cand tinea
prea puternica Iraparatie Cameniia, find tut-
burari, neputend sO, traiasea, oamenii cu odih-
na in partea de sus, au mutat parintele dumi-
sale pe, toc vecinii de Mirceasti, catT s-au aflat
atuncea in sat, si i-au dus de Lan arzat la
satul seu Pribestii in cinutul \asluiului, si au
ge4ut acolo cata-va vreme, iara dupa ce s'au
asezat tulburarile, iarayi i-ad mutat pe vecinii
sei la siliste la Mirceasti, de undo era. No-
mai unit dintre vecinii de llirceasti co se Insu-
rase acolo la Pribestii, s-ail cersut sa- i lase
sa ramie in Pribesti gi i -au lasat. La rare
si dovada all aratat vel Spatariu diata parin-
telui dumisale, in care arata, cap vecini de
Mirceasti au remas In Pribesti la acea vreme ;
i-ad dat cu satul Pribestii fiuluT seu Stefan
Roset biv vel Clucerid ; Tar satul Mirceastii cu
WO: vecinii fara eel re.masT la Pribesti l'ad
dat fiulul seu Andrei Ruset vel Spatarid. Si
acesti oameni de mai sus numiti, mosii si pa-
rincii for si ei nici o data din Mirceasti n'ad
lipsit, nice au re'spuns ca, nu cunt vecini, la
www.dacoromanica.ro
 91

tare nice ei n-au putut tagaduf ea parintit

for si ei la Mirceasti au trait si f-au mutat
in Pribesti si iarasi din Pribesti in Mirceasti,
si ne-att mai aretat vel Spatariul un ispisoc
din domnia noastra intlia, in care arata ca "-au
Lost ridicat o sama de oameni din vecini" de
N.irceasti, care all rem as la Pribesti In partea
lug. Stefanica Cluceriul, *end ea nu sunt ve-
cini, si cereandu-se la acea vreme judecata for
cu Divanul, dovedit si s'al dat reams"
precum arata ispisocul, si acestia sunt neam
de pe partea barbateasca j u aceia, la care el
au tagaduit ea nu sunt rude de pe partea
barbateasca, ce sunt de pe mumele lor.
Dar vel Spatariul all dovedit Inaintea
Divanului Cu Ianole mosinas de Muncel si cu
rudele for vecinii ce au remas in Pribesti, ca
sunt neam de pe partea barbateasca. Pentru_
care stand Domnia mea a lua sama impreuna
cu tot sfatul nL stru, acesti oamen" de mai sus
nutu4i, nice o dovada n-ati adzes, ca sunt mo-
seni de pe partea barbateasca, de Marisesti, de
la cinutul Neamcului, nice neam de a for do pe
partea, barbateasca, unki, yen, nepoci care
sa fie traitor' la alta sIliste,, si sa nu fie vecini
n-air avut sa arate Yak' alte dove@ carele sa
poata arata sa se indrepteze, ca nu sunt vecini
n- au avut. lara dumnealuT vel Ppatariul a-
vend doves ile ce aratam mai sus, Fain dat
ramas" cu dreapta judecata Divanului Dom -
niel mole, sa fie vecini Impreuna cu ceilalli
vecini de Mirceasti, si aceasta plra sa nu se
ma" pirasca peste cartea Domnici mole.
www.dacoromanica.ro
 92

$i s'au scris ispisocul acesta in scaunul

DomnieT mole In Iasi de Tanasie Alacarescul
logof6t de taina.
Velet 7249 (1741) mesaca Tulle 8 dni.
(Iscalit) Noi Grigorie Gltica Voevod.
(L. P. midi)
Acest hrisov scris pe hartie turceasc e In dis-
p ositiunea mea. Th. C.

Zapis de vinzare.
Adeca eu Nicolae biv Postelnic impreu-
na cu fiii midi Ionia Comis, i Stefan si Con-
stantin, marturisim cu acestu adivarat zapis
al nostru la 'liana dumisale Toader Paladi vel
Visternic, sit se scie ek, de nime silici nice
asupritt, ce de a noastra buna voie am yin-
dut a noastra dreapta ocina si movie doug
sate Intregt, anume satul Birlestif cu vad de
moara in apa Bahluiulut si cu morT gata, ce
iaste la tinutul IiSrlanlui, si satul Garcestii
la tinutul Carligaturel, care jumatate de satu
de Birtesti, si jumataate de satu de Gircesti,
mi-an fost mie date zestre de la soacra-mea
Anita, ce ati fost nepoata de fata lul Bucioc
Stolnicul, tar jumatate de sat de Birlesti mi-au
fost mie cumparaturA do la Constantin sin
Scarlet Comis, care si lul Scarlet I-au fost a-
eeasta mosie de pre matcasa Safta, ce an fost
sor cu mama soacra-mea fata 141 Bucioc Stol-
nicul. Iarit jumatate de satu de Giblesti fmt
www.dacoromanica.ro
 -9J_
iaste euraparatura de la A esinia Habasasea ce
au fost sora cu soacra-mea Anita ; care satul
Birlestii pre din sus se hotaresce cu Irghiee-
nii pang la un loch, si de la un loch puree-
de a se hotari cu Spinoasa ; iar despre Jijioara,
saca se hotarasce Cu Belcestil ; iar din jos se
hotarasce en Tutoesci ; iar satul Girtestit se
hotarasce pre din sus cu Talharescii, si mer-
ge hotarul pan in drumul Kicerei, si pe din
jos cu hotarul Podul-Leloaici, si se bate In
eap eu Birlestii in apa Bahluiului.
Aceste mosiT sate IntregI eu casa gata in
13irlesti, si cu vad de moara, si mori gata in
apa Bahluiului, si cu vecini, le-am vindut
not dumisale Toader Palade vel X isternic drept
lei bani gata, pentru caci dumi-
sale i s'au ca4ut a le cumpara de pe neamul
dumisale find jupineasa lul Bucioc fata Tau-
tultn, sor cu moara dumisale, muma repaosa-
tului Vornicului Paladi, si de pe neamu ce
i s'au ethlut dumisale, le-am vindut, si ni-au
£acutu plata deplin intru manile noastre.
Dreptu aceea de arum inainte aceste sate In-
tregT, Cu mori gata si en vecini, s1 cu casa
,gata, si cu toate hotarele, si cu toate venitu-
rile sa'i fie dumisale si jupinesel dumisale, si
fdlor sei drepte ovine si mosii statatoare in
veci. §"i pe zapisul nostru sa'si faca, dumnea-
lui si ispisoc domnesc, si scrisorile cele veki
a acestor mosil inca le am dat toate la mama
dumisale, si pentru credinta am 18(.114 si noi
si al T boieri marl' si midi ce s'au IntImplat,
ca sa, se creaza.
www.dacoromanica.ro
 -94
Din Iasi let 7253 (1745) Ianuarie 5.
(Iscality Sturza vel Logof. martur, Nicolae Pos-
telnic, Costaki Razu vel Logot6t. Ionilis, biv Comis.
Stefan Constantin. Iordaki Rusit biv Vornic. Manolaki
vel Vornic. Aristarh vet Spatar. Ion Neenicea biv
Vornic. Lupul vel Stolnic. btetan Sturza biv vel stolnic.
Toader Kostaki Stolnic Toader Jora, Moisaki Ranet
biv vel Pitar. Mihalaki Kesco biv \Iedelnic.
Vasile Bulatescu biv vel Pitar, am scris cu disc
luf Neculal si a fiilor seT, si am fost la tocmealit.
Din dos se vede saris:
Dintre aceste 2 mosit, adeca dons. mosit, anume Btrlestit si
Gircestit care le ail fost vindut Neculat Festila, Dumisale reposa-
tulut Thoader Palade visternic, dupa judecata ce of alga Stefan
yi Konstantin ticiorit lut Neculat Pestila cu D-lut stolnieul Kons-
tantin Palade, jail inters banil cite pe a patra parte din sat, atfta
din 13irlestt cit si din Gircesti 425 fel adici patru sute dons-deci
of cinct let, ri dtndu -se banit, am iscidit si ea.

Ion Kostaki vel Log. let 1766 Mart.

Acest act in original este in dispositiunea mea.
Th. C.
NOlk IOAN FEODQD. VOEVOD.
Bojio Xilostio Gospodar Zemli Moldayseor.

I)at -am cartea domniel male lut Gheorghe

iverdeanu maz5,1 si fratilor lul, si altor verT
tai nepocI al lul, anume preotulul Dumitru si
fracilor 1ui, slugile noastre Sava si Simion
Burghelea died, si fracilor for ¢i altor vert
al lor. SA, fie volniel cu cartea domniel me-
te a-st stA,pani $i a- zA,ciui a for drepte ovi-
ne si mobil, ce ziserb, ea au de pe raosul for
Marzac cApitanul, $i de pe moasa for Nastasia.
Marzacita, pe apa Elanului, si pe aiurea la
inntul Falciului, anume : RA,pceniT $i Lunge-
nil IiAatsenii si ScorteniT i Copceana, 5i
www.dacoromanica.ro
 95

Stefenil si Vorovenii si Tipeni si Gusaceni si

Deleni si Capsastii, si partea din Vatcani si
Faurii si alte parci ce mai zisera ca au, si
dupa diresuri si scrisori ce vor fi- avond, sa
aiba a lua, de a zacea din toat. , samanaturile,
din carini eu pane, si din fanace, si din pri-
seci cu stupi, Ins din 50 unul, earn fiind mai
p4ni, vord lua cite o para de stup ; si din
gradim cu legume, si din helesteu si din li-
vezi si din tot lout'', cu tot venitul mosiet,
dupa obiceiu. Asijderea si oamenii cei ce vor
fi sazatori cu casa pe mosiile ce s-ad zisu mai
sus, sa aiba a lucra de boeresc stapanilor
mosiei cite 12 zile pe an, ins 6 zile de va-
ra, si 6 Ole de earna.
Iara care n'ard vra sa lucreze sa dea de
tote ccisariul ate un leu dupa hotararea Tes-
tamentuluT.
Si poroncim domniea me si dumilor-sale
ispravnici ai inutulu1, pentru aceia care nu
s-ar supune a-si da venitul mosiel dupa obiceio,
se le faci zapt, supuindu -T si implinind de la
dansil tot venitul mosiei, dupa, obiceid. Si
niminea sa nu stea In potriva &arca domniet
mele.
Iar cine ar area a respunde cu dovec,li
ce vor avea, sa,' vie la Divan. Intr'alt chip
sa nu fie, cad asa este poronca Domniel mele.
eleat 7268 (1760) Tunis 8 zile.
(L. P. mien.
Procitoh Vel Logofet.
Acest original se aflA in dispositiunea me:..
Th. C.

www.dacoromanica.ro
 96

Cu mila lui Dumnezeu noi (mml Ilia

V oevoda Domn in Cara Moldovei.
Facem sciut §i cu aceasta foaie a noastrA
tine va privi la ea, sail o va auqi. citindu-se.
Cg, acea adeveratg, slug% si hoiar al nostru
credincios, panul Dan dvornicul, ne-a slujit
en dreapta gi credincioasg, sluj ha. Pentru aceea
not veclencl a lui dreaptg, si credineioasa sluj-
ba catra, not, Fain gratificat cu o deosebita
mila a noastra, fi 'iam dat in tam noastrd un
sat la Tarnarl, unde a fost Petritcl, ca sd fie
lrui uric cu tot venitul, si femeea lui Ma-
rusca, gi fratelui ei lonul §i copiilor lor gi
nepopor lor, gi strgnepocilor lor, gi restrgne-
potilor lor, si tot neamul lor, ncstrieat nici o
data in veaci. Eara hotarul acelui sat dup4
hotargle cele vechr, pe unde din veac art a-
pucat. Ear la aceasta este credinta Domniei
noastre mai sus scrisulul Hie Voevod, i cre-
dinca iubitului fiu al Domniei mele lioman,
si credinta tuturor copiilor nostri. Si credinO,
boerilor nostri : credinta panului Mihail si a co-
piilor lui. Credinca panului l Alcea si a copii-
lor lul. Credinta panului Giurgea (Jurja) Fra-
tovski (fratescu) $i a copiilor lui. Credinca
panului Giurgea June tate (Jomotatev) gi a co-
piilor lui. Credinca panului Cupc;ci si a co-
piilor lui. Credinca panului lsaia si a copii-
lor lui. Crediro panului Stan visternicul, si
credinta panului Damacus Stolnicul si a co-
piilor lul. Credinta panului Lazor si a fra-
teluf seta panului. Stanciul. Credinca panului

www.dacoromanica.ro
 97

Stan Bralieici (swum) si a eopiilor lat. Cre-

diqa panului Steful si a fratelut sau panulut
Mandrea si a copiilor lor. Creclina panului
lVlihail Uricel (ov, HNEAA). Creclina p Lnului
lialusu pabarnicul, gi eredino, tuturor boiarilor
nostri si man si micr. lara dupe viata noastrg,
tine va fi Domn tarot noastre a Nloldover, sat
dintre copiii nostri, sag din neantul nostru, salt fie
pre carele Dionne( let it va alege (1) acela sa nu
strice dania noastrg,, ci mar virtos sa o confirme
si intareasea, pentru ett not i-am dat-o pen-
tru dreapta si credincioasa lui slujba. Earg,
pentru mai mare tarie la toate cele mat sus
scrise, poroncit-am singei noastre cer credin-
eioase panului Neagoe marelui Logofet sa
scrie si sa, atarne pecetea noastra, la aceasta
foaie a noastra. Scris -a Oancea in anal 6941
($30f5a) Fevr. 26 (e z). (Iscalitura Domnea-
scg, dedesupt nu este, pecetea lipseste fiind
rupta, si remasa numar o parte din snurul
rosu de matasa Impletitg, in uric).
(1). Cuvintele substrase in traducere, cad in origi-
nal pe indoiturile pergamentului original §i sint cam
uzate. Dar cu atentiune gi prin comparatiune cu alte
documente se pot sigur restabili.
NB. T:ricul original pe pergament, s'a pastrat intro
reze§il de la Tamara, tinutul Bacaa, aflame in familia
Tatu, ckscendinte de la Danu.
La mine a venit prin preotul Dascalescul de acolo,
carele a exprimat dorinta, sa de a avea o traducere
de pe originalul Slavon ; iara originalul sa se depuna
in o casa publics a tares spre pastrare, danduse luT
o quitanO, de primire de la, lo-ul unde se va depune,
VOLUMUL XX DIN URICii. C. 7.

www.dacoromanica.ro
 -- 98
Ea am decis a depune acest document in Academie,
stt-I (tail o copie de pe traducerea
iar6, dAruitoriului
mea, precum §i chitanta de la Academie.
Episcopul Illelhisedec.

Cu mila lui Dunnnedeu not Alexandru

Voevod domn terei Moldovei.
Facem cunoscut Si cu aceastg, foaie a noas-
tra tuturor, cari o vor vedea sail o vor auc).i
cetindu-se. cuin cg, am binevoit Domnia mea
cu a noastra bung, voint4 si cu curata si lumi-
natg, inima, si am facet pentru pomenirea su-
fletelor celor intro sitintitate reposao, parinci-
lor nostri i pentru sangtatea noastra, si am
dat monastirei iioastre, care este Maga Sucea-
va, a lin Iapcu, uncle este templul Adormirea.
sintei Nascatoare! de Dumnel.ett, unde este
Staritg, Fevronia, ca sA aseze sat la hotarul
monastirei langa monastire, uncle va voi, si
on pre cine sg, chieme sati din tariff, streing, sail
din Cara noastrg,. Earg, acelor oameni tote cats
vor fi la acea monastire, le dam slobozenie
sgpsI are, si sg, samene sg,cara si fin sg, cosasca
In Carina targului SuceveT, ca si oamenii tar-
govetl. De aseminea ace! oameni sg, aiba slo-
bozie, sau mesterT de vor fi, satti cojocari, sail
or! de ce mestesug, sail rus, sail grec, sail off
de ce limbg,, 0, nu dea ace! oameni nici da-
re, nicT posathi ilia MO (2), nici la mo-
rile noastre s4, nu lucreze, nicl la cetate, nici
zeciuialA din albino sg, nu dea, nicT din vie,.

www.dacoromanica.ro
 99

nici nimica alta sa nu dea nici-o-data In veaci.

De aseminea acelor oamenT sa le fie slobod
i invoit a umbla cu oale, sau cu Bare, sau
dupe poste, sau cu marfa, vie de vor Arabia
sari cu moarta, cu ce vor putea trai, pretutin-
dinea in tara noastra vinOnd si cumparand,
i prin tirgurt gi prin sate ; iara vama ni-
caiurea sa nu dea niet un grott, fie vama
vInduta on ne vinduta (3). De aseminea niet
dvornicii de Suceava si nict altul nimene sa,
nu aib i treaba cu acei oameni, nicT sa-1 judo-
ce, si a nu lua de la el' nimica. Tara cine va ve-
dea vre-o strambatate la acei aament, sa-st
cate cu densit la Starica, sati la Domnia meat
dar alt judecil sa nu ail* ci tot venitul acela
sa fie monastiret noastre eel mat sus serise, si
sa fie monastireT noastre uric si en tot veni-
tul nestricat In veacT. Iara la aceasta este
credinia domnieT noastre mat sus serisului A-
lexandra Voevod, i credinta boiarilor nostrt.
Credinta, panului Duma Dvornicul, credinta
panului 1lanoil, credin-ca panului Nastasa, gi
credinca panului Costea parealabal si a fra-
telut sea panului Nistor, i credinta panului
Blaceanul, credinca panului Juliet, eredinca,
panului Cosmisa, credinta panului Duma Vie-
tearnicul, credinta panului Petrica postelnicul,
credinta panului Jurja comisul, i credinca tu-
turor boiarilor nostri moldovenesci mart si
mkt. Tara dupe via4a noastra cine va fl
domn Orel noastre, acela sa nu strice monks-
tire noastre dania noastra . Iara cine IT va stri-
ea aceasta danie a noastra, sa fie blestemat des

www.dacoromanica.ro
 100
Donmul Dumnecleu si mAntuitoriul nostru Isus
Uhristos, si de pre curata lui muma si de eel.
318 parinV de la Nikea (4), si au strigat sIngele
lui asupra for si asupra fiilor lor. lara spre
mai mare tarie poroncit-am credinciosului nos
tru panului Mihail, sa scrie gi sa atiirne pece
tea noastra la aceasta foaie a noastra. Scris-
.aq Dobrul la Suceava, in anal 6961 (1453)
Fevr. 23.
11). Veqi cronica Romanulul p. 1.-129.
(2). Ace lafg p. 121.
(3). Data in antreprizA de Domnie.
(4). Aid' este omisiune in original. Precutn se
vede din alte documente, aicT lipse§te fraza : si sii
-fie aseminea jidovilor, carii ail restignit pe Christos §1
all strigat : sIngele lui asupra for §i asupra fiilor for.`

Cu mila lui D zeu not Stefan Voevod

Doran taxa Moldovei:
Stiut facem gi cu aceasta foaie a noastra
tuturor celor ce o vor vedda sau o vor auc,li
cetindu-se. Ca all venit Inaintea noastra gi a
boerilor nostri, sluga noastra, Holovatie gi cu
fiicele sale vitrige Fedora si Nastea, nepoate-
le Panului Corui si de a for buna-voe si de
nime siliti nicT nevoid, all vindut dreptul for
patrimonib, gi care le era de hrana gi cumpa-
rat de mogul for Panul Corui, un locii de
,moara pe Bradatel, Maga vechile chilit, uncle
www.dacoromanica.ro
 101

ese Brkdktelul din padure (') si ad vindut

acel loc de moan, sluget noastre Stanciul
Aurariul ea 50 galbenr tkarescl. i sculan-
du se sluga noastra Stanciul att platit Oct si
deplin aces bans mai sus scrip 50 de galbeni,
in rnitnile slugei noastre Holovatie, si in mini-
le fiicelor lut Fedora 4i Nastea nepoatele Pa-
nului CoruT. Si documentele ce ad avut Panul
Corui pe acel loc, do moark din cumparaturk,
ee cumpkrase Pan Corui acel Joe de moara
de la Jurjea Rotimpanu, si de la sora lin de
la Ma lea, cu 50 galbenr tatkrascf, de asemine
To att dat In manile sluoi noastre Stanciul
Aurariul inaintea noastra i inaintea boerilor
nostri. Deet not vOdend tocmeala for cea de
bunk voie si plata deplina, gi not a.i.jderea
am In-alit singe]. noastre Stanciul Aurariul
acel Inainte dis loe de moan, pe Bradalel,
ea sk fie lut de la noT uric si en tot venitul,
luT i copiilor lui i nepotilor Jut si rksne-
poOlor lui, si la tot neamul hit cine i se va
alege mat de aproape nestricat nisi o-datk in
yen. Iara la aceasta este credino, Domniet
noastre mat sus scrisul Stefan Voevod, §i cre-
dinca prea iub4ilor nostri copit Alexandru si
Bogdan-Vlad si credinta boerilor no Ari mol-
dovenesct, credinca panului Vlaicul Pareala-
hub de Orheiu, qi eredirqa fiului seb. Panul
Duma, eredinca panului Sbiarea, credinca pa-

(11 Locul acesta ; Brildittelul din piidure" se ce-

te§te cu grew, Hind pergatnentul uzat. La capAtul din
urnig, al frazeT se pot ceti silabele .+T AVICA".

www.dacoromanica.ro
 102

nului Hrana dvornicul, credit+, panului Iuga,

credit+, panului. Neagu, credit+, panului Gan-
gur, credit+, panului Hraman, credit+ pa-
nului Gherman, si credinta panului Oana Par-
calabit Cetatet Albe, credinta panului 1vascu
i credinta panului Aaxin Parcalabit de Chiba,
credit+, panului Dajbog Parealabul de Nearati
si credit+, panului Fetegotca, credinta panu-
lui Dritgan, credit*. panului Micot Parcala-
bul Cetatet nout, credinta panului .teful de la
Hotin, credino, panului Jatcu Hudici, credin-
ta panului Dragon spatariul, credinta panului
Kiracol Vistiarnicul, credinta panda' Eriraia
Postelnicul, credinta panului Joan Paharni cul,
credinta panulut. Petrea Stolnicul, credinta pa-
nului Grozea comisul ysi credinta tuturor bo-
erilor nostrt Moldovenesti mart si talc'. Tara
dupa viata noastra cine va fi Domn Orel
noastre moldovenesti, din copiii uNtri sat`i din
neamul nostru, said iarali on cine va fi pe ca-
rele lIu va alege D-(4leu, sa fie Doran caret
Moldovei, acela sa, nu strice intaritura noastra,
ci sa o confirme si sa Intareasca, ceea ce not
i-am dat si-am Intarit pentru slajba lut, si
pentru a, el a curaparat sie cu banit. set. Jaya
pentru mat multi, tad° si imputernieire a color
mat sus serise, poroucitam. eredinciosului nos-
tru pan Tautul logofetul, sa scrie i pecetea noa-
strt sa, aarne la aceasth foaie a noastra. Scris-a
Costea, in Succa,va, In anul 6972, (1464) luna
Maiil 29.
NB In urical anterior antra boierit tare[ se po-
menesce minim an piircAlab, negregit acel de la Su-
www.dacoromanica.ro
 103

ceava. Dar in acest uric al mareluT Stefan se pomenesc

multi piirciilabi sat. administrator) de cet41, anume :
unul la Orheitt, doT la cetatea-Albg, (Akermanul), dox
la Kilia, unul la, Neamt, unul la Cetatea-nou4 (Roman),
unul in Hotin. De aid deducem, cä marele Stefan a
fortificat tara prin cetAti si a organizato militaresce.
Aceste posturl oi forturi militAresci se amintesc in
ca si in uricul urrnittoria, de la Ieremia Moghilii,, din
anul 1507, afarit de cele ocupate de Turci : Kilia gi
Akermanul. Ep. M.

Cu mila lui Dumnezeu Ion Radu Voevoda i Domn

a toata Sara Ungro-Vlahiet
&pot al reposatalia ?I prea milostivulusi ion Basarab Voevoda.

Dat-am Domnia, mea aceastA poronca

DomnieT mele cinstitului pi diregatoriului dom-
nieT melee jupanului Stanciu Marele paharnic,
si cu fiii lui cz t i all daruit D-zeu, ca sa'i fie
otcina la valea PrUicovenii, jumh,tate din va-
le din satul numit Funia 13ivolitee, insa par-
tea ltte Stoichetu ysi cu fratii sei, anume Lu-
ca psi Radul si StoTea Nicoara, Vasilie pi
popa Luca cu toate pantile for 01'1 eat se va
alege, din camp si din padure, si din ap6, cu
vaduri de moara, si din vatra satului si de
prin tot hotarul, pentru ca acet oameni mat sus
numiti au Lost to4i knelt, apot ei Insii do bu-
na voia for pi fares nice o silnicie s'ati vindut
cinstitului Diregatoriului DomnieT mole, mai
sus zisului jupinului Stanciul, mareluT pa-
harr,ic, en toate partile for de otcina, ca sa'i
fie vecini pentru 17600 aspri gates. 5i apot
www.dacoromanica.ro
 -104 --
iarast a fort avut Stoea gi alta cumparatura de
otcina, de aseminea iarasi au vindut-o Direga-
toriului Domniei mele mai sus numit, pentru
1400 aspri gata. Si iarast a cumparatu cin-
stitul Diregatorill al Domniei mele mai sus
numit jupa,nul Stanciul, marele paharnic, de
la Nodabul $i de la frapi sei, anume Voico
gi Stanciul gi Iscrul gi Musa i Voica gi Ser-
ban si Lepadatul si de la Leaul Coate partite
lor de otcina din Pracicovenit si de prin tot
hotarul, pentru 20300 aspri gata, si el to0,
s'au vindut sa fie vecini. Si iarasi sg, fie
cinstituluT si Diregatoriului Domniet mele ju-
piinului Stan eiu, Marcie Paharnic, otcina la
Pracicoveni, partea lui Ghiurdun toata, gi mosia
si cumparatura, si a frailor sal anume : Stan
si Duca gi partea fiilor lui Ghiurdun anume
\eagoe gi ludoru. Fiindca at cumparat di-
regatoriul pomniel mele maI sus numitul de
la Ghiurdun toata partea lui si niosie si cum-
paratura si de la fratii luY de la Stan si de
la Duca, si de la fiii 1w. Ghiurdun de la Nea-
goe i de la Tudorul, pentru 1000 aspri gata,
gi ei tots sail facut vecini. Si iarasi at cum-
parat Diregatoriul Domniei mele mai sus dis
otcina la Pracirovenii, partea ha Stan toata
$i do la fiii lui Stan, do la Rativoea si de la
Nicola, pentru 4000 aspri gata, gi ex sa fie
vecini. Si iarasi sa fie a cinstitulut Diregato-
riului Domniei mele jupanului Stanciului Ma-
relui paharnic otcina la Pracko venii partea
luT Bobs toata, pentru ca at cumparat'o si pe
aceasti Diregatoriul Domniei mole de la Bo-
www.dacoromanica.ro
 105

ba, pentru 500 aspri gata, si iarasi sa fie

einstitului Diregatoriulut domniel mole jupft-
nulut Stanciu marelui paharnic otcina la Pra
deovent din partea Jul Nicola jumatate, si din
moo si din cumparatura, si do prin tot ho
tarul, pentru ca Insust Neco la a venit inain-
tea Domniel mela ea sa dea psi sa infraceasca
pe cinstitul si diregatoriul Domniei mele mai
sus zis, asupra a toata partea sa do otcina $i
movie psi cumparatura. ca sa fie dol frati nedis-
partitt asupra a toata otcina a la mai sus
disa. Apot diregatoriul domniei mete mai
sus zis, pentru fracie molt all miluit pe Necu-
la si all avut cinste multa si all Post cautat, si
bir nimica n'au dat in viata lui, ci tot a
cheltuit diregatoriul domniei mole mai sus zis.
Dupa ce au vedut Necula atata cinste si cau-
tare si miluire despre diregatoriul domniet
mete, cum s'all zis mat sus, el a pus si bles-
tern, ca dupa moartea lui, nice un om dintre
rudenit said din singele lui nicT un amestec
si treaba sa nu aiba. Iara daca vre un om
din singele lui s'ar incerca sg, strice aceasta o-
rinduire, acel om sa fie de trei on blestemat
si afurisit do ee' 318 sfinct parinct ce sintu in
Nicheea. Si iarasI au cumparat cinstitul si
diregatorinl domniei mele mai sus numit ju-
'Jamul Stanciu marele paharnic otcina la
E'racicoveanit, din funia Popestilor, toata par-
tea 11ogusilor, psi mosia $i cumparatura, pen-
tru 2000 aspri gata, si sa fie vecinT, si targsi
a cumparat diregatorul domniei mete m at sus
numit de la Pray si frail, fiii Mogosilor, anume
www.dacoromanica.ro
 106 -
/lad si Dabul si Voichip,,toata partea for de
otcina si movie si cumparatura, pentru 1-100
aspri gata, Tara el sa nu fie vecim pentru cg,
asa ad fost as6zarea. Si iarasi a cumparat
diregatorul domniel mele mai sus is otcina
la Pracicoveani, insa partea sotiel lul Datcu,
fata luT Bade de la Vlasanestl, si a lui Pravu
fiii sotiei sale Vladae, toata din camp i din
padure si din apa, si din vatra satulul si do
preste tot hotarul, si cu vecinii, Insa otcina si
mosia, i cumparatura toata, cata a cumparat
de la Radu fiul Gogului partea Neacsuleasca,
pentru 2230 aspri. si de la Nectara partea
luT toata, din partea i eacsuleasel pentru 2200
aspri. 5i iarasi toata, partea luT Cazan, pen-
tru 2000 aspri, si cu vecinii anume Cazan si
Badea si a11T vecinT call vor fi, pentru ca a
cumparat cinstitul diregatorul donaniei mele,
mai sus clisul Jupan Stanciul marele pahar-
nic, toata aceasta otcina, de la sotia Deatca,
si de la Pravu fiul seu mai sus clis, pentru
16000 aspri data. Si at fost acolo la, prep,-
luire multi boeri, anume : Lepadatu de la
13radisani §i Ursul logofetul de la. Stanomiresti
i Ivan postelnicul fiul jupanului Dragomir
Pitaru, gi Craciun Vat $i lstfan 10gofaul de
la Keae, si Hriza logofetul, si Inca multi boon,
can nu s'ad scris aicT. Si lards]. 84 fie cinsti-
tului si diregatoriului domniel mele mai sus
4isuluI Jupanului Stanciu marelui Paharnic,
otcina la tiusinestt lenga Oltet, Insa partea
cinstitului i reposatului diregator al domnieT
mele, Jupan Radu clucearul Buzascul si a fro.-
www.dacoromanica.ro
 -107
Olor sei. Jupanul Preda fost mare Ban al-
Cralevei (Craiova) si a jupanului Stroe fost ma-
re stolnic, toata on cat se va alege, si din
apA gi din vaduri de moarA si din camp si
-din pAdure si de prin tot hotarul, fiind ca a-
-ceastA mai sus disa otcinA ad fost de movie
cinst4ilor, gi rAposatilor direzaton al domniei
mele, tuturor maT sus Sliyilor fract. Apoi as
miluit insugi cinstitul si reposatul diregatorul
domniei mele jupanul Rada]. Cluceariul pe
tinstitul gi diregatoriul domniei mele, jupanul
Stanciu marele paharnic, Cu aceastA mai sus
disA otcinA, ca sA fie lui otcinA in ohabA, larA
cinstitului si raposatului diregatorului dom-
niei mele, jupanului Ridu Clueearul si pA-
rinpor gi fraWor lui intru vesnica pomenire.
Si am vb;lut domnia mea gi cartea cinstitu-
lui si reposatului diregAtorului domniei mele
jupanului. Radu Clucerul, in mina cinstitului
vi diregAtoruluY domniei mele, jupanului. Stan-
ciu, marelul paharnic, fAcutA cu mare blestem,
.cA data s'ar ineerca cine-va sa iae, sad
sa striee aceasta miluire, sad din rudele luT
sad din rodul inimii lui, sau alt cine-va din-
tre crestinii pravoslavnici, acel om A, fie
de trei on blestemat gi afurisit de 318 sfin-
ci pArinti, care sunt in Nicheae, si sa aibA
parte cu luda, gi cu Arie gi cu alci necre-
dinciogi Eudeak Pentru aceia dat-am gi dom-
nia mea cinstitulta gi diregatorului doraniei
mole ci este mai sus cps jupanului Stanciu
marele paharnic, ca sa fie lift toate cele
mai sus clise ovine §i vecun, si mop]. gi o-
www.dacoromanica.ro
 108

babe lui si fiilor lui si nepotilor lui si

stranepotilor ha, gi de nimenT neelatite dupa
hotarttrea demniet melt. Tata am pus gi mar-
tur domnia mea pe jupanul Cernica marele
Dvornic, si jupanul Lupu marele logofet, sit
jupanul Neca, marele vistiar, gi jupanul Mrit-
zea marele spatar si jupanul Barcan marele
stolnic, si jupanul Costea marele Comis, $i
jupanul Stanch marele paharnic, gi jupanul
Lem marele postelnic, gi cu jupanul Lupu
marele logofet. Si eu Neaczoe Logofetul am
scris is Tra4ovigte, luna Maiu 4 Mile, in anul
7100 (1502).
(C ubscris) loan Rctdul Voevoda.

In miracle Tatalni 1 al Finial ti at Sf. fink

Treintea rest Santa de WHIM& ti itedesparlita
amin.
Tata, en robul stapanulut men, Domnulul
Dumnedeu gi Mantuitoriului nostru Isug Chris-
tos, inchinatoriu al Treimei, .lo Eremia Moghi-
la Voevod, cu mila lui Dumnedett Domn O-
rel Moldovet,
Facem sciut gi cu aceasta, foaie a noas-
tra,, tuturor celor ce o vor vedea, sat' ee-
tindu-se vor audi, cum ea, Domnia mea am
bine voit cu a noastra bung voincit, si en
inima, luminata gi curata, din tot sufletul nos-
tru gi cu tot cugetul gi cu ajutorul de la
D-deu, gi cu bine-cuv:ntarea a treT lerarht at
MoldavieT ParinciT nostri : Kir Georgie Mo-
www.dacoromanica.ro
 109

ghila Irehiepiseop a toata, Ora Moldaviei si

Mitropolit al Suevel, si a hi Kir Agathon
Episeopul Romani' lui, si a lut Kir Amfilo hid E-
piscopul Raclau,ului, si cu tot sfatul domniet
mele. Am ravnit do mnilor celor mai din-
nainte, earl' au dat si au miluit. Asa si dom-
nia mea dat-am in cinstea si slava Domuulut
,)-dett fitcetoriul ceriului si al pamentului,
,si pentru mantuirea sufleteasca a reposacilor
intru santitate, mosilori parinWor nostri si pen-
tru sanatatea noastra si a di amne] domniei me-
le, ci a toata casa noastra. Si dat am si intarit-am
i miluit-am ruga noastra monastirea luT Iaticu
ce este litnga Sueeava, uncle este templul
Adormirea presantei i curate' si prea bine
cuvintateT Stapanet noastre Nascatoaret de
0-Sled i pururea FecioareT MaiieT. Cu tot
locul i cu top' oamenii ce sint asedati in sa-
tul de langa Monastirea latieu, la hotarul
monastirei, Ora unde ati dat ysi ati intarit
Stefan Voevod eel batran uncle le va plaeea,
si pe care vor cheina ei in ace' sat, oameni
din alto taxi sad din cam noastra, leah, sau
rus, sad sorb, sau grec, sau fie on de co
limba va fi. lard, acelor oameni tuturor on
caps vor fi in acel sat monastiresc, li dam slo-
bozenie, sti, are pentru sine si s samene saca-
ra si fon, sa cosascit in Carina tergului Suee-
vei, ea st oamenii targoveV. Si de asemine
ace): oameni sa aiba de la not slobodenie mare,
sad mesteri de vor fi, sad cojocari, sau ciobo-
tad, sail curalarY, sad on ce felid de mestert
vor fi, sN, nu aiba ace)." oameni monastiresct
www.dacoromanica.ro
 110 --
a da, niei dare, nici ilil, nici podvoade A
dee, nict la morale noastre A nu ltureze, nice
la cetate (1), dar nicT deseatinA, din albinele
lor A nu aiI.A a da, nici din vinul din viile
lor. Si nici o robot, de ale noastre sail da-
bill sa nu aiba a da nict o-datA in veci. De
asemine acelor oameni manN.,stiresci, li dAra
slobozenie si Invoire far de nice o zUbavk s
umble cu oale (2), si cu sare si duple paste
sab. cu marfa vie de vor umbla mu cu moar-
ta, sail on cu ce vor putea trki vIn,lond yi
cump4riInd prin terguri si prin sate, si pre-
tutindenea in Cara noastrA. [ark vara6, nicAin.
sa nu aibA a da. 5i de asemine nici un bo-
iarin, nice urednic, nici dvornicit Sucevet, nict
soltujii, nict pargariT, si nicT unli suflet A nu.
aiba nicT o treabA cu acestI oameni, nici cu
copiit lor, $i nici gloabA, A nu eie de la eI,
nici pentru faptA, mare $i nict pentru mica.
Iar4 ow. se va 'Area strambMate la acel oa-
meth, acela A se judece cu densil inaintea
Starita sail Inaintea Domniet male. Earl alt
judegitii asupra lor A nu aibA : Ci tot acel ye-
nit A fie si A asculte din ruga noastra mal
sus scriA monastirea lul Ia0.'cu. Toate cele
mat sus scrise sit fie ace Ante mangstirT uric
si Cu tot venitul nestricat nicT o data in veaci..
1). In documentul de rata in slavoneste este sorts PPOAS :-
nu nahoroduTM, in loc de Topop.
2). Slavoneste: ?IC% sommill", In lee de ',Tommie,.
sae cum este sorts in documentul de la 1453: "ca xopnipmf`
pentru ,Iromitiom", de la Tommy," °alit.
www.dacoromanica.ro
 111

larA hotar acelui loc si sat litngA, Suceava

sA, fie pe vechiul hotar pe unde din veac
at apucat. !alit la aceasta este credinta dom-
niei noastre mat sus scrisulul, not 10 teremia,
Moghith, Voevod, si credinea prey iubitultui
fio al -dornniei mete lo Constantin Voevod, si
credinea boiarilor nNtri. Credines, Panului Ure-
ke dvornie,u1 Orel de jos. °reclines. panulut
Gligorcea dvornicul Ord de sus. Credinea
panului. Georgie pgrealabul de Hotin. Cre-
dinta, panulut Mogladea si credinea panulut
Dumitru rarcAlabii. de Nearo4. °reclines, pa-
nulut loader t credinta panulut Georghie par-
c6,1abii Cetace noue. Credinea panulut Simeon
Hetmanul si pkcalabul Sucevei. °reclines,
panulut Dragan postelnicul. Credinea pane-
lui Simion visternicul. Credinta panulut Bti-
cioc spatariul. Credinta panulut Preda pahar-
nicul. Credinta panulut Gligorie Stolnicul.
Credinta panulut Bogza logofAtul. Credinta
panulut CarN,Iman Comisul, ci credinea tuturor
boerilor noctri mdldovineccl marl ci mid. 'a-
il dupN, viata noastrA, tine va fi Domn din-
tie copal noctrl, sat din neamul nostru, sad
fie on pe carele va alege Damn& Teti sl fie
Domn in Cara noastra, a Moldaviel, acela sa
nu be strice dania noastrI si miluirea aces
sinte monastirl, cis dea si sg, IntIreascl. Ia-
rX tine va voi sa strice, acela s, fie bles-
temat de Domn.ul D -zetl si Mantuitoriul nos-
tru Isus Christos, §i de tog sincil. IarA, spre
mat mare tg,rie gi putere la toate celo mat
sus scrim, poroncit'am credinciosulul si cins-

www.dacoromanica.ro
 112

titulul nostru boiar panului Stroici, marele

logofet, s't serie si sa, atarne pecetea noas-
tra, la aceasta foae a noastra. Scris'au Pa-
traseu Borea,nul, la Suceava, in anal 7106 (1597)
Septembrie 19.
(Iscait) Erimia Voevod.
Originalele acestor documente s'ail depus de mi-
ne la Academia roman, spre pastrare. Danuitorilor
0-lui $midt de la Suceava si families[ Tatu de la Ta-
masa, li s'atl dat copil de pe traducerea fitcuta de mi-
ne, dupe, dorinta lor.
Episcop illelhisedec.

Cu mila lui D-zeil Ion Aleesandru Voevod,

Domini a toata tiara Ungro-Vlahiei,
Vet al MareluI 0 prea buntata reposatulur Ion lliaf Foevod.

Da domniea mea aceasta poronca a Dom.-

niei mele boiarinului Domniet mole Mihai
auceriul dela Cotofeam, si jupanitei sale Hrb-
set si cu flit lor, tai ll-zen be a daruit, ca
sN, be fie lor otcina si vecini in satul Caraula
din judqul Mehedini.. Ins partea Cne-
jilor din Caraula, carii s'aU vindut vecint
cu flu lor, si cu pArOle lor de otcina boea-
rinulth. Domniei mele, lui Mihai. Cluce-
rul, din camp ci din pAdure ci din apa, 0
din vie, cu vecinii 0 cu tot venitul, ci din
vatra satului §i de pretutindenea, on cat se
va alege, din tot botarul, dupre vechile ho-
targ, si semne. si vecinit sa se is tie Anume:
Filip cu flit lui ci cu partea lui de otcina,,

www.dacoromanica.ro
 113

pentru 2925 aspri, psi Coca cu flit lu I si Cu.

partea lui de otcina, pentru 3000 aspri, qi
Crastian cu fiii seT gi cu partea lul de otcina,
pentru 2250 aspri, si Freja cu fiii lul pentru
2000 aspri gata, 0] GTurca cu fiii seT, pentru
2000 aspri, $i Stroe al lul Realea, cu fiii seT
pentru 2300 aspri gata, si 111ni1a cu fiii sei,
pentru 2335 aspri gata, si Tudor cu fiii sei,
pentru 2000 aspri, i 1)14e Patru cu fiii seT,
pentru 2250 aspri, si Vladan cu fiii seT, pen-
tru 2000 aspri, si Lupu Tiganu cu fiii sei,
pentru 2000 aspri, 51 Stoica Minciuna cu fiii
lui, pentru 2060 aspri, psi Stan al lui Motoc
cu fiii seT, pentru 2000 aspri, si llie al hi
Ba carin cu fiii sei, pentru 2000 aspri, si La-
zor a lul Dragaliga, cu fiii sei, pentru 2000
aspri, si Crastea a luT Nicoara cu fiii seT,
pentru 2000 aspri, ¢i Nistor al lui Nicoara
cu fiii seT, pentru 2150 aspri gata, si Stan
Mama cu fiii seT, pentru 2000 aspri, si Born-
rul Cimpoearul cu fiii sei, pentru 2000 aspri, gi
Barnes Cimpoearul cu fill' sei pentru 1800 aspri,
i Mircea al lilt Besing, cu fiii sei, pentru
2000 aspri, si Stan Prihodea cu flit seT, pen-
tru 1700 aspri, i Barbuceanu au fiii sei, pen-
tru 2000 aspri, si Ciacalin cu fiii seT, pentru
2360 aspri gata, si Stan Dihonie cu fiii sei,
penru 2100 aspri, si Stan Pala -Rode cu flit
lui, pentru 2000 aspri, 0, Danaiacu cu 114' seT
pentru 2200 aspri, i Dumitru Piqul cu fiii
lut, pentru 2000 aspri, i Radul Baldaciul cu
fiii lul, pentru 200t) aspri gata, 0] Radul al
lui Nicoara cu fiii lul, ysi cu partea lui de
VOLUMUL XX DIN URIcAR. C. 8
www.dacoromanica.ro
 114

°Wing, pentru 4400 aspri gata, §i Nistor al

lui TiceI, pentru 2000 aspri, Cu fiii lul, $i Radul
al lui Dolofan cu fiii 1uT, pentru 2000 aspri
gata, gi Craciun Bgrbglig-g cu fiir Iui, pentru
3000 aspri gata, gi Ursul al luY Minciung cu
fiii lui, pentru 2000 aspri gata,gi Dan al Mogitt
cu fill lui pentru 2000 aspri gata, si Sava al
luY Voda cu Et 1w. pentru 2000 aspri gata, gi
Stan Epure cu fiii soil pentru 1800 aspri gata, gi
Lazar at Popit ell Bit 1w, gi cu partea 1w. de
otcing pentru 1800 aspri gata, gi Bindea cu fill
gel, pentru 2200 aspri gata, gi Tar cu fiii lui,
pentru 2000 aspri gata, $i Dan Murgul cu fill
seT, pentru 2000 aspri gata, gi Toader Bargvu
cu fiit luY, pentru 2000 aspri gata, gi Neagoe BAr-
negescul, pentru 1850 aspri gata, gi Stanciul
Buzaianul, cu fiii lw, pentru 1846 aspri gata,
si Iirgnbau cu fill sez, pentru 2000 aspri gata,
gi Gruetu cu fiii hi, pentru 1800 aspri gata,
si Tuea cu filf seT, pentru 2050 aspri gata, gi
Dumitru al luY Grueu cu flit set, pentru 2000
aspri, gi Oprea al 1 ut Bilahan cu flit gel gi
cu toatg partea de oteing pentru 2000 aspri
gata, gi Stroea al lul Stgitu cu fib lui, pentru
2000 aspri gata, gi Stanciul Nlogoiagul cu fib_
lui, pentru 2000 aspri gata, gi Bucur cu flii
seY, pentru 2000 aspri, gi Ion al Allindret cu
fib. lut, pentru 4250 aspri gata, gi Neagoe al
Nanului gi cu fiii hi, pentru 2000 aspri gata,
gi Ciuture cu fiit gel pentru 1800 aspri gata,
gi Giurea al lui Minciung, cu flit set pentru
2000 aspri gata, gi Gociul cu fiii seT pentru 2000
aspri, gi Oprea Rap, al luY Giurgiu cu fiii sa.
www.dacoromanica.ro
 -115
pentru 2070 aspri gata, si Gugul cu fiii set,
pentru 2000 aspri, i Coman al 1ui Stanila
cu fiii lul i cu partea lul de otcina, pentru
2000 aspri gata, i Barbul al MurgnIut cu
fill set pentru 2000 aspri gata, si Freamghi
al lut Bacarin cu fiii lui, pentru 2200 aspri,
si Sava al 1ut Crudilg cu flit set, pentru 2000
aspri gata, si Bumbre cu fii lut, pentru 2000
aspri gata, ci Dragotel cu fiit set, i cu partea
lut de otcing pentru 2400 aspri gata, si Rd-
tea §i cu flit set, pentru 2000 aspri gata, ei
Oprea cu fratele son Stan cu Ion, pentru
2000 aspri gata, ei Dragota cu fratele son.
Stanciti cu flit lon, pentru 2000 aspri gata, ci
Dragomir nepotul lut Toader cu fib: lin, pen-
tru 2000 aspri, ei Cojocarul cu flit seT, pen-
tru 2600 aspri gata, i Stanilii, fiiul Cojoca-
riulut cu fiit lut, pentru 2000 aspri gata, ei
Oda cu flit set, pentru 2200 aspri gata, si Gar-
geatea cu flit set, pentru 2100 aspri gata, ei
Patru aI Hal cu. fib. lut §i cu partea lut de
otoina pentru 3000 aspri gata, i Radu lut
Manea cu flit set, pentru 2000 aspri gata.
Fiindca satin Caraula ait fost mat dinainte
vreme tot din oameni knelt, cu otcinile for
din most din stramoi, iara apot cant' ate fost
in zilele Domniet mele, In al doilea, rand de
Domnie, in luna Noemvrie 20 zile, in anul
7137, ace,t1 mat sus num4.1 pe n.ume oameni
de la Caraufa, cap stilt pe rand. mat sus nu-
mitt, it tots ingii, s'au dus de bung, voea lor,
fgra nict o silnicie de-la cineva, ca sit se vita-
dg vecinT cu fiii lor si cu toate parcile for de
www.dacoromanica.ro
 116

otcina din Caraula, 6i ca movie si cumparXtu-

ra, boiarinulul Domniei mele lui Mihai Clu-
ceriul de la Cotofani, pentru 100060 aspri
Bata, cu vtirea tuturor megiasilor din sus §i
din gios si din locurile invecinate . 5i cu za-
pis de la manile for de cumpArare, cu multi
boon marturi inscrisi in zapis, anume: Jupan
Asian fostul mare Dvornicul, si de la Cep-
turoae Tudosie spatariul, ci de la Vorden;tu
Stamati Aga, §i do la Filial Dumitru cApitan $t
de la IvancotI, Barbul Paharnicul, si de la Smrg,-
destetu Aide postelnicul, si de la Meveade Giur-
ca postelnicul, si de la Plesol lani postel-
nicul, si Draghici si de la Corni Ionascu
postelnicul, §i de la Spinera Dumitrasco, ci
de la llalaesti RaduI, §i de la §itoala Jlihai
Rapos, psi multi boiari, carii nu slut scrisi in
cartea aceasta. Si de atunci din luna Noemvrie
pang acum in luna August in 5 zile, tots ati
fost vecini, en buna smerenie. Iarit apoi cand
all fost acum, acesti mai sus numiti vecini
de la Caraula, ati ridicat Ora, $i au venit Ina-
intea Domniei mole la marele Divan, sA, se
parasett de fata, cu boiarinul Domniei mele
Mihai Cluceriul, si asa ati 011 ei la Divan
inaintea Domniei mole, ca nu s'ai'l vindut ve-
cini de bunk, voe, ci li s'ati fgcut silnicie ci
asuprire fArl dreptate eu dea sila. Deci Dom-
nia mea am observat aceasta si am judecat
dupg, dreptate si dupA, lege, impreunl.a cu toti
cinstitii dregatorii Domniei male, ci am vii-
zut Domnia mea si zapise de vInzare, de la
mlnile for psi cu boon marturi, caiii sint pe
www.dacoromanica.ro
 117

rand mai sus la mana boerinulin

numici,
Domniei mele a hit Mihai Clucerul. Si bine
am adeverit cLI, aeevti vecini numat cu minciunT
umbla, ca Eta goat, scapa de vecinie. Si s'au
pus vi marturt inaintea Domniei mole, si bo-
iari din locurile Invecinate. Si Inca vi alV se-
tent de la Caraula, act. at remas ne vInduci
in satul cnezesc Caraula. $i unit vecini din
acil ce s'ati vandut Inca au spus, ca s'au yin-
dut Invii vecini de buna voe, fara nict o sil-
nicie, De aceea all remas vecinii de la Cara-
ula din lege vi din judecata dinaintea Dom-
niet mele. Ati evit din Divan cu mare ruvine,
ca nivte oameni mincinovi. SI fie ei iaravi veci-
nt precum s'ad vandut. Pentru aceea am dat
Domnia mea hoerinului Domniei mele lui
Mihai Cluceariul ;4: Jupanitei lui HrUa, ca sa
fie Jul acevti vecini vi otcina, de la Caraula,
movie vi ohaba fiilor vi nepocilor tvi strane-
potilor, vi de niminea clintita dupes hotarirea
Domniei mele. La aceasta vi marturi am pus
Domnia, mea pe jupanul Hriza Marele Dvornic
vi jupanul Papa vel logofat, vi jupanul Du-
mitravco Mare logofat, vi jupanul Miho Ma-
re Spatar vi Dumit racbe mare stolnic, ci Dia-
mandi mare Comis, vi Jupan Costandin mare-
paharnic, vi Jupan Candilo Marele postelnic,
vi Ispravnic Papa mare logofat. Si am scris
eJI Lepadatu logofat In cetatea eapitala Bucu-
revti luna August 16 zile, q.i de la Adam Oa,
la aceasta serisoare, curgerea manor 7137, iarl
de la nacterea lilt Hristos 1629.
(Subscris) ion Alexandra Voevod.
(Locul Pece0i)
www.dacoromanica.ro
 118

Cu mila IuT D -zeu Ion Mate! Voevod

§i domn a toata Cara Ungro Vlahiei,
Repot al tnarelor 0 prea bunala reposatulla 0 batrinulter Jon
Bascirab Voevocl.

Dat-am domnia mea aceastg poroned a dom-

nid mole, slugif dornnid mole Stanciului pos-
telnicul din Paraiant din judecul Gorjil, ca sa
fie lui otcina, la satul Bae§tii din judetul Vil-
cea, Insg jumgtate de funie. Fiind. ea a cumpa-
rat Stanciu postelnicul ar3easta sus zisa otcina,
jumgtate de funie de la Dumitru §i do la fra-
cif lui, "atm §i Marco, fiiY R6del din 134eqti cu
trii mil douO sate aspri gata, din clmp
qi din pldure, qi din apa, i cu parte de vad
de moarg, §i cu vie §i cu imprejmuirea §i cu
livezi, §i din vatra satului qi do pretutindenea
on cat se va alege, qi din tot hotarul. Ins nu-
mai otcina Ara vecini. Si and ad cumpgrat
Stanciul postelnicul aceasta sus zisa otcina, el a
Intrebat pe toate rudele vincletorilor §i pe tote
parta§ii, ca.cT avea otcina Impreung, q.i nimenea
n'ati voit sa cumpere.
i ac Post marturi la tocmeala for anume, din
Ceorte§ti Monahul Misail, t;lis din Serbane§tY, Pa-
isie Monahul, §i din Se§ceoara Anghel, qi La.-
udatul §i popa Constandin de la RoO.i, §i Lu-
pul Jardei de la Oblrqia §i Vucea §i Balan din
Radine§ti. Si iarg§T a cumpgrat Stanciul pos-
telnicul o familia de igani, anume Florea 0-
ganul qi cu un fiiu al la, anume Lupul, §i cu
o fiica anume de la Hamza din Pade
qi de la fratele sett Stanciul, pentru k}ese mil
www.dacoromanica.ro
 119

aspri gata i pentru un cal bun. Si au fost

martur la tocmeala lor, anume din Zetreani. Stan.
ciul postelnicul, ci din Cornet Ionasco postel-
nicul si Vlaicul, si din MalAestiT Preda si din
SpineanT Dumitracco postelnicul, si SAva, ci
Deodiul Ceausul, si din CApreanT Stama, si din
Rog ojina Barbul, si din PopestI Dragu, si mulSI
oamenT bunt, care nu sInt scricT In aceasta carte.
§i an vindut eT de buns, voea lor, fArX nicT o
siluire si cu ystiinta tuturor fratilor si a boe-
arilor, din sus si din jos si din locurile invecinate
si dinaintea domnieT mele. i am veclut domnia
mea si zapisul de vinzare de la mama, lor, 1i
cu boearl marturl, cum s'a scris mai sus. De
aceea dat-am 1i domnia mea slugil domnieT mele
StanciuluT postelnicul, ca sa. fie lui aceasta mai
sus zisa otcina, si acea familie de tiganT, de
mosie gi. ohabA, lui si fiilor si nepotilor si
striinepotilor, $i de nimine sa nu fie chtia ho-
tallrea domnieT mele. 1atI si marturT punem
domnia mea pe jupanul Ivacco marele dvornic,
ysi jupanul Radul NAsturel marele logofe'tn, si
jupanul Grigorie marele Visternic, $i jupanul
Tudosie marele spN,tar ci jupanul MihaTu ma-
rele stolnic, si Buzinca marele comis, si jupan
Vucina marele paharnic, si Costandin marele
postelnic, si cu jupanul Radu marele logofg,t.
Si am scris ett Tudor gramaticul In cetatea
capitala BucurectiT, luna 51artie in 18 zile, qi
de la zidirea, lumeT pinA, la aceasta, scrisoare,
de in Adam curgerea anilor 7141. (1633)
(Subscris) Ioan MateT \Toevod.
(Locul pecep)

www.dacoromanica.ro
 120

Cu mila Iui Dumnezeu Ion Mateiu Basarab Voevod gj

domn a toata Sara Ungro-Vlahiet

Dat am Domnia mea aeesta poronca a Dom-

niei mele slugei domniei mele, lui Danciul lo-
gofkul de la Pargiani gi cu fiii, cati i a daruit
D-zet, ca sa fie lul otcing, la .5aseeoarg, judetul
. . . . . . tkg, partea Jul Nanu logofkul, fiiul
popiT Stan, cata are el de mosie si de cum -
paratura, i toata partea lul din Valens, ce se
chiamg, Homeani, gi toata partea din Ceortesti,
rata are de cumparatura, gi °AM este hotarita
oprita, i cata este amestecata cu megie i1,
nehotarlta, din camp si din padure, si din a-
pg, si din vad de moara, §i cu Joe de vie, $i cu
livezi si din tot hotarul, pentru eg aceasta mai
sus scrisa oteina, o au fost cumparatg, Danciul
logofkul de la P araiani, de la Radul Sluge-
riul, ginerele lui Nanu logofetul si de la sotia
lul Maria, si de la fiii for din Frejureani, Inca.
din zilele 1w. Leon Voevod pentru ugri pa-
truzeci, gata, si pe toate el le-ati stapInit cu
bung, pace. lar apol clnd a fost acum in zi-
lele domniei mole, R adu Slugeriti a radicat
parg, zieand, ca el n'ar fi vindut aceasta otcina
mai sus serisa, nict ar fi luat acii banT de la
Danciul logofkul. Si a venit inaintea domniei
mele la marele divan, ca &a se parasca de fata.
Si an scos Danciul logofetul zapisul lui Radu
Slugeriu de vinzare, cu multi marturl, $i am
adeverit i domnia mea i cu tot divanul, ea atl
vindut Radul Frejureanul acestea mai sus seri-
se de bung voea lui, si ca ati luat si banil de-

www.dacoromanica.ro
 --121
plin de la Danciul logofetul. Apoi au remas
Radul Sulgeriul din lege i din judecata de
la Divan, §i aii e§it cu mare rtqine, §i am dat
domnia mea luT Danciul logofetul, ca sg, fie
luI acea otcina do mo§ie statornica, precum o
au cumparat cu bani. gata. Apoi s'au sculat
moqneni.I. satuluI caril all fost vindut lui Na-
nu logofetul mai dinainte vreme, cu para asu-
pra luT Radu Slugeriu §i asupra luT Danciu
Logoretul, c,i cu alcI pir1§1, ca n-ar fi vindut
el 1111 Nanu logofetul aceasta oteing, ci o ar fi
pus zalog. Radu blugeriu all sees la divan
cartea luT Mihnea Voivod, de cumparatura a-
supra acestiT otcint ; apoi §i intru aceasta dom-
nia mea, iarki m'am uitat §i am judecat dupa,
pravilg, §i dupa lege, cu tope cinst4it dregatorit
domnieT mele. Si am aflat domnia mea ca all
fost cumparatura a luT Nanu logofetul mai
dinainte vreme, §i fiind-ca am vezut domnia mea
i cart): vecht de cumparatura, precum s'au scris
mai sus. De aceea al remas §i megie§it din
lege. Iara dupa, aceea ell nu s'au lasat ; ci ia-
ra§t all venit cu Ora la divan, cg, cand a vin-
dut Radul Slugeriul aceasta otcina, n'aq fost
§i eT Intrebact. lar Radu Slugeriu a martini-
sit cu gura luT In Divan, ca all Intrebat Intliu
pe et qi n'aU voit, sa cumpere, Apoi atuncea
a vindut lui Danciu logofetul, §i a trecut de
atuncT papa, astacli 70 de ant Si all remas me -
gie§il din lege §i al doilea rand, §i au e§it ci
aceia cu mare ruqine, ca niqte °amen' rat §i
rnincinoqi. Pentru aceasta am dat domnia m ea
slugit domnieT mele, luT Danciul logofetul, ea

www.dacoromanica.ro
 122

sa fie lul aceastg otcing mai sus scrisg, mogie

pi ohabg, fiilor lui gi nepocilor gi strgnepocilor
gi de nimine B6, nu fie clItitg hotgrirea dom-
niei male. La aceastg am pus domnia mea gi
marturi pe Panul Theodosie marele Ban al
Gralevei (Craiova) gi Panul Hriza marele dvor-
nic, Si panul Gligorie marele logofel, gi Ra-
dul marele Visternic, gi Preda marele Spatarin,
gi I'uzinca marele Clucer, si Socol marele Stol-
nic, gi Radul marele comis, gi Vucina SIrbul
marele paharnic, gi Costandin marole postelnic
gi Gligorie marele logoftt. Si am scris ed Parvul
Spud In cetatea capitalg la Bucaregti, luna lu
me 22 zile gi de la Adam ping aeum c,urge-
rea anilor 7147 (1639).
(Subscris) Ion Matei Voivod cu mila lul
DumnezeU domn.
(Locul Pecetii.)

Cu mila lul Duinne4eti Ion Matei Voevoda

i Domn a twilit tam 17ngro-Vlahiei
itepot (BiorKZ) al manta pi prea huntauf bectrcintauI reposatula
Ion Baoarab Tioevoda.

D1, domnia mea aceastg poroncg a Domniel

mele cinstitului Diregatoriti al I)omnieT mele,
jupinulul V tieing marele pah. gi jupgnesei lui
Neaga, gi fiilor for caul be va da Dumnegleii.
Ca sg fie al lui tot satul Bradg'gegtii de
la judetul Argeg, cu tot hotarul gi cu toci
vecinii gi cu tot venitul din camp i din
padure gi din app, gi din vatra satului. de pre-

www.dacoromanica.ro
 123

tutindinea on cate s'ar alege, dupre vechile

hotare si semne. Si vecinii sA, se qtie, anume
Radu cu fiii, ci Tudor cu fiiT, §i MihailA
cu fiii, i Tatul cu fiii, §i MihailA fiiul lui
Neae§u cu fiii sei, gi Sin cu fiii lui. Pentru el
a cumpArat jupanul Vucina Marele paharnic
acel sat BrAdAqe§til mai sus scris de la Badea
iogeatul din Argeq,, §i de la fib, lui Radu §i
Preda §i Stanciul pentru 220 ugri aspri gata,
cu zapis de la mina for In anul 7141, i cu
boeri marturi scrip. in zapis Si iara§i sA fie
Jut Vucina, Mareluf pAh. ocina si vecinii in
sat la brate§ti, din camp §i din pAdure §i din
app,, §i do prin tot hotarul, cat se va alege.
Si vecinii sa, se §tie : Dumitru i Neagoe si
Albul; §i Voina fiii lui Oprea cu fib. lor, §i cu
delnita for §i cu stupina de la Tuia, §i asemi-
nea cea de la BrAte§ti, pentru eA a cumparat
jupanul Vucina marelo pAh. oteinft §i acci
vecinii cu delnitile for de la Badea logofet din
Arge§, §i de la fiii luT Radu si Preda qi Stanciul
pentru 30 ugri aspri (barn.) gata, cu zapis din
anul 7143, §i cu multi boiari marturi. Si ia-
ritp a cumperat Vucina marele p h. un ve-
ein in satul Brateste anume Albul cu fiiT sei
si cu muierea sa Stanai cu toate partile luT
de otcinLt din BrAte§ti, de pretutindenea §i de
prin tot hotarul, pentru ca an cadut Albul
Intr'o nevoe, §i n'ati avut sA dea ca sA se platea-
sea, ci s'au vendut veein cu toate pArtile lui de
otcina lui Vucina mare paharnic, pentru 17
ugri, aspri gata, cu apis de la mina, la din
anul 7144 §i cu boer( marturi, ci au fost pugs

www.dacoromanica.ro
 124

ehizegi Radu Armagu flail lui Bratul Comis gi

Deatco F., AI. ea daca ar fugi Albul atunei chizagii
acestia sa alba a da de la dingii alt vecin In
locul lui: Albul. Si iarag sa fie einstitului dre-
gAtoriti al domnieT mele, jupanuIuf Vucina
marelui paharnic oteina gi vecin in sat la
Valsanegti, judetiul Argeg din camp gi din
padure gi din apa, gi cu veciniI gi din vatra
satului de pretutindene, orY ate s-ar alege din
to hotarul. Si vecinii sa se daie pe nume:
Bejan cu fiii, gi Badea cu fiii, gi Stan cu fiii,.
gi Dobrot cu fiii, gi Neaegul cu fib', gi Stan
grecul cu fib', gi Stan Boroiul cu fib', gi Sta.
nimir cu fiii, gi "Teaniul cu fib, gi Manea en
fiii gi Stancial cu fib, gi Ivan cu fiii, gi Gi-
urea cu fib, gi Stan fratele lui Giurea cu fiiY,
gi Voico cu fiii, gi Neagoe cu fib, gi Stan al
Stoichitoiului cu fib., gi Dan cu fratele seu On-
cea gi cu fib' lor, gi Albui eu fib' sei, gi Sa-
rul cu fiii sei, gi Mihnea cu fill set, gi Stan
fiiul Iugai cu fiii seT, gi Stoean cu fill sei, gi Stan-
ciul V eaverita cu fib.. Pentru ea, acegti mai
sus numiti oameni din Vlasanegti s'atl vandut
toti vecini, eu fill' lor gi cu toate partile lor
de °Willa, jupanului Vucina marelui Paharnie
de bung, voea lor, Barg, de nisi o silnicie, pen-
tru ugri 623 aspri gata, cu. zapis de la mtini-
le for de vanclare, in aqui 7147. gi cu multi
boeri marturi scrigi In zapis . Si iarag sa, fie-
cinstitului diregatoria al Domniei mele Jupa-
nuluI Vucina marelui Paharnie un vecin in
satul Bugeanesci., judetul Argeg anume Vidat
cu fiii gi cu toata partea lul de ocinA din Bug-

www.dacoromanica.ro
 125

canesci, pre cat i se va alege, find ea s'an

yen lut Vidat pre sine vecin de buna, voea
lui jupanului Vucina marelo Paharnie pentru
ugri 13 aspri gata, cu zapis i Cu marturi.
iaras sa fie jupanului Vucina marelui paharnic
un veein In satul Cervureani, anume 111usat
cu fiii si en toata, partea lut de ocina cAtl va
fi avend la Cervureani, din tot hotarul, fiind
et aii eumparat-o jupanul Vucina marele pa-
harnic de la Stoica Zarneseul pentru 20 ugri
aspri gata, en zapis de la mama 1w. si en mar -
turi boerl In anul 7144. S, iarast sa fie jupa-
nului Vucina marelul paharnie un vecin in
satul Catun, judepl Vlasea, anume Stan fiiul
lui Pasturscu Patrov i cu fiii lul, fiind-ca s'au
vindut insult Stan vecin de voea lui, si cu
partea Jut de ocina, jupanului Vucina marelui
Paharnie, pentru ugri 9 aspri gata, cu zapis
si eu marturi. i tarasi sa, fie einstitului Dire-
gatoria. al Domniei male jupanului Vucina
marelui Paharnic, ocina gi vecini la satul Be-
rendesei judo ul Arges, din camp psi din pa-
dure si di apa, si cu vecinit si din vatra sa-
tului de pretutindenea, on unde se va alege,
de prin tot hotarul. i vecinii sa, se scie, can
s'au vindut, anume: Oprea Boldescul si cu flit.
si cu partea luT de ocina, pentru ugri 26 as-
pri gata, ci Vlaicu cu fiii pentru ugri 31, §i
Stanciul fiiul lui Crastea cu fiii, pentru ugri
26, si Necula cu fiii, pentru ugri 26, si Cris -
tea on fiii lull, pentru ugri 26, si loan cu fiii lui,
pentru ugri 22. aspri gata, carele fusese vecin
lui Neagoe Logofat de la Cordiani, qi Cristea
www.dacoromanica.ro
 126

de la Berendesci Cu. ET lui si cu toata partea

lui. de ocinh pentru 26 de ugri, si Necula cu
fiii lui, pentru 26 ugri, ceea ce face peste tot,
ugri 209. .$i iarhsi sa fie jupanului. Vucina
marelui Paharnic ocina la Berendesci toata par-
tea Oprisei fata lm Capotea din camp si din
phdure si din aph si din munte si din vatra
satului de pretutindenea on cat s'ar alege, din
tot hotarul, pentruch ati cumphrat jupanul
Vucina marele paharnic, aceasta parte de
ocinh de la Oprisa fata luT Capotea din Berendesci
pentru ugri 5, aspri gata, cu zapis si cu marturi.
Si iarast au cumphrat jupanul Vucina marele
paharnic de la Pavel din Berendesci o casa cu
loc si cu vie tangh cash, si cu porni in pre-
jur si cu toata deln4a de lane), cash, cat se
va alege, pentru 2500 aspri gata, si cu zapis
de la mana lui in anul 7147 si en marturi. Si
iarhsi sh fie cinstituluT Diregatoritt al Domniet
mele jupanuluT Vucina marelul paharnic ocinh
si vecini in satul Parapal in jude0.1 Vlasca.
din camp si din phdure si din aph si cu ye-
cinil si din vatra satului do pretutindenea or
cat s'ar alege de grin tot hotarul. Si vecinii
sh se scie cari s'ati vendut pre sine en {iii §i
cu partea for de otcina si anume: Tigul cu fz
lui, pentru 6400 aspri gata, si Stoica Lalov
cu fiii lin, pentru 7600 aspri gata. Si Patru
eu fiii luT pentru 6,000 aspri gata, si Andrei
cu fill seT, pentru. . ,aspri gata. $ i. $erbnl si
Neacsul fiii luT Stan si cu fiii lor, pentru . . ,
aspri gala, si Tudor Robul cu fii.1 seT, pen-
tru 2,400 aspri gata, $i Stamatie cu fiii seT, pen-.
www.dacoromanica.ro
 - 127 --
tru 7,000 aspri gata, §i Vlad.ul cu flit Bel, pen-
tru 5,400 aspri gata, qi Albul cu fiiul seu,
Candac, pentru 2,800 aspri gata, §i Cristian
cu flit set pentru 4,000 aspri gata, §i Vasiiu
cu fliul sett Gutul pentru 4,000 aspri gata, §i
Lepadatu fiul lui Patru pentru 1,800 aspii
gata, care Lepadatu era de la Purani. i ia-
IV sa fie cinstitului Diregatoriu al Domniet
mele, jupanului Vucina marelui Paharnic °ci-
lia la Curota din judqul El h. (?). lard partea lut
Neagoe Dorobantut toata de 70 stInjeni, din
camp §i de pretutindenea, cat se va alege de
prin tot hotarul in lungici §i'n curmezi din
hotar in hotar, fiind ca au cumparat jupa-
nul Vucina marele Paharnic ace]. 70 stinjeni
do ocina, mat sus clip do la Neagoe Doroban-
Iul partea lui de prin tot hotarul, a cincea pat -
te pentru 1,750 aspri stinjenul, cite 25aspri
not. Si. i-a vendut Neagoe Dorobancul. de buna
voea sa, dar numaT -caring fara vecinY, cu za-
pis de venclare din anul 7145 gi cu marturt
scri0 In zapis . Si iar4i sa, fie cinstituluT Di-
regatoriu at DomnieT mele jupanului Vucina
mareluT Paharnic ocina, la Curota, Insa, partea
lui. Stan fiiul TR adului, f;si iara, partea altui
Radu fiiul luT Dragnea, partile for Coate din
camp si din padure qi din vatra satului de
pretutindenea, on cat se va alege de prin tot
hotarul, fiind ca au cumparat jupanul Vucina
marele paharnic de la Stan §i de la Radul
pentru 5,000 aspri gata cu zapis de la mama
for de Nertglare in anul 7144, i cu mulct oa-
menT bunT marturT scri§i In zapis. i iara,§1

www.dacoromanica.ro
 128

A, fie cinstituluT Diregatorit al Domniei mele

jupanuluI \ ucina, marelu1 paharnic, ocina la
Balesci §i Cristicea §i la Fracesel In judetul
Elh. A nume partea lul Crastea fratele lui
Neagoe Portariu] §i toata partea 10 Dragnea
din camp ti din padure §i din apg qi din
vatra satuluT qi de pretutindenea, qi din tot
hotarul, din sus §i din jos §i din mijloeul o-
,cineT, orT cat se va alege, pentru a, au cum-
parat jupanul Vueina marele paharnic aceasta
ocing mai sus seris5, do la Crastea fratele lui
Neagoe Portariu §i de la Dragnea, toata partea
lul Crgstea pentru 4,400 aspri gata, cu zapis
de venclare de la mina lul, in anul 7,144 §i.
-cu marturi toti boerit Divanulul scri§i In za-
pis. i iara$ sa fie cinstitului direggtoriu al
Domniel mele jupanulul Vucina marelul pa-
harnic ocina la Cristicea, anume : partea lul Ne-
culea slugeriu 150 stinjem de ocina de pre-
tutindetiea de prin tot hotarul orT cat se va
alege, care este ocina hotarlta §i oprita, fiind-cg
au cumpgrat jupauul Vucina marele paharnic
aceastg mat sus ciisa ocina de la Neagul din Ne-
goesei, ginerele lui. Neculea slugeriul, gi de la
iiii lui Neagu anume : Neculea i Gherghea i
Mirean, nepoth lul Neculea slugerul de pe fata,
pentru 10,000 aspri gata ce au fest dati zestre
fiica sale Zaica : otia lut Neagu. i s'ab.
vendut et de buna voea for cu zapis de la ma-
na for qi cu marturi scr4u. In zapis. i iarail
-sa fie jupanului Vucina marelui pailarnic oci-
na la Gale§e§ti din judetul A rge§. Anume
de prin tot satul 150 stinjeni de ocina, in lung
www.dacoromanica.ro
 - -129
si In lat, din camp si din pi dure si din
apa, de pretutindenea si de prin tot hotarul
on cat se va alege cu tot venitul. Si. cu un
vad de moarg, In apa Arges, undo este moara
lui Ivan Postelnicul d la Gglesesci, fiind ca
aceasta, ocing, i cu vadul do moara mai sus
scris, all fost mosii a satenilor din Galasesci
si ineg din timpurile mai dinainte s'au .tinut
megiasii din Galasesci patrimonul f or cu bung,
pace. Apoi all fost judecatg, in zilele Domni-
ei male : s'au intamplat de s'aii ucis un om
din sat pe mosia Galasestilor ; de aceasta sand
am auzit si am Inteles cum s'all ucis acel
OM din sat, iarg, Domnia mea, cat mai In-
graba am trimos armasi ca sg, is desugubina
Doinneasca do la satelA din prejur si din sa-
tul Gglasescii, precum este obiceiul locului,
fiind-cg, tIlharii gi ho0 nu s'ah. putut nicltire
afla, apoi ail venit si partea, satului Galasesci
pentru desugubina ugri 27. Apoi megiasii
n'ah avut bans (How) ca sa dea sa-si plateascg,
capul for de acea desugubina Domneasca, ce
s'au seulat mosnenii din Galasesti, anume Radu
i Toma si Neagoe i Aldea 0 Stan si \ oi-
na gi Badea si Stoma si Oprea gi Balea pi
Neagu si Luca si Stanciul si Stefan si alt O-
prea, ca sa vie inaintea Domniei mele In ma-
rele Divan, ca sg, vonda, aces stinjeni de mosit
150 mai sus scrip, psi cu vadul de moarg, cin-
stitului diregatorih al Domniei mele, jupanu-
lui Vucina, marelui paharnic pentru acel prep
de ugri 27, 0 all dat for in mani top. ba-
VOLUMUL XX DIN URICAR. C. 9

www.dacoromanica.ro
 --- 130

nii (ti ta)' ea sa so pliiteasek de desugubina

Domneasek. Si DA vIndut ei de bunk voea for
fir de -nice o situ cu stirea tuturor boerilor
celor marl si a megiesilor de prin prejur si
dinaintea Domniei mele. Am veclut Domnia
me:, adeverul megiesilor die C:alasesci pentru
vindare in anul 7144 si en boerii Divanului
Domniei mele lark apoi jupanul Vucina ma-
.

rele paharnic s'ail dus ca sa, opreasck $i sa

impetreasca indeosebi aces 150 de stinjeni
despre satul Galksesti, cu oameni buni si en om
domnesc hotarnic, Stoica Paharnicul de la Mr-
nese', si megiosii, care sa opreasek ocina, si a-
nume din Borulesci: Dusea si Stanciul, si din
Dobrogostea: Nan! si Badea, si din Zernesti:
Vladul si Oprea. si din Papusem : Roman. 5i
am vedut Domnia mea cartea acestor megiesi,
care au oprit ace). 150 stinjeni, cum s'au scris
mai sus, si iarasL sa fie cinstitului diregktoriti
al Domniei mele, jupanului Vucina mareltn.
paharnic la dealul Tragovistei 6 pogoane de
vie si en livadk si cu pomi, cat se va alege,
care sunt iarksi Tanga viea lut Vucina marele
paharnic, fiind-ca le-au cumparat de la E-
nachi din Trkgoveste pentru 5000 aspri gata,
cu zapis si cu martun val'opni (orkseni) scrips
in zapis ; si iarksi a cumpkrat jupanul Vucina,
marele paharnic de la Baldovin Diaconul si
de la Papadia (diaeonita ) lui llea, la dialul
TrAgovistei, toate viile for cute all ei de movie
$i cu douk bucAci de vie, ce le-aU avut do
eumparkturg, do la Monahiea,, soacra popes Op-
rea, pentru ugri 120 aspri gata, cu zapis de la
www.dacoromanica.ro
 131

Diana for de venciare In anul 7143, si cu niu10

boer 3i varosen1 marturi scri1 In zapis ; si
iarasT sa fie cinstitulul diregatorit al Donmiel
mele, jupanuluY l ucina marelui paharnic, un
aOgan anume Mateiti, fiiul Surdului Tiganul
el cu un flit' a lui Mateib. Tiganul si a a
igancei lui anume Stoiea, find ca acel aigan
Mateiu au fost din movie a lui Paraschiv si
a lui Stanila fiiul lui PraTul de la Vlasinesti,
pe care l'ati fost cumparat Patraseo cluceriul
din Dlaga (Lunguly de la nepocii (anepsii) lug
Paraschiv si ai lni Stanila mai sus scrip, in
ilele lui Leon Voevod.. Apoi and aq fost acura
In clilele Domniel mele, jupanul Vueina mare-
le paharnic ail cumparat pe Mateiu Tigann ysii
pe fiiul seo Stoica, de la Patrasen Cluceriul
pentru 5,800 aspri gata, cu zapis din mull
7145 si cu boeri marturl.. Si ait vendut acesta
mai sus scrist anume oamem par ile for do
ocina, $i vil, si atigani, de a for buna Toe
si cu stiinta a tuturor boerilor si a megiesilor
din locurile de prin prejur, 6i dinaintea Dom -
niei mele. Pentiu aceasta dat-am Domnia
mea cinstitului Vueina marele Paharnic si so-
iei lul Neaga, ca sa fie for ocina si vecini oi
lozii si atigani, ocina movie si ohab fiilor
si nepocilor i stranepotilor si de nime clatita
dupa poronca Domniei mele. De asemenea pu-
nem Domnia mea gi martin-1 pe jupanul Teo-
dosie marele ban al Craiovel (Cralevskii) si
pe jupanul Hrizea marele Tornio, fy3i pe jupa
nul Gligorie marele Logofet, i pe jupanul
Radu marele visternic, si pe jupanul Preda
www.dacoromanica.ro
 132

marele spb,tariu, si pre jupanul Buzinca marele

clucerid, si pe Socul marele Stolnic, pe
Radul, marele Comis, si pe Vucina marele 0-
harnic, i po jupanul Constandin marele pos-
telnic, si cu GE; orie marele Logofat. Si am
scris eu Lepadatu logoftt In cetatea capital,
numita Bucuresct. Luna Iulie t; Mile @i de la
zidirea lumei, de la Adam, pang, acurn al toa-
tei scripturi, anul eurgatorifi 7147; anul Dom-
nului 1639,
(lscalit) Io Matei Voevod.
NB. Tradus de Episcopul Melhisedec.
Bucurefti 1890 Mart. 4 .

Ion Vasile Voevod Cu mita int Duiunezeu Dont

nitor fere' Moldovet.
Ca all venit inaintea noastrit qi inaintea a toti
boearilor nostri mart si mice, Marica Knea -
ghina luT Toader Bosnia, fostul stolnie i cu
fiiul ei Alexa Diacul, duore a for buna voe,
de nime nevoid nice silici, si all vindut a for
drept patrimonial (otcina) si danie ce all avut
de la vechit Domnitori : a patra parte din
satul Plopeanit, ce este pe rlul Sucevei, ci cu
vecini; anume : Sauca gi Gherman, si cu fiiul
seu :fiicul, gi cu tot venitul. Aceea o all yin -
dut credinciosulul pi cinstitului nostru boearin
Panulul lorga marelui Postelnic, pentru o su-
ta pi trei ()led ug hi bani bunt. Si s'au sculat
gratia lul do all platit totT deplin aceT bani
www.dacoromanica.ro
 133

mai sus scriqi 130 ughi bani bunt in mina

llaricai Kneaghinel ha BosnicI fostului Stolnic,
si a fiiului el Alexel Diacul dinaintea, noa-
tra si dinaintea boerilor nostril. Deci not
veclend a for de !Duna voe tocmala 5i deplina
plata, Inca si de la not am dat §i am intarit
credinciosului si cinstitului nostru boiarin Pa-
nulur, Torga Marelul Postelnic acea mai sus zi-
sa a patra parte din satul Plopeanii, cu lee
de eaz Eli de moara pe riul Suceava, i cu ye-
cinii si cu tot venitul. Ca sa fie graciei sale
dreapta ocina i cumparatura cu tot venitul,
nestricata', nicT odata In yea Si documentele
ce ii au avut pe acel sat Plopeanii, Inca lean
dat In mina gratiei lul. Altul sa nu so ames-
tice inaintea acestei carp' a Domniel mele.
Scris la Sevste (ctrkorkra) in anul 7154 (1846)
luna fulie 7 zile.
luaus): Domnul au poroncit.
(Locul pececii Domne,qti)
Todirapu vel logofet.
Dumitrapo.
NB. Pecetea este push pe o bucaticit de hartie phtratii. Ea
represinth o coroana, sub coroanabourul cu stea in frunte,
mai jos soarelo si luna, si pe de laturi dono Bich. lungi In
prejiur, aoeste cuvinte :
ion Yasile Veered, Bojio Milostio gospodar Zemli
Moldayscoi. 7142. (1634).

Izvod de ispisoace de moliT i carp de intarituri, i de

scuteall a Manastirei I canilor of Suceava, let 7238
(1730) August 13.
Un uricn serbesc de la Alexandra.
Voda, eel Bua cu veleat 6901 (1454) fey-
www.dacoromanica.ro
 -134 --
ruarie scriind pentru cati ()amen', straini
sail de Cara, s-ar stringe pe hotarul mo-
nastirei Itcanilor, sa fie volnici a cosi §i
a ara §i a se hraui pe locul i pe tariaa
Sucevei ca i Tirgovetii de Suceava, 4i
acei oameni sa lie de treaba manasti-
rei, i desetina sa an dea, nici de alte
angarii on sate ar fi pe tard.
Un ispisoc de la Stefan eel Bun dia
let 6992 (1484) Mai, scriind precum
Holovat §i cu neamul sea Fedor §i Naste,
nepotii dumnisale lui Coruiii, an vindut
un loc de moara la B raditeni sub Kiliile
cele batrine, pre unde an imblat Brada-
telul la padurea lui Coruifi, drept 50 zloti
tatare4ti.
Alt ispisoc de la Irimia Movila Vo-
da, pe satul manastirei Itcanilor de in-
taritura, -'i oamenilor ce ar avea manas-
tirea pe acel loc, sa iie volnici a cosi,
§i a ara pe locul i Carina Tirgului Su-
cevei, ca i Tirgovetii de Suceava, *i
desetina sa nu dea cum nici alte dari
§i angarii on cate ar fi pe alti, de
toate sa fie in pace, ca sa lie numai de
treaba manastirei Itcanilor.
Un ispisoc de la Costandin Movila
Voda, din velet 7118 (1610) pe un vad
www.dacoromanica.ro
 - 135
de moara in pirau.1 Dragomire:.3tilor, pe
din jos de Rujcior, in tiuutul Sucevei, ca
sa alba calugaritele de la Itcani, ail
face 'mail inteacel vad, i sa fie ()ci-
lia a Manastirei in veci.
Alt ispisoc de la Alexandru Voda I-
lie§, din velet 7140 (1632) intaritura
tij pre acel vad de moara in piraul
Dragornirqtilor, pe din jos de Ropior
in tinutul Sucevei.
Un ispisoc de la Radul Voda din
let 7124 (1616) August, iar4i pentru
oanienii manastirei Itcanilor, sa fie in
pace de toate darile, nici desetina sä
nu dea.
0 carte de la Stefan Voda din Iet
7120 (1612) data Calugaritilor si vata-
maualui §i vecinilor de satul Etcanii,
sä fie volnici a se apara de potvo4i, §i
de cal de olac, §i de toate beilicurile
cate ar fi pe alta Ceara.
Uci ispisoc, de la Moisi Movild Vo-
da din velet 7138 (1630) August, oa-
menilor ce ar avea manastirea Etcanii,
sa fie in pace toate darile, nimica ni-
marula sa nu dea, aici desetiaa on pe
cati stupi ar avea, §i aid sa lucreze al-
mirul, fara manastirei, e sa fie volnici
www.dacoromanica.ro
 -136 -
a lucra §i a se hrani pe local tirgului
Sucevei, ca i tirgovetii de Suceava.
0 carte de la Barnovski Voda din
veleat 7136 (1627) Octom., care scrie
la dregator §i la Qoltuzul cu pirgarii de
Suceava, sa dea pace tuturor oamenilor
manastirei Etcanilor, sa mil supere nici
is unele nici, la sail, nici la pied, ce de
toate sa fie in pace, cur §i de alts dari.
Alta carte de la Gapar Voda, pen-
tru po§lusnicii manastirei Etcanii sa fie
in pace de podvozi, i de cal de ()lac,
i de altele, cacti suet pentru treaba
manastirei.
0 carte iar de la Ga§par Voda pen-
tru vierii manastirei Etcanii, sa fie in pa-
ce de toate beilicurile i darile, ca sa
fie pentru treaba viilor ManAstirei.
Alta carte de la Dabija Voda pentru
o &alma a Man astirei Etcanilor, sa
fie in pace de camAna, §i de bezma,n.
Alta carte de la Simion Movilh, Vo-
dä, pentru cat ar fi gostina Manastirei
Etcanilor, sa aibh pace.
Alta carte de la Radul Voda., pen-
tru pqlusnicii manastirei, sa fie in pa-
ce de cal de olac *i de potvo4i sa
fie pentru treaba manastirei Etcanilor.
Alta carte de la Alexandra Voda I-
www.dacoromanica.ro
 - 137
lia5ii pentru satul Etcanii sa fie in pa-
ce de potvodi, de cal de olac, 51 de al-
te dari. Mijderea sa li lasa doi camini
marl 51 mici, 51 un ho5tina, sa fie In
pace.
Un ispisoc de la Vasilie Voda de
Intaritura, pre o moara a manastirei Et-
canilor, de la satu de la Rupior ot ti-
nutul Sucevei, care acea moara au
cumparat-o Doamna Elisafta a raposatu-
lui Ierimia Voda, 51 au dat-o danle ma-
nastirei Etcanilor
Alta carte de la Ga5par Yob', pen-
tru vierii manastirei Eteanilor P6, fie
in pace de potvocp, 51 de alte beilicuri.
Alt6 carte, de la Vasile Voda, da-
ta calugaritilor, de la Etea, sa aiba a51
apAra, un vad de moara, de pre apa
Dragomire5titor ot tinutul Sucevei.
0 carte de la Stefan Voda Tom5a,
pentru rotar; 51 in morar, sa nu'i su-
pere nimene -la nimica.
Alta carte de la Alexandra Voda
sin Radu Voda, pentru vecinii manas-
tirei Iteanilor, ce 5edu pe loeul !lanas-
tirei, sa nul invaluiasea la nimica en
targul Sucevei, nici la sail, nisi la
piei, nici la alte angarii.
www.dacoromanica.ro
 -138 --
Noi Matehl Ghica Voevod.
Bojio Mi lostio Gospodar Zenzli Moldayscoi.

Dat-am cartea Domniei mele raga-

toarelor noastre Iroftiei, staritei inpreuna
§1 taturor calugaritelor de la maaastirea
Mandl of tinutul Sucevei, sa fie volnice
en cartea Domniei mele a stapini §i a
dejmui a manastirei dreapta °dab', i mo-
ie, anume tot hotarul mqiei Wand, pe
care mode Qisera ea are nianastirea seri-
sori, hrisoave domae-01, atata de la cti-
torii manastirei eat i de la altii de
mai inainte luminati Domui. Deci dar,
dupe scrisoarea ce are, sa alba a lua de
a clecea din tariai cu paiae, din faaate,
din gradini cu legunii, §1 din prisaci cu
stupi, §i din lived cu pomi, *i din tot
local, cu tot venitul rno5iei dupa obiceifi.
A§ijderea de vor fi §e(lend oameni cu
cash pe aceastrt nioie so, aiba a da de
toata casa cate 2 lei de alai. On care
nu vor vre sa dea bani, sa luereqe ea-
te 12 chile pe anil; Irish 6 de yard, §i
6 de lama, ca sa fie peatru kiveraisala
calugAritelor, iar care nu s'ar supune
sa dea obiciauitul venit al mo§iei maaa-
stirii, poroncim Dumitale ispravnice al
www.dacoromanica.ro
 -139
tinutului, unora ea acelora sä le dal poron-
ca, ca sa se radice de pe mo§la mainastirei
mutandu-se pe hotarul targului Sucevei,
i ninieni sa nu stea in protiva cartel
Domiiiei mele. far avend cineva a res-
punde, sa vie la Divan. Aceasta po-
roncin).
( L. P. midi, in care esto capul de bou
*i. Itattini1).
Let 7263 (1755) Fevruarie 14..
Procitob vel Logofat.

HOTARNICA. DE LA SIMION KEk$CU.

Facer §tire cu aceasta marturie a
noastra hotarnica, eh din poronca mil-
riei Sale luminatului i prea inaltatului
Domnului nostril, Ion Scarlat Ghica Voe-
vod, ne -au orinduit duuinealui Radul
Racovita vel LogofOt cu carte gospod,
ca sa mergem la satu la Dume§qii, ce
este peste Prut la tinutul Eplui, care
acest sat Dume0i se hotarqte pe din
jos en Teleue§tii, mode razdvasca, la
care are i manastirea Golie, o parte
de mo§ie danie de la un razed din partea
din sus din Telene§ti, iar pe din sus se
www.dacoromanica.ro
 - 140 -
hotaresc Dumegtii cu satul Toksobenii,
mogia Esovitilor legegti i i razegilor, la
care avend multe judecati mogenii din
Dumegti cu mogenii din Telenegti pen-
tru pricina hotaralor, dar5 Hind aceste
mogil Coate hotarite i stilpite cu pietre
din trecutii ani, atata Toksobenii pe din
sus cat i Dumegtii la mijloc gi Tele-
negtii pe din jos ; cum gi acum mai avend
judecata mogenii din Dumegti cu mogenii
din Telenegti i cu Esovitii legegti, fiind
partea Tor de mogie din Toksobeni ho-
tarita din sus din spre Dumegti cu ho-
tarnica v eche in semne de cinci deei
de ani, gi avend judecata la Dumnealui
Radu Racovita, vel Logotet. i-an judecat,
ca sä se indrepteze hotarul acestor mo-
ii pe hotarele veehi, fiind hotariti Tok-
sobenii de 55 de ani i Dumegtii de 25
ani gi Telenegtii de gese qeci de ani,
ca sä nu se strice nici de cum hotari-
turile veehi, fiind pietrele i hotarnicile
veehi, fats i dupa poronca, merg6nd
iioi in aceste mogii, am strins pe toti
razegii fata anume : Simion calugarul mo-
nahul gi ficiorii sei Vasilie gi Ion gi
altii i Iacob Furnie,h, i Gligorag Talp4
i Toma Turta, i Mariea Piciormanea-
www.dacoromanica.ro
 - 141 -
s'a,i alti frail ai lor, mopni din Durnep,
i Sanda rata Sucevanului, remela San-
dului, fecior lui Meraita §ii feciorul ei
Ursachi, fecior Sandulm §i alti frati ai
lor, mo-§eni din Telene4ti, din partea din.
sus. care avend pod imblatoriti in Prut
in partea lor in Telenqti din sus, §'i de
la o vreme mutandu-se apa Prutului, pe
supt deal, §i rem'aiad luuca cu ban, di
iasta parte de Prut, li s'aii stricat vadul
de pe partea lor, iar ei s'aii. sculat §i
all mutat podul mai sus pe inoia Du-
ineVii intre hotare, §i impresurdndu-le
mo§iia Dumetii peste hotarele vechi §i
fiicOndu-le multa stricaciune, §i avend
ei judecath, in anul trecut la Dumnealui
Joan Bogdan vel Logoret, le-au orinduit
intiiii hotarnicul pe Joan Meleghe vor-
nicul de Poarta, i Cu socoteala lui fa:
cOnd impresurarea Dumetilor, i apoi
mar jeluind Dumqtii, ail rinduit Dum-
nealui vel Logoret, pe Ionita gramaticui
impreuna cu Ion Meleghe Vornicul, *i
au mAsurat Dume§tii pe hotarul vechiii
pe uncle all hotarit Gligor Cucoranul
vornic de Poarta, i cu Vasile Popa
Urieariul §i le-an indreptat, i le-aii
pus §i pietre dinspre Prut, §i s'at pri-
www.dacoromanica.ro
 -142 --
mit i Dumetii. Dar mai pe urma s'ati
seulat ua Ursache ficior Banda lui ce
tine podul, i de izaoavh an that el hotar-
nic pe loan Meleghe voraic §i an mu-
tat hotarul, ce au pus el cu Iouita gra-
maticul pe hotarele vechi, §i au impins
pe Durnetit §i i -au bagat din. sus ia
Toksobeni, luand §1, silitea caselor Eso-
vitilor legegti, gi pe Teleae§itii i -au la-
tit in Dume*ti numal pe Prut, de an
enprias podul, iar pietrele hotare vechi
pe deal stab aeclatite, i acum Dumnea-
lut vel Logofet, an judecat hotaritura
veche, sh nu se strice i pe acea ho-
taritura veche sit misuram, cu ace ma-
surd, care §i palma este pusii, pe hotar-
Rica i not data poroncii am mers acolo
la aceste mogii §i am strins oament
buui megie§i de pria prejur, anume preo-
tul Toader mow' din Vraae4ti, §i Ion
Picioroman, earii au marturisit ca as
lost ei §i la hotaritura vechie, caad afi
hotarit Dumetii din jos diaspre Tele-
neti, *i din sus diaspre Toksobeai §i
Lupul Teliul, moan din. Toksobeut, §i
vechil din partea Esovitilor le§e§ti, §i
Alexandra Banarul, moan din Iugani,
gi s'ao intimplat §i Ursul Capitan din
www.dacoromanica.ro
 - -
143

talaiti ia, din Oipni, i Sandal chlarq,

§i Neeulat Curcoiii, mo§eni din Onteni, Qi
en top ace§ti oanaeni au masurat satul Du-
me0ii pe deal pe deasupra Prutului pe §lea-
hul Hotinulni de peatrft veche hotar en
fuuie de 20 stinjeni, Qi stinjenul de opt
palme, cu acea palm5, de pe hotarnica ve-
ehe. pe nude aft aralat preotul Toader de
Vrane5ti, Qi dintr-acea piatra in sus
papa in Movila gatmoash eu spini, ce
este hotar vechiii despre Toksobeni, s'au
aflat 33 funii pol, i s'au pus acum §i
piatrh hotar din vale de movila, intr-un
pisc, §i Wail mai pus §i alts piatra ho-
tar mai de la vale, in pall§ din vale
de undo aii fost casele Esoyitilor §1 de
acolo tot la vale in dreptul locului de
la Movila g[tunoasii cu spini, ce este
hotar vechill despre Toksobeni [dna i

in Prut, unde aii mbriurisit Ion Picio-

roman Qi Lupul Tetiul, molars din Tokso-
beni, ea, au fost piatra veche hotar din
jos de o salce, ee s-ail facut diutr-un
par de salce de la o gradina, ce aii dej-
mutt toti Toksobenii, §i an marturisit Qi
preutol Toader de Vrane§ti i Ursul
Capitan, c'n, an vO4ut §i ei acea peatra
hotar, unde i Ionita gramaticul an pus
www.dacoromanica.ro
 144

piatra in malul Prutului, 0 s'aii mutat

acea piatra mai la deal, unde este sal-
cea din jos laugh un mer paduret unde
au aretat ace§ti oameni toti, ca ail fost
piatra hotar vechiii,iar uncle pusese Me-
leghe hotar mai sus nu batea drept la
Movila gaulloasa cu spiai, ce batea mai
sus de lua sili§tea §i temelia caselor
Esovitilor, pe gura unei femei anume
Maria Piciormaneasa, care acum au th-
Wait §i an clis ea n'aii marturisit nici
ad dis sa puie hotar acolo, cum 0 din
jos despre Telene§ti, s'aii indreptat Du-
me§tii §i s'ail hotarit pe hotarele vechi
despre Prut, cum §i despre camp. *i li
s'aii dat §i mo§enilor de Dume§ti osebi-
ta miirturie hotarnicA. Iar aceasta mar-
turie hotarnica s'aiii dat Esovitilor le§e§ti
§i altor movai de Toksobeni. Aceasta
in§tiintam.
Velet 7265 (1757) Iunie 6.
(Isc) Stefan Popeseul vornic de poarta,
Simion Ke§cu, sulgeriii.
Palma ce se vede pe aceasta hotarnia, este de
13 1/ fedrantT de tipografie. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 145
Not Alexandru Constantin Moritz Voievod
Bojio ft lostio Gospodar Zemli Moldayscor.

Facem Mire eu acest hrisov al domniei

mele, e i venind inamtea noastrrt I a tot sfa-
tul nostril, cinstit i credincios boerul dom-
niei mele, dumnealui Iordache Ghica biv vel
Vornic, ne-art aratat un zapis de invoiala
i ase4are ce all facut Cu d-lui Mateiti Canta
biv vel Visternic, in care se cuprinde intr-a-
cestasi chip: ea avend dumnealtu Iordache
Glfica biv vel Vornic in cordimul Nemtesc,
o mosie anume: Viteleuca, danie de la fa-
posata sotia d-sale, pentru niulte datorif, ce
uii platit a raposato cu rcrisorii adevarate ;
cum si dumnealtu llateiti Canta biv vel Vis-
ternic, avend la tinutul Carligatnrii, mosia
Cucutenii, cu egg, i biserich de piatr5, §i
alte zidiri de piatra pin prejur, en 38 po-
goane vie lueratoare, i cu silt the ce stint
pin prejurul Cucutenilor, anume : Cotasca,
Scoposenii eu helesteil si cu moarh, i cu
10 pogoaue vie lueratoare i eu livid i,
i Botestii mar), gi Bote§tii mici, Cu o
bucata de loc la virvul Vosicii la prisaca
bAtria, Cu 4 pogoane vie lucratoare,
Belcestit i Drag`crinetii, pol sat Ho-
rilestii, i pol satul Baltatii, i Cherhana i par-
tile din Difieni, i partile din Bogdanesti, §i o
VOLUMUL XX DIN URICAR. C. 10.
www.dacoromanica.ro
 146

parte din Zhboreni, i Bhrbosii siDrilguestii, ca-

re mosii si Alateiti Canta biv vel Vister-
nie, le are de basting i cumphrilturi, si schim-
burl precum aratri scrisorile, en bunii primi-
rea dumilorsale, invoindu-se au facut schimb
adiett dat-ati dumnealui Iordaebi Ghica biv
vel Vornic, mosia Viteleuca din Cordial, cum si
-44,000 10, ins5 : 30,000 lei bani Bata care
i -au dat acum in minele dumisale Viterni-
cului Mateiti Canta, si 14,000 lei, i-au dat
in socott lile cc all avut dumnealor fheend exo-
rtisis, si d-lug Visternieul Mat- -iii Canta, inch
aii dat s(bimb dumisale dache Mica biv
vel Vornic, mosia Cucuteni, cu toate silistile
de prim prejur, asemenea si toate acaretnrile
si zidirile ce suet pe ace ste rnosiJ, cum mai
sus Si, arath.
Asupra chreia Invoiala si ash, are cer-
sind dumnealui Iordoche Ghica biv vel Vor-
nic si de la domnia mea inthriturh. Am orin-
duit la cinstit si credincios boeriul domniei
mele dumnealuT Neculai Roset vel Logofet. . .
si dupil cer, etarea ce au fileut, ve'clind zapis de
la d-lui Mateiti Canta biv vel Visternic si
invoialh si asepre, si eh all dat mosia
Cucutenii, en cash i biserich de piatrh, si
alte zidiri de piatrh prin prejur, ;,,i en si-
listile de sus numite, incredintgt si en isert-
liturile altor boeri, si ineredintind si pe
www.dacoromanica.ro
 147 --
domnia mea ; iata dar prin acest hrisov al
domniet mele, intarind dumisale Iordache
Ghica biv vel Vornic, ca de acum inainte
s'a", aibil a stApani mosia Cucutenii de la -i
nutul Cirligiiturii, cu toate cele. de mai sus
aratate, in pace Cara nisi o supArare,
BSI

despre nimenea ca pe o dreapt6 mosie a

dumisale ingrindu-sa hrisovul acesta, si en
a noastra domneasea iscAlitura" si pecete.
1792 Septem vrie 8.
(Ise). Alexandru Constantin Moruz Vomit.
Constantin vel Logofe't procitoh.
(L. P. cei mart.)
Hernial Hristea Vtori logofet-

Acest suret de hrisov este in parte deteriorat.

Toale docunaentele publicate in acest velum al XX-lea de
In pagina 96 si pinit aicea, p. 147,1e-am reprodus dupre manusorise-
le si originalele C9 an bine voit a mi to procure vechiul moil alai(
P. S. S. Episcopul Melhisedeo de Roman, care Inca pe la 1863
mi-au dat mat multe documente in volumul al III-lea de Uricar.
In volumul al XVII1-lea am publicat Base documente in slavonii.
si romfinb. tot de la S. S. Episcopal Melhisedec. Rog pe vechiul
mu amic sit bine voiase1 a primi In public deplina mea mul-
iamire pentru ajutorul ce -ad dat Colectiunet Ericarnlui.
Th. C.
NOTICES SUR LES PRINCES DE LA FAMILLE CHICA.

La famine Ghika dont un des membres

est en possession du pouvoir souverain it
lassi, capitals de la Moldavie, merite, en de-
hors meme des circonstances actuelles, une
attention toute particuliere. Originaira de FAL
www.dacoromanica.ro
 148 --
banie, elle compte dix hospodars qui, du mi-
lieu du dix-septietue siecle jusqu'a nos jours,
ont occupe la chaise hospodarale des deux
Principautei. L'un d'eux a ate prince du saint
empire; et, en 1835, le sultan Mahmoud, sur
les insistances de l'hospodar Alexandre Ghika,
lui a concede rheredite du titre de prince.
En 1656, Georges Ghika Pr, charge d'affai-
res de lVlihnea, hospodar de la Valaquie, ayant
reussi a le supplanter, dans la faveur du di-
van, se presente a la tete d'un corps de Turks
et le chaise du pays dont it etai: le fleau,
comme l'indique son nom turk. Appele a
l'hospodarat de la Moldavia, l'annle suivante,
it en regoit l'investiture, le 20 novembre
1657, dcs mains de Ghazi-Gherai, khan de
Crimee.
Gregoire Ghika II to remplace de 1660
a 1664 et, apres un delai de huit ans, est
reintegre le 20 mars 1672. Done de cet esprit
belliqueux et entreprenant qui distingue encore
les hommes de sa race, et fils de Basile le Loup
run des plus Brands princes de is Moldavie,
it se fait, comme Iui, un jeu de la guerre et
un plaisir de la vie des camps. II se distingua
plus particulierement au siege de Lemberg, ca-
pitate de la Gallicie, le 18 novembre 1672;
moms heureux rannee suivante, oblige qu'il
fut de lever le siege de Hotin devant l'armee
de Sobiesky, it jugea a propos de se retirer
a Vienne, en Autriche, pour se inettre a l'a-
bri de la disgrace, en ces temps, si dangereuse
de la Porte. Comble des faveurs de la court
www.dacoromanica.ro
 149

et nomme prince du saint empire, mais garde

a vue, il lui fallut feindre, pour sortir de
cette position genante, de tourner au catholi-
cisme . Ce n'est, en effet, qu'a Bette considera-
tion qu'il dut de pouvoir se rendre a Rome.
Arrive la, it fait sa reverence au saint
Pete et lui baise les pieds. Apres l'avoir
seduit par cet acte de feinte soumission,
it en obtient, aveo des dispenses de ma-
riage pour epouser une dame Justiniani
de Venise, Pautorisation d'aller en cette ville,
afin d'y contracter son union. Mais-- tout ceci
n'etait que ruse. Aussi, apres quelques semai-
nes d'assiduite aupres de cette dame, a, laquelle,
en effet it avait fait autrefois la tour, it se
deguise, monte a ford d'un vaisseau Cypri-
ote en partance pour Constantinople et, apres
une heureuse traversee, descend au phanar
dans la maison de son ami Panaiotaki Nico -
sias, premier drogman de la Porte, qui sletait
fait fort de lui obtenir soa pardon. En effet,
it ne tarde pas a rentrer en grace. Depuis
longtemps, it avait regagne les faveurs du di-
van; deja meme it se voyait a la veille d'etre
reintegre dans l'une ou l'autre principaute,
lorsque, le 20 docembre 1679, it mourut em-
poisonne .
Gregoire Ghika III premier drogman de
la Porte, remplace en 1727, Michel Racovitz,
hospodar de Moldavie. C'est un homme intel-
ligent et instruit, integre et d'une activite
sans (late. Cependant it ne dut qu'a un fatal
hasard de nletre pas supplants en 1730 par

www.dacoromanica.ro
 -150 --
le boucber grec Ianake qui s'etait fait son
rival. 11 fut maintenu; et celui-ci paya de sa
tete de n'avoir pu compter, dana les trente
jours convenus, les cling cents bourses dont son
ambition avait rencheri sur le prix de I'bos-
podarat
Dans la guerre de 1737 entre la Turkie
d'une part, I'Autriche et la Russie de l'autre,
Ghika 1II redoutant pour son pays la devas-
tation que les Russes venaient de commettre
en Crirnee, feint de prendre interet a leur cau-
se, en occupant le general Munich an siege
d'Otschakof, avec l'assurance gull peut comp-
ter stir lui, quant a Bender, clef de la Molda-
vie. Cependpnt la Moldavie est menacee au nord
par les imperiaux. Le lieutenant colonel Urset-
ti de Ferrare vient de deboucher par la passe
de Prisecany, a la tete de huit cents hommes.
A cette nouvelle, Ghika court a sa rencontre,
l'atteiut l'invite a se retirer, et sur son refus le
charge avec sa cavalerie et le culbute audela
des frontieres . Pendant ce temps, Constantin
Ghika, son cousin, d'inteIligence avec le phana-
riote lanake Hypsilanti, prey& des fourreurs de
Constantinople, travaillait a ouvrir la Moldavie
aux Russes et la VaIaquie aux Imperiaux. De-
jà le general Munich est maitre d'Otchakof, la
Bessarabie est occupee par ses troupes et Ben-
der est menacee; déjà Suciava et Hotin sont
au pouvoir des Russes et, sur l'ordre du baron
de Tott, le petit-fils de Cantemir s'avance sur
lassi, a la tete de son regiment de I'Ukraine,
ce que voyant, Ghika bat en retraite sur le
www.dacoromanica.ro
 151

Danube. Il l'avait franchi et se dirigeait en toute

hate sur Constantinople, lorsque le jeune Can-
timir, a peine entre a Iassi, sommait les boIars
de le Iui livrer.. . Qu'il to suffice, lui fut-
11 repondu, que nous nous soyons declares
pour la Russie.
Reintegre apres la. pair de Belgrade, Ghika
Ill s'ocarpa de reformes. Si ces reforrnes furent
retrecies et egoiites, comme l'esprit du siecle,
it fact neanmoins convenir que, eu egarcl an
temps, son urbarium fut plus humain que celui
qui, plein de l'esprit russe, determina,_ eu 1830
les droits et les devoirs du paysan dont it
consolida le servage.
Passé, en 1748, A la chaise hospodarale
de Valaquie, it y emploie en bienfa its les quatre
dernieres annees qui lui restent a vivre. 11
construit, pres de Bucarest, l'hopital de Pan-
teleimon et le dote du dornaiue oil it est bad;
it autorise les emigres protestants, saxons et
hongrois a se constuire un temple dans la ca-
pitale et, pour encourager l'agriculture, exemp-
te ceux d'entre eux qui s'y livrent, de tout
impot pour run ou l'autre de ces capitaux
alors equivalents: cinq arpents de terre; 2,800
ceps de vigne; 100 brebis, 100 pores ou 100
ruches.
Charles Ghika I V, son fill acne, dut a la
haute estime que vouaient les boIars a la me-
moire de son pere d'etre elu par eux pour lui
succeder. Mais la Porte, qui depuis 1717 ne
reconnaissait plus aux Valaques le droit d'elec-
tion, lui await oppose Mathieu, son frere cadet,
qu'elle detenait en Stage.
www.dacoromanica.ro
 152

Mathieu Ghika V ne s'est fait connaitre

que par quelques actes administratifs, qui n'ont
guere de remarquable que la formule ordinai-
re: ,, Nous, due et seigneur de la terre rou-
maine". ce qui porterait a croire qu'il n'a
guere ete hospodar que de nom.
Quoi qu'il en soit, les actes de Charles
Chika IV ne datent que de 1757. Son admi-
nistration fut donee ; it s'efforga d'alleger les
charges du peuple et, pour rendre la levee des
impots moins inique, it nomma dans chaque
district deux ispravniks ou prefets ; l'un grec,
l'autre indigene, mais au lieu de s'inspecter
mutuellement, selon le desir du prince et
le but de l'institution, ceux-ci s'entendent
si bien entre eux. que le peuple ne se ressent
guere de la diminution des impOts. Oblige,
l'annee suivante, de se creer des subsides
pour dejouer les intrigues de Ianake Soutzn
qui brigoajt sa place, it sut si bien en profiter
pour obtenir en mere temps le rappel des
Turks insta116s dans l'interieur du pays, pour
racheter quelques lies du Danube et le terri-
toire d'Odala, ancien domaine des Ca ntacuz6-
ne, devenu tour a tour, depuis la' mort d'Eti-
enne III, et le fief du grand-vizir dont it porte
encore le titre et rapanage de la sultane, que
le pays lui en sut gre; et que, lorsque la mort
]e vint surprendre, au printemps de 1766, les
boyars, qui le regrettaient. demanderent son
fils a la Porte par une petition que le sultan
daigna egrear.
Alexandre Ghika VI recut done les insi-
www.dacoromanica.ro
 153

gnes et l'investiture de sa charge en 1766. C'est

sans doute pour avoir manqué d'energie contre
la propagande moscovite qui agitait alors tous
les esprits, aussi bien dans les principautes que
daps tout FOrient, que Gregoire, son frere et
son chargé d'affaires a la Porte, obtint, par la
protection du khan de Crimee, de le remplacer
en 1768.
Gregoire Ghika VII, done en effet de plus
d'energie que son frere, contient les populati-
ons egarees par les sourdes menees du moine
Germano, et anihile les velleites orthodoxes du
patriarche de Jerusalem, qui, seduit par la
Russie, s'efforgait de fanatiser le peuple pour
le soulever au nom de la patrie et de la Ebert&
Apres le traite de Ka inardji, it s'occupe
du bien -titre materiel des habitants, fonde deux
fabriques de drag, l'une A Piperig, l'autre au
Nouveau-Philippwi, accueille avec bonte une
colonie d'horlogers allemands auxquels it donne
le terrain et les materiaux necessaires pour se
construire un temple, restaure le college basi-
lien de Iassi, amene par un aqueduc les eaux de
Ciric au monastere de Golia et oleve les fon-
taines qui les distribuent dans la ville.
A cette époque de vaniteux orgueil, oii le
moindre hobereau eilt cru deroger de faire un
pas a pied, le feld-marechal comte Romantzof
lui avant propose un tour de promenade a
pied par la ville: Y pensez-vous, lui repon-
dit Ghika, et que diraient mes sujets? Que
Votre Excellence veuille done bien me dis-
upenser de leur donner un pareil spectacle?"
Quoi qu'il en soit de cette hauteur qui ca.
www.dacoromanica.ro
 -154 --
racterise moins l'homme prive que les moeurs
publiques du temps et l'esprit du phanar ou
ces moeurs sont noes ; Ghika VII prouva aux
Roumains qu'il emit homme a soutenir leurs
droits. En effet, comme en 1774, l'Autriche
occupait la Bucovine, que le baron de Thugot
en avait obtenu la cession de la Forte le 7
mai 1775, et que cette cession avait ete rati-
fiee par les conventions du 12 mai 1776 et du
25 fevrier 1777, Ghika VII protesta energique-
ment contre l'illegalite et l'ilIegitimite de
ces actes, pretendant avec juste raison que le
suzerain n'est pas plus en droit d'aliener
aucunement les biens du vassal souverain, que
ne l'est le tuteur d'aliener en lien les biens
du pupille; (t) et, ne pouvant rien de plus, sans
force pour s'opposer a la force, it fit du moins
reserve de tour droits, en refusant sa signature a,
cette monstrueuse iniquite.11 lui tint tant a coeur
de la bien faire sentir, qu'il suborna l'intendant
de l'agent d'Autriche, et fit vendre par lui les
chevaux et les equipages de son maitre; en
sorte que celui-ci, mis a pied et piqué au vif
d'etre dupe, ne put s'empecher de lui dire, a
leur premiere rencontre: Oui, vous avez rai-
son; mais prenez-y garde! "
Cette reponse etait plus qu'un avis, c'etait
une menace. En effet, le 1-er octobre, Ghika
(t) Dorim din leaflet, ca sa putem capita actul de
protestatie al Domnitorulul Ghica pentru rapirea Bu-
covineT. Nei am fest ceT dintititi care am publicat
tratatul secret din 1774 inkeiat 1ntre Poarta si Austria.
(SA, se vad'a volumul XVI din Uricar paginile 54 60).

www.dacoromanica.ro
 155

est depose. Un capidji bashi lui est expedie

avec ordre de l'amener mort ou vif. Arrive a
Iassi, ce capidji pretextant une indisposition
resultant de la grande fatigue du voyage, fait
un devoir a l'hospodar de Faller visiter le
pretnier. Ghika se rend done a son logis.
Apres les salutations d'usage, it lui offre de
son tabac; sous le pretexte qu'il ne lui plait
pas, le capidji ordonne a un janissaire d'en
offrir du sien a l'hospodar. Alors, tandis que
Ghika s'en sert, le janissaire le frappe violem-
ment dans la poitrine et le renverse. En
vain Ghika, se relevant, court-il a la fenetre
pour s'y precipiter, d'autres janissaires sont la
qui se jettent sur lui, le terrassent et lui tran-
chent la tete. Et ce terrible trophee de la
vengeance de 1'Autriche est clone a la porte
du serail en epouvantail aux rebelles et aux
traltres! quand it etait, au contraire, le plus
glorieux temoignage de la fidelito et du
devouement.
Depuis cette époque jusqu'en 1821, la
Moldo-Valaquie ne flit plus administree que
par les Phanariotes; mais lorsque, ceux-ci
s'etant faits les chefs de l'hetairie grecque, le
sultan Mahmoud eat rendu aux Principautes
Jeurs princes nationaux, Gregoire Ghika VIII
obtint pour sept ans !Investiture de la Vala-
quie le 21 septembre 1822, et prit possession
du pouvoir souverain le 6 octobre de la meme
annoe.
C'est de lui que date l'ere de la Restau-
ration nationale. 11 construit, sur les ruines

www.dacoromanica.ro
 156

du monastere de Saint-Sava, le batiment du

college actuel et le dispose en salles de classes
et en logements de professeurs; it en rend
l'enseignement public, et-, en exigeant que cet
enseignernent suit fait en langue roumaine, it
remet en honneur cette langue nationale, qui
depuis un siecle n'etait plus que celle des
paysans; it restaure les hOpitaux de la Phi Ian-
thropie et de Panteleimon. a demi /mines par
la guerre et le temps, et fait paver Is centre
et les cinq plus grandes rues de Bucarest. A
rentree des Russes, en 1828, it se retire un
instant a Cronstadt, en Transilvanie, pour
n'avoir pas a resigner ses fonctions entre leurs
mains et a leur livrer les renes d'un gouverne-
ment gulls lui eussent arrachees avec violence.
Il a laisse six enfants : cinq garcons et une fille;
ses cinq garcons, issus de son mariage avec
la fille du prince Hangerli, sont Constantin,
aujord'hui grand ban de Valaquie, Gregoire,
Demetre, Charles et Panaiote: sa fille Marie
est le fruit de son second mariage avec une
dame valaque, aujourd'hui princesse Euphrosine.
Alexandre Ghika IX, son frere etait ge-
neral de la milice nationale, Iorsqu'en 1834,
it fut nomme hospodar de Valaquie, de gre a
gre par la Porte et la Russie . Trop bon pour
avoir la force de reprimer les abus en sevis-
sant sur les grands plutOt quo sur les petits,
it en ouvrit toutes les sources: trop faible pour
se defaire de l'entourage que lui avail impose
Is Russie, it ne tomba en 1842, que Iorsqu'il
ne devait plus tomber, lors qu'il otait definiti-
www.dacoromanica.ro
 157

vement entre dans la seule vole capable de

mener le pays a ses heureuses destinees, lors-
que touché des a ctes de devouement et du
genereux interet que lui te.noignait l'agent du
roi Louis-Philippe, it s'etait enfin confie au
gouvernement de la France. Mais, helas! ee
gouvernement etait alors si pen soucieux de
son influence an dehors, que non-seulement it
ne fit lieu pour le soutenir, mais que quatre
ans apres, it brisa son agent qui l'avait soutenu.
Quoi qu'il en soit, liberal et genereux, sa li-
beralite ne profita qu'aux courtisans_ et sa
generosite ne fit que des ingrats ; bienveillant
pour le peuple, it ne pouvait que regretter les
privileges que s'etaient arroges les boIars A
son detriment; lie par le reglement, it etait
aussi impuissant contre eux qu'ils etaient forts
contre lid; au lieu de refuser sa signature A.

Particle additionnel par lequel Is Russie voulait

en 1838, soustraire au pays son autononlie, it
se contenta de manifester son desespoir de se
voir contraint de la donuer, en rejetant deux
plumes avant 'de signer et de jeter, apres
l'avoir broyee, celle avec laquelle it signs .
Jalouse par Barbou Bibesco, dit Stirbeiu
et par Georges Bibescu, son frere, tous deux
voues a la Russie, it devait succomber sous
le poids de leur calomnieuse brochure, publiee
en 18-12 a Bruxelles, sous les initiales A. V.
et le titre: De la Situation de la Valachie sous
l'administration d'Alexandre Ghika, suivie de
l'Adresse de l'Assemblee generale de Valachie.
II a ete repondu, des le temps, a Get
www.dacoromanica.ro
 158

infame libelle, sous les memes initiates, par

line page d'liistoire qui en a stigmatise les
auteurs au point :que, sans l'influence russe
alors toute predominante et sans le traite de
Balta-Liman, temoignage de son omnipotence,
jlmais ni Mese() ni Stirb6iu, ne se fussent
assis sur la chaise hospodarale.
Depuis ce tempg, le prince Alexandre
Ghika IX vivait retire i Vienne, lorsque la
question d'Orient, ayant de nouveau surgi
l'horizon politique, it jugea de son devoir de
rentrer en Valaquie afin d'en soutenir, en bon
citoyen, les interets qu'il n'avait pas su defen-
dre en prince. Le pays lui sait gre de s'are
refuse' en 1854. de payer Parrerage de 1'imp6f-
consenti et preleve par Stirbeiu pour rembour-
ser les Russes, moins de leur occupation de
1848 que des frais de leur invasion en Hon.
grie. Aussi jouit-il en ce moment a Bucarest
de la donee satisfaction, que lui ont procurer
ses deux successeurs, de se you regrette par
plus d'un, de ceux qui lui avaient fait l'oppo-
sition la plus constante et la plus systematique.
C'est pour balancer l'influence de Stirbeiu
relu de la Russie, auquel die se volt obligee
de donner rinvestiture de la Valaquie, que la
Porte nomme en Moldavie le prince Gregoire
Ghika X .
Ne en 1804, le prince Gregoire Ghika X
fit de bonnes etudes a Vienne en Autriche, et
fut bient6t appele a remplir, dans son pays,
des emplois considerables. En 1848, it avait ie
titre civil de hatman, correspondant au grade
www.dacoromanica.ro
 159

de chef de la milice. Trop intelligent pour ne

pas comprendre que la suzerainete etait le seul
levier capable de renverser le protecto rat, it
sut se faire si bien apprecier du grand-vizir
Reschid-pacha, dans leur mutuel sejour a Paris
que, sa:- sa proposition, it fut nomme hospodar
de Moldavie. II ne tarda pas a se montrer
digne de la haute mission qui lui etait con-
fiee; grace a son zele, l'agriculture fut degrevee
des charges enormes qui l'accablaient, et le
pays tout entier s'enrichit cl'etablissements
destines au soulagement, an bien -titre et an
progres de toutes les classes; it crea un corps
de gendarmerie, un srcond bataillon de milice,
une batterie d'artillerie, deux nouvelles corn-
pagnies de pompiers pour la capitale, et une
pour chaque chef-lieu; it fonda une ecole a
Galatz et deux seminaires, l'un a Housh, pour
l'enseignement secondaire; l'autre a Niamtz,
pour l'enseignement superieur, it construisit un
caste' pour les condamnes, et deux prisons mo-
deles, l'une a Iassi, l'autre a Folticheni; it fit
executer en grdnit le pavage d6 lassi, et en
marbre les quais de Galatz. Iassi lui doit son
hotel de ville, son telegraphe electrique, son
service de diligences, son bureau de poste aux:
lettres, l'amelioration de la poste aux chevaux,
la restauration de son palais princier, et cent
vingz-cinq lits ajoutes a Phopital de Saint-Spi-
ridon ; it institua l'internat aux ecoles publiques,
redigea et promulgua le Code administra-
tit; 11 augmenta les revenus de l'Etat de 2 p. °A,
additionnel au 3 p. 0/ du revenu des doua-

www.dacoromanica.ro
 160 --
nes, et de 10 piastres par 100 okas de sel;
enfin, it accrut les revenue municipaux du quart
du re venu des biens conventuels et de
Pimp& du timbre.
ces actes, issus autant de son pou-
voir princier que do son divan ad hoc, l'on
ajoute les fruits de ses propres liberalites:
l'hatel de vine de Butoshan, l'aqueduc de Housh,
l'ecole d'Okna, l'institut Gregorien, et l'impres-
sion des manuscrits de l'historien. Shinkal,
toutes choses faites a ses frail, on comprendra
comment, contrairement a tant d'autres, l'hospo-
darat l'appauvrit au lieu de l'enrichir, et l'on
regrettera que les Grecs ou les Russolatres, en
majorite dans la BoYarie, n'aient pas per-
mis a l'Assemblee de repondre comme elles le
meritaient, a ses intentions genereuses. Nous
le regrettons d'autant plus qu'il se vit dans la
penible necessite d'accepter de la Russie la
continuation du paiement de sa liste civile,
alors que, y ayant droit, apres s'etre retire a
Vienne, en 1853, sans etre revoque et sans
avoir abdique, it lui eut mieux convenu de ne
Paccepter que de la Porte, dont it atait de la
dignite de le lui offrir.
Cependant les Russes, qui ne perdent ja-
mais de vue les contrees qu'i's ont designees a
l'avance pour en faire leer proie, envahirent
les Principautes au mepris de tous les traites
et passerent le Pruth, le 2 juillet 1853. Somme
par le consul de Russie de refuser le tribut au
sultan et d'en verser le montant dans la caisse
de l'arrnee russe, le prince Gregoire Ghika
www.dacoromanica.ro
 161

protesta contre cet acte de (164:Tante, et ea

refera immediatement a la Porte en des terfnes
dont la concision ne temoignait que mieux de
sa repugnance a obtemperer a la sommation
qui Iui etait faite. Engage par elle a quitter
provisoirement la Principaute, it se retira A
Vienne. Bientot apres, en 1854, a la suite
des succes des armees turkes, it rentrait en
Moldavie et y reprenait les renes du gouver-
nement .
Done de la meilleure volonte et des plus
honorables intentions, le prince Gregoire Ghika
n'aurait besoin que de plus d'energie pour
mettre fin aux abus d'exactions et de nopotis-
me, devenus depuis trop longtemps retat nor
mal du pays. Sans cesse en lutte avec le
consulat russe dont it s'efforca constamment
de rejeter l'influence, s'il dut la subir malgre
lui, it est a esperer qu'il en aura bientOt efface
completement les impressions qui lui en serai-
ent restees, et que son autorite n'etant plus
paralysee par rinfluence cieletere de la Russie,
son energie n'ayant plus b. s'emousser contre
ce colosse d'argile, it parviendra a en finir
avec les abus qu'encourageaient ses consuls,
et que ceux-ci avaient eriges en principes.
Quoi qu'il en Bolt, si l'on considere et la
difficulte des circonstances dans lesquelles it
prit, quitta et reprit le pouvoir et le peu de
temps d'ailleurs, qui s'est ecoule d3pnis qu'il
l'exerce, on doit convenir que, entoure comme
it rest de Grecs du phanar et de boars voues,
A l'envi, a la Russie, it lui etait difficile de
TOLUMUL XX DIN URICAR. C. 11,
www.dacoromanica.ro
 162

faire plus qu'iI n'a fait, et lui savoir gre de

cet amour irresistible du bien, qui le lui fait
accomplir h ses frais.
Le prince Gregoire Ghika a trois fils de
23 a 26 ans, Constantin, Jean et Alexandre
ayant fait tous trois de bonnes etudes, mail
ne possedant guere encore que la teorie des
affaires; c'est h lui, en les faisant passer, sans
nepotisme, par la filiere administrative, d'en faire
des hommes d'experience pratique, capable%
d'oecuper un jour honorablement les hautes-
fonetions auxquelles Ies appellent naturellement
et leur education et leur naissance. Le nom de
Ghika est encore porte dans les Principautes par
deux hommes aussi remarquables par la posi-
tion gulls occupant que par Ies qualitos qui les
recommandent a l'estime de leurs concitoyens,
ce sont Basile et Jean Ghika.
Jean Ghika, homme du mouvement de
1848, dont it fist le representant a Constanti-
nople et qui, exile de Valaquie, est aujourd'hui
gouverneur de Samos, joint a beaucoup d'ins-
truction et a l'habilete d'un diplomate, une
grande finesse d'esprit et une plus grande fer-
mete de ,:aractere.
Basile Ghika, ancien gouverneur de Ga-
latz, ancien ministre des finances de Moirlavie,
n'est pas moms remarquable par son instruc-
tion et par son caractere digne et ferme, que
par son entente parfaite des besoins et des
affaires du pays. Gouverneur de Galatz, c'est
a son habilete que le prince Stourdza dut de
n'avoir pas a sevir contre l'insurrection bulga-
www.dacoromanica.ro
 163

re fomentee en 1841, par le consul russe; et

l'assemblee lui vota des remerciements; mini-
stre des finances, it slit regulariser l'impot et
degrever le tresor de ses quatre millions de
dettes. Enfin par .sa severito a reprimer les
abus de son departement, par son activite a
etablir l'ordre et la ponctualite dans le service,
it s'est merite l'estime publique; que gi, depuis
1853, it s'est tenu a l'ecart, c'est qu'il ne pouvait
lui convenir d'agir avec des hommes, qui lui
enviaient moins ses principes que sa position.
II ne faut done pas s'etonner si les sautes
qualites qui distinguent ces deux hommes, inspi-
rent au premier la noble ambition de se po-
ser en candidat pour l'hosnodarat horeditaire,
et an second, avec ('apprehension de ne pas
trouver dans le systeme indigene la garantie de
ses esperances, le desir plus modeste et que
partage les plus honnetes gens, de voir les
deux principautes reunies sous le gouvernement
d'un prince (stranger.
. Tels sont pour le passe et le 1 resent, les
Ghika que leur merite recommande plus par--
ticulierement a l'attention de l'histoire. Les
autres, quoique pour Is plupart d'un caractere
honorable, ne devant generalement leur posi-
tion qu'a, leur naissance ou a leur fortune, ne
se sont pas encore assez distinguos par des
actes d'un merite reel, pour figurer dans nos
biographies, au milieu des celebrites qui leur
donnent leur lustre.
J. A. VAILLANT.
Acest opuscul Pam retiparit dupa o brokara im-
primata is Montmartre, Imprimerie Pilloy, Boulevard
Pigale 50, din anulwww.dacoromanica.ro
1855.
 -- 164
lass!: le Dieembre 1855

Doleanta Boierilor Moldovei adresati Ministrului impl-

skid( Franceze.

Excellence !

Les hautes Puissances de ]'Europe ont

daigne, dans leur magnanimite, prendre sous
leur egide tutelaire les destinees des princi-
pautes Danubiennes, en ,garantissant leurs droits
et leurs privileges, tels qu'ils resultent de nos
anciennes capitulations avec la sublime Porte.
Malheureusement pour nous, les graves eve-
nemens politiques qui agitent l'univers, ont
retard() rexecution de ces genereuses intentions
a regard de notre patrie.
Succombant sous le regime oppressif de
la convention de Balta-Liman qui a suspendu
la march() de nos institutions politiques, la
?wloldavie est aujourd'hui privee de toute le-
galite, de toute garantie ; des impots etablis
par une reunion de fonctionnaires incompetents
ecrasent la population, tandis que des &Ten-
ses inutiles ont amen() un deficit considerable,
et en engageant l'avenir, menacent des main-
tenant de tarir les sources memo de la prospe-
rite publique. Les lois qui garantissent l'or-
dre, les droits et la fortune des citoyens, out
ete illegalement m.odifiees, car aucun organe
de la nation n'existe plus pour contrOler les
actes de ]'administration. Aussi, apres une
longue patience, apres des douleurs sans fin, se
voyant frappes dans les droits les plus sacres
www.dacoromanica.ro
 165

de la patrie, le haut clerge et les principaux nota-

bles de la Moldavie, se sont vus obliges de
s'adresser a la justice supreme de S. NI.
Jrnp-le le Sultan notre auguste Suzerain, et
de Lui demander 1a realisation des magnani-
mes promesses, qu'elle a faites rannee passee
aux principautes par la voix de Son Commis-
saire Extraordinaire S. Ex. Dervich Pacha, en
etablissant dans notre pays, l'etat legal tel
qu'il resulte de nos anciens droits et immu-
Rites.
En communiquant respeetueusement a V.
Ex. la copie ci jointe de la %petition que nous
avons adressee a la Sublime Porte, animas
d'une profonde confiance clans les sentimens
genereux et chretiens de S. M. l'Empereur
des francais pour an peuple chretien et mal-
he ureux, connaissant l'interet bienveillant et
eclairs que V. Ex. a toujours temoigne en fa-
veur des principautos, les soussignes au nom
de lours compatriotes qui ne les demeLtiront
pas, supplient V. Ex. de vouloir bien accor-
der a notre pays Votre puissant appui, en in-
tervenant aupres de qui de droit, afin que
nos humbles demandes obtiennent une decisi-
on prompts et conforme a Pequite et au bon
dro it.
Nous supplions instamment V. Ex. de ne
pas attribuer notre demarche a, des interets
mesquins, a des vues individuelles ou a des
sentimens incompatibles avec les grandee i-
(lees de morale et de civilisation chretiennes ;
it est possible que le gouvernement local,
www.dacoromanica.ro
 166

-veuille representer notre petition comme le

resultat de remancipation des esclaves decre-
tee dernierement en Moldavie. "Taus protes-
tons solennellement et au nom de l'humanite
et de la religion contra une pareille imputati-
on) contraire a nos sentimens de chretiens et
aux preceptes qua nous ont legues nos ancetres ;
car le principe de la liberte humaine n'est pas
un sentiment nouveau dans les principautes.
A une époque oil le servage etait encore re-
pandu dans la plupart des Etats de l'Europe,
nos /Ares Pont aboli dans notre patrie en 1749.
En 1844, PAssemblee generale (Mil:lent et le-
galement convoquee, a prononce de memo Pe-
mancipation des cigains de l'Etat et des cou-
vents, et a etabli en memo temps le principe
do l'affranchissement des esclaves des particu-
liers en affectant 3 leur rachat des sommes
considerables. Le decret du 28 Novembre qui
abolit le, dernieres traces de l'esclavage en
Moldavie, n'admet done nullement un princi-
pe nouveau ; bien an contraire, it temoigne-
rait lui-meme contre l'administration actuelle ;
.car si les sommes affectees au rachat des ei-
gains, avaient eta employees selon leur desti-
nation primitive, l'esclavage aurait depuis long-
temps ate extirpe sur les bords du Danube,
et cola sans trouble, sans secousse et sans o-
borer le tresor. Aussi, bien loin de voir dans
le decret du 28 Novembre autre chose qua
l'expression de la volonte nationals, de nos
inoeurs, de notre religion, nous avons ate les
premiers A le saluer quant au principe, tout en
www.dacoromanica.ro
 167
protestant contre la competence du Divan ad-
hoe et surtout contre l'accusation injuste jetee
par le chef du gouvernement et cela h la fa-
ce du pays, contre la classe des proprietaires,
qui apres tout representent le grand element
de l'ordre, de l'intelligence et du veritable
progres en Moldavie.
Pleins de confiance dans les sentimens ge-
nereux de S. M. l'Empereur des Francais et
dans la bienveillance particuliere de V. Ex.
un des representants de cette Europe chretienne
vers laquelle nos yeux tournent sans cesse,
nous adressons done a V. Ex. un solennel ap-
pel, et au nom de l'humanite et de l'eternel-
le justice, nous implorons Votre puissant ap-
pui, afin qu'apres de longues douleurs, apres
une supreme patience, notre patrie arrive a
sortir de l'etat d'illegalite interieure oil elle
se trouve, et obtienne enfin une organisation
stable, legale et basee sur nos anciens droits
et privileges, tels que le veulent la civilisation,
notre bon droit et les sentimens magnanimes
de l'Europe a notre egard.
Urmeaza malt multe iscAliturT de boell marl mol-
doveni.)
Documentul se aflA in pastrarea mea.
Th. C.

Necrologul NT Mihail Kogalniceanu.

Acest mare barbat de Stat s'a nAscut la
1817, Septembre 6. Aceasta e adevhrata da

www.dacoromanica.ro
 168

ta. Am aratat in volumul al 12-lea din U-

ricarul" mea, la pagina 56, reprodusa dupa
IfAlbina Romaneasca" No. 62 din 7 August
1832, darea de sea despre examenul pu-
blic al Institutului din Iiiiroslava, sub direciu-
nea lui Lincourt ; examen tinut la 31 Iulie, si
In care Mihail Kogalniceanu este aratat ea a-
yea vrasta de patrusprezece ani, fi c'a primit,
cu multa lauda, premiul Intaiu pentru limba
franceza.
La 1834, Voda Mihail Sturdza, dupa in-
toarcerea sa de la Constantinopole, a trimis.
pe ambiT sel fill, Grigore §i. Dimitrie, Impreu-
na cu Mihail Kogalniceanu, Ia Nancy, In
FranO. Dupa cat va timp, el a trecut la
Berlin, unde terminand cursurile de Inv4A-
turT Inalte, a debutat In cariera literara prin-
tr'un op atingator de igani §i un altul despre
istoria MoldoveT si a Wei Muntenesti, scrise
In limba franceza.
Intors In Iasi la 1840, el scrise o satires
sociala intitulata Ilusii Perdute. Mai apol, In
unire cu Constantin Negruzzi §i Vasile Alec-
sandri, dada Romanilor Dacia Literara" ; §i
dupa venirea d -luI loan Ghica In Iasi, unde
facu conferince la Academia Mihaileana des-
pre Economia Politica, Mihail Kogalniceanu
tinu si el o conferin0 despre Istoria Roma-
nilor ; el fu Imp edecat d'a continua maT de-
parte cu acest studiu, de catra Domnitorul Mi-
hail Sturdza, si fu surgunit din Ora.
Publicaiunile luT Mihail Kogalniceanu
$i ale colaboratorilor seT Pura Imprastiate mai
www.dacoromanica.ro
 -169
tarziu publicului prin Propasirea" foaie
literard 1).
Aceste publicatiuni desteptara In toatg,
tinerimea adevaratul simt national. Cu mare,
cu mic, se electrizara la citirea scrierilor din
acea epoca, era In toyi o fierbere patriotica.
In asta stare de lucruri, veni i anul 1848,
care zgudui In Europa toate monarhiile. Mol-
dova avu si ea frigurile eT politico 2). Intr'a-
ceste framintarl Mihail Kogalniceanu aparu
cu Dorintele partidei nationale din Moldova, cea
mai de capitenie lucrare a sa din punct de
vedere politic Child mai apol, luptatorii par-
ticle): nationale au fost izgoniti din Ora, eT
s'ati Imprastiat In toata Europa, $i prin stAru-
int)" §i rugaminti all contribuit la Indeplinirea
acelor doriniT in tam noastra.
Nu tirziti veni ca Domnitor Grigorie A-
lexandru Ghica, care era insufletit de aceleasT
idea; el aduna pe top' tineril cu idei inaintate,
II Imbratosh, cu caldura ci le dadu serviciT
de ale Statului. ldeiea m6reacd a Unirii o es-
prima Grigorie Alexandra Ghica In Divanul
obctesc. De aici. tineriT, in frunte cu Mihail
Kogalniceanu, rezemati pe votul unuT corp
legiuitor, all Inceput a lucra din rksputen pa-
ns, la convocarea Divanului ad-hoc, In sinul
caruia s'ati dezbatut pe larg toate Imbunatati-
rile de care Moldova simtia nevoie. Discursu-
rile lui- Mihail Kogalniceanu, rostite in Diva-
1) Cenzura, temAndu-se de cuvintul Promire l'a supri.
mat, si foaia iu tiparitg, on 10411 de titlu fn alb, remanand nu-
mai sub-titlul de Foaie ptiintifica fi iiterara.
2) A se vedea Uricarul" volumul X de la pag. 1-21.

www.dacoromanica.ro
 170

soul ad-hoc, in zilele de 7 gi 9 Octombre

1.857, au remas memorabile, clei prin ele all
fanatizat pe cei de fatii, gi toad;, tinerimea s'at.
strans In jurul lui, standui la ordine gi avend
de sant tot ce spunea el. Prin organul
,,Steaua Dunarii", pe care'l redacta, Mihail
Kogglniceanu a aj utat realizarea mai eurandl
a marelui act national, Unirea, al c/reia fac-
tor de cilpetenie a fost el.
Visul acesta Indeplinit, Kogglhiceanu a
urmat s/ fie lueeafgrul conductor in tot tim-
pul domniei lui Cuza Vodg. La 1 Decembre
1863, a flout secularizarea averilor milnlsti-
regti ; prin Statutul de la 2 Mai 1864, a im-
proprieUrit tgranil gi a Inzestrat Sara cu mai
multe legs foarte prielnice dezvoltgril poporu-
lui, pregatind astfel calea cAtre Constitutie, a-
ga c/ Inevitabil a fost ca ea sti se dea Roma-
nies in 1866.
De la caderea lui Cuza Voda, KogAlni-
ceanu nu s'a mai vezut In fruntea trebilor
Statului, gi aceasta din sistem, o pot spune.
Insa la vremi grele, sfatul lui Kogalniceanu
a fost tot-deauna solicitat. Cu ocazia rgzboiu-
lui el fu cbemat la ministerul de externe gi
la congresul de la Berlin, datorit destoiniciei
lui gi a darului cuvintului, Cara a sapat In
parte de grelele conditiuni ce II impuneati
membril acelui congres.
Toatl viata lui a fost consacratl, ideilor
eapatate din tinerete, pentru liberalism gi de-
mocratie.
El a murit vezond mare parte din do-

www.dacoromanica.ro
 171

rintele sale realizate, gi natiunea roman, pe

.calea propggirei.
El s'a stins din viatg, la Paris, Joi, 20
lunie, oarele 10 dimineatg, in vristg, de 74 anT.
Oo liul luat de natiune e semn c dinsa
intelege ce gol mare Kogakiceanu lash, gi c ea
tie s, pgstreze recunogtintg, acelora, cari via -
a consacrg, mArirel sale.
Th. Codrescu.
Necrologul acesta s'atl imprimat in fruntea unei
fol publicatA in cjiva inmormIntitrei 3 Julie, Mor-
curl anul 1891, intitulatA, liogalniceanu)
,(Numer unict).

DIPLOMA MARCH BUCOVINEI

Noi Francisc Iosif 1. din mila lui Dam-
riezeg Imparat al Austrief, Rege al Ungariei
si Boemiei, Rege al Lombardiei gi Venetiei,
al Dalmatiei, Croatiei, Slavoniei, Galitiei,
Lodomirei, gi Illiriei; Archiduce al Austriei,
mare duce al Cracoviei,duce al Lotaringei,
Salsburgului, Stiriei, Carintiei, Carnioliei, Si-
lesiei de sus gi de jos, gi al Bucovinei; mare
duce al Ardealului, markgraf al Moraviei,
conte do Habsburg gi Tirol; mare voievod al
voievodinei-Serbia etc. etc. etc.
An luat cu plgcere la cunoscintg,, ca
dicta credinciosului nostril Ducat al Bucovinei
'9i-a inoit rugarea, presentaa deja prey umilit
Sn anul 1849 prin comisiunea de incredere,
pentru acordarea unei marce proprii a Ora.
www.dacoromanica.ro
 172

Formand o parte din Techea Dacie,tara

aceasta se Linea sub stlpgnirea principilor
Moldaviei, de ass, numita " Tara de sus. mai
tart iu se numea Arboroasa, Plonina si In ur-
mit apoi Bucovina, dupg padurea de fagi (Bu-
chenwald) dintre Cernguti si Vijnit. Inainte
de Stefan cel mare o mica parte a terii de
dincolo de Prut, apartinea Galitiei si vre-o ea-
teva Intinderi de munte a le Ardealului.
Astfel hotarile Moldaviei si prin urmare
si cele ale Bucovinei, dupl biruintele numitu-
lui principo In contra Letsilor si a Ungurilor,
furl stabilite prin anumite tractate, in virtu-
tea clrora granitile le format's spre Apus si
Meac1A-noapte Nistrul, pgraele Serafinesci, Co-
lacinul si dui Ceremos, apoi spre Meacl/-cli
isvoarele acestui din urm5,, ale Sucevei, Bis-
tritei si Trotusiului pana in Milcov. Intru in-
ceput locuitg de Dad si mai tArc,liu impopula-
tl prin coloniile lui Trojan, Ceara fusese ban-
tuiat pe timpul imigratiunii popoarelor de el-.
trA GO, Ghepicli, Huni, Avari, Unguri, Tata-
ri si alte popoare, care au Ilsat ,dupa sine nu-
mai urme do groaza si de pustiiri.
Intre asemene Inpregiurgri critice ce an
tinut aproape un veac, poporul indigen a fost
retinut dela calea spre treptele mai inalte ale
culturei, si trebuia se fie multumit a-si man-
tui vieata, obiceiurile si limba, refugiind In
Intunericul pgdurilor sale, dacl nu mai putea
se lupte cu armele In mang in contra barba-
rilor ngvalitori.
Dui:A-ea numai dupa Impreunarea in-
www.dacoromanica.ro
 173

tru'un stat a districtelor singuratice ci imprgs-

ciate, impreunare dusk in deplinire prin dom-
nitorul Dragon, mai crescuse puterea popo-
raCiunii in ce privesce apararea de sine in
contra popoarelor inveeinate, acest stat a ajus
sub eroul Stefan eel mare la un inalt renume
prin biruinCele reportate de acesta asupra
ducmanilor crestingtgcii si ai civilisaciunii,
despre care dau inca si asthd.i, dovecli nume-
roasele biserici §i manastiri : Putna, Volovec,
13gdeuc, Suceava., Solca, Moldovica, Sucevica,
Dragomirna, Prisaca si altele mai multe.
Din momentul,cgnd Bucovina a Lost Im-
preunata cu Coroana Noastra. prin tractatul
.dela 7 Maiu 1775, sub binecuventgrile unui
regim mai bland, resufland de certurile, care
pang aci mereu o nelinisteati, Ceara lncepuse
a se bucura de un grad de culturg, mat inalt.
S'ati fost construit drumuri, care ucurati co-
municacia comercialg, agricultura si industria
luarg un avint, pretutindene s'ati lost InflinCat
scoale ci aca s'a pus temelia pentru un viitor
mai bun, in 'faCa cgruia Bucovina privesce cu
o veselg bizuintg.
De la impreunarea ei cu Sceptrul Nos-
tru, pus mat intgiti sub administracie milita-
rg, Cara a fost Impreunatg la 1786 cu Galicia,
la 1790 declaratg, provincie de sine satatoare
cu propriile ei judeektorii locale, la 1804
preve4utg, ci cu un forum nobilium, la 1817
a devenit din nob._ un district al Galiciei, ci a
femas in aceastg calitate pang, la anul 1848,
subordonatg locociitorimii din Galicia.

www.dacoromanica.ro
 174

Dupl ce Insa In urma experiencelor eft§-

tigate s'a arltat, el deosebirea de limbs, de
moravuri §i de obiceiurl nu face de dorit o
contopire eu Galicia, in anal 1848 am ridicat
gralios Bucovina la rangul unui Ducat si i-am.
acordat o independent(' administrative, care,
dap/ cc Incerearea de la 1860, de a o Im-
preuna eu Galicia, a remas zadarnica, scurt
dupe aceea s'a fost restabilit in mod statornic.
Prin legea fundamentals de la 26 Fe-
vrtiarie 1861, Not am garantat aceasta restap-
bilire a independentei administrative a credin-
ciosului Nostru ducat al Bucovinei, prin eeea
ea el a ajuns la o reprezentanpi a tdrii si a
fost chemat a participa ]a dieta imperials, si
cu dicisiunea NoastrA, ImpArlteasca de la do-
necleci-§i.cinci. August o mie opt sute qesa elect
§i unul Ne-am aflat Indemnact a acorda o
mural proprie a tcirei.
Noi permitem In special, ca reprezentan-
ta terii a credinciosului Nostru ducat al Buco-
vinei qi organele sale el se serveascl de mares
ducatului in modul urmator descrisl

ci. conceputl in acest patent cu colorile de arta..

Pe o tablI imparCita de alungul in colo-
www.dacoromanica.ro
 175

rile albastru i ro§u, un cap de zimbru natu-

ral a§edat In fates §i Insocit de trei stele aurie
inteun triunghiti drept. Tab la e Imprejmuita
de o mantle ro§ie cusuta lmpregiur cu cea-
praze de aur, Ca,ptu§iM cu cacom qi aternata
de tables cu ciucuri de aur. Deasupra mantl-
e' zace un chipiti de duce, aura, pe jumata-
te captNit roqii §i decorat cu petre scumpe..
Pentru mai marea Intarire a tuturor a-
cestora, Am subscris pe aceasta diploma cu
mama proprie Numele Nostru Imperatesc §i Am
dispus sa-i se adauga Sigilul Nostra Impareitesc.
Data, qi expedata prin iubitul §i credin-
ciosul Nostra Antoniu cavaler de Schmerling
consilierul intim §i ministrul de stat al Nos-
tru, decorat cu ordinal Nostru Imparatesc Le-
opoldin §1 cu ordinul de credinp, al marelul
ducat Baden, Doctor in dreptuff, etc. In capi-
tala yi rerdinta imperiului Nostru Viena, la
a noua Ali din Decemvrie a anulul o mie opt
sute §esaclecI §i doi dupes na0erea lul Chris-
tos §i al cinspiiezecelea al Imparatie" Noastre.
Francisc losif m. p.
ministrul de stat :
Antoniu cavaler de Schmerling m. p.

La Pre Inalta porunca proprie a Maies-

tap Salo Apostolice Imparatesd-Regesci...
Carol cavaler de Reich m. p.
Consilier ministerial.
(L. P.)
Aceasta diploma, interesanta In maT multe privinti,
o am reprodus din Gazeta Bucovinet Anul" I No. 1 din_
2 Mai 1891, sub redactiunca d-lut Vasile Marco.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
 176

1SPISOC DE DOCUMENTE.
--
7112 (1604) Iunie 8. Carte de la Irimia
Movilg Vodg cg Ambrosio sin Gheorghe, nepo-
tul lui Ion Re'spopg, de nimenea silit vinde
jumittate dintr-o jerebie din satul Romanestii,
partea Gaftoanei luT Lazor, in 30 talert de
argint, Cu tot venitul.
7251 (1743) August 15. Nastasia femeia
Sandului Fustasu vinde fetei sale Mario; 3
stinjenT, 6 palme, drept 4 leT, care le au fost
si for cumpgrgturg, de la Dumitrascul sin Pin-
telie Banduru, iar lui i -all fost basting, din bg-
trinul lui Larion din RomgnestY, din partea de
jos, pe apa BahluiuluT, In inutul Carligaturii ;
si i-an luat la grija bgrbatului eT, fiind iseglio.
Nastasia femeia Sandului F,astas, Catrina fata
Sandului Fustas, Costantin rgzesul i Vasilie
Ciolan razes. Toader Diaconul ail scris za-
pisul cu zisa lor.
7254 (1746) Fevruarie 24. Vasilie sin
Cristian cu soia luT Maria vind o a patra parte
de mosie din Romane§ti din cinutul Cirligg-
turiI, ce cuprinde 7 pol stlnjenT, din bgtrinul
1m Berdilg, luY Grigorie BoghiuluT zet San-
duluI Fustasu si femeiei lui, Maria, drept 11
lei dandu-i §i zapisele vechi ce an avut de la
pgrincii lui de cumplrgturi, find iscgliO. Vasile
sin Cristian, Ion sin Dumitrascul, Ion Sucma-
nariul zet lonitg Colea Fustas, en, Popa Grigorie
Otban, Iereiu Vartoloraein, Vasilie Ciolan. Eli
Grigorie Ruging am scris zapisul cu zisa luT
Vasile.
www.dacoromanica.ro
 177

7257 (1749) April 9. Preutul Vartolomeiu

.adivereste luT Grigorie Boghiul, ca luand et
27 pol stinjani de la loan Sucmanaru si de la
Anita ficioriT lui Dumitrascul Bandur, care
mosie este in tinutul Carligaturei, pe apa Bah-
luiului, i luand'o cu Grigorie Boghiul si cu
asilie Ciolan, ali facut'o in doue OW, o par-
te sit tie el cat i s'a alege dintr'acesti stinjant,
-iar o parte sa tie Grigorie si cu Vasilie 14
stinjant far 2 palme, adeca 7 stinjgm. far o
palma Grigorie Boghiul, si 7 stinjani far o
palma Vasilie Ciolan, si cumparatura pe par-
tea until om s'an venit cite 11 lei, care fac
pe partea tuturora 44 lei, si aunt iscalitt : E-
rel Vartolomein, Constantin Fustasu, si proto-
popu loan all scris cu clisa preotulul Vartolo-
meiu.
1782, Julie 6. Conduraki /sin Grigorie
Boghiul, si a NlarieT feta Sandulul Fustasu,
cu fiica 1uT Catrina, adevereaza ca avend
kmulta facere de bine de la D-lut Constandin
Paladi biv vel Spatar, s'an socotit cu sotia luT,
-au dat si an daruit dania dumisale 10 sail-
jani de movie din satul RomanestiT of tinutul
Carligaturit, cu parte din siliste, i din camp
cu fanat §i din tot locul cu tot venitul. Si
osebit all maT vindut dumisale, opt stinjam
§i o palma de movie, tot din Romane§ti, par-
tea maica-sit Maria, ce all lasat-e cu diata a-
supra lul pentru grija el drept 20 lei. Jar a-
ceste parti de mosie all Post cumparatura pa-
rintilor lul cu zapise ce se arata maT sus,
voLunita. XX DIN URICAR C. 12

www.dacoromanica.ro
 -- 178
fiind iscalici Condurake sin Grigorie Boghiul.
Catrina sotia lui, Neculai Grosul vornic de
Poarta, i razasi de Romanesti, m'am tlmplat:
Constantin Paint diac za Divan am scris za-
pisul en 4isa, lui.
1786 lulie 28. llinca fata lui Grigorie
Boghiul $i a Alariei BoghioaeY, cu sotul et
Ion Croitoriu vind dumisale Constantin Pala-
de vel Vornic 4 stinjani din mosia .Ronane-
stii of tinutul Crirligaturii, drept 4 lei, care -1
are de pe rnaica-sa ; iara main a sa i -au avut
basting, parintasea. Aratancl prin zapis, ca $i fra-
te seu eel mat mare Conduraki Boghiul au VID,
dut mai inainte dumisale vel Vornic Constan-
tin Paladi, atat 7 stmjani. partea. lw, ce o a-
yea data de maica-sa, cum si patru spre deco-
stinjani ce pail Post lasat maica-sa pentru gri-
ja sa, fiind is aliti llinca, fata lui Grigore Bo-
ghiul si a alariei Ion Croitoriu sot et, zet Bo-
ghiu., find. -Vindare eu voea lui. Sandu Peijul
vornic; de Poarta [Darfur. Stefan Ciog.olea vor-
nic de Poarta. lonita Enea, vornic de Poarta.
Gheorghe Costin diac za Divan, an scris zapi
sul, in Divan en clisa Ilinca.i.
7235 (1726) Noernvrie 27. Ravasul lu
Vasilie Pope Urictiriul, catra Petrea vataful
reposatei Spatares,>1 I ofanei, cerend done ispi-
soace vechi de la Moisi Voex od, ce le-au dat
el sand au vindut mosia, Spataresei, unul sand
s'aq parr; unchiul sea Rosca visternicul. cu ra--
zasii and an cumparat, si altul ce seie pe 3
part)." din %1ircea, ca sa, -i is trimeata pecetluitc
$i sfirsind judecata cu razasiT, ce se trag din
www.dacoromanica.ro
 179

Anna, iarasY le va trimite la Spatareasa. lnsti-

intand si pentru o jumatate de Hoisesti, ca iar
aid e§it la vinclare.
Jaloba catra Divan cu cerere sa rascum-
pere Dumneii Logofeteasa partite din Roma-.
nest', ce s'ati cumparat de dumnealui Spata-
riul Serban Negel intr'aeel an 1812 lunie 6.
Originalul acestul ispisoc se sfig fn dispos4iunea.
mea. Ili111C-.11 Th. C.
VINZAREA VIVEi JIIMATATI DE 'VEGAN.
Adeca eu Kondraki sin Ursul Ghionei, fa-
cutam zapisul meu la mina dumisale jupine -
sei TofaneT spataroaei 1w. llie, precum eu do
buna voiea mea, de nimine silit nice asuprit, ei
de a mea buna voie m'am tocrnit cu dumneei, si
i-am vindut partea mea si a lui Apostol Mi-
hulet Jumfitate din Ghelemeiti tiganul, ficior
lui Constantin Garnat, nepotu lui Gligorie
Marcoei, si am vindut si a treia parte din fi-
eiorii Iui, ce mi s'au venit, de pe tigani, par
tea mea si a lui Mihulet, i lam vindut dumi-
sale drept . . . . lei, si facend si dumneei
plata deplin, i-am facut zapis ca sa fie (lanai
sale robe In veci. Si la aceas41, tocmall s'au
ttmplat multi ()ameni bum, carii s'ati isc lit
mai jos ; qi pentru credinta m'am iscalit.
U Cith asti let 7229 (1720) Sept. 4. Eon-
draki Ghionet.
Si et. preutul Vidrascu am scris zapisul.
Acest zapis original se pAstreaa la mine.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
 - 180
DOCUMENT DE LA MAN STEFAN VODA

Intru numele tatalut si al fiului, si al

sfintului dull, efinteli facetoaret de viata, de o
flinch' si nedesparOtel Troite, iatil eli robul
stapinului DomnuluiDumnezeb. si Mintuitorului
meu !sus Hristos, adevarat Inehinatorul sfintei
Troice, loan Stefan Voevod, cu mila
lilt Dumnezeti domn Orel' Moldovei, fiiul bla-
gocestivului fericit Intru reposare Ftefan Torn-
sa Voevod.
Instiintare facem cu aceasta carte a noa-
stra tuturora ce vor eauta pre dinsa, s- at. ci-
tindu-o o vor audi, precum acestia adeve'raor
slugile noastre : btefan of Clija i loan Fanti-
neanul ficiorul Anei si rudenie lui Sofrenie,
si sora et Pietra, fetele Lupo, toot nepov a
hi Buzat biv stolnic, all venit inaintea noastra
vi a tuturor boerilor nostri moldovenesti a ma-
rilor si mici, de a for bung, voe de nimenea
silk t nict nevoid, si all vIndut a for dreapta,
°cilia si movie din uricul de danie, si milui-
rea ce att avut-o mosul for Buzatu biv stolnic
de la loan Voevod, satul Miliailestii ce este
in tinutul Baeaului din sus, de lunea cea ma-
re pe Siret, eu balcile de paste -si cu loc do
moara In Toplita.
Aceasta all vindut rugatorilor nostri calu-
garilor de la a noastra sfinta rug* manastirei
din non zidita numindu-se Solca, wade este
liramul sfincilor pre laudacilor si intai sed6ton
si verhovnici apostoli Petru st Pavel, drept
(toile sate do taleri bant bunt de argint, si le-
www.dacoromanica.ro
 H1
au plgtit for toci deplin mai sus numicii banT
200 taleri de argint, in manile mai sus scrise-
lor slugilor noastre Stefan qi Than FantIneanti,
dinaintea noastra qi inaintea a tot sfatul nos -
tru. Dar lul Stefan de la Clija i-att fost lui
cumparatura de la Mgrieca fata Buzatului biv
stolnic, §i un zapis de marturie, §i cumpgra-
tura ce an avut el de la Soltuzul ot Trotu§,
Inca 1-att. dat In manile rugatorilor no§tri ca-
luggrilor de la sfinta mangstire Solca ; deci
vend not cea de bung voe tocmire Intre din -
qii §i in deplin plata, iar nol a§ijderea toi de
la not am dat §i am Intg'rit rugatorilor nostri
caluggrilor de la a noastra, sfInta rugg qi mamas-
tire Solca, acel de mai inainte numit sat .Mihatlq-
tii din sus de lunca cea mare In inutul Bacgului,
pe Siret cu balcile pascoase, §i cu loc de moa-
ra, in Toplita §i cu pomet §i cu finate, ca siy
fie qi de la not sfintei mangstiri uric §i ming"
cu tot venitul nestramutat nici odinioara ih
vecil vecilor.
Iar hotarul acelui mai sus pomenitului sat
ca sa, fie hotar despre toate partile dirt camp
si din padure, 1;ii din apa, dupa al sat vechiu
hotar, pe unde din veac s'at. stapinit.

Suretul acesto hrisov este, farl data, in proprie-

tatea mea. ,
.---
ANTOFLEA PATIN STAROSTE TOTRUSULUi
Th. C.

SI ubomi Costin oft-uzul, Idianadeseat

pargar ot tirgu Totru, imea Dumitru Kihaia,
Isoci Mihai, i Condrea till i Benea, i §tion, yi
www.dacoromanica.ro
 182

altil toff; adecaa all venit inaintea noastrA MA-

riica fata lin Gligorie Buzatu qi cu ficiorii set
anume Dumitru vi Grigorie, de nimene nevo-
id nicl asupriti ce din bung, voea for de all
marturisit ei cu limbile lor, cum all vindut a
for dreaptti ()cilia vi movie cats, li sa va alege,
partea MariicAT §i a ficiorilor 861 din sat din
Milan' levti din tinutul BacAului, vi all vindut
cu tot venitul vi din camp vi din pAdure vi
dintru apA, all vindut lug( Stefan din Cleja vi
a drepti ficiorilor 861, fAra de fiastre, drept
100 de taleri hill bunt. Deci Stefan din Cle-
ja qi cu liciorii 881 s'ail sculat de le-ad dat tog
deplin acevti bani ce maT sus aunt scrivi, Intru
manila MaxiieM §i a ficiorilor Bei.
Deci noi daca am v6clut de bunl voea
for tocmalA, vi deplinA platA ; not Inca i-am
fAcut aceasta marturie de la noT, ca sl-i fie lui
movie cu tot venitul, vi lul vi ficiorilor se, ,i.
all fost multi oameni bunT orAvAni din Totrus,
and s'ail fAcut acest zapis, anume : Sima Va-
mevul vi cu Simodei, istioan vi DrAgbici vi 1-
lisII de Poeang, vi maT mare marturie am
pus pecetea oravului vi am scris eti Dumitru
diacu ; ca sA se vtie.
Pis u Trotu§ Mai 3,
(Locul und pececi mid)
( Locul tirguluT Totrus).

Acest document foarte insemnat cuprindand pecetea

stArostiel Trotusulta avend o mama din umAr cu un ciocan
care sfarma sare, se afia, in proprietatea mea. Pacat
numaY cA, data lipseste. Sa presupune cA, ar fi chiar
de prin vremea lul Stefan Tomsa Voevod. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 183
lirisov de la Miron Barnovschi MovilA Voevod.

Precum ail venit inaintea noastrg, vi ina

intea boerilor novtri al Moldovei a marl' vi mitt,
Tong vi sorusa Dumitra fetele lu. Patraveu,
nepoatele lui Ioan Scobincanul gi de bung, vo-
ea for de nime silite nici asuprite, v'ati vin-
dut dreapta ocinI a for tvi movie din a vesa
parte din satul Scohincenii jumAtate, gi cu a
eptea, parte din helevted, gi cu a gesa parte
din moara, yi cu Joe in done helevtee stricate;
cat sg, va alege, gi cu prisaca gi en casg, in
sat vi cu tot venitul, v-att vindut boeriulul
nostru lui Gheorghe Rovca visternic, drept ve-
sa deci taleri bani gata.
iaravi ati mai venit inaintea noastra gi
inaintea boerilor novtri, Cornea ficiorul Gahiel
-§uveldenesei, vi de bung, voea lui de nime si-
lit nieT asuprit s'ao vindut dreaptg ocina a lui
i cumpgraturg,, din giuragtatea de sat din
Scobinceni, din a treia parte a cincea parte,
gi dintru a septea parte din belegten giumAta-
te, gi dintru a vesa parte din moara, giumata-
te, vi cu Joe in' doug helegtee stricate cat sl
va alege, din ispisoc de cumparAturg, de la Ie-
rimia Voevod, gi o ati vindut iaravi mai sus
numitului boerului nostru lui Gheorghie Rog-
ca visternie, drept 35 taleri bani gata.
Drept aceia aceste pg,rci de oda, din sa-
tul Scobincenii, vi de la not sk fie mai sus nu-
rnitului boerului nostru Gheorghe Roca vis-
ternic, dreaptge (wing, §i eurupg,r,iturg,, vi danie
i uric- vi intitriturA on tot venitul nestrgmutata

www.dacoromanica.ro
 184

nici odinioarg In veci, $i altul 0, nu se ames-

tice. S-ati scris In Iasi de Vlasie diac din Teat
1627 (7136) Decemvrie 31.
Insusi domnul ail poruncit.
(L. P. G.)
Dumitra§co Stefan vel logofat.
ft c *
De pe Sirbie pe limba moldovineasct am,
tglmAcit la anul 1811 Fevruarie 11. Cluceruls
Paval Debri.

Acest Buret se afiA in dispositia, mea. Th. C..

ZAPIS DE MARTURIE
IatA not Dumitrasc Stefan vel logof6t, si
Ghenghea vel vornic si Nicoarti, hatman si Ga-
vrilas vel vornic de a.ra de sus, psi Lupul vet
visternic si Savin vel spatar si Grama vet
stolnic $i Pittraseu liasotg, logofat si Vasilie
NeagQe postelnic si Dumitru Buhus logofat si
Arsenie vornic de gloata,, facem aratare pre-
cum au venit inaintea noastr1 Gavril ficiorul
lui Nestor Suverdean din Scobi*ni si do-
bunti voea lui de nime silit nici asuprit, s'art
vindut dreapta ocing lug si movie, dintr'a sesa
parte din sat din Scobinceni jumAtate, si altb,
parte de eumpartituri dintr'acelas sat a §esa
parte din dires de cump4ratura de la Irimia,
ficior . . din helesteU si din moarii si din tot lo-
cal, aeestea le. all vindut lui Gheorghie Roca vis-
ternic drept una sutl si done ()eel taleri bani gata.

www.dacoromanica.ro
 185

i au mai venit Inaintea noastra gi Dochia

fata 1uY Dragan si a Irinel din Seobincenk
i au vindut dreapta ocing a ei si cumpargturi,
a sesa parte dinteacelas sat din Scobinceni, qi
altg, parte dinteacelas sat, din a sesa parte din
sat jumatate din vatra satulul, din camp, din
heleqtett, din moara si din tot venitul,, acestea
le-au vindut dinaintea noastra lul Gheorghie
Rocca visternic drept una suta §i dou6 (Jeci
taleri banI batuti. Apoi $i nol veclend aceastg
de bung voea for tocmala si deplina plata, any
facut acest zapis de marturie luY Gheoghie
Roca visternic pentru ca sa-1 fie de credinka
pang, cand §'a face dires de la nagriea sa voda.
Si spre mai mare credinca ne-am pus si
pecepe pe zapisul nostru acesta. S'au scris In
IaY leat 1627 (7136) Ghenarie 13.
In eel adivarat alnt iscaliti Dum'trascal
Stefan vel logofat Ghenghea vel vornie Ne-
coara hatman §i tote ceealalV boeri tact suns
numiti la inceputul zapisului, Impreuna, cu pe-
cetile lor. *
* *
De pe sirbie pe limba moldovineasca auk
talmacit la and 1811 Fevruarie 16. Olucerul
Paval Debri.

Suretul acestul zapis este in dispositia mea.

Th. C.

Noi Vasilie Voda, cu mila Jul Dumnedeil domn lerei

Moldova

Datam cartea domniei mele rugatorilor

www.dacoromanica.ro
 186

nostri Egumenului si a tot soborului de la

sfinta mangstire de la Solca, spre aceia ca sg,
hie tan ci puternici cu cartea domniei mole,
a tine §i a opri satul Fgrgoanii ce sunt In ti-
nutul Baegului cu tot venitul, nime nici o trea-
ba, ea sg, nu ail)/ acolo, nici cu vinul, nici cu.
alt venit ce va fi acolo, pentru aci. este dreap-
tg, dare ci milu;re sfintei manitstiri de la Ste-
fan Voda. Drept aceia, nici din fetele -ha Ste-
fan VodA, nici una ea sg., nu aibg, a se ames-
teca Intr'acela sat, carele mai sus este scris
IiIrg,oanii, nici sg, aibg, nici o treabg, cu acela
sat, iar de va argta vre o fatg, de a la Stefan
VodA niscari zapise sail niscari derese pre a-
cel satu, ea va avea treabg, cu acel satu, iar
altul nime Intr'o nimica sg, nu aibg, a mai In-
vglui, saiki a se mai amesteca, cg, apoi acela
de mare certare va fi de la Domnia mea.
Drept aceia nime sa nu se amestiee in protiva
acestel care a Domniei mele.
In Iasi let 1638 (7146) Oct. 20.
Insui Domnul all poruncit.
(L. P.)
Noi Vasilie Voevod.
* * Toader
Suretul acesta de pe ispisocul scris mol-
dovenecte Feel scos de mine dupg, tnatca ei,
posilicluinduse din cuvint in cuvint.
In Cerrauti let 1787 Fevruarie 11.
Andrei. Daykevici.
$i suretul ¢i ispisocul in original se dig in pro-
prietatea mea. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 187
ZAPIS DE VJNZARE

Adica eu Vicol ficiorul. lul Pricopie de Hlip-

.ceni, scriem gi marturisim cu cestu adiverat
zapis al met, de nimea silitu nice asuprit, ce
di a me bung, voe am vindut a mea derepti
ocina oi movie luT Tanasai ficiorul PitruluT
din Ghicavoeasti, care am avut ett cumparatu-
ra de la q) 14 P 11 Anel Toader ceranu oi de la ion
fratele sea, din tot local a patra parte, oi din
a patra parte jumatate, care s'at fost .iind cu
Petri', o am. vinduto lug[ l'anasa ficiorul Pitru-
lui dereptu 20 di taleri dereptu cat o am fostu
cumparatu elz acea parte de loc, cu tot voni-
tul In tot local cu vadu de moara in partea
de sus, oi in Carina oi In vale oi in deal, ca sa
fie Ju' Tanasa ficiorul Pitrului of ficiorilor lni
i nepotilor lul direapta ocing, gi movie In veci,
gi cand o am vindut acea parte.- de ocing, din
Ghica,voeavti s -ati timplat ca0 va oamenl bunt
anume : Macarie ce at fost capitani gi Ivan
di Grozaoti, oi Stefan Talgir oi pentru credin-
0, ne-am pus ,deagitile, sa se ode.
Ti HuoT let (7193) 1685 Aprilie 5.
Iscalici Macarie martur, Vicol sine Pri-
copie am vindut, Ivan 0 de GrozeotY, Stefan 0
Talger martur.

Acest zapis Soria pe 'Artie cu scrisoare incurca-

ta, sii, of In dsipositia mea. Th. C.

Dania Aftimiei Golan

Adecg, et Aftimia vorniceasa reposatului.
www.dacoromanica.ro
 188

Go Ike, ce au fostu vornic de poartl, scrin sr

maxturisesc cu acestu zapis al men la mama
dumisale luT Stefan Luca, logofatul al treilea,
cum eni de nime silitk nicT asupritk, ce de a
mea bunk voe am dat dumisale danie, $i iam
dkruit a meale dreapte 041 de ocina, din BA-
litnesti ce aunt ape apa Bujorului in tinutul
o parte de ocina ce easte de movie
de la tatu men Neculal Agkrici, si un bateau
ear:* din Balknesti carele ne easte cumpark-
tura, de la Pricopie si de la Stefan ficiori lut
Nechifor Musteata, pe de amandourt partile de
Bujor, si iarast si alta parte de ocina Bkla-
nesti ce easte cumpkratura de la Apostol si
de la Craciun si de la Vasilie ficiori lui Buz-
dugan. Asijderea si altk parte de ocina din sat
din Tepeni ce easte pe apa SkratIi In tinutul.
Falciului, care ne easte i noun danie de la
fanasie ficiorul Hoceagai. Aceste part' de o-
cina, ce scrie n-im sus le-am dat danie $i le-am
daruit dumisale lui Stefan Luca, logofatul al
treilea, si jupitneski dumisale Mkriei pentru rault-
folos si bine ce am cunoscut de la dumnea-
lui. I)eci sa le fie dreapta ocink $i movie §i
danie dumilorsale si cuconilor §i nepotilor, vi
strInepotilor in veaci sa, stkpaneasca precum
scrin zapisele ceale vechi care le am dat la
mans, dumisale. Si la aceasta danie fostan multi
boerT care mai jos s'an isoalitu, §i pent/a mai
mare cretlintk ne-am pus degetu, i dumnealui
sk'§I &ca i dres domnesc de Intkritura.
Si en Savin tiricariu1 &am timplat $i am
scris zapisul ; sa se stie. U Ias. let 1709 (7217)
Iuni 1.
www.dacoromanica.ro
 189

A ftinia Golaie
Vasilie Asian (?) biv vornic. Paladi Gligorie.
111isail proin Mitr9polit. Lupu biv visternic.
Gheorghi vornic. Vasilie vornic. Ett Gheor-
ghie Carp diacul de samara Inca sint martur.

Originalul acestei diete, aurit pe margins, este in

proprietatea mea. ,....--. 1 h. C.

Articole din tratatul de Berlin atingatoare de Romania

Art. 40. Les hautes parties contractantes

r-connaissent l'independance de la Roumania
.en la rattachant aux conditions exposees dans
les deux articles suivants.
Art. 41. En Roumanie, la distinction
des croyances religieuses et des confessions ne
pourra etre opposte a personne comm6 un
motif d'exclusion ou d'incapacite en ce qui
concerne la jouissance des droits civils et po-
litiques, l'admission aux emplois publics, fonc-
tions et honneurs, ou Pexercice des differen-
tes professions et industries, dans quelque lo-
ealit6 que ce soit. La liberte et la pratique
exterieure de tous les cultes seront assures a
tous les ressortissants de 1'Etat roumain, aussi
bien qu!aux strangers, et aucune entrave ne
sera apportee soit a l'organisation hierarchique
des differentes communions, soit a leurs rap-
ports avec leurs chefs spirituels.
Les nationaux de toutes les puissances,
commergants ou autres, seront traites en Uou-
ruanie sans distinction de religion, our le pied
d'une parfaite egalite.
www.dacoromanica.ro
 190

Art. 42. La principaute de Roumania-

r6trocede a S. M . l'empereur de Russie ]a.
portion du territoire de la Bessarabie detachee
de la Russie en suite du traite de Paris de-
1856, limitee a Pouest par le Thalweg du
Pruth, an midi par le Thalweg du bras de-
Kilia l'embouchure du Sta y Stamboul.
Art. 43. Les Iles formant le delta du Da-
nube, ainsi que rile des Serpents, le Sandjak
de Toultcha, comprenant les districts (caras)
de Kilia, Soulina, Mahmoudie, lsakeha, roult-
cha, Rilatchin, Babadagh, Hirs ow, Custendji,.
Medjidie, sont reunis a la Roumanie. La prin-
cipaute recoit en outre le territoire situe an
sud de la 1)oliroutcha jusqu'a une ligne avant
son point de depart a l'est de Silistrie et a-
boutissant a la mer Noire, au sud de Wimp-
Ea Le trace de la frontiere sera fixe sur les
lieux par la commission europeenne instituee
sous la, delimitation de la Bulgarie.
Art. 44. La question du partage des
eaux et des pecheries sera soumise a Parbitra.-
ge de la commission europeenne du Danube.
Ait 45. Aucun droit de transit ne sera
peeve, en 1 oumanie sur les marchandises
traversant la principaute.
Art, 46. Des conventions pouront etres
conclues par la Roumanie pour regler les pri-
vileges et attributions des consuls en matiere
de protection dans la principaute.
Les droits acquis resteront en vigueur taut
qu'ils n'auront pas ate modifies d'un commun
accord entre la principaute et les parties jute--
ressees
www.dacoromanica.ro
 -- 191
Art. 47. Jusqu'a, la conclusion d'un
trait() reglant les privileges et attributions des
consuls entre la Turquie et la Roumania, lea
sujets roumains voyageant ou sejournant dans
l'empire ottoman, et les sujets ottomans voya-
geant ou sejournant en Roumania, jouiront des.
droits garantis aux sujets des autres puissan-
ces europeennes.
Art. 48 Le tribut do la principauto de
Roumanie sera capitalise et le taux de cette
capitalisation sera fix() par les representants dea
puissancles a Constantinople, d'accord avec la
Sublime Forte.
Art. 49. En ce qui concerne les entre-
prises de travaux publics et autres de memo
nature, la Roumanie sera substituee, pour tout
le territoire code, aux droits et ob1:0-ations de
la Sublime. Porte.
Art. 50. Afire d'accroitre les garanties
assurees a la liberto de la navigation sur In
Danube, reconpue comme d'interet europeen,
les hautes parties contractantes decident qua
touter les forteresses et fortifications qui se
trouvent sur le parcours du lieu ve, depuis les
Fortes de Fer jusqu'a ses embouchures, seront
rasees, et qu'il n'en sera pas eleve de nouvelles.
Aucun batiment de guerre ne pourra na-
viguer stir in Danube. en aval des Portes de
Fer, a l'exception des batiments lagers desti-
nes a la police fluviale et au service des don-
anes. Les stationnaires des puissance3, aux em-
bouchures du Danube, pourront touterois re-
monter jusqu'a Galatz.
www.dacoromanica.ro
 192

Art. 51. La commission europeenne du

Danube, au sein de laquelle la Roumanie sera
representee, est maintenue dans ses fonctions
et les exercera dorenavant jusqu'a Galatz, dans
une complete independance de l'autorito terri-
toriale. Tons les traites, arrangements, actes et
decisions relatifs a ses droits, privileges, pre-
rogatives et obligations sont confirmes.
Art. 52. Une armee avant l'expiration
du terme assigns a la dur6e de la commission
europeenne, les puissances se mettront d'accord
sur la prolongation de ses pouvoirs, ou sur les
modifications qu'elles jugeraient needisaires d'y
introduire.
Art. 53. Les reglements de navigation,
de police fluviale et de surveillance, depuis
les Portes de Far jusqu'a Galatz, seront ela-
bores par la commission europeenne, assistee
de delegues des Etats riverains et mis en liar-
monie avee ceux qui ont ete ou seraient edietes
pour le parcours en aval de Galatz.

Aceste articule le-am reprodus din ziarul L'Eu-

rope Diplootatique No. 30 anul al treilea, Jol 25 Iulie
.1878. _.<,= Th. C.
Divanul Domnesc in Muntenia.

Divanul domnesc judeca, dupe, cum sI

§tie, sub pre§edino Domnulul.
El era compus din dog( -spre-dece marl bo-
eri, InalcI demnitarl al reT, printre eari qi
mitropolitul.
www.dacoromanica.ro
 193

Cejlalti membri ai acestu1 areopag erad:

Marele ban rfi caimaeam al Craiovet, care
guverna cele cincl judge de peste Olt.
Marele vornic de Tara-de-Sus, adminis -
-tratore al judgelor Olt, Arge§, Teleorman,
Vlasca, Ilfov §i Dimbovica.
Mare le vornic de Tara-de-Jos, carm.uitor
al judecelor Slam-Ramnie, Sameni ?, Buzeu, Pra-
lova, Muscel §i Jalomita.
Mari vornici al treilea §i al patrulea,
judecatorl ordinarI ai divannlui, cad aveau
dreptul sa, poarte bastoane de argint.
Marele Logofet, pazitorul pecetei §i capul
.cancelarieI domnescT.
Mamie vornic de curie, care aduna veni-
turik renduite pentru mile.
Marele Logofet de obieei,urr, care linea
condiea de renduelile §i obiceiurile locale,
Marele vornic de politie, care straugea da-
rile strainilor din Bucuresci.
Clocerul cel mare, care, la creaOunea a-
cestet meth, purta, in ceremonil, cruces, d'ina-
intea I umnulul, §i
Hatmanul de divans demnitate Infiintata
de fanario0, cu sarcim, d'a pazi buns, rendu-
iala, In timpul judecapor.
Sala. In care se urmati judecattile era, du-
pa cum am spur, aces a Tronululy ea
se mal numea qi spacirie.
Bogat, Ina sever decorata, intocmirea et
respundea scopula la. care trebuea sa, slujeas-
cii, §i era fleuta sit insufte respectul qi sg, lo-
VOLIIKUL XX DIN URICAR. C. 13.

www.dacoromanica.ro
 191

veasca spiritul prin maiestatea judicatel ce a-

-yea sa se petreaca.
0 sofa Inalta Insemna locul uncle Dom-
nul era sa se asecle.
Jeturi, in dreapta si in stanga, aratati ca
acolo vor sta eei-lalti judecatort
0 sabie goala, atarnata de sus, lucea ea
simbol al a tot puternicieX si al nein'_uratet
nestramutari a hotarirei ce era sa se pronunte-
Insfersit, masa din mijloc sprijinea topu-
zul, pecetea domneasea i calimarul, toate a-
tributium ale Suveranului in indoitul lui rol
de stapAnitor al tare', si do Impartitor al
dreptatei.
La oars, hotarIta, strabatend gloata de
zapcu, aproc,li, vatafi, ceausl i alai pazitori
civili si militarT, cari se Ingramadeab la usa
divanuluT, judecatorii paseati in sala de audienta.
ET purtati totI barbT, semn di.stinctiv si
privilegiat pe atuncT al nobilimei, si uniT dirk
et bastoane de argint.
Imbraeamintea for era cea turceasca, in-
trodusa de fanarioti In Cara §i adoptata de cla-
,sele Inalte ale societatil pentru luxul si scum-
patatea ei.
Ea se compunea din libadele saki anterie
de stof5, pretioasa, incise eu brae de sal
la mijloc ; din feregele de -harea, vara ; din
giubele sau contese de pambrit, imblanite,
iarna, cu samur si, toamna, cu singeap sau Cu
rIs ; din ceacsirt rosii ; din mesti si papuei
galbeni, si din iclice enorme ase4ate pe &slut
microseopiee.

www.dacoromanica.ro
 195

Cand toe eraA adumaci gi rondui0 pe la

locurile lor, Maria Sa se insciinta ca divanul
e in fiin0,.
Domnul pea In sail eu gravitatea dicta-
a de Ina lta posiOub.e ce ocupa, Interapinat
prin manifest4iunile de profund respect ale
demnitarilor gi ale celor de fall,.
Costumul lui era aproape acelagi ca al
celoralci boerT, cu deosebire ca In cap purta
gugiumanul de samur, Impodobit cu pietre
scumpe, gi avea papuci aptugiti cu rogti.
Judecata se Incepea invitandu-se al trei-
lea mare Logokt s deal citire hotttrirei In dis-
cuciune gi Intregei procedure ce se urmase.
Duptt aceasta se acorda ouvIntul pitnilor
prigonitoare.
Ele 'qi sprijineati dreptAtile une on singu-
re, dar mai adesea-ore prin vechil sail advo-
cat, care se exprima In terminii eel Thai \Milt
ti mai ruglitori.
0,dat4 desbaterile terminate, Bala se go-
lea gi divanul remanea sa ehibzuiascA.
Corti -va membri spuneati parerile, Ins i.
top se uneati Cu opinia Domnului, care hota-
ra ast-fel.ca suprem arbitru.
In materie penalA, Domnul cereeta, oda-
ta pe ssc'pOmanA, SambAta, hottririle date de
seccia vinovatilor, singur, asistat numai de
marele armagy care cumula funciunile de pre-
gedinte al tribunalului criminal gi de ingriji-
tor al Inchisorilor.
El IntIrea sau schimba judecttcile date de
aceasta instanI5,.

www.dacoromanica.ro
 196

Clad pedeapsa era moartea, inainte de a

se executa, obiceiul cerea ca armaqul sa se In-
faci§eze de trel ort Domnulin, la intervals de-
webite, pentru a'l intreba daci. stArue§te sA se
-verse sange omenesc.
Dace, la a treia °ark' Domnul Aspundea
afirmativ, osanditul era cond.us la supliciii,
care, in genere, era spanduatoarea.
Reprodus dupg. Monitorul Oficial No. 126 din 8
;:-eptemvrie 1891. Th. C.
LA QUESTION DES JUIFS

La Commission nommee par la Cham-

bre des d4putes de Romanic, et char-
g4e d'aaborer le texte des dispositions
constitutionnelles destines a remplacer
Particle 7 de la Constitution, que les
'Chambres dissoutes avaient ddclard de-
voir etre revise, a ddpos4 son rapport ,
4lui est ainsi coact' :
Exposé des motifs.
Considerant que le simple fait de la nais-
sauce sur le territoire roumain, d'apres nos
traditions historiques les plus anciennes, n'a,
par lui-meme, jamais confers de plein droit, la
nationalite roumaine ;
Considerant que, memo dans le cas oil la
naissance 6tait suivie d'un domicile perma-
nent ou d'une longue residence, on n'avait

www.dacoromanica.ro
 -- 197
pas k droit A la nationalite roumaine ;
Considerant que la defense constitution-
nelle inseree dans le deuxieme paragraphe
de l'article ,7 de notre pacte fondamental, a
eto dictee par un sentiment de conservation
et d'avenir national, et non par esprit d'into-
lerance religieuse; car de tous les temps, les
Roumains ont reconnu et pratique cette yeti-
to philosophiq-ue, qui veut que la conscience
de l'homme ne soit pas sacrifice aux conve-
rsances sociales :
Considerant qu'il est prouvo de plus -quo
nos prescriptions legislatives n'ont pas etc
toujours basses sur les differences de religion,.
mais sur des considerations et des raisons pu-
rement civiles et politiques ;
Considerant que la liberte complete et
entiere de tons les cultes est un principe con-
sacre par l'article 21 de notre Constitution,.
et que les dispositions qui entourent cet arti-
cle sont conformes aux vrais principes et rai-
sons politiques eji honneur chez tous les peu-
ples civilises ;
Considerant que l'acte de naturalisation
est une attribution de la souveraineto, laquelle
reside dans l'Assemblee nationale ;
Considerant que si le territoire est neces-
saire pour la Constitution d'une nation com-
ma Etat, ce n'est toutefois pas par le territoi-
re que l'on peut caracteriser une nation, mais
par le genie propre a sa race ;
Considerant que non seulement le senti-
ment de dignite nationale, mais aussi le su-

www.dacoromanica.ro
 198

preme inter& de conservation nationals, r6cla-

me imperieusement que la Roumanie ne con-
fie point ses destinees a des strangers qui
n'ont pas encore prouve que par leurs moeurs,
leurs usages et leur langue, ils ont des aspi-
rations semblables au genie propre a la na-
tion roumaine ;
Considerant qu'une loi de naturalisation,
avant, par sa nature et son essence, la plus
intime correlation avec les bases fondamenta-
les de l'existence de l'Etat, eat par consequent
-tine loi eminemment constitutionnelle ;
Considerant qu'en matiere de naturalisati-
on, la faveur personnelle que l'on fait a un
stranger ne doit etre accordee que sur des
garanties que chaque Etat est soul en mesure
d'apprecier ; .

Considerant que, si le pro ;res do la civi-

lisation, la facilite des communications, les rap-
ports journaliers du coranierce entre nations et
les individus, ont fait s'etablir entre les peu-
ples modernes des liaisons de sympathie tou-
tes differentes de cellos qui existaient entre
les peuples de Panci9 temps, toutefois, la
saine raison demontre que les distinctions .ra-
tionnelles entre les nationaux el les strangers
d'un Etat quelconque, alors meme clue ces
derniers seraient nelsur le territoirelde cet Etat,
ne peuvent etre definitive ment exclues ;
Considerant que, sans manquer aux tradi-
tions d'hospitalite de la ltoumanie, les for-
malites de la naturalisation doivent etre en
rapport direct avec les Rees et les instincts
www.dacoromanica.ro
 -- 199
41u pays ; que, des lors, tine trop g.rande iridul,
gence en semblable matiere equiyaudrait a
,une abdication de la nationalite roumaine ;
Considerant que touter les lois qu'il s'a-
git. d'une transformation sociale quelconque,
la sagesse du legislateur vraiment eclairs con-
sists surtout a tenir compte de la conscience
nationale eclairant progressivement et sans
commotion l'esprit public ;
Considerant que non seulement notre in-
tret, mais aussi l'honneur de la naturalisati-
on exigent une etude rninitieuse et conscienci-
euse des antecedents moraux que ehaque 6-
tranger, desireux d'obtenir la naturalisation,
peut posseder tant en Roumanie qu'a retranger;
Considerant que les bases de l'Etat rou-
main se trouveraient ebranlees de fond en
comble, si l'on conferait de piano et sans au-
cune autre condition ou formalite, la naturali-
sation a des strangers qui, par leurs idees et
leurs habitudes cosmopolites, ne lui offriraient
.aucune garantie ;
Vu le' principe fondamental, reconnu de
tout le monde, que rune des conditions essen-
tielles de l'existence d'un Etat, c'est le terri-
toire ; eonsiderant que la propriete immo-
biliere est intimement liee avec le territoire,
avec le dolnaine national, indivisible et inalie-,
nable selon notre pacte fondamental ;
Considerant que, Tune des bases de no-
tre droit public et constitutionnel &int la pro-
priete immobiliere, it ressort de 14 comme
conseqUence naturelle que Tinter& le plus
www.dacoromanica.ro
 200
grand et le plus vital de l'Etat roumal PI Vest
que la rpropriete immobiliere, au moms , la
proprieterurale,,ne plisse etre aequise que par-
ceux qui jouissent de la, plenitude des droits
civils et politiques ;
Pour tontes ces considerations, MM. les.
deputes, la naajorite de It Commission d'ini-
tiave parlamentaire, a thonneur de vows pro-
poser, par mon organe, dH substitner A l'arti-
do 7 de notre Constitution, sounlis 4 la revisi-
on, les dispositions constitutionnelles content,-
es dans le projet ei-aprs :
Frojet des dispositions constitutionnelles dettibees
a remplacer Particle 7 de la Constitution.
Article 7. L'etranger de touts religion,.
peut acquerir la qualite de citoyen roumain
en remplissant les conditions et les formalites
suivantes : f1 adresse au prince nue dernande
de naturalisation dans laquelle i1 indique sa
fortune, son kat personnel, sa profession on,
métier, et sa volonte d'etablir son domicile
stir le territoire roumain. Si l'etranger qui fait
sa domande habite le pays depuis disc fans, ou.
si par sa cow:kite et par ses actions, it demontre-
qu'il a ete utile au pays, les Corps legislatifs
pourront lui accorder la naturalisation. Seront
dispenses de la condition -de sejour (stage -de.
dix ans) ceux qui auront rendu des .services.
importants an pays ; ceux qui doteraient
le, pays d'induetries, de creations utiles, ea
qui possederaient dos talents distingu4s ; ceux_
qui etaltliraient -de grands ktablissments de com-
merce ou d'industrie. Seront egalement dis-
www.dacoromanica.ro
 201

pensOs de la condition de seiour, les &ranger&

nes et Cloves en Roumania, et qui. ni lea uns
ni les 'mitres, n!auront jamais joui d'aucune pro-
tection etraugere.. La naturalisation ne peut
etre, aecondee qu'individuelleruent, en vertu d'u-
ne loi vot4e a la inajorite des deux tiers dea.
Corps legislatifs, sanctionnde et promulguee
par le prince. La qualite de Roumain se con-
serve et se perd conformement aux diTpositions
coutenues dans le code civil. Ilse loi spociale-
determinera le mode par lequel les strangers
pourront etablir leer domicile our le territoire
roumain. Ceux qui ne jouissent pas de la pleni-
tude des droits de citoyen roumain, ne peu-
vent acquerir d'immeubles ruraux en Roumaniet
que par suite &heritage ab-intestat.
Aceastit fatalit lege, impasii. Romaniei de call%
Congresul de la Berlin, aunt silit a o admite In colee-
tiunea mea, sere a se vedea de urmato, ce lobos am.
avnt de la streinT, vArsendu-se siingele a cleaimi de Mil
de Romany pe cdmpiile Bulgariei.
Reprodueere din 4iarul : L'Eurve Diplomatique"-
No. 29 din 20 Julie anal 1879. Th. C.
.1.1%
)Alfularea adetiului mo iei Faraoanii.
Noi satenit din satul Faraoanii Cleja (ti
Vales Mare, oe kiintem s& tort pe moloia du -
misale boeruluT lordache Root biv vei via-
ternic, care mai jos Ere vom isc41i, lneredin -
tam cu aceastg scrisoare, cit find cheznap la
dumnealor boerit ispravnicY de Onutul BacKlu-
lt11, ne-att arittat cartea tuariei sale luI Vod'a,
www.dacoromanica.ro
 202 ---

prin care ne hotitr4te a lucra i a da qi not

venitul rnoqiei dupa ponturile gospod ca §i
alt1 locuitorl asemine noun, la care cunoscen-
du-ne datorT yi neavend cuvInt de respuns,
spre Impotrivire la adetiul qi boerescul mo§ief,
ce este obiceiti al pamentuluf al da toti locu-
itoriT.
De a noastra, buna voe fara vre o impo-
trivire Batt judecata, cu alegerea qi sfatul a
a tuturor satenilor, am mere la dumnealui
boerul Iord.ache Roset biv vel visternic,
din partea a tuturor satenilor am dat scrisoa-
rea aceasta, prin care ne indatorim ca de a-
cum Inainte cu toata supunerea ci. 'ascultarea
sa avem a lucra i a da adetiul mocieT din
toate dupit obiceiul pamintului §ii ponturile
gospod, ca qi alcT locuitorT asemine noun, a-
dick sa lucram hotarItile prin pontur112 rile,
sa dam a clecea dijma din tuate samanaturile
i din vii foi din live0, sa pazini rIndueala ce
prin ponturY sa hotaraqte la venitul orIndei,
dupa, cum 'qi la alte moqii cu sate stapInqte
neindraznind nimene din noT a vinde bauturi
pe la casele noastre, sat alto ceva de ale o-
rlthlef, cum nici a 'ne Impotrivi la cat de pu-
tin, din cele ce sIntem datori a urma la ade-
tiul moqiei dupa, ponturl.
Iar and vre uniT din not din nesocotin-
;a sail necunoqtinta lul sa, va arata la cat de
putin urmator Impotriva ; pe unul ca acela
InsucT not .ne Indatorim aratilm, ca prin
puterea judecateI sll supue la datoria sa.
tar pentru tiscovinele co vom face din.
www.dacoromanica.ro
 203

viile noastre, avem voe a le fate rachiu si al

vinde cu ridicata, dar pe cep in satele dumi-
sale nime sg nu fie volnic a vinde.
1805 Septemvrie 30.
Petre Kotor judex.
loannes Sabo
Ioannes Dobro se
Antok Bulaj judex Petate
Andrios Gorov
Antall Bulali
Petre Barboc
I oannes Barboe
Oeorgios Kati judex Kleji
.Martin Bence
Ego Petrus Petras scripti si si cot.
Pie ferunt supra dicti.
* *

Numele iscglicilor latineste aunt acestea :

Petrea Cotor vornic ot Faraoant".
_Tangs Sabah ot
has Dumsa ot
Antal Delay vornic ot Valea Mare"
Andrei Ciurar ot tam, Antal Bulat ot tam.
Petrea Barbosu ot tam.
langs Barbosu ot tam.
Giurgea Cati vornic ot Cleja.
Martin Bangle ot tam.'
Petrea Patrasc, dascal ot Faraoant, care cu
clisa for i -all iscglit.
La asacjarea aceasta intimplandu-ne si not
am iscalit de marturt.
Ioan Sturza Spa,tart martur. Holban? Ban
martur. Serban jignicer martur.
Zapisul acesta l'am Boris cu tlisa si pri-
www.dacoromanica.ro
 -- 204
mires celor iac&litt si slat martur Ianaclii
An ? Bulger.
* * *
De la ispravnicia tinutulul BacAuluT.
Chemandu-se si inaintea noastrA pe toti
sAtenii din pomenitele sate care maT sus sunt
scrisT §i Intrebandu-se ate pe unu de easter
acest zapis dat cu a for bunA primire. Cu to-
tiT Inteun cuvint ati artitat ca este dat cu bu-
rnt vointa lor. Pentru aceia s'ati incredintat qi
de catra, not. 1805 Octomvrie 3.
Radu Spatar. No. 39.
Acest asachituint de adetiul movie! Faraoanil in
original art pitstreazA. de catrlt mine. Th. C.

l'rea Inal(ate Doamne.

Asupra jalobei ce au dat laallimei
tale toti lacuitorii de pe mo0a Faraoa-
nil a dumisale Iordache Roset biv vel
visteraic, cu aratare ea stramo01 for
viiind din Cara Ungureasca, alazandu-
se cu locuinta pe numita mode 4i
da birul la wisteria domneasca; iar ade-
tiurile nilliei le da la Egumenii ma-
nastirei Solea, din Cordua, fliad mode
a manastirei; apoi mai pe urma curios-
cendu-se de catra egumeni, asupriti pes-
te dreptate la adetiurile moVei, prig ja-
lobile ce au dat luminatilor domni dim.
www.dacoromanica.ro
 - 205 -
Nremile acelea, iar fi aparat pen dom-
ne§tile clay ci le au de fati, dupe', ca-
re tot necoateaind egamenii de al asupri,
la domnia raposatului intru fericire pa-
rintele inaltirnei tale, dupa jalobele cc
ail dat parintii lor, prin carte domneas-
-ea iar fi amiat cu hothrire ce an sa
(lea pe an la mandstire, care carte ai
in domnia dintai a inaltimei tale li s'afi
Inoit, i ar fi lost odihniti 'Ana actin' ;
ce an trecut mqia aceasta de la ma-
nastire In cea de veci stapanire a du-
misale visternicului. -- Anal dumnealui
visternicul le-ar fi stramutat toate obi -
ceiurile i privileghiurile ee au avut
ei din veac tragend de la din§ii pentru
adetiul mqiel cute 12 Mile pe an, atat
de tot omul.casn cam §i de holteifara
stare, i vacluve sUrace i mopegi batri-
ni neputinciqi ertati de bir, §i cute un
vas de via ce fac pentru casa din ville
'for, n'ar fi slobo4i bea pe la casele
for find pecetluit; nici ar fi avOod voe
sal cumpere unul de la altul pentru
nunti sail pentru grijele mortilor, cum
nici ingaduiti n'ar fi sá aduca macar o
litra de via in sat la din5ii de pe alte
ino§ii, pentru aceste aratate trebuintil;
www.dacoromanica.ro
 -.206-
pentru ca fn ci5legile trecute insurin-
du-se 1111 flacau sarac ar fi cumparat ,6-
vedre vin, de la aitul ca sa'§i ispravas-
c-a nunta, i afland vechllul dumisale
visteraicului l'ar Ii certat ; dijma din
toate pe obiceiil le-ar 1i luat din gradi-
ni i diu toate elite ave pentru hrana
case or lor, ca el loc de ajuns pentru a-
ratura nu of i final nici ca cum, *i
ar fi cumparand de pe alte mo ii strai-
ne sate 10 lei falcea, i ca pentru ima-
§ul vitelor pe tot anul ar d platin.d ea-
te 100 lei (lacuitorii dia Valea Mare
ce sint tot pe aceasta mo§ie) la vechi-
lii dumisale Caminarului Gheorghe Bog-
da i dijma i clad pentru araturile
ce i fac pe mclia dumisale caminariu-
lui i altii dan dijma i clad dumisale
postelnicului ban Cantacuzia, pentru a-
raturile cc fac pe mo§iia dumisale,
cerend el puuere la tale ; sat riuduit
cu jaloba in cercetarea noastra. Deci
din luminata poronca a inaltimei tale
infato§fIndu-se inaintea noastra cu ja-
luitorii insu§i dumnealui visternicul,
cercetat §i la mana jaluitorilor nu s'ail
vedut niscai testamenturi, ispisoace ye-
chi de awlare pentru adetiul mo iei, fa-
www.dacoromanica.ro
 -- 207 -
ra de cat cea dintai carte domneasca
a force ail, este din 7271 Iulie 17, (de
card sant trecup 42 ani) de la domnul
Grigorie Joan Calimah Voda, data for
de aparare despre folari pentru stanele
de of ce vor ave of pe immul satului;
iar pre stanele ce vor ave prin mun.ti
sa plateasca §i of folarit de stana
cite 2 galbeni, §i done pelcele ne-
gre, §i doi caFavali, care carte de ade-
tiul mottiei nimic nu sa atinge , a4ijde-
rea mai ail o carte domneasca din anii
1776 Ghcnarie 15, de la domnul Grigo-
rie Alexandra Ghica Voevod, prin care
sa hotarate ce ail sa dea pe an la ma-
nastirea Solcai, pentru adetiul mo§iei, a-
died cate un led de casa pentru lucru
boerescului i dijma din Coate pe obi-
ceiii, dupa hotarirea ponturilor, cum i
din stupi iara§i dupa ponturi, §i ei sa
fie volnici a tae carne in sat din vite-
le for i a vinde anii la altii, §i pentru
staaile ce vor ave langa sat sa nu pla-
teasca folarit ; iar pentru stanile ce N or
ave la munti sa plateasca ate 4 lei de
stana dupa hotarirea condicei. Apoi
la anii 1779 Iunie 20, in domnia rapo-
satului intro fericire Domn parintele trial-
www.dacoromanica.ro
 - 208 -
limei tale, d'upd judecata ce au avut la-
-euitorii din Faraoani cu M etodie egume-
nul de la maaastirea Solca, inaintea ra-
posatului Vasile Razu find vel logofat,
sa'Ci invoit §i s'ati apzat, (land ei seri
soare la manastire §i egumenul la ma-
im, for in ponturi aratand anume ce an
sa dea pe tot anu, la manastire pentru
adetiul moiei.
Insa : de tot omul casq sa dea pe
an cate un 161, iar an mai malt.
De tot pogonul de papu5o1 sä dea
cate 3 demerlii gram* de papupi, i
acea pane sa o clued cu carele for la
metohul manastirei, ce are In satul Fa-
raoanii.
Pentru vimarea vinultil ce vor via-
-de in sat cu oca sa dea ale un left
-de bute i cate 20 parale de poloboc.
Pentru mori sa nu fie volnici ni-
mene ai face moara pans ce nu sa va
toemi cu egumenul ce are sal dea.
Pentru dijma stupilor sa alba a da
din 50 stupi unut, iar fiind mai pu-
pil sa dea cate una pars de stup pe
obicein
Din livecjile cu pomi ce vor ave
pe mo§ia manastirei sa dea din 10 po-
www.dacoromanica.ro
 -- 209
nil unul pe obiceiii.
Peatru statute ce vor ave diu drepte
ucatele lor, iara nu straiue, ittsqi e-
gumeaul primit sit nu Ilea nimiea,
peutru ca le pun pe locul lasat ima;
peutru hrana vitelor lor, i hotavAte
domnia sa a se uvula iatoctua de ipre
atuindoue partite.
S-au mai vedut la mama for i nite
tree carte domn.qti asemenea tatarind
iuvoeala for cu manastivea, iusa, aim din
1782 Decliemvrie 4, de la maria sa A-
lexandra Constantin Voevod : §i alta dia
1792 N181 17 din domnia dintair a tun-
lituei tale, si alta dia 1793 Dechemvrie
10 de la domnia sa Mihail Constantin
6utut Voevod; iar la duumealui Vister-
Ilielli din potriva s -au vedut cartea dom-
neasca din auii 7243 August 5 (de sand
cunt trecfli 70 ant) de la domaul Coa-
stantin Neculai Voevod, pria care vol-
nicelte pe Nectarie egumeaul cu tot
soborul de la manastivea Solca a stapiai
satul Faraoanii din tiautul Bacaulut, en
-toata poslufania obicinuita dupa veehiut
obieeitt nimene pe mo1a manastiret
rani voe i toemala de la egumea sa nu
VOLUMUL XX DIN UltICAR. C. 14.

www.dacoromanica.ro
 - 210 -
fie volnici nici sa are, nici sa, cosiasca,
nici bucatele sa'§i papneze nici cu al-
ta hrana, nici cu un fel sä, nu sä lira-
neascii, ci numai cari cu voe i cu toc-
mala, aciea volnici vor fi; i pentru fa-
presurarea uaei bucati de loc ce de 5
ani face un Joan Clujan din hotarul ma-
i crama, sa aiba al
ntistirei facOndu-li
trage la nu boer mare ce va fi in par-
tea acelut loe, §i judecaud sa va dovedi,
ca va fi luat cu strimbu din venitul mo-
giei, sa inplineasca, §1 crd§ma sa't ridi-
ce, daud §i marturie, cum i venitul
sa aiba qi lua diu pane, din final,
din priseci, diu gradini, dia stani de oi,
din crii§me, din toate dupa obic0A
oamenit care §ed pe mAia Faraoanii ia-
ra§1 poslupnia la mauastire sa o faca,
dupa vechiul obiceifi, §i nimene, sa , Ant
stea inprotiva carpi domaiei sale, :Si
alta carte donmeasca diu 1775 Iunle.,12
de la domnul Grigorie Alexaudru iGhi-
ca Voevod, dat5, egumenului Metodie de
la manastirea Solca, i omului .ce va
trimite la mo4ia Faraoanii, in tiautul Ba-
caului, cu care sa tie voluic a strange
venitul mqiei de a clecea, din tariai, din
fan*, din lived,i cu .pomi, din. ball eu
www.dacoromanica.ro
 -211
pe§ti, din gradini cu legume, din pri-
saci, §i din tot locul cu. tot veuitul pe
obiceiii, cum §i eel ce vor ti §e4etori,
cu casele for pe numita mole iara§i
sa aiba a lucra Vele obicinnite, on
sa dea bani dupa, hotarirea .ponturilor;
iar care nu s-a supune, sa poroace§te
ispravnicilor tinutului s t'i supue si sa
inplineasca de la din§it. i alta carte
domn.easca de la laaltimea to din tre-
cutul an luaa Julie 10 (dupa ce au
trecut numita mode de la cliros in
cea de veci stapinire a raposatului biv
vel Logofat Neculai Roset parintele du-
misale Visternicului) poroncit are catra
dumnealor ispravaicit de ti. rutul Bacau-
lui ca a arate lacuitorilor din numitul
sat, indatorirea ce. este a sa pazi dupa
obiceiul pamentului la lucrul hotaritelor
12 chile pe an, ca sa urnieze, dupa care
insu§i ei, toti laeuitorit din numitul sat
la 1805 Septemvrie 3 ), taaintea isprav-
niciei an dat zapis dumisale Visterni-
eului cu 'aceasta cupriadere : ca fiind
chemati la ispravnicie, li s-ad aratat lu-
minata carte a inaltimei tale, prig ca-
rile sa hotara§te a lucra §1 a da §i ei
venitul mo§iel, dupa ponturile domne§ti
www.dacoromanica.ro
 - 212 -
.,ca §i alts lacuitori asaminea lor; la
care cunoseendu-se datort i neavind
cuvillt de rhspuns spre inprotivire la
adetiul i boerescul niosiei ce este o-
bieeiul pamintului al da toti laeuitorii,
de a for buaa voc lara vre-o Improti-
vire sail judeeata, cu alegerea §i sfa-
tul tuturoc siitenilor, an suers la dum-
nealu Visternicul, i din partea a tu-
turor satenilor au dat scrisoarea a-
ceasta prin care sh Indatorese ca de
actin inainte cu loata supunerea 4i
aseultarea sh aiba a lucra i a da a-
detiul mo*iei din toate dupa obiceiul
pamintului i ponturile doraneti, ea .ji
all' lacuitori asiiminea for : adica sa
lucreze hotaritele prin poaturi 12 dile,
s4 dea a deeea dijma din toate Mina-
naturile, i dia vii i din live(sii, sh
pazaseA rinduiala ce prin poaturi sa
.,otarkte la venitul orindei, dupa cum
;i la alte mo ii en sate stapanete,
neindcaznind nimeae dintre din§il a
,.viude bautura pe la casele lor, sau
alt ceva de ale orindei, eum aid a
sii, improtivi la cat de putia din eele
ce sint et datori a urma la adetiul
mo;:lie (WO ponturi; iarit caul vre
www.dacoromanica.ro
 -- 213
until diatre din ii dia nesocotiata sail
necunWiata lui sa va arata 1a, cat de
putin urmatori impotriva, pe anal ca
acela insui ei sa iudatoresc, sal ara-
te, ca prin puterea judecatii sal supue
la datoria sa. Iar pentru tescovinele ce
vor face din yule lor, an voe ale fa-
ce rachin §.i al viade cu ridieata : dar
pe cep in satele dumisale Vjsterninilui
nimeae sa nu tie volnici a vinde.
Care zapis sa vede iscalit iatine;yte de scitenr,
;ji adiverit de boeri martini lucre-
i
dintat de dumneal or ispravnich tiautului.
Deci dupa ce s'au vecjut §'i scrisori-
le acestea, nu socotini eh lacuitorit ar
ave vre uu cuviat de dreptate la ceri-
rele lor, Fli nuznai satul acesta a se a-
fla cu osabite privilegii, afara din ria--
dueala *i obiceiul pamiiitultu, §i diaho-
tarirea domne§tilor poaturi, ce slut de-
obtie pentru toti lacuitorit tarii ace0a,
eu dreptul nu este ; i acele ea doni-
iieti i inAroeala en maaastirea ail avut
taria lor, i s -au parit numai in vremea
ce s'aii aflat numita mode in stapiairea
mothistirei, iar dindata ce imlia aceas-
ta aft trecut de veci la stapinirea dumi-
sale Visternicului, tocmelile ce au avut ei
www.dacoromanica.ro
 - 214 -
cu. Metolie egumenul manastirei, dupa
dreptate, nu ramine dumnealui Vister-
nicnl in.datorit a le pazi ; §1 mai ales
ca §i ei ins '41 cunosceadu-§i datoria for
priu zapisul ce au dat dumisale Vister-
nicului, sa indatoresc a urma la toate
obiceiurile pamin.tului §i ponturilor dom-
neti, ca §i alti lacuitori ai tarei, asaminea
for cu care ei insa i at) aneristt ace madjare
ce au avut cu Metodie egumenul. Dar da-
ta dumnealui Visternicul san vechilii
dumisale ti va fi asuprind la ceva pes-
te hotarirea ponturilor domne-§ti, i pes-
te obiceiul pamentului, i peste zapisul
for ce an dat cu buna primire Inaiatea
ispravniciei ;de catra not s'aff socotit
(de se va gasi cu cale i de catra,
times ta) sa se smile luminata carte dom-
iieasca catra dumnealor ispravnieii de
tinut, ca infato§lndu-i pre toti lacuitorii
cu veehilul dumisale Visternicului, si cer-
cetand cu amaruutul, ce se va dovedi
cu buna Incredintare, Ca i-ad asuprit peste
obiceiul pamtntului, §i peste hotarirea
ponturilor sau i a zapisului ce au dat
ei, sa-i odihneasca dupa dreptate, facen-
du-le §i taplinire pana la eel mai pu-
tin, i partite sa lie cu privighere spre
www.dacoromanica.ro
 - 215 -
a nu sa mai asupri de vechili, cum §i
pre din0i de al supune sa urmeza la
toate intocma dupd hotarirea ponturilor
domneti, i dupa obiceiul pamintului, i
dup.t legdtura ce ail prin zapisul for ce
au dat dumisale Visternicului ; iar pen-
tru ca sa plang ca nu au in destul loc
de hrand pe acea mode, insql dum-
nealui Visternicul ne -au aratat ca tpata
mo§ia au dato sa fie pentru trebuinta
§i hrana for i a vitelor ce all, lard sa
opreasca catu0 de putin loc, de finat
sail de araturd pentru dumnealui, sail
pentru vechili, la care insqt ei n'au
tagaduit, aratand ca a5ia sa urmeza.
Apoi la aceasta nu poate fi 4ndatorit
dumnealui Visternicul a le cumpara mo-
ii cu bani, ca sa aiba -Ward in.destula-
rPa de arat, de cosat 0 de pa-§unat pentru
toate vitele Cate vor fi avend ei, §i de
prisos, i mai ales pentru muguri de oi,
iudestul ca le-aii dat dumnealui toata
mo0a, ca sd fie n.umai pentru a for tre-
buintd, lard sa opreasca cat de putin,
pentru trebuinta dumisale, care dupa tO-
ta dreptatea, uu stapan de mode are
sa, opreasca §i pentru sine loc de hra-
na,, pre cat va ave trebuinta dupd obi
www.dacoromanica.ro
 -216 --
eeiul pamentului. i Int3tiintam.
1806 Ghenarie 21.
Ai inaltimei tale plecate slugi.
Iordache Canta vel Logofat. Iorda-
che Balu§i biv vel Visternie. Alexandra
13aiu vet Visternic.

Originalul acestel anaforale serisa pe hirtie ma-

re §i groasit este in dispositia mea. Th. C.

AOI ALEX ANDIM CONSTANTIN ItI 0111,1,Z v. 'V.

Cu mila lit, Dainnezeie domn tura Moldova.
Facem ;tire en aceasta carte a dont-
niei mete ea viind lacuitorii din satul
Faraoanii de la tinutul Bacaului, el cas-
te movie a cinstit §i credincios boerulul
doulniei melt dumnealui Iordache Ito-
set biv vel Visternie, an jaluit preeum
ca dupa ee au intrat aumita movie ia
staptnirea dumisale Visternieului, le-ar
fi stramutat dumnealui obiceiurile veehi,
facend eerere ea nestramutat sa se pa-
zased §i de acuni inainte urmarea obi-
cinuita pentru adetiurile mo-§iei, dupa
eartile donnie§tt ce ar ii avend. Deei
orinduiad domuia me pe ai nqtri einstiti
i credineithji boert dumnealut Iordache
Canto, vel Logofat a tare! de jos, dum-
www.dacoromanica.ro
 - 217 -
nealui Iordache Balu biv vel Visternic,
dumnealui Alexandra Balu§ vel Vister-
nic, ca sa cereeteze cu amaruntul atat
eartile domne§iti cat §i cerirea for tle
este dreapta §1 cu. rindueala ; §i prin a-
ngora fad' boerit rinduiti catra domnia
me in§tiintare, caci cereetand cartile cc
an aratat jaluitorit, nu ar fl cuprimja-
toare pentru vre o invoeala de a punt
rea §i vecinica, faro numai dupa o invoea-
ce ar fi facut el cu ml Metodie, ce
era 'egumen la manastirea Solca, care
s-au intarit si prin cartea fericitulul iii -
tru pomeuire domu, parintele iiostru, du-
pa care urrneazii §i tine cart! donme0i
mat Ineoace. Dar prin osabita, serisoare
ce au (tat et iii trecutul au la dumnealui
visteriiieul indatoriudu-se a urma la darea
adetiulm uno,iei intoema dupa pouturile
domne0i, singuri ei au prefacut pe acea
dintal invoeala cu numitul egumeu, cum
pre larg arata anal'oraua, cu care tot ne-
multaluitt aratandu-se lacuitorii jaluit
poruncitam de s-an Infatojat §i iaaiatea
domniei mele, uncle dupti eu amaruntul
cercetare cc ss-an ['kat ;;;i de extra fa-
sui domnia me, cetiudu-ie i cupriade-
rea cdrtilor ce s-an gasit la maim Ion,
www.dacoromanica.ro
 - 218 -
ne-am incredintat ca nu sa hotar4te ca
sa se pazasca de yew invocala ce au
facut el cu cel de atunct stapanitor
al acestel mo0i, nisi sa pominqte ca ai
trecend moia aceasta, or cu vinclare or
en schimb la stapinirea a1tuia, sa aiba
urmarea sa acea invocala.
Dect dar Bind ca dupa ce an ra-
mas partea locului oceluia In stapini-
rea austriiceasca, mqia aceasta 1 uaadu-
se din stapinirea numitei manastiride a-
tria K. K. Curtea Austriel, §i acum in
vremea domniei noastre, trecend in sta-
pinirea dumisale biv vel Visternic
Iordache Roset cu cumparatura de
veci, dupd inaltul imparatesc tirman, an
s -au socotit ca tocmelele §i invoelile in-
tre jaluitori si intre stapinitoriul din
vremea aceia, pot dup5, dreptate sa aiba
i acum titierea 'or, nepomenindu-se du-
pa cum s-au cis, ca sa se pazasca de
veci, i sa'Qi aiba tinerea for intr'acui
stapiaire sa va afla aceasta mo§ie, nici
slut intemeiete asupra dreptiitii ce an
mosiele.
Pentru aceea cerirea ci fac jalaito-
rit ca sa se urmeze §i acum darea a-
detiului dupa acea invoeala, s -au cunos-
www.dacoromanica.ro
 - 219 -
cut du total inprotiva dreptatil §i inpro-
tiva a -hist* scrisorii lor de invoeala
ce au (Tat la maim dumisale Visternicu-
lui, dupa ce an trecut mo*ia aceasta
la a dumisale de veci stapinire.
Drept aceia domucasca noastra vo-
inta find ca nici lacuitorii acetia sa se a-
supreasca, nici dunmealur Visternicul sa'1
piarza dreptatile, ce dupa legea tariff aft
moO ele, intru acest chip gasind cu ca-
le i cu dreptul hotarim, adica:
1. Toti lacuitorii ace*tia sa aiba a
da de pe numita moie dijma din pomi,
din finale i din toate samanaturile cum
§i din vii, dupa a pamintulm obicein si
dupa ponturile donme0, afara numai din
legumile ce vor face in gradini, pentru
hrana caselor lor, sa nu fie suparati.
2. Zilele boerescului le vor lucra
cu 2 dile mai jos de cat alti lacuitori
ai tariff, dupa obOie-*tile domne§ti ponturi.
3. Orinda bauturei sa fie numai a
dumisale Visternicului, neavead ei voe a sa
amesteca nici de cum ca sa vinda vre
un fel de bautura on oca acolo in sat,
dupa cum aceasta deob§tie sa pazqte,
afara numai rachiul ce vor face din tes-
covinele ce vor e0i din vile lor, au voe
www.dacoromanica.ro
 220 -
al vinde, iusa cu de ridicata, dupa cum a-
samiaea sa cupriade §i priu invoeala
ce air facut ei Cu dumnealui Visternieul.
4. La aliveri§ul doagelor gi a eer -
eurilor ce vor face et sa nu fie popriti,
nicl despre damnealui Visteraicul, aid
despre veehilii dumisale, ce sa fie slo-
bocji a.fi face aliveriul acesta cu or tine
vor voi, fara a sa amesteca dumnealut
Visternicul sau vechilii dumisale.
5. Toata iarba ce sh face pe mo-
is Faraoanii Hind ea hist* dumnealui
visternieul au facut domniei mele ara-
tare, ca, o lasa pentru Irebuinta Ideai-
torilor, neoprind pentru a dumisale tre-
buiuta nimie, va ramaae pentru lacuitori.
G. Pentru qilele cc s-au hUtarit mai
sus ca sa lucreze jaluilorit laeuitori, de
sa vor putea toemi is bani, volaiet slut
ca sa se invoiasea a da haul, insa Pla-
ta sa va socoti cu scaderea a celor do-
till Bile, din Oleic ce vor lucra alai la-
cuitori, du pa °Nle -tile doniae0,1 pc Lauri.
lar la aline slat datori a urma intocma
dupa cupriuderea poaturilor domneV.
Tatra acest chip dupa cum mai sus
sa hotarkte urmandu-se pentru toate,
precum de catra o parte, aijderea
www.dacoromanica.ro
 221

tie cAtra alta. s-an slat i cate o aserne-

nea carte a donmiei mole, atat dutnisa-
le Visteruieulut cat i lacuitorilor din
numitul sat Faraoanit. poroaeim dual-
nevoastra ispravuici do tiauttil Bacaului,
4'a intocma pre deplin, sa sniping'
tji
pe lacuitopt a ulna, ai pe vechilit dn-
misale Visternicului, s;1 nu-1 iugaduitt
81 supara mat mutt peste aceasta, a n(s-
Ira donmeasea botarire.
(Iscalit ) Alex. Constautiu Moruz V. V.
(L. P. G.)
1806 Fevruarie 1.
Procito vet Logofe,t.
Alatei Sturza logofM procitoh.
Acest agazamint al Faraoanilor, scris pc hirtie
Llisa Turceasca, este in proprietatea mea. Th. C.

71414TUICIE HE IIOTAIt tr. FAH (0 4NII01t.

Adica uoi satenii de Faraoaui, ba-
trinii satului, ammo Beulce tang, §i
Antal Iatifq i bra Gliengliel i Giur-
giu Bejan i Petrea Ciulet i Miliat Pa-
tray i Andriej Stefan i cu tot satul
de Faraoant, facutam marturia uoasIrA
la maim egumet.ulut de Solca i a tot
soborul, precum mArturisim en sufleiele
www.dacoromanica.ro
 - -222-
noastre cum ne-au spus i uou.5, parin-
tii aqtri §i ne-ad aratat pre uncle ba-
te hotarul manastirei So teal, uncle sa
hotara te cu Clujan.u, de nude sa ince-
pe hotarul dill drumul ce trece peste
War?, spre Cleja, undo sa imparte ho-
tarul So la en a Clejaaulut, i apoi Iii
gios pe sub padure pe drumul eel ye-
chin, §i sa pogoara din podi§ la vale pe
drumul eel vechit, i iea in gios pe sal)
deal i lovqte in paduret, unde este §i
bourul in paduret, carile sa vede asta41,.
§i dia bour lovete in gios la capul
dealului intro hotara, uncle ail intepat
omul eel talhariu ; §i de acole trece pes-
te pirati pe din gios de unde a facut ac-
mu crilma Clejanu, §i love te In eri -
ma cea veche ce au fost de mult iatrelo-
lara, intre hotarul Solcai i intro hota-
rul liii Todermeu de Racaciuni, §i tie
acole love,,te in ulmu, undo este i boa-
rul, §i de acole love to in piatra, §i diii
piatra love§te in Siret, §i precum tim
din parintii no§tri, §i am apucat, aka i
marturisim cu sufletele noastre, §i pen-
tru credinta ne-am pus §i degitele. Let
7242 (1734) Iulie 10.
(Iscaliti) .Berke Iana .Roca Ghea-
www.dacoromanica.ro
 223

ghel Petra Ciulei Mihai Patrsq Au-

dries Triffq Antal Ian'k Giurge Be-
jan Benke Martina Giurgea Patrm
0 tot satul.
Acest document este In posesiunea mea. Th. C.

MARTIIRI4. LUI CONSTANTIN MinGINEANU.

Adica eu Constantin Margin eanu
mArturisasc cum au venit Toader Mo-
toe cu cinstita cartea mariei sale lui Vo-
(la la mine, si mi se porunce pea cin-
stita eartea mariei sale, spuiad ca sa
strangu oameni buni si batrIni de pria
pregiurul acelui h e anume Cleja de sus.
Mersam si am strans oameni buni si
batrini anume Caragi eel batrin din Va-
lea Saca si Vasilie ot tam, si Constan-
tin ot tam 0 Ia ias ot tam si Mihai ot
tam §i Vasilie Cazacul sluga lui Dome-:
nica ot Galbana i Toma de acolo 5i Ia-
na5 ot Faraoaai, §i Lorica ot tam, .51
Farcas ot tam §i Patraru ot tam §i
.Ne0elea ot tam si Gavril vornicel ot
tam, Si Ion Dolhoi ot Pavan'.
Deci Baca am stylus aceVi oameni
bun}, toti cati mai sus aratati, et) le-am 4is
sa mearga el eu sufietele for sa arate
www.dacoromanica.ro
 - 22= -
uncle tin e t este vatra de sat, in ho-
thrill Clop!, nude as lacuit rardqit un-
gum ; i et au marturisil cut sufletele
for valrn de sat Faulatia Lupului in a-
pa Raeaciunlui mare, i au marturisit
ea au lacuit uugurit raza§i: uade am
mersu eft diu preuua cu diu§ii prin he-
tarot Clejai la rata loeului, si semuele a-
eestel vetre de at a Fautallei Nueului iii
apa lincaeitmulm, eo au marturisit acNtio
oameni de sus numitt ca au Iacuit uu-
guril, am gasit. Deci gasind semuele
(jise, ived,end oamenii acetia buiii ca
mirturisase cu sufletele for cum s -au
(iis, Insa marturisind ca Toader Motoe
n-are nici o treaba cu Cleja, iiici cu va-
tra ace de sat a Fautanei Nueului, ce
este in hotarul Clejai in apa lracaciu-
nului mare.
Iar not inc4 am facut aeeasta mar -
lurie la maim ungurilor razh§ilor de Cle-
ja, pentru erediutn ne-am pus i pe-
eetile inteacea marturie, diu care am
scos aceasta ; am gasit isealit pe acel
1:onstantia ;ji 9 degete puse Cu cerdea-
la. i a;;a. intoema 1-am sees cum am
gasit scrisfi.
Pro c it oh ftori logoht.
www.dacoromanica.ro
 --225
Acest suret 1-am scos Intocmai pre-
cum scrie marturia.
Eu Tanasa logotAt de taina.
La veleat 7250. 11742) Mai 23.
Aceesta, mitrturie hotarnicA pastreazit de mine.
Th. C.

Prea Inaltate Ooamne

Culacrami Aluim tnaltimei tale 'TA
not de locul nostru am fost dia Cara
Ungureasca, §i stringOndu-ni. unul cate
anal ca nNte saraci, au facut stramo-
ii notrii descalicatoare pe minia Fa-
raoani ce an fost a manastirei Soled'
din Cordun, i facanduse at intemeiet.
Birul ne dam la einstita visterie dom-
neasca din Moldova, iar adetiurile mo-
§iei le dam la egumenii manastirei din
Cordun. Mai pe urMa din vreme in
vreme cunoscand eä despre Egumenii
manastirei ne asupream peste dreptate
la adetiurile moOei; moii no§tri prin
jalobi ce an dat luminatilor domni tre-
euti; ca pe n4te saraci tot eau aparat
prin domnqtele cart' ce le -avem fat4,
pre larg se arata. Dupd care tot ne con-
VOLITMUL XX DIN IJRICAR. O. 15.

www.dacoromanica.ro
 226

tenind Egumenii mangstirei cu asupre-

lele de asupra noast* in domnia rapo-
satului intru fericire Constantid Diniitrie
Moruz Voda, pariatele Walpole" tale,
prin jalobe ce au dat &MCA, maria sa
parintii no5tri, -milostivit 51 prin dom-
neasca mariei sate carte ce o avem de
fata, ne-au kadat sa dam, la manasti-
re de tot omul casa5i cafe un leu pe
an, 51 dijma popuoilor cite 3 dimer-
liif grauhta de pogon ; a515derea 51 earl
din, Hot vor vrea sa vitlda via cu
oca, sa die de bute cate un leu i de
poloboc Me 20 paralet ears din. livedi
din 10 pomi unu, 51 din stupi din 50
unuli i a5a- a554Indu-ne prin domneasca
carte am fost odihuiti rata -va vreme ;
eara5i mai Hind suparati preste aceas-
xa hotarare despre egumenii monastirei,
In domnia dintai a inaltimei tale, prig
jalobe ee an dat parinpi no5tri, teal mi-
lostivit 51 intocmai ne'ai fntarit 51
ne'ai Innoit privileghiul 51 Luna ra-
posatului Intru fericire a parieelti
Willi:Lie' tale, precum pre larg a-
raCa eartea mariei tale ce o avem de
fats, cu care am fost Odihniti pans
cEtad acum de caul' an intrat mm is
www.dacoromanica.ro
 -227
aceasta fn cea de veci st5,panire a du-
misale biv vel visternic Iordache Rose',
51 stramutandu-ne toate obiceiurile si
privileghiurile ce am avut din vechi,
trage de la noi saracii, aceste pentru a-.
detiul mo5iei cate 12 (ill@ pe an, ati.t
de tot omul easa5i, cum 51 de la holti 1

fare stare i vaduve sarace 5i mo5neri

batrani neputincio51 ertati de bir; cafe
un vas de via eel facem pentru casa
din viile noastre, nu suntem slobo4i s4
bem cu gurele noastre macar o litra, fl-
lad pecetluit, nici avem voe sä cum-
'Aram unul de la altul pentru nunti,
sau pentru grija celor ce se duo din
via din lumea aceasta, nici suntem in-
gaduiti sa aducem macar o litra de via I.'.
sat la not de pe alte mo5ii peatru treab
aceasta. In capagele trecute insurandu -
se an flacau sarac, au cumparat 6 vedr
via de la alt flacau ca sa-51 ispraveas
ca nunta, 5i gland vechilul dumisale vis
ternicului had batut foarte cumplit. Dijm ti
dia toate pe obiceiti ne-au luat din. grA
dial 5i din tote Cate avem pentru hrana ca -
selor noastre. i noi milostive Doamne lo
de arat de ajuns vu avem, fauat nici
ca cum, 5i cumparam de pe alte mo5ii
www.dacoromanica.ro
 228

straine cate 10 lei falcea ; pentru iMg-

gul vitelor pe tot anul dam cite 100
lei la vechilul dumisale Ghiorghe Bog-
dan. Locuitorii din Valea Mare ara satul
jumatate tot pe mogia dumisale ea mi-
narului Bogdan, unde fac claci gi dan
dejmuri din toate. 0 sama de locuitori
din Cleja i din Faraoani ara pe mogia
dumisale postelnicului Joan Cautacuqino,
gi Iuragcu, gi acegtia sunt asemene su-
parati cu clad gi cu altele. De care o
sana dintre noi va,qtndu-se Intr-atate
suparari gi stramtori, o sama urea sa
se impragtie, eara cati-va sa gatea sa
vie ca la 100 de oarneni sa jaluiasca
mariei tale, gi prin4and noi de veste
ne-am strans gi prin multe voroave, le-
arn fagacluit ca le vom duce mangaere
gi punere la cale de la prea malt sca-
unul mariei tale, gi aga radicaadu-ne
eu vornicelul cu cati-va sateai de ia-
plegere, am nazuit la prea bogata mila
faaltimei tale, gi ne rugam cu lacrami
sa to milostivegti asupra, noastra, gi de
catra lasugi mila inaltimei tale sa fim
pu4i la cale, ca sa ne ducem mangaere
saracilor, gi a ramane de veci pome-
nire mane' .tale.
www.dacoromanica.ro
 229
(Isoaliti) Noi tog locuitori birnici din 3 sate rInguri din scau
Faraoanl i Valea Mare fi Cleft; de la finutul BaccialuT.

* *

,
Dumneata vel logofat al tarn de
jos, din preuna i dumneata biv vel vis-
ternie Iordache Baki i dumneata vel
visternie, punet la eale. 1805 Decemvre
14, (isealit) vel logofat.
Aceasta pliinsoare in original se Ostreade de
mine. Th. C.

NOI MIHAIL RACOVITA VOEVOD

Cu mile; Jur D-ora Domn prer MoldoveY

Facem §tire cu aceasta carte a dom-

niei mele tuturor cuff sa cade a §ti pen-
tru sluga noastra Andrei Pisarul carele
slujind noua cu buns credit* dupa cunt
sa cade intru toate poroncile domniei
mele, socotitam domnia me §1 m'am mi-
lostivit i Pam miluit dintru a noastra o-
sabita, §1 iam dat de la domnia me In -
tru a noastra a Moldovei Cara, o bunt& de
loe, din loOul domnese In Codrul Iagilor,
care loe am trimes domnia me pe boe -
rul nostril. pe Grigora Cueoranu vornia
de poarta §i pe sluga noastra Vasilie Pop
uricariul, fapreuna cu loan vatavul de
www.dacoromanica.ro
 280

c ocieri, i fratele sail Pavel, oameni batrIni

i de folos, de au hotarito de catra toate
l'otarele. i sa incepe hotarul acestm loc
din v1rful dealului peste apa Vasluiu-
I al, unde au aflat trei buore In trei fagi
I aari, facutl, unde s'an fost Inpreunat
cite hotare cu hotarul domnesc, i s'aii
I molt alte buore sub dinsele, §i de a-
cole drept la vale pe drumul Bejeniilor
1 intre Ursoaea cea mare §i pintre Ur-
; oaea cea mica, §i la mijlocul vailor
t;'ail facut buori inteua fag Maga un teifi
ti easte cruce Intrinsul pe la moara lui
Paun In apa Vasluiului, §i peste vad pe
de la vale de moara intre girla Peste-
1 itei la un buor intr'un carpan i In-
ir'un teiu, i drept la deal pang la drum
-uncle at fost crucea lui Faun, la un buor
Inteun stejar de la deal de drum, §i
drept la deal Intro raspintiile drumuri-
lor celor marl, unde sa, Inpreuna cu. ho-
tarul Golaenilor la un buor intr'un car-
pan, Qi s'aii venit pans acole locul in
curmezi4 1000 stinjeni, i de acole drept
in lungul hotarului, alaturea cu hotarul
Ilolaenilor tot drumul la deal, §i din deal
lot zarea dealului prig semae facute papa
In drumul i hotarul Golaenilor, §i tot za-
www.dacoromanica.ro
 23 ---
rea dealului pita nude s'aii abet hotarul
Golaenilor la un buor inteun fag mare gi
de acolo, tot alaturea cu hotarul Sock lei
In lung pauki, is hotarul Sto Would, in cur-
mezigul locului tot zarea dealului In jos
pana in capul valcelei la un loc de pri-
saca, ce au fost cumpb,rat de Paval fra-
tele lui loan vAtavul, gi de acole drept in
gios spre apa Vasluiului pe de la vale
de uncle ail lost un zamnic a manasti-
rei Ragcai, gi de acole tot zarea dealu-
lui la Lomita rotarilor, gi de acole tot
in gios pana la capul unni an ducand la
Fintina Poezei la un buor, ce easte Weill'
stejar mare, gi de acole tot in gios pana, in
gura Rupturei pe la nigte buore in nig-
te copaci ce sa inpreuna hotarul cu. mo-
gia Carnului, gi de acole drept la va-
le pe drumul Rupturei pana la capul
piraului Popei la nigte buore, carele
s'aii fa' cut in nigte copaci, gi de acole
tot la vale pe piratl pana in' gema-
uarea piraului popei, gi de acole tot
la vale pana in drumul cel mare, uncle
varsa *dui popei In sus, carele vine
prig land la un. buor inteun ven4,
de acole tutr'un stejar, *i de acole drept ge-
sulluncei spre apa Vasluiului pia gura pt-
www.dacoromanica.ro
 232

raului popei, 51 de acole drept peste Vas-

lui pin limed pawl in buza piscului, 51
lui

drept piscul la deal pe din gios de un

izvor pe la Martina Poezei 'Ana in mu-
chea dealului, ce sa cheama piciorul
Carnulw, i pina acole i s'aii dat
iarao in curmezi5 1520 stijeni, 51 de
acole drept in lungul hotarului muchea
dealului de la lacu, tot zarea dealului
pana la prisaca lui Sarghie, 5i de acole
tot zarea dealului in sus pe piciorul
caraului pana la capul hotarului, de undo
s'au inceput intaiii la cele trei buore 5i s'ati
aflat lungul pana acolo 1600 stiujeul, 5i
stinjenul ate de 8 palme, 51 a5a s'ail in-
chiet tot hctarul care iam dat domnia
me, ea sa-i fie de la domnia me dreap-
ta ocina 5i miluire, neelintita 11101 odi-
nioara in veci. A51jderea 51 in urma
noastra pe cine va milui milostivul Dam-
ne4eii cu domnia tarei noastre a Molda-
viei, or din flu no5tri, or diatr'alt neam
strain, poftim sa nu aiba a strica aceas-
ta danie i miluire, care am miluit pe
sluga noastra Andrei Pisarul, .ci easte nu-
mit mai sus, precum aid not n'am stricat
daniile i miluirile altor domni, ce mai
virtos sa aib4 a intari pentru a sa ve-
www.dacoromanica.ro
 233

cinica pomenire.. Aceasta scriem.

Let 7226 (1718).
Vasilie Popa uricarl.
Grigorie Stamati treti visternicel.
Aceastg hotarnicA a lul Andrii Pisarul sati schi-
tul Ducr, sa aflA to disposifia mea. Th. C.

NOI SVARLAT ALEXANDRU CALIMAH V. V.

Cu ntila Zu1 Datnnezeil Domna tetra Moldova.

Prin aceasta a noastra domneasch

carte sa face gtire eh duph neconteni-
tele jalobe a razagilor de mogia Pope-
gtii gi Pocreaca de la tinutul Vasluiului,
anume Gheorghie Folescu vornic de_
poarta,, i Constantin Bogdaprosti gi al-
tii al lor, cu aratare ca in hotarul a-
cestei mogil a lor, avOnd gi manastirea
Galata un be de prisach, de la o vre-
me s'aii 'tains cu. stapinirea, cuprindend
o bucata mare de loc din dreapth mo-
gie a lor, inch din trecutul an 1809 pu-
rurea au ,cergut giudecata i infhlogare
in divan spre indreptarea inpresurarel
ce sa urmeaza din partea numitel ma-
nastiri, gi spre punere la tale a ne L'ep-
tei stapiairi ce sa face de catra t t tn-
clatoral inhaastirel cu aceiag inpresuLare,
www.dacoromanica.ro
 234

and tunce pentru nestatornicia egume-

niei I t aceasta mauastire, s'aii tot urnit
cerce.:trea acestei pricini. i cu toate
ca in aceiag epoch a vremei, orindato-
rul a -elui loc a manastirei an citi-
gat clirti, spre a'gi urma stapanirea pe
locul de pricing, papa sa va da sfirgit
giudeehtei, tub', razagii n -au contenit
prin jalobele lor, a cere infatagare gi
giudecata cu manastirea spre a sa scoa-
te moia lor, de sub impresurarea ce
patimesc, de care manastirea vriud a
sa agiuta ca sa uu intre In giudecata
cu razagii, cunoscuta fiindui asuprirea
ce face, an pus pricing ca acel loc al
manastirei dintr'acest hotar, hind vindut
pe cati-va ani In Mash, dumisale ba-
ronului Herescu prin contractul ce jail
dat, s-ar fi indatorit a nu sa arnestica
manastirea in pricinile ce vor fi, in-
sarcinandu-se numitul orindator atat cu
hotaritul acelui loc, cum gi en toate
pricinile ce vor urma; gi sub cuvint ca
sa nu urmeze orindatorul vre-o preten-
lie de pagubire manastirei, an vrut a
sa apara ca sa nu las& in giudecata
cu razagii, i intru toate vadelile ce s'ati
pus manastirei, nici inteun chip n-au
www.dacoromanica.ro
 -235-
Lost urmatoare a sa infalop, sub noima
ca orindatoriul afliindu-se sub protectia
Austriiceasca, va pute mijloci urairca
vremii cu asuprirea razkilor. Iasfir4it
dupa ce manastirea nici inteua chip
n-an vrut a e§i in giudecata, i raza4ii
pentru aceasta ne lipsit staruind aice
indestula vreme, spre .cipgarea dreptu-
lui lor, cu indestula struncivare i sa-
raciea lor, i neputeud domnia me sufe,ri
patimirea lor, dupa necontenitele jalobe,
la trecuta lung August 20, prin cartea
domniel mele s'afi rinduit la starealocu-
lui pe dumnealui biv vel vornic Andro-
nachi Donici, ca sa, urmeze patrunza-
toare cercetare, pentru toate semnele
cuprinse in scrisori pe acel loc al ma-
nastirei. Deci dumnealui vornicul pria
marturia de cercetare ce au dat la ma-
na razdelor, arata ca dupa ispisocul
doronului Petru Voevod ce are mands-
tirea pe acel loc de prisaca, din 7094
August 5, intru aceste hotara, manas-
tirea urmeaza a ave un loc de prisaca
intre Vaslui i Satre Vasluet, in doue
Saeaturi,- cuprinse cu semne fire4ti, adica
despre apus Straminosul, despre ameaza
4i Waal Vasluetului, despre rasarit apa
www.dacoromanica.ro
 -- 236

Vasluialui, §i despre meacla noapte mar-

giaea acelor Sacaturi ce sint alaturate
cu Vasluetul. Care toate aceste semne
dupa cercetarea ce au Meat, le-ail aflat
intocma in fiinta lor, insemnamdu-le §i
in harta de starea locului cu numirile
lor, §i ca mandstirea peste aceste sera-
ne, dupa insql ispisocul mai sus po-
menit, nu poate sa se intinda mai mult;
dar manastirea neoprindu-se inteaceste
dovedite semne, s'aii intinsu cu impre-
surare in dreapta mo§ia razkilor, cu-
prinpad o poeana mare, Tabara, peste
phalli. Straminosului cu alte curatituri
ce sint in preajma el, i cu o parte
mare de Codru, pars in hotarul stapini-
rei poenilor, dupa linia insamnat4 pe
harta, cum i despre rasarit pe Vaslui In
sus, iarki au cuprins ea iapresurare o Po-
eana ce se nume§te la Moard, cu alte
curatituri §1 cu tot Codrul, lark' [AU
In hotarul Poenilor, precum asemenea
i dia jos peste Vasluiet an cuprins po-
ienile Caprei §i Bahna, cu tot §esul pa-
nd la Trestiaaa, cum pe larg se cupria-
de prig aceiai marturie a dumisale vor-
nicului diu trecutul an 1817 Deeemvrie
5, Dupa care tatr'and §i fasumi dorimia
www.dacoromanica.ro
 -237
mea In cercetarea semnelor ispisocului
domnului Petru Voevod, dupd harta in-
chipuita de starea locului, s-au cunos-
cut vederat, Ca manastirea nici intr'un
chip nu poate sa iasa din cuprinderea
acestor dovedite semne fire§ti, §i cu in
tinderea stapinirei ce urmeaza, an fit-
cut o mare impresurare .in dreapta mo-
gia razkilor, §i cu toate ca rnanastirea
alunecanda-se dupa o hotarnica ce are
-de la un Simion Kecu uricariu din 7270
Octomvrie 17, an c§it ea stapinirea pes-
te semnele ispisocului, dar aceasta ho-
tarnica nefiind urmatoare semnelor is-
pisocului, ce allele vorovind de la sine,
arata hotarnicul acela, farb, de nici o
dovadb nu poate avea nici un temeiu
san lucrare, cu cat mai virtos ca ma-
nastirea, §i peste cuprinderea acestel ho-
taraice intincydadu-se au Meat mare im-
presurare moiei raz4lor, cuprinolend
nu pup loc. i dupa toate aceste ur-
mate cercetari §i dovediri eareIe i prin
cartea de judecata a divanulul cnejiei
Moldovei in vremea o§tirilor la 1810
Julie 14 se lamuresc, spre a nu mai ra-
lneinea nici un cuvint de nemultamire
i indreptare. Nu in patine rinduri lar-
www.dacoromanica.ro
 288

rani s-au chemati pe egumenul numi-

tel manastiri ca on insqi sh se intl.,.
Mine in judecata, i de are cu cc se
Imp Arivi sa arhte in fatajudecatei, sau
shV trimeata vechil deplia respunOto,
rid, nici cu un ehip n'an volt a sä in-
fatoA in judecata cu raza5ii, urmAad
pricina tot asupra orindatoriului sudet,
,eu chip iar4i de prelungire, pe care
cao po un orindator i sub protectie aus-+
trio eased', obiceiul pamintului nu'l .pri-
mqt,1 respunptor la judecata peatru lu-
crul thmintese al manastirei, ca i cum
ar it drept al sat), ci ca un strain so-
ccoti tdu-se in pricina aceasta a judeca,-
tiire'Liiind el moOnm. Datoare este, ma-
nasii!ea pria vechil a se infato§a.
- (111 toate acestea domnia mea spre
a se curma aceasta priciaa aduchtoare
de Mruncinare razdOlor, peste obicein §i
rinduealk am slobozit a se infatop §i
numitul baron Herescu in judecata cu
raza§ii, eh.ruia nu In putine rinduri i s'aii
facut tiut i s'ati chemat ca sa stea in
jade c 1th, i earki nici baronul Herescu nit
s'afi 3upus a veni, i dar toate prieiaui-
rile din partea manastirei, §i urairile
de ptelungire ce urmeaza, ncvrind a e-
www.dacoromanica.ro
 239

51 In judecata aid manastirea prin ye-

chilul sail, dar nici macar baronul k_Te-
rescul, urnindu until la altul pricing priti
felul de prelungitoare chipuri spre a nu
sa da sfiret pricinel, s'an cunoscut de CA-
VA domnia me zadarnice 51 numai asu-
pritoare raza5ilor ca sa ramie patimi,ad
vederath inpresurare 51 simlitoare for pa-
gubiri 51 saracie eu perderea vremei.
Drept aceia pe temeiul dovedirei scri-
sorilor 51 a starei locului prin aceasta a
noastra domneasca, carte, inputernicim
pe raza5ii de Pope5ti 51 de Pocreaca, cu
deplina stipinire a tot locul de pricing
care s- au dovedit inpresurat de Wed
mana,stire, de pe care loc raza511 Balk-
/II/Ida rata mai mult suparare sat o-
priti despre manastiir, sail despre o-
rindator, Isi vor lua 51 tot venitul din
toate dupa obieein ; tar manastirea dupa
ispisocul rdomnului Petru Voevod, sã va
opri cu stapinirea numai In acele doua
Sacaturi Poene ce slat alaturate ea Vas-
luetul pe 8emnele ce slat cuprinse In
acela5 ispisoc ; fara a sa Intl/1de mai
mult Intru cat de putin, ce de'i va pa-
re ea poate ave vre o dreptate a cere
ca sa euprinda mai malt loc, este go,-
www.dacoromanica.ro
 -240
boda as cerca prin drumul judecatei ;
dandu-se la mans razasilor di aceasta
carte a domniei mele de stapinire.
Anul 1818 Fevruarie 12.
(L. P. G.)
Vel logorat.
NOI SCARLAT ALEXANDRE:I CALIMAII V. V.
Cu mila lur Dumnrzei Damn lard Moldovei.

Cinstiti credinciosi boeri domniei

mele dumnevoastra ispravnici de tinu-
tul Vasluiului, sanatate.
Veti intalege aratarea prin jaloba
a razasilor de Pocreaca de la acel ti-
nut, deci hind ca for din 1818 Fevru-
arie 12 li s-afi dat cartes domniei me-
le de stapinirea mosiel for Pocreaca, in
cuprincletoarele hotara aratatoare anume
dupa cum mai pte larg va veti pliro-
forisi dumnevoastra din aceias carte ce
este la dinsii, Eta scrie i sd porunceste
ca intocmai dupd aceias urmare sa'i
inputerniciti pe jaluitorii razasi a'si sta-
pIni mosia for intru toate hotarele ei
spre asi lua venitul din toate fara de
nici o suparare despre orfadatorul par-
VI de mosie a manastirei Galata, supu-
ind dumnevoastra si pe toti lacuitorii
www.dacoromanica.ro
 241

strAinii ce vor fi lacuiad pe mosia rd-

zasilor a'si urma datoria for catra raz ii
mojia4i; si puind la cale liatstita sta-
pdaire a jaluitorilor lava de nici o supa-
rare despro ailment Sa trimeteti i catra
d-lui vel Logofat instiintare de urmarea
poruneei.
1818 Martie 10.
Vel Logofat.
s'an scos din condiea.
1827 Septenwrie. ,
Documentele de la pagina 22) gi pana, aice.
le am publicat dupre niNe copit nntentice, a arora
credinta o putem adeveri la on ei ce intrebare.
Th. 0.
INIMMMIMO11111:1161

Cu intla Inf Dnmnezeti not MiLHiI Costantin

Moldovei.
Sup' Voevod, Donut larei
Din ceasul ce dumnezeasca pronie bino
aii voit de ne-am suit la domnescu scaun al a-
erste"' tari. a Moldovei, cugetul nostru all fost
toi este de-a pururea cu purtare de grij1 spre
odihna §i linictita petrecere a tuturor supulilor
locuitori al acqti sari ce ni s'ah Incredincat, qi
aY vedea in cea mai intIrita ci folositoare pen-
tru dInqiI stare, din care este cea mai Inria laud,
vi ferivire a patriei. Drept aceea datam domniea
mea mito3tivnia, ascultare $i la jaloba ce ne-ati
dat locuitoriY BotoOnenT ariAand acea Invechita
VOLUM% X.X DIN IIRICA.R. C. 16.

www.dacoromanica.ro
 -242 --
a lor slobozenie ci ne suparatl, odihnl ce mos-
tenese de la StrXmo9ii lor din vremea des-
cAlicitturei acestul tIrg, ne find suparag nicV
cu o dare pentru casele, dughenile 9i alte zi-
dirY ce all avut si all pe locul cite fete carele
ali avut cuprins supt a sa stlpanire, find
vatra tirgulul domneasa, qi dintr un inceput
no data nimliruT. Si pentru ca nu cumva dup6
vremI sa se tulbure- odilina lor, cu vre-un
chip In protiva aces pang acum nestramutatI
plzitI rindueall. A ti flout cerere ca sa le
Intlrim $i domnia mea sere In veci, a se plzi
privilegiile ce au avut de la str/mosii lor. Ca-
re jalubI a lor cereetandu-o domnia mea ¢i In-
credincindu-ne el tIrgul acesta Botocenii dintru
Inceput domnesc an fost, i nimArui On/ acum
n'ail fost dat, c1 fiind cg, 9i privileghiile pitman-
tului Inthresc slobozenia acestora, precum con-
dicile divanuluT adeveresc, el din IntImplArile
vremilor de multe on pustiindu-se tirgurile, ci
lumina0 domnT ca sX se lleuiascI iara91 la
lac, all dat carti deschise de obetie cu hotl-
rire ca orT tine va veni BA llcuiasa, la tlr-
gurT, 0, fie volnici a's1 face case c1 dughene,
si I ocul sw ramie a lizl de istov. Si dupl, pu-
terea acelor luminate cdrp ce s'an dat de
obetie, ail rImas locul al lor, c1 rAman 9i vin-
zarile de la unul la altul iarIsT temeinice si
stXtg.toare ; 9i p.tit vinzAtorul cat qi cumpAratorul
nu. rtimin Indatoriti cu vr'o dare stapinuIuT carii
pentru loc.
Milostivindu-ne dar domnia mea, n'am
trecut cu viderea rug/mintea t/rgovecilor de
www.dacoromanica.ro
 243
BotogenT ; ci lath, prin acest al nostru domnesc
hrisov II miluim domnia me §i le darn danie
vatra tirguluT Botoqenif, pe care ati case i
dughenY, cum ii locurI slobode care din In-
tImplari ati remas Para zidiri, cata panA, acum
nu este data nimarui, afarit de' locul ce cu
osebite hrisoave de mal Inainte este lasat
pentru vanzarea vitelor, ce se nume§te tirw;u1
vitelor, qi afarg, de locul 1144nastire1 sf. Ne-
culai din Boto§anT, ce este dat acestei mX-
nhstirl, find loo slobod , §i hotgrim ca dupa
cum /Ana acum at! fost nesuparatT nicY cu o dare
pentru locul caselor I a dughenilor, aseminea
§i de acum lnainte tirgovetii din Botoqeni creq-
tinT s.i alte limbs ce vor fi lilcuitorT, de catra
nimine nicT cu un fel de chip, on §i sub ce
nume, sA nu fie suparatY nicT cu o dare, pentru
locul caselor i a dughenilor, i a locurilor slobo-
de ce va avea fie§te carile, qi ea fie slobozY li ne
opritT a stapani vatra tirguluT, §i a face cu lo-
curile lot orT qi ce vor vre, ca cu a for drepte
ocine, asupra clriea danie spre deplinA Intarire
a stapanireT, li s'ati dat domnescul nostru hrisov
acesta intarit cu a noastra domneasca iscalitura
§i pecete ea sa le fie for ci urmacilor for moq-
tenitorT, uric neclintit §i nerquit nicT o dinioara.
$i spre aceasta este credinta a InsumY
domnieT male noT Mihail Costantin Sutu Voe-
vod, qi credinta a cinstitT, §i credincio0 boe-
rilor domnieT mole d-lor Joan Cantacuzino vel
Logofbt de Cara de jos, Iordachi Ghiea vel
Logofet de tam de sus, Costin Catargiu vel
vornic, Costantin Greceanu vel vornic, lancu
Razul vel vornic, Teodor Balu9 vel vornic,
www.dacoromanica.ro
 ,24.1 --
Grigpra§ Sturza, h. attnap, Anastasie vel postal-
Bic, lordachi B,oset vel visternie, Iordachi
Negi1ea vel ag4, Manolaphi Dioaachi vel
spatart Iorclachi Sturza vel ,ban, costachi Ma-
nu vel eomis, Iacovachi Arglairopalu -vel ea-
marack, lordachi blavru vel clalinar, Vasile
LUusteanu vel paharnio, . . i vel sardar, . .
vel stolnic, qi credin,ca, tuhuror boexilor .no§tri
a mart §i raid.
Iloftim -dar domnia mea qi pe alp frap
luminai doranY can in urma noast4, vor fi
la domniea acestel Oa ea asemenea. stt 1.aat,-
reaacl dal. is §i mila ce am fault en locuitori%
oracieni din 13oto§eni pentru a domniilor sale
vecinia pomenire. Serisus'att hrisovul acesta
la scaunul domniel mole In ormul la§iI, Intru
India domnie a noastA,, la Moldova, la al doilea
an a domnie noastre, de boerul nostru Costandin
Ursueanu logcat de tainit.
La waif 1794. Noembrie. 8.
(L. 'P. marl).
(Isola) Noi Mihal Supil Voevod.
Cantacuzin vel logofIt procitoh. lordachi
Treti logofet procitelnom ; s'ati trecut u el:In-
dia : Matei C.ostin condicar,

i-Trisrevtil acesta sods pe pergament in lungime

de 42 centimetre ei in 1g,time de 5% centimetre se afig,
in proprietatea mea. gnisovul aoesta este de obsertat in
privirea ptivilegillor vechi ale t1rgaTe;i1pr de ..13otosehi.
Th. a

www.dacoromanica.ro
 245
Meg alitivitg obvtle a pre elnetifitor Bee*
pamanteni.
StrimbAtatea ce as flcuto JfnAria sa VOdA
fiilor mei, luAndult din alezarea for pArincas-
cA Pribestil mai tot locul de hrank ce prin
mostenire de la rimiii si pre strAmo§ii lor, cu
drepte scumpgrAturi dine xnegiesitele mosii Po-
pestii ii, Pocreaca, cu bunti, credintA Ili prin
pacinia, si IndelungatA In vechime stApinire
s'ati sapinit, lipite fiind de hotarn1 Pribestilor,
si cu parte de codrur aleasA, si stalpitk analo-
&shit fiind catry acelei ctimpArAturi, din
camp/ supt cuvint el ar fi mosio domneascl.
EsteOnteadevAr o strambMate ra aceea care nu
s'an pomen't in pgmintul ac°sta, nisi sa aflA
o asemine pildA..
AceastA strambAtate strigl Ong. la ceritts
pentru el s'ati cAlcat cele mai sfinte pravile,
qi drepta0 a propriet4ii, adieA a dreptel a-
veri a copilasilor mei, fiind de bastinA, a for
strAmociasca, pravilele obstiel can de & puru-
rea In toatA lumea cu sfintenie s'ati. pazit.. Drep-
tap sfinte earile In tot locul ci in toate yea-
curile s'ati respectati apArindu-se averile oame-
nilor, Epi ocrotindu -se bastinile mocinacilor, Ca-
rile aceste t ate ,le volt,. dovedi Cu. cele mai lu-
minoase dovecli, adunate din. giudeci4ile diva-
nului., pAnaintesc, ce dupg, vreme an urmat la
asemine pricinA.
SA priveaseA slAvita ob§tie a D-voastrA
pre cinstiilor boeri en sufleteaseN, durere eltrli
o vaduva, care sa spalA In toate clilels en la-
crimele sale, pentru aceastA cumplitg, stra,m-
www.dacoromanica.ro
 -246 --
batate ce s'ati flout fiilor sAY, qi sA, dea ereclare
c ca o parte slabA ce stint, nu pot ave nisi
IndestulA, putere de cuvint, nicI IndestulA iste-
time de minte, ca sa pot parastisi cu scumpA,-
tate pricina, ci pre cat ati putut a mA sluji
mintea, urrneazA Inteacest chip.
Stiut estela toata, boerimea cA casa pi
familia copiilor met, este una din vechile fa-
milli Rue/tease/2 §i cA mo§ia lor Pribe§til: de
la tInutul Vasluiulul este din vechile vreng
acezara rusAteascA, inchegatI nu nurnai din In-
treg hotarul trupului mo§id Pribe§tif, ce pi
din alte drepte cumpArAturi, pArtl din megie-
§itele molit rAzA§e§ti Pope§til §i Pocreaca,
cumpAraturi legiuite, prin uricele vechilor
domnY, a cate-va pAlit din campu, §i cu
analogul for din codru, precum dovedesc ye-
chile documenturl, carile sa afiA Ina la aceas-
t cash, pentru el multe, din Intamplitrile vre-
murilor, s'atI prApAdit, precum sa dovede§te
dintr'un uric al domnuluT Vasile VodA, din 7148
Sept. 18, cand stApinul de latunci a Pribe§ti-
lor anume Fortuna comis ati mArturisit prin
giurAmint tnaintea doimnului §i a sfatului sAti,
c multe din scrisorl s'Etti prApAdit qi preen m
iarA§I sA. dovedesc vechile docamenturi a pAr -
vilor din hotarul Pope§tif qi Pocreaca, din u
rico]. domnulul Ilia§ Alexandru Voevod din
7175 Fevruar 24, and stApInul de atuncea a
Pribectilor ati aratat inaintea domnulul §i a
sfatului sou, eate-va, zapise de cumpArAturA
din PopeqtY i Pocreaca, de h nepc4h luI 1-
sac rti-AoT de Popeoti of Pocreaca, dintru care

www.dacoromanica.ro
 247

aceste urice desdvirsit sa dovedeste o Invechi-

td prin'mostenire din neam In neam paeinied
ci neclintitd vtdpInire, Inca din cei mai dina-
inte de Furtuna comis, si urnadtoril lor sta.,
pinire fart de contenire de la Furtuna comis,
ginerile sIti Buhuc, treti logofat si in urmit
la Darie spatar, si in urmd la Costul crucer, si
In urnid la vornicul Iordache Roset, si In ur-
mit la fiul sdti Stefan Roset vel logofat, cii in
urmd, la fiul EAU Vasile Itoset vornic, si in
urma la fiul sdii Ioan Rosct comis, socul mieti
de la care all trecut la mostenitorit sal, fiiLtnel
pand In anul trecut, &and fdra, de nicl o eer-
cetare si. fdrd nici un cuvint de dreptate, ii
s'atl luat de pre strImosasca for sapinire, de
maria sa Vodd.
Pre slIvitd obstie a dv. pre cinstip boeri,
cu toate a eti socotesc cd, mie Ira este de
prisos a ardta Incungiurdrile acestil cumplite
strImbdt141, pentru a sint tuturor stiute si nu
este patriot fdra durere, care sa nu ma ctti-
neze si pe mine si pe fiii mei, pentru aceastd
strImbdtate, dar eu lara,0 inN, voiti Indeletnici
a ardta Dv. Incungiurdrile strImbittatii pre cit
este la putirga unel vaduve, si pre cIt am pu-
tut a ma lumina si et de la alp.
Pre sldvitit obetie a Dv. pre cinstiti boeri,
este de mare mirare cum mania sa vodI, pe
arAtarea, unul singur boeriii din cei mai ti-
ned, carile mult s'att strddlnuit cu mintea si
Cu condeiul, spiv a ideisi pre Indlcimea sa, ca
mosiea Popestil qi cu cele lalte inturlucate
hotare a el, ce sint arb,tate prin multime de
www.dacoromanica.ro
 248
twice siethi a putlut da cis zinc a tit fi mo-
sie dann'ed,s11, ci ctini singur aeelaSii boeriti
aii putut Insust a Infiin0 hi cugettil Sat.° idee
c'dr li acolo rdosie domneasca, chid uricile
domnilor vecht deVidege, a din &a tnatInve-
chita vr4md, nier odinioara aceastai MOcsie
n'au Post domileasca ce all fosti a diosinasilor
vechi curgiitort dd pe 'Mad log6fat, si in Ar-
lie cum acelaSt boeriti at putut priin ritori-
cestile sale cuvinte, cu Multa lupta a euge-
tulut sad, a,tt talinaeit In tot ehipul uricile dom-
nilor, $i a prihtinit sfin;eniea lor, si a sfarma
toate vechile docunientdri a razasiler, si a al-
catui singur feliutt dd' feliurt de purierl lna-
inte, spre intunecarea razasilor, si in sftr-
sit au aleatuit singur anafora, de care eti Bunt
Incredincata, ca grin sflala Ioeril all iscalit,
iar cugetile lor, nu ma, inckese, ca %Int nepri-
Unite luts Dumnezed.
DOCT dupti, ce mariea sa 'von. atl luat mo-
siea Popdstit gi Pocreacd de la razelt care de
atata frivebhita vredie 14 StapIneSe, au luat si
toate penile strtimosastilor curnparaturt a co-
pilartilof met, pre carile le ail din veacuriler
Invechite, din trupurile aratatclor mocil Pope tilt
si Pod-earn, ce slut alaturea ed Pribestit pe
din mis, precuni davedeste uricile veehi dirk
7148 Sept. 1-S a domnului Vasile Voda,, chid
la ace epohl urnia pricina 1e hotai' Intro
Pripe4t1 cf 1 infra Pribectl, si prid darturfea de
oamen1 batrini megiecet, ettn radicand cu su-
fletele lor s'ad Indreptat hotatul intrie Pribe0
si PopectY, precum dovedeste uricile din 7175
www.dacoromanica.ro
 249

Fevr. 24 a domoului 11* Alexandru VV.

clad spatarul Dario ail. aratat multe zapise
de doug par T, eurnparate de ila nepoOX hi
Ism, din hotarul Popestilor ip Pocreaca, ase-
mine ci alte douumenturi vechi, toate acele
pawls de clmp, d [pa ce le au ltiat mariea sa
Voda, de la mosivasi fiii. mei, le-an luat ci par-
ted analogulul din codru, pe care eu bung pri-
mirea razecilor ci prin hotararile divanului
pranIntesc, cu cast -va ani mai inainte, fig dio-
sabise ci sit stalpise la fundatura eoclrului, in
capatul mociilor Popectif ci l'oereaca, numin-
du-se locul Poenilo, precum ci astazi locul 3si ara
numirea sa intoomai, dupa, cum g]asuesc si
vechile urice a razasilor, intaritoare aceT din
invechime urmatg stapinirea lor, pe satul Po-
pectil ci cu silecte Pocreaca, ci cu Trestieana
ci cu i risgeile, ci Poenile ce sipt la obarsiea
VasluiuluT.
Apoi dupg ce iriariea, sa VedIr pe linga
parcile cumparaturilor din cimp, an luat ci
partile din codru acele alese ci stglpite cu
voea razeclor din fundatura codrulta, spre a
Include toat1 jalba din partea mea vaduva
ci din partea copilacilor mei, ati dat'o la mg-
nastirea Risca prin indemnarea, sirguitoriulta
boeriu spre a porni jaloba cum-ca, numita mo-
sie Popestif ci cu silistea Pocreaca ci cu Tres-
tieana ci, cu Prisgeile ci Poenile ar ti acolo
Infundatura codruluif toate aceste euprinse la
local acela undo odinioara, era locuin0 dobi-
tatteelor salbatiee. §li de vro 25 can 30 de ant
rarindu-se codrit s'ad &cut oarec care locuinti
www.dacoromanica.ro
 -250
de putini oamenY gi biserica, pe care loc fail
dat manastirei pentru ca ate aratat egumenul o
copie de uric din 7068 Aprilie 13, de la
Alexandru W. lapusneanul, cum ca unul din
curgatorif din '1 autul logofat anume Lupul
paharnicu aratindu se hairs catra stapinire s'au
confiscaluit luandu-se rnosiea PopestiI $i Po-
creaca i Treitiana cu Poenele 1i Prisacile de
la obIrsiea VasluiuluT, pe cari le afierosa9te
la manastirea Riqca, care acest uric de la
cpoha lui de all fost bun sad de al fost
rail, poate sa giudece slavita obctie ca acel
cumplit dorm) fiind patimas la sufletul sett,
varsatoritt de sing..., tiO taet, all injiun;.),,hiat
si all omorit 47 de boeri kite() zi, a carora
tuturor trebuea BA se confisc,aluiasca averile,
si astazi sa, ne on a coroner orT danie la alcii,
Insa slave, lui Dumnezeu, sistema pamintenilor
boerT, astAzT si din nepomenit vechi stapInese
pe stramo9astile for nestramutate avert; all mar
aratat egumenul alta copie de uric din 7078
Julie 6 de la tinkrul Bogdan V V. fiul numi-
tuba Alexandru V. V. carile ati domnit fi-
ind in vrista de 18 ani,IntAritorid uricului th-
tInisatt, $i alte copil de uric de la Va-
sile V. V. din 7151 Ootomvrie 18, prin cari
sit cuprinde ca Ia acea epoha sati giudecat
manastirea cu curgatoril din Taut logofa't, pen-
tru Popesti, si dotnnul Vasile V V. v646nd
acele doul urice mar sus aratate, dice ca s'aO
dat remas lie Hermeziii cu neamurile
si Intareste ca manastirea sa is in stapinire
satul Popesti, cu nistieana ci cu Poenile

www.dacoromanica.ro
 251

fiindule Janie si miluire, apol de la e-

poha din anul 7068 si 'Ana la anii 7151 de
at stgpinit mgngstirea sat n'au stapinit,
mai ales pentru ea vremile de la acea epoha, era
cumplite si In batgliile necontenite si vraibile
domnilor necurmate, precum se aratg, In hro-
nografurile Moldaviei ; iar in uring ca manits-
tirea n'ad stgpinit este luminoasg dovadg cele
din urma urice a razasilor, precum urieul In-
susi a aceluiasi down Vasile V oda din 7155
Maid 12, d.ovedeste cumpargturile ce at facut
Isac din Pribesti, din trupul mosiel Popesti si
Pocreaca, de la curgatorit urmasi din Tgutul
logofgt, care acest uric la anil 7227 Februar
27, infatosandu-se de catra Costul clucer, la,
giudecata cc at avut Inaintea domnului Mi-
haT Racovip, W. si a sfatului sat, cu un Ara-
silo Darie, pentru partile din Popesti si Po-
creaca, dupg ce s'ati vedut sfintenia, lull_ a u-
ricului, i s-att Intlirit ¢i i 8-at dat toate drepth-
Iile, iarg acum tingrul boeriti nu numai cele-
lalte urice a razgsilor, ce si Insusi acest uric at
vrut al prihani zicend ca ar fi adaos veleatul si
ca ar fi fost 7150 si s-ar fi &cut 7155, adido-
gind.u-se numArul de 5, insa cum mai inainte
de un veac, si ma,Y bine s-au giudecat si s -at
v6dut sfincenia si ne prilignirea veleatulul a-
cestui uric adecg la 7227, si osgbit cum sa a-
fig ¢i In scrisorile Pribestilor talmAcirea lul mai
veche de 100 de ani cu veleatul asamine,
deer acel ce at cutezat at sminti si a1 pribgni
va da samg inaintea lui dumnezed, iata si altg
dovada la 7148 Septemvrie 18 insusi acelas

www.dacoromanica.ro
 252

domn V atsile W. giudeca pe Grigorie Henna-

ziu cu stapinitoriI Pribestilor pentru disparti-
rea hotarulul, qi nimic nu se pomeneste de ma-
nastirea Rica, lata §i alta dovada la 7144
Noembrie, Hermeziu vinde un be de prisaca,
din hotarul Popestilor unul Petrisor aprod.
Cum dara manastirca data era stapInitoare
Popestilor ar fi putut ingadui cael la 7144 A-
pril 14 acelasT domn Vasile W. Intareste sta..
pinirea lul Petrisor pe locul acel de prisaca
ce Pau cumparat de la Hermezit.
ApoT InsusT acelasi domn Vasile V V.
arata pe Grigorie Ilermezai prin uricul maT
sus aratat din 7155 Mai 12, II arata cu aceste
cuvinte, ca Grigorie Hermezit, cu giupaneasa
luT Candachia a canie arata anume spita a nea-
mului ca se trage din 'Tutu logofatul, zicind
ca au vindut lul lsae de Pribesti satul Pope-
§tit §i alta siliste langa acelas hotar anume
Pocreaca, §i altele, si unu locu de prisaca
din sus de manastirea Trestiana in Poiana de
asupra Vasluetului, cu toate aceste railcar ea
titlul Invechitel paciniceT stapanirel Intru
nimita nu ma Indatoreste, nici pre mine nisi
pe fiiT meT, nicT pe megieysiT razasT, a da In-
timpinare si dove4I. Dara spre pliroforiea sig.
viteT obstii a boerilor pamintenT, am socotit
din pont In pont, a anerisi anaforaua §i inta-
rirea el, prin care ma vad osandita. 1-iul te-
meia prin care intarirea do mneaseg surpa
dreptatile razasilor ci a me, este difaima-
rea serisoriT lul liermeziti de la 7152 In cari
arata rascumparatura sa de satul Popestil
www.dacoromanica.ro
 253

de la manastirea Ri§ca, clicend ca nu are ta-

rie, data nu este carte de giudecata domneasca
prin care sa dovedeascg rascumpgrarea acelul
sat, sad zapis de vInlare din partea manasti-
rTi, gi urmeazg marturiea aceasta ce insu§i
Grigorie Hermeziu face spre favorul soli, ur-
meazg zice a se socoti ca o lartie alba ci ne-
trebnica.
La aceasta cu umilinta fac Intimpinarea
urmgtoare, aceasta scrisoare facuta mai' Ina-
inte de 182 anT, negreit ca ar fi avut dovecli-
le sale de rascumpararea Popeqtilor de la ma-
nastirea R4ca, at' prin carte demneasca, ati
prin zapis de vInclare din partea manastirei,
gi nu' Indoiala c an fi fost acest fel de do-
cumenturi, carilu urmeaza a fi perdute precum
ci alte multe drese doveditoare dreptatilor
noastre, dupa cuprinderea unuT ispisocu
al domnulul Vasile V. V. din 7148 undo
zice ritos : ca comisul Furtuna all giurat inaintea
DomnieT sale qi a tot sfatul, cg ati perdut mul-
te din drese, pe carile punctu D-lor velililor bo-
eri la anaforaua ce fac spre osinda me, arata
cuprinderea ispisocul uT In alte cuvinte, iar pentru
perderea scrisorilor o truce cu tgcere, ca sg
poata infiinta aratarlle 1) -sale de adevarate. Iar
eu spre mai mare Incredintarea dreptatilor me-
le striggtoare : fac intrebarea urmgtoare aceasta
la 7151 domnul Vasile V. V. giudecand pe
Grigorie Hermeziul cu cgluggriY de la ma-
nastirea Risea pentru sated Popestii gi dl rg-
mas pe Hermeziu, gi hotgrgste ea manastirea
Ricca FA alba a stapini satul Popeqtil cu.moara

www.dacoromanica.ro
 254

cu rnannstirea Trestiana si cu Poenile pentru

a le este dreaptl Janie si miluire de la dolt
domni veal, §i Hermeziu sa nu, aibn a se
amesteca nici o dinioarn In -yea ; peste doi ani
tot acelasi dorun Vasile W. Intnreste stapInirea
lui Pntrascu aprod pe un 19c de prisacit ce
ati cumpnrat de la Hermeziu din hotarul Po-
pestilor, dupii, glnsuirea ispisoculd din 7153,
cum darn putea rapi Hermeziu din innuile
domnulul Vasile W. o Intnrire domneascn asupra
vInzArel ce facuse lui, Pittrwu .aprod, (And
Insusi domnul acesta giudecInd cu da ani mai
Inainte, (precum am zis cu aluggrii. de la
Risca). l'aU dat ramas, si stnpinirea Popestilor
si cu tot locul ce este Impregiurul for o ati
legiuit a fi dreaptn a mnnastirif ocina. latn
darn a viderat sa Intelege, a, rnscumpnra-
tura lui Hermeziu a satuluX Popcsta de la
mitnnstirea Risca s'aU urmat In cursul acestor
dol anY, din mijloc prin stirea gi Intnrirea In-
susi a domnia, a nu putea stApInirea sit ufte
asa de curind hotnerea sa, si neapnrat urma
a fi qi zapisele de vinzare, si Intnritura domneascn
asupra, curnpnraturei acestia, carile din xnz-
vrktirea vremilor s'att perdut ; acea,stn parati-
risire ce o fac malt sus, socotese ion. este temel-
nia, ki din pacatile mele, s'at. trecut cu vi-
derea de atrn giudecntorit pricinii acestela.
Temeiul al 2-lea In cari la Intnrirea &m-
71

.3 ucosa, razima osinda mea este aceasta, zicend

..pentru acest viclesug urmat prin aceste bir-
Oil. de Hern3eziti si cu Isac d.e PribestY, ar fi
/I luat si altn descoperire, din dovozile insem-
www.dacoromanica.ro
 -255
71
nate pentru cg, la 7154 se vlid trag In giu-
77
decata, Hermeziu psi lsac cu carte de soroe
71a domnuluT Vasile W. dupg, jalba lul Patra, 3
aprod ce cumpArase locul de prisacA de la
77
Hermeziu, cu zapis arAtat din 71 . . poron-
17
cindui lui Isa" de Pribeqti prin soroc aratat mai
sus, sA aducA qi ispisccul Popestilor" pricina
fiind ca, acel Hermezifi mai lnainte de vincla-
rea Pope§tilor. au fost vindut acel loc de pri-
sacit lui PAtralc aprod, qi pe urmg, impreung,
cu Popeskii l'aft vindut acel loc do prisacA
i lul lsac de Pribesti, cum dovedeqte is-
pisocul arAtat din 71 . . si pentru aceea se
gIlcevea amIndoi cumpArAtorii acelui loc de
prisaa : Insli sl vede cti n'ati e§it In giudecatA
ci ati fAcut inscris invoeala cari este arAtatA
la numarul, 14 sA stApIneascg. Patra§cu aprodu
acel loc de prisacA. Dintr'aceastA In-yoeala s'ar
descoperi qi mai mult viclequg, urmat cu fa-
cerea acelui hrisov de vincjarea Popestilor,
cAci Ilia o pricinA alta n'ar fi mai silit pe I-
sac de Pribeqti sA pieardit acel loc de prisaca
din cuprinderea ispisocului, ci numal ea BA nu
iasA la iveall acel ispisoc, carele prin sorocul
arAtat se cerea de domnul Vasile W. temln-
du-se ca sA nu se vAdeascit viclesugul urmat
cu facerea acelui ispisoc, pentru a era apro-
pieatA vreme de cind se giudecase cu mAnAs-
tit-ea pentru satul Popestil, $i ca niqte acoli-
sitorl, iarg.si domnul Vasile W. fait dat rAmasi,
iar acel viclesug cu can ati apucat acel is-
pisoc pe pAmint strain, I'ar fi me4tequgit In-
Oland domnia Intr'acest chip, cg. adicg. acel
www.dacoromanica.ro
 256

sat Popestil l'ar fi avut de Impartea% din is-

pisocul de la domnul l'etru Voda cum s'ati
aratat, fIrg. s pomeneascg, de giudecata ce at
avut cu rag,ngstirea Risca, sari ca l'a4 rgscaun-
pgiat, Vrecuin mg.rturisgte prin serisoarea ce
s'ati arAtat, Qi eu acest chip ar fi viclenit dom-
niea. Do ar fi apucat acel ispisoc alegtuit lntre
dIn§ii, adeea unul vinzInd acel sat, $i altul
cumpIrAndul, ca sg, apuce document pe pa-
mint strein, §i iatl c4, o scrisoare pre alta
sa natixtuigsesc, ¢i remAne cazut si acest ispisoc
de toatg, credinta lul, ca o h rtie cu ins41a-
ciune date, care violesug Qi ins* Bogdapros-
testil l'ar fi cunoscut dupe, vreme, si l'ar fi rag
adausti si el, cu plastografiea ce ar fi 16,cut
veleatulul acestul ispisoc, inmultindn vremea,
i fg.cIndul In urma judeeAtilor urmate, cum
-s'ar discoperi din soroe si Invoialg, Insg,mna-
ta, precum se arat4 pre larg prin ana1ora,
gi ca acestU putredti t;;i nedreptti temeIU
ar fi stApa,nit acea cumpArXturA,, a lul lsac
de PribestY pe satul Poi:1gal a mrtndstiril
/7 Blva, precum si acestiea .Intemeindu-se pe
lfaceste nedropte lucrgal, raman cgaute din
/7 toata dreptatea, nu numal el, ci si on care
77
a6ltit de fie vor fi flout niscMva rasluiri a-
17 Ceste parnInt, pe temeiul acestor viclene
/7 scrisorl, si on ce hirtie de vinzare sati, sohim-
77 burl si hotarlturi lucrate In numele lor, rg,-
/7 min surpate, Hind pe nedrept cuvirtt, 'fax chi-
pul cu care acest neam de ,oameni. ati
',sans a for stApinire pe &rept pg,mintul d.om-
,;nese, este aceasta ca, dupl .ce (scrisorile nu-
1,raite1 MAnastiei s'ati rgzietit de la ease, 11,
www.dacoromanica.ro
 257

posatului logof. Stefan Roset, precum se a-

rata prin anafora §i au pus stapinire pe hu-
ll mita mNie PopqtiT, au poreclit §i locul clona-
1,nese Popqtil 1i Trestiana §i Pocreaca, adica
o parte din capatul din gios Popepii §i mij-
,,loculpana la hotarul Pope§tilor, manastirii rau
,. poreclit Trestiana §i l'ocreaca, earl urmare
,,este cunoscuta pre adivarata dintfaceasta, In-
utai ca in minile for nu s-au vtzut alte hartit
lucratoare de cit numaT Popetii anastirii pe
"care din vremi In vremi. au pandit nedreptul
, chip ay. intemiea vecinica stapinire. A1,2-1ea
de la ispisocul Domnului Vasile AV. cuprin-
11 7atoriu de giudecata manastirii 11.:Fca cu acel
11
Hermeziu clnd s'ar fi cunoscut de acolisatoriti
de Pope§tii manastirii, qi pang la ispisoace-
.40 domnului Racovita W. se vad trecuti 75
.,de ant, In care vreme acest pamint ar fi fast
cunoscut domnesc, precum domnul PaccAfitlt
W. ar fi marturisind, qi viderat sa discopere
17
ca Isac do Pribe§ti, de luase cu vicle§ug
stapinireape mo0ea manastirii, dar pe acel
.,pamint domnesc n'au cutezat Inteacea vreme
11 a se areta cu stapinirea pe dinsul, find ca ne-

17
apgrat era cunoscut domnesc, pentru ralluia-
/11a ce cu danie se facuse din marimea acestui
11 loc catra numitele manastiri".
iata lutimpinarea mea §i la al doilea te-
rneiti uncle- au razamat mariea sa vodg, osin-
direa mea. De mirare este cum s'au gasit o
aka idee §i talmacire ne Infiintata,, spre a
ma departa pe mine §i pe raza0 din ohav-
/ilea vi stramoasca stapinire a noastra, asupra
VOLUMUL XX DIN TIRICAItt, C. 1.7.
www.dacoromanica.ro
 258

a tot satul Pope§tiT. Cartea dotnnului Vasile W.

de soroc din 7154, prin care soroce0e pe Her-
meziu ci pe lsac ca sa vie la giudecata dup6.-
jalba lul Patra§co aprod, ce cumparase locul de
prisaca de la Hermeziu cu zapis aratat din
7145, poroncinduisa lull Isac ca sa aduca §i is-
pisocul Popecstilor. Sa flu ertata de catra mariea.
as voda, nu este precum o talmacesc prin ana-
foraua Intarita de Ultra mariea sa voda nicl sa.
vede cel maY mic vicle§ug In aceasta, prin cart
sa ispite§te a Invinovati pe mine §i pe raze.71,,
caci pricina curge Inteacesta§ chip :
Grigorie Hermeziu vinde la 7145 un loc
de prisaca cu poiana de fan, din trupul moget
Pope§tiT, dupa ispisocul ce avea de la domnul
Petru W., drept 20 galbent ; la 7151 Grigorie
Hermeziu trage pe calugaril de la manastirea.
Ricca inaintea domnulul Vasile W., pentrti
satul Pope§tiT, pretenderisindu-1 ca pe o dreap-
ta ocina, §i calugarisi infato§Ind ispisocul dona-
maul Alexandru §i Bogdan W., cri, for be es-
te danie §i miluire ; sa da ramas pe Hermeziu..
aqa dar sa Intelege viderat ca manastirea Ric-
ca luind tot satul Pope§th au luat neapArat qi
prisaca ce vinduse Grigorie Hermeziu mut Pa-
tra§cu aprod; pe urma la 7152 rascumpara nu-
mitul Hermeziu de la manastirea Ricca satul
Pope9til, drept 140 galbenl luati de la Isac Im-
prumut, dIndu-i sa stapIneasca acel be 'Ana it'
va da banil ; apoi la 7153 tot domnul Vasile W.
intare§te stapinirea lul Patra§co aprodul, pc-
locul de prisaca ce cumparase de la Herme-
ziu la 7145, §i aceasta sa vede ca au foot dupa`
www.dacoromanica.ro
 255

cererea luY Pltrascu, privind cg Grigorie Her-

meziu cu adevArat an AscumpArat de la mA-
nAstirea Rtsca satul PopestiT, si dupg tot euvIn-
tul dreptAtiY urma a-sY stapini locul de prisach
ce cumpkrase de la Grigorie Hermeziu, din
a egruia stApAnire au fost depArtat din pricina
mAnAstirei RI§ca; asa dar mergind Patrascu s%
stApineascA, Isac de Pribesti nu 1-au Ingldu-
it, fiindul hotar acelui sat intreg tot zAlogit
pentru 140 galbenT, precum s-au aratat mai sus,
pentru care pricing jAluindu-se la domnul Va-
sile W., s-au sorocit ca BA vie ant Hermeziu
cIt si 'sae la giudecata, poruncindui-se ca sA
aducA gi ispisocul cu carele cumpArase satul
PopestiT, cari nici 1'at avut, fiind a pAnA a-
tuna nu cumpArase satul PopestiT, ce numal
11 stApitnea ca pe un amanet ce 11 avea in ml-
nA spre siguranta a 140 galbenT, ce imprumu-
tase pe Grigorie Hermeziu, eInd atunce Ong
a nu veni vadeaua puse ea sa se judece, In-
credintinduse cum cA cererea luT PAtrace fiind
Imputernicita eu toate dreptAtile, ea un adevA-
rat stApin si cumpArAtoriu ce an fost, Cu noun
ani mai Inainte acestuT be de prisaca si cu
poTana din fin din hotarul PopestiT, (precum in-
suiY §i Hermeziu au marturisit ) s'au Invoit
Intro dInsii ca sA stg,paneascg acest loc Pa-
traseu aprod, dupg zapisul stiu de eumpAra-
turA gi dreptAtile sale tale net AgAduite; at pt dar
care vielesug se vede uneltit §i pe cc temeTu
atAt anaforaua cat Bi Intaritura domneascA
defaimA nevinovAtiea lui Grigorie Hermeziu, lui
Isac, qi a tot neamul Bogdaprostestilor, fgra
www.dacoromanica.ro
 260

numai cu chip curat a fantasiei §i en o rd.

talmacire a ispisoacelor, prihanind sfit4eniea
lor, prin care toata' averea statatoare a Molda-
viei astazi se ocrotevte, cinstindu-se dreptatile
fie§te caruia moinag ce are asupra averei sale,
In elt ne -au fault si plastografl, la veleatul
ispisoculuY a donmului Vasile W din 7155, zi-
and ca veleatul lui fiind din, 7150 i-am fi adaugit
cu un estn, ysx l'am fault 7155, lad, eu spre
dovedire net5gaduita a curateniet noastre, pu-
ind Inainte urmatoarele doyen: t-a Daca ispiso-
cul lui Vas le W. ar fi fost cu veleatul 7150
iar nu 7155, negresit trebue s'a fie aratat si
anerisit prin ispisocul din 7151, cind s-au giu-
decat mitratitirea Rica cu Hermeziu trebue
ca se argte, Ca cu gre$ala, s'au dat acelisp,isoc,
sau sa so eie de la razw.
2) Tat . qi alp lurninoasa do-vada, a sfince-
niel ispisoculuI de la 7148 pana la 7152 era
vel logof. Gavrila recum se dovedqte din
toate ispisoacele vremilaceleia,protocolindu,-Be
pe atunce de 1)gofecit cet marl cu nume1e for
inscris, gar nu precum aemu nurnai vel logo-
Mt) iar de la 7153 54- 55 0 56 au fost vel lo-
gofaun Todirasc, dupa, cum sg, i vede intr'acest
ispidoc din 7155. Decl de ar fi fost plastografiea
noastra, precum ne invinovacescl 41,etpl
ar fi fort numaI de 7150, cum do nu se gaseoe
isalitura lux ciovrilas ci alui Todirav, iata, dar ca
defaimarear isp'socului §i in vinovMirea noa:stra
izvor4te nuimai; i numai de la o,r4talmacire,
0 de la ispitv9 lacotnia Elm aezbracarea u-
ne1 vaduve §1 a tot neacalg raze0R1, dp crre,cap-
www.dacoromanica.ro
 261

to ocina lor. -- Am si a 3-a dovada a sfince-

niei ispisocului acestuia si a nevinovatiei noa-
stre, asapra pontulul Invinovatirii de plasto-
grafie: la 7227 s,.: InfIlcosaza acest ispisoe, cu
veleatul 7155, si se cunoacte de bun, qx
cum acum zic ca, am schimbat not ve-
leatul, lucru de mare tnirare, adeci Intelep-
ciunea slavitei obctiT a D-voastra prea cinsti-
cilor boerT, poate sa giudece de uncle izvorasc
toate acestea; temeiul al 3-lea prin care Blu-
rtedi osandici a pierde drepte mosiile noastre,
ar fi imparceala boerilor EusatostY din 1765,
prin care insu§i dumneavoastra, ci au apucat a
71
lua stapInire pe par A3 din Pop-sti, radrturi-
71
sese ca, ar fi ecit rai, si se cuprinde atat
la anafora cum ci la intgritura domneas,a,
7cA alte pricini n'ar fi fost de au ecit Popestif
f

7)ri decit numai fiindcg de la ispisoacele dom-

7

1, nului Racovita W. prin care sa, marturiseqte

acest pamant domnesc, §i pang la impgrteala
17
Rusrtte,$tilor Bunt trecuti numai 47 de ani.
71
Negre§it aceasta ar fi fost Inpedecarea for o-
prici fiind de domnie, ci daca domniea in urrna,
'far fi dat-o Rusate§t;lor, on a ceastui neam de
71
oameni, ar fi aratat acum documenturi dom-
nesti, ptecum megi(.§ii infacogaza acum danil
17
domne§tY de miluire.
i aceasta este un temehl putred ci o cu-
vintare ce sit Inchipue§te numai de fantasie,
Para a fi umbra de adevgr , nu tAgaduesc ca la
imparceala boerilor Rusgteqti, Pope01 au ecit
rai, dar pentru ce urmase, socotesc iti eu a fi
intrebatg ea si dezl, g aporiea qi indoirea giu-

www.dacoromanica.ro
 -262
decgtei, iar nu Parg a fi chematg la giudecatg.
oi Para a asculta indreptgrilQ mele sl fiu des-
brgcatg, cu departarea din dreptele: mele
moqii plgubind venitul lor de doi ani, of II-
sand a fi cersitoare pe drumuri, pe o mural
vaduvg cu doi copii.
Popeotii au eoit rgi, ins, nu din pricina ce
al zicd ca, adicg au fost a mIngstirei Raoca, of
eg intre Pribeoti of Popeoti ar fi fost loc dom-
nese, of c boerii Rusgteoti opriti fiind de dom-
nie a stgpani Popeotii, cakindu se moqia aceas-
ta zalogitcl la un Dinu Catargiu, ar mgrturisi
ImpIrteala lor, c Popeotii nu stint bunT, din
du'l spre despggubirea mooiei Todireotii, ci au
fost rgi cu adiva,rat, Impotriva Impartalei nea-
muluT lor, aflandu-se mooia aceasta zalogitg la un
Dinul Catargiu pentru 125 lei, precum la a-
ceasta am $i dovelple viderate, carile spre pli-
roforia slgvitei obotie a boerilor pamAnteni, a-
rgt cg. Vasile Darie sluger, fiul lui Dane spat.
la 7228 ati dat danie vorniculuT Iordachi Ro-
set toate cumpgrAturile ce a1 avut tatgl sgts
spatarul DaHe, de la ralgoii de Popeoti of Po-
creaca, Qi in urmA, vornicu Iordache Imparte
acaretui ile sale fiilor sgi, of yin Popeotil In par-
tea luI Stefan Roset find cIuceriu ; dupg vremT
Dinul Catargiu la 7249 all tras la giudecatg pe,
Stefan Roset, fiind clucer, all argtat cg Popeotit
aunt zelog pentru 125 lei Inc din 7206 Iuni,
oi al dg rgmas pe Stefan Roset, iar de va da
banT, va tine mooia dupe, danie, of la 7251
plgteote aceT 125 lei CatargiuluT, of primeote
zapisul de ecsoflisirea datorieT, of Catargiu it

www.dacoromanica.ro
 263
cla zapisele de zalogitura, vi ispisocul de gilt-
decata, 8i ma se fac Popectit bunt, insa cu bans,
iar nu dupa danie, iar rat a fost In acare-
turile vorniculul Iordachi la Impartirea Intro
frail, osabit 84 afla la casa fiilor met qi o mul-
pm° de zapise de deosebite cumparaturi de
la razagt de Popeqti vi Pocreaca qi marturii
hotarnice vecht de 100 de ant, §i mat bine, pentru
alegerea acelor parci de cumparaturt vi do.nie din
Popegti, vi Pocreaca cu invechita pactnica stapani-
re a easel' Rusetet;ti, pe care nimene altul nu
poate a le-o radica, cad nu se aflii pravila ca aceea.
Dar& eu toate aceste lasandu le de o parte
precum i ispitirile tinarului boeriti, spry a
alcatui spi0 de la Tautu log., lucru peste pu-
tinta, cum f3i zadarnicile stradanie a minp
sale, ma Ingradesc numai catra, cumplita strim-
batate care ati facut maria sa Voda mie ai
copila§ilor met, strimbatate prin care s'ati cal-
cat, precum am mai aratat d-v. eels mai sfin-
te pravile qi dreptaft a dreptei avert, pen tru
ea li s'aft luat averea for pre stramotmeca, cal-
cindu se obsletttile pravile a toatet lumT, pe
cart Imparatil vi domnii vi stapInitorii vi bo-
erit cu sfieala le pazesc, pentru a prin aceste
se apara averile oamenilor vi baqtinele mo§i4
na§ilor.
Spre dovada urmatel acestei strambatati,
In este mie indestul sa intrebuirqez pilde din
Insut# cercetarile divanulul pamAntese, asupra
asemene pricini, and au venit eineva $i all
aratat catra domnii greet, cum ca s'ar fi gasit
vre-o movie domneasca, 11 domnii randuind sa

www.dacoromanica.ro
 264
se cerceteze prin divan de este intru aclevAr
mog'.e domneasca, §i batranii boon facand ca-
zutele cercetan dupil ce s'au dovedit urmata
stapanire a moginagilor razegt, do la pan* gi
mogii lor, deapurure li s'ao aparat pacinica for
stapanire, gi nu li s au lust bagtinile parint6gti,
macar de si n'ai'l avut scrisori la mama, ci
mai ales li s'au intarit gi cu anaforale intarite
de gospod, precum cunt mulOrne in arhivele
divanului pamantosc, i spre pilda este. ana-
forAua din anul 1186 Ghenar 16, pentru mogia
Ivintenii, Carnova ni Cocioae din -cinutul Or-
heiului, carile aeei razed, macar de gi n'au
avut scrison, ci numal nigte zapise de yen-
zare unul &Ara altul carile nici nu era cu -
prinzatoare de tot trupul mogiei lor, insa, sfa-
tul divanului razamandu-se pe vechea for sta-
panire, all hotarAt cum ca, o stapanire Invechita.
nici °data nu se poate sminti, i domnul A-
lexandru Ioan Mavrocortiat V oevod, ac inta-
nit. Asemine gi alta anafora din 1786 Mart 14,
pentru mogiile Nem4eniY, Garmicenii, Buciu-
mil, Caidariu, Rachita, Chirilenit, Turbcnil,
StanjaneniY, stapanite de razegi, fora de nici o-
scrisoare, dovedindu-se in divan, stramogasca
for stapanire, s'au hotarat ca dupa vechiul o-
biceiti a pamantulul, o indelungata stapanire
nu se poate stranauta, gt ea, mogiile aratate nu
pot a sd lua, domne§tt, pentru ca, este indelun-
gata stapanire a lacuitoriJor, cari iara i s'aii ins
tarit de pomenitul domn.
Asemine gi pentru mo§i,ile Dumbravica,
CataglniT, Iiogiorii, GaozeniY7 Roranii, Coro-
www.dacoromanica.ro
 265

danii i Bursucenil, de la tinutul E iI si Orheio,

iaraqT prin cercetarea divanului, dovedindu-se
indelungata stapanire a razesilor, Ii s'au inta-
rit stapanirea de catra pomenitul domn, ark-
tandu-se r t dupa vechiul obiceiu al pam'antu-
lui nu se pot stramuta din ba§tinile Tor pii-
rintestI §i strAmo§estT. A doua dovada, ca
bastinile mosinasilor !fail fort nici o dinioara
a coronif, nici n'au putut a se lua, iarAsi ma
voib intrebuinta din cele (re s'au tratarisit prin
divan, dupa vreme, la as6mine pricini puind
inaintea giudecatorilor boeri hrisoavele dom-
nilor batrani, cari all statut curanda vreme
dupg, Drago Voevod, prin carile se dovedesc
dreptatile mosinasiior, cari au avut baOinile
lor, precum se afla o multime de urice a dom-
nilor batrani, cari ati cumparat mo01 pe dreptI
banii lor, de all inzestrat manastiri dupa cum
Alexandra VV. cel Bun la 6936, de calla aunt
trecuti 400 anT, au cumparat most din tinu-
tul Neamtului, din tinutul Sucevel, §i din ti-
nutul Esii, si de prin alte tinuturl, de pre la
stapanii mosinasi ce prin stramopsca stapftni-
re le stapanea in buna pace, si all Inzastrat
manastirile sale Bistrits. §i Moldavita.
Asemene si altT domnY au cumparat mo-
sii sere aleatuirea Virgurilor, precum Stefan
V. V. cel viteaz la 6999 si osabit este o mul-
time de urice a domnilor hatranT, precum ia-
rasT de la Stefan V. V. din anul 6995 ci 7002
si 7010, precum §i de la Petru V. V. din 7037
cum ci de la altI multY domnY batrani, prin
cari urice intaresc baOinile moOnafilor gi

www.dacoromanica.ro
 266

Impar lile Wren() fiirg a se atinge cat de pu-

On de dansele, precum asgmine sere pildg se
vgd urice de la domnul Alexandru V. V. din
6932 lunie 31, dat In tirgul SuceveY lul Lazgr §i
Standulut qi Costea, pe mo§iile lor, unde este
a§ezarea lor satul Stroin§tiT, la obarsia Somu-
zuluT, §i Zgbirini1 §i alte multe sate earl sa.
cuprind prin acelasi uric de cand aunt trecuci
404 anT; alt uric din 6956 Julie 15, a lui Pe.
tru VV, intgrind luT Cernat pe langg eumpg-
rAtura satuluY Petrile§til §i alte multe mosii
zicend cg, ail fost lui de ba§ting. Alt uric de
la Stefan VV. din 6991 Intgrind luT Ivan ci
luT Toader Hurdugas mosiea Obgrsia pe pg-
raul .Alb, unde le -au fost asezarea lor §i Da-
nile§ta §i Ivgne§tii pe Sacovgc, asgmine §i a
altor mosinasi alte mosit Alt uric de la Petru
VV. din 7091 pe giumatate de sat de Raciu-
le§ti pentru ca ate fost a Evdochiei §i a Greacal,
nepoatele Olenil, de basting de la strg-
moasele lor Ilea gi Marucica cari §i strImoa§ele
lor, le- at avut de ImpArtall, precum asamine
aunt qi alte multe urice de Intariturg locuito-
rilor mo§ina pe ocinile lor, razgrnandu se pe
urmata lor veche stgpanire. latit dar depli-
ng, dovadg de obiceiurile urmate din veci §i
Ong, In ziva de asta -zI, pentru apararea drep-
UP or indelungatel stapanirT, ci nestramutarea
mosinasilor din ba§tinile lor. Dar In sfirsit
vein aduce pi aceastg dovadg: La anil 7011 In-
sucif domnul Stefan VV. cumpgrg movie cu
banY, algture cu mo§iile raze§ilor PopestiY qi
Pocreaca, cu dreg T haul( ag,Y qi be afierosgste

www.dacoromanica.ro
 267

manastirei Dobrovg4ulul. AroT data in vre-

mea aceea n'att fost loc domnese, die de ar
fi fost negresit s'ar ft luar, si s'ar fi dat ma-
nastirii, cum dar att putut acum a sa face dom-
nese, ci cum. tanarul boeria ati putut a infiin-
ta un lucru atata de nelnfiinrat. A ceste do-
vedi eu nu le-am intrebuiricat de aiure de cat
din cele ce ati tratarisit prin divanul pgmantese,,
precum se vor arata de fail, doveclile. A.
treia dovadg, iarasT voiti intrebuinta din cele
ce toata 6Wtia, preslavitilor boerl, irnpreuna
cu preosfintitul mitropolit la anul 1817 as
dat prin an.afora inscrisA Oita domnul Scar -
lat Calimah VV. pentru locurile carile' din
vechiti ad fost domnesti : 1-in locurile de pus-
tilt, adecg, ce nu s'ati stapanit de nime, si se
afla deschise ; at 2-lea locurile de movie
dovedite cu numile kr, ce s'ar gasi cuprinse
in scrisorile megiesitelor mosiT, alaturate cu
marginirea lor, catra acel loc. Al 3-lea brani-
qtile domnesti carile §i acele in urma sa'a ha-
razit de catra domnT, co dupg, vreme au statut,
si al 4-lea locurile targurilor carile de acest
fel de locurl de targuri deschise sate de Bra-
niqte sate de pustig, de s'ar gasi, ar fi dom-
nesti, i s'ar lua, iar bactinile mocinacilor nicI
dupg, obiceiul pamantului, nicI dupa, asazemen-
turile §i ponturile divanuluT, precum stint a-
cele date de catra boeril batranT ai Oman-
tului, cu o14teasca adunare la 1782 Fevruarie
19, dupg, urmata padnicg, qi legiuitg, prin pa-
ragrafia stapAnirii a mosinasilor, nu se pot lua
pe cari asezaminturT qi obiceiuri a pamintului,

www.dacoromanica.ro
 268

insuqi impaatestile pravile le Intarese, cari

aceste Imparatesti pravile din vechi s'at ln-
trebuintat ci pazit in parnantul acesta, pe
raffle Alexandra Voevod eel Bun, mai Inainte
de patru veacurT le-ad adus in pamIntul
NI oldoveT si le. au statornicit spre liTtre-
buirgare, precum s'ai'l pazit si se pazese In-
tocmai, Insusi aceste pravile legiuesc ca cele
pazite intru indelungatd, incungiUrare, de
multi ani $i primite prin obiceid sg. pgzes..
ca insuci legile cele scrise, precum se arata
141a tomul l-iii, fila 32, cartea a 2 -a, cap. 44,
si iarasi cap. 46, zice : trebue Intru toate pre-
cum §i intru talcu rea pravilelor a se lua
sama obiceiuluT tarii iii cum s'ati hotarat de
',mai Inainte la asamiue pricinT", cari eu do-
vada socotese ca Indestul am dovedit pricini-
le de mai sus aratate, cum ad urmat hotararile
de mai Inainte, la aseminea pricinT, i cap. 50
zice : ca stapa,nitoriul datorui_este ca sa pg,-
zascd, obiceiurile ce s'aU urmat a se pazi si
spre tncheiere a tot cuvintul ca bactinile mo-
§inacaor nu numai dupg a pb,mftntului obiceiti
precum s'aii aratat maT sus, dar mai vIrtos
dupa hotarirea sfintelor pravile, sub ilia un
cuvint nu se pot lua, este canonu pravelicese
a asezamIntuluT, Impargtestile pravile pentru
urmata pacinica stapinire carte 56, titlul 3,
canonu 4, fila 702, zicend: ca, ori mosiea bi-
sarieeasca sad rnosiea dpapta imparateasca
stapanindu- se Ara curma're in curgere de 40
de anT, sad drept titlu sad fail drept titlu,
prin necurmata posesie ert, ci§tiga §i o va avea
posesorul atatornica.
www.dacoromanica.ro
 269 --
Preslg,vita ob.?tie a D-voastra, precinst4i-
1or boui, lacramile mele a vdduvel pentru o
strimbiltate ea aceasta, ce slat fAcut copilasi-
lor mei, luinduli se dreptele cumparIturi de
bastina for prestramo§asca, mai tot locul do
Tirana, a asazarii Rusatesti, va indatoreste a
va fi mila §i a privi cu durere, si a lua
Intru bagare de sarag, aceasta a me pleca-
ta jalba, edei o asemine strimbatate nice
la o casa boerea)cg, nu s'ai thraplat, pleca0.-
va cu milostivire catra ( opiii Barad de p4rin-
tele-Jor, si le facets dreptate, ca sa, li so dee
mosioara Tor, i sa, se §tearga cu tutu! porno-
nirea acestei strImbatAci, care n'aq curs din
alta _de cit din nedreptele arAtgri ce s'atl fa-
cut catra rag,r:a sa VodI, pang. Intr'atita in elt
am fost urita inaintea ochilor mariei sale, pen-
tru: cg, n'am contenit a striga dreptul copilasi-
lor mei, is n'am contenit a me tingui.

.A.cest document fail data, in care se aratit de cgtriti

cina Rosetti toate asupririle ce le -ail suterit, 8i pe care
less supus Divanului Moldovei, prin aceasta plinsoare,
mi salt dat spre publicare. Th. C.

Prea Inaltate Doatnne.

.
Pupil
,
jalbele ce s'aI dat inaltirnef talc de cu-
vlosiea sa arhimandritul Isaia egumenul sfintei
inanastiri Ricca, prin vechil s,.:rdarul Dimitrachi
loan, inch, din trecutul an 1824, cu arAtare pen-
tru tin sat ..3ope§til" din obarsica OrduluI Vas
luiulul si en mgna'stirea Trestiana cu moarg,
www.dacoromanica.ro
 270

intea eel* pArAul cu prisAcile, cu poenile §i cu

tot locul, care sat fiind dat danie la mAraitirea
R1 ca, de catrA fericiliT domni Alexandru Iliac
§i Bogdan Voevod, s'an staplinit de cAtra ma-
nfistire in curgere de 83 de ani, avendu-si im-
preunA §i dovezile ; iar dupa invaluirile vremi-
lor perzendu- si pe lanp.-.A dovezT si stApanirear
salt aflat a cum stapanindu-se de catra tin nearn
de oamenT ce el. zic Bogdaprostesa, rugAndu-se
ca atat satul Pope§tiT cu toate hotarale lul, cat
§i scrisorile manAstireT ce se afla la dinsii, sit
se Tea §i sA se dea la mAnastire, unde din in-
ceput ail fest danie de extra pomeniciT domni ;
dupa care jalbe prin tidula InAltimel tale n
se poronceyte, ca adunandu-ne la sfinta Mitro-
polie, sa cercetam cu amaruntul yi cu lamurire
Sri descoperim tot adevAlul pricineT ace§tia, In
ce chip urmeaza, §i prin anafora 81 facem cu-
noseut InaltimeT sale. Dec i In urmarea poroncelp
In destule rinduri s'ai'l cercetat pricing aceasta.
de fata en Bogdaprostestil si avend In privire
ii harta inginereascA de starea loculul, am va-
zut §i toate scrisorile ce in jos sA insemneazti
anume :
1). 7011 Octombre 6. lspisocul domnulut
Stefan Voda, ce iaste Intaritor hotarulul marais-
tirri DobrovAtului, carile la Incungittrarea ce
face acelui hotar, cu aratarea setnnelor cAnd vi-
ne despre acest sat Popestii. zice: deci peste dru-
mul dealuluT pe deasupra DobrovAtuluX Ili a Pe-
troasell pAna deasupra Vasluiului la un teiti
mare, Insemnat aproape de drumul ce vine de
la Buciura, pgnA in mAnastirea Dobrovatuint,
www.dacoromanica.ro
 271
decd acel drum in gios spre deal Ia dol fee.
Insemnati aproape de drum.
2). 7068 April 13. lspisocul domnului A-
lexandru Iliac Voda, careie Band danie acel sat
Popestii Ia manastirea Rira, nice : precum c5
domniea sa au binevoit si art miluit a dom-
niea sale din nal hArazita sfinta rugs manas-
area Kira, unde este brain sfiraul lerarh Neculat
cu acel sat Pope§tii, In obArsiea pArAulut Vas-
luiului, si cu manAstirea ce se numeste Tres-
tieana, si cu moara Intr'acelasI pArau cu prisa-
cile si cu poenile, care west de mac sus nornit
sat Popestii cu mAnastirea Tres:iana cit pri-
sAcile §i cu poenile, au fost a Lupului paharni^,
feciorul Dion7siel cAlugAriteT, nepot Tautuld si
l'an perdut in vremea vicleniel sale cu alti vi-
cleni, &And s'au radicat domnul asupra capuld
dumisale, eand au si petit Intru vinovaOile sale,
gi dar 84 6e sfintei manAsPiri cu tot venitul
nestrAmutat nici odinioara in verY, car hotarul
aceld sat, sä fie despre toate phrtile pe un-
de au spinet din veacu.
3). 7078 Iulie 6. lspi3ocul dorcnuld Bog-
dan Voevod, asAmine Intarind mAnAstireT Rica,
satul Popestil din obarsiea Vasluiului, precum
i domnul Alexandru Voda, prin acel de sus
aratat ispisoc.
4). 7091 April 12. Ispi3ocul domnului Pe-
tru Voda intaritor hotaruld mAnAstirei Socola
prin care arata semuele aceluiasi hotar despre
BuciumI zice IncepAnd din movila Saranda
din gura pArauld SocoleY, $i de acolo pc mar-
ginea stuhulul la drumul Buciumilor din gios
www.dacoromanica.ro
 272

de podul Pancului, §i de acolo drum spre Bu-

ciumI la deal in stilpul de piatra peste ,patnin-
tul lui Ion a Stanii, si prin tarmurile viilor
Bucj.umilor de acoTo In drumul Panoulul Ii
.piatrA, §i de acolo pe drumul Paneului in Poia-
na HlinceT Maraha Wand' in obir.;iea Vasluie-
IuluT la .fintIna Cod, i prod..
5). 7094 August 5. Ispisocul donmului
Petru Voda de intariitura luI Teodor mona. pre
prisaca cc au cjimparat'o de la Agafia giupn-
neasa 114 .Maxie, ce au fort p5roilb de Nearnt,
fiica ;Huhuleoae calugaripi Uionisiei nepo.ita, lul
Toader logoffit, p strAnepoata a 1ui Tautu lo-
goat, cum i-ai'i viudut a sa dreapta ocina
astmalieA dirt uri le sale ce are de danie de la
raposatul Stefan VodA, o prisaca veche cu ho-
taralo ce se cuvin el, carele sunt in piscul Cor-
Eilor Intre Vasluirt 0i intre Vasluet, papa in
virful Si.catura si cu anAudou0, Sacaturile, qi
din pram! Vasluecului pana in virful Sachturilor
§i din parAul VasluiuluT cdTul mare, si cu loc
de moara pAna in StrginiUosul, si pAna unde
hotiirit for Carachizal cel biitrin si Geor-
gie logokit gi Micul vatav Vasluiului 1 deci
au vindu:-o ea monahalul Teodor drept 6000
aspri frtra de cheltuialg.
6). 7095 Malt' 8. Suret de pe ispisocul,
aceluia§i Petru VodA Intruitura tot aceluiag
Teodor ulonali, pe vinzarea ee ail facut giuptt-
neasa sera Agafii Maxinesti, ilica dilugaricei
Dionisiel Iluhuleoae, nepoata lurroader logo-
fatul, stranwoata luY Taut lodorat,. a sa dreapta
()dna, §i mo§ie, din privile hi ce au aiiut sta.-
moqul el Taut logorat, de la Utrinul ;t3fari
www.dacoromanica.ro
 273

Vodg, o prisacA veche cu hotarAle et din pi-

/Atli Vasluetulut pAna in virful Sacaturer, si cu
amIndoua SacAturile, si din piraul Vasluiului
celui mare si cu loz de moara panA In Stra-
ruinosul pane uncle le-an hotarlt for Gheorghe
logofrtt §i Carachizal cel batrin si Micul va-
ray, pe aceeasI au vindut'o monahulul Teodor
-drept 500 galbini tatArasa fare de rheltuiala.
7). 7145 Mart 30. Zapisul lul Grigorie
Hermeziu, ce dA lul Patrasc intr'aceasta cuprin-
-dere : precum eu Grigorie Hermeziu scria si
antirturi iesr, cu acest zapis ul nostra cum am
vindut un lo- de prisacA la at la Popesti la
tiautul Vasluiului cu poiana de fin si cu pomi;
Qammele Bunt din sus de prisaca Irttr'un car-
pan, si din_carpan intr'un ulm deasupra Glodulut
intr'alt carpAn, si din earpAn, In margine si din
margine in trei stejarY, si din stejari In Vas-
luiu, aceasta au vindut-o luT VatTas:., drept
20 gall:lent
8). 7148 Septembre 18. Cartea domnuluT
Vasile VoclA de giudecata ce an avut cu Gri-
gorie Hermeziu, rAzesiI din satul PribestiT
pentru satul Popestii dN Tanga. Pribesti, a -
I-Mind popa Grigorie Susanul pi cu alti razes
al for din Pribesti, ca area bucata de loc este
din hotarul Pribestilor, iar Grigorie Hermeziu
din Tautesti raspunzind, ca acel loc este din
hotarul Popestilor, deci domniea sa si cu tot
sfatul an rInduit pe Ionasc vAtav de au mere
la Pribesti si an steins oameni bunt, si asa
an aflat cu sufletele Bale, cum acea bucatA de
VOLUMUL XX DIN URICAR. C. 18

www.dacoromanica.ro
 274

loc Taste din hotarul Pribcstilor, si Grigorie

Hermeziu nu are nicI o treabA, alegind aces
bucatA de loc de rAtrA Popestil atl pus si sem-
ne stilpi de plata, in marginea luncii, iar alt
stilp de piatra au pus in marginea Dum-
bravei, la drumul eel sgpat; Tar alt stllp au purr
la drumul eel batrin, alt stalp an pus in poiana
cu persicii, alt stalp au pus deasupra Giorgi"(
In drumul lui Craciun, alt stalp in poiana lus
Andrits uncle se sfA, sesta hotarul Prib.stilor
de catra hotarul DobrovAtului, si de acolo irr
gins in stilpul Tomei si pAna In putul Cioba-
nului, t;4i plinA In curmaturA, iar Grigorie Her-
meziul de cat au grgit Inaintea domniel sale
de toate au rAmas, si tot au grit desArt. Deei
popa Grigorie si cu alti rAziisT aT lor s'att In-
dreptat inaintea d(,mniei sale, si an pus si he-
tie in vistetiul domni.,,r sale 12 galbeni,
9). 7150 Fevuarie 8. Suret de pe ispi-
socul domnului Va ile Voda IntArind cutnpa4t-
tuea luT PAtrasc pe ptiiaca de la satul Po-.
pesiii, ce au cumparat'o de la Grigorie Her-
meziu, cu femeca Jul Candacbiea si cu taw: lot.
cu MAricuta, zicend : o prisaca la sat la Pope§tr
§i cn pc iana de firt §i cu tot venitul, ce este
la Iinutul Vasluiului, care au vindut-p slugii
domniel sale luT PAtrasc aprodul, drept 20 gal-
benT, sa alba a o stgpini cu tot venitul.
10) 7151 August 18. Suret de pe ispiso-
cul domnului Vasile Vodli, de gittdecata ce arm
avut Grigorie Hermeziu cu calugArii de la
mAnAstirea Risco, pentru satul Popestil din ca.
!Awl paraului VasluiuluY, si cu locul de pri-k

www.dacoromanica.ro
 275

pregiutul Iul, le iaste for dreapta ocina si mo-

vie, iar cAlugArii de la mAnAstirea Ricca asa
au respuns dinaintea domnieT sale, precum ea
satul acesta e§te dreapta danie si miluire sfin-
teT mgnAstirT, de la Alexandru si Bogdan Voe-
vod, precum au aratat si dresele lor, de la
acif domni vechl. Ded D-sa si cu tot sfatul
len judecat pre clansiI, precum ca ace' sat
numit Popestif din obirsiea pirauluT Vasluiu
luf cu mo,ra si cu mAnastirea Trestiana 1i
cu poenile, sa niba a stApini citagrtril de Is
sfinta manAstire Rtsca, pentru ca le este dreapta
Janie si miluire, de la acef de mal sus pome-
nici domni, bar Grigorie Hermeziu si cu toate
neamurile luT, sä nu alba a se a mesteca la a-
cest tint PopestiT, si cu locul ce este Impregiu-
rul lui, nici o dinioara in vecf.
11). Zqpis ca din partea lui Grigorie Her-
meziu din 7132 in cuprindere ca el Grigorie
Hermeziu acme si miirturiseste cu acest zapis
at sAu, cum an luat de la Isac de PribestT 140
de galbeni, bunT bAni, Tau luat el Hermeziu cu
femeea luT Candachiea, si Tan dat la manastirea
Ricca de au rriscomparat satul Popestil de la o-
barsiea Vasluiului, dee): f'a sa aiba a sine acest
loc, pAna sand ii va da banill Irish` un zapis ce
este la Isac de 60 de galbenl, al alba a se rupe.
12). 7153 Julie 7. Suret de pe eartea
domnuluT Waite Vodl, intArind stapinirea luT,
Pt-anise aprod, pe lorul de prisaeg ce au cum-
pArat de la Hermeziu, xa alba a stapini locul
de prisaca yi o pOianfi de fin, far cui i s'ar
pare ru strimba, sa vie de fat5, sa stea Ina-
intea domnieT sale.
www.dacoromanica.ro
 276

13). 7154 Noembrie 3. Cartea domnului

Vasile Voda, de sorocul luf Patrasc aprod, ca sa
aiba a soroci pe Grigorie Hermeziu si pe pope
Mateiii si Petricor, ri pe Isac de Pribesti, sa
vie toff de feta Inaintea domnief sale, si sä
aduca Isac si un ispisoc ce scrie lui, satu de
cumpanitura silistea Popesti, ce an cumparat'o
de la Hermeziu.
14). Ghenar 23. Invoiala Inscris intro Pa-
trasc aprod $i lntre Isac de Pribesti precum
Pavel capitan $i Vasile Buznea si altil martu-
risesc cu aceasta scrisoare, cum sä sfadea Isac de
Prib-sti cu Patrasc aprod din Iasi, pentru locul
de prisaca ce au fost cumparat Patracc aprod
de la Grigorie Hermeziu din Popestf, de la Tres -
tiana, mai dinainte au fost cumparat Patrasc, cum
an marturiqt si Grigorie Hermeziu, deci ei s'au
to-mit si s'au invoit Isac, ca sail tie Patrasc
aprodu locu 1 cel de prisaca cu livada de fin,
pre unde sunt semnele acei poieni si a prisacei.
15). 7155 Main 12. Suret de pe ispisocul
domnulul Vasile Voda intaritor luf,Isac de Pri-
!peso` pe satul Popestil din capatul plraulul Vas-
luiuluT, zicend asa: ea inaintea domnief sale vi-
ind Grigorie Hermeziu si cu giupaneasa Jut
Candachiea, fata NastasieT, nepoata Irina Ghen-
ghioaea si stranepoata Agafil, ce an fost feta
Odochiei monahieT, si OdochieT nepoateT britra-
nulul Taut legofat si a lui 'reader Pisar, si de a
for buns voe si an vindut a for dreapta ocina s
mosie, din drept ispisocul lor, ce all aratat de
la Petru Voda, in vreme ce s'au Impartit stra-
moasa for Agafia cu nepotii ei de frate, adeca
3ll Ionascu Huhulea si cu surorile lui Magdalina.
www.dacoromanica.ro
 277 ---

si Varvara, fill' Petra Huhuhei, nepoti 9i stra-

nepoti a batranului Taut logofat qi a lui Toa-
der Pisar, o dliste anume PopestiT in tinutul
Vasluidul, din capatul piraului Vasluiului, 9i
alta siliste langA acelasi hotar anume Pocreacap
en loc de moara Intru acelasi pirail al Vaslu-
iului, si cu lots de prisaca din sus de manastirea
Trestiana, In poeana deasupra Vasluetului, si
cu o prisaca care mai Inainte no fast cum-
p rat'o Petri9or a prod. Iar dupa aceea all ras-
cumpkrat'o Grigorie Hermeziu dints u acelasi
hotar, si aa vindnt'o slugel domniei sale Jul
Isac de Pribesti si femeef sale Tudorei si lui
Ifrim Roca si fratini All luT Stefan, drept 250
galbeni unguresti. Deei mai sus numitul Isac
si nepolii lui, alt plitit deplin acei bani ara-
tail lui Grigorie Hermeziu si giupanesei lui, si
li sa Intareste ca sa alba a stapli i.
16). 7174 Math 5. Suret de pe ispisocul
domnuluT Duca Voda, ce este Intaritor pe ho-
tal ul mosiei manastirei Socolei, carile la arata-
rea ce face samnilor acelui hotar zice : si de a-
cole pe la- capetele viilor Buciumului pe mu-
che pan la plrat la putul de peatra, unde s'atl
pus doT stalpi, $i de la put spre padure la
stalpul de piatra in marg7nea padurei In gura
drumului Panculul, si pe drumul Panculul pan
la Poeana Hlincei Maraha la obarsia Vasluie-
tulul la fa,ntana Cocii.
17). 7175 Fevruarie 21. Suret de pe is-
pisocul domnului 'lies Alexandru Von, , luta-
ritor lui Darie spatar pe cumparaturile din
satul Popestii si Pocreaca mai sus de PribectT,
www.dacoromanica.ro
 278

ce au eumparat de la feciorit luY Ifrim Rocca

si de la altiI.
18). 7180 August 1. Daniea lift Patin va-
lves precum Inzestrand a sa mAnaatire In Bu-
ciurni, la piatra cea- mica ce se chiamA Clatie
unde este hramul pogorireT slintulur dub,
cu sate, cu mosil si cu vii, zice : ssijdere o pri-
sacA u loc si fina', ce este la PopestY langA
Trestiana in tinutul Vasluiulul ; asijdere pe a-
pa Vasluiulul, asijdere 5i po :ana luY 'Wigan ce
este In codrul Lipid pe apa Vasluetuluil si
iarasi altA poeana lAngA poeana lui Tigan, a-
semene si a treia poeanA ce este pe Vasluet
ce se cheama poiana BlagaY, si cu altA poianA
Inpotriva acelei, spre soare apune Intre Vas-
luet ce se cheamA poiana luY Melinte.
19). 7180. Ispisocul Domnului Duca Voe-
vod, precum ats miluit sflnta manAstire Clatiea
ce este in codrul E,sulu1, unde este hramul sfin-
teY Troite,7iditi de Pawl Vamesul, cu hotarul
Impregiurul manast'reI in codrul din locul dom-
nese (bez silistea prisAcilor despre ars cc an
remas Ion domnes7 intre hotara), unde au tri-
rues hoeriuI domniesale pe Irimiea vornic si cu
multY oamenY bunt, de au despartit hotarul, in-
cependu-se din hotarul Socolet din ses de nude
es'a plraul SocoleT si dA in BahluY, de acole pe
pirAil In sus pans la podul lui BItcA, de acole la
deal, i prod'.
20). 7202 Noemvrie 30. Zapisul luX Apos-
tol Blidar, ce vinde calugaritelor de la Socola
o poeana in codrul EsuluY pe apa VasluietuluT,
care se chiamii poiana lul Iftisie si find dreap-
ta mosia sa, o a0 vludut'o drept 3 le. Deci sA
www.dacoromanica.ro
 279

die manAstirei dreapa ocia5, din capul Poenii

din sus, pAna In capul Poettei din g"o la trel
ulmi.
21). 7202 Ghenar 3. Zapisul Ini Apostol
Blidar ce vinde alta po"ana tot, cAlugAMelor
de la Socola, tij In codrul E ulrti pe Vasluet,
unde se cheamil Blidaril, care poiana tsit fAcut'o
cu toporul din codru, si o au vindut cAlugari-
tilor de la So cola drept 8 lel, so -1 fie manAs-
tirel dreapta mina In vecl.
22) 7225 April 8. Car'ea domnulul Mi.-
haT RacovicA Voevod de Ora ce art avut Hri-
santi egumenul de la sflatul loan Zlataust, si
cu Nicodim egumenul de is Dancul, pentru
mosiile din olatul tIrgului Egi1, ce art fost dat'o
Duca Vogt la mAnAstirea Clatiea ziditi) de Pa-
uli vamesul, si perclendu'.0. manastirea Clatiea
doc.umenturile, le-at fost luat in stApanire e-
gumenul de la sfantul loan ; derT dovediudu-se
cum ca rain an fost luat eAlugarii de la afentul
Ioan acele mosii a Clatiei, cu mestesugiri si cu
vielesugari, s'atl dat ramas din toata legea Ord,
ca sa nu alba a mai pin pe calugari de la
Kceropotamo, unde este inchinatit mAnAstirea
Clatiea In veci luanduli-se $i dresele ceisi cAs-
tigase calugarii de la. sfIntul Ioan.
23). 7226. Ispisocul domnulul MihaT Ra-
covita Voevod intarind lui Andrei Pisar cu 0
bucatA de loc din locul domnesc.
24). 7226 Decheaivre 12. Ispisocul ace-
luiasi down MihaT Racovitil Voevod, asemenea
arAtand cA miluind pe Andrei Pisar cu o bu-
cata de loc, din locul domnesc din codrul El
uulut, sa Incepe hotarul acestuT be din virfu-
www.dacoromanica.ro
 280

dealuluY peste apa Vasluiului, unde &an fost im-

preunat alto hotare cu hotarul domnesc, si de
acolo la vale pe drumul Bejaniilor printre Ur-
eoaea mare si printre Ursoaea mica, si de a-
colo incungiurand tot loct.1 cu semne, cand v!-
ne la Poem!' CarnuluT, zice : pan unde se Im-
preuna hotarul cu mosia Carnului, si pan in
muchea dealuluT, ce se chiama Pic'orul Carnu-
lui, si de a cole drept in lungul b.otaruluT, din
muchea dealulul de la Lascu, tot pe zarea
dealulul in sus, pe piciorul Carnului pan la ca
pul hotarulul, de unde s'aii inceput intai.
25). 7254 Fevruar 25. Cirtea domnuld
loan NeculaT Voevod, cattA Moisi Cucoranul
biv vel pitar, si Simion Chescu uticar ca sä
hotarasca local Bogdaprostestilor, jaluind e ca
la hotarltura de la Mihai itqcov0 Voevod, ce
8'4 facut loculuT dat luT Andre Pisar din lo-
cut domnesc i t codritl E 1or, li s'ati impresu-
rat long lor, carne este de tinutul Vasluiulul.
26). 1708 Noemvrie. Dieata vorniculuT
lordache Roset prin care asedand cele dupa
savSrirea tea, zice : iar fiului mien 'to Stefan
las cu blagoslovenie PribestiT cu casele, cu mo-
rile si cu veciniT ce sunt la Iviircesti, asezatY a-
colo, si cu n3osiea ce am cumparat de la Da-
rie Stager, care si vad de moara si alte mosiT
carele sunt impregiurul case. cumparate, I pfoo,
27). 1765 Octombre. Izvodul de impa-
teala intro boeril RosatestT, frag find. raposa-
tuluY vornic Iordachi Roset, prin carele cand a-
rata mosiile ce s'an venit in partea loo-ofatuIa
Stefan Roset, zice : moefile ce suut 4-Idate la

www.dacoromanica.ro
 281

diata, d-sale vellogorat Stefan Roset, satul Pri-

besti la VasluT, cu mosiile ce aunt cumparate
imprejur, de la Daria Su !ger cu PopestiT, cu par-
te din Ciortesti si din Coropceni, si cu sire-
tile din fundul Crasnii, ce aunt de Falciti qi de
VasluT. Satul Tohatinu la Orheiti, satul Trifa-
utii cu locul tirguluT la Soroca, satul Toderestil 13.
Vasluiu, s'au dat d-sale din mijloc, pentru Po-
pestii ce ail exit rai. dupa dovezile ce ni- ati arhtat
d -JtiT vel logofat.
28). 1766 Iulie 11. Cartea domnnluT A-
lexandru Ghica Voevod data eguiuenului de
manastirea Galata, imputernicindu se a stapfitri
un lo:: de prisach ce este Ia t,inutul Vasluiului,
mai sus de manastirea Tris'iana prin Sacatu-
tura Carnului, pentru care are manastirea ve-
chi hrisoave de Ia Petru Voevod, ci p-ntra care
loc Toader v;inator domnesc si cu fratele sau
Andrei, au aratat un zapis vechiti din anii 7160
en cuprindere : ca as cumparat acel loc, stra-
mosul for Patrasc rotar, de la Kesarie, ce au
f2st egumen la Galata.
29). 7270 Octonovrie 17. Marturiea ho-
tarnich de la Sinon Chescu uricar, ruin care
arath zapisul ce an infhtosat Bagdaprostestil cel
mai sus numit, din 7160 de la Kesar'e ce au
fost vladi ht Gala' a, arAtand cX au stapinit
cu acel zapis acel loc mogul for Patrascul, si
fecioriT lui si ei piln acmu, fAcendu-s: cash, cu-
riititurT si poeni pe acel loc. Iar acmu s'ati scu-
lat un Ionica Bogdaproste si altii, sh le iea ca-
sele si flnatele lor, decT sh hothraste eh Bog-
daprostestii n'atl treaba la a cel loc de prisach,

www.dacoromanica.ro
 282

ca n'atl avut nicT o scrisoare la mana $i sunt

lacomY de pamanr, ttraturl, 5i cum au aratat ho-
tarnica loculuf Ga lattI, puind un bour Inteun
stejar la vadul vechiti, de acolo prin gura Ca
prei la alt bour in gura Caprti intr'alt stejar,
$i de aco'o la laurducu din gios iar s'au pus
alt stalp, apoi s'au pus o piatra hotar unde s'au
impreunat Vasluiul mic en cel mare, si de a-
colo In sus Vasiuiul eel mare pan In mosiea
Ducal, si de aiolo muchea In sus pang in vIrful
StraminosuluT la bourul Ducal, si de acolo in
apa VasluiuluT, i prod.
30). 1766. Cartea domnulul Alexandru
Ghica Voevod, data lui Ionia Bogrlaproste
mazil ot Vaslui5, ahoy fratl Ji neamurT a
luT, str6nepotii luT Stefan, ce all fost frate cu
lsac, siVs1 stapaneasea dreapta mosiea lor, toate,
partile ce ail in sat la Pocreaca ot Vasluii1,1
partile ce sunt de pe stramosul for Stefan, ce
ati fost frate cu Isac, Si a stramoaseI for Tu-
doreT femeea lui Isac, ca dupa ispisoace i za-
pise cc au de cumparatma sa ea de azecea.
31). 1777 Septembrie 22. Cartea domnu-
tuT Grigorie Alexandru Ghi .a Voevod, data
MagdalineT femeea DucaT, tipograful, intarind
stapInirea cI pre locul, din locul donmese, cu
carile domnul Ithal Racovita Voevod au mi-
luit pre Andrei Pisar, Si. prin care Joe prin zapisull
din 1754 l'au cumparat de la NeculaT feciorol
lui Andrei Pisar, aratand prin pomenita carte
Ji samnile aceluT loc.
32). 1811 Tillie 23. Cartea divanuluT cne-
jiel MoldoveT, extra Alexandru Ilrisoverghi du-

www.dacoromanica.ro
 283

pa jalba egumenului de Daum', ca sa hotarasea

un lac de prisaca, ce-1 are manastirea danie de
la Palm vames, etitorut manastirei, si Palm
Vail avut cumparat de la Miscu aprod, si se 1m-
presoara do catra Popesti si Po Team
33). 1811 Noemvrie 7. Instiintarea rapo-
satului Alexandru HrisovergW, cuprinsa cum
ca dupA cercetarea ce aa facut la feta lo-
cului, vaiindscrisorile mauastirei Dancul, a.
deca zapistil luY Grigorie Hermeziu de vinzare
catra Patrasc Miscu aprod, i intttritura dom-
nului Vasile Vodl, i lui Patrasc catra Paun
vames, si dania lul faun catra mAnAstire, au
cercetat si pe razasii de Popesti si Pocreaca,
ce scrisorl au pe acest loc, si ei zicend ca, scri-
sorile for date de catra, divan la d-lui vornicul
loan Tautu (Fiind paharnic), au aflat cä Locul a-
cesta de prisacl este nestApinit de catra nime,
incredintandu-se dintr'o scrisoare ce au gasit'o
1s mana for din 7235 Septembrie. 12, Intre care
se arata ca un Grigorie Mardari clucer, §i Gri-
gorie Cucoranu vornic de poarta, cu poronca
domneasca au Impaqit locul de cimp din mo-
siea Popes'il, dind atata logofatului Stefan Ro-
set, cat si razesilor, $i mai gins zice intru a-
.ceiaqi scrisoare asa ; bez loc ce ail ramas ne-
masurat pe de la dc-al de drum la Glad, alature
cu loc.ul manastirei, dind dreptate m.Lnastirei
Danculut ea sl-si stapineasca acel loc de prisaca.
34). 1813 Septembrie 28. Carton domnu-
1111 Scarlat Calimah Voevod catra sluga !nal-
timei sale Dimitrie Beldiman, vel vornic, cu-
prinzatoare ca luand domniea sa tire ca la
www.dacoromanica.ro
 284

mosiea Popestit sari Pocreaca tinutul Vasluiu-

luT, undo m'am aflat rinduit hotarnic loculut
manastirei latil, nste loeuitori de acolo Bog-
daprostestii, cu viclene chiputi numindu-se pe
sine mostenT, schimhand i numele semnelor
celor adevarat fireste, ce se cuprind in insusi
scrisorile acestei mosii, au cuprins si o bucata
mare de loc in codrul Esilor din locul slobod
domnesc ne dat nimarui. DecT sa se cerceteze
Cu arnAruntul si sa se aduca la divan pliroforie.
35). 1813 Noembre 27. Anaforaua veliti-
lor boeri de atunce, intArita si de fericitul in-
tru poroenire domnul Scarlat Calimah Voevod,
cuprinzAtoare ca vazind planul mosiei Popestii
gi scriiorile ce s'ar'i In(Atosat, &atl cunoscut ca
mal este loc slobod domnesc nedat nimarui.
Dar fiind cä numaT din planul acestel mosil
nu se poate lamuri cat este marimea loculuT
domnesc, se soeoteste de ca.tril boerii de Vas -
lul sa meargii rindui'ul hotarnic cu inginer de
iznoava la fata loculuT, si pe lane); trupul mo-
sieT Popectii sari Pocreaca, sa faclice si planul
megiesitelor mosit, si atunce se vor cerceta toate
si se vor instimta.
36). 1813 Dechembre 6. Cartea domnulut
Scarlat Alexandru Calimah Voevod, poronci-
toare (Arra rinduitul boer hotarnic, ca In cu-
prinderea povatuirel anaforalei velitilor boeri
din 1813 Noembre 27, sa mearg5 la stares lo-
culul cu ingineriul, si pe langa planul mosiei
Popestii sail Poereaca sa radice si planul me-
gietiitelor mosit.

www.dacoromanica.ro
 285

Prea Inaltate Doamne

Acestea hind scrisorile ate ni s'aU Infg.

to§at in original si in copil Incredintate, sat
a mosie Pooetif cat ki a mosiilor megie4ite,
carora In niulte rinduri facendu-le cercetare,
stapInirea neamulul Bogdaprrste§ti pe tot locul
insemnat pe harta inginereasca, s'au cunoscut
cu ra credinta, cacT inta pentru mosiea Po-
pefitii din obarsiea pAriului VasluiuluT, carile
dupa vechile ispisoace de la Alexandru Voda si
Bogdan Vodal se dovedeste luata de la Lupul
paharnic, pentru vino vatia luT, si data danie si
miluire sfintel mangstiri RI ea, prin care din
scrisorile for sa dovedeste iar ca au si stapI-
nit'o mginastirea peite soma de 83 de ani, si
dace din Intamplarile vremilor si razmeritile
ormate in pamIntul acest9, iara§i O. dovedeste
4.A manastirea §i-at pi erdut scrisorile, si pe lb.nga
scrisori si stapinirea de la o vreme in coace,
§i acesti BugdaprosteW le-aa luat dupa vrern
de la casa taposatului tefan Roset, cu care
scrisori neindestulandu-se pre cat loc cu ra
redinta stapinesc, Inehipuiriclup lor §i al doi-
le Popesti §i al doilea Trestiana langa Pribesti,
lipoi cu aceleasi scrisori a RIscru In urma do-
vedite, supt cuvint de impresurarea Popestilor
Riscii scestor poreclitl, an tras in a for sta.-
pinire si cel adevirat hotar a Popestilor Ri§cai,
ce par la anul 1812 cu impresurare se stapa-
nea de catra 'Ina $i altil, vrend acum a se ajuta
ca_ veehea stapanire, si cu zapisul acel ca din

www.dacoromanica.ro
 286

partea luT Grigorie Hermeziu din 7152 aratat

la No. 11, cum s'ar fi Imprumutat de la Isac
de PribestT cu 140 galbenl unguresti, si i-ar fi
dat la mfinlistirea Risca, de ar fi rascumpiirat
satul Popestii, vindut luT Isac de Grigorie Her-
mezin, si giupaneasa 10, din ispisocul de im-
parteara ce ar fi aratat de la Petru Voevod,
aceste puneri inainte din partea Bogdaprostes-
tilor nu an nici un razem. pentru den$ii, and
scrisorile marAstirei sa dovedesc perdute din
Intamplare, si cand eT luandn-le precum s'at
aratat; vor a se apara cu zapisul acel mincinos,
ca s'ar fi imprumutat Hermeziu de la Isac de
ar fi rascumpgirat satul PopestiT, de la mtings-
tirea Rasca, da(5, rnscumpararea HermeziuluT,.
imprumatarea lui de la Isac ar fi Post adeva-
rata, si vinzarea Hermeziului ciltra Isac de Pri-
bestI, si intAritura cumparaturei at- fi urmat pe
temeiul acestora, iar nu pre o hartie alcatuita.
intre d @nsiT cu viclesug, pentru mosiea Popestit
a mAndstireT, eand la acelasi down Vasile Voe-
vod sa giudecase, si dandu-se ramasi prin Her-
meziu, cum aratt ispisocul de giudecata a ace-
lueasI domn, ce este aratat la No. 10, si urmasir
stapanitori cu rfi credinta sub vicleana inchi-
pt ire adaugand la le n! ispisocu/ut domnuluI-
Vasile Voda, acel de venzare cAtrA Isac si fiind
din 7150, viind inaintea giudecalei cu Rhea,
7155 iiiraulcind un estu ca sä fie socotit, ea sd
fie mai in urma de eat Coate giudectuile ce as
urmat, precum mest viclesug la'murit sfi dove-
deqte din eorocul in original, a aceluiasT domn
Vasile Vodil, din let 7154- Noemvrie 3, aratat la

www.dacoromanica.ro
 -- 287
No. 13, prin care imputerniceste pe Patra§c
aprod ca sa aiba A soroci pre Grigorie Her-
meziu, pre popa Mateiti si Petrisor si pe !sac
de PribestT, sl sa aduca Isac si un ispisoc ce
scrie luT Isac de cumpArAtura silistii PopestiY,
.e l'ail cumparat de la Hertneziu, dupa care
soroc spre a nu li, se vadi viclesugurile in ur-
ma, viind intru invoire, precum din glAsuirea
scrisorei din 23 Ghenar, arAtata la No. 14 sa
adivereste. Iata ca insusT aceea Vasile Voda isi
cere inapol intaritura ce dedese luT Isac de Pri-
besti, pre satul Popestii, din capul paraului VaQ-
luiului, cad insusi pomenitul dome la pm]] 7151
giudecase pe Hermeziu cu calugaril de la Rasca,
si 11 di-Ouse remas pe Hermeziu, and acest
sat Popestii din obarsiea Vasluiului in stapA-
nirea manastirei, dupa is7isoacele pomertite a
domnilor Alexandru si Bogdan Voevod, ce le
ave w unce manastirea fata, apoi de undo mai
avea Hermeziu satul Popestii, ca sa vinda lul
Isac de Pribestl, din caiile se arata Bogdapros-
testil i rmasi. Drept aceea de la giudecata noa-
strA s'au g-,Asit cu cale ca manastirea Rasca
Ali is intru deplinA stapanire daniea sq, satul
Bopestii din obarsiea paraului Vaquiului, cu
tot hotarul pAna in varful Straminosului.
Asijdere si pentru locul ce se stapaneste
de manastirea Galata, matar ea numitul vechil
al "(Altai cu ispisocul luT Stefan Vocla insem.
nat la No. 1, dovedeste apa Vasluiului, si is-
pisoacele luT Petra si Duca VoevozT, argtate la
No. 4 i 16 dovedesc VasluefuluT ale carora o-
barsil cunt, pe adevgrat trupul Popestilor, danie

www.dacoromanica.ro
 e--- 288

m5nastirel Rasca, si ca manastirea Galata rita

s'au pus en stapanirea la locul ce stapaneste,
prin inchipuirea VasluetuluT acolo, si ca ce loc au
maT putut vinde surorile Lepului paharnic,
dintr'un hotar ce nu avea impartasire, de vre-
me ce Alexandru Voda, an luat in intreg satul
Popestii, cu toate hot2rele leiT, $i l'au dat la
manratirea Risca, de si are euvinte la aceste
zise a sale vechilul, dar si Galata are lute-
meere intaia ca acelas domn Petru Voevod cu
iipisoacele insemnate cu No. 5 si 6, prisaca ce
o cumpari Teodor Monah, o arata intre Vas-
luI si intro Vasluet, in piscul Cornilor ; si al-
doilea ca de vor fi si re.eute vinzatoarele suro-
r;le Lupulu: paharnic, vre un viclesug, bagen-
du-se In for strein, Galata nu se impiirtaseste
de acest viclesug, si pentru aceea se socoteste
de catril nol, daca si de caira milostivirea inal-
Ocuel tale, se va socoti de cuviinca 8a se inta-
reasca stapluirea Galetei pe locul eel din ye-
chin, si pana acum, an stapinit dupa hotarnica ce
are pe acel lo-, precum si pentru locul ce se stapi-
neste de ciltra dumneii comisoaca Zamfirita Mann,
sociea savirsitulur boeriu comis loan Roset, linga
PribestY, din locul domnesc poreclit de PopestY,
fiind ca serdarul Dimitrache loan, ce s'aa ara-
tat vechil din partea stapinird, se intemeiaza
prin insusi izvodul cel de impalleala, facuta in-
tre boerii fraci RostitestT, aratat la No. 27, ce
nice : satul TodirestiI la Vaslul s'au dat dumisale
logolatulur ,Stefan Roset, din mijloc, pentru Po
pestiT ce au exit rai, dupa dovezile ce au aratat
-d-lui vel logofat, care Intemeere a vechilului,
www.dacoromanica.ro
 289

,InOcar cO este In destul de puternica, insa §i

dumneii comisoaea fiind el an trimes respuns
la divan, a are si alter dovezi asupra loculuT
acestuia, si ca scrisorile avendu-le in Bucovina,
sa fie Ingaduita papa ce le va aduce.
De eiltra nol se socoteste, dacA $i de dila
inaltimea ta se gAseste Cu cal-, sl i se puie
Inca o vade de 6 luny, peste cat au avut mai
dinainte, cand atunce aducendu-¢I scrisorile, se
va cerceta de catra nol pricina loculul de Po-
pest; poteclitT de Hermezin, ce'l stApineste dum-
nraei, si prin osAbita anafora se va face cu-
noscut InaltimeT tale, sau si intru aceasta de
va fi mila InAltimel tale, aceasta cucoana fiind
vaduvii, el i se lese acel lot de linga PribestY,
ca un dar de la InAltimea ta. hr pentru cat
loc din virful dealului Straminosul, seninul fires;
si in gins, ce se stApinecte de cOtrA neamul
Bogdaprostestilor. cu urmasii lor, afarA de locul
mitingstireI Galata si Risca, ci afar de locul cg
-se stapineste de dumueaei comisoae, pe earile
it cere numitul vechil, ca din locul domnesc, co
anaforaua velitilor boerT, IntArita de fericitul
domn Scarlat Calimah Voevod, aratat la No.
5, gi nol intru asemine socotinta find, el stA-
panirea urmacilor din Agafiia, a vinzatorilor si
a cumpArAtorilor, se vede urmata cu rA credintii2
Are; titlu de adevArate scrisorT de danie dom-
nestY, sate cumplraturY, numindu-se and_ ca n4te
mosteni din Hermeziu, cgnd ca piste urmatA
-din Isac, de PribestT, cu 1ntOritura ce prin
viclequg cg.F;tigata de la Vasile Voda, §i pen.
VOLUMUL XX DIN IIRICARII, C. 19.
www.dacoromanica.ro
 290

tru cA locul acesta pe carile Bogdaproste§tit

cu ra credintit ci -au !rains stapinirea, este drept
domnesc §i sunt aeolisitori, sa mArturise§te in-
destul §i prin celelalte dovezi. Dar nu mai
putin §i prin ispisoacele lul MihaT Racovitit
Voevod, aratat la No. 23 §i 24, intarind lui
Andrei Pisariul din locul "domnesc, acea bucata,
de loe, adeca schitul Ducal prin samnile cele
arlitate anume ; aseminea i din marturiea hotar-
nica a luT Simion Ke§cu uricar, pe acel loc
al Gala-tii, se dovede§te ca ace§tI Bogdapros-
tevl, sunt ni§te a colisitori lacomi de pamInt, vi
ca n'atl treaba la acel loc, §i cA n'ati avut acri-
soare la mina.
Pe care loc domnesc dupa vechiul obiceia
al pamentului, de vreme ce s'ail dovedit ca nea-
mul Bogdaprostescil stapinete, cu ra credino,
unitT find §i noY cu socotinta boerilor, aratatA
la anaforaua de la 1813, am giudecat ca cu
drept cuvint este sa se iea pe sama domniel,
ca un pament domnesc dovedit, ci pe neamul
Bogdapioste§tilor cu top al lor, cu totul sa se
izbandeasca din stiptnirea acestuT loc, supuin-
du-se intru toate ponturile doroneqtY, ci obice-
iurile pAmentuluY, ca tii toll ceialaltT lacuitorl
al jariY, luandu-se de la dineit pre linga stapl-
nirea ce au avut, c1 toate scrisorile vechi §i nouk
mat ale manastirel Ri§ca, cat §i acele ce prin,
vicle§ug, s'ari facut de extra neamul lor, §i de
catrit dinri, din care scrisorl cat vor 5 glasui-
toare pre doveditul sat Poperii, din °billies
piraului VasluiuluT, sa se dea la manistirea
Ripe, ca pe dreptatea documenturilor sale, pe
www.dacoromanica.ro
 291 r-
dreapt6. daniea sa, impreunii ti cu bucata acea
de loc care de catra domnul Duca VodA, prin
nestiintg, s'ail fost dat danie la manlstirea Dan-.
cul, din drept hotarul acestui sat Popestii, ce
atunci poftit fiind sa socotea a fi loc domnesc,
caci chip& cartea de giudecata a domnului Mi-
hai Racovita Voevod, a preosfintitului mitro-
polit.Ghedeoan, si a boerilor sfatului domnie(
sale, de atunce, insemnatil cu No. 22, facutA pe
hotgzirea pravilelor, care zic: .Daniile ce se
vor da la sfintele biserici nu se pot lua nici
odinioarii, de unde sari Inchinat, nici de ,catra
acel ce le-au dat, nici de catra a1 RYA. Mii-
nAstirea Dancul nu poate cinea mai mult in
stgpinire aceastA bucata. de loc, de vreme ce au
fost ruptar din hotarul Popestilor, ce era dat
danie mai dinainte la mfinastirea Risca, luau-
du-se de la Dancul pi toate scrisorile ce pri-
vesc pe acest loc, ci sa se dea la mAntistirea
Rica, spre a se intregi satul Popestil din o-
barsiea plraulul VaaluiuluT, daniea acestil ma-
nastiri Ricca, cu toate hotarele lui, precum au
fost din vechin, dar celelalte scrisori toate ci-
te privesc pe locul devedit domnesc, ce sa stri-
pineste cu ra credintil de catra Bogdapratesti,
sa se iea impreuna cu tot locul acesta de la
&MOT, pe sama stapinirei ca de la niste acoli-
sitori si vicleni dovagii. Aceasta este socotin-
ta noastra, iar cea desavirsita hothire a se
da de tetra ingitimea ta.
1825. Veniamin mitropolit Moldovei, Teo-
dor Bals vel logorat, Andronachi Donici vel lo-

www.dacoromanica.ro
 292 --
goat, Costantin Aslan vel vornic, loan Gre-
cianu vel vornic.
Aceasta anafora am capatat'o spre publicare.
Th. C.
NO1 WAN SANDU STURZA VOEVOD.
Cu. mila /uY Duinnezeil donin tiirir Moldavia.

Dupa nemultamirea ce ait aratat acest

neam de oameni, poreclita BogdaprostestiT, cu
at lor, asupra socotinIel cuprinse prin anafora-
ua aceasta, poroncit'am de s'ail Infatosat §i la
domnescul nostru divan, §i a tot sfatul pe a-
tuAndourt par ile, cu toate scrisorile ce aLl avut,
dupa a carom cetire privincl si starea loculut
radicat in plan geometricesc, am intrat si In
sus1 doinniea mea, in cea mai pAtrunzatoare
cercetare, cu toata scumpatateaf, ca sA putem
dovedi cuvintul nemullAmirei lor, ,Si am vAzut
fara osAbire tot acele respunsuri la dInsii, ca-
rile s'afi aratat §i in cercetarea preosfincitulul
mitropolit, si a dumisale boerilor, vrond a
se agiuta cu dovezile aratate din partea lor, eh
adeca hotarul mosid Pope§tiT a, numitel ma.
nastiri, l'ar cuprinde in stapinirea lor cu o xas.
-cumparatura a unul Grigorie Hermeziu, si cu
vinzarea cuprtnsa prin ispisocul ce afi aratat
din 7150, de la domnul Vasil Veda, catrA un
Isac din Pribecai ImpreunA cu celalalt loc, In
pricina ce le-ar fi lor de movenire de la acel
Isac, din PribestY, pe aceste dovezT au stAtut tot
temeiul lor, pentru ca cu adevarat n'au avut

www.dacoromanica.ro
 -- 293
alts indreptare la aceasta, dar apoi dupd indes-
tule cercetari ce am fAcut si not acestor }arta,
din Insusi a lor rostire, am vilzut dfirmat tot
razimul lor. lntaia ca acea scrisoare a- lui Gri-
gorie Hermeziu ce Wail vdzut din 7152, pe ca-
re o numesc ei a fi de rdscurnpAratoarea Popes-
tilor, are curatA inOlegere numal adiverind ca
s'ar fi imprumutat cu 140 galbeni, de la lsac,
din Pribesti, si ca sa alba ai tine satul Pope-
stiI ce l'ar fi rascumparat, par ti va da banii ;
aceasta scrisoare nu poate face dovada pentru a-
ceea, ce insusi marturiseste in favorul lor,
daca nu este giudecatA domneasca de rLcum-
pdrarea acelui sat, sat zapis de venzare din
partea md.raistireY, ramble ca o hArtie netreb-
pica, fard de nici o credintd. Al 2-lea cerce-
tand temeiurile ce mai aye, si prin ispisocul
de vanclarea Popestilor, cdtrd Isac de Pribesti-,
numal ca sa-si cActige documenturi asupra
acestel mosiT, pe pamint strein, a cdrora vi-
clesug, se descopere mai intiu din insust gld-
suirea acestor hArtil, pentru ca prin acea scri-
soare de imprumatare de bard a Hermeziulni,
insusi mArturise.te ca ar fi rascumparat satul
Popestil, de la mdnastire, adecd insusi dand in-
Vilegere ca manAstirea au avut acest sat, si
el Pail rascurapdrat ; prin ispisocul ardtat zice:
de altfel cA aceat sat Popestil l'ar fi avut
femeea Jul Candachiea de impArteald, din
ispisocul de la Petru vodd. lata cu ciit de
mare de8coperire sA vAdeste acest vicleog,
cA daca Hermeziu ar fi avut acel ispisoc de
la Petru voevod, neapArat ca densuf s'ar fi
www.dacoromanica.ro
 294

indreptat la giudecata domnului Vasile vod5,

cu rognastirea Rasca, c5nd s'aii cunoscut de a,
colisitor de acea mosie, si n'ar fi mai trebuit
sa rascumpere pe acea movie. Al 3-lea pentru
acest viclesug urmat prin aceste hartil, de Her-
meziu, si cu Inc de Pribesti, a m luat si alta
descoperire din dovezile insemnate, pentru el
la 7154 se vad trasi in giudecatg. pe Herme-
ziu si pe lsac, cu carte de soroc a domnulul
Vasile voda, dupa jalba unui Patrasc aprod, ce
cumpgrase loc de prisaci de la Hermeziu, cu
zapis aratat din 7154, poroncindu-i lui lsac de
Pribecti, prin acea carte de soroc, A aducil si
ispisocul Popestilor ; pricina fiind ca acel Her-
meziu mai inaintea de v1nzarea Popestilor, au
fost vindut acel loc de prisaca lui Patrasc a-
produ, si pe urma impreuna cu Popestii, l'au yen-
dut acel loc de prisaca si lui lsac de Pribesti,
cum dovedeste ispisocul aratat din 7150, si
pentru aceea se galcevea amandoi cumparatorii
acelui loc. de prisacil, insa sa vede ca n'at exit
in giudecata, ci au facut inscris invoia1 A. care
este atatata la No.14, sa stapaneasca Patrasc
aprod acel loc de prisaca ; dinteaceasta invoiala
854 descopere si mai rnult viclesug, urmat cu
facerea acelui hrisov de venzarea Popestiior, cacti
nici o pricing, alta n'aii mai silk pe Isac de
Pribesti, sa piarda acel loc de prisaca, din cu-
prinsul ispisocului aratat, ci numai ca sa nu
iasa la iveala, acel ispisoc carile prin sorocul
aratat se cere de domnul Vasile vocla, temen-
du-se ca sa nu se vadeasca viclesugul urmat
cu facerea acelui ispisoc, pentru ca era apropieta
www.dacoromanica.ro
 295
de cand se giudeca cu manastirea, pentru satul
Popestif, ca pre un acolisitor, iara domnul Va-
sile vocla i-au dat ramasi, iar acel viclesug cu
care as apucat acel ispisoc pe pamant strain,
-Pau mestesugit inseland domniea intru acest
( hip, Ca adeca acel sat Pope4tiT, l'ar fi avut de
impaileala din ispisocul de la domnul Petru
voda, cum s'au aratat, Cara EA pomeneasca de
giudecata ce at avut cu manastirea Rases, sau
ca Fail rascumparat precum marturiseste prin
scrisoarea ce s'ati aratat, si cu acest chip au
viclenit domniea, de au apucat acel ispisoe al-
crituit intre dinsii, adeca unul vanzind acel sat si
altul cumparand, ca sa apuce document De pa.-
mint strain, si iatii ca o scrisoare pe alta A.
marturisaste si rernane cazut si acest ispisoc din
toata credinta lui, ca o hartie cu insalkciune
data, care viclesug si insua Bogdaprostestii l'au
ai cunoscut, dupa vreme, si l'au maY adaos
ti el, cu plastografiea ce au facut velea-
tului acestui, ispisoc inmultindu i vremea, si fa-
cendu-1 in urma giudecatilor urmate, cum si
discopere din soroc si invoiala insemnata, pre-
cum se arata pre larg prin anafora, si pre a-
cest putred si nedrept temeiu, au stiltut acea
cumparatura a lui lsac de Prioesti, pe satul Po-
pestii a manastirei Rasca, precum si acesti Bog-
daprostesti in temeindu-se pe a ceste nedrepte
lucrari, raman cazuti din toata dreptatea, nu
numai ei, qi on care altii, de se vor fi facut, si
niscai rasluiri acestui pamant, pe temeiul acestor
viclene scrisori, si on ce Bail pe vinzare s'au
frhimburi si hotarituri lucrate in numele lor,

www.dacoromanica.ro
 296

reman surpate, fiind pe nedrept cuvint lucrate,

iar chipul cu care acest neam de oameni au
intins a 1.)r stapanire, pe drept parnantul dom-
nesc, este acesta, ca dupit ce scriiorile numi -
tel manastiri s'au rAzletit de la casa raposatu-
lui logofat tefan'ca Roset, precum se arata
prin anafora, i ai pus stapinire pe numita mo-
qie PopeviT, au poreclit §i locul domnesc Po-
pe§tiY si Trestieana, §i Pocreaca, adectt o parte
din captitul din gios Popestil, Si mijlocul luT pan
la hotarul Popetilor manastirei, l'att poreclit
Trestieana §i Pocreaca, care urmare este prea
adevarati cunoscuta dintr'aceasta. Intaiti eg, In
manile for nu Blatt vazut alte hank lucrate, de
cat numal Pope§tii manastirel, pe care din vrem1
In vreml ail pandit nedreptul chi? 41: Inteme-
ia vecirtica stApInire. 2, Pentru ea accst Andre
Pisar pe o parte de locul domnesc de care vi-
derat stt discopere ca an mal remas loc domnesc_
3, De la ispisocul domnului Vasile VodA cuprin-
zator de giudecata mlnastiref Rica, cu ace!
Hermeziu,. eand s'att cunoscut de aolisitor de-
Pope§tii mAnastiref §i panfi la ispisoacel9 donmu-
lul Racovip Voevod se vad trecuti 75 de ani,
In care vreml acest parnent au lost cunoscut dom-
nesc, precum domntil Racovita Voevod marturi-
seste, §i viderat se descopere ca Isar de Pribe§t4
de si luase cu viclequg stapinire pe mofpea ma-
nttstirei, dar pe acest pament domnesc nail cu-
tezat, Sntru acea vreme a se arata cu stapi-
nire pe densui, fiind cä neaparat era cunos-
cut domnesc, pentru ra luirile ce cu danie se.
Meuse din marimea acestul loe, catrA numitele

www.dacoromanica.ro
 297

rnanAstiri. 4, VAditfi §i alts descoperire pentru

acest pamant domnese de la impgrteala Rosa-
testilor, aratat din 1765, prin care in A.14 Ro-
sAte§tii aces ce apucase a lua stApinire pe partt
de Popesti, mArturisese ca au e§it rai. Iata n'aii
fost alts pricing de ail e§it Popestii rli. de cat
numai ca de la ispisoacrle domnulul Racovitil
Voevod, prin care se marturiseste acest pAmint
domnesc, §i Fang la imparteala Rosgtestilor, se
vAd trecuti numaT 47 de ani, §i negresit aceasta
i -at impedecat de a stApani acest pamant,_
opriti bind de domnie, §i dacA domniea In ur-
mA l'ar fi dat orY Rosate,tilor, on acestui !learn,
de oameni, ar 6 aratat acum documenturi dom-
ne§ti, precum megiesii Infat.osazA acum danil
doronesti de miluire, dupti care aceste Intim-
pingri vazendu-se Bogdaprostestii fgrA mai
mult cuvtnt altul, au adaus a zice ca eT ar fici
avut scrisorT cuprinzatoare pe tot aeel pament,
§i ca din Intamolarile vremilor s'ar fi perdu+,
care punere inainte a lor, malt malt sluj4te de
agiut or la aceara pentru adesele schimbgri a
domnilor, Ca prifacerea domniilor cu departarea
lgcuintei, domniile scliimbate precum este stiut,
qi mai ales domniea agiutandu-se cu feliuri-
mile IntamplArilor la aceasta, cu carile mai
mult s'atl mantuit, de cat a lor locuinta ce au
fost nedepartata d3 aice, din tail, Si Intru a-
ceste prilegiuri at putut sA-§1. InchipuiascA
on ce uneltirl §i docurnenturi spie apucarea
dreptului omant domnesc, precum de pilda
Indestul s'ati descoperit din viclesugul neamu-
lui lor, si a lor, cu nedreapta stapanire ce

www.dacoromanica.ro
 = 298
au fust apu cat pe piimantul nurnitei manas-
tirT Ricca ; dar cu toate aceste am vazut lndes-
tura descoperire si la aceasta punere inain-
te a lor, ca eT n'ai1 avut nicT un fel de docu-
mente, nici asupra acestul pamant domnesc, pre-
cum se dovedeste. In tait din cartea de giude-
call a domnului Vasile Voda aratata, la No. 8,
ce dä stapinitorilor de Pribesti rand se galce-
yea Grigorie Hermeziu, vrend a'sT intemeia sat-
pinirea pe o bucata de loc de Pribesti, cu nu-
me de Popesti, and nu numai ca &at aratat
nicT un fel de document asupra cerereT luT, dar
mai ales domuiea 11 defaima, ca rate ats grait
au lost in desert. 2). Dupa danie asemenea sa
acolisaste vrand sa's1 Intemeeze stapinirea pe o
bucata de loc de Pribesti cu numele Popestilor
mlinastireT Ricca, si iarasT n'an aratat aid un
document, rand si atunce cu giudecata dom-
nului Vasile Voda, ariltbta la No. JO, se da ra-
mas ca pe un acolisitor. 3). Si in vinzarea ce
face aceluT loc de prisaca catra acel Patrasc
aprod, zapisul s'ao aratat la No. 7, iarAsT nu
arata de unde are acel loo, si cu ce dreptatl
11 vinde, jar maT ales la hotarltura ChesculuT
uriear, arittata din 7270, sä si defaimk pe Bog-
daprostesti, ocarand lacomia for de pamant
strein, ca nail aratat nici un fel de scrisoare,
dupa oe Insfirsit teat vitzut si la aceasta punere
inaiute a for cu totul darmati, atS vrut a sa agiu-
ta cu invechita stapinire, dar si aceasta pune-
re inainte a for este surpatii de hotUrirea pra-
vilelor si obiceiul pArnantului, care dupa o tre-
cere de vreme, stApinirea cu viclesug si ra cre-
www.dacoromanica.ro
 299

dintA, apucata pe pamant strain nu o statorni-

ceste ptecum pravilele imparatesti tomul al
6-lea, cartea 5, titlu 14 si 15 zic asa : acel ce
stapInind va lua venitul de lucru strain, nu are
paragrafie a 30 si a 40 ani, nicI poate sa c-
rate a lui dreapta. staptnire. Cap. al 2 fila a
619, daca vre unul fara de rusine va Incepe a
lua venitul de pe lucru strain, nu poate nici o
data cu cuvint ca va fi luat venitul atata vre-
me sa stapIneasca nici titlu de adevarat stapin,
nu poate sal): face fiind ca nimenI nu poate
schimba de la sine titlu, numaY pentru ca Wail
luat venitul. larasf acolo titlu al 2 cap. a 6
fila 602, a-..el ce cu ra credinta stapinind, va
ha venitul nu poate cu tiecerea vremiY sa sta.
pIneascal cad urmasii lui luand venitul, tot de
pe acel lucru chiar fiind si cu buna credinta,
pentru gresala stapinirei numaT cu singura PI-
/Jere nu poate sa stapineasca, iarasi acolo titlu
I cap. 3 fila 614, lucru domnesc nu poate cu
cuvint ca ail hat venitul atata vreme sa sta-
pineasca ; capal 2 fata tot aceia : i;i asa vazendu-se
lnchisT din tot cuvintul, si insusi cunoscend ur-
marea dreptatei, an cerut rugandu-se O. li se
dea danie o bucata de be pentru easele lor,
ded pentru pa mantul domnesc ce cu poreclit
nume, ci, pravilile fiind cu multi"' detgiimare, in -
franeaza si ocarasc viclesugul, pentru aceasta
in puterea pravililor, giudecand cu tot sfatul
nostru am unit $i a noastra socotinta cu a
vrocatohuluT nostru Calirnah Voevod, cuprinsa
pr:n anaforaua de la anul 1813, intarita de
catra domniea sa, units si socotinta cuprinsA
www.dacoromanica.ro
 300

si prin aceasta anafora, si s'au luat tot acel

pamint pe sama domniei. Asemenea si pentru
pamantul manastire Risca, de s'au si stall:412ft
cu numele PopestiT, dar dupa tnultele Impre-
giurttri a ne statornicier vremilor, a schimbarei
egumenilor din vremI in vremi, lipsita fiind
manastirea si de scrisorile acesteT mosii, si in
mijloc fiind lucrat qi viclesugul cum s'au ara-
tat, iarasi dupa a pravilelor botarare, giude-
cand cu tot sfatul nostru intarim stapa-
neasca nurnita mAnastire nesuparata mai milk,
si acest neam de oamenC destul este sa se
mulpmeascii cu venitul luat de pe acest pa-
mint, a loculur domnesc si a manastire Risca
pan scum, iar pentru Reek 2 bucati de loc
stapanite de manastirea Dancul si Galata, pen-
tru carile prin anafora sa arata cu deosebire,
adeca pamantul stapanit de mXullstirea Dancul
sa se intoarca spre implinirea dania acelul
ctitor a manastirel Risen, domnul Alexandra
vodA, iar pamantul stapanit de Galata, de le
va cerceta ispisoacele Gfilatil din trupul Popes-
filar manastirea Risca de se va socoti de gil-
decata noastrg, BA se lase stapanirea Gfilatii, la
aceasta cercetand si not mar ales pentru ma-
nastirea Galata o vedem pravalita fn multe
rasturnari, care sa va rasa in locul ce'si are sta.-
panirea, nu are nici un titlu de dreptate, ne a-
vend cu ce se intemeia pentru ispisoacele dom-
nuluT Petru voda, 1Y dau dreptati sa stapaneasca
acel loc de prisaca In trupul Popestilor, unde
pe acel loc urmeaza glasuirea lor, doveditA cu
cele mai vechi ispisoace a domnulul Stefan
www.dacoromanica.ro
 301

voda ci Petru voevozT, din 7011 si din 7091,

apoi iarAsi de a i se statornici stApanirea in
trupul Popestilor, unde scriu acele ispisoace,
nici de cum nu se poate, cad ca cu toate cA
cu lndestule prihanirl sä surpa acele vInzari
facute card monahul Teodor, fiiud pe panian-
tul mAnastirei Risca, cum se arata prin ana-
fora, dar la aceasta avem de temeiti si giude-
cata domniei sale Racovila vodA, cu mitropo-
litul tarii, si a boerilor sfatului domniei sale, de
atunce, ce fac pentru acel loc stapanit de ma-
nastirea Dancul, din trupul Popestilor, ce este
arAtat la No. 22 intemeiata pe hotruirea pravilelor
ra daniile ce se dau la sfintele biserici, nu se
pot lua de unde s'au inchinat, nici de cats acel
ce le-au dat, nici de catra alcii, $i asa daca
aceasta hotarAre si atunce ci acum, s'au adus
is socotinta cuprinsa ci prin anaforaua aceasta,
pentru manastirea Dancul sa vede locul ma-
nastirea Risca, apoi not nu putem a preface a-
cele dreptati hotArate de pravile, carile fare cat
de putinA abatere tot aceeasi intindere au, si
catra manastirea Galata. pentru ca ispisoacele
ce are, cer impartasire din pAcuantul Popes-
tilor, manastirea Ricca pe pamantul strain cum
s'au aratat, ci pe temeiul pravilelor $i a giu-
decateT urmate pentru manastirea Dancul, a
noastra socotint.a unim sa fie si pentru manas-
tirea Galata, si hot,IrAm ca manastirea Rica
ad-si Tea Intru depliuA Intregime numita mosie,
dupa hrisoavele de miluire ce are de la vechiul
eT ctitor, si manastirea Galata sa se multa-
meascA cu venitul luat de pe acel loc, stapanit
cu ra credinta.
www.dacoromanica.ro
 302

Iar pentru pricina ce urmeazA cu dum-

neii comisoaia Zamfira Manu, se va urma
si aceasta la vadeaua de 6 luny de zile, ca sn's1
ponta aduce scrisorile cum se arata prin anafo-
ra, pentru ca sa nu-i rAmae cuvint cA s'ar fi,
asuprit Intru acest chip. Cu tot sfatul nostru
giudecand hotArim gi poruncim d-sale vel logo-
fat de tara de gios, ca sa se raDduiascA i bo-
ar hotarnic la starea loculul, sa deosebiasea lo-
cul domnesc de a mansard Ri"ca, pAin in Stra-
minosul cum se arta, cum $i impregiur despret
toate pArtile, statornicind si bolovanl hotara ca
in veci sa rAmae sfArsite pricinile a ceste, yi a-
ceasta pars nicT odinioara sa nu se maT saute,
precum hotAram gi intArim anaforaua aceasta,
cu a noastrA domneasca iscalitura 11 pecete.
1825 Ghenar 10.
Noi loan Sandu Sturza Voevod.
(L P.)
Asian vtori logofAt ocitoh.
Acest hrisov mi s'ail dat sere publicare Th. C.

Adevaratul sfetaie a !Natalia Catra cinstitul VI evghenist

lop Baiter tadatorlret vitelui
precedent divanulut Cnejlel idol-
dorsi Cava ler.
divan al abide:AT AdunarT
No. 955
&Vow:Is 23 Egli. anal 1823.

Domnul deplin inputernicitul prezident

divaourilor, fiind ea an urmat indestule jalobe-
a feliurite fie atingatoare de hotArarele date
de cAtrA domnii aceoit de pre urma, ati adult

www.dacoromanica.ro
 -303 --
aceasta la stiinta insug domnului Imparatn..
Imparateasca sa mArire cercetand impregiura-
rile pe care at fost intemeiate jalbele, inaltul
an bine voit a poronci ca acele hotlriri de
giudecap a domnilor acelora de pe urma, $i in
care ei s'au departat de forma legiuita in pa-
mantul acrsta, sa se pue in toata vremea afla-
rii ostilor Rosienesti, in provinciile aceste, unet
de iznoava cercetari iar acele hotadri, unde o
asfimine forma s'atl pgzit intocmai vor ram'a-
ne ne atinse. 0 asemenea inalta voe, eu o fan
cunoscutit cinstitului si evghenist divan al, ob-
stestil AdunArl, pentru intocmai 1;4i neapArat din
partea sa lntru aceasta urmare.
Hind dRr ca o asemenea pricina de la
comitetul de mai inainte s'au dat la divan,.
apoi eu Bacot de trebuin0 ca el despfirtind cu
cea mai mare scumpatate acele pricini, care sa
vor dovedi ca nu au forma cuviincioasa, $i a-
samine en legiuirea arAtata mai sus, art Intre
precum si in acele pricini care $i de acum
vor urma din partea jfiluitorilor, In cercetarea
si 11(301-area for du pa pravilele loculul, arAtand
prin fiecte care hotArAre In ce anume nu s'au pAzit
formele, care supthl pricina unel de iznoava
cercetari, pe 11110' aceasta eu mai adaog ca
toate pricinile aratate la cercetarea ce se va
face acum, sa fie In aceeasi fiinA, In care an
fost la cea de pe urma hotarare mai Inaintea
fostulul damn Sturza.
(Iscalit) Minciachi
* *
*

www.dacoromanica.ro
 -304 --
Titlul 22 cap. 16. Dacit cineva se va dovedi cit a-
ducind marturl minciunool an fost ciotigat giudecata, nu
numaT acea giudecata nu se tine in smog., dar of el se
pedepseote oi marturif.
Titlul 22 cap. 4. Marturil minciunool sit se pe-
depseasa de cittrit stapinire veghindu-se, cum oi cal
ce aunt puoi inadins, oi &Ica acel ce an suferit pira
va cere cheltueala pe lingN, pedeapsit, vor plati oi chel-
tueala.
Titlul 4 cap. 4. ParAtul are voe a Indatori pe pa..
rio, ea HA dovedeascl toate vinovatiile cu care l'au pa-
r% cicl tritg1ndu-se in Mull ci ne dovedind, pravile,
11 Infrineazti, pre pirio.

Acest document impreuntt cu notitile juridioe

le'am eitpittat spre publicare Th. C.
NW !DAN NECULAI VOEVOD
Bojio Milosti Gospoder Zemli Moldovscot.

Scriem domnia mea In boiarii nostri Va-

silie Adam postelnicel, i Vasilie Burghelus me-
delnicer. Facem scire ca aice la domnia meg
avend giudecatg, (Etta lonitg, Ghibanul si varu-
sail Axinte si alp trali. vi raze.7X a for din sat,
din Deleni, de pe4tlan, of Vinutul FalciuluY, cu
loan Darie vi cu Gligorie Badros, tot de acolo
din Delani, zicend. Ionita Ghibanul si v6rul
-seu Axintie, c5 avond eX un loc de prisacl a-
colo in Dereni, facut de &kik din pAdurea In-
treaga, find movie nealeasJ, an Jasat pe un
loan Bejanarul de Iv-au pus stuyli, sa le dee
dijma dup. obicei0; iar Ion Dade vi cu Gli-
-gorie Bildros, au mersu in tArica for tv-au luat
.dijma, zicend ca este mosie nealea,a, acolo In
www.dacoromanica.ro
 305

padure, iar in vatra satului ar fi aleasa numal

,campu, si la padure ar fi nealeasa; osebit zi-
sera Iinica Ghibanul si cu varul seu Axinte,
ea Inca s'ar fi sculat Ion Darie vi cu Bildros
.,i §-ar fi dus mascurii for la jir, Intr'o padure
pe mNia Zgurei, tot acolo la Falciu, iar lonita
Ghibanul si cu varul sau Axititie ar fi ut'i un
mascur a lui Darie, vi acolo zisera ea ar ave
vi Dade movie.
Pentru care lath' ca va scriem, sal che-
maV pe toti fats, vi sa le luatT sama en buna
dreptate, vi pentra mosia din Deleni, de 's'a
afla ea nu este aleasa la padure, vi de s-a do-
vedi Pa acel 10,3 de prisaca l'au facut loniO,
Ghibanul, cu varul seu Axintie din padure In-
treaga, v -au pus ei pe acel Bejannriu Ion de
au viniit stupi, acolo intr'acel loc de nrisaca,
sa le dea pace Ion Darie si Gligorie Badros,
ca sa,'vi faca vi ei din padure loc de prisaca,
uncle le-ar fi voiea lor, find movie nealeasa.
Asijderea vi penttu mascurul ce au ucis
Ionia Ghibanul, a 10 lonita Dade din padure,
de pe movia Zgurei, de s-ar afla ca Ware movie
acolo Ion Dade, sä ramie pagubas ; numai se
socotiti a cuT rnascuri ar fi mai fost sail In-
toarca unul altuia ; iar de s-ar afla ca are
movie acolo in padure in Zgura vi Ion Daniel
atunce sa pliniti mascurul de la Ion Ghibanul,
dupa cum iar fi fost precul, si cum va fi mai
drept, si s-a dovedi, acolo sa-I giudecatT, si
sa-i a§ezati pentru toate, si sa dati marturie la
voLubrui. xx DIN URICAR. C. 20

www.dacoromanica.ro
 306
care parte s-a cadea, ca de s-ar mal trage la
Divan, sä avem stire.
U veleat 7253 (1745) Ghenar 12.
(L. P. marl)
V el Logofat.
Acest hrisov in original este in proprietatea mea.
Th. C.

Lamurire despre satul Popestfi, linutul Vasluiulul.

La cuvIntul ce se zice ca ispiso uI lui

Alexandi u voevod, 7068, arata satul Popestii
In obArsiea Vasluiulul, cu manastirea Trestiana,
cu moara Inteacelasi plrau, cu prisAcile si cu
poerile, care mosie au fost a Lupulul paharnic,
feciorul DionisieY cAlugAritei, nepot Tautului,
care au perit intru vinovaTiile lui cu ItitiT, si
mosiea o face danie la manastirea Risco, jar
hotarul sa fie de toate pArtile pe unde s'au a-
pucat ain vechiii.
Bogdan voevod, 7078, Intru aceeast cu-
prindere IntAreste stApInirea manAstirei Rica
pe satul Popestit
Petru voevod, zice : ca Agafiea, fata Hu-
huleoaei, calugariteT Dionisiel, nepoata lui Toa-
der pisar, si stranepoata Tautului logorat, an
vmndut lui Toader monahul o prisaca veche
care este In piseul Cornilor, Intre Vasluiti si
intre Vasluet, pAna In vIrful SacAturell si cu
al doilea SacAturN7 qi din apa VasluiuluT mare,
cu loc de moara pan la Straminosul.

www.dacoromanica.ro
 307

Tot acela§ domn la 7095 Maifi 8, Intg-

reste vinzarea a surord Agafiel Maxinesei, tot
pe acela§I loc de prisacg.
* *

Temeiul este ca aceasta mosie Bind cua

mai sus pe vale si pirlul VasluiuluT, adeca din
hotarnl Pribestilor Si pan in obfirsiea Vasluiu-
luY, precum ispisoacele o aratg, iar silistea lia-
tuluT au lost $i este f;S iastfizT la capfitul din
gio nogg Pribesti, pi alp ne maT fiind alts
mo§ie mai sus pe aceasta vale, §i nicT alt sat,
i s'au zis din obarsiea VasluiuluT, iar in obar§ie
au fost codru: teruelfi Si cite o poiana pe alo-
curea, In care codrn acum de vr'o 25 sau 30'
de anI, s'au pripasit §i s'au asezat ni§te oamenl
strainT, rare au stricat tot codrul §i tot eT §rau
fgcut acolo ii bisericg, numindu-se Poenile,
pe care sat si biserica acum rau tfilcuindu-se,
sit prepune a fi satul Pope§tiY, si manastirea
Trestiana, lucrare cu totul in potriva adevAru-
luT, cad la aceasta se poate discoperi ade-
vgrul de la Insu§i oamenii acel ce au tfiet co-
drul, si an fficut biserica, cum §i pentru taerea
LupuluT paharnic, nu ca doar au fost hain, ci
o inttmplare Ali% de ni.cI o vinovfitie. Intr'acea
vreme Alexandru voevod, afar de altii ce au
perit, au omorit 47 de boeri, §i averea luT nu
se cadea a se lua la maria sa. Cum §i pentru,
marimea mo§id este ca atunce la rarimea noro-
dului, cat pentru un Tautul logdat este putin _

www.dacoromanica.ro
 308

lucru, iar acum la desimea noroduluI sa pare

a fi mare movie.
Aceastg, insemnare mi s'au dat spre publicare.
Th. C.

Firman impArAtesc de a nu se mai fabrica horilca

in Moldova.

IntAiule al stapinitorilor al neamului gre-

cesc (?) Ccnstantin Zade Alexandru Voevod.
Agiungend aceasta impiirateasch Malta po-
ronc5, stiut sa fie ca pre Mahn]. §i vecini-
cul met devlet find legat qi alcatuit la orin-
duelile pravilel, sa cuvine negresit a se face hi-
area a minte in partile ImparAte§tel mele stA-
pinirT, intai din partea ImparAtieT mele, iar du-
pa aceasta §i despre orinduitil de ImparAtiea
rues, giudecatorY si stApinitort, ca sa se urmeze
lucrarea celor riacluite vi cuviincioase, a se de-
parta, oprindu-se cele nerindaite §i pricinuifoa-
re de 'stricAciune. Deci find opritA dupA, pra-
vile lucrarea si obicinuirea a oseb;telor ban-
turf, cari pricinueve nelucrarea simtirilor min-
tei, qi aduce stricaciune duhurilor iMelepciu-
nog. Pentru care si cu cA.ci-va ani inainte, ea total
at remas rasuflatA, a dunare i birurilor vinulni,
care dintru Inceput era randuite la impArAtes-
cul men scaun, iar lui ales in vreme ce este de
cAtra tots vtiut, ca trebuincioasele zaherele pen-
tru hrana cea de toate zilele a lacuitorilor 1m-
paratescului met scaun, Bunt rinduite de vin
'din tara Munteniasce vi a Moldovel, vi din prej-

www.dacoromanica.ro
 -- 309
ma Dunarei. Pentru ca &art facut cunoscut cu
cats -va ani inainte, de catra unii din cel cu
stiinta, Ca In tinuturile aratatelor mai sus, din
prejma Dullard, iar mai ales in pamauturile
area Muntenesti si a Moldovei, multa zahere
din care se face, unii din raele si altil iubi-
tori. de rail foloc, putrezIndu-o, o lucre aza
o P3c un fel de rachiu ce se numeste horilca :
auzind aceasta Imparkiea mea, si incredintan-
du-se de mai inainte ca pricinueste imp4na-
re in zahereaua ce are sä vie, la imparatescul
wet scaun, la anul 96 spre sfb situl lumina
Muharem, s-atl fost dat lnadins inalta poroncii
catra eel de atunce dome al Moldovei, cuprin-
zend ca sa nu se dea nici intr'un chip voe a
se lucra asemenea bauturi me§ esugite, din za-
herele. Si facandu se mare luat e aminte la a-
ceasta, sa nu se auda ca se lucreaza, said sa ne-
gutitoreste prin taina, sati vederat horilca, In
parnantul Moldova, si afara de aceasta alta
Inalta poruncii caul zabetii, aianii si jaded,-
torii t,inuturilor Dunarei, cuplineatoare. ca sa
nu O. dea voe a se lucra si a se vinde a-
ceasta horilca, vederat sav pe ascuns in tinu-
turile de pe malul Dunarei, dac.: cineva va
cuteza la aceasta sa se opreasca cu totul, ;i
acel ce nu se vor supune §i vor Indrazni, sa se
pedepsasca, atat In tara Moldovei cat si in nu-
mitele Onuturi de pe malul Dullard; iar osabit
si la anul 99 prin alt inalt ferman, ce s'au dat, atir-
nand catra cel de atuncea domn al Moldova,
poruncitor ca sa is aminte spre pazirea si In-
tarirea anumitei rinduele, si spre savirsirea
www.dacoromanica.ro
 310

In2ite lor poronci, s'an lncredintat si s'at inte-

meiat de al doilea cea dintru inceput. Pentru a-
ceasta Imparateasca mea poruncA, §i cea folo
sitoare si mantuitoare spre aceasta hotgrire.
Deci 9i to numitule Voevod, dupa ce desavir-
vita ta credinta, si dupa ce cAtra ImpAratiea
mea stiuta dreptate a- ta, sg, fii cu luare amin-
te, si sa porti de grija ca sa rAmae:nestrAmu-
tatA aceasta dreaptA orIndueala si nizam. Du-
pd cele de mai Inainte date porunci de Im-
pAr54iea mea, pentru care find ca este Inaparg-
teasca me vointa si inadins poroncg, Intarind
si lnnoind cele de mai inainte poron .T, am dat
si aceasta Inaltg a me porun^a si s'ati trrmis
tie. Dupa ce dar se va face stiata tie, CA In
cat atarna vremea ImpArAtestii mele IncrArT,
spre savIrsirea acelor rinduite si dupA pravi-
le hotarlte, si spre depqrtarea si impedecarea ace-
lor neoranduite si defaimate, si In cat este cu-
noscut de toti, ea ImparAteasca mea purtare
de grijA, este ca s5, se_Inmultasca celq, spre hra-
na trebuitoare a lAcuitorilor ImparAtescului
meil scaun, Irnpotriva de a se pricinui lipsA
de zahere din pricina lucrarei si obicinuireT
acestor bauturY, cat este de nepriimit la cugetul
ImpArAtieT mele, si cat sere ImpArAtiea mea ne-
gre;it de la tine, ca A cheltuestT toatg. pute-
rea spre pazirea acestd bune poruncT, si spre
a auzi de acum inainte ImpAratiea mea, cit sa
lucreazA, sail se vinde asemenea bAuturA, cat se
giudech gresala mare ',color, ce vor cuteza spre
aceasta, numaT putin si ace'or ce vor putea da
voe, dupa ngdgjduita cea pAud acum mfirturi-
www.dacoromanica.ro
 311

sits si stiut5,, de ImpArattea mea credintA, di ep-

tate si protimie, $i to dar la aceasta vredni.
ca de luare aminte lucrare, sa a bi purtare de
grijt de acum inainte, 5i privighind sa opeestI
cu totul lucrarea si Vinzarea horilcaT, intru
eel dupa mostenire a ImparA iei mele memle-
.chet. al Imparatiei mele al Nloldaviel, si pe a-
ceT cari sa poarta, cu nesupunere spre aceasta.
Pedepsindu-i Ii veT arata la impAratescul men
scaun, cheltuind toatI silinta si puterea la ce-
le spre intarirea acestuT bun si folositoria -ni-
zam, si spre a se savarsi naltele mele po-
runei, far de a se mai auzi de acum vinzare,
obicinuire yi Intindere acestuT pri inuitor de
strica iune si urit lucru, fel indu-te de a te a-
rata pAr la cea mat mica* Ilsare In nesilinta,
§i nebAgare de same. Spre aceasta s'aa dat
imparateasca mea aceasta, poi tined, care luan
duo vol pune in lucrare du[_a noima sa, de-
pArtandu-te in cat va fi cu putinta de cea 1m-
potriva urmare; ass sä *tiT, §i crede santulul
meu imparatesc semn. S'ail dat spre sfirsitul
'lumina Saban 1206.
Acest Firman este Insemnat, pentru ea din eu-
prinsul seu s'au inspirat Voevodul Moruz, de an dat ull
hrisov pentru. starpirea velnitilor din Moldova. Th. C

Vinzarea mid ligance cu copilul et.

AderA eil Lupul ficiorul 1.ui Constantin
Scarelt, vtori postelnicel, dat'am zapisul meu la

www.dacoromanica.ro
 312

rnfina dumisale . , . . precum eit de a mea

buns voe de nimeni silit, nici asuprit, ce de a
mea bun'a voe, am vindut a mea dreapta Bar-
ba tiganca llinca, fata luT Grigorie Didie ti-
pan, si impreung cu un copil al a anume . .
. . care aceasta tiganca, mi se trage si mie-
de pre maicamea Ilinca, fiica luT Stefan Pra-
jescul vel cluceriu fiindu -i si maicamea, iartisT
de la maim dumisale, sora lui Grigoras Jora
vel visteruic. Pe aceastA tigancl, si Impreuna
cu copilul el o am vIndut d-sale . . . . . .
clrept sere zed . . si d-lui mi- an fault plata
deplin in manile mete, tot acesti bans, si eti In-
d, i-am dat zapisul acesta la mana dumis1P, .
ca sa alba a o stApiri cu buna pace in N ecT7
ca pre a dumisale dreaptA Barba tiganca, cu
copilul el , d-lui si impreua, cu giupanias-t d-sa-
le, si cu cuconii d-sale, si nepotiT §i stranepotiI
In veci. CA(1 ell am tntrebat pe toate neamu-
rile mete, si n'aii vrut sa cumpere nine, pen-
tru aceasta d-luT sa stapIneascA cu bunt pace
In veci. Si la aceastli tocmala a noasti a s'au
Intamplat si alti boiarY si oameni de curse, ca-
re mail gios se vor iscAli, §i eti Inca pentru mai
mare credinta am iscalit cu mana mea.
Velet 7269 (1761) Fevruarie 20.
Lupu ScArlet vinzatoriu.
Si eit cu zisa vInatorulul an
iscillit si am scris zapisul.
Simion Burghelea diiac
Acest original se afla, In dispozitia mea.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
 313

Dante din molia ZmultiT

Adeca eu eel mai jos iscillit, dat'am in-

credintat zapisul meu la mana parintelui Ne-
culaT Exarhul, precum sa se stie ca de buna
voea mea, am dat sfintiri sale danie, chid
stanjini de mosie, din satul ZmultiT, si cu cam-
pul ce ar veni, dupa cum merge lungul mosiei,
ca WV faca sfintia-sa cash $i on ce iar trebui
pe dinsa, carele mosie este a mea de basting,
si am dat'o sfintiei said aceasta danie, pentru
pomenirea si ertarea pacatelor mete, si a" pa-
rinOlor, si a mosilor meT. Tij am mal dat sfin-
Vei sale din partea ce am tot de bastina, cincl
stinjenT de mosie din Baltati, tot din tinutul Co-
vutluiului, $i se incepe iar din capul mosiei din
Zmult;, i tot dani,, pentru sufletul pArintilor
met, si de acum sa aib4 a stitpani sfintia sa
cu pace, si copiii, si nepotii sfintiei sale in yea;
ca mste drepti mosinasT, nesuparatT de nimene,
ca eu aceasta danie am dat'o nesilit, neasuprit
de nimene, ci de a mea bun5 voe ; iar de far
supara ciueva, sa he sub blast mul lui Dum-
nezeu, qi a prea curata fecioareT Mariei, si a
tuturor sfintilor $i de mine neiertat, $i spre
incrediniare am dat aceasta danie, iscalita de
mine, si de alte cinstite obraze ce s'au intamplat,
1796 Noemvrie 25.
Eu Alexandru sin Diaconulul Toader of
Zmulti am dat.
'loan Erei duhovnic episcopieT Romanului,
m'am intanIplat fatg.

www.dacoromanica.ro
 314

Gherasim Arhidiacon m'am intImplat facg.

lerei Stefan Sechelaiiu. Trandaf IereT.

Acest original age to proprietatea mea.

Th C.

NOI ALEXANDRU NECULAI SUTU VOEVOD

Cu mila ha Dumnezed domn Ora Moldavia.
Credincios boerul domniei mele, dumneata
Sandu Oatul Div vel pitar, ispravnic de inu-
tul Grecenci, sitnalate.
Din ceasul ce din Dumnezeeasca pronie,
ni-au milu t pre puternica imparacie cu domnia
terei acestia, a Moldovei, socottnd mai Intal
de cat toate altele, datoria cu care este In-
sg.rcinat un stapinitoi ia, a purta de grija
pentru toti supu§ii intocmai, ca un adevarat
parinte pentru Boil sal. Si din tot sufletul
$i cu deobebita ravna poftind si voind ca
nu mai de. cat sa Implinim, si sli pazim aceasta
neaparata datorie. De apururea dar am avut
cugetul nostru razamat spre aceasta lucrare
care se atiuge de folosul tuturor de ubstie.
Deci cu agtutorul milostivulni Dumnezeu, a-
giungeud la domnescul nostru scaun, Ili facend
cea mai IntliT certetare pentru starea erei, ne-am
pliroforisit cu toata. Incredintarea, ca se afla su-
ferind multe strambatati kii asuprele, si ca de
la o vreme incoace si urmeaza un mare catahrisis
la cele mai multe madele, facendu se din la-
cuitorii birnicT, cei mai cu putere oameni, al-

www.dacoromanica.ro
 315

til posteln:cei, al;ii mazili si ruptasi, §/ rupte

de visterie, si rarnaind ca sa poarte bir §I hava-
lele numai aces mai saraci, si Fara putere cum
i breslile curFii, si a zapciilor, si a ispravni-
ciilor, se soltesc mai male numar de cat suut
orinduitY, si scutelnici si slugi si breslasi, nu se
afla la nime, numar orinduitul numar ce fieste care
scutesc, mult mai mare numar, si Inca mai scutesc
§i osttbite sate cu hrisoave si cArti gospod, si nta-
nastirilor st postelniceilor 5i negutitorilor li s'au
dat priu btisoave si cartT, oamenl de scuteara, cu
nume de s reins si cu chiptni de iconorniT, ati
luat aceT o Inlet-1i din hicuitorii birn'ci, cum si
jtdovilor It s'au facut hriioave, cu privileghiT,
dm care pri-ina s'au adunat si se aduna o
multime do norod jidovase, ai .e in Sara, si al-
te asemenea acestora urrnari, i protiva drep-
tate]. si a bunei orinduele, din care viderat pt i-
cini au ajuns taxa. 11 mare strutieinare, sla-
ri;;

baciune, nepu end a maT birui stivIrsirea im-

Orates ilor poronci; privind dar domniea mea
acest fel de catahrisis, care este Cu totul ne-
placut, si nesuftrit, nu pun ne-am mahnit
de aceasta nedreptate si viderata aiuprealti, a
saracilor lttottitori, si socotind'o ce,1 mai luta].
si cea maT mare datoi ie a noastra, ca numai de
cat sa facem cuviincioasa indreptare, dupa bu-
nul cuget ce avem, ca lipoind acel pricin ni-
toriii de stricac'une obstieT catahriiis, sa se pa-
zasca o cumpAna a dreptatei si a bunei °car-
mutri, supt cari sri poatti pitrece atat starele
cele mai alese, cu multamirea cuviincioasa, cum
si cea a doua si a triea stare, cu ace a ce

www.dacoromanica.ro
 316

Be cade a fi cuprinsT, si dupa acestia top la-

cuitoriY tariff sa pitreaca supt umbrirea drep-
tei ocrotiri, fara cea mar mica asupreala si
strambatate. N'am lase sa treaca cat de
putina, vreme la mijloc, ci puind in lucrare
treaba aceasta,, s'at facut tidula domniel me-
le, caul al nostri cinstiti si credinciosY bo-
eft' ca sa se adune pi sit socoteasca stricAciu-
nea, ce negresit trebue sa aduca patriel acest
catahrisis, pt sa gaseasca cuviincioasele chipuri
de a se face trebuincioasa Indreptare, dupa cari
poronca a domnieT mete, adun5.' ndu-se dumnea-
lor ca niste adevaratI patrioti, ce at durere
pentru cele ci le privesc ca curg spre stricA-
ciunea tariY, cu mare silinta ait socotit cuviin-
cioasele chipuri spre placuta indreptare, i find
anafora catra domniea mea cu aratare pre larg-,,
In ce chip at gasit cu cale a se urma, pentru,
fieste care made, ca sa se tie cuviinciosul ni-
zam, si ea se pazeasca dupa a ceasta cu nestra-
mutare cumpana dreptei rindueli, s'ati cetit Ina-
inten domniel mele, anaforaua dumilorsalet
caria luandu-T sama domniea mea, cu mare lu-
al e aminte, ca cu adevarat cuviincioase chi-
puri at socotit dumnealor, ca sa se urmeze pi
ca sa lipsasca catahrisul ce 'Ana acum s'ati ur-
mat. DecT Intraindu-se anaforaua domniilor sa-
le, de catra domniea men, am hotarit ca sä se
si pue In lucrare toate acele chipurT, ce prin
anafora se cupiind, si voind dintru adancul i-
nimel noastre ca in cat va fi cu putinta mal
fara prelungire, sa se indrepteze toate, pi sa se
pue in bunA si placuta rinduiala, socotit'am a

www.dacoromanica.ro
 317

fi de trebuinta si am orinduit pe ai no§tri cin-

860' $i credincio§T boeri, dumnealul Iordache
Baltic biv vel visternic, i dumnealui Grigora
Sturza vel vist, si dumnealuT Iordache Roset
biv vel visternic ; pe cari stet insarcinat sa fie cu
purtare de grija §i privighere a se da cuviin-
cioasele poronci a domnief mele, §i a se pune
In lucrare toate cele ce sunt de trebuint5, ca sit
facti cu cea mai mare grabfi cuviincioasa indrep-
tare, care prin ipistasia dunaorsaIe randuitilor
boeri, an sa va vie d-voastra osabite poronci a
domniei mele, pentru fie§tr: care made, cu povatu-
ire pre larg in ce chip avetr sa urmati. peel acum
mai Inainte prin aceastri carte a domnieT mele v4
dam ingtiintare de punerea la cale ce ra-
cut, qi vA trimetem @i osabite ponturT In scurt
de madele la cari trebuinta cere a se face- In-
d.reptare, 0 a se da cuviinciosul nizam 0 In
urma vor veni poroncile domniei mele, cu a-
ratare §i povatuire pre larg ; pentru care cu
etraricie va porunrim ea foarte cu mare si-
linta §i cu ne adormita privighere, sa fitT a
urrnii tocmai ci fara eel mai mic cusur, po-
roncile ce vi s'or trimete, dipartandu-va de tot
interesul ci de a pazi . . . . . adesti
corespondarisind cu dumnealor orinduitil boeri,
§i inItiintandu'l de toate pre larg, ca sa faol
aratare dornniei mele §i sa VA dee cazuta pc-
vatuir-, cad InsucT puteg socoti vi giudeca,
dupg, cats ravnA 1i vointA avem domniea mea
a se face cuviincioasa indreptare, §i a lipsi cu
totul catahrisul ce s'ail urmat, ca sa afle sara-
ciT lAcuitori birnici ucurare §i easuflare, and

www.dacoromanica.ro
 =__ 318

prin cercetarile ce negresit avem sä facem, ne

vor adeveri di din pricina dregatorilor, nu s'ati
savir§it acest lucru placut, qi dorit domniei
mete ; Into cmal precum sa poronce§te li sa
cere, ce nadejde poate sa va mai ramae a vets
putea afla vre un chip de mijlocire ca sa sca-
patI de urgia domniel mete, cu hotarare va a-
ratan' ca nicY un chip de mijlocire nu vetY
putea afla, ci negresit va yeti pedepsi spre
pilda si altora, dupa cum si cand veT arata cu
cazuta silinta dupa datoria ce avetY, ca sa sa-
vIrsici porunc]le ce vi s'or trimete, intocmaY
fara cel mai mic cusur, sa, fill bine Incredin-
tar, ca cu aceasta yeti arata o deosebita sluj-
ba domnia mele, si sa fit): bine nadajduiV ca va
fi cunoscuta slujba de catra domniea mea, si
vett impartasi cu mila §i cinste spre rasplati-
reatslujbeY eel cu credinp, si sa avem raspunsul
ca aV ptinait porunca aceasta a domnieY mele.
1801 Septemvre 6.
Protocolit vel visternic.

Acest hrisov adresat credincioskuluT boeriu a dom-

nieT male dumneata Sandu Oatu, biv vel pitaria is,-
pravnic de tinutul GreceniT, ea, se dea cu sanatate,
este In proprietatea mea. Th. O._

Zapis de vinzarea a 37 stanjeni movie.

Incredit4ez cu acest zapis al meu, la ma.

na dumisale sulgeriului Alexandru Stamatin,
precum sa se stie a din trel sate etanjini din
www.dacoromanica.ro
 --319
mosia Dabefitit ce este la tinutul Covurluiulul,
aproape de satul Zmullii, mi s'au venit in
partea mea din a opta parte 37 pol stanjinl,
adeca trey zed §i sante $i giumatate stanjinY,
ce'i trag dupfi raposatul sotul meu Ianache
Movila, In litisa zastrel mele, i plata datoriilor
si alte cheltuelT ce am facet; dupa cum pre
larg cuprinde scrisoarea de Invoiala ce am de
la lordache Movila jagnicer, cumnatul-meu fra-
tele mortului barbatu meu, care loosie le este
de pe tan) dumnilorsale, i fiind ca toata partea
celor lalli sapte frati, o are tot dumnealuT sul-
gerul cumparatura, §i danie, care acesa stanjinl,
partea me fiindu'mi cu departare a-1 stapani,
fiindu'mi si lucru putin, de a mea buns voe i-am
vindut'o dumiiale in 130 ley, adeea una suta
trey zed leY ; drept aceea sa aiba dumnealuT de
acuma inainte a stapani, cu buns pace, eat d -luT
cat si urmavit d-sale, pi pentru may aaevarata
credinta mi-am pus numele §i pecetea, poftind
pe,alte obraze cinstite de s'au iscalit, marturl.
1804 Mai 13.
(L. P. mid) Paraschiva sin Neculai Andries
Ion Bal§ ? logofat, sotul de al doilea martur.
Tanasfi Gosan Stolnic, martur.
Alexandru AnastasoaeT martur.
Teodor Dimitriu martur.
Cumparand sotul meu slugerul Alexandru
Stamatin, Inca In vials find, stanjina de movie
In dos aratati in hotarul mosiei Dabestii, de la
tinustul CovurluiuluT ; apol acum aratandu-se eu
cererea de rascumparare varul meu dumnealui
jicnicerul lordache Movila, supt cuvint de pro-

www.dacoromanica.ro
 320

timisis, fiind a sdvArvitului din via fratele

dumisale Ianache Movila, i-am dat acest za-
pis dupA care sg aibA d-luI a stapani aratatii
stanjini, iar eu mi-am primit banil deplin, dupa
cuprinderea zapisului.
1815 April 6. FocsanI.
(L. P.) Maria Stamatin slugereasA.

Acest document In original se alb, In proprie-

tatea mea. Th. C.

Schimb de movie.

AdecA eu Costandin Mihnea Si cu tot nea-

mul meu, ce ne tragem din flinca sor Neste-
aid, feta lull Toader, nepoata StratuluT, care
maY gios ne vom iscAli puindu-ne $i degetele,
Inciedincgm cu aceastg scrisoare a noastrg, la
cinstita mane d-arnisale cluceriului Manolache
Tudori, precum sil se sstie ca avend o parte
de movie stramosascA In mosia Giosanii i Gi-
oasa din bdtrAnul Gagiul, ne-am invoit cu
dumnealui cluceriul si am fAcut schimb, din-
du-ne dumnealul vapte spre zece sanjenT si
patru palme din mosiea Dancenii, ce este pe
valea Soholuiulni, si nol am dat dumisale vapte
spre zece stanjinY si patru palme din mosia
GiosaniT i Gioasa, din batrInul Gagiul, ce este
aproape de mosia dumisale Orlevtil ; care
zapis am luat vi noI aseminea de la dumnea-
lui. Dec l de acum lnainte sli stapineasca rl-lui

www.dacoromanica.ro
 321

stanjini1 ca pe o dreaptd mosie a dumisale ne

suparat de rime.
Iar and se va intAmpla sa nasca vre-o
pricing asupra acestor stanjini de mo*ie, ce dam
noi, sh avem a reTunde, cum si staujinif ce
ne dii d kit clucerul de vor esi en vre o pri-
rink a,arume sa alba a raspunde ; st cand s'au
theta acest Schimb, s'au Intimplat imeri si oa-
meni strain, care s'au §i iscalit de mantra.
.i pentru maI adevdrata creciinth nit-am ilci.lit.
1804 Maiu 28.
Eu Costantin Mihnea adeverez
Eu Gheurgh e Mihne si cu too. fraP meI
a.devertz.
Eu Toader Mihnea si cu fergeea me adeverez.
Gavril . . . porusnic, martur.
Iordachi postelnic martur.
Ilie postelnic martur.
Manolachi Timofti dip Gage0..
Iacob Gdgiul si Gaviil
* *

PARCALABIA GAL 3iTII.

Pentru acest schimb $i Invoiala ce s'atl
scut, intreband pe amindoud pallile de le este
cu bung voe si primire, ne-au aratat ca cu
bung voe si primire amIndurora partilor, s'au
facut acest, schimb, si spre 1ncredincare am
iscalit.
1804 Main 29.
loan Jora paharnic.
Acest original se afla in Ostrarea mea. Th. C.
VOLUMUL XX DIN UR/CARIT, C. 2 1

www.dacoromanica.ro
 322
Cu fralasca dragoste ma inchin dumitale cumnate
lordache.

Fratasca scrisoarea dumitale din 5 a lu-

nei urmatoare, la 17 am primit'o, si pentru
Intregimea sanatatei dumnevoastra, foarte m'am
bucurat. slava milostivului Dumnezeti si not ne
aflam t.amatosi. Am vazut i cele ce'mi serif
pentru partea de mosie D6betitif, a raposatului
cumnatului Dumitrache, ee au avut'o zastre de
pe sotia dumisale, cum si pentru partea rapo-
satului eurnnatului Enachi, fratelui dumitale,
iarasi din Dabesti, eä fair spus dumitale ba-
dea Manolache Tudori clucer, ea le-am cum-
parat eu, §i dunmeata acum ImI seri." ca un
frate ce esti si dumneta, sa rascumperi amain-
gul ce ti s'a veni, si en sa to Instiitnez. Frate,.
eu partea eumnatului Dumitrache, cu adeva.
rat a§a am avnt tocmala cu d -luT ca sa mi -o
vindft, dar tocmala n'am sfirsit'o, nici precut nu
ram hotarit, prelungindu-se vremea cu astazi
cu mane, si i-am facut bine si cu banT, in vie-
me ce maritat pe fiica d-sale, si pana as-.
tazT nicT o para de la raposatul n'am lust. U-
na mie si mai bine de lei Thai este dator, ra-
posatul cumnatul Dimitrache, si de la moar-
tea dumisale, nu m'am mai putut intAlni en
Nastasiica filen dumisale, ca sa ma socotesc
pentru datoria raposatuini, §i se vaz cu cat ma
voiu putea aleatui pentru partea aceia din
Mesa% i cati bans mai raft-rape ca sä-mT mai
dea, sere a se plati toata datoria. Iar s umpa-
rarea adevarata nail fost, dar §i o cumparata

www.dacoromanica.ro
 323

era. ea banii dupe cum scrip ii aveam dati,

ramasese numai pentru pret, macar ca ell am
voit'o si nceea ca sa se hotarasca pretul, pi
sa-mi face zapis, dar tot raposatul m'ati pre-
lungit pantt cand i s'a IntImplat gi sfirsitul.
Dar eii drept, catra badea Manolache asa am
fost zis ca :am cumparat pi cred ca tot cum-
parata a ra mane, cad din zastrea nepoatei Nasta-
siicai nu voT lua, ca mi se pare ea nu ma da
nicI legea, nicl giudecata. Iar dumneata ca un
frate ce esti, si voestI sa tragT analogul pi ras-
cumpararea, la aceasta ai dreptate si cuvint.
S'or analoghisi baniY, datoria cats ieste peste
suma stinjinilor ce slut, $i tragencluli dum-
neata analogul, vel raspunde banil, la aceasta
nu pricinuesc, dar apoi iarasi socoteste dum-
neata eke parti ail sa se face, dumneata esti u--
nul, $i mai sunt patru surori, cu sotia mea, sa
facti cinci, maY mull de cat a cincea parte
dumneata nu pop sa et, §i un lucru eu totul
putin i sä vine partea dumitale, macar crt eu
maY bucuros sunt slemi raspunda cine-va da-
toria, ce am la raposatul cumnatul Dumitrache,
Si sa o iea cu totul, socotindu-se i banil cu
dobanda lor, din vremea ce 1-a m dat, 1i sa
sue cate cinci spre-zece si mai bine de lei
stanjanul. Iar pentru partea raposatului cumnatu-
lu'; [attache, iarasi raposatul cumnatul Dumitra-
che mi -at spus cum ca o vinde cumnata Paraschi-
va, sotia rgposatuluI, si eft i-am zis atunce ca
poate dumneii sa nu fi avend treaba la acea par-
te i sa fie numal a dumitale, raposatul mi -au
spus cum ca durnneta aY dat sinet de invoea-

www.dacoromanica.ro
 324

15 inaintea logofetieT ceT mail, si o lmputerni-

cesti pe cumata. Paraschiva, ea sa, fie depiin
stApInA, pe partea cumnatului Ianache, din tot
local, si de Ise mama si de pe tatA: spuindu'rni
rAposatul cumnatul Dumitrache ca "vra sA o
seoatA 11 mezat si sä o vinda, apoT eti inlele-
gen I mg, am sctii fiiului meta lui Sandula-
che, la lasi, ca sa cereeteze si de ieste cu a-
devarat, ca s'o vInda la mezat, apol nol End
frail, mezat nu se Incape, sä inrre In tocmala,
si dupA cum s'a pntea Invoi, sA o is fara
mezat, si asa an si facut fiiul met ; si pe trei
zed gi septe pol stanjinT, c, s'atl venit partea
raposatillui cumnatuluI Ianache, ail dat arm
suta trei zed let, si au htat'o cu zapis, care
zapis soft Incredinclt de boeri cmstip, vi au
luat vi copie de pe stnetul de InvoealA ce I'ai dat
dumneta, cumnatei Paraschivei, iarAvY iscglitA de
boeril marl, si Inteaces,tasT chip am curnpA-
rat eu partea cuninatului Enache. Dumneata de
nu voestI a mi-o lasa aceasta, rAmane la voin-
a dumitale. Eu te poftesc, st te rog frateste,
ca sA mio lasT, si Inca si pentru partep dumi-
tale de-I bine voi, ca sA mi-o daT tot mie. fara
paguba dumitale, si s6. fact bine until (rate ce
este ingreuiet cu sarcina casei, dupa cum ye'
fi auzit, cAcI stia cumnate lordache ca cu 37
stanjinl, salt cu 75 stanjini, sari macar si cu
100, tot nu mai inchegT dumneata movie Intrea-
gg, vi s'o numestl de movie, macar ca bine cu-
nose 6' aceasta nu este pentru dumneata, ce
Irni face havale dumnealul badea Manolache clu-
cerul. Dar apol data -I vra sA gindeci adeva-

www.dacoromanica.ro
 325

rut, clue iii mai apron pe, badea Manolaehe, tau

surotile dumitale, si apoi sa giudeci si greu-
tatea, si numai atata larnane eft nicY pentru
dumneata a fi. nick pentru mine, un lucru de
nimica impArtindu-1 eke uu petec. Cumnate
Iordache, eu te poftese si te rog frateste, de
voesti fa buniltate si mi-o lash, $i Inca, lint
da si partea dumitale fArg, paguba dumitale; 'ea
eu pentru at' to venisem Ia dumneata ca sa ma
Intalnesc, sa vorbesc si sa ma tog c1 Ia un
frate, dar apoT data nenorocirea mea, s'aU tu-
tamplat de nu te-am gasit, pe. dumneta a cash,
cu dumneaei cumnata n'km mai luat vorba, ca
stiiarn ca nici un respuns hotarit de la dum-
neaeT n'oiu sa eu. En acurn Ina aflu Ia Esi pen-
trty o pricina de giudeca0, si mai am zabal.77a.
In ce chip vei socoti dumneata fa'ml raspuns
si prin posta de Is is oavnicie it trimite la Esi;
si aunt al dumitale ca un Irate, cumrtat si
sluga.
Alexa ndru Stamati sulger.
1806 Ghenar 18.
Marioara, d'inpreunli cu surorile si co-
piii, cu plechciune sIruta cinstita mana dumitale.
Originahil acestel epistole este in dispositia mea.
Th. C.
NOI SCARLAT ALEXANDRU CALMAR VOEVOD
Cu mila luY Dumnezeu doinn tereY Moldova%

Cir,stiT si credincio9i boerii domniel mole,

durnneavoastra parcalabi de Gal-ci, $i dumneata -
www.dacoromanica.ro
 326

Iordache Giurgea biv vel caminar, sfinatate.

Fiind el nu sunt Indestule numal (-Ate martu-
ri! si dovezi s'au vAzut maT Inainte in cercetarea
giudecatil noastre, dui:4 care s'au si dat hotarIrea
pricing' dintre dumnealuT clucerul Manolache Tu-
dori, cu razilsiT de mosia BAltatil, de la tinutul
CovurluiuluT, neamul CraeOlor pentru cumpArA-
turile ce avea dumnealuT clucerul, din numita
mosie, in care si dumnealuT din vechiu este
pArtas, c» osabite part! alese, si hotarite din -
du -se dreptate razasilor a rascumpAra de la
dumnealuT acele din urma cumparAturi, ce sä
alcatuesc In sums de 195 stInjinT, prin tre! za-
pise, Insa : un zapis din 7294 Ghenarie 27 ;
altul din 1787 Lille ; si Pltul din 1791 Dechem-
vrie 8; dupa necontenite jalobe pornite in urma
cats domnia mea. de dumnealuT clucerul, plin-
gindu-se de InstrImbatAtire, trebuinta cere de
ct se maT face o pktrunzatoare cercetare, la
fats loculuT, prin carte de blAstAm.
Drept aceea inadins va orinduitn domnia
mea, pe dumne,avoastra, spre a ramane jAluitorilor
lucheet In tot cuvintul, ca sa mergep la fata
locului §i aduntnd de fap pre tocT vinzAtoriT7
acelor pArtil si pe Insusi ace! ce au dat maT
inainte mArturii, cum si alti lacuitorY de prin
satele megiesite, carora cetindu-li-se cartea de
blastam, ce s'au dat de la preosfincitul Mitro-
polit, In auzul tuturor, apoi cate pe unul pe
dud sa'i cercetati pe VinzAtori, ca ad martu-
risascl In fries 11)1 Dumnezeu, prin carte de
blastam, dupa ce el au savNit vinzarile catra,
dumnealuT clucerul, de an ma! stapinit ei acele
www.dacoromanica.ro
 327

part, si cati ani le-au stapinit si in ce vreme

le-au facut teslim in stapinirea dumnevostrA, a-
cum indati dupe vinzare sau mai tArziu, $i de an
stApinit dumnealul acele parp vindute, de and
ci pan la anil 1804, cand au fAcut alegerea si
hotaritura din poronca domneasca, dumnealul(
spatarul loan Jora ci caminarul Gheorghie
;Arban, si atat pe acei ce at. dat mArturii In
scris, cat $i pe lacuitoril de prin satele megie-
site, cu mosia Balta0i, iarasi pre rind (-Ate pe
unul &A cercetati, ca sli, ma.rturi,.asco, adevagul
prin carte de blastam, in Idea lui Durnnezeu,
curati ctiinta ce vor fi avInd, din ce vremT au
apucat stapinirea acetor 'Atli, de eAtra dumnea-
iuT clucerul, au ca s'au stauinit rot de catrit
vinzarnril rAzAsi, $i pane la ce vreme s'atl ea-
pinit de dumnealui clucerul, s'au de rAzAsi, si
de catra care rAza0, de cel vindutT, sau de
cel nevinduti, $i branistea de catra tine s'au
apArat, pe acele parti, si de eats an este a-
cea aparaturA, la acel boo, si dace toil vinzg-
torii vor mArturisi, intr'un chip, s; marturii si
lAcuitoril megieci vor marturisi, iar5q1 inteun
chip, atunce se vor face doug, mil-Lurk, una
din partea vInzAtorilor, In care se vor si is-
call, $i alta din partea marturilor si din par-
tea lacuitorilor megiesi, in care iarAsi se vor
iscali , si apoi Incredintindu-le ci dumnevoas-
trA itnpreuna cu instiintarea, se vor trimete
la dumnealul vel logoatul, spre a le Infato§a
domniel. mele.
Jar &And on vinzatorii, sau marturif si IA-
cuitoril, nu vor fi potrivicl la mgA-turisirer
www.dacoromanica.ro
 328

atunci dumneavoastra de la fieste care vets

lua osnita marturie in scrip, §i iarasi a deverita
de dun nevoastra", cu asarnine urmare, sa se
trimeata la Aunnealnl vel logofatul, Insá cer-
cetatea aceasta o ccrem de in dumnevoastrA,.
fara eea mai mica int,irziere.
1815 funk) 15.
(I . P, Domne§tI)
Vel Logofat.
Originalul acestuY act este in proprietatea mea.
rh. C.
NOI SCARLAT ALEXANDRU CALIMAH VOEVOD
Cu ,n la lift Dumnezeti dome !era MoldoveK
Cinstiti credincio§i boerii domniei meiev
durnnearastra, piircAlabi de Galati, sanatate.
Teo. intelecre din jalba aceasta, arAtarea §i
cererea ( e race jaluitoriul ; drept aceea sa aerie
dumnevoastri c sa aduceti pe piritt fata, §i
sa facetl cercelaie artstil pri(ini, §i find pre-
cum jillue§te, ca schimbul acesta este t'avirsit de
atatia art, cu stapIrurea neciintita, despi e aman-
doua 1 Artile, apol. dumnevoastra nicY de cum sa
nu ingaduip pe pirl.;1, a face cea mai mica supa-
rare jaillitot ilor, rAmaind schimbul intru deplin4
tariea lui, &stud jaquitorilor ¢i tpt cuviinciosul
agiutor, spre luarea venituluT precum si pana
actin:), rams ndu4 eartea aceasta spre intaritura,
A Pasta pOrlinciM.
i hind pucina intfalt chip, sä iu§tliotati
la dumnealui yet logorat.
1819 Fevrtiarie 1.
{L. P. go,pod.)
Vel Logofat.
www.dacoromanica.ro
 329

Prea Inaltate Doamne.

In trupul mosiei Gioshinii, de la cinutul
CovurIniult.d, gvend o sums de sanjii I sehimb
cu un Gheorghi(A Sava, cu alfiif aX lui. dandu'T
de ainre ; acum acel Gheorghit,g Sava, cu nea-
mul sati, da ace stg.njini unul Nistor Zorila, adedi
din GiosAnl, ,1 ma trimite ea sA stgpine3c de
a -olo de uncle t am dat. Schimbul a sta este
fiieut de tinci-sprezece, Base-spre-zeee anT.
Ptntra cire n11 rog lnaltimei rate ca la
mi se dem luminata carte t rariei tale, atra
cinstita prircglab el ca sa indatorea sea* pe acel
Gheorghica Sava, a da acestuY Zorila de aiure,
sl pe mine sA nu ma stramute din stAploirea
acestor sianjini, din Giosani, cAci stanjinii
ce i-am dat eft, imps otiva a cestora. nn ail nice
un bucluc.
Al ing,'Iimri tale plecata slug5. Manola-
che Tudoi i, clucer.
* -
Dumneata vel logotAt 01 dal carte gospod
dup rInduiala.
X toil Logofat. 1819 Ghenarie 31. No 1609.

Aceste documente in original se afia in propriety

tatea urea. Th. C.

NW SCAR LAT .A_LEXANDRU CAL An VV

Ou macs lui Dunknezeu domn. pre Moldova
Ciustit- §i cedin-ios boeriliclomnieT in-1-,
dumneata Itadachi Catargiu biv vel vornir,
siinatate.
www.dacoromanica.ro
 330

In anul trecut 1815 Octomvre 25, s'au

serfs cartea domniel mele c5.trA acea pareala-
bie a Gala ca me.rgAnd unul din Ora.-
labY la starea mosieY Ba1GaIi1, si strangtnd de
fala pe toti raza$iT, unde find i clucerul Mano-
lache Tudori, dupii cuprinderea scrisorilor ce
se vor vede la amandoua p4rtile, sA, facrt cer-
cetare, casale §i alte acareturT ce va fi avend
clucerul, tacute acolo, pe care parte yin, adeca
pe dreaptA partea sa, sau pe partea ce s'au
dat rlzasilor, cu hotarirea giudeciiVeT divanuld
domniel mele; acum prin instiintarea din 13 a
trecutei Zuni Noemvrie, anul 1815, ce au trimes
damnealuT vornicul Alexandru lancu Leu, cu tote
ea s'au vAzut arAtand el dupa cercetarea ce
au facut la fata loculul, s'au dovedit ca caf-ele
armaplui Vasile Tudori, au venit pe dreapta
partea sa, adeca pe batramul lui Crucian, ce'I
are clucerul luat on -schimb, de la slugerul
loan Carla, cum §i catT-va din razafil anume :
preotul Gheorghie Savin, i preotul Sta Sava,
i Timofti Alupei, i Giurgea Rogojinri, i loan
Macarie, i postelnicelul loan sin Gheorghe
Sandia), ei Sandul sin Die Alupei, an arAtat ca
pe Maga batrAnul Tetiului, care it stipanesc
eI, este si batranul lui Crucian, alliture pe din
gios, qi de acolo merg ciealallY trey britrami, in
gios, (adeca CrAciun, Zabulichl, 8 Saiman, ba§-
tina §i cumparaturile cluceriulul, Orli in ho-
tarul Urle§tflor, made sa afla 8i a§Azarea cluce-
rului), din care s'au luat 195 stinjini, cu hota-
rirea domnesculut divan, ce mai sus se arata, si
s'au dat in stapinirea rAz4ilor. Dar find ca
www.dacoromanica.ro
 331

razasif necontenit supara cu jalobe, ca casele

armasuluT Vasilache Tudori, yin pe partea lor,
sa scrie dumitale ca de iznoava, insusi dumneata
sa mere la starea numitei mo§i; unde fiind
de fa-VA razasii, $i clucerul Manolache Tudori,
sa cercetezi cu amAruntul toate scrisorile, si
alte dovezi a oanienT batranf, vrednicT de cre-
dintg, ca sa se dovedea ca cum s'au urmat sta.-
pInirea fiesta carora din vechiti, si pe la ce
loc, si de au fort acel Mean Crucian drept a
sulgerului loan Gallia, stapinit acolo la loctil ce
sa arata, de la care Il are clucerul luat cu
schimb, si de suet a cele (age, pe bktrinul Cru-
cean, ce sa aflA scum drept a clucerulul, sau yin
pe partea rAzAsilor, care de vor veni pe partea
rAzAsilor, apoi NA le arati si sa nu-1 ingAduesti
a face supArare cluceruluT, pana la viitoarea
lung Mai, cand titmice va pute ea se radice de
acolo, si orl In ce chip vt I dovedi, sä trimeti In-
stiintare aice pre larg aratatoare.
1816 Fevruar 28.
(L. P. Domneqti).
Vel Logorat.
"Precut
Acest original este in proprietatea mea. Th. C.

NOT SCARLAT ALEXANDRU CALIMAH W.

Cu mila 14 Dustnzeu dotnn feria .Moldover.

De vreme ce prin jaloba ce au dat dark

www.dacoromanica.ro
 332

donm-ea mea, credincios boeriu nostru dumnea-

luI Petrea Cernat, biv vel medelni.er. Impreung
qi en alte neamuri si rgeisi aT sal, din mosia
GiosaniT si Rita megiesita bur ,tg, do Inc cu
Gine nil, ci qg nutnst-e Giosa, can stint la ti-
nutul Covuriniului, i-an aratat ca despre un
loan Negru si fratele saiz Apostii Negru, ce pi
eT ar fi razasi numal 11 G108alq, li s'ar fi pri
einuind multa supra-are si pagubiri, din pricing
cg, tot truptil mosiei Giosan'l din vechime, s'ar
fi impArtind in trel batrani, nnyme: Mafteig,
Giosa si Gagini, dintru care s'ar fi trggend
si jaluitoriT ; si al treilea batrAn N -coarg, dintru
care s'ar fi tiggend numita de sus Negrulesti :
iar bucatl acea de loc numita r;iosa, o trap
14 stgpinire numai acei doi batranT ai lor, jg-
luitoriul Mafteit Giosa si Gagiul, avend'o zqstre
de pe femeile lor Cheti a si Dumitra, In care 1)4-
tranul Negrulest lor, numit Nicoarg, n'ar fi a-
vend flier k) irapartasire, si la anul 1804. iar toti
razasii Impreung si cu bgtranii Negrulestilor,
din poronca donmeasea, du.dg, cererea ce au fa-
cut §i at wilts ci boeri hotarnici, la starea lo-
cultu, pe dumnealul spatarul Ioan Jora, si pe ra-
posatul canninarit Gheorghe Serban, si din cer-
cetarea ce at facut inca, si dupg cartea de bias-
tam. in fiinta tuturor rgzasi or de fatg dovedin-
di se impartala mosiilor din mosT, si stramosi,
intocmai dupa, cam in sus arata, li Watt si ho-
tgrit si le-au si impart-it pe batranT iargst Intoc-
mai, si la care boeri[ hotarnici, toti razapil cu
multami ea lor si-au primit si tidule pe par-
tite battluiror lot, pi cu spita, in co chip stmt.
www.dacoromanica.ro
 333

ImpaqitorY, pe razasi partea fieste- aruia batran,

i a9a an luat sfarsit to.tte pricinile intre densii
atunce, dupA care i ctapinirea in curgere de
zece a 0, li s'art urmat cu toatA Imistirea, fArA s.A
se mai supere unit pe altii ma;( mult, ctt vre o
cetere ; iar apol dupa zece ani, adeca la 1814,
numitii Niegrul sti, cu niste netrebnice sciison,
iar a neamuluT lor de giudec4ile ce an fort la a-
acele vreini intre dinsti, peutru impat aisirile din
batranul lor Necoarg, vrend sg se vicleneascg,
unil p' al1iY, cu zapise minciunoase, de odata
s'ar fi sculat cu pricing, asupra 'or, a jaluitoa-
rilor, cerend Ca BA intre eu impart:7)9i' e tntru
area bucatA de loc, numita Giosa, si bhtranul
lor Necoata, uncle nict o IrupartAsire acel bA-
tran a lor, nice odata n'ar fi avut, 9i dupg, mul-
te jalobe ce ar fi dat cAtrA domnia mp, numicii
Negrulesti, cu a ceiasi nedreapta cerere a lor,
din poronca domniei mele s'ar fi rinduit 91
Inadins boerifi cercetatoriu, is ff4a locului, pe
clumnealtil ye' vornicul Costache Conache, 9i du-
pa ce din cercetarea ce au Acta boeriul rInduit
acea cerere a numittlor Negrulesta, s'ar fi dove-
dit in desert si ne adevaratA, precum dovedeste
marturia dumisale vornicului de cercetarea, ce
li s'ar fi dat la manA Ior, apol numiliT Negru-
lest; ca niste dovedi,i de viclenY, temendu-se
ca sgg maY iasa la, medean mai mult, cu aceiat#
cererere, an inv tat cu del cif 9i pe un Alexan-
dru Zampa, ce se numeste sudet austriecesc,
om cu totul strain, i dupa fagaduinta ce le-ar
fi dat ptin interesate chipurY, ca sudet find el
be va implini scoposu] cererel lor, l'an racut

www.dacoromanica.ro
 334
el i-ar fi neam Ili rAzas cu densiT, Intru a ca-
ruia manA Impreuna cu acele netrebnice seri-
sorT, dupti alciltuirile viclesuguluY Tor, iar fi dat
spita ca sA'T tragA el pe densii jaluitori In
illi
giudecatA, si tot cu aceigsY cerere dupa cum
In trecutul an 1816, iar fi tras In giudecata.
domniilor sale piiralabilor de GalatY, si dupa
ce si de la giudecata parcalabiei, s'ar fi vilzut
numitul sudet dat si pe sine rhmas, ca pe un
dovedir, iarasY de acolisitorit cum adevereaza
si cartea de giudecata a p§,rettlabiei, ce li s'ar
fi dat la mana Tor, pe care o au dat fats ; a-
poT el dupa a sale pi reri iar fi qorocit spre
a vent si In judecata divanulul dup5, cum la
trecuta luna Aprilie ati venit, $i staruind Bice cu
multa cheltueala, in curgere de doua sAptArnanY,
sudetul ar fi dosit, ci giudecata n'ar fi vrnt
a sta cu densii, 0116 chnd ne mai putend sta.-
rui Rice find vremea a tot lucrul, siliti ar
fi fost v -ar fi lAsat vechit aice, §i vechilul
lor en jalobele ce a0 dat catra doinniea mea,
tragendul pe numitul sudet in giudecata, el
i-ar fi dovedit si In giudecatt) n'ar fi vrut a
sta, si au cersut cea dupa dreptate punere la ca-
le, ca in putereR dovezilor ce ate, sä nu mai fie
suparati Inteaceasa pricing, de (Arra numitii a-
colisitori, spre a se afanisi §i mai desavIrsit.
DupA cum spre incredintarea jalobilor, la cerce-
tarea ce Ii s'ail %cut de catri al nostru cin-
stit si credincios boerit, dumnealuT Constandin
Bals, vel logogit, de Tara de gins, au aratat de
s'ati Vazut mai intait tidulele boerilor hotarnicI,
ce stint dinteacelasi an 1804 Mai 29 ; al doilea
si marturia dumnealui vel vornicu Costache
www.dacoromanica.ro
 335

Conache, de cercetarea ce ati fAcut care este

din ant]] 1814 Septemvre 21; al treilea si car-
tea de giudecata a parcalabid, din trecutul an
1816 Julie 15 ; si toate cunrinzatoare intocrnai
dupa aratarea jalobii j'aluitorilor, si de vreme
ce numicii Negrulesrl, cum si numitul sudet, de
la toate cerirele s'ail dovedit vicleni si acolisi-
tort, cu aceasi cererea lor, si dacrt nici In giu-
decata divanulul n'ail vrut a sta cu jaluitoriX
sau cu vechilal lor, ce an dosit, pentru aceea. dar
iata si domnia inea dg.naIntaritura vecinicel sta.--
pinire a jaluitorilor asupra partilor amenduror
batranilor GiosAni si Giosa, ca sa fie vb1-
nicl a be stitpini Intocmai, si pre deplin dupa
hotaritura acea de la anii 1804, care au fost
6. i II primirea si mul;amirea ba'tranilor numitilor
acolisitorY, si asi lua si toate cuviincioasele ye-
niturl de pe densele, dupa hotarlrea ponturilor
domnesti, si dupa obiceitil pgmantulu; fare teal
multa suparare degpre numiO Negrulesti, si
orT sand be vor malt arata id ca sa mall` faca
acea cerere, tot dupa, acelesi netrebnice scrisorX
ce sa cuprind la marturiea si cercetarea a du-
misale vornicului Costache Conache §i la car-
tea de giudecata a parcalabid, Did o asculta-
re sä nu li se dee , pent] u care poruncim dom-
niea mea, ca si de catra dumnealor dregatorii
Iinutului., c:a se pgzasca urmarea IntocmaI si
pre deplin.
Aceasta poruncim. 1817 August 3.
(L. P. Gospod.)
Vel logofat.
'rrecuta In condica into,mtal.
Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 336

PA.RCALABIA GALATILOR.
Copia aceaita posleduindu-se din cuvint,
in cuvint, .i fluid scoasa intocmal dup6 cea a-
devaratii, sa incredinpza si de pArcAlabie.
1820 Julie 14,
Greceanul a ga.
Urmeaza inrA o iscalitura greu de des-
curcat.
Acest hrisov se afili in pastrarea mea. Th. C.
1111=11=M4MOINM

Scrisoare de Marturie.
Adeca eu Pavel Ureitnic si soltuzal cu 12
pragari, si cu totT orasiinir din tragul Briladu -
cum an venit inaintea nostra Panteleiu si cu
Ursul Vartic, paratus'au si ale fatA pentru nis-
te cigrani ce ati fost vindn t, Samfira sorusa, o
;iganca cu trei feciori, deci candu au fost yin-
dut sorusa Samara, Ursn, de fa[a n'an fost, si
mai apcci Ursul Wan vrut sa lasa acea tocma-
la, ee s'au prinsu sa intorca bznii ce at dat
Panteleifi pe mina Samrirel, 30 zing, si zi iatl
pus sa'i Intoarca baniL clinaintea noastra, si a
IuT Simion marele medelniceriu, deci cand lean
fostil ziva sa-T dea banii, venit'an Ursul si au dat
ac-i 30 de zloti, In maim lui Panteleiu, cum le-
an fost tocrm6a, si aciia tigani de acmu sa fie
a It i Ursu Vartic, intru veci, lar sa va fi si
mai dat Panteleiu niscai bard in mina Samfirei,
sa aiba Panteleiu a cere de la Samfira, de a-
ceastrt dam stire si marturisim qu aceasta a noa-

www.dacoromanica.ro
 337 ,
strA scrisoare, si am pus i pecetea trigulul
pentru credinta.
U BrAIad August 6 deal.
Pavel Gheanghea, iscAl.

(11ENATh Tpr8M3I llianapi 3 pesti

Documentul original este din veacul al 17-le, stria

pe !Artie. El este In dispozitiea mea.
Th. C.
-.1

NOI MIHAIL GRIGORIE SUTUL VOEVOD.

Cu mila lul Dumnexeu domn tdreY Moldova

Cinstql §i credinciosT boeriT domniel mei;

dumneavoastra parcalabil de GalaV, sanatate.
Fiind cs al nostru cinstit si credincios boeriu,
dumnealul Dimitrie Sturza vel logofat, al tariT
de gios, ne att lnatopt marturia dumneavoastrA,
din 20 a trecutlul Septemvrie, ale anuluT
curgAtor, de cercetarea ce avi fIcut la fata lo-
culuT, prin cartea de blAstam, dupA poroncile
domnieT mete date okra dumneavoastrA, din 26
a trecutel lunT Iulie Si 10 August, In urmarea
hotarirei noastre data prin Intaritura anaforalel
preosfintitului Mitropolit, $i a dumnevoastrA ye-
l4ilor boeri, la l5 lulie, dupA infatosarea ce au
avut si Inaintea noastral i a tot afatul, dumnealuT
serdarul Vasile Tudori, cu razgqil de mosia
BaltatiT, de la acel linut, prin care Intre cele-
lalte InstiintatT .i pentru *tile ce In vremea,
VOLUMUL XX DIN URICAR. C. 22

www.dacoromanica.ro
 338

fericitulur Intru pomenire damn. Alexandra

Constantin Moruz voevod, le-an rascumpArat
pir10 razacr, dupa juramintul ce au siivIrsit a-
tuncea, ca atit din marturiile de cerretAri ce
s'au facut mar Inainte la fata locului, prin carp:
de blastam, din poronca divanulul, si a proca-
tohulul nostru, i din alte deosebite marturit, de
la razAsii vinzatorT i de la megiesi, st de la
cati-va boerT, cum si din tuarturisirea ce si
acorn ail facut prin cartea de blA,tam, aver
vinzatorr, i megiesi (AO s'au Intimplat lath' si
au auzit cartea de blastam, marturisind ase-
menea, qi Insusr dumneata arhon agA loan Gre-
ceanul, unul din par alabii, ce arati ea at fast
la toate cercetArile ce mai inainte s'au facut la
fata locului, In pricinaaceasta, s'au dovedititneclin-
tita stapInirea sardarulul Tudori, pe acele park,
de cand le-au si cumparat, si ca, numitii razasi
rail an jurat, care marturie si celelalte dovezi
cuprinse prin trinsa, s'au cercetat si de cfitra
Insusi dumnealuT vel logolat, si ne- am incre-
dintat ca tuate acestea sint adevarate. Drept
aceea cu hotarire scriem si poroncim domnia
mea d-voastrA, ca sa mergetT 1nsu,i, unul din
d-voastra acolo la fata locului, si stringlnd pe
toll razasif si megiesil Impregiurasi, cu toate
scrisorile, dovezi ce vor fi avind fatA, hind si
1n usi sardarni, iarasi cu toate scrisorile dovezi
ce va fi avind, mai intaill sa cercetala cu mare
scumpatate i patrundere, ca sa aflati si sa do-
vechtl cele adevarate margin): a numitel mosii,
de jur imprejur dupA vrednice de toatA cre-
dinta dovezi ; apor sa alegeti toate acele pArti
www.dacoromanica.ro
 339 --
intocing dupa zapisele de cumi graturA ce va
avea sardarul Tudori, si lipindu-le lInga cele
lake part', ce mai are acolo sardarul, sa le st11-
pig iii cu pietre hotar, intru despartirea parti-
lor celoralalV rAzasi, si sa le dal"' In deplina
vecinica stapinirea sa, dliidu-1 si marturie ho-
tarnick pre lard arAtLtoale in stlnjinT, In ma-
suri si in semne, iscfilita pe obiceiu, spre a'sl
urnia, stapinirea in pace si ne suparat mai mult,
despre numitii razfisi. Pupa aceasta vets. Im-
plini de la plriP raz4i si acea una mie lei
ce Instiintati ca s'au invoit sardarul cu dens,ii
pentru venitul a 4 any, si pentru stricAciunea
apar5,turei Odurei de pe acele parti, sill yeti
da sardarului. lar venitul din anul acesta cur-
gAtoriii, de pe aceste partI ce arAtati ea ,a c1 o-
rinduit ca sa se pur la un lov, sa stea pazit,
sa -1 teslimarisipi deplin serdaruluT, Irpreuna eu
acele pArV. Aceasta cu hothrire scriem si po-
roncim, intru alt chip ., h nu fie.
1820 Nombre 1
(L. P. gospod.)
Niel Log-olk
S'au trecut in condica finutului.
Acest document in original se aflA in pastrarea
mea. rh. C.
Izvod de toata averea milcatoare li nemila-
toare, a raposatului sulger Vasil° Negura, ce s'au gii-
sit dupa savirlirea sa, precum in jos se arata anume.
1821 Dechemvrie 17.
13,641, adeca treIsprezece mil rasa sine

www.dacoromanica.ro
 340

patru zeci vi unul lei, doua-zeci parale, eau

gAsit In banY gata.
1). Un sinet a arhirnandritului Iosaf Fru-
ntovanu, din 1820 Septemvrie, pentru 10,000 mil
lei, intArit cu pecetea manAstirei.
2). Un sinet din 1823 Dechemvrie 16, a
spatarulul Sandulachi Catichi, pentru patru sute
cinci zeci galbenY Olandezi.
3). Un .inet din 1820 Dechemvrie 28, a
banului Mihalache, pentru trey sute galbeni 0-
landezi.
4). Un sinet din 1815 Septemvrie 1, a cu-
coaneY Marghioalei Roset Raducrinita, pentru
patru wii vase sute opt zed lei, prin care In dos
sa arata cl au plAtit din capetele acestor ban'',
una mie dou'i sute opt zeci lei vi cu dobInda
sinetului, pli,nA, la anul 1820 Fevruarie 1.
5). Un sinet din 1823 Iulie 16, a luI Vasile
Costin pentru una mie trey sute vase zecT §i
thief lei.
6). Un sinet din 1821 Fevruarie 1, a ra-
posatului ban Todiravc Anastasiu, pentru cinci
sute lei.
7). Un sinet din 1819 Dechemvrie 1, a
spatariului Vasile Coroiii pentru . . . sute lei.
8). Un sinet din 1824 April 25, a banului
Tanasa, pentru cinci sute lei.
9). Un sinet din 1821 Ghenar 13, a banului
Tanasa pentru §apte zed galbeni.
10). Un sinet din 1819 August 23, a luY
Alexandru Vartic, pentru doua sute cinci zed lei.
11). Un sinet din 1800 Septemvrie 30, a

www.dacoromanica.ro
 341

lul Nicola Hristea, cu tovara§iea, pentru una

mie lei.
12). Un sinet din 1820 Fevruar 12, a zu-
gravului Vasile, pentru trel sute duel szecT let.
13). Un sinet din 1823 Dechemvrie 20, pen-
tru patru sute doi spre zece leT, a spatarulul
Sandulache Catichi.
14). Un Pinet din 1823 Fevruarie 27, a mut
Alecu Savastos, pentru doua sute lei.
Un plic en scrisorY i socoteli, si corespun-
dentii, In pricina banilor ce avea tià eie rapo-
satul, de la casa raposatului ban Ivan Roset,
ramaind un cusur la parucicul Costandin Benco-
vie, din cinci sute lei ce are sa maT (sits, dupA
aratarea numitului Bencovici.
Un plic cu piste socoteli cu Mihalache
Calmuschi din Basarabia.
Un plic cu scrisorT pentru casele din IRO,
In care stint 31 bucti0 hArtie.
Un plic tij cu scrisorl pentru casa din laqi
cu 11 bucati hartie.
Un bucium de teneche, cu trel intAriturX
asupra caselor din la§i si a viilor.
Un plic cu 27 scrisorI, pentru douii casa
din esul Bahluiulul, din care una ce este maT
mare an afierosit-o raposatul prin viu cuvint
In Eno, duhovnicului sail. i a epitropului rInduit
§i a altora ce s'au mai Intlruplat fa0, vatavu-
liA sad Dumitrache Popa, pe care ran crescut
de mica copilarie
Un pile cu §apte scrisorr, pentru via de pe
moqia Cetavuia, de la Nebuna.
0 cash*. In lacy cu doua dughenT la ulica

www.dacoromanica.ro
 342 --
In drumul Pgcurarilor, In Muntenimea de sus,
linga casele doftorului Efstatie, dupa cuprinderea
scrisorilor care Bunt aratate mai sus.
0 casa alaturea cu aceasta ce le are cum-
parate de la clironornii rgposatului stolnic
lordache Gheuca, iarAsi dupa scrisorile re are,
slat aratate mai sus.
Doua case la qesul Bahluiului, dupa cuprin-
derea scrisorilor ce 'au aratat mai sus.
0 vie la Nebuna, dupA cuprinderea seri-
sorilor mai sus aratate.
10 Suflete Tigani, insc :

No. 1, Vasile Bucatar.

2, Safta femeea lui
3, Gheorghe feciorul lor
4, Voicu tij
5, Chiriac tij
6, Ileana tij
7, lova vezateil
8, Neaqa femeea luT
9, Irina fats mare, fara pariahs
10, Gheorghe baet, tij.
Un pltc cu 7 scrisori asupra acestor tigani.
Un izvod de zastre a rAposatului silvIrsi-
tului Negurgl din 1801 Iulie 6.
Juvaervirl qi argintdrii :
0 pareche cerceT de diamant, in cordele
facuti cu doua pietre zmarand.
0 pareche cercel diamant in lantuguri, cu
cordele.
www.dacoromanica.ro
 -- 343
O petaludg de diamant in cheptene, lipsA
o pietrice.
U crucilitg diamant, lips o pietricica, cu
lantujel de aur.
Doug inele de diamant cite en o piatra .
Opt cliragurT de margarintare marunt.
Un constantinat de aramg poleit.
O icoana, maica Domnului Imbrficatg en ar-
gint, coroanele poleite §i cite-va fire marga-
rintare.
Doug pArechl poftale, tiunzuf, de argiut,
qi poleite, cu o stelutg de rubinuri.
O afumgtoare de argint cu mm.
O stropitoare tij argint.
O candela tij
O p1reche solnite tij
O lingura mare de ciorbl tij
6 linguri de mass tij
11 tn4nunchiuri de cutite §i furculite tij
2 sfepice tij
9 zarfur% tij
1 tablglutg pentru felegene tij
O farfurioara cu 4 lingurite, insa una
ruptA tij
Un ceasornic de argint
Doug tablale Lipsca, Insa una mare, una
mica.
Arcinturi :

9 ting,irT cu 7 capace arami

4 sahane cu un capac bold tij
1 castron cu capac tij
1 ceainic cu capac

www.dacoromanica.ro
 344

1 tingire mica cu capac

1 tava
1 tigae
1 caldare mare
1 caldare de prefacut rachiu, cu eft-
pacul el.
1 lighean cu ibric
1 pareche cherostii marl.
Alta, pojijiie a case i pinzuri:
Doui fete de masa cu 12 sarvete de tIrg,
O fap. de masa en 12 servete panzer
de casa.
Doua, valuri pima de casa
Trel buctIti pInza tij
Doug pinzi intregI de Filaleu
O camera croita
Doua earne§i nouA barbatesti
O pareche izmene tij
Un polog de bumbac In ochiuri.
13 sculuri de bumbac alb rasucit.
8 sculuri de bumbac cret.
6 blide farfurif de bucate.
4 felegene.
2 ibricele.
1 butca rnoda veche.
2 telegari negri, cu doua parechi hamurl
vechi.
12 poloboace cn vin.
1 1adi
vechi
1 siper
www.dacoromanica.ro
 345

6 mindire cu 12 perini umplute cu 'Ana.

Aceste sunt lucru.rile care s'A gasit la
casa savarsitului din viatg, sul,,erul Vasile
Negurl, bez alte ciovee ale casal, care nu s'ati
gasit de cuviinta a sa trece find vechT, §i stri-
cate, pe care toate aceste dupa luminatit car-
te gospnd de epitropie, dupa Xiclula cinstiteY
logofetieT ea marl, poroncitoare catra nol,
(Impreuna cu copila clironoama a raposa-
tuluI), s'afl Incredintat in sama gi purtrarea
de gtija a epitropiel dumisale paharniculuy
Constantin Mateo, dinpreuna cu izvodul
acesta, care s'aU incredintat cu a noastrk is-
si a dumisale paharniculur Neculai, Si
duptt porn )ca s'aii dat acesta la cinstita Logo-
fecie, iar celalalt izvod preenm s'ati aratat, bran.
Incredintat in maim dumisale paharniculuY.
Constantin Mattel paharnic.
A ntonie Iconom
Constantin Obreja of divan.
Acest document in original se aft, in pastrarea
mea. Th. C.

Prea Inaltate Downse.

Pre deplin sunt stiute inaltimei tale pa-.
gubirile, supttrarile §i acea de ibtov sttrAcie, ce mi
s'an pricinuit de cgtra razkiT de Craesti, din
tinutul Covurluiului, cu giudeca tile urmate la
trel fericiti domnl, pentru viderata stramb4ta-
te ce facu. ani intregY, cu MO§iii mea Bal-
tat:i de la acelasi .cinut, find rAzAsi cu mine,

www.dacoromanica.ro
 316

de care supiiriiri dupa, acel de istov afanisinos

al starii mete, prix anafora Intarita mainuin-
du-ma dandu-1 ramasi desavarsit, m'am odih-
nit cati-va sni ; acum tnse, iar se ispitesc ami
pricinui suparari si pagubirl din nor), ne15.san-
du-ma a ru:i odihni pe bnvatiea de movie ce
am singura hranii si nadejdea copilasilor mei,
eaci radicand crasma pe 24 stanjini de mosie ce
le-ail ramas, unde bid drum mare nu este, si
puind bautura. intransa, stinge alisverisul si a
masioarei mole, emu qi a alter megiesite mosii
Orlestil, de isprava. Dad find ca acest lucru
este en totul Impotriva obiceiurilor pamantesti,
mai ales si drum Imre ne find, ma rog cu
supunere A rri se dea poronca gospod, catra
dumnealor dregatorii, ea cereetand si dovedind
adevarul, precum pities°, sil radice en totul de
acolo acea carciuma darmandu-o ea sa nu mar
fie, spre a ma putea odihni cu pace despre a-
cesti razasT, pe mosioara mea.
Al inaltimel tale prea plecata sluga.
Vasile Tudori Ban.
Dumneata vet logofat, punt la cale cere-
rea jaluitorului. Asian Colitis
1826 Ghenarie 5.
NOI LOAN SANDU STURZA VOEVOD.
Cu mila lur Dumnezen domn Tetra Moldova.

Cinstiti credineiosi boeriT domniei mete,

dumneavoastra parealabi de tialati, sanatate.
\Tell Intelege din ja1135., aratarea si cere-
rea ce face jaluitoriul boeriti, pentru crasma
www.dacoromanica.ro
 347

ce ar fi facut parg,til numai pe 24 stAnjini ce

le-ar fi r5.mas, pricinuiudu-i pagubire la orandile
sale, drept aceea sa scrie dumnevoastra sA cer-
cetati pricina la fata locului, ai dovedindu-se
jalba adeva rata, sa, puneti sit* radice bautura
de acolo, ci crasnia, sA se rasipeascA, ne puand
parAtil a tine crAstnA numal pe atacea stanjini
cad obiceiul urmeaza : cel ce are mo§ie qi da-
ca va fi si drum mare, sa'si die cra§ma cu depar-
tare de hotarul mt-gie$ului WI, in ma,sura de 300
stanjini, ca siti nu aducA pAgubire megiesultd,
sat calcare mosiei sale. lar de vs 6 pricina in-
-Walt chip, sA trimeteti pre larg instiintare Ia
dumnealui vel logofat a,1 pril de gios, si cu
al doilea veti avea raspuns.
(L. P. gospod).
1826 Ghenarie- 9.
Vel Logofat.
DupA poronca. Constantin Obreja stolnic.
Acest document se Ail in proprietatea mea
Th. C.

Cum eau dat in vinzare moiile manastire01 in-

chinate la alto locurT, i ale Grecilor de la Ainutul
Neamplui; inteun an de Ia 1822 pan Ia 1823 Aprille 23.

LEI ArAtare :
4200 Satul Savinestii, lacuitorilor
700 Isvoare le du mi sale sa dariuld
Stan.
www.dacoromanica.ro
 348

4500 Conti i Gerovul, pentru das-

calul Petrea Neamtul.
3200 Letcanii, dumisale sardariuld
Sarban
., .
200 BelcestiT, dumisale vel logofat
Constantin Catargiu.
1100 BunestiI i Ragoazele, dumisale
siirdariului Gheorghe Duca.
300 Parte din mosia Morena, vata-
vulut of Valenii.
100 Parte din Nicoreti, dumisale pa-
harniculut Gheorghe Alcazi.
5000 Garcina i Cuejdiul §i Tatara§ii, la-
cuitorilor .
3500 Bistrita cu parte din Potod I
PangarAciorul §i Stirata, licui-
torilor.
3000 Vadurile dumisale §i ()aro, Nle,-
guita Steri.
6200 Baltilte§ti, lacuitorilor.
4900 Cracaoanif. asemenea.
8200 Cracau negru asemenea.
1700 Curichestif vornicula Vasile
Coranga din Grumaza§tT .
3500 Buhalnita cu parte din .Sgcul
li Izvorul, lacuitorilor.
1750 KisArigui luY Ion Melinte.
7000 Calul, Iapa i lzfine§ti, dumisale
stolniculuI latrate.
3800 Ghindioanii, lacuitorilor.
2250 Condi cu partea Striimbir, i cu
parte din Sod, dumisale dull-
narului Gheorghie Calino.
www.dacoromanica.ro
 349

290 Dow' dughenl din tirgul Neam-

pita si un beciti din tirgul Pietrer.
4025 Grumaza§tii ce an fost In cau-
tare, bez falcile de cap, ce s'ati
lucrat pe nosia Coma. Insa :
1671 RAma§ita zilelor boerescu-
lui i dejma amid.
184 pe 46 mert5 perje de
dejma
600 pe 30 dal fan.
370 pe 75 mole papusoi bez-
manul morei.
750 pe 150 merle pApusoi ce
s'at facut pe mosie.
450 or1nda cra§mei
4025
20,000 lei Hanoi cu tabmin.
84,415 adeca opt zeci §i patru mii
patru sute and spre zece lei,
bez 4200 lei pentru GrumA-
zasti, ce iau luat dumnealui
spatarul Dumitrache Codreanul,
cu cuvint ca acesti bani stint
pentru mosiile din tinutul Su-
cevei, fiind magi de acest cinut.
1823 Mai 3.
Acest izvod in original se ELM in proprietatea
Ma. Th. C.

Marturie hotarnici a moVei Toxobenil.

Facem stire cu aceastA marturie hotarni-

www.dacoromanica.ro
 -350
ea, eh, din luminata poronca prea inaltatului
domnului nostru mrtria sa Constantin Dimitrie
Moruz Voevod, fiind randuit prin luminata
carte a mariri sale, intro care mi se porunceste
ca sa merg peste Prut la tinutul lasii, la o
movie anume ToxobeniT, ca MOT sa aleg si, sa
hotarase partea de mosie a preotilor Ezoviti
lesasti, dupa scr'sori vi dovezI ce vor fi avend,
de catta partile razasilor de Toxobeni, care
se vor numi mai jos : Dec l dupa poronca
tuergend la starea numitei mosir, am strans
rAzA§T §i tinprejurasi anume : dumnealul pi-
tariu Vasile Musteata, Lupul Cujba mazil,
Constantin Mardarie ealarasi de Tarigrad,
Stefan Munteanu zlit Vasalra, Lazar sin Cione,
Tudosie Rata, Iftimie Ros ca, Miron zat Me-
leghie si a111 raz5si, i Lupul Tetiul vinzatoriul,
ce au -vindut p trtea sa din Toxobeni, uitirin-
luY Vasile, st fiind acesti nurniti razasr de fa-
g cum vi loser Martinov preutul Ezovitul le-
vesc, am cerut numitului preut Ezovit fiind
vechil si despre partea celoralalti preoti de la
biserica )or, din orasul lasii, ca sa ne arata seri-
sorl vi dovezl cu cue trag parte a cere din Toxo-
bent, si numitul preot au aratat ca scrisori nu
at, cu cari sa poata vi mai bine a raspuncle,
Hind eä scrisorile ee an avut pe partea de To-
xobeni, acum nu se afla 1). mina tor, dar sta-
panire ail avut, care c'ail dovedit si de nu-
mitii razasii de sus pomeniti ; al doilea s'a do-
vedit si mai bine, dintr'un ispisoc gospod de
la raposatul Mihai R teovita Voevod, find din
let 7212 Mai 15, intru care arafa ca prcotii
www.dacoromanica.ro
 351

Ezoviti, au cumparat partea de mosie din To-

xobeni de la un Neciul, de la un Dragancea,
de la un Gheorghie croitoriul, si de la Ta-
bargea pfirtile for ce sa vor alege, care aceste
parti sunt scoase din batranul Iguat Alevan,
mosul Mardaresti lor, care ispisoc de sus po-
menit acum sa nib la mana lui Constantin
rvlardarie calaras de Tatigrad ; al treilea s'au
mai dovedit dinteun surer, de pe alt surer, de
pe o hotarnica de la Corlat uricariul, hotarnie
ce este din let 7170 lunie i3, intru care ara,-
to ca la hotaritura ce au facet Corlat urica-
riul, mosia 1 oxobenilor s'aii ales dreapta par-
te de cumpatatura din tot satul Toxobenii
preotilor Ezoviti lesesti, doua funi, 7 stanjeni,
funia de 30 stenjeni si stenjanul facet cu pal-
ma gospod de 8 palme, si dupii ispisocul si
surerul si marturia numitilor razasi de sus po-
meniti ce am vazur, am facut si en futile de 30
stenjeni si stenjinul de 8 pilule gospod, si Intaiii
am purees cu masura dincr'o piatra hotar vechiu,
ce desparte mosia Toxobenii, de mosia Dume-
stii, a clucerulut Stefan Anastasa, care piatra
este in malul balOi supt Itinca, si in sus, iar
curmezisul pe sub 'mica s'an ales partea Ezo-
vitilor doua odgoane. 7 stenjeni, 7 palme, iar
stenjeni fae 67 si 7 palme, si am pus piatra
hotar sub lunca, inA, capul rnosiei despre apa
Prutului, si din tot satul li s'ab. ales acesti
stenjeni la aeeasta masuratoare ; a doua ma-
suta pe deasupra satului. Toxobenii, In gura
Oil Lucacenilor, Ii s'an mai venit preotilor E-
zoviti 68 stenjeni, si am pus piatra hotar ; a

www.dacoromanica.ro
 -352 --
triea masura peste cleahul eel mare c1 pe di-
vale de izvor, li s'att mai venit 59 poi sten-
jeni, si am pus piatra hotar ; a patra inkriurl
pe zarea dealului pe deasupra izvorului, li
i

Watt mai venit 68 stenjeni si am pus piatra ; a

cincea mama pe podis, li s'ati mai venit 48
stenjeni, 1i iar am mai pus piatra hotar ; a
rasa masuei pe deal si peste gerlisoara, des-
pre rasarit, li s'ati mai venit 59 stenjeni ci s'ati
pus piatra hotar ; a septea masura fundul mo-
alai In coada despre Soropcani, li
s'atl mai venit preotilor Ezoviti lecesti 57 sten-
jeni, ci am pus piatra hoot.. Si masurendu-se
si lungul mosiei Toxobenii, s'an gasit 3135
stenjini campul, pang sub lunca gi masuren-
du-se ci lunca para. In malul Prutului, s'ati aflat
300 stenjini ; si aca s'ati Inchiet toata masura
si hotararea acestei parti de movie a Ezoviti-
lor preoti lececti, lush cu vad de pod in apa
Prutului, ci cu balta de peste. Si dupa alege-
rea si hotarirea ce am facut acestei parti de
movie, din Toxobeni, de catra atti razasi, am
dat si Pu aceastA marturie hotarnica, la mana
preotilor Ezoviti lesectt, intru care marturie pu-
ind pecetea portei gospod, am si iscalit cum
ci alti razaci de Toxobeni.
1779 lunie 8.
Conran vornic de poarta.
Vasile Codremnu diac za divan.
Soria cu zisa si linvatatura vornicului de
poarta in divanui Gospod.
AceastA, marturie hotarnia s'al't masurat cu pal-
ma domneasca, avend tntindere de 15 el jumAtate qua-
drati (masura tipografica). Th. C.
www.dacoromanica.ro
 353

NM ALEXANDRU COSTANDIN VOEVOD

Bojio Afilostio Gospodar Zemli Moldaveco4

i Facetn stile cu aceasta carte a domniel

mete, &A prin jaloba ce ne-au dat Gheorghie
Cuza, ftiul raposatului loap Cuza spatar, an a-
rAtat ca rAmlindu-T de la pArintele sail o- moara
cu vadul et In apa BArladului, pe mosiea Liu-
destiT of inittul VasluiuluY, cari moara fiind
facutA de Vasilache Cozma setrar, In vadul
spataruluf Cuza, pe urma s'au invoit Tonia
Cozma satrar feciorul lul 'Vasilache Cozma, pill
spatarul Ioan Cuza, prin scrisoare, ca sa sta...
pineasca spatarul Cuza o roata de moara, iar
alts roata de moara, sA o stApineasca 'roma.
Cozma, find anaindouA roatele lute() cash'.
lar dupa ce se va striea moara aceasta si ia-
zul, apa sci-si: faca moara fieste-care In vadut
sa0, dupa care Invoiall asa a5 stapinit, atait
spatarul Cuza, cat si fiiul seri Gheorghie Cuza
jaluitorul. lar dupa ce s'au stricat acea moara
In anii trecutI si rAmAind vadul slobod, atunce
numitul Gheorghie Cuza, ca in crept vadul seri
parintasc din gios, ice sa numeste vadul Stra-
tului; Wall apucat si cu cheltuiala si multA os-
teneala si-a-U- facut o moara a sa la loc. Dar
multA supA,rare trage acum. de cats arhiman-
dritul lacov egumen mantistirei Barnovschi din
Iasi, pentru ca, ,Toma Cozma qatrar, de la o
vrerne Incoace art dat danie rnAnastirei -..estia
vadul ce ayea, din sus In. apa Birladuluit si cu
particele de mac& ce a ,fi. avind, Si egumenut
vorAnkita4 lot DIN IIRICARIJi C. 23.

www.dacoromanica.ro
 -354-
vrind sa stApineascfi daniea, nu urmeazA dupi;
scrisoarea lul Toma Cozma de invoiala, ca sk'cli
facA moara in vadul din sus care sa numelte
a lul Furtuna, ci umbla sa is moara Bata, a-
ceasta din vadul Stratului, tragind giudecfitit
pentru care acum cerind numitul Gheorghie
Cuza dreptate de la domnia mea qi hot-alit-ea
pricind acestiea, ca sa nu maT aiba supararer
i s'au poroncit sä scoati acea scrisoare de in-
voia15, ce zice ca are, si el aducInd'o s'au cetit
inaintea domniel mete, find scrisa din anit 1774
Fevruar 1, si iscAlith de Toma Cozma sin Va-
silache setrar, si adiverna mai gios cu iscfili-
turile a calf -va din boerii vremit aceia, si aV
altora, scriind Toma Cozma cu scrisoarea sa la
mama spatarulul loan Cuza, ca avind multk
pricing cu spatarul pentru morile care le-an
Malt tatal At Vasilache, in apa Birladulul pc
moqia Liudestii of inutul Vasluiului, pentru
care moll wind §i la divan inaintea boerilor
qi zictnd spatarul Cuza ca Chiriac Porophie,
and au vindut mosiea lul Vasilache Cozma
qetrar, tatt,1Tomii, ian vindut-o cu vadul mod!'
eel din sus, care as numeste vadul lui Furtuna,,
in care vad au avut Po:-oschie mod facute, In-
voindu-se cu rAzAsii ca sa stapineasca Poroq-
chie vadul lui Furtuna cel din sus .singur, si
ciealalti rfizasi totT 81 stapineascI vadul cel
din gios, qi dupa tocmala ce an avut an fficut
Poroschie si morl In vadul din sus, qi le-ail
stapinit 30 anT, qi dupa ce s'at rAsipit morila
LupuluT Poroschie, ail vindut Chiriac Poroschie
o parte de movie cu vad de moara lul Vasi-
lache Cozma qetrar, tatul Tomil, qi Vasilache
www.dacoromanica.ro
 355

Cozma setrar, nu $i -ati facut tuoara In vadul

unde au avut Poroschie moil, ci au facut moara
In vadul cel din gios, ce sa numeete vadul
Stratulul, care vad atunce IncapInd la stApt-
nirea spatarulul Cuza, dIndu'l rAzaeil danie an
cerut la divan ca sa, iea morile TomiI Cozma
satrar, pentru care divanul an hotArit ca ne
fiind scrisoarea acea de invoiala de fate sa se
vadA la divan, sA aduca dumnealuk spatarul
Cuza dot tnarturI, ca sA radice cu sufletele for
la divan precum ca Poro§chie cu invoiala
raaa0lor ati facut moara in vadul eel din sus,
tii cand au vindut Chiriac Poroschie iarlst
acel vad unde au au vIn-
fest morile,
dut 0 de vor marturisi marturil intr'acesta
chip, atunce se vor lua morile de la Toma
Cozma. Dar dupe aceasta hotarIre a divanuluI
socotindu-se el ca sA nuii mai pue sufletele
nick la e parte, au stAtut la Invoiala $i la a-
§§zare Cu spatarul Cuza, §i s'au invoit intr'acest
chip, ca A stApIneasca. Toma Cozma o roatA
de moara §i spatarul Cuza o roan, fiind douA
roate de moara, pfina cand vor fi morile i
iazul. Iar cand sA va timpla sa se strice ce-
vaei la mod, sau la iaz, iara0 sa fie cheltuealA
In parte -(adeca) giumatate di nsp re Toma ( lozma
setrar, ei giumatate despre spatarul Cuza, iar
cand din vre-o timplare se vor rAsipi de tot
morile §i iazul, atunce sii aiba a§T face fieete
tine mori In vadul sail (adecA) Toma Cortua
satrar 85,-sl face mot.' in vadul din sus, i spa-
tarul Cuza In vadul din glee, §i AV stApineascA
fie§te care vadul cu pace, §i dupe aceastA in-
voiala 0 a§azare ce an facut din bung voea
www.dacoromanica.ro
 356

'or, an dat scrisori unu la mAna altuia, ca de

atuncea, inainte sA gnu mg gitideatA ptn-
tru prinina aceasta, ca via el ski Imar dee 3t1-1
mich dea a spatarul Cuza, ici i3patariti[ Ouza
de la ye], i pentru credinta ad lecaliti Im-
preunii cu boiarii, cari au vazut buns invoi.t
alit lore DecY dupA ces iS';412 eetig Inaihtea
domniel mele, scrisoarea aceasta de Invoil
ala i siiiazare, care mAriurishste 4ttsu T Tbtna
Cozma catrariull cA an facue-o din buu'ii vied
S'au cunoscut ca numitui Gheorghie Ouza, facra
dreptate este tras de cAtrl .egumenul de BArl
novschie prenttai moara ee an ffidut in vadul
din, gios, ce sa thiamh. vadhl Stratulul, pefitrq
cA tomes Cozma -setrar, aceasta invoialAr si
qazare au, fficut:o statornich cu spatarul Chza
mai inainte de cat a face danie la mitnastilrea
BArnovschie; si arata pc, inteles ea din vre-o+
timplare rasipindu-se de tot morile i Thzul,
tunce 'roma; Cozma sh4s1 facA moara In yacht'
din sus ¢i spatarul Cuza% in) vadul din gios4 oP
sa-s1 stlpineasca fielte cane vadul -shit cm pace.
DupA care timplIndsse sian stricat de is-
tnv scele mori, Si iazul, n10 o gresalA 'Wan
urmat let Gheorghie Cuza, c si-au fAcut filorT
id vadul din giowf ci mal virtfos sit Ve(deGo tirj
mare eu dreptate, dupe legAtura ce au Oen-
phrintele)sdu grin scrisoirea de invoialA si a,
shzare, eel au aunt ctt Tema Cozma cietrar. Si
fiind ea manistirea Barnovschie eau titstigat
danie pe vadul delimoara, Carpe furinAlcle lettt,
scrisoarea Td& in+oiall 01 qAzarel ce sib eildtA
mal thsi ratable (dart indateritA a urtni pre
deplin -dupe scrisotile lulE TOma.Cozma §Xtrar,
www.dacoromanica.ro
 357

care iau facut danie, si nu poate mai mult a

sii mesteca In vadul din gios, ce Ali fad,
morT In vadul din sus, unde insu if 'roma Cozma
setrar, mai inainte de cat ar Lice danie, slat
primit prin area de bunk voea tnvoiala qi asa-
zare. Pentru aceea dupe dreptate, lett printr'a-
ceasta carte a domniei mete hotarim : ca sa sta-
pIneascii Gheorghie Cuza,. fdul raposatuluY spa-
tar loan Cuza vadul din gios, ee este la apa
Birladulur, pe mosia Liudestif, Impreuni cu
moara ce au facur la acelas vad, si cu for ye-
uitul In bunk pace, dupe tariea scrisorei de
invoiala si asezare, ce sa arata mai sus, fark
nici o suparare despre mAnastirea Barnovschie.
on despre Toma Cozma setrar ; li cartea a-
ceasta sa'T fie de intaritura de la doruniea mea,
statornica 8i neclintita, nici o dinioara in veci.
Aceaqa scriem.
(L. P. gospod.) 1784 Noe'mvrie 24
Procitoh vel vornic.
S'au trecut in condica divanului
Andrei biv lzbasg, condicar.
Acest document mi s'au imprumutat de domnul
Profesor akibanescu spre publicare. Th. C.

Banff ce eau cheltuit cu aloagele Turd pang Ia

radicarea enicerilor din Matra, i alte osebite cheltueli
in cautarea molielor de Ia tinutul Neamtului pe anul
1822 No. 1463 anul 1823 lanuarie 20.
Lei Ban'
330 Leata a 3 ueferT pe doua lunif
sitrel zile
48 "Varavului din satul GrumazastiT,
www.dacoromanica.ro
 358
pentru un cal ce ati luat zilloaga
din sat la purcederea lor.
100 Lul Tulumbagi-bacd omul silivitu-
luY KihaebeY, ce ne-at adus o scri-
soare de la dumnealuY spatarul
Duca, dupil cum teschereaua nice.
6 Satului SavineqtP, cAnd au cum-
parat mosia
200 UnuY ficior alergator ce all fost
cu mine pe la mo§ii.
40 La hramul de la schitul Hanguqor.
165 Pe un cal de la mAnAstirea
Neamtului, ce au umblat bum-
basirul Costantin, ce implinea ba-
nil ramasitei, omul dumisalo hat-
ma,nului Gheorghe BrAescu, care
cal au crapat.
90 La trel neferi ce au venit Cu polite.
40 linuT nefer ce all mess cu mine
la munte dupa pornirea enicerilor.
60 La doi neferi ce ati venit cu mine
la Iasi(, cAnd am adus banii.
112 Pe un poloboc cu vin, ce am dat
la bisericile diu Hangu.
90 Ce all luat din banil Kiserigul
doi copil rain cPsI, ce at fost
trimitA pentru implinirea banilor.
60 Ce am dat in Carvasara, dumisale
paharnicului Gheorghe Teodoru,
pentru alc atata ce ar fi dat
iarAsi la acei doI copii din case,
neqtiind ea, ail luat si de la mine.

www.dacoromanica.ro
 359 --
140 Ce au luat Costachi Sion din ba-
niT ce au Implinit.
150 72 Cihodarului din poronca dumi-
sale spatarulul Ionic, pe vremea
ce au stat, care un leu pe zi.
1.00 Lul Grigorie Hndicl, ce au umblat
cu Ciuhodariu, pen tru impliuirea
banilor.
'250 Tij bumbasirului Costandin, omul
dumisale hatmanuluT Gheorghie
BrUescu, tij intru aceasta prici.u4
pe opt lunT §i qese zile.
150 Leafa vatavul uT ot Grumfizrisa.
730 Leafa a dol vatavT ot Hangulinsa:
360 vk'tavulul Tudurachi.
370 viitavului Gheorghe.
730
Slugeriulut Iorda chi Ieni pentru
heresteul ce are flicut pe mosia
cracloanii a proroculul Die, care
In anul acesta s'an vindut dupa
cartea climficamieT, si cu scri-
soarea dumisale spfitaruluT Duca,
i-am intors inapoi bank (360).
Pe noun zed Si cincT merle po-
pusoY tij de la o moaril a siuge-
riuluT Iordachi (475).
1000 Cheltuiala me Intr'un an de zile.
4696,72
lacalitura fiind rupta nu s'au pu-
tut pune.
Aceasta notitX casnicit In original, se A/ In pro-
prietatea mea. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 360

INSAMNARI DF FAMILIE.
Mgricuta au avut frate pe lanache, sik
lanache at filcut pe Maria, ce au Iiraut'o Va-
silie Ntbunele, ce aft fost siman in curte, Si
Maria au facut pe Axinia.
Si Marictila soya lui lenache, natusa Axi-
niet, a0 dat zapis de danie pe partea el de
mogie pi pe a fratine-srul lul lanache, din Tele-
nestf, din Ro§canT, din Rasipeni de pe Prut,
lui Costandin Nastasie.
Zawfira fernee bgtrana, mgrturiseste Ca
Markup hind batygna,, au lepadat'o Booae in
casa luT Costantin Nastasie, pi an .5ezut din
etislegile Crg iunuIul, 'On la stalu Florio', si
au murit, m'au Crimes pe mine Costantin
Nastasie pigiupgneasa dumisale, de au luat
un sgeriu cu borfe gi un ghizdan cu zapi-e de
la Bootie It le-am dus fn casa dumisale si in
siimiu era o rorhie alba de atlas,. si o prostire,
si doug servete, ca e s'au ingropat cu dinsa, si
o fota st uu bran le-au datu habil Tudoscai
ci era in casa. lay. ghizdanul cu zapisele au
ramas la dumnealul Constantin Nastasie, si eu
de acest zapis de Janie nu stiu
Acest act in original ne iseAlit qi fall data, In
original se atilt in pAstrarea mea. Th. C.
1111111111

Carte de giudecata a Jul Miron Scortascul cu Sma-

randa Sucevanul.

La divan Inaintea noastrii de facg s'au

www.dacoromanica.ro
 -361 --
giudecat Miron Scortascul aluger, cu SmarandEt
fata lui Ursachi Sucevanul, si cu ginerele ell
Toader Kiribou ; pricina intre dinsiT fibid.ca. in
trupul mosiel Ttlenestii de la tinutul lasii,
Miron Scortascul, sa afla drept razes, co osa-
bite partite sale ce are acolo, cum qi jaluitorii
areqtia in-AV slut razesi, cu o particica, mica
ce au, si avind acolo si manaitiea Golia o
deosabita parte ; venitul panel manastirel Intra-
cetotT ani I'au cumparat cu anul, Miron Scortascul
precum s'au vazut, si zapisul manastirfi. d'at
la mama Scortasculty, find din 1791 limie 1,
prin care arata eh au vindut la Miron Scortas-
( ul, venitul a doua Orli de mosia Telemitil,
Dumeqtii, Petrianil, tate o suta cinch zed lei pe
an, dupa care au aiatat Scortascul ca au sta.-
plait up an si trel luni, $i mat are au an si
noua luni, apoi find .A. Miron Scortascul par-
tea (-Lopata atat a partilor sale, cum si a
manastirei, le vinde si el cu anul la altii. G-
rata arum prin jaloba numitiY de mhi sus ja-
luitod, ca partea for cu totul se impresoara si
as stapineste de catra aceI ce in venitul, cu
anul de la Miron Scorascul, si au cerut ei ca
prin giudecata sa-sT afle dreptatea, atat pentru
pagubirea a li se pricinueste la venitul par-
tilor, cum qi pentru ca BA li se dee si for pro-
timisis, C2 unor- razesi ce slut, el tie 9i ei cu a-
nul, venitul parcel manastirel, dupa cum au ti-
nue° Qi Miron Scortascul, zicend precum ca par-
tea aceasta este afierosita la maniistire de la
neamul tor. DecT cat pentru parcea aceasta
din Telenesti a jaluitorilor, nici insusi. Miron

www.dacoromanica.ro
 362

Scortascul n'au tagilduit, marturisind ca an si

el razesil cu o particea mica, iar pentru ca se
calea si partea aceea a lor, impreuna cu eele-
lalte parV, de catr6, bucatele negutitoillor, an
raspuns SeorOscul, cum el nici de cum nu
iaste cu putinta a fi ferita, in vremea cand partea
acestora este o partice foarte mica, tili sa afla
in mijlocul mo$ieT, iar a sa parte si a manas-
tirei Goliei, iaste cea mai multa movie. Apol
ca la imasul mosiei Telenestilor unde se pavu-
neaza vitele a tot satul, jaluitorii acestia n'au
nici o Impartasire acolo, find ea partea lor
este la camp, si dace jaluitorii acestia fgT cer
pagubirea lor de pe partea ce au la camp, si
Scortascul Inca asemenea cere sa-1 plateasca a-
ce§tm pentru pasuna.tul vitelor, la care cat pen-
tru pagubirea ce strata jaluitorit ci li se face
la partea lor, vazindu-se in protiva si raspun-
sul Scortaseului, precum ca si el se pagubeste
la imasul movie' sale, despre bucatele acestora,
In care nici el singuri n'au tagAcluit, ramane
dar ca precum o parte sa pagubeste, asami-
nea si alta, iar de i se pare vre uueia part;
ca i se face pagub;re mai mutt de cat alteia,
cu poronca gospod sa va cerceta la fata lo-
cului ci ceia ce va fi cu cale de implinit, se
va implini de la o parte, si sa, va da la alta ;
iar cat pentru protimisirea ce au cerut jalui-
toriT asupra partei manastirei, la aceasta de
-vreme ca si jaluitoril se afla reze0 in trupul
moviel acestia, vi mai ales ca partea manastirel
fiind de la neamul lor afierosita, en dreptul
este ca sa aiba vi el protimisis a sine acea

www.dacoromanica.ro
 363

parte de movie cu anul ; si pentru aceasta., dar

am giudecat ca de la anul viitor adeca 1793, de
la Intlia zi a lune luf lunie, died jaluitorif la mA-
nAstire pretul acesta cu care s'au tocmit Scor-
tascul, sa o tie si el cu anul, pAnA la implinirett
vadele ce au avut ScortAscul cu manastirea.
Oslibit au mal cerut jaluitorif ca si ailia pro-
timisis a rascumpAra si a tine cr5sma ci iaste
pe mosia aceasta Telenestii, cu cuvint ca ar fi
vindut5 casa aceasta de un frate a lor; la a-
ceasta i -au intimpinat pe clinsif Miron Scor-
tascul cu dou5, carp de giudecata, una din 1786
Mart 20, de la dumnealui spatarul Manolache
Bal§, aflAndu-se si atunce ispravnic la tinutul
layil, si alta din 1787 lunie 29, de la yenta
boeri, din vremea de atuncea, care si prin una
si prin alta dupe cercetarile ce an facut pentru
pricina aceasta, arata precum ea, aceasta casa
iaste pe hotarul moOei manastirei Golief, si
cum ca de la lonitA Sucevanul fratele Sma-
randel art cumparat'o miinastirea, apoi dupe
puterea cartilor vechi domnestI, ce s'ati vAzut
atunce la Miron Scortascu, sA hotarAste prin
cArtile aceste arAtate de giudecatA, ca nicl jA-
luitorif acestia, cum mei alt1 rAzAsi, sa on fie
volnici a vinde nisi un fel de bautura la pod,
ce dupa, hotartrea cartilor vechi gospod, si du-
pa lnvoiala ce s'au fAcut la hotarltul mc:Iief, a-
tat orinda crasmeY cum si venitul podulul, sa
se vinza, cu anul la altif streini, cui s'ar gasi,
si cu call( bans vor cuprinde EA aib5, aka trage
fie§te care din rhas1 analogul eau, pe cata parte
va aye, iar la alt chip de olijveri§ sa nu fie

www.dacoromanica.ro
 384

opriti, cum pre larg dovedeic cartile aceste

de giudecata ; in protiva &kora giudecati nici
Insusi jgluitorii acestia nu leau mat' ramas cu-
vInt do raspuns. Drept aceea cunoscindu-se
cg jAluitorii acestia, Watt nici o dreptate la ce-
rirea lor, nici pot ei ca sa aibA protie de rAs-
cumparat casa aceasta unde este crgsma, and
din toate giudecatile si invoielile ce au avut,
SA dovedeste ea* nicia until din razgvi sA nu fie
volnicT a vinde bautura la pod, far/ numaT din
pretul ce sa va vinde la altti strnini crasma vi
podul, &A se lmpArtasasch a -VT lua fieste care
dupg analoghia pgrtilor, ce vor av e la movie ;
asemenea darn si noT am giudecat, ca si do a,
cum inainte intocmai dupg hottitirea cArtilor de
giudecati de mai Inainte, Fla se urmeze, vi jalui-
torii cum f;S i alp: rgzAvi la ace crAsma sA nu se
amestece, fArg flume sA-si is pArtile din banii
v/nzArei, dupA drept analogul, atat din crasma,
cat si din pod.
Pentru un zapis de trei zed lei ce au maT
jAluit Smaranda fata Int Ursachi Sucevanul, a
ar fi avind la Miron ScorOscul, care bani iar
fi plgtit vi zapisul nu i l'au dat, au raspuns Scor-
tAscu ca vi-au luat banii deplin de la numita
femee, inr zapisul find pierdut nu i l'au datt.
si se primeste sa -T dee sinet In protiva zapi-
suluT, ca orT cn.nd sa va gAsi sä it dee, rArngind
cu totul farg nici o putere ; la aceasta si de
cgtra not asAminea s'au indatorit sa." se urmeze.
DeosAbit au mai fAeut jAluitorii c-rere
ca sa rascumpere partile cele razAsesti. din mo-
via aceasta Tele.nestil, cu partea din podul la
www.dacoromanica.ro
 365

Oberman ce an fost vindute, de razfisi cu zapis

drept dna sute cinci zedi leY, la dumnealul
visternicul Matei CantaJ i pe urma le-au ras-
cumparat Miron ScortascuI, find si el razas a-
collo, la ackora cerere Scortascul, iau Intimpi-
nat pe &Mad cu indestule dovezr, zapise a for ati
&Atli de gindecata a divanului, care toate slut
fata la mana Scortascului, §i prin toate s'au
vAzut ca 'nu pu tine vadele au a vut toti razAkfir,
de mosia aceasta TeIenestil, ca sa dea banii lug.
Miron Scorfascul, Qi sa is partile de mosie la
a for stapInire; pan' si car tapcil domnesti au
fost apucati si adusl la divan, ca sa dea banii
si nu iau dat, si ca pe unii ce nici la o vade
n'au rfispnns cu bani, cant dati ramasi din
toate giudecktile, dupa cum mai pre larg se
do.tedeste toata, curgerea pricinei, si din cea
mai de IN:, urma carte de giudecata a diva nulni
din 1789 August 3, ce iaste la mana ScortaS-
cului; dupa care giudecki acestora nu le-au mai
ramas nici cat de puting dreptate, sa mai ceie
protiMisis de rascumpArare, i ca pe unii ce s'au
cunoscut- n cererea for este fara de cafe, s'au
dat iarasi ramasi si de la gindecata noastrA, din-
du-se la mana slugeriului Miron ScortAscul, a-
ceasta carte d'e giudecata.
1792 August 30.

Acest document 'se afla: in proprietatea plea.

Th. C.

www.dacoromanica.ro
 366 --
SCIEMB DE AVERE.
Adeca ett Maria fata luT Ion Sucevanu, ne-
poata FrAsiner Fugaritel, Impreunl cu fiir ind :
§tefan si Sanda, facut'am aceastA adevarati
scrisoare a noastra, la cinstita mama dumisale
jupanulur Ionita Cantacnzino vel visternic, pre-
cum sit' se tie ca avend dumnealuT un pogon
de vie, cu livada de porn; la Vacota of tinu-
tul lasir, si o casa, Cu locul el cat este de o-
grada In tirgul Isvir, la mahalaua nine ; si
avend vi en o parte de movie In satul Du-
mestir ci iaste peste Prut, la tinutul Iasii, cu
vad de pod in apa Prutulur, si en balta de pes-
te ce este abatuta din Prut, dupa cum pre
larg aratil ispisoacele domnesti, si alte scrisori,
care aceasta parte de movie imi iaste de pe
moasa-me Frisina Fugurita ; asijderea mai
avertd ell de pe tata -metl loan Sucevanul,
niste party de movie In sat In endren1, in aceastA
parte de Prut, iarasr cu vad de pod in apa Pru-
tului. Adeca a patra parte din giumatate de
sat de Sendreni, din partea de gios, ce an fost
eumpArAtura tatani-met, de la Anita si Varva-
ra vi Toader, ficioril lul Ion Obreja, din sat din
Carnicenr, precum arata zapisul for din let
7209 Mart 6; asijderea si a treia parte tot
din giumittate de sat din Sendreni, din partea
de gios, ce ail fost tatani-meti danie de la Anita
si Varvara si Toader, ficioriT lui Obreja din Car-
niceni, precum iaravr pre larg arata, zapisul
for din let 7209 April 12. Deer nefiindu-mi
ilia de un fobs aceste party de movie, vi a-
www.dacoromanica.ro
 367

vend trebuinta de o case In tirgul Iavii vi de o

vie, din buns voia noastrg, de nime siliti Did
asupriti, ne-am avazat cu dumnealui jupanul
Ionita Cantacuzino ye! visternic, vi am facut
schimbatura inteacestasi chip, adeca : datune-ati
dumnealui o cash cu tot locul ei, ce are de
ograda la mahalaua Muer, avijderea
dat si un pogon de vie cu livada, ce au avut
dumnealui la Vacota of tinutul IasiY, si ne-afi
mai dat dumnealui qi sass zed lei bani gata..
Deci noi Inca i-am dat dumisale cu schimba-
tura toate partile de mai sus aratate ce avem
in Dumestr vi In Sendreni, cu vaaul de pod
Inteam'endoua moviile, vi cu balta de pevte,
ci Taste abatuta din Prut, ca sa-X fie dumisale
drepte ocini vi movie in vect, pe care sh, le
stapIneasca duronealui, si neam de neamul
dumisale, cu buns pace, vi face dum-
nealui vi drese domnesti, ci am dat si Gate
scrisori vechY, si noun am avut pe aceste
parts de movie, ca sa fie la mans dumisale
qi sfi'sY stapIneasca dumnealui schimbul ce
au luat de la mine cu pace ; vi di Inca sa
sthpinesc schimbul ce am luat de la dum-
nealui, dupe scrisorile ce mi -addat la ma-
- Iar de ar eqi vre o pricing, pentru a-
ceste parti de movie ce i-am dat dumisale, noi
sa avem ai raspunde, iar dumneatuf sa stapt-
neasca schimbul cu pace. Si pentru adeva-
rata credinta ne-am 'pus degetele mai gios.
let 7272. (1764)
Eu S Maria ateiormaneasa, fata luT Ioan
Sucevanu, vinclAtoare.
www.dacoromanica.ro
 368 --
Ell Stefan sin Marie( cAciornAneasa
vinclatorin.
Di Sanda fata Mariei Caciormaneasa,
v in clatoare.
Si ell Inca am ccris en zisa Maria
CriciormAnesei si a ficiorilor et, ¢i sint martur
Izbasn. c5pitan.
Acest document In original se afla In proprie-
tatea mea. Th. C.

ACT DE IMPRUMUT DE BANI.

Adedi en Ionita sin lui Ursachi Sucevanu,
care mad gios m'am isea,lit, dat'am adevarat
zapisul mei la cinstita mana dumisale giu-
panului loan Cantacuzin, 'biv vel logofdt, pre.
cum sa se ,s tie c la mare trebuinta si nevoia
mea, m'am rugat dumisale de rni-ati. %cut bine
cu o suta leTt cu dobftnda din zAce dol -spre
zece, cu vale 'Ana Intrrun an, BA aibu al da
dumisale cu mulcamita. Cu cari bard am
sä rascumpar niste pail. de mosie din Tele-
nevi of vinutul lagung, pentru care bani am
pus dumisale amanet partea me de mosie din
Telenestio cata se va alege partea me dreapa
din partea tatani-inefi sachi Sucevanul, cum
§i partite ce void sä rascumpAr acum. Ca ne
Bind banit la \lade, sA alba duinnealui a lua

www.dacoromanica.ro
 369

mosiile aceste de istov ; si pentra mal ade

varata credinta, am isait cu mina me.
1780 Fevruarie 12.
lonita. Sucevanul platnic.
Vasile- Nebunele, mazil, martur.
Sender logofb,t, martur.
Acest original este in proprietatea mea. Th. C.

ZAPIS DE CINCI SUTE C1NCI ZECI LEI.

Adeca eu IonicA §i Tudosie ficioril lui Ur-
sachi Sucevanul, de la podul ha Gherman, otii-
nutul Ia0, facut'am adevarat zapisul nostru
la cinstita mina dumisale Ion Cantacuzino vel
Logofat, precum ca not in anul trecut am lust
de la dumnealuT cind sute cind zed lei, cu
.zapise §i cu doloanda, §i dupa vadeaua ce ni'am
fost pug, n'am rut purtare de grija sa platim
banii, si acum find not apucatY de zapciT, ca
sa implineascA toV baniT dumisale de la nol, si
vrend sa ne puie la inchisoare, am cazut en
Tugaminte, $i ni'ati mai pus dumnealuT vel Lo-
gofAt alta vade, Oat In doua septamani, sa-T
aducem dumisale tot baniY, acei ciuci Bute cinci
zeci lei si cu dobinda lor, dupa cum ne scriti
zapisele ce am dat Intaiil la mina dumisale.
Si la aceasta vade de douA sApMmanT, negre-
Ot ne-am apucat sa-i aducem nol, totT baniX
cu dobanda tor, fart nici un cuvint de riispuns.
VOLUMUL )11; DIN URICAR. C. 24

www.dacoromanica.ro
 370

Si pentruadevarati credintil ne-am iscalit mai

gios, si am pus Qi degitul. 1781 Iubie 7.
En loniti Sueevanu platnic.
Eti Tudosie Sucevanul platnic, nestiind
carte am pus degetul.
Sender logoffit martur.
Andrei Izhasa, am stria zapisul acesta
cu zisa hit lonita i a hit Tudosie Sucevanul,
Acest sinet in original este in proprietates ma_
Th. C.

ZAPIS DE CINCI SUTE CINCI ZECI LEL

Adeca di lonita si Tudosie ficioriT lui Ur-
sachi Sucevanul, de la podul WI Gherman of ti-
nutul lasit. fa.cut'am adevarat zapisul nostru la
einstita mena dumisale lon Cantacuzino vel Lo-
gofk, precum sa se stie ea not in anul trecut,
am luat de la duamealui In datorie de cinci
sute rind zed lel, ins not amendoi am luat
douli sute let, si o seta let ati luat un var at
nostru Mihalache sin Toader, Q1 o mita let an
lust Toader brat Mihalache, i o suta let au lu-
at Gligoras sin Buliga, cumnatul nostru ; 9i
cind zed lel, an luat alt var al nostru lchim
sin Banzariul, cu wade si cu zapis ; pentru ca-
re b}ini am intrat not rAspunzatori si pentru
eialalti, $i la vade neaveacl purtare de grija
nici noi, nici ei ca sa platim banit dumisale,
ne -au apucat dumnealul cu zapciu sa impli-
neasca haul; vrend dumnealut sa ne pule
la iachisoare; am eazut cu rugAminte si ne-au.
www.dacoromanica.ro
 -- 371
mar pus si dumnealur Inc o vadea, pAna In
dou5 saptameni, sa avem voe $i vreme a urn-
bla pe la eiaialti patru tovarlisT, A scoatecr
basil ptirtile lor ce at luat, si sii-r aducern
toti band( dumisale deplin. *i iata ca cu za-
pisul nostru acesta ni-am apucat ca OA la douji
siipt5m5nr sA avem nor ai da dumisale totr a-
cestr cinoT sute cinci zeci leY, si cu dobanda
lor, frill nici un euvint de rAspuns. si not penau
cee trei sute cinci zeci lei, data nu-i om puce
s.coate ltinl la vade, sd avem a ne cauta co to-
varasir nostri, find cä not am fost rlispunzatori
dintr'un ceput, de cand S'aii luat bana, si pentru
adevaratIcredinta ne-am iscalit, si am pus si
degitul. 1781 lunie 30.
41 Eu loni0 platnic.
En Tudo.-ie Sucevauu platnic, am pus
degitui nestiind carte.
Stefan Cigole vornic de poartg, martur.
Andrei biv lzbasa am stria co zisa lor.
Originalul acestul act este in proprietatea mea.
Th. C.

NO! MIHAIL GRIGORIE STURZA VOEVOD DOMN TAREI

MOLDOVE1.
Cinstit fi credinciosului boeriulul donaniei
noastre dumneaia Costachi Bale biv vel Logoflit.
--
Intru deplina mulOmire despre sirguinta
si vredniciile de lauda Inchipuiri, cu care dum-
www.dacoromanica.ro
 372

netts indepliniaT insamnAtorul post al preze-

dentieT domnescului nostru divan. Despovora-
rea ce ne a1 cerut dintr'aceste, ni'au pricinuit cu
atata mai multi mAhniciune, en cat starea sA-,
nAtAtei dumitale an ne Iasi mijlocire de a nu
va invoi. Incredintati ins fiitidcl indata ce im-
bunatatirea ei te va erta, vei imbratosa che-
marea, care la eel int AM prilej va vom face ;
te slobozim scum din Indatorire. lar spre a
face obsteste cunoscutA multamirea ce ne-ati
pricinuit prin a dumitale lAudate lucrAri, 10
hArAzam prin acest al nostru domnesc decret, dri-
tul de a purta si In viitorime uniforms pre-
zidentului divanului domnesc.
No. 523.
Noi Mihai Sturza Voevod.
(I,. P, gospod).
Canta vel Logoftit procitoh.
Pogor agA.
Seca 1-a No. 269
1841 Octumvrie 25 zile. Iaqi.
Originalul acestuY decret se aflA in proprietatea
mea. Th. C.

NOl 10AN SANDU STURZA VOEVOD.

Cu mila /ta Dumnezeu domn tdrer ifoldover.
Credincios boeriul domniei mete dumneata biv
vel stolnic Voicule, sanatate.
Trebuinta cerand a di alcatui departamen-
tul pricinilor strAine, de un num1r de giude-
www.dacoromanica.ro
 373

catorY, cu bane mAsurl si pazitorT bunelor r6n-

dude, de vreme cr. iatr'insul sA cautA sA
cerceteazA pricinile strainilor puterT, socotit'am
domnia me, $i te °rand vim pi pe dumneata in
numarul acestor giudecatori. Creclend ea vei
pAzi neaparata cuvrintA fara prihang, intru toa-
te datoriile, protimisind adevarul si dreptatea,
fieste caruia, fara cea mai putina abatere de la
neplacute apucaturf.
DecT de astAzi Inainte itY poroncirn
merge totdeauna in vremea euviincioasa lir nu-
mitul departament, i impreunA a asvulta prici-
nile ce vor urma intro sudeti pi raele, Imp&
nindulT slujba cu toata, silinca si eredinta ; ei
spre rasplatirea osteneleT, ti sa hotaraste si leafs
cite trei sute lei pn toata lung, incependu-se
de la cinci spre-zece a curgatoareI luni. Uncle_
de veT pAzi adevArul si dreptatea, veT dobandi
mila si ocrotirea domniei mele, iar de te veT
abate in vre o fapta neplieuta, din potriva veT
cAde In dreapta domnepsch urgia noastra, Si
vei lua rgsplatire dupes masura vinovAtiei.
(L. P. gospod) 1826 Julie 18.
Vel postelnic procitoh.
Acest petac domnesc in original se ads in dis-
positia mea. Th. C.

NOl CONSTANTIN DIMITRIE MQRUZ VV.

Bojio Miloetio Gospoelar Zemli Moldaveca

Credincios boeriul domnieT mele, dumneata

www.dacoromanica.ro
 - 374

Sandu biv vatah ?a Aproa, ispravnic de cilium'

Codrului. Facem otire ea dupe alte multe lu-
crart of bune aoezari ce am facto domnia mea,
pentru folosul of odihna tuturor deobotie a a-
cestei taxi, care pe toate ea a noastra silinta
s'au adus la cea mai bune stare of fericire,
luat'am domnia mea aminte §i p-2.ntra dietele
of daniile ce sa fac de catra unit alai din pa-
mintul acesta, on pentru mo.019 orl pentru alte
lucrurl statatoare, sau m4cAtoare, s'afland ca
cele mai multe din pricinT, ea nu slut facnte
cu orinduiala ce ea, cade, precum se hotaraote
la sfinta pravila, necontenite pricinT si rAzvra-
tinT mom, cand despre ceT ce'ti dau lucrurile cu
diett, on cu danie, sau despre neamurile lor,
cand despre ceT ce au dobindit dandle, ca mat
pre urrni tragindu-se unit pre altii la giude-
cata divanulm, oi la divan vizindu-se acel fel
de scrisort fare nici o Intelegere, of fare, adi-
verinta of tarie, ce s'ar cadea sa alba, ca niote
lucrurT de veonice afierosiri, pentru unele se di
prepus a 0 iconomicoase, pentru altele de se
of face hotarire de la giudecata, famine tar cu
indoiala ; si fiind ca aceasta treaba adeca a
dietilor of a daniilor de catra ceT ce sa fac, sa
orInduesc sa ramie statornice In vecT. Pentru
aceea mai mult de cat altele sa cade sa se
faca cu bung, Intelegere, dreapta si Intarita cu
iscalitura de marturi, oa ment vrednicl de cre-
dinta, ca ba poata fi pazite ; of pentru ca sa nu
fie aducatoare de pricint of glIcevt In viitoarea
vreme, WO, domniea mea impreuna cu tot sfa-
tul nostru socotind ceea ce este spre folos si

www.dacoromanica.ro
 375
odihna, am hotarit ca de arum inainte dietile
sa se faca cu dreptate pi intocmaT pArlilor du-
pa orinduiala sfintel pravile, care sa krat4 maT
gios printr'aceste ponturT :
1). CeY ce fac diiata sA'*Y aibA Iniregi
simtirile lor, si fare viclesug sa ardte In diiata
lor toata averea si datoriile lor intru adevar,
sa nu lase lipsip de clironomie pe adevara lit
for clironomi, fare a nu arata pricina vines lor,
nicT avind maT multi dragoste pi plecare catrd
vre-unii din rndeniile lor, sa-T lase maT multi
parte din averile lor, pi sa, faca strImbatate ce-
loralalp clironomT, pricinuindu-sT cu a ceasta
greutate sufletelor, si sfezl Intre rudeniT, osabit
eel ce face diiata, avind copil de la femeea .cea
dintaiu, osabit de clironomia ee li sa va veni
dintru ale sale, este datoriu a le pfizi si a le
da la a for clironomie zastrea re va fi avut
muma lor, pi dietile sa. fie /ncredintate de mar-
turf vrednici de credinta, si maT ales de cele
de pe alocurea obraze arhieresa, sau de alfil
cu bunit credinta ipolipsis obraze bisaricestl,
inefiind aproape scaun arhieresc.
2). Parintil si copil mortului neapAratT ad,
is din averea luT a 3-a parte, clacd, inortul nu
le va lasa in diiata aceea ce cu dreptate li se
cade, gicindu-le strimbitate rinduindu le oare-
vare alte facer' de bine cu lasarea dreptuluT
.ce li se cade dupe pravila copiiT qi Wore ca
uniT ce sa pogoari el protimisasr, de cat eel
ce el suie, pi top eel ce sa suie, de cat eel de
pe dilIturi.

www.dacoromanica.ro
 -376
3). Cand diiata nu va fi dupA pravila.
sint vreduicI neamurile ceT ce sa suie Yi sa
pogoara, sa strice diiata card adeca orl copiCi
lor, ort parintii lor, nu le va last' mortul aceea
c- cu dreptul li se code, ca niste ftresti si le-
girritYclironorni, dar nu si neamurile ce-le de pe-
delaturY, au acest pronornion ca sA strice diiata,
WA' numal de sA va intimpla acel ce face diistal
sa lase In clironomie niscaf fete neprih»ite de
pravila.
4). Cel ce -$T face diiata, la cati va lasa
clironomie, in diiata MT, sa fie fart nicT o indoiala
si adevarata si sigurA, peste tot, $i cand Im-
partaste lucrurile lul dupa pravila, orT toate,
orT dintr'mnsele, on de'st va rasa epitropi sa
scrie a tuturor numele pentru ca sA ru aiba
vre-o Indoiala clironocnil lui, iar de va vra 135
lase si femeei lui, sau altor care carora straint
legaton, (pentru, cuviincioase pricinT) BA 4e scrie
toate si sa be arAte prin cuvint ace! ce face
diiata Inaintea marturilor cum ca toate cate sint
scrisa in diiata, sint de dinsul scrise, si va sa
aiba aria Jul Ara, nicT o Impotrivire, §i de va
ruuri i va ramane diiata Intr'acesta chip,-sA nu
Indrazneasca cineva sa dea marturie cum ca
el urea sa o t.t.nt e i sa face alts. SA face dar
dieXile InteacestA chip, si copiiT ceT de sine's
volnicr, rose partea barbateasca dupa 14 anh a
vristei lor, iar partea femeeasca dupa 12 anT,
5). Bine §i de kios este al se orIndniasea
§i cutie de milostenie pentru fete sarace si alte
vrednice de mila obraze, la care sa aiba dato-

www.dacoromanica.ro
 377

rie, cad mor fara copii si lipsitY de neamurile,

ce sa suea de la dinsul, sa lase a treia parte
din averea lor la cea deobstie cutie a milos-
tenid, pentru a lor sufletesc folos.
Asijderea si cei ce au copii si lasa diiatA
la moartea lor, din cele ce rinduesc pomene
pentru aufletul lor, 81 rinduiasca o parte si la
cutie, §i la eel ce vor trece cu vederea cutiea,
nesocotind de aceasta, sa se facA prefacere rIn-
duelei ca au lasat In diiata lor. pentru . ca 'sa
se Implineasca partea cutiel ; iara cap, vor fi
lipsitT cu totul de rudenii suitoare Si pogori-
toare si de pe dilaturT, a acestora toata averea
sa se afierosasca la cutia de milostenie, osabit
de partea ce se va rindui sa se dea pentru
gripe §i pomenele lor. Deci vrind sA faca ci-
neva dia tn., int aiu ponturile aceste de maI sus
sa cetigsca, ca sa inteleaga cele ce sa cade du-
pa pravila, a be socoti si a be orindui, apot
sa 0 faca diata, cuprinzind trebnincioasele pri-
cinT inscris cat este drept, pentru ca tia poata
fi pazita diiata aceea pe urma, si sä fie ((1 o-
dihna urmasilor, fara a nu se da scandals si
gilcevi sau gin decatiT, dintru care nase blasta-
muri si vatamila de suflete. Dupa aceea sa
aiba a merge inaintea arhiereului acel Eparbii
si &A se marturisasca pe sine-IT, cum ca acea
diiata va sa o facA cu bung vointa,, si ca cele
fte se arata in diiata este adevarul, si fara a nu
fi la mijloc vre un chip de economie cu \rata-
mare de- suet, sau cu vre o atingere de pagn-
ba a vre- inlet partV (adeca) de da drept lucrul

www.dacoromanica.ro
 378

sAu si de nu sint la acel lucru si altii pArtasT,

si de nu pizmueste In desert . . . . . . . . .
. .
0 . . .

CapAtand acest sett juridicti necomplectt, am

autat pe uncle am sciut ca sli gAsesct vre o urmA
din acest hrisov, Insa teat& incercarea mea an remas
zAdarnicA ; am fost ded nevoit ca sit inserez numai
cat am gasit, din acest prea important document ista.
riot in privirea juridica. DacA voit fi norocit de a mi
se impArtAsi si urmarea acestuT hrisov, mo void grAbi
a o publica in colectiunea noastrA. Th. C.

DOVADA DESPRE STAPINIRE.

Raducanul Rost biv vel postelnic, adive-
rez cu aceastA scrisoare a me, ca pentru ple-
carea cu silintA ce In toata vremea catra sluj-
bele mole am emioscut de la dumnealul slu-
geriul Petrachi Cazimir. bine voind i-am facut
danie din dreptI tiganii mei', ce am cumparat de
la dumnealul spauiriul Manolache Bale, si i-am
dAruit doua saw tiga,ni, adicA pe Constantin
Bosne tigan, vezeten, impreung Cu tiganca luI
Catrina, FA cu tot rodul ce s'atl nAscut si al va
naste din trensii, si pe Nica tigan bucatariii,
Impreung cu tiganca lui Dochita, afara de tot
rodul ce s'att nAscut pAnA scum din trensil, $i
numai cu rodul ce se va naste de aid Inainte.
Ded aratatil tigaol dupii cuprinderea seri-
solii acestia, de aice lnainte $i In veci, Ii va sta-
peni duninealul slugeriu Petrachi Caiimir, cum
si fiiY, nepo%iI, stranepotil $i tot neamul ce se
www.dacoromanica.ro
 379

va alege mad[ aproape, ca pe niste drepti robl,

farA vre-o cat de putin suparare; qi scrisoarea
aceasta sa-i fie de la mine dreapta dance si a-
fierosire asupra aratatilor igani, In veci, fara
stramutare. Pentru care cu insumi a me isca-
liturA fac incredintare.
RAducanul Roset -vel postelnic, Incredintez.
1796 Aprilie 1.
S'ati Incredintat scrisoarea aceasta si de
clitra nol 1796 Aprilie 4.
(IscAliti) Iodachi vel Logofat. . vel vornic.
Toader Ball vel vornic. Vasile Roset vel
spatar.
Acest original se Rita fn proprietatea mea.
Th. C.

D iatUIRE DE TIGANI.
--
Jacob 1Witropolitul Noldovei.
N. Roset ye] Logofat martur, Sturza vel vor-
nic . . . vel vornic. Constantin Bals vel vornic.

Constantin Greceanu vornic martur. Dimitrie

Saul vornic. Mihal Sturza vel stolnic.
Adeverim cu aceasta scrisoare ce dam du-
misale Miron Scortiscul biv vel sluger, ca sco-
thd la sultan-mezat 39 pogoane vie a noastra, lu-
cratoare ce aunt cu bezmAn, Insa 14 pogoane la
Nicoresti, tot Intr'o Ingraditura. qi 25 pogoane
la piscul CorbuluY, iarAIT tot intr'o IngraditurA,

www.dacoromanica.ro
 380

s'al'e strigat in ,destula vreme Si ne maT adau-

end altii, an ramas cu cel mai de pe 'Irma
pret 2250 lei, adeca doua mil doua sute cincI zed
lei, asupra dumisale slugerulul Miron, cu ca-
re pret multamindu-ne noT i, le-am vindut, si
durnnealuT slugeriul Inca ne -all facut plata de-
plin intru manila noastre, pretul de sus aratat
pe 39 pogoan* vie.
Deci pe Tanga scrisoarea -a ceasts, am dat
dumisale si toate scrisorile vechi ce am avut
pe ,aceste vii, care de acurn Inainte sa fie a
dumisale ili sii, le stapineasca cu pace, ca pe
drept lucrul dumisale, atat dumisale, cat
$i iiiT, nepotii, si stranepotii dumisale In veci,
nesuparat de nimenea, pe care sa scoata $i Ina.-
ritura de la maria sa voda.
Let 1792 Julie 9.
(L. P.) Mateitt Cantacuzin (L P.) Ralu
Cantacuzin . . (L. P.) Ivan Severin Sudetelsvin.

Acest original cuprinde in susul acestel scrisorT

ise4liturile boierilor mart, care all asigurat ca marturl.
Iar in giosul acestul document sint treT pecetT in cea-
ri rosie: Ia isalitura dintAi romineste. la cea de a do-
utt in greceste, la cea de a treia in rusAste. Origina-
lul acestui document se afli in proprietatea mea.
Th. C.

Sam& de banii ce an strins d-luT Filip Scbrtascu

din venitul moliilor monlistire0 inchinate Ia alte lo-
curl si ale Grader,. de Ia linutul NeannuluT, vi (mil
ce ad dat pe anul l822,
LeT Baal inceircaturde

84,415 Ce au cuprins dupe osabita tablita, a

vInzarei, bez 4200 lei, pentru mo-
www.dacoromanica.ro
 381

sia Savestii, ce s'au luat de d-lui

spatariul Dimitrachi Codreanul, cu
cuvInt ca ar B de tinutul Sucevel.
Scaderile.

52,284, 42 Dupa o socoteala din 1823 Ghe-

narie 20.
3100 tij dupa un sinet din 1823 Mart 16.
377 tij cu sineturile maicai Evghe'nie
ucenita maicai Dorobatoad.
123 90 Cheltuiti tij cu d.ei Prohirita Cazimir.
65 Pentru 810 scinduri ce le-au trimis
la cast, In tai u .
81 Chiria acestora,
216 tij pe 1900 scinduri.
155 Chiria acestora.
200 Ce s'au dat lui Valahi dupa sinet,
in banii imprumutarii ce au avut
a da slujitorii vorniciei de politie.
300 Dag prin Petrea Bujdiug.
200 Ce s'au primit de mine prin dum-
nealui Logofatul Costantin Catargiu
pentru partea din Belcesti.
600 tij prin d. sardariul Gheorghe Duca,
pentru mosia Bunestii.
172 Pe 200 4ii ptid burcut trimise la Iasi.
86 tij pe 100 sipuri.
216 La 6 mat din satul Baltatesti, ce at
dat pe sare sa duct la Sculeni.
1000 Maicet Starita of Varatic dupa polita.
313 Pe 62,600 dranite trimise la Iasi.
244 1.)4i prin dumnealul caminarul Cos-
tachi Cazimir.
www.dacoromanica.ro
 -382 --
4696 78 In cheltuielile ce s'au facut Intru
stringerea 7i vmnzarea veniturilor
monitor, de la acel tinut, dupa osa-
bit izvod ce s'au primit.
1394, 111 Ce s'au respuns vamesilor de Platt%
in cumparatoarea a 10,000 scindurl
pentru dumnealul Carabet, care s'au
si pri mit aloe.
1950 Ce s'au primit prin durnnealuf de-
minarul Calino, de catra sardariul
Gorovef dupa scrisoarea dumisale
spatariuluT.
30 Pentru 82 sipurf burcut trimise
IsIasi.
40 Dap bay( inact.
62 in parale marunte dog.
748, 102 Dap dumisale spatariulttt Raducanut
prin Ga v, it popa In plata carausilor.
1109 Ce ail scade satul Ghindeoanil, din
banii ce au avut a da pentru mosie
cu o tidula a dumisale spatariuluf
Duca de 400 leT, cum $i cu cartea
visterieT pentru 709 lei.
69,764, 63
1942 Pentru 51 capete vite : bol, caf,
vaci, hi iepe ce s'ati primit de pe la
lacuitorT, in plata datoriei lor, dupli
cum anume se arata, prin osabite
izvoade de implinirf si preteluiri,
ce s'au facut din porunca isprAvni-
clef, care vite slab trimes is mosia
Andriesenii, a dumisale spatarului
Pamir.
www.dacoromanica.ro
 383

32 Ce s'att dat la 4 oamenI ce art dus

vitele la Andrifleni.
100 Dati primavaraticul vitelor acestora.
900 Donmul Costachi Milea are a res-
punde peutru alcY ataca, ce att primit
de la dunmealui Mihalache Pisocki
din venitul mosiei Garcina, Cuejdiul
tsi Itarusii pe anul 1822.
120 Pentru 120 vedre vin cumparA-
tura vaselor.
50 Dati lul Tudosie.
38 Primiti de mine In doT galbeni.
52 Tij lul Tudosie.
72,998, 63 Adecti tsepte zeci 8i dour% de mu no-
ua cute nouri zeci si opt lei, vi ea-
se zed tsi trey haul. Noemvrie 9, 1823.
iscrtlit lonica Duc avatar.
3408 Sa mai scade ins5 :
1038 sA ritspunda dumnealui postel-
nicul Ienaca chi Milea dupA
sinetul din 1824 Fevruarie 26
2050 Pentru niste scandurr brad ce
s'ati trines.
160 mug la un Ipochimen.
160 Sal faepunda dumnealuT ca-
minarul Alcazi,
3408
1000 au dat in act. 1825 Iunie. 30.
77706, 63
6708, 57 Neajunsul care s'ai'l oprit pentru os-
tenelele chPltuelele dumisale.
84115 Fac ei s'att istovit.
Adecti opt zeci tsi patru mii patru
www.dacoromanica.ro
 384 --
sute cinci spre zece lei. 1825 Iunie 30.
Ionita Duca spatar.
Aceastit emit in original este in proprietatea
MO. Th. 0.

HOTARNICA. ITETILOR

Dupa luminata cartea gospod fiind ren-

duit din poronca cinstitei ispravnicif a tinutu-
lui Neamtu, ci ne au adus dumnealui capita -
nul lonita Boian razes de mosia Itestii, de la
acest tinut, ca sA mergem la scares numitei
moviY, si adunand pe top cialakt razasY cu
scrisori dovezI ce au, si intrand in cea cu
amaruntul eercetare, intain pent/t rata parte
de movie are a trage dumnealui capitanul Io-
nitA, basting ci cumpardturi din numita mosie
ltestiT, si de pe eine are a trage, si insusi rA-
rash all aratat ca numitul capitan este drept
razes cu din01, si cum ca are sa traga partea
de movie, de pe mosia dumisale Gavril Lupe§
tapitan si Batca din batranuI Ciorne, cum si
din batranul Stanciul, din care bdtranY trag
parcl si unit din razAsiT cialalti, precum arata
in spita for ( e ne-au aratat, si dupd, inscris
invoeala ce au facut intre densii, ea fieste ca-
re batran cat are sa tragA, iii care scrisoare
s'ati §i iscalit.
Deci vazend not a for bunt primire §i in-
www.dacoromanica.ro
 -385 --
voialit am masurat cu lantu de 10 stinjeni
gospod, toata mosia Itestii rAzAsesti, In curme-
zis pe sapte locurl dupe cererea razAsilor si a
capitanului lonip Bolan, despartindu-le si hli-
zele intre diusii, pe cinci batrani dupe cum le
este impartala pe spita, in giumatate de sat de
Itesti, partea din sus, bez giumatate de sat par-
tea d;n gios, ce este vindutil si cuprinsa cu stapl-
nirea de dumnealui vornicul Costachi Canta ,
Dupe porenca le-am stalpit si on pietre hota-
re. Incepend intaitl cu masura la eapatui ite§-
tilor despre rasarit, pe muchea dealului pin
dumbrava rosie, prin capul mosiG;I Bogdana
marastireasca, dintr'o piatra hotarn desparti-
toria intre dumnealui vornicul Costachi Canta,
cu razasii, si In sus pant la o piatra hotarii ci
-este in capul mosiei Stancestii si Itestii, s'ail
gasit 507 stinjinI in stapinirea razasilor, Insa :
-cu 30 stinjeni ce mai are dumnealni vornicul
1 !costa chi Canta, cumparAtura de la preuteasa
Ilinca a preutuluI Ioniia Istrate, of Serbesti, si cu
120 stinjeni ce trage iadli cumpaCaturi veal.,
dumnealui logoftitul Vasile Costaki, 4i cu 11
.stlujini ci'i trage dumnealui stolnicul lonita Is-
trati Impreuna cu preuteasa, care stinjeni i
-Watt ales acolo alaturea, si mai pe din sus a-
lature s'au lasat si a dumisale Logofatului Va-
site Costaki, acei una seta doua zed stinjenT,
bez 40 stbjeni ce mai stint, de Itesti, din piatra
uncle am stiitut cu masura, *i Onii intealta
.piatra hotar, mai din sus uncle se face coltul
acestor doua mosil Stancestii si 'testi; pentru
VOLUMUL.XX DIN URICAR C. 25

www.dacoromanica.ro
 386--
care au pricina raze i1 de ItestY, cu razAsif de
$arbestl, qi as ramas panA cand s-a da sflr§it
hotaritultd ce s'au Inceput, a mosieX SArbesti-
lor cu mosia Padurenii, care movie cu lungul
merg alaturea cu acel loc de pricinA, qi atun-
cea ad sa't# °flute cu razAsil de Sarbesti, pen-
tru ace patru zed §i trel stInjenT, iar 34fr
stInjetti ce rAman din [Alma aratata la capatul,
Itestilor despre rasarit, s'au Impartit pe 5 ba-
tranT, Eli s'au dal si tidulv_, pe partea 6e-ciiruia
bAtran, in care arata ca.tT stIrtjeni trag, dupa a,
for spitA $i invoeala, Insa:
etInJeLti

20 S'eu ales partea luT Gligoras, losif,

Vasile Qi Lupul Andries, cu al lor,.
ci trag dirt Enache BatcA din ba-
trAnul Ciorne .
70 S'au ales partea dumisale capita-
nuluT lonitg Bolan, bastinA si cum-
plirlituri, ci. rAscumpArAturi ; Ins
bagtinA din 13A,tranul Stanciul i Bor-
cea si bAtranul Ciornea, iar cum-
paraturT qi rAscumparaturi de la
StrugAre§tT, din bAtranul Ciornea
ce trage de pe mosil dumisale-
LupeqeqtiT.
23 S'au ales partea lui Toader sift
'roma Costrat}, cu fratii toi neamu-
rile lull, ce trag si eT tot de pe
Lupesesti dintr'aciaqi bAtr'ani Stan-
ciul i Borcea si Ciornea.
46 S'au ales partea Tuscitneasa din
blitranul Stanciul i Borcea.
www.dacoromanica.ro
 -387
Stallion!
43 S'au ales partea Ojogestilor, cu
Grapestil $i Kiribae$tii, ci trag din
britrarkul Stanciu Borcea de
basting.
51 S'au ales neamului Grapestilor
cumparatura veche a nwasei for
Irina, fata lul loan Ojog si dintria-
cesti stinjeni trag si neamul i-
ribaestilor, de pe moasa for Alexan-
dra, o a triea parte, dupli o marturie
a hit Ioan i Petrea Si .Stefan (Ira -
pa, batranii lor, ce este din aniY 7276
Ghenarie 26.
10 tij s'ati mai. ales din partea Stru-
gareasca, din batrInul Ciornea, Irma :
5 stinjeni ce iau dat dumnealul
capitanul Ionita Boian, lul Costan-
din sin Toader Umbrarescu, pentru
ea au statut In giudecata ce au
avut capitanul Ionita cu neamul
Struga,resc, tatal seu Toader Um-
briirescul si cialaltY 5 atinjenl iaa
dat Jul Stefan si loan Grape, ia-
rasr pentru ca au statut parintil
for la aceiao judecata.
66 S'au ales neamuluY Ojogestilor,
schimbui ce'l at de la lqtratefti eu
13 stinjenT din batranul Cretul, nea-
junsul stanjemlor, dupe scrisoarea
de schimb, ce au de la Istratt.sti,
and OjogestiT IstrItestilor acelfi
stanjeni la camp, si Istratestil le-
an dat Ojogeoilor din capul $Ar-
www.dacoromanica.ro
 388
Stanjenl
bestilor la p§dure, Indoi0 spre a-
pus pan la apa BistriteI cum Drat&
ccrisoarea de schimb.
17 stinjini gospod capitanulul Ionica
Tomuzai, Insii:
10 stinjeni de la neamul Ojogese,
cumparatura de la un Vasile
§i Gheorghie i Safta si Maria,
ficioril lul Constantin Andries,
nepoOT luT Ojog, din batrAnut
Stanciul $i Borcea, cu zapis
din anii 1800 Septemvrie 15.
,5 Ci s'au ales partea Nastasid
Antoneasa si a luY Toader, ce
trag si a din batranul Stan-
ciul ci Borcea.
2 tij alesT ce iau daruit pentru
osteneala hotarituluY, acum si
clieltuiala ce au facut dum-
nealul capitanul Ioita Bolan.
17 Fac alesY la un loc alaturea
car hotarul FAclurenilor, dupa
o invoeal§ ce are de la ra-
znsiT de ItestI din anul 1813
Ghenarie 13.
346 Fac cu care s'au impa,rtit razAsil
pe 5 batranY, dupa cum inapot a-
rata artume . . . iar :
2620 Adecit doua mil §ese sute doui zed
stinjeni, s'au gash lungul tuosiel
'testa, mb,surandu-se din capul
mosid despre rasarit 9i spre apus
www.dacoromanica.ro
 389

OA In cavil mosiei despre BIB-

mica, unde s'au gasit arum stapi-
nirea rfizasilor de 'testi. qi find.
cA dupa poronca ce ni se scrie,
unde nu va naste pricina de ne-
invoire intre razesi, sa stfilpim si
cu pietre hotara, despartind hlizele
unora de catra altill dupg ce am
vAzut a for buna invoealg,, la al
fie§te cAruia hlizl, s'au pus pietre
despgnitoare eu masurY in stinjeni,
sib s'ati dat si fieste-caruia gi tidule
pe cAta parte are sa stapineasca,
si find ca au iscalit toti razAsit
luteaceasta marturie de cercetare,
ce s'au dat la rrana durnisale cApi-
tanuluT Ioan Boian, am iscalit qi nod(.
1817 August 10.
Ierti Andrei razes din hest'. Costantin
Bated. .Toader Cost*. Grigora§ Costrgs.
Eu Stefan Graph sin Hertel rAzAs din I-
te§ti. Eu Luca Marconi sin Mariei Grapoael
tij. Eu Gavrit sin lul Graph tij. Eu loan
sin Marutei GrAposei tij. Eu Ioan zat Ilene(
tij. Eu loan Kiribou razes de Iteqti tij. Eu
Toader sin Catrinei Kiribioael tij. Eu Sandal
Talambu§ din partea Ojogeasca. Eu Pavia Brat
luT, tij. Eu Grigoras Bata tij. Eu losup Bat-
ca tij. Efi Vasile Crepe zat Batch, tij.
Toader $eptilici cApitan, hotarnic. To-
inuzai rizi§.

www.dacoromanica.ro
 $90
De la ispravnicie.

Venind iscAlitii de mai sus, rInduiti de

catra isprAvnicie hotarnicI, kii incredintand ca
aceastA hotarituri si alegere s'au fAcut cu bu-
ild primirea a tuturor rAzloilor, de mail sus is-
cgliti, s'au adeverit t3i de catra mine Ioan Vat--
nav spatar.
1817 August 15.
Acest document se afla In proprietatea mea.
Th. C.

Suret de pe alt suret, de pe Ispisocul de la Mihal

Voevod Racovita din 7217 (1709) Ghenar 20.

Mimi Voevod RacovitA IntAre§te lui Ior-

dache Roset biv vel vornic, pe o bucata de loc
din gura "releajenii of Vasluitt, anume locul
Buloae, ce au cumparat-o de la Patrascu Buz-
nea, dupa hotarnica de la Bejan Hudici vornic
de poartg, $i Axinte uricariti si Apostol Cosescull
incepindu-se hotarul d'intitiii din gura Te-
leajAnii, s'au pus un stilp de piatra din sus
de Silistea Buloaei, se prinde din deal de drum,
de acolo de la stilp drept la deal spre raeath
pe niste dimburi pe din sus de silistea Buloaei,.
si In deal la caperelo pAminturilor s'an pus
no stilp de piatra din sus de ropturg, de 12
funii de departs, funia de 20 pap. De acolo
de la stilp peste valea Mehediei, si in margi-
www.dacoromanica.ro
 391

nea padurel, s'ail facut hour intr'uu ulna tanar,

de acolo pin padure tot la deal spre rasarit
pe din vale de un loc de prisaca, pans in za-
rea dealului. Deci dealul in gios prin padure
pan la hotarul MAriveilor ; de acolo sa pogoara
prin padure drept la vale spre apus si In mar-
ginea Dumbravii, s'au facut bour intr'un stejar,
pe valea lui bour ; de acolo de la bour tot fa
vale, pe un nAmas si trece peste valea Mehe-
d;eY si muchea dealului TeleajeniT, este un nä-
mas hotar din gios de ruptura, rare s'au Zia
mai sus ; de acolo tot muchea dealului din-
du's1 coasta cu hotarul Martseilor, care este a
manfistirei S-tului Sava pans unde se obArseste
dealul TeleajiniT, pAn in apa Birladului pi prin
la vadul ce sä chiama Brodoc ; de acole In apa
Birladului in sus si trece aura vrIeT Teleajeni,
pan la hotarul Baltenilor, pan drept un izvor
ce este In costly., in buza dealului Birladului,
§i din sus de izvor s'au pus un stilp de piatra
In costive, din vale de drum, ce sa sue pe buza
dealuluT ; de acolo in sus pe deal dindu-si
coaste cu hotarul Balteniior, pintre obratele
paminturilor, pan fn hotarul Mehediei, pi iar
s'au pus un stilp de piatra intre hotara ; de a-
colo se intoarce drept la vale, iar spre rasarit
43Indu-si coaste cu hotarul 1VIehediei, pe un hat
pintre obratele paminturilor, si trece pew()
matca Teleajenii pi pestf: drum la stilpul cel
dintAi de unde s'au inceput a sa hotArl.
Si Inteaceasta bucata de loc s'au aflat 280
paminturl, plimintul nate de 20 pasl, de lat,
a om de mijloc.
*
www.dacoromanica.ro
 392

In suretul ce s'an gasit la oameni zice

aeeastA copie de pe ispisoc hotarnica, a dun&
sale vornicesel Catrinii RusAtoae, find ca s'au.
scris de Insusf logofAtul men, si este as-mine-
dupa cum se arata prin ispisoc. Spre Incredin-
are s'au iscalit si de mine spre adeverinta for
1786, Gheuar 22.

Un suret s'au gasit la rAzasT de Mehedie,.

de pe o mArturie hotarnica din let 7232 (1724)
Iulie 1, de la Severin Cheer si Vasile Popa u-
ricario, pe Baltenr.
Dupl ce hotAreste mosia Baltenii a hit
Mihal voevod pe de ceea parte de Birlad,
despre apus, apoi trece Birladul In iasta parts
si is In sus pe apa BIrladuld, despre drumul
cel mare impar.itesc, prin la unghiul StrImt, pi
din unghiul strIint drept la deal peste drumul
cel mare, si din deal de drum s'au pus o piatra
mare de hotar, §i drept la deal peste ripele
Macrii, si din malul rIpilor sA Incepe tin troian
de hotar si tot troianul pe deal pan to ariea.
Niihului, unde s'au sfarcit troianul, si in capul
troianulul s'au pus o pieatra mare de hotar, si
de acolo merge in gios allturea cu hotarul
vorniculuT Iord2che, peste camp tot pe alma
pe deasupra fundulul unei valcele, ce sd Incepe
despre Teleajen:i, $i merge tot in gios peste
camp, pe hotar pan deasupra unelf vAlcele ce
este izvor, unde s'au pus o piatrlde hotar, din
sus de drumul morel; ce merge la apa Birladu-
lui, de acolo tot in gios pe camp pe din dosul
www.dacoromanica.ro
 393

dealului despre ras?itit pintre obratele pamln-

turilor, ce sl Impreuna cu hotarul vorniculuY
lordache, iar s'au pus o piatrti de hotar. De
acolo tot In gins peste camp pan la aria lta
Da,ie si tot in gios pan la iazul care este in.
Teleajana, -unde 8a numet3te moara Ungurului, si
acolo drept iara in deal s'au pus o piatra ho-
tar si tot: in gios pe malul ape TeleajaniT,.
unde s'au pus alts piatra de hotar, si tot In
gios pe malul apex leleajetur pan in apa Blr-
ladului si trece peste Birlad si tot in gios Pe
Apo. Birladulto, prin muche pan la alunis, in
piatra de supt pisc, de unde s'au Inceput ho-
tarul d'intn.
Aceste cloud documente cuprinse la un loc pe o
coal, de hartie, mi s'au dat spre publicare de d-1.
profesor G. Ghiblinescu. Th. C.

Copia hrisovululf hotarnic a dumisale vornicului Conic'.

Cu mita lui Dumnezett Noi loan Theodor V V. domn
card Moldova.

Faoem citire cu acest hrisov a domniel,

mele, cii lath, din osabitN a noastra mita soco-
tit'am domniea mea si pentru pre itibita sora
donmiei nick dumneaei Maria jicniceroae ti)i
iam dat thi loc de cash' din locul domnesc, ai-
ce in oracul domniei mele, in tergul Ialii, In
mahalaua MuntenimeT de mijloc, care Joe sn -
botara§te pe din gios despre rasgrit cu locul
caselor dumisale paharnicesei Catrine; iar pe
www.dacoromanica.ro
 394

din sus despre apus este ataturea cu u1iti ce

merge In spre CopoO, iar capul loculul din
deal sa hotaraste eu locul caseY Ini Ion Ciu-
cul copil din casa, iar capul loculni de la
vale sa hotara4te alaturea cu ulita Saxe., ce
merge In sus gi In gios, la care loc din poron-
ca domniei mele, au orinduit dumnealtii cin-
stit ji credit) cios boeriul domniel mele, loan
Bogdan vel LogofIt. gi boeri ii tarnici pe Ste-
fan Popascul vornic de poarta, de l'at ci ho-
tarit cu pietre, hotara, de giur impregiur, care
numit vornic, mergand acolo, au strans si pe
a1 T oamen't mahalagii pi razasi de pe impre-
giur, antime Joan Piliposchi medelnicer, §i pe
Ion Ciucul copil din cash, i pe Grigorie Ru-
gina, 1i pe alli mahalagiT ci Implegiuraci, ci
facend stenjenli de opt palme domnectl, ail ma-
surat locul acesti, incepend intuit drept din
marginea ulit,ii SareY, unde an pus o piatra ho-
tar Iu coIXul loctilu;., -de la vale ci din sus, $i
au masurat marginea locului pe din sus ala-
turea cti ulita ce merge la deal in spre Copott,
pi s'ati aflat patru-zeci de stenjenT, pi acolo In
coltul de la deal iarki an pus piatra hotar,
ci de acole au masurat capul locului din deal
latul, $i s'ati aflat cloua zeci de stenjitii pe ling
ograda lui ion Piliposchi medelniceriti, unde au
lasat un stenjen 1i jumatate loc de hudicii, In-
tre locul acesta intre locul medelniceriului
Ion Piliposchi, gi acolo iraci ail pus pieatra
hotar in coltul loculul din gios si de la deal,
si de acolo au masurat drept la vale si alatu-
rea ell locul paharnicesei Catrinei si pan In
ulita SareT, s'ati aflat patru zeci pi cinci de sten-
www.dacoromanica.ro
 395 --
jeni, si ail pus piatra hotar, si de acolo all
masnfat capul loculul pe din vale, drept alaturea
cu ulita Sarei si pAna in piatra ce an pus in-
taifi, si s'au aflat 14 stanjeni, si asa s'at'e in-
cheet locul acesta de giur impregiur, cu petre
hotara, fiind locul slobod necuprins de nimeni,
dupa cum oil adus numitul vornic si marturie
hotarnical Cu pecetea portii domnesti. Deci du-
pa marturiea hotarnic4, iata ca si domniea mea
Inca Ii dam si interim cu acest hrisov al domniei,
mele stapinirea prea iubitel surorei noastre du-
misale Mariei jicniceroari, pe aceasta bucata de
loc ca sa-i fie si de la domniea mea dreapta
danie si miluire, si uric de intarituri statatoriii in
veci. *i poftim domniea mea $i pe alti lumi-
naci Domni, ce Dumnezet ii va rendui, dupa
vremea domniei mele staplaitori §i obladuitori
pamantului acestuia, au din flit nostri, au
dintr'alt neam sti ain, sa nu strice daniea si milui-
rea ce am fficut domniea mea, dupa cum nici
domniea mea n'am sweat daniile si miluirile
altor Domni, ce at lost mai inainte de noi, ci
mai vertos sa Innoiasca kii BA intareasca, pentru
a for cinste si vecinica pomenire.
Noi loan Voevod.
Let 7269 (1761) April 25.
(L. P. gospod).
loan Bogdan vel Logofat, procitoh.
lanachi Canta treti logofht, procitoh.
Acest suret l'am scos asemenea $i intoc-
mai de pe hrisovul eel adevarat. 1794 Aug. 9.
Matti condicaritt.
Acest document mi s'au dat apre publicare de
dl. profesor G. Ghibgnescu. Th. C.
www.dacoromanica.ro
 396

NOI MIHAIL CONSTANTIN SUTU V. V.

Cu mils lur Durnnezeu dome serer Moldova.

Facem stire cu aceasta carte a domnid

male, ca ruin jaloba ce ate dat efitra domniea
mea 7 credincios boeriul domnid mele. d-lul An-
dronache Donici biv vel medelnicer, au aratat ca
ar fi avend un loc danie aice In orasul Ia§iY
In Muntenimea de sus, de la mosul dumisale,
dumnealui lordache Canano biv vel ban, asu-
pra cfiruia loc au Neat cerere, ca sa i se In-
tareasc5 staninirea si de la domniea mea, en
care jaloba find randuit la al nostru cinstit
si credincios boer d-luT loan Canta vel Logoffit,
unde intaT au scos de au arHtat scisoarea acea de
danie. din let 1795 Fevruar 2, prin care Wan
vazut scriind d-lul banul lordache Cana-
no ca. de a sa bunt' voe a ti dat danie nepotu-
lui dumisale Andronachi Donici biv vel me-
delnicer, un loc de aice din orasul Esil dumi-
sale i sotului si fiilor $i nepotilor for tii strA-
nepotilor dumisale ca sreY fie dreapta ocinfi tii
rnosie. Fiind a si dumisale banulul ii este
dat danie de la mastiha dumisale Maria Jic-
niceroae Calimah, incredincata fiind aceasta.
scrisoare cu Insusi iscalitura dumisale banului
lordache Canano. Al doilea au aratat un hri-
sov gospod de la domnul Ion Teodor voevod
din veleat 7269 April 25, prin care scrie ca
din osabita Tart a domniei sale all socotit
domnia sa, si pentru prey iub;ta sora dumisa-
le dumneaei Maria Jicniceroae, si i-an dat
un loc de cast' din locul domnesc aice In ora-
www.dacoromanica.ro
 397

§uI Esii in mahalaua Muntenimei de mijloc,

care loc sA hotArAste pe din gios dinspre rat
writ cu locul casalor dumisale pAharnicesei
Catrinei, iar pe din sus despre apus, este ala-
turea cu ulita ce merge spre C000u, iar capul
locului din deal sti hotarAste cu locul casal
lui Ton Ciucul copil din cask'. iar capul locu-
lui de la vale sA hot'ara§te alaturea cu ulita
Srtrii ce merge In sus qi in gios, la cari lac
din poronca domniel sale an otinduit dumnea,
lui cinstit i credincios boerul loan Bogdan
vel Logofat si boer hotarnicO, pe Stefan Po-
pAscu vornic de poarta de Fail ai ho arit, cu
pietre hotara de giur impregiur, fiind la acea
hotaritua fata i alti mahalagiT ai raza§1, anu-
me : loan Piliposchi vtori medelnicer, i Ton Ciucul
copil din cask', i Grigorie RuginA, cum si allii ;
si fiind acestia top de fa;a an flout stanjin de
opt palme domnesti, $i incepend intai a masu
ra drept din marginea ulileI Sark unde ati
pus o piatra hotar, in coltul locului de la va-
le si din sus, si au masurat marginea loculu%
pe din sus alaturea cu ulita ce merge la deal
spre Copal, 0 s'au aflat 40 stanjenT ai acole
In co4u1 de la deal iarasi au pus piatrA hotar, si
de acole au masurat capul locului din deal latul
ai s'ati aflat 20 stanjini pana Tanga ograda lui
Ion Piliposchi medelnicer, unde au lAsat en
stanjin §i giumatate hudita intre locul acesta
si intro locul lui Piliposchi, ai acolo iarls1 ati
pus piatra hotar, in coltul locului din gios si
de la vale, si de arolo au masurat drept la
vale alAturea cu locul paharnicesel Ca trineT ai

www.dacoromanica.ro
 -398 --
pima in ulita Skil s'atl aflat 45 stanjinT si an
pus piatra hotar, si de acolo au mAsurat capul
loeuluI pe din vale drept alAtutea cu ulita
StriT $i, panA In piatra ce an pus triad si s'ail
aflat 14 sfanjinT, si asa s'ati Incheet tot locul
acesta, intArit find hrisovul acesta cu iscAlitura
si pecetea domniei sale. Al treilea au aratat
o scrisoare de danie din let 7271 lunie 25 in
credintata find atAt de dumneaei Maria JAcni-
ceroaea sora domnieT sale Ion Theodor voevod i
de prea iubitl MI dumisale &IAA Sarban Canabo
biv vel paharnic, find atuncea vtori postelnicel i
dumnealui spatarul loan Cauano find atuncea
vtori spatar, prin care s'ail vAzut scriind di
din locul ce -au avut danie i miluire de la
domnia sa Ion Teodor voevod la mahalaua
MuntenimeT de sus, au socotit §i au dat prea
iubit fiuluT dumisale banul lordache Canano,
fiind atuncea medelnicer, o bucata de loc din
locul acesta, care loc sA incepe de la vale din
ulita ce BA numeste Drumul Sari, si merge la
deal despre apus alAturea cu Oita BotosAnilor
cari cuprind In lung 40 stanjinY gospod, si de
acole merge in curmeziq pun In coltul zaplaji-
lor de la deal a dumisale Catrinel DunicioaeT
pahArniceasa fata Cuzil, cari cuprind 20 stan-
jint gospod, si de acole sa Intoarce la vale a-
lature cu zaplazul paharnicesei, pAnA in coltul
zaplazilor de la vale, unde dA in ulita Dru-
mului SariT, si de acole se Intoarce spre apus
alature eu Drumul Skil* pang. da to udita Bo-
tosanilor, cum pre larg aratA, aceiasi Scrisoare.
Drept aceia dar incredintandu-ne donini-
www.dacoromanica.ro
 399

ea mea din scri3orile de sus oratate ce cuprind

pe locul acesta de sus arritat, dam si intarim
stapinirea dumisale Andronachi Donici biv vel
medelnicer, ca sa aiba a stapini locul acesta
cu buna pace in veer, si nesuparst nicf odini-
oar5, cari s'ail intarit si cu aotnnessca noastrA
pecete. 1795 Mart 6.
(L. P )
Procitoh vel Logofit.
S'au trecut In condica.

Acest document mi s'a dat spre publicare de

d-1 profesor G. GhibIneseu. Th. C.

CARTE DE MARTURIE A LUI COZMA MONAHU.

Facem tire cu aceasta, marturie ca adu-

cend luminata cartea nalriei sale lui voda,
Cozma monahul de la acest Iinut al Baca,u-
lui, dupa jalba ce au dat asupra lui Pe-
trea Cotor i Gherghel Cotor, din satul Fara-
oanii, tot de la acest inut, pentru o parte de
movie din poiana luT Coman, c6, ar fi a lug(
dreapta ocina, si movie de la stramosr si nea-
mul lui, $i ar fi stapftnind-o acest Petro i
Gherghel Cotor, far de dreptate. Poruncindu-
mi-se prin luminata, carte gospod sg, aducem
fats, vi o parte si pe alta ; dupa, poroncg, am
adus de fa 0, pe Petri vi Gherghel Cotor, find
facia, vi Cozma monahul ; am intrebat pe Cozma
monahul cu ce core mosia la stapinirea sa ; el at.
www.dacoromanica.ro
 400 --

aratat un suret de pe un uric de la rgposatul

Stefan vocla., din let 6970 Main 15, ce aerie vi
Intgrevte Simil Turluianu cu neamul sg,u, din
'care aratA Cozma monahul ca el se trage din
Sima vi din Stana, cu care Buret cere numita
movie la stg,pinirea sa. Iar Petrea vi cu.
Gheorghe Cotor, at aratat cum ea aceasa
parte de movie all cumparat'o de la Ionicg,
Cioranul, insg, venitul et, i Lr nu movia de is-
toy, precum all aratat §i zapisul lui lonitI
Cioranul de la 7274 lulie 30, vi de atuncea
vi Ona acum au stgpanit-o cu pace, find
dreaptu movie a lui lonita C ioran ; s o-
iend marturI pe Mihaiu Ciuranul of Fara-
oanI, om bateau de opt zed mil, vi pe Vasile
Haditrbin om de 50 ani, care acest V asile Ha-
dgrbin este si rg,zav in numita movie Coma-
nul, can marturisasc 0, de cand s'au rklicat
el, au apucat stIpinind prtrincii lui lon41
' Cioranul vi pe Ionics Cioranul, vi a scos vi o
mgrturie de la rgposatul banul Stefan Ruset,
din let 1766 lulie 29, in care aratg, ca s'au
giudecat Costandin Marcu diaconu, cu lonicit
Cioranu vi fail dat rarnas pe Costandin Mar-
cu diaconu ; avijderea au mai aratat §i altit
rnArturie de la dumnealui ispravnicul lonita,
in care scria ca s'au giudecat iargp de facrt
loniia Cioranu, cu Costandin Marcu diaconul
gi neamul 86,11 Neculai Budul vi alto neamurI
-a kr, vi dupg, mgrturil vi dovee ce all scos
lonitg, Cioranu ca ar fi stqA,nit aceastg, mosie
de 220 ant( tot neamul lui lon46. Cioranul,
l'au dat rgmas iargvi pe Costandin Marcu,
www.dacoromanica.ro
 401

diaconu, cu neamul sail ; all maT scos vi alta

marturie de giudecatg, de la dumnealuT Sandu
:.tur7a, spatar, fiind atunce stolnic, din let 1769
lulie 19, in care.arata ea s'an giudecat Pietrea,
Cotor din Faraoani, cu un foad,r Ciosul i
cu frath lui, neamurile lui C standin Marcu
diaconu, eerend ei parte dintr'aceasta movie
de pe Stana, vi arata dap ramasi pe neamurile
lui Costandin diaconu, intarind stapanirea lui
lonita Cioranu dupa dovezile ce au aflat. Dar
aducend Cozma Marcu monah o sama de oa-
meni marturi inaintea mea, eari au marturi-
sit ca ar fi apucat pe Cozma monahu st'apa,-
nind intr'aceasta poeana, la aceasta am statut
de am luat sama foarte cu amaruntul vi rt'au
putut aka dovada a ne arata pentru stapani-
re, far de cat numai ca cu apueatura prin
gAlcevi fest stapanirea para la giudecatT,
iar giudecatile it dart ramas pe Cozma Mar-
eu monahu, care prin marturia dumisale is-
pravniculm. lonita sa arata anume toate scri-
sorile vi dovezile ce au aratat vi a mult1 mar-
turi pre cum ca mai inainte de acea giudecatg,
cu sapte am, s'ar fi apucat Marcu diaconu i
Neculal 13u.slu de a stapani in Comani, apu-
cand un uric Cozma Marcu de la mana lui
lonita Cioranu, pentru alta movie fiind intr'a-
cela uric vi mosia aceasta Comanul, iar mai
inainte vi -ar fi stapanit numita movie vi mo-
il si parintii lui lonita Cioranu,'Thu bung, pa-
ce de stramosii vi parintiT luY Cozma Marcu
monahul, vi precum am aratat mai sus intr'a-
VOLUMUL X.% DIN URICAR. C. 26,

www.dacoromanica.ro
 402

cele pricini de apueaturi as vazut marturii

Cozmii Marcu monah, pe Cozma stapanind par
B'ati giudecat, iar giudecavile l'ad dat ramas.
S'au mai gasit la Vasile Hadarbin un suret
de pe un uric de la raposatul Bogdan voda,
din let 7077 Iunie 30, in care aratg ca inain-
tea domniel sale Bogdan voila alx mers Neacsa
fata Petri]. Turluainu, nepoata lui Sima si Stank
vi de buns voea sa, au vindut dreaptg mosia
sa, din Com An lui Org§ Uvaril qi neamurilor
lui, care uric a lut Hadarbin este mai in ur-
ma cu 107 ani, de cat suretul ce an aratat
Cozma monahul, ce cere stapinirea pe el. Care
s'ati gasit vindut acel Sima vi Stana ce cere-
Cozma monahul, movie de pe denqii, vi va-
zendu-se ca au trecut ani la mijloe, tree Bute
cinci spre zece, nu s'ad putut afla dreptate ca
sa i se dea stapinirea lui Cozma monahul, peste
atata soma de ani, ce n'ad avut stapinire, ce
s'ad dat ramas vi de noi. Cozma monah, iar lo-
nia Cioranu vi en neamul A 117 sa aiba a-si
stapIni mosia cu pace, despre Cozma Marcu
monahul, i despre neamul lui, vi am dat a-
ceasta marturie la mama luT lonia Cioranu
dupa cum am gasit cu tale $i cu dreptate.
let 1777 Ghenar 20.
Costin (iscalit.)

Acest document mi sa dat de Dl. G. Ghibttnescut

'pre publiLare. Th. C.

www.dacoromanica.ro
 403
Marturie hotarnica A Mara lei! or.

Facem kstire ca, din 1,4minata poronca a MA-

riel sale, prea laltatuluI domnului nostru Loan.
Grigorie Loan voevod, poruncirdu-ne prin lu-
rninath, cartea marieY sale pentru o movie a
d-sale Vasile Ruset hatman, anume AIAA,cAY de
if nga tirgul Pietrii, care ati luat cu schimb de
la schitul de ling-A mAnAstirea Neamtulm, carea
movie fiind ca, se hotara§te en satul Darma,
nqtil a dsale stolnicului Costin Darie, pentru
care au jAluit clumnealui hatmanul ca i se Ina-
presoard, o bucatI de loc din hotarul MaraOi-
lor, despre dumnealui stolnicul Costin, pentru
care ne poronce*te maria 8a ca sa mergem la
aceastg, moOe si A, alegem hotaru} acestei
rnovii, cu scrisori vi marturii ce sl vor afia
pentru hotarul acesta, cum au umblat din bl-
tranl, vi pe uncle se va dovedi sa hotIrim In
sAmne, puind ci hotarA bolo vani ;pentru care
de pe luminata poronca mIriei sale luT VodI,
am mere la numita movie MArApii. cu oamenY
batramI, din satul Maratai vi din Tirgul PietriY,
§i am chemat vi pe dumnealuY stolnicul Cos-
tin fa44, si IntEd am cetit cartea de blAstAm
de la preosfinVia-sa pgrintele mitropolitul Kir
Gavriil, ce ad f1cut'o asupra eui ar cti hota-
rAle pe uncle s'au despAqit aceste mosii si
n'or maxturisi. Apoi am zis dsale stolniculul
ca sa scoatI scrisorile hotarnice ce ar fi a-
vInd pe mocia dumisale lAxmanevtii, ca sa
vedem Ora unde scriu ca, este hotarul mo,ieY
dumisale, vi dumnealul ne-au respuns ca ho-

www.dacoromanica.ro
 404

tarniea In sarune n'are pe mosia dumisale, iar

alte scrisori ce are sint ispisoace zapise, care si
acelea nu le are lingti dumnealui, ci sint la E§i,
iar cat pentru hotar ne -au aratat cu gura cum
ca stie ca au umblat din Inceput din Cuejdiu,
asupra rasaritului pe din gios de piste movili
marl, ce sint alaturea para da in drumu Pietrii,
ce merge la, f ortoresti, qi apoi drumul asupra
rasaritutut pang, In piraul Frasanelului, la un
rimnicel al dumisale stolnicului Costin, si de
acolea la deal liana la ciresit lui Zabuic, In
zarea dealulm celui cu padure, unde se Im-
preuna cu hotarul Gurii vaii a manastirei Be-
sericanilor. Iar oamenii din Marlf,ad si din tir-
gul Pietrii, anume : Dumitrasco a Popii din
Piatra Vasile Bleahaciu ot tam qi Ioan I u-
dosai ot tam si Alexandru a 11aricai ot tam
qi popa Joan plea ot Maracas si loan Craciun
ot tam, §i Neculal Griju ot tam, $i Toader
Orza ot tam Vasile Capiticina ot tam, acestia
tot oameni batrani, au marturisit cu sufletele for
cum ca au apucat de la batranii for fiind a-
ceasta mosie tot din hotarul tirgului Pietrii,
stapInind tirgovecii de Piatra, Ora pe din
sus, de acele doua, movile ce s'au zis mai
sus ca, sint alaturea, si avind pricina tIrgo
vetii de Piatra pentru acel hotar cu dumnea-
lui stolnicul Costin, au adus hotarnic pe dum-
nealul vornicul Iordache Ruset, gi viind dum-
nealui la acel loc de pricina, ci ne fiind alte
scrisori ca sa arate hotarul, jai-AO cu. gura, §i a-
tuncea tIrgovetii cerea BA fie hotar pe din.
sus de movile, pre cum s'au zis mai sus cum

www.dacoromanica.ro
 -40.i
gidumnealui stolnicul cerea sa fie hotar pe
din gios de movile, precum ne-au arltat gi
noua, si dumnealuT vornicul Iordache atuncea
wind sA le hotarasch, cu invoialg Imbe par -
ile, le. au zis ca sa primeasca sg, le hotarasa,
pintre acele doua movile, dind acest loc de
pricing giumgtatt in partea hotarului Darma-
ne§tilur qi giumatate in partea hotarului tir-
gului, §i neprimind despre araindouA partile
aceasta hotaraturA, au ramas atuncea neales
hotarul acestor mo§ii, la care i not acme du-
pa co am mers 1-a locul acela de pricing, cu
dumnealui stolnicul Costin §i cu loci aceqtia
de mai sus nuu-iiti oamem, de pe porunca ce
am avut ca sa alegem i sa hotaxim cu sam-
ne dupa mArturii i cloven ce se vor adeveri,
gi ne fiind alta dovada insc.ris dup6, cum s'au
zis mai sus, primind §i dumnealm stolnicul
Costin pe unde va lua cu sufletul s'au, unul
dinteacestia mai sus numiti anume NeculaT
Grijit sa arate si pe acolea IA se pue semne,
despa4inct hotarale. Dem si not Mud carte de
blAstItn in mina acesluea §i acesta, necutezin-
du-se find a nu este de ba5tina, lui tirgovat,
alt dat cartea de bliistrtm in mina lul Dumi-
tearo a Popil si a puree.; cu cartea de bill's-
tarn in mana, pe unde §i-ad cutezat sufiettil
sau §i aceialaltt oament ce s'au zis mai sus, cu
dinsul impreuna, §i pe unde ne-att aratat ace? -
tia, am pus semne stilpi de piatr4, gi intAid
ne-att arAtatu-ne capul hotarului despre resrtrit
undo se hotarlste cu mosia manastirei Bisarica-
nilor, In dealul eel mare, deasupra TortoreA
www.dacoromanica.ro
 406

for la ni§te drop ce sa, numesc a lul Zabu-

lieu, de undo sa incepe hotarul A/MI.46110r $i
a DgrmInestilor §i am pus piatrg, hotar langg,
tulchina until cire§ ; §i de acolea la vale pe
muchea vgii Frasgnelului pe despre rasarit
Onga, la niste pomi ce ea, numesc a Nechicglii,
§i acolo iar am pus plata, 1111ga, tulchina unut
par mare, fg,cind §i bour in pArul acesta ; ci de
acolea la un rImnicel a dumisale stolnicului
Costin ce este in pirgu Frgsgneklut §i peste
p'rgu despre apus in dreptul R,Imnicelului in
muchea dealului iarg§i s'au pus alts, piatrg,
hotar ; cii de acolea spre apus s'au pu§ o piatrg,
hotar In sasul Hriscilor ; §i de acolea iarg§i
spre apus intr'acele cloud movili marl iar s'au
pus piatrg, hotar, drept in mijlocul curnalturii
movililor ; $i de acolea pintre movile la vale §i
spre apus asupra Cuejdulul s'ati mai pus o piatrX
Intr'un piscusor de deal, ce este pe Osul Cuej-
dului ; §i iarg.si de acolea s'au mai pus o pia-
trg, in ces langI drumul despre pirgal Cuej-
dului ; si de acolea trece drept peste Cnejdiii
/An a In 0.rmurea despre apus dupa cum a-
ratA hrisovul de danie a mgriei sale Constan-
din voevod RacoviO, ce au dat danie schitu-
lul de langg, mgmastirea NeamOlui, care aratg,
piraul Cuejdului hotar acestei moqii cu amen-
doug Ormurile OA in apa Bistricii, qi asa
s'ati incheet tot hotarul acestel mo§ii despre
hotarul DN,rninestilor, dupg, cum ne-au aratat
mai sus numi0i oameni mergend cu cartea
de blgstgra in maul, dupg cum s'au zis mai
sus, 0 not Inca, pe mgrturia for am pus che-
www.dacoromanica.ro
 - 407

tre hotara , iar cat despre partea targului ati

ramas hotarul mogiei Mai-1020r precum scrie
hrisovul de dania, Cuejdu cu amendoua par-
tite cu vaduri de mon para in apa Bistritei.
Agijderea gi pentru muntii de peste His-
trita ce se hotarasc cu manastirea Bistrita, pentru
care au jeluit dumnealui hatmanul ca i se Im-
presoarg, o bucatg, de loc, trecOnd peste hotar-
nica ce are mangstirea, pentru care ni se porun-
.cegte prin luminata cartea mgrieT sale lui voda,
ca sa, luam sama si sa cercetam toate samnele
ce scriU in hotarnica mangstirii gi precum s'a
dovedi sa dam marturia,, ce dar gi acolo du-
pa porunca am mers chemand gi pe egume-
nul de Bistrita gi ne-au aratat hotarnicu ce
au avut mangstirea, 4 ispisoace intariturt sax-
besti vechi de la domnii mai dinainte arg,-
-and In samne hotarul naosiei mangstiriT, qi
un ispisoc rumanesc de la Alihaiii voda in-
taritor pe ruosia mangstiriY aratand si acele
samne hotarul mosieY mangstirei, precum gi
acele Sirbegti, in care ispisoace arata cum ca
hotarul finatuluT rnanastirei, sa ineepe din
gura SaratiI peste Bistrita la Doamna si
Angarciia par la obarsie pe de amandoug
partile. Deci gi nod dupa hotarnicile ce are
manastirea and hotarit ca sa alba a0 stapani
,clumnealul hatmanul pang, in muchea dealulul
-ce este Intre pIrttul Doamnei si Intre piraul
Angarciei, Incepindu-se hotarul pe la apa Bis-
trite): din dreptul guriI Saratit la o movila
mare, ce sa numegte Doamna gi tot opcina -
nnteluT ce este intre Talea Doamnei si in-.
www.dacoromanica.ro
 408

tre valea AngArceT, ratnaind valea A ngarceL

en amandouA eosti$ele la st4Inirea mitnasti-
rel, dupA cum aerie hrisoavele domnesti de
danie si de intaritura, ce are manastirea pre
acest botar, i asa atat pentru prietna hota-
ruini muntelm cu mAnastirea Ristrica, dupg,
cum &a dovedit cu ispisoacele ce s'ai zis, cat
si pentru hotarul AllrAcailor despre Darmg-
nest. preenm ne -all maxturisit oameni 1.1trana.
luand si cartea de blgstam iarA precum s'au
zis, am dat i nol aceasta marturie a noastrg,
iscalind pi toti acer oameni ce s'aii intamplat,
la,-9,ceasta, hotaritura,.
let 7271 (1763) Fevruar 20.
Iordachi Reset ban. Gheorghie Medelnicer.
isalit 4 Dumitrasco a Popir ot tergu Piatrei.
V asile Blehaeiii ot ta91 S Popa Ion r.calea
Ioan Tudosa ot tam
ricAi ot tam 0 - Ghiorghica, Paslariu
- Alexandru a MaricAY ot tam
-
Ale \andru a AM,-
Toader
Orzea Neculai GI* Ion Craciun ik
Vasile ( gpMina, 4,
Acest document in original se afla in proprie-
tatea mea. Th. C.

Finele volumului XX din Uricartu.

www.dacoromanica.ro
 TABLA MATE19.11110F3
YOLI1M ULM XX DIN UNICA RID

Anul Pagina

1433 Februarie 26. Alexandru Voila, da

lin "Dan vornicul un sat la Minas, uncle a
lost Petr4a ..... . . . . . . 96
1453 Februarie 23 (6961) Alexandru Voda
da voe manastirel de maid( de la-4(canl linga
Suceava sa faca sat, tot °data scuteste satul
de dad si arata privileghiile. . . . . . . 98
1464 Mai 29 (6972). Stefan Voda inta-
reste 1uT Stanciul UricarTul cumparatura ce a
fitcut-o in Bradatel cu 50 galb. tataresti, de la go-
lovatie, care of i el o molten 'a prin fetele lul vitri-
ge de la Pan Coroi, ce o cumparase de la Jurja
Rotimpan oi sora lul Malea. . . . . . . 100
1592 Mai 4 (7100), Ion Radu Voevod
intareste lut Stanciul vel pah. cumparatura
as in valea PracicoveniL . . . . . . . 103
1597 Septembrie 19 (7106).Eremia Moghila
intareste manastirei lui Iatcu de linga Suceava
datia facuta de "Itetan Voila 108
(1600 ?) Mai a Soltuzul de Trotus eu
pirgaril marturisesc ca. Stefan ot Kleja a cum -
parat MibailestiT ot Bacail, de la Mariica fata
lul Oh. Buzatu . 181
Stefan Tomsa intareste vinzarea
(1615) ?
ce Stefan ot Cleja si rudele lul fac in satul
Mihailesth ot Bacatt cab% calugariT de la Solca. 180
1627 Ghenar 14 (7136). BoeriT de divan
dais marturie lui Gh. Rosca de cumparatura
facuta in Scobinteni, de la Gavril Suverdeanu 184
www.dacoromanica.ro
 - 410
Anul Payina

(1627) '?. Boaril divaniti dat1 mftrturie lul

Oh. Ropca visternicul asupra cumpAraturilor
acute de el In Scobinteni de la diferit1 rtizAsi
pe pret de 95 talerT de argint . . . . 63
1627 Decembrie 18 (7136). BoeriT divan*
dais luT Oh. Ropca vist. mArtorie cit a cumpa-
rat a 4-a parte din a 6-a parte din Scobinteni
pe prat de 20 talerT. . . , . 65
1627 Decembrie 19 (7136) Miron Bar-
novski MoghilA Vodtt intAreste cumparAtura Jut
Oh. Ropca vist. fAcutA In Scobinteni a 4-a parte
din a 6-a parte pe pret de 20 talerT de argint. 66
1627 Decembrie 31 (7136). Miron Bar-
novskie MoghilA Voda, Intare§te cumpArAturile
luT Oh. Ropca visternicul, din satul Scobintenil. 183
1628 Noembrie 15 (7137). Zapis de vie-
zare prin care D. Buhup cumpArit cu 40 Weil
a 3-a. parte din jumAtate sat din BArle;t1 de
la familia Moga . . . . . . 66
1629 August 16 (7137) Alexandru Vodtt
sin Ilia§ Votitt (Muntenia) intAreste Jut Mihai clu-
cerul cumpartitura satulut Caraula fost ina-
inte Cnefi (ramp). Aratit, tot odatit qi cc cit
s-ail vindut cnejiT vecini cu 261,500 aspri. . . 112
1633 Mart 18 (7141). Mateili Vodtt (Muntenia)

. .....
intAreste lut Stanciul postelnicui din Paraian,
Gorjil satul BAestii, jumAtate de tunie pe prat
tie 3200 aspri, gata
1637 Octombrie 20 (7146). Vasile Voclit
(111. mitntistirel Solca satul Fitraoanii de la Ba eau ;
118

tntArind dania luT Stefan Tompa. . . . . 185

1639 Februarie 27 (7147). Buhus vister-
nicul cumpttra cu 50 de slop 3 pArt1 din 4
din jumatate de BArlesti, de la strAnepota Mogtti. 67
1639 Mai 10 (7147). Vasile VodA IntAres-
te Jut Iftimie pArtile de ocinit din Dracpani,
cumpArate de la rlize§1 ... ... . . . 69
1639 Iunie 22 (7147). Mateitl Veda, d Jul
www.dacoromanica.ro
 411.

Anal Pagina

Danciul logofat de la Paraian, ocina de la

saoceoara. . . . . . . . . . . . 120
1639 Julie 6 (7147). Mateitt Voda, cla luT
Vucinic vel paharnic satul Bradageotil, Argee
cu to vecinil qi venitul. . . . . . . 122
1641 Ghenarie 17 (7149). -- Ion Focea Uricar
vinde luT Sevin vornic un tigan, pe Ionaocu
sin Ursu Piscoag, drept un poloboc de miere,
adica 10 galbenT. . . . . . . . . . . 71
1641 Ifebruarie 3 (7149). Vasile Voda re-
cunoaote luT MateT Stoian oi luT Neculai dreptul -,
de proprietate in Dracoini. judetul Tutova, durst
ce prin 24 juratl att. prdbat ca 1. Gheuca biv
vornic oi popa Grigore, nati dreptate. . . . 72
1645 Iunie 11 (7153). Vasile Veda recu-
noaote luT If time vatav dreptul de proprietate -
asupra partiT din Dracoeni, Intoarsit de la D.
Gheuca. pe 75 galbenT ungureotT, de oare ce
Iftinti cumpttrase niai dinainte cealultei junatate. 74
1646 Iunie 7 (7154). Vasile Voda intareste
lul Iorga postelnicul satul PlopenT a 4-a parte,
lust de la Marica doamna luT T. Bosnia, cu
130 ughT . . . . . . 132
1656 Mart 12 (7164). t.h. Stefan da voe
Ild Grumaza capitan sa aoeze sat In Min-
zesti, luat do la Sohiica, femee de case deem-
nel luT Vasile Voda. In acelao limp scuteote
pe 6 anT de Coate darile pe noil locuitori. 76
1661 (7169). Vinzarea a 3 pogoane de pa-
mint pe pret de 10 ughT. Doc. aminteote ca,
fiind foamete mer(a era 68 ught. . . . . 77
1662 Mart 20 (7 t 70). Anghel sin Obreja
vinde luT Osamu un pogon de vie de la Odo-
belt! cu 10 ughT . . . . . . . 77
1662 Mart 27 (7170). Mirca li Maria
wind lux Constantin sin Iftimi a 5-a parte din
Miceoti pe 10 leT batutT . . . . . 78 ,
1664 lunie V (7172). CalugariT de la Bir-
www.dacoromanica.ro
 412

Anul Pagina

novski din Iwo vind o vie de in Copou, ce

era paraging megiet}ilor vier, Maricutei qi luT
Damian pentru 5O vedre must 79'
1668 Mart 4 (7 174). Iliay Alexandru Vo-
dr ordong 1uT Apostol sa, aleagg partea lul
Andronic din Gangurelti de pe Prut, de oa-
re-ce a vindut-o luT Bust]. hotnogul. . . . 80-
1673 Mai 20 (7181). Stefan Petriceicu
Vodg, Intare4te Int Marzacu hotnog partea lut
de ocina din ScortenT . . . . . . 81
1676 Mart (7184). -- Anton Rosset Voda
intare§te lul Mtrzacu hotnogula dreptul sgu in
Scortent . . . 82
1685 Apr. 5 i 7113). Vicol din Hlipceni
vinde lul Tanase din Gliitivoe0T partea luT de
ocing. drept 20 talerl . . , . . . 187
1708 Febr. 20 (7216). Boera tAriT recu-
nose lul Iordachi Ruset b. v. vornic de Zara
de jos proprietatea asupra Mircekitilor ot Su-
ceava ¢i a perdut dresele mo§iet. El ti-
nea Mirce§til de la fata PrAjesculul, drept
500 lei, banT de argint . . . . . .84
Fara, data. (1620 ?) Aug. 3.Soltuzul cu par-
gariT de Birlad dale marturie luT Panteleu yi Ur-
en! Vartic pentru ni§te tiganT vindutt de Samfira
sora UrsuluT lut PanteleT ..... . . . 333
7217 Ghenar 20 (1709). MihaT Racovitrt
Voda intare§te Jul Iordaki Roset biv vel vor-
nic staptnirea asupra loculuT Buloai ot Vaslul,
gura Teleajen . . . . . . . 394
1708 Febr. 21. MihaT RacovitX Voc14, re-
cunoaste $i el dreptul de mai sus a lul lords-
ld Roset asupra alircetAilor . . . . . , 85
1709 Iuni 1 (7217). Antimia sotia raposatu-
luT Golat, vornic de poartg vinde luT Stefan
Luca log. al 3 a ocina lul din Baliinesa of M-
eal, de pe apa Bujorului ...... . . 187
1712 Aug. 23 (7220). Lupa da danie luT
www.dacoromanica.ro
 413
Anul Pagina

Stamate; o prisaca din Sirceni, pre pomeui-

rea aojului si a socrului eT . . . . . . 87
1718 Noem. 24 17227). Stefan (Awl yin-
de lui L ostaki log. 1 r pogon vie de la Deo-
keti, de oare- ce tntrebind rudele nici una n-a
vrut s- o sprijineascIl . . . , . . 8-8
1718 (7220). -- M. RacovitA da. lui Andrei
Pisarul un loc domnesc din Codrul Iasilor,
uncle azi e Schitul 229
1720 Sept. 4 (7229). Vinzarea uneT jurnA-
UV din G nelemeit tiganul, de cAtrA lioadralti
ctr Tofana spAtAroala luT Ilie . . . . 119
1780 Aug. 16 (7138). Izvod de ispisoace-
le manastiriT Itcanilor ot Suceava, mAnastire
de maice . . . . 133
1734 Iuli 16 (7242). Hotarnica mosiel Fa-
raoanilor, dup4 marturia locuitorilor din sat. 221
1741 luli 8 (7249). Spat. Andrei Ruset
flu! lut lordaki Ruset worn. i sa recunoaste
dreptul de pro prietate asupra unor veeilif din
illtrceoti, cam ziceaii a aunt mosneni din Pri-
besti $i Mircesti .. . . . . . . 89-92
1742 Mai 23 (7250). LAcuitorit din Cleja do
sus atestA pe sufletul for c vatra satulut Cle-
ja, a Ungurilor razatg a fost la fintina Nucului. 232
1745 Ianuarie 5 7253). Toader Paladi
vel visternic cumparl dour, sate Birlestil si
Girtestii, de la Nicolae biv Postelnic, pentru
,es Dumiside i s-a4 eazut dup4 neamul D-sale. 92-94
1745 Ghenar 12 (7253). Ion Neculai Vodg,
.ordonft sA, se judece procesul dintre lonied Ghi-
banal ci al luT cu Ion Darie, tog. din Deleni ot
FAlcin pentru o prisaed, aleask in pAdure ;
cum si pentru un mascur a luT Darie, ucis de
Ion Ghibanul pe mocia sa din pAdurea Zgurel. 364
1755 Fevruarie 14 (7263), Mateiti Ghica
Intrireste maicei Iroftia, starita mAnAstirei de
maid! de la Itcani vechile drepturl ale miinkstireT. 138

www.dacoromanica.ro
 414
Anal Pagina

1757 Iunie 6 (7265). Hotarnica satului

DumestiT de peste Prut, tinutul IasuluY, de
catra Simion Kescu, (bunicul reginel Natalia). 139
1760 Iunie 8 (7268). Ion Teodor Vodg
imputerniceste pe Oh. $uverdeanu mazil et
stXpineascit si sli zaciuiascit mosiile sale de pe
Elan; iar locuitoriT sit -1 facg 12 zile boeresc,
6 zile vara, 6 zile iarna . . . . . . . . 94
1761 Februarie 20. (7269). Lupul sin C.
Scirlet vtori postelnic, vinde pe tiganca sa
Ilinca Didie cu ficiorul stn., cu 60 talerT. . . 311
1761 April 15 (7269). - - Ion Teodor VodA
oil suroriT sale Maria jigniceroae un be de
cash in Iasi, in Muntenimea de mijloe. . . . 393
1763 Fevruar 20 (7071). Hotarnica %UM,-
teilor de lingo Piaira movie a hatinanului V
Roset . . . . . . . . . . . 403
1764 (7212),
pentru o cash in Iasi
1777 Ghenar 20.
........
Maria Suceveanu schimbn
niste proprietgti ale sale cu Ionitg Cantacuzino
Cozma Marcu monahu sg
dg. 'Ames cu pretentiile sale asupra poenel
366

lui Coman fats, cu Ion Cioran. .., . . 399

11'19 Iunie 8. Hotarnica Toxobenilor de
la Iasi petite I rut . . . . . . . . 349
1780 Fecruar 2. Ionitg Suceveanu sg im-
prumutg, de la biv vel L')goat I. Cantacuzin
. ......... .
cu 100 lei, pentru care pane amanet mosia sa
Telenesti
1781 Iuni 7. Ionitg Suceveanu primeste
. . 868
chitantit de la Ion Cantacuzino Logolitt pentru
plata a 550 lei . . . . . . . . . . . 369
1781 Iuni 30. Lapis lu! Ionttlt Suceveanu
pentru o aminare de vade la plata a 550 lei. 370
1784 Noemvrie 24. Alexandra Costantin
VodA 1ntgreste lui Gh. Cuza vadul de moarg
de la 'Aides% Wit a fi suparat de Egumenul
de la Btrnovskie si de Tonna, Cozma sgtrar. 354
1792 Iulie 9. Boerii de divan adiveresc
mezatul unor vii amass asupra slugerulu!
Miron Seortescu in pret de 2250 lei. . . . 379
www.dacoromanica.ro
 415
Anul Pagtina

1792 August 30. Carte de judecata a lui

Miron Scortaseul cu Smaranda Suceveanu asu-
pra mosier Telenestilor, ot Iasi . . . 360
1792 Septemvrie 8. A. C. Moruz Voda
recunoaste schimbul prin care lordachi °hie&
biv vel vornic, trece mosia sa Viteleuca din
Cordunul Nemtese, lui Matel Cants biv vel
visternic, pentru Cucut..ni, de la Cirligatura,
mai dind In plus 44,000 lei . . . 145
1794 Noemvrie 8. Mihai Sutul Intareste
privilegiul locuitorilor din Botosani, de a nu
plati bezman vatra tirgulul, fiind loc gospod. 241
1795 Mart 6. Andronacbi Donici devine
depliu proprietar asupra loculul daruit de mosul
D-sale Iordachi Canano In Iasi, Muntenimea
de sus. D-nul M C. Sucu ii intareste aceasta
stapinire. 396
1796 April 1. Ita-ducanu Roset da danie
lui P. Cazimir sluger 2 salase de tigant. . . 378
1796 1\ oemvrie 25. Alexandru Ion sin Dia,
con Toader da preotulul Neculai 5 stinjeni din
mosia Zmultii. . 313
Fara data. C. D. Moruz Voda, stabileste
ponturile diatelor, . . . . . . . . . 373
Fara data. Insemnari de familie. . . . 360
1801 bepternviie 6 Alexandru N. Sutu
eerie lui Sandu Oatu biv vel pitar, ispravnic
de tinutul GreceniT, in privinta impilliril cu
dart a nevoesilor si abuzurilor de scutire a o
surnA de persoane, Intro care si Evrei. . . 314
1206 an turcese. Firman impiiriitesc ca-
trA Alexandru C. Moruz Vodit prin care sa
°prestos fabricarea horilce! In Moldova. . . 308
1804 Alai 13. Paraschiva femeea lui .Ena-
chi Movila vinde Jul Alex. Stamatin 37 i/3
stinj. din mosia Dabesti ot Covurlui. . . . 318
1804 Mai 28. C. Mihnea da lui Manolachi
Tudori clueer 17 stinj. 4 palme din GiosiinI

www.dacoromanica.ro
 -416 --
Anal Pagina

tac schimbul. . . . . ..
pentru 17 stlnj. 4 palme din Daneeni cu care
1805 Sept. 30. Adetiul locuitorilor din FA,-
. 320

rtioani ot Bacitu, cu proprietariul Iordaki Roset. 201

1805 Dece.ravrie 14. Locuitorii de Fara-
oani fac jalobit. domnulut de nedreptAtile ce li
s fac de noul proprietar Roset. Aram istoricul
venire/ for in Fgraoani . . . . . . . 225
1806 Ghenar 8. berisoarea intimA a lui
Alex. Stamatin ciitra cumnatul saa Iordaki In
privinta Danegtilor. . . . . . . . . 222
180 3 Ghenar 21. Adresa boerilor de di-
van la jaloba locuitor for de Fitraoani asupra
adetiulut cu proprietarul Roset, fat cu obi -
ceiurile, cum au fost din vechin 204
1806 Februar 1. A. C Moritz, hotgrAste
ponturile Faraoanilor, a visternicul;,11 Iordaki
Roset. noul proprietar al mosie . . . 216
1812 Iuni o. Opis de documentt.le tposiei
11 omcinefti ot CirligAtura. . . . . . . 176
1815 Ernie 15. Scirlat Alexandra Calimah
eerie parcalabilor de Galati sA reguleze pri
cina dintre Manoli Tudori gi cu razasii de la
Baltati ot Covurlui ..... . . . 325
1316 Februarie 28. Sc. A. Calimah scrie

1817 August 3
..... .
parcalabulut de. Galati in pricing razesilor de
Baltati cu Marin Tudori. .
Sc. A. Calimah dg, ordo
329

naW definitivl in privinta pricei dintre P.

Cernat biv vel medelniceria gi en fratii Negresti
pentru mosia GiosAnit gi Giosa. . . . . . 331
1817 August 10 Hotarnica satulut Itesti
de la Neamt. . . . . . . . . . 384
1818 Ghenar 31. -- Cluceriul N. Tudori jA-
luegte Domnului pentru niste stinjeni de p5.-
mint, fiteuti schimb cu Gli. Sava, pe care dupe,
16 anT it dll, altuia Zorilit. . . . . . . . 328
1818 Fevruar 12. Scirlat Calimah Vothi

www.dacoromanica.ro
 -- 417 --
Anul Pagina

1ncuviintaza pe razasil de Popest1 si Pucreaca

a stapini locurile Inculcate de manastirea Gala-
ta, si de Baron Herescu. . . . , . . . 233
1820 Noemvrie 1_ M. Gr. Sulu scrie par-
calabilor de Galati pentru V. Tudori si tit-
zesil de BaltatT . . . . . . . . . . 387
1822 hnuarie 20. Banil cheltuitT cu A-
loagele turcesti de Ia P iatra, cum si chelLuele-
le cu cautarea mosiilor de la Neamt. . . . 357
1822. Banii strinsi de Filip ::cortascu din
venitul mosiilor manastiresti de la Neatil. . 380
1822 April 23. Arenda mosiilor manasti- -
restl de la Neamt. . . ; . . . . . . 347
1824 Decemvrie 17. Izvod de averea gasi-
tit la moartea sulgeriului V. Negura. . . . 339
1825. Adresa comisiunel aleasa de Vodit
Sturza In pricina Popestilor $i Pribestilor a co-
misoaeT Zamfirita Ion Roset, nascuta Manu ;
Ia aceasta adresa raspunde comisoaea Zamfirita, 269
Dliprt, 11625 Comisoaea Roset jalueste
divanulul pentru rftpirea Pribestilor, mosia pa-
,rintasca, de catra, Vodit. E frumoasa jaloba
prin stilul sag si taria de argumente. . . . 245
1825 Ghenar 10. Sande btarza curma pro-
cesul pentru Popesu, rinduind a sit deosabi prin
pietre hotarit marginile locului domnesc de al
manastirel Risca, perzlnd razesil Bogdaprostestl
si comisoaea Roset tot pamintul. . . . . . 292
1 Kra data. Lamuriri despre satul PopestiT,
tinutul VasIttiului; note la jalba de maT sus a
comisoaeT Roset. . . . . . . . . 306
1826 Ghenar 5. Jalba Jul V. Tudori ban
c,- tra razasilor de Critesti of CovurluT. . . . 345
1826 luli 18. Sandu Sturza numeste pe
1icul stolnic judecatoritt. . . . ., . . . 372
1828 Septemvrie 23. Minciachi ornoug, ca
puvernul Rusasc poate judeca din nog orice
roces nedrept ; face dar cunoscut tuturor a
VOLUMUL XX DIN URICA.R. C. 27
www.dacoromanica.ro
 -418 --
tinue Pagina

indrepta jalobele cAtrA reprezentantul gayer-

nului Rus Asc. . . . . . . . . . . . 302
1841 Octombrie 25. Mihai Grigori Sturza
VodA intitreste demisia lui C. Ba ls vel Logo-
PM din cauzA de boala, clar ii dA dreptul de a.
purta uniforma prezidentului de divan domneic. 371
1855. Notices sur les princes de la famille
Ghica, par J. A. Vaillant . . . . . . . 147
1855 Decemvrie Iasi. Doleanta boerilor
Moldovei adresatA Ministrului ImpArAtiei
Franceze 164
1878. Articulele tratatuluT din Berlin re-
feritoare la Rominia . . . . . . . . . 1-.9
1879 La question des juifs . . . . 196
1884 Octomvrie 17.Schita biograficit despre
Neofit Scriban, de Theodor Codrescu. . . . 30
1890 Octomvrie 17. Alocutiunea D-rului
Gh. A. Asaki la inaugurarea statuel lui Oh
Asaki 29 -30
1891. Divanul dorunesc din r untenia; re-
produs dupA Monitorul Oficial . . . . . . 192
1891 Mart 31 Diseursul d -luY Alexandra
V. Beldiman, In sala Pastia din Iasi; aici des-
fasurit programul politic si economic al demo-
cratilor grupa11 in jam! ziarului AdevArul. 1-21
1891 Mai 21. Marca Bucovinel, asa cum
a hotArit-o Francisc losif 1 . . . . 178
1891 lulie 3. Necrologul lul M. KogAlni-
ceanu de T. Codrescu . . . . . . . . 167

www.dacoromanica.ro