CapitolulIl.

2
l/i,'17
200 ani de conflicte, diplomafie qi acorduri interna{ionale la LI ,.

Marea Neagrl: Strflmtorile Bosfor qi Dardanele, 1807-2019 .- 1r'

,,!:.,1

,, (Istanbul, n.n.) detrine suveranitatea absolutd asupra Mdrii Negre. \ !.,7-

Cu o singurd u;d de intrare, Bosforul, oraqul inchide orice comunicare a ei C, ''

cu lumea. Nici o navd nu poate trece dincolo de aceste ape, dacd cei de pe -rl-::
maluri hotdrdsc cd nu este cazul... Din aceastd pricind, toate naliile strdine, -1ii,c
care vor sd se bucure de prosperitatea conferitd de bogdtriile imense ale :, ,ti"
Mdrii Negre, toate porturile gi toate insulele Pdmdntului sunt nevoite sd i'-;it -

caute prietenia acelui oro;".t0 !; l

A;a scria la anul 156l ambasadorul Franlei in Imperiul Otoman, r t.;.;

Pierre Gilles, la peste un veac de la cdderea marelui Constantinopol ;i llt'.
trecerea Bizanlului de o mie de ani in istorie. ,Iz, cu un vizionarism p.1i'i
remarcabil, vorbea de ,,bogdliile imense" ale Mdrii Negre cu 450 ani
inainte de exploatarea petrolului {1 gazelor naturale din platforma L lli'a
continentald a Romdniei qi Bulgariei3s ;i de arealul sdu ca viitor centru al -\ /l'L1i
comerlului mondial via ,,Noul drum al mdtdsii", proiect transcontinental \t / \

lansat recent de China.

intr-adevdr, formidabild la zenitul ei ,si intinsd pe trei continente, din ._ K:,
preajma oceanului Atlantic, la oceanul Indian ;i Asia Centrald, stdpdnirea r ;
-i,i
turceascd Jdcuse din Marea Neagrd un ,,lac turcesc" pentru trei secole, Dur.,:
dupd cum transformase intr-un ,,fluviu-turcesc" Dundrea de Jos ;i mijlocie, H:r;,
de la vdrsare ;i pdnd cdtre Viena 36 . Rusia lui Ivan al lV-lea, intr-o i n
1=--

ascensiune teritoriald fulminantd in secolul WI, trebuia sd mai a;tepte incd rrl:-
f - ---".
3a
Yezi Koru, Selim, Turkey's Black sea Policy; l{avigating between Russia and the west, ,!':,,.-
Foreign Policy Research Institute, Black Sea Strategic Papers, philadeiphia, pa., July 18, r..
20t7; r I i.
3s
Black sea oil and Gas. 5th Annual conference, Post-conference Report 2016,
Bucharest, Romania, 25 - 26 october 2011 , 12 p.; Romania, Havrilet: Black sea natural
gas production to start in 2018, in Energyrvorld, Daily News Oil&Gas, Feb. 24,2017;
Large Natural Gas Field Discovered in Romania's Black Sea Continental Shelf,
novinite.com, Sofia News Agency, october 14,2015; Romania; Black sea oil and Gas to
start olfshore gas production in 2018, energy-pedia, Black Sea oil & Gas, 18 Feb. 20r7;
'u G6bo., Agoston, Asia Minor and Beyind: The ottomans, The Great Empires of Asia,
Ed. Jim Masselos. Berkeley, Calif: University of California press, 2010, 240 p., p.l2l;
King, Charles, The Black Sea: a History, Oxford University press, UK, 2004, 296 p.,
pp. 125, 131,133-134; Murphey, Rhoads, Ottoman Warfare 1500-1700, Routledge, UK,
2006, 278 p., p.23; Peter Malcolm Holt, Ann K. S. Lambton, Bernard Lewis, The
Cambridge history of Islam, Cambridge, 1977,750 p.;

86
 200 de ani dupd cuvintele diplomatului occidentql, ca sit aiungd la Marea
Neagrd. ra fil au zdbovit, tot 200 de ani, englezii ;i francezii ca sd-qi
infi;d;t dominalia in Levantul Europei, dupd ce amiralii otomani Piri Reis,
gionale la Haireddin Barbqrosst, Turgut Reis, sau Kemal Reis qi flotele lor au
807-2019 stdpdnit Mediterana gl alte mdri. Tot la acel timp flotele
otimanilor au fost vdzute in largul coastelor Virginiei, din America de
\1"'ti ii \egre. Nord, au lansat raiduri in Anglia reginei Elizabeta -o I-a, in Sussex qi
''llt)ilt|fe A €i Cornwall,;i au debarcat in Indonezia, la 1565.'' intdmplat cu 50 ani
ir.'i c€i de Pe inainte de episodul Mayflower, Plymouth Rock gi prima colonie britanicd in
'Llir i:rr' strdine, America de Nord (1521) ;i cu 215 ani mai inainte de na;terea SUA,
,.e itiense ale comentariul ambasadorului lui Charles al IXJea al Franlei (1560-1574)
l.,tet oite sd rdmdne valabil qi in 2019. Adicd tntr-o vreme relativ complicatd, de evolulii
qi relalii internalionale confuze, cdnd Turcia iSi apdrd interesele,
'leadership-ul
t,'.:ii Otoman, ;i suveranitatea nalionald la Marea Neagrd ;i in pe Orientul
de o
Mijlociu, ,,navigdnd" intre Statele Unite ale Americii qi NATO,
s:-;,ttirtopol $i
,: ., i-ionarism parte, qi Rusia lui Vladimir Putin, pe de altd parte, declaratd de cdteva mari
i -iL 450 ani cancelarii occidentale drept adversard a lumii euroatlantice. O Rusie cu
;,: ptlatforma care Turcia uneori se confruntd, dar cu care mereu lmparte un parteneriat
i;: ,t' centru al strategic, de facto, vechi, a$a cum o dovedesc tnlelegerile lor bilaterale
ti,scontinental scrisi de secole.t' Un parteneriat strategic natural intre doua foste 5i

-,-,1:tinente, din 37
Konstam, Angus, Piracy; the complete histoty, Osprey Publishing, Oxford, UK, 2008,
:,.; stipdnirea 336 p., p. 91; Cuney, E. i{amilton , Sea-Wolves of the Mediterranean, London, New York,
r'tt it'€i secole, Dutton, 399 p., t910; Bradford, Emle, The Sultan's Admiral: The life of Barbarossa,
Harcourt, Brace & World, New York, London, 224 p.,1968
,[,.: :i ntijlocie, 38 pentru
Tratatul de la Moscoyd ruso-turc, semnat de cele doud p6rli la 16 martie 1921
lt'-ieu, intr-o (titlul complet este Trqtatul frdlesc ;i de prietenie ruso-turc) vez|. Black Sea Straits, in The
;. .isrepte incd d.eat So,riet Encyclopedia, 3'd Edition (1910-1979),2010, The Gale Group Publishing Inc',
Farmington Hills, Mich.; Encyclopaedia Britannica, Treaty of Moscow, Russo-Turkish
i.,i ,i;:i1 the West, Histo{ (1921); RussArmlnfo, le lrarctr 2016 News, King, Charles, The Ghost of
l.,. Pr.. JulY 18, Freeclom.- A History of the Caucasas, Oxford: Oxford University Press, 2008, 328 p.,
p. 189; Mortison, David, Turkey restricts (JS access to the Black Sea, www.david-
-. ?.,r,orr 2016, mor:rison.co.uk, 18 October 2008. Dupd r6zboiul dintre Rusia qi Georgia, din august 2008,
3. -; - : Sed natural ziarul britani c The Guardian a publicat un interviu cu preqedintele Turciei la acea vreme,
. - :r i.1. 2017; Abdullah Gii1, citdm din text: ,,La citeva zile dupd ce Rusia a oblinut o victorie geopoliticd
.,: .,..,trctl SheA, uluitoare in Caucaz, preEedintele Abdullah Giil al Turciei a afirmat cd o lume noud,
,-; ,-t:. ;lttd Gas to multipolarI, se inal1a din ruinele acestui tiaboi. Conflictul din Georgia, a spus el, aratd cd
-: i:n 1017; Statele Unite nu mai pot sd faci politici mondiale dupi bunul lor plac qi ci ar trebui sd
j ,'1:;;'6r.9 O.f
ASia, inceap6 sd impartd puterea gi cu alte tAri. Nu cred ci cineva poate controla intreaga lume
;:l p . p.121; dintr-un singui centru. Existi astizi nafiuni mari. Exist5 popoare mari. Asistim, in unele
-. - ir-1. 296 p., pirli ale lumlii, la o dezvoltare economicd incredibila. Aqa cd ceea ce avem de lZcut, in locul
. i. -.:ledge, UK, unor acliuni unilaterale, este sb ac{iondm impreunS, sd luim impreund decizii qi sE ne
:.::: L:n'is, I/ze consultdm cu lumea. Eu spun ci trebuie instalati o noul ordine mondiald", vezi The
Guardian,UK, din 16 August 2008;
81
actuale mari puteri euroasiatice, cufrontiere. geostrategii, interese economrce
;i de apdrari comune, qi supravieluitoare in acela;i spaliu geopolitic.
Doud puteri, ambele riverane la Marea Neagrd, fiecare cu interesul
ei na{ional ;i, uneori, cu aceeaqi adversari de pe un continent, sau altul.

Cu peste dou[ sute de ani in urm[, reglementarea traficului

internalionai prin strdmtorile M[rii Negre a fost o idee a Londrei coloniale'
in esen!6 .u ,-umaterrahzat intr-o serie de manevre diplomatice, documente
internalionale qi acliuni militare ale englezilor, proprii in parteneriat cu
9a9
alte puieri occidentale. Acestea au debutat in primii ani ai secolului XIX
gi

continui qi ast[zi in formatul cunoscut al alianlei nord-atlantice, unde

Marea Britanie este ,,vioar a a 2-a", aghiotanful docil qi zelos al Eefului,
poartd
Statele Unite. in acest interval de timp Strimtorile au funclionat ca o
vita16, de ie;ire a Rusiei c6tre Sud qi m[rile calde, pe care Anglia singurd qi

apoi cu aliali din vest a incercat sd o !in[ cit mai bine inchisd, pind la
disparilia Uniunii Sovietice, la 1990. Iar in prezent ele r[min aceeaqi cale
strategic[ de acces, dar in sens invers, de intrare, zdvordtd cAt mai bine
de c[tre o Turcie suslinutd de Rusia, cele doud mari riverane socotind,
astfel,
s[ !in6 la distan![ SUA qi pe alli euroatlantici de !6rmuri1e Ei frontierele 1or,
de apele Marii Negre. Aqa dup6 cum, pentru Marea Britanie, in secolul
XIX,
supravieJuirea Imperiului Otoman a fost consideratd ,,poli1a de asigurare" c[
Rusia nu va veni peste treburile ei din Mediterana, Orientul Mijlociu, Asia
Central[ qi Oceanul Indian, la fel privesc in prezent Ankara qi Moscova
Convenlia StrAmtorilor de la Montreux din 1936, ca o ,,poli1d de asigurare"
:
cd Statele Unite 9i NATO nu se vor amesteca in mega afacerile turco-ruse
:
cu tranzitul prin Marea Neagr[ Ei Anatolia a resurselor de energie din Rusia,
Caspica ;i Asia Central[ cdtre Uniunea European[, sau nu vof da
peste cap
intenliite'Turciei de a ,,pivota" c[tre orientul Mijlociu lirgit gi de a prelua
acolo managementul islamismului ori, in sfirqit, cd nu vof avea posibilitatea
s[ stivileascd hot[r6rea Rusiei de a fi un factor politico-militar major in
stabilizarea qi securitatea tuturor riveranilor de la Mediterana de Est'
Turcia qi Rusia, c[rora li s-a al6turat Bulgaria,3e au considerat in
2018, c[ orice intervenlie din exterior la Marea Neagrd ar aduce prejudicii

3, Assenova, Margarita, Bulgaria's Black Sea dilemma, Center for European Policy
Analysis (GEPA,), Washingto*n, D.C., July 20,2016; Cooper, Harry and oliver, christian,
Bulglria'caught'betwe"n N,lfO ancl the Kremlin. Socialists v)ant to repair old ties
with
Tomas, Countering Russia in
Mo"scow, in Folitico Europe, February 17,2017: Liutkus,
26,
Bulgaria - Analysis,in Euiasiareview News&Analysis, Modern Diplomacy, Novernber
20i7; Konsturtinoru, Elizabeth, Bulgaria Ll/on't Be Part of NATO Fleet in Black Sea'
premier says, Bloomberg Terminal, June 16, 2016; Lovitttrd pentru lohannis. Bulgaria ii
refuzd propunerect de olrno o Jlotit NATO la Marea Neagrd,in AK-24, acfial24.ro,76
88
-r#lliJlltrlrL"---.r,*
j

fl
ag
il
serioase unui echilibru geopolitic regional, consolidat Ei verificat in sute
de e1
:,-, ';ir)11'llC€
ani de invazii,rdzboaie ql pa"i, plecum Ei pdstrdrii unui status-quo pre{ios Si
i-.
extrem de sofisticat - p..-[rora diversitdlii extraordinare, etnice, culturale
Si
| :iiiJresul
-i.':itl. religioase a regiunii Pontice.
Un echilibru geopolitic multicivilizalional qi multicultural unic in
::aficului lume, edificat de milenii exclusiv de riverani.
>t<

c -.1oniale.
dr,; Lunente cuvintele de la 1561 ale ambasadorului Pierre Gilles: ,,nici o nav6 nu
iei'. eriat cu poate trece dincolo de aceste ape, dacd cei de pe maluri hotdrdsc cd nu este
ii'.u XIX qi cazul..." au fost contestate prima oard dup[ 250 ani, de cdtre englezi, din
IIIaL'. unde pricina unui alt francez. Dupa triumful lui Napoleon la Austetlitz,la 1805
ai sefului, qi, mai ales, alianla de la- Tilsit (1807) dintre imparatul francezilor qi
cr o poartd Aiexandru I al ruqiior, efortul Londrei a urmdrit sd extindi blocada Franlei
r .tngurd qi pe miri qi oceane, instituita la 16 mai 1306 Ei sd,,inchidd" qi Marea
si. pdnd la Neagr[, spre a nu pelmite posibila creafe a unei eventuaie for]e maritime
c-e:a5i cale comune ruso-francez e, fdrd indoiald un adversar redutabil in Mediterana qi
- ,.40
i urar bine ln alte par.tl.
tird. astfel,
ntierele lor, Tratatul Dardanelelor, Canakkale, 1809
:ir,lu1 XIX,
irS',lrare" cA $i astfel la 5 ianuarie 1809, la Canakkale, fosta aqezate brzantind
jL'ctu. Asia Dardanellia, un oraE langa Troia antic6, pe coasta asiatic[ a intrlrii in Marea
lr \loscova Marmara, a fost semnat tratatul Dardanelelor (titlul complet este Tratatul de
I -rsiqurare" pace, comer! Ei alianld secretd, sau Tratatul de la Canak), intre Regatul Unit
I :JrCO-mSe at l,laril Britanii Ei Irlandei qi Imperiul otoman. Documentul a pus capSt
: ;in Rusia, rdzboiului turco-britanic din 1807 -1809 qi, in esenfd, efortului facut de
ir peste cap
d;' il plelua iunie 2016; ln order fbr NATO to t)ppose Rttssia it l'tas ttt ret,i.se the Montre.tLx Cont;entitttt.
former
pr. stbllitatea an interview conducted by Antoineite Kiselincheva with Peter Vodenski, diplomat,
ambassador of Bulgaria to Turkey, Moldova and cyprus, colonel of the Bulgarian military
ar major in
11..
intelligence.originally appeared at A-specto, and translated exciusively for SouthFront, in
A-specto, BG., 20 iunie 2016;
n'rderat in iditi Li.r.r,., Dominic, Russia against Napoleon; the True Story of the Campaigns of
: nretudicii war and Peace, Penguin Books, ur, zotl,656 p.; acelagi autor, Empire: the Russian
empire and its rivali, Yale University Press, 2002, 486 p.; Seaton-Watson, Hugh, r/re
Oxford,UK,1961,813 p.; Kagan, Frederick
:,:,:::n Policy Rissian Empire t80l - lglT,Clarendon Press,
Military History of Tsarist Russia, Palgrave Macmillan,
'. ::. Christian, w. and Highham, Robin eds., The
London, N-ew York, 2008,272 p.; Broers, Michael, Europe ttnder Napoleon 1799
- 181.5:
" ..i ries with
".'.: Rttssia in oxford University Press, uSA, 2002, 304 p.; Tulard, Jean, Napolior, Hachette Pluriel
Editions, Paris, 2d13, 622 p.,p.207; Grab, Aiexandet, Napoleon and the Transformation
of
i: '. :mber 26,
Europe, Palgrave Macmrlian, London, New York, 2003, 249 p', pp' 29'33; Thompson'
:,: Siack Sea,
235'
:.; Sttlgaria ii J. lll-., Napoleon Bonaparte: its rise and fall, Sutton Publishing, [JK,2002,418 p., pp.
::-r.ll.ro, 16 240;
89
francezi de a line Strdmtorile deschise exclusiv pentru vasele lor de rdzboi. Tr
La data semndrii englezii se aflau in rdzboi, atdt cu Franla, cit Ei cu Rusia qi
este de remarcat c[ acel act a fost unul restrictiv, statut6nd principiul cd nici
o nav[ militarS, a oric[rei puteri internafionale, nu putea trece, in nicio
direc{ie, prin Dardanele qi Bosfor.al Acest gen de interdicfie frrd precedent,
impus, la inceputul secolului XIX, de cdtre Marea Britanie asupra liberei
navigafii a oricdror vase militare extrariverane spre apele Mdrii Negre, in
esenfd restrictionarea trecerii libere prin StrAmtori, considerate ape
internafionale, este contestati vehement acum, in 2019, tocmai de citre ...
Marea Britanie Ei partenerii s[i din NATO!
Tratatul Dardanelelor din 1809 a anticipat urm[toarea Convenfie a
Str6mtorilor semnatS la Londra peste mai bine de trei decenii, la rAndul ei
restrictiv5, inifiat[ tot de britanici Ei suslinutd de aliafi occidentali. -.-
Nu departe, deci, de ,,Marele Joc 1", de stdvilire a Rusiei in Asia
Central[, ,,Marele Joc 2" de la marginea Europei, cu inchisul discriminatoriu
al Strimtorilor Mdrii Negre qi vizind tot accesul ruEilor, de data aceasta la
Mediterana, Orientul Mijlociu qi Atlantic, incepuse. ,,Inventatoare" qi
organizatoare a ,,Jocurilor" a fost Perfidul Albion, cea dint6i putere maritimd
mondialS a vremii...
Prima convenJie internalionald privind Strdmtorile, din 1809, a
inscris un punct nou pe agenda politicd a Europei. Impus6 de Anglia, o
putere maritimd relativ indepdrtatd geografic de Marea NeagrS, rczolvarea
problemei trecerii vaselor de r[zboi prin apele 1or a devenit o temi
complexd pentru diplomafiile celor dou6 imperii riverane, rusesc gi otoman.
In egalS mdsurd securitatea lor impunea stabilirea unui regim al acelor c[i
maritime, care sd permiti flotelor lor un acces liber Ei sigur prin Bosfor qi
Dardanele Ei, in acelaEi timp, sd ofere proteclie fa!d, de ameninldrile qi
agresiunile venite din partea unor puteri str[ine, extrariverane. Acest
obiectiv al diplomaliei ruse s-a conturat din primii ani ai secolului XIX in
negocierile cu Franla lui Napoleon, iar Turcia, la rindul ei, s-a sprijinit pe
doud inlelegeri scrise cu Rusia, din 1799 gi 1805, privind libertatea lor de
circulalie intre Marea Neagrd qi Mediterana.a2

al Anglo
- Turkish War (1807 - 09), in Ottoman History (Online); Howard, Eduard,
Memoires of Admiral Sir Sidney Smilh, K. C., B. & C,Palala Press, UK, 2015,436p.; The
Great soviet Encyclopedia, 1979; James, william, The Dardanelles operation, in The
Naval Histoty of Great Britain, Conway Maritime, IJK, 2002, 620 p.; Evander, Luther,
lnglo - Turkish lltar ( I 807 - I 809), ACU Press, Abilene, Tx, USA, 20t1, 56 p.;
" Yezi rotal war History. Russo - Turkish war of 1805, (online); Black sea straits, in The
Great Soviet Encylcopedia, 3d Edition (1970 -1979), The Gale Group Inc., 2010;

90
 ,fE
,,g
ia
iB
rfl
!&
ffi
,r de rdzboi. Tratatul de la Unkiar Skelessi, 1833 :IK
.ffi
cr. R.usia qi tr
=ffi
irr-rl cd nici Toate aceste demersuri, dar qi alte evolulii au dus, peste aproape trei lffi
ce. ln nicio decenii, la stabilirea unei alianle regionale pragmatice, bazatd pe interese =4H
+,IH

comune, majore qi la incheierea primului document bilateral ruso-turc

iffi
a r,recedent, =iffi

,upra liberei
ii \egre, in
privind StrAmtorile, cu o valoare politicd aparte qi semnificalii istorice
iezonind pdn[ c6tre prezent. Convenlia semnat[ de sultanul Mahmud
#=19

al Il-lea ql Frul Nicolae I, la 8 iulie 1833, la Unkiar Skelessi, lingd ffi

=ffi
id.e:ate ape =:uG

:d: catre... Constantinopole, a fost prima reaclie naturald a riveranilor fald de presiunile =m
:=tflt

crescinde ale Marii Britanii qi ale altor puteri vestice, care urm[reau sd
=H

C.-,ni-entie a impund politicile Ei interesele lor comerciale, sau economice, la Marea

i; rindul ei Neagr6.
a3
Tratatul a statutat o alian!6 defensivi intre cei doi semnatari, iil

il

RusL urm6.nd sd asigure sprijin militar pentru sultan impotriva rivalului s[u
:i

rsrerin Asia rebel, Mehmet Ali al Egiptului, pomit sd cucereascd Constantinopolul qi tot
;c:-mrnatoriu imperiul.
aa
incheiatd pe o perioadd de opt am, alianla oferea pd(ii ruse
t: rceasta la posibilitatea de a interveni militar pretutindeni in Imperiul Otoman,
ni:rtoare" qi iransformdndu-l, practic, intr-un protectorat al Rusiei. Un articol secret
.rr'llaritima prevedea o alternativd la participarea la acliuni militare a p[4ii turceEti in
propriile sale teritorii, anume c6, in locul trupelor trimise si lupte aldturi de
trn 1809, a rusi. la cererea acestora otomanii urrnau sd inchidd Strdmtorile pentru
ic An-elia, o occidentali.as Aceastd clauzd, secretd de care englezii at aflat ceva mai
i. ::zolvarea tdrziu,la 16 ianuarie 1834, considerat[ o incSlcare gravd a Tratatului anglo-
3ir: o tem[ otoman. din 1809, a stimit minia Londreiou Ei u produs in deceniile
ia s1 Otoman. urmStoare o mutalie majori in politica extemi a Marii Britanii fa![ de
.41
a, a.-elor c[i I urcla.

r-: Bosfor qi Tratatul de la Unkiar Skelessi, dovedind potenlialul considerabil al

lerintarile Ei unei alianle ruso - turce, de a da peste cap politica Ei socotelile occidentalilor
lrrna. Acest in regiunea Mdrii Negre, dar qi mai departe, in Orientul Mrjlociu l[rgit qi in
iui'l XIX in
: .prilrnit pe
Bailey, Frank Edgar, British Policy and the Turkish Reform Movement: A Study in Anglo
t3
:tlI-a 1or de
- Turkiih Relations, 1826 - lB53,Cambridge, MA, The Harvard universityPrinting office,
1942,p.49; Aksan, Virginia H., Ottoman Wars 1700- 1870; An Empire Besieged, Pearson
Education Limited, London, 2001 ,599 p.,p.375;
aa
Lord Kinross, The Ottomtan Centuriis: The Rise and Fall of the Turkish Empire, William
Morrow and company Inc., New York, 1977,638 p., p. 467; Shaw, Stanford J. and Shaw,
-- .,.,':d. Eduard, Ezel Kural, History of the Ottoman Empire and Modern Turkey, Volume Il: Reform,
-: +-16 p.; The - lgT5,Cambtidge University
Revolution, and Repnbilic: The Rise of Modern Turkey, 1808
,"-:.: ,rt. in The Press, NewYork,7977,548p., p.33;Bailey,op.cit.,p.48;Lord Kinross, op'cit', p'468;
'. jer. Luther, "o6 Bailey, op. cit.,pp. 49-50;
':- qi Hale, William, Turkish Foreign Policy 1774 - 2000,FrartkCass
:. eaitey, ip. cit.',-p.53
-i.''-,.ri. in The Publishers, London, 2000, 37 5 P., P. 25;
t' Bailey, op. cit.,p. 38 qi 53; Aksan, op. cit.,p.375;
91
Mediterana de Est, a avut un impact de lungd duratd asupra Imperiului
Otoman, pdnd cdtre sfhrqitul s[u qi asupra politicilor europene in Levant.
,,Asaltul" Londrei impotriva ,,erezie7" turco-ruseqti de la Unkiar Skelessi a
inceput din primele clipe de dupd sefirnarea documentului qi a durat exact l
opt ani. in preajma expirdrii (sau prelungirii) sale, britanicii au reuEit sd l

impund un alt regim al Strimtorilor prin urm[toarea Convenlie intemafional[

semnat[ in capitala imperiului de pe Tamisa. Mai mult, boicotate putemic
din Vest, raporturile ruso-turce au continuat sd se deterioreze in deceniile
urmitoare, iar viitorul rdzbor a1 Crimeii, de la 1853-56, a pus vremelnic
cap[t fostei alianle dintre Rusia qi Imperiul Otoman, a$a cum fusese ea
vdzntd de c[tre cele doud pa4i la 1833.

Conven{ia Strffmtorilor, Londra, 1841

Dupd cum am spus, ufindtoarea convenlie internafional[ asupra

Strimtorilor a fost produsd de contrareaclia Occidentului fa![ de ,,erezia"
ruso-turc[ de a considera ci drepturile riveranilor primeazd in ce priveEte
reglementdrile de securitate regionald. ,,Erezie" inacceptabil[ in anii '30 ai
secolului XIX pentru puterile din Vest, pe de o parte, otomanii dovedindu-se
incapabili sd asigure controlul qi supraviefuirea propriului imperiu, iar pe de
altd parte Strimtorile, ca instrument de stdvilire a Rusiei, devenind punctul
focal diplomatic qi militar al Chestiunii Orientale.
AEadar, reznltatd din pricina problemelor interne ale Imperiului
Otoman, dar gi a rivalit[1ilor dintre marile puteri ale vremiia8, Convenlia
Str6mtorilor de la Londra, semnatd la 13 iulie 1841 de Marea Britanie,
Franla, Austria, Prusia Ei Rusia, a restabilit ,,vechea ordine" din anii de
glorie a Imperiului Otoman - cdile de ap[ au fost inchise pentru navele de
rdzboi ale tuturor semnatarilor - transformAnd-o intr-o obligafie
interna{ionald. Evident, aceastd prevedere de bazd. a documentului era in
beneficiul britanicilor, prea pulin interesafi in acele timpuri s[-qi trimitA
navele de luptd in Marea Neagr[ Ei in detrimentul intereselor Franfei, in
Orientul Mijlociu Ei ale Rusiei, aceasta din urmi fiind lipsit[, astfel, de
posibilitatea de a ajunge la Mediterana, sau de a intreprinde operaliuni
comune cu cele dou[ flote ale sale, de la Marea Neagrd qi Marea Baltic[.ae
De asemenea Turcia otoman[ a tntrat si mai mult sub influenfa puterilor

a8
Straits Convention, Encyclopaedia of the Modern Middle East and North Africa, The
Gale Group Inc.,2004 - via HighBeam Research;
ae
Rozakes, Christos L., The Turkish Straits, Martinus Nijhoff Publishers, Leiden,
Belgium, 1 987, 200 p., pp. 24-25 ;

92
 sd le sculeasce de obligalii
pe care
occidentaie gi, adeseori, a fost nevoitd
r: hr-rperiului
ele insele le impuseser[ prin respectiva
convenlte' :
r: ir: Levant. DocumentuldelaLondta,prlmutacoldinternalionalmultilateral a
kr:: Skelessi a de resuscitare
I i JUrat exaCt privind Strimtorile f1f*ii Negre, a fost incd o manevr6
mod garantata de
it "r: rer"rqit s6 Imperiului otoman muribund, existenla sa fiind in acest
c6tretoatecelecincimariputerieuropene'Pentruoperioadddevreme
3 ^:1i..'mationald Mediterana qi pe britanici
Crrilie puternic relativ scurtd convenlia i-a linut pe ruqi afara din
z: i;-L deceniile afard din Marea Neagrd.)'
Dar, tensiuniie anglo-*se din regiune au rimag
qi' amplificate de
r'.ts Yremelnic in privinla accesului
,-"-]l1 lUSeSe ea regimul preferenliaii*p"t'turciior.de-cdtre occidentali
prl Strirotori, vor duce la tdzboi, de data aceasta "in direct" la Marea
Neagra gi Pe teritoriul Rusiei'
Razboiul crimeii de la 1853-56 a fost cel de al 10-1ea conflict
impotriva unei
militar major ruso-turc de dupd 1568 , a angaJat Rusia
s1

Sardinia gi Imperiul
-'nlla asupra
i:r alianle formate de Marea Britanie, Franfa, Austria,
Otoman qi s-a desfEqurat in cea mai mare parte
in peninsula Crimeea'
a:; lle .srezia" distrugd baza nav-ald de
i .r ce priveEte Obiectivul principal urmlrit de occidentali a fost si
de la Marea Neagrd'
3 rl anii '30 ai ia Sevastopol, centrul for{elor terestre qi navale ruseEti
.i- irrr edindu-se pe care l-au qi cucerit la 1856'
rlir-.ll. rar pe de cu toate succesele anterioare oblinute in caucaz, unde Ei-a extins
Armenia, Azerbaidjan'
:',:nind punctul stapinirea asupra teritoriilor delinute de Persia -
GeorgiaEiDaghestanuldeastdzi-qila"odtlDundre'inPrincipatele
Nicolae
domnia larulu-i
hnperiului Romine, in urma razboiului ruso-furc de la 1828-29,
"-.- un eEec aproape catastrofal, atdt pe plan
rr-'. Convenlia
I (1825 - 1855) a impins Rusia c6tre
inter,, cAt gi extern.:'Se poate afirma c[, in multe privinfe'
situalia n1s1e1
\1,.:;rr Britanie,
n.-" d1n anii de sublarulNicolael,insecolulXlx,arputeaficolrglrat[cuceaaRusieilui *
Boris Ellin din primul deceniu de dupi disparifia
Uniunii Sovietice,
r.:-.lrlr navele de 1ll
;g0 tr.*1i, c6nd haosul administrativ, economic Ei financiar, corup{ra
nir-r, obligalie pierderea aparent[ a
.n:;lrlt1ui era in endemicd, inclusiv din armath, slabirea acesteia,
u:- :a-si trimita pozilieidesuperputeremondialdetc.auimpinslarapemargineacolapsuiui
general. Nevoia reformelor se impunea urgent, iar
infringerea din rdzboiul
:lr: Franlei, in vedere militar,
ir:.:j. astfel, de crimeii a dezv6luit lumii o Rusie slabi din punct de
inapoiatd tehnologic qi administrat[ incompetent.
in pofida ambiliilor gi a
r-lr-.- operaliuni
r1.:e; Balticd.ae 50clarke. 1., British Diplomacl- and Foreign Policy 1782 - 1865: The National Interest,
iu::,t:r puterilor p'' p' 201 '
Unwin Hyrnan Publishers, London, Boston,1989' 350
t' Vezi capitolul I al lucrdrii, pp. 49 - 51;
,, Fuller Jr., William C., Strategv- and Power in Russia 1600 - 1g14,Free Press, A Simon &
Schuster eBook, X"w Vo.t , 16SZ, Sle p', p' 243;
Lincoln' W Bruc,e, Nicholas I: Emperar
\. - .r \tiica, The
nui,io",i"diunu Uni"t'ity P'"tt' 1989' 424.p'; Rath' Andrew
C''
and Autocrat oJ-All ttte
Leiden, TlleCrimeanWarinlmperialContext,lB54-]856,PalgraveMcmrl1an,NewYork,2015,
-:.-.::;lS. 301p.;
93
unei strategii de pe acum tradilionale de expansiune cdtre Sud, Rusia nu
construise cdi ferate in acele direcfii, comunicalii nu existau, logistica
militard lipsea, navele de rdzboi erau vechi qi netehnologrzate, viitorul
armatelor sale intunecat. $i, astfel, nu a surprins pe nimeni faptul cd
superioritatea naval[ anglo-franc ezd a fost decisiv[ qi c[ la conferin]a de
pace de dupd rdzboi ruql au fost obtigali s5 fac[ mari concesiis3, iar una
dirt . cele mai severe a fost cea a regimului Strdmtorilor MSrii Negre.

Tratatul de Pace de la Paris, 1856

in convenfia Strimtorilor, document - anexd a Tratatului de pace de

la Paris, la 30 martiel856, semnatari fiind Franfa, Marea Britanie, Sardinia,
Rusia qi Imperiul Otoman, se stabileau urmdtoarele:
art. 1: inchiderea Dardanelelor Ei Bosforului pentru toate navele de
rdzboi, ale tuturor puterilor, in timpul cAnd Turcia otomanS nu se afl6 in
stare de rdzbor'
art. 2: la fel ca qi in trecut, Sultanul iqi rezervi dreptul de a acorda
permise de trecere prin Strimtori pentru navele militare de mic tonaj, in
serviciul ambasadelor puterilor prietene;
art. 3: acelaqi regim ca in art. 2 se aplici vaselor militare de mic
tonaj ale puterilor, stalionate la gurile Dundrii pentru a asigura libera
circulalie pe fluviu, limitate la un numdr de doud pentru fiecare putere, Ei
art. 4: prezenta convenfie va fi ratificat[ de semnatari in termen de
^ slptdmdni. asemenea, ratificata o convenlie privind numdrul qi forla
patru
A fost, de
navelor de rdzboi menlinute de puterile riverane in Marea Neagr[. Articolul
ei 2 a prevdzut pentru fiecare dintre ei Ease nave cu aburi, cu lungimea
maxim[ de 50 m Ei tonajul maxim de 800 de tone Ei alte patru vase uqoare
cu aburi, sau pAnze, de maximum 20 de tone fiecare''o
Tratatul de la Paris din 1856 qi Convenjia anexS a Strimtorilor au
adus o pace vremelnicS, termenul cel mai greu de acceptat de cdtre riverani
a fost neutralizar ea de facto a Mdrii Negre. Rusia qi Turcia, puteri ale
Europei, cu sute de kilometri de litoral la aceamare, nu au mai avut, practic,
dreptul de a _avea flote militare pe mdsur[, forturi Ei arsenale pe apele qi
tdrmurile lor.))

s3
Fuller Jr., op. cit.,pp.252-59,273;
sayezi texiuf Con irli"i Stra-torilor, anexd la Tratatul de Pace de la Paris (30 martie
1856), in lirnba francez5, in colec{ia Grand traitds politiqrre,t, sursa: de Clercq, Recueil des
traitis de la France,Paris, 1880, tome VII, p. 59, format electronic,2013;
ss
Trait,! de paix de Paris, 30 mars /856, articolul 13;
94
rlllldilEl,lLli -
-.

iud. Rusia nu Dup[ din capitala Franlei qi demilitarrzarea M6rii Negre

pacea
irari. logistica Rusia a urmat o politici externd prudentd, echilibratd qi calculata,
iz,:te. viitorul antibritanicd Ei concentrata asupra unof bune relalii cu Franla qi Prusta'""
pierzindu-qi, la Paris, dreptui de a asigura securitatea propriilor sale
.eni taptul cd
ct nterinla de frontiere, pe sute de km de litoral, in 1870 Rusia a refizat sd mai
'es11--. 1ar una ,."rrrour"d- articolele din documentul de la 1856 privind ,,frevlrahzarea"
M6rii Negre. o nou[ convenlie de la Londta,la 1871, a sanclionat abolirea
abolire
acelor prJvederi din fostul tratat de pace (articolele 11, 12,13 Ei 14),
menlionat[ qi in Tratatul de pace de la Berlin, din 1878, de dup[ r[zboiul
ruso-romdno-turc de la 181 7 -1 878.s7
Llui de pace de Pin[ la Primul Rdzboi Mondial diplomalia rusd a incercat zadarnrc
sd modifice statutul Strdmtorilor impus de occidentali la Londra,
Paris qi
anre. Sardinia,
Berlin, la 1841, 1856, 1871 qi 1878. Au existat situalii cind sultanii otomani
au permis vaselor de rdzboi ruseEti sd treacd prin Strflmtori fdr[ afine'
sau
care navele de vestici a
, nu se afl[ in escorte inarmate. In egal[ mdsur[, sistemul prohibitiv impus de
dezavantqat qi Turcia, transformand-o intr-un fel de semicolonie a
ui de a acorda Occidentului qi impingdnd-o cdtre o relalie de colaborare cu Germania'
n.Lic tonaj, in Politicile vestice defecirrouse fal6 de Turcia acelor vremuri se vor amplifica
in primele decenii ale secolului XX Ei putem chiar -si le identificim ca
elemente aflate la originea istoricd a rdcelii turco-euroatlantice din
prezent.
ril:tare de mic
urmStoareu Lu.. reglementare a regimului Stramtorilor, de
aslgura libera
internalion ahzare a 1or, venita oaata cu Tratatul de la Sdvres de dup[ Primul
a putere. gi
R[zboi Mondial Ei respins[ de o Turcie hot[rdt6 s[-Ei salveze existenla qi
i in termen de destinul european, toate acestea vor accentua starea negativd din raporturile
Turciei cu Vestul.
uniirul ;i forla
:asli Articolul Armisti{iul de la Mudros, 19L8
i. cu lungimea
tru \ ase uEoare
SfhrEitul Primului R[zboi Mondial nu a adus Turciei otomane,
invinse, pacea.Dupd cum un num6r bun de ani nu a fost limpede nici viitorul
Si:amtorilor au
statut al Stramtorilor. Armistiliul de la Mudros, incheiat la 30 octombrie
: citre riverani in ce
1918, a pus cap[t ostilit61i1or Ei a con]inut o serie de prevederi specifice
rcia. puteri ale
priveqte regimul ceilor de ape dintre Mediterana qi Marea Neagrd, astfel:
ai arut. practic,
Strdmtorile au fost internafionalizate, adicd redeschise pentru tot
are pe apele Ei
traficul maritim internalional, civil Ei militar;
accesul la Marea Neagrd a fost gatantat tuturor statelor;

s6 -
Seaton-watson, Hugh, The Russian Empire, 1801 1917, 1967, clarendon
Press,
P":s (i0 martie
'-:-::. Recueil des London, 813 p., PP. 430-438;
s7
The i;reatSoiiit zncyclopedia,lg10-1979,The Gale Group Inc', 2010;

9s
 forfele militare aliate au ocupat toate fortificafiile existente de-a lungul
StrAmtorilor, art. 7 al armistifiului prevedea cd ahatri aveau ,,dreptul de a ocupa
orice punct strategic din zond, in oricare situalie ce ar reprezenta un pericol
pentru securitatea 1or".58
La 12 noiembrie 1918 o brigada francezd, a inaugurat ocupalia
militari a capitalei fostului imperiu, Constantinopol, pe ambele maluri ale
Bosforului qi a fost urmatS in zilele urm[toare de alte forle aliate. Regimul de
ocupalie a oraEului a fost ofi,ciahzat la 20 martte 1920 qi a fost extins pe tot
teritoriul Turciei, din Caucaz pAnd in Europa, severitatea lui, incd inainte de
conferinla de pace propriu-zisd, a produs primele nemullumiri in
r0ndurile opiniei publice Ei ale armatei turce;ti, demobilizati.se

Tratatul de Pace de la Sdvres, 1920

Tratatul de pace de la Sdvres (10 august 1920), care a urmat

armistiliului, a fost unul dintr-o serie de acte interna{ionale semnate dupS
terminarea rdzboiului.60 Documentul a marcat incheieiea imparfirii fostului
Imperiu Otoman, trecerea sub administralia aliatd a unor teritorii din f

Orientul Mijlociu aflate sub fosta ocupalie turc[ (Palestina, Siria, Liban, I
Irak), a impus Turciei o serie de restriclii militare, a stabilit pentru Franfa, !
Marea Britanie, Grecia, Italia qi Liga Naliunilor zone de influenld ;i control
in fostul imperiu qi se spune cd termenii sdi au fost mult mai drastici, decdt
cei impuEi Germaniei (Republica de la Weimar) prin Tratatul de la
Versailles (28 iunie 1918)61 De altfel, in cursul rdzboiului de independen![ a
Turciei care a umat, liderii militari Ei civili ai miqcdrii nalionale au
promovat propriul lor sistem de relalii externe, cu Rusia Sovietelor (Tratatul
de la Moscova, la 16 martie 1921), cu Franla (Acordul de la Ankara), cu

58
Sir Frederick, B. Maurice, The Armistices of l9 I 8,London, 1943;
" Adkisson, Laura M., Great Britain and the Kemalist Movement Jbr Turkish
Independence, 1919 - 1923, A Disserlation, University of Texas, 1958,547 p.;
60
Conflagralia a incetat prin armistitiile de la Salonic, cu Bulgaria (29 septembrie 1918),
Mudros, cu Turcia (30 octombrie), Villa Giusti, cu Austro-Ungaria (3 noiernbrie),
Rethondes, cu Germania (11 noiembrie) qi Belgrad, cu Ungaria (13 noiernbrie). Tratatele
principale de pace au fost: Tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919 intre Puterile
Aliate qi Asociate, qi Germania; Tratatul de la Saint-Germainen-Laye, la 10 septembrie
1919, cu Austria; Tratatul de la Neuilly-sur-Seine la27 noiembrie, cu Bulgaria; Tratatul de
la Trianon la 4 iunie 1920, cu Ungaria; Tratatul de la Sdvres, neratificat de partea turci qi
inlocuit cu Tratatul de la Lausanne,la24 iulie 1923;
u'
Friedman, Isaiah, British Miscalculations; The Rise of Muslim Nationalism, 1918 - 1925,New
Brunswick, N.J., Transaction Publishers,2072,378 p., p.217; Mandelbaum, Michael, The Fate
of Nations: The Search for National Security in the Nineteenth and Twentieth Centuries,
Cambridge University Press, UK, 1988, 4) 6 p.;
Jllllllllllllitiigu*

Armenia (Tratatul de la Alexandropol), un acord frontalier in Caucaz

3e-a lungul
dc- a ocuPa
(Tratatul de la Kars) etc.
in ce priveEte regimul juridic, administrativ, militar etc. al
un pericol
Strimtorilor qi al navigaliei de-a lungul 1or (tipuri de vase, m[rimi, tonaje,
ru ocupafia sisteme de propulsie etc.), Tratatul de la Sdvres a conlinut un numdr ridicat
maluri ale de prevederi: Partea III, art. 36; Secliunea II. Str6mtorile, articolele 37-61, qi
Re simul de Anexe l-7; Cap.7 Forrificafii qi Cap. VIII Menlinerea libertSlii StrAmtorilor,
x:n-Ls pe tot afi..118.62
5 ilainte de Practic, in cursul Rdzboiului de Independenld a Turciei nafionaliste
rltLrmiri in (19 mai lglg -24iuhe 1923) Tratatul de la Sdvres a fost abandonat. La2l
februarie l92l la Londra s-a deschis o conferinfd internalionald pentru
revizuirea lui, concluziile reuniunii au fost respinse de c[tre turci, in plin
rdzboi cu forlele de ocupalie aliate, situalia a devenit explozivd. Termenii
documentului de la Sdvres au stflrnit sentimentele nalionaliste ale populaliei
Ei o asemenea ostilitate, incdt semnatarii sli turci au fost
deposedali de
.ra a urmat
cetdlenia^turc[ de c[tre o mare adunare na]ionald condusd de Mustafa
mnate duPd
tinr fostului Kemal. in septembrie 1922, in unna unei mari ofensive a trupelor
teritorii din kemaliste care a dus la eliberarea Smyrrei, ocupati de armata greacd,
rna. Liban, Franla gi Italia au evacuat poziliile lor din Turcia, iar britanicii, rlmaEi
ntni Franla, singuri qi izoiali, i-au ldsat pe turci sd preia Dardanelele, Bosforul qi Tracia
rta si control oriintald. La 11 octombrie 1922 a fost incheiat un nou armistifiu intre aliali
rs..tici, decAt qi turci, in urma cdruia primii au renun{at practic la toate cerinlele 1or
atatul de 1a anterioare. Calea spre noul Tratat de pace de la Lausanne, din
cependen![ a 1.923, fundamental revizuit, a fost deschisd. Noua Turcie a supravieluit
atrouale au fostului Imperiu Otoman. Pdrintele ei intemeietor, Mustafa Kemal, va deveni
;lor (Tratatul primul preqedinte al celei mai tinere republici din Europa, Turcia modern6.
,\nkara), cu Tratatul de la Sdvres qi instituirea unui control strdin asupra
Str6mtorilor in dauna riveranilor au prefigurat cu 85 de ani a doua incercare
de internalionalizare a Mdrii Negre, anume deschiderea ei discrelionard
: ' t' Turkish pentru extrariveranii euroatlantici. Inspiratd de neoconservatorii din fosta
udn iritt.ulie americand Bush Jr., iniliativa a aparlinut pregedintelui romdn
::::rbrie 1918), Traian B[sescu Ei a fost lansat[ la Washington in martie 2005, apoi
-: noiembrie), promovat[ cu obstina(ie timp de 10 ani qi rezttmatd de autorul ei astfei:
::,: t. Tratatele Noi
i ::..rt' Puterile ,,Re1ine1i cd aborddrile RomAniei nu sunt strict in interesul RomAniei.
. " .ePtembrie avem obligalii fala de partenerii noEtri europeni, fa![ de partenerii noqtri din
:.:r:: Tratatul de NATO. Ca lard de frontierd a celor doud structuri - Uniunea Europeand qi
,. ..,a.u turcd gi NATO - trebuie s6 promov[m interesele acestor structuri, nu numai
.,.'-7925,New
,ir:r:el. The Fate
62
Yezt Grande Guerre. Traite de paix entre les Puissances alliies et associies et la
:,:...:it Cenfi.tries, Turquie (Sdvres, l0 aout, 1920),Brochure publi6e par le minstdre franqasis des Affaires
6tragere, texte en frangais, en anglais et en italien, 2014'466p.;

'- '-r'lffi!$rrf,
 Arm
intereselenoastfe...MareaNeagr[vadevenisigur6,atuncic6ndvadeveni in pren
alizatd,"t;;;1 ta"J uioftu tor'i11il9. car: au fost adoptate ocuF
internalion 'f 'o' o"iona a pdcii trebuie scoasi de sub
Marea Mediteran6.;il;J.,r.rri Crin
unic[ Federaliei Ruse q'. *"t t9i;]ry c[ Presedinteie Putin va ttan,
U" *1:+:lionaltzare a Mlrii
a
influenla ""
*u',',yt'i'*a
accepta un proces mai mult 'ut' ausIl
Nesre.datdfiindimportanlastrategrcapecarezonaextins[aM6riiNegrea Sibe
do6andit-o deja".6r ot ll!

Intemaliona|izareaMdriiNegreqiTratatuldelaSdvresausucombat Paci
at-mjtutta nalionalistd turcd condus[ de
imediat a.rpa ,t"tt'u", 'espins"
lung
MustafaKemal'Pesteaproapeuntttot""*ake-ulmoderncu"intemalio-
americani, destabilizatoare' in
Rus
nalizared, qi politicil. n.oiorrr.*utoriio, Odati cu rstol
refuzate de c6tre riverani'
regiunea Mdrii Negr3, au fost Ei ,:1:
purtatorullordecuvint,compromisq,.pe,,ononongratapetoatelitoralele Lni
ei, mercenarul Bdsescu' echi de sute qi sute rela
europene
Dupd prdbuqirea a doud imperii Tlt'":' rt ;ri*rl;l
otomam qt ffir"t.l.
Doa
de ani, ut priior ruqi qi 31 .:"I?"ilor
'r".gi#.u' geopolitice susl
Rdzboi
""j
Mondial, rura.il Negre a cunoscul mutalii a1e ma1
fundamentale. De asemenea,
o serie al-opttaliyni militare internalionale r-'
..r. I
intdmpl,tor simultan la Nord Ei
unor puterl .*t'u'ilt1u"' f'oao'" 'P;& ul la reconfigurdri prel
Sud de arealul ei, au avut un "^1;;;^;;1t'1tntu1' 1"t riveranilor qi in r iel
politicile externe.ale
existente qi ast6zi, dup[ l00.urri,.ln
i*..rii ;i britanicii au ocupat oraEele
sistemele 1or de ,."*ril"," regional[. ^I;k;;;-.;, italienii Antalya qi grecii mitr
constantinopol (Istanbul), Mosul Ei martie 1920' e\1
parlament otoman u iou i*tris definitiv la 8
Izmirul. Ultimul la ker
;tttt"ii exilaii d;;;; Malta' pulini au reusit s5 tugd
deputalii au fost ;i conducatorul razboiului de
oto
Ankara qi s6 se al[ture'lui Must#"r.*ur, Sk,
independenldaTurcieiliberecontraocupalieistr6ine.Ameninldrilegrave Str
aledezmembrdrii![riiqicolonizdriiextemepuneauindisculieinsaqi
existenlaunft:H:ff:l,o lucruri.te al.stat r1 fel :-\
u. Marea Neagrl,
albe, lariste'
$eTl]ll:
impot.va
'

s-au al6rujrat armatelor Bri

Forle intervenlioniste din vest
T;:.
Pre
I
tvtutce ""-elid"r"";itate.ro,
Dan, Geopolitica St s.ecurttare ru Coleclia re'istei Lumea Or
-'"' t- j

, :;:;; ;'"r#J'l' rhf "i1'ffi8 # .itla*

Anteu'-gucut"*tr' i+ iunie 2005:
i
Racheru'
i
I q\ ! d Y :v- i i n a ewi lleana
d e sp r e
si Si::
interna{ionalira,na Ma';i'i i;;;;' Revista 22'
Manea, octavian. ,r,"r',,itiii
)) poutica. ,r,r'rri"ri, lui politica externd a lui Traiqn
Traian Basescu' .I
autori,^vici rriti"u to Itr
Bucureqti, 10 martie;i;;;';";;;Ei ap"rt"r,-Y9"i.u lordache' Retrospectiva _]
Bdsescu,Revista zz, e*J#"iti ,'ii- ""e."zooi; Bucuregti' 30 iunie
declaraliilor mi froioriilriri,
d"rpin nurio',inl'r*"f"f Nalional, T;
201r;
98
llll[ll]lilltlttllirsr

Ld r a deveni Armatei RoEii a lui Lenin qi Trofki, r[zboiul civil pornise in Rusia sovietelor
-participarea
t adoptate in pretutindeni, potenlat de occidentalilor. tn Sud francezir art
oasd de sub tcupat la 18 decembrie tgtA Odessa, operafiunile militare s-au extins in
tele Putin va Crimeea qi Ucraina qi au continuat p6n[ in 1920. in Nord trupe britanicg 9f
izare a M[rii franceze au ajuns la cdl\a kilometri de Petrograd, englezli, canadienii ^qi
ldni Negre a australienii au ocupat in noiembrie 1918 oraqul Baku, in Caucaz' In
Siberia agresiunea bccidentalS - britanici, ftancezi, italieni, canadieni 9i
au sucombat americani - a inceput inc[ din august 1918 qi a durat pAn[ in 1922.64 La
i condusi de Pacific gi in Sahalin soldalii japonezi au zibovit pind in lg25.6s Fdcut[ de-a
:, ..interna{io- lungul timpului, evaluarea intervenqiei militare occidentale impotriva tinerei
lizatoare, in Rusii Sovietice a fost, in general, negativd. Spunea Frederick L. Schuman,66
ni. Odatd cu istoric american qi analist al relaliilor internafionale in perioada dintre
rate litoralele cele doul r[zboaie mondiale, profesor Ei coleg cu Mircea Eliade la
Universitatea din Chicago, SUA, c[ urmlrile ei ,,au otr[vit pentru totdeauna
le sute qi sute rela{iile Est - Vest, au contribuit in mare mdsur[ la originile celui de Al
:rea Primului Doiiea Razboi Mondial Ei, apoi, ale Rdzboiului Rece qi au fixat standarde de
.i geopolitice suspiciuni qi ur[ reciprocd, tat astdzi acestea toate amenin!6 viitorul cu cele
rnalronale ale -ui n"gr. catastrofe".6T De asemenea, istorici moderni concluzioneazd:
an 1a Nord qi ,,Efectul imediat al amestecului (armatelor din vest, n"n.) a fost sd
reconfigurdri prelungeascS un rdzboi civil singeros, deci a produs disparitia altor mii de
eranrlor qi in vieli gi a adus distrugeri qi mai mari unei societdgi deja in iolaps".6t
rcupat oraqele La incheierea Primului RSzboi Mondial intervenlia qi ocupafia
:ali a qi grecii militari venite din lumea euroatlantic[ qi aliali ai lor au precipitat o ripostd
I martie 1920, existenliald - apropierea intre noile state Rusia Sovietelor qi Turcia
qrt si fug[ la kemalistd, apdrute pe ruinele celor dou[ mari imperii istorice, larist qi
razboiului de otoman. La aproape 100 ani dupd Convenlia ruso-turcd de la Unkiar
unlarile grave Skelessi, *.rritd tA inlature controlul colonialist al Londrei asupra
triscutie inslqi Strdmtorilor, un alt acord al celor doi mari riverani privind administrarea

ttl
de serios.
.ste. impotriva
6o
Willett, Robert L., Russian Sideshow: America's (Jndeclared War, 1918 - 1920, Potomac
Books Inc., Washington, D.C., 2003,352 p., pp.l66 - 167,170; Humpreys, Leonard A''
The Way of the Heaven'ly Sword: The Japtanese Army in the 1920s, Stanford University
rr,-i. in Dungaciu, Press, Stanford, Calif., 252 p. 1996,p.25;
;., Romdniei qi 65
Riasanovski, Nicholas v. And Steinberg, Mark D., A History of Russia, Tth Edition,
r ::r.rstei Lumea Oxford University Press, UK, 2005, 392 p.;
:::tclentii despre
66
Federik Lewis Schuman (1904-1981) introduce pentru prima dati termenul de ,,geo-
-e;h:ru, Ileana qi strategy" in articolul ,,Let learn our Geopolitics" in anul 1942 prin traducerea din limba
:-,-:i. Revista 22, g"r-una termenului,,Wehrgeopolitik" folosit de Karl Haushofer;
a
'n'..i a lui Traian
FTFrederick L. Schuman, Rissii since 1917. Four Decades of Soviet Politics, Affred A.
:r,:. Ren"ospectiva Knopf Publishing House, New York, 1957,5'71p., p.109;
ut Lo"'r"n, Jame-s W., Lies My Teacher Told Me: Everything Your American History
:'-::rti. 30 iunie
Textbook Got Wrong, Simon & Schuster' New York, 444p',p' 17;

99
 securit:
acoper(
tit;;;;";t" 5i astdzi' in 20le'
deci
SuveranaaM[riiNegregiaStrimloriloraluatformajuridic[aunuitratat
internalionut. n.t"i"oil;';;fitiut Moscova si Ankara'6'
duod o- altd 100 de ani'
**r- dupd cum'o'nuniut 'ecJnt Su-ll
siriand.
din istorie
f?,1 si ultirnul :"iai::*ilitar
ixffi,tt#J:li;:lffiil? 1ui guvernul de la Moscova
Partidr-

dintre Rusia rt";"i;"dPl

qi A".qi
'*htierea
i"^*ii".t ain Catcaz ale Turciei'
Tratan
a renunlat tu pr.t.r,fiil io.t.i n*li trriri. Apoi evenimentele
inalt r
ca ;i la ;liti;#;;;
ocupalia "a*i'i"tt"u1*a*'o'ilor'Nationald de la Ankara
Erdogr
Ia';i';'ilit '79.rtnt"l-eJ"utt
s-au precipitat.
restabt

i, "ri--," n,.u"a# rI ry'3li::T:$JH"#ffi:':1'Xlll;Ji,l' #iii aproal

tu tuto"o" in runa
::l'^x$?ljllT tTl?IJii;i;EiU;,i';;; i 'aia'lo'" financrara
u fo" favorabil' Asistenla
supra\
iunie raspunsulp*,:J Rdzbi
mai, iar la 3
contir
nalionaliqtilor
ma3oreo f, .arU"iifrj a. i"atpt"den!6 al
silivr[riledearmeruseqtic[tremiqcareakemalistdcareauurmatauaduso
,";""*f linte
contribulie
cont-Ii
turci.To
celor
Moscova 1921
Tratatul de prietenie ruso-turc' Turc:
Dup6citevalunideconsultdriprivind.rezolvareaininteresul la mail
iA *'nte^1921 a fost semnat
arnbelor \dtt ati"ui*'ii^Stta*91"t'-i' pace
in fapt un ttatat de
Moscova r,' r'uiJt"oJp'ittt'"
r'uftasJ*'o*t' Kemal " si
t-ost I

N4i;;'j; u it'*i"i' a lui Mustafa

nostbelic, iot" ivr']"u iat"'u" 'J"-"i.a
Rus|, condusa de Lenin'
1fl r-rlt:

Socialista
r.aerutiva ^
f
L!!!i
Reoublica
D o cumentul'd;;'
Jtuuiti"u a"'Jrltii" ;;;,t141t l'::1.: Tl;:t'JJ"f lltrLl'

;1, orice iffieri b111T::*

::Lr"r?:"r'uffi#'Ti,r'"a ca elaborarea
Ung

f,ffi'il1ffiH"1-&':-i"x'sji;ii'"'ii":,:i*llr:l;1,*.'ff;H'I&1"
;i;' a"t"g#i"t
Negre'
ai" rutirt lY::unt ale MdriiTurciei' -\ :_-
viitoare .ontt'int"' "u sweranitatea deplind a
cu condilia ., .)lli;rr# a""irti ,i ,[rp..," .:

--,:
Annttlment of Treatv
6el,omsadze,Giorgi,n"'ionCommunistsWanttoScrapHistoricTreaQwithTurkey'
i*-it'i !? /t:n't:
to rebru# it|ot.-n"'l'n
Forei^gn'
EurasiaNet,
with rurkey.re,ss NerJs e.*g:ill;Y",li.?);'fffir-!*311'J?ffiVi :3:{::i::i!::
Turkey lreaty is aimed
at presstng I.ttt^(!" t ^

zo,Gin,r,,inFederatio.n:.!::::'?,,{l:lX*gf kru"#:f '#;$:{:O!i.':

.
r iti'v A B rve r
e
;j i;l :l Tff lil ;;i" C 2 00

i: ;li:x Y' iY ;;1,: ;i:;;;r:,; il i

"?
comitet al
2018. GNU Free Documentationl horarat-formarea unui
,r Congresul o. ru sirlllii]i'i ,.p,.Tbrie l9l9) a Kemal' cu sediul la
r1tt" ;ffi';-;;nustala
Nu'ltn',t
Reprezentanl;to. o'guni?u'iiro' Marea Adunare Nationala
a Turctet:
Ankara. Acest Comrtet 'fi;;;lt";;i
100
 us"trenea, tratatul
nui tratat securitatea ei qi a capitalei sale, constantin_opo1".",De
019. deci ,."p*"" Ei pa4i Oln frontiera ruso-turc[ din Caucaz' ''
b9 Dupacumsecunoaqte,innoiembrie20l5unaviondebornbardament
Su - 24 rusesc a fost doborAt de turci in Siria, in apropiere de frontiera turco-
1in istorie ].iii;. i, trrrit. urmdtoare tensiunile ruso - (Duma) turce au crescut, membrii
au propus anularea
partidului comuniEtilor din Parlamentul Rusiei
\loscova negocieri la cel mai
le Turciei, Tratatului ruso-turc de la Moscova, din lg2l.14 Dar,
pregedintele Recep
:nirnentele inalt nivel, precum qi regretele exprimate ulterior de
instan{6, Moscova a
Ia Ankata E.dogul ai 'iurciei au det-ensionat situalia Ei, in ultimd
n prima sa restabilit bunele sale rela{ii cu Ankara'
a rezistat de
lui Lenin, De o trainicie remarcabild, tratatul ruso-turc din 1921
>r-a in luna
aproapel00anituturorincercdrilor,nupulineqi'uneori'copleqitoare'A
in tabere adverse;
*ipruri.qoit celui de AI Doilea Rdzboi Mondial, cu p5(i1e H
, tlnanciard
RSzboiului Rece, argajamentelor de multe ori divergente
in conflictul
t ar: adus o cu s?rylta.rii g
ionaliqtilor continuu de aldturi, Ein Orl.rtol Mijlociu. SupravieluieEte
lirrte ,,inchise,, (locked up targets)
in doud structuri militare 1a limita
qi infelepciunea comund a
conflictului deschis - NATb qi iusia. Prin voinla $

celor dou[ p6(i existd qi acum, in2019 ' ?

$i,astfel,TratatuldelaMoscovadinlg2ldovedeqtec6Rusia-Ei riveranilor
Turcia pun consensul, coop erarea) securitatea qi suveranitatea
3

in rnteresul extrariverane'
{
presus de oricare alte planificSri, strategii Ei interese.
---- r
mai
it semnat la un
etat de pace in martie iOt+, cind Rusia Ei-a luat inapoi Crimeea, risipitd de I
au fScut un scandal
fost lider sovietic exhibilionist, iar NATO qi occidentul
1

r Kerna171 qi Newsweek consideta

monstru, Turcia u ,a."t. " Saptdmanalul ameri can
li

de Lenin. un Orient Mijlociu

L si totodat[ recent cd Rusia, furcia qi Iranui dimpreun[, corrstruiesc
nou, urm6rind acolo slibirea influenlei SUA.76.in 2018
Viktor Orb6n al
tLcolul 5 al
qi sud-est europene cu
a etaborarea ungariei a vorbit la Ankara de noi geopolitici estice
:rclustv unei
Poccxueil u Typtlued' 16 uapma l92l zoda' The Wayback
\lartiNegre, " Mocxoecruil doeoeop ntecrcdy
ra a Turciei, Machine, SePtember 28, 2007 ;
7r
Tsutsiev, Afihur, )ii^ if'the Ethno-Political History
of the Caucasus, Translated by
New Haven, 2lo14,240 p', p' 79; King'
Nora Seligman Favorov. Yale univ.rsity Press,
of the University Press,
:. ..ih TurkeY, Charles, The Ghost of Freedom: A Histoty Caucasus,
^oxford
Andrei, Soviet Russia and Turkey:
],,::itt of TreatY Oxford, UK, 200g, ZiZ p , p 1g9; Borisoviii, tLznikov (March 16, 1921),
, .;':utl Ruyssia- From the First conicts uj n tl,i conclusion of the Treaq, d Moscow (text in
,. F:bruarY 16, phD student, Russian History Department, Kalmyk State university, Russia,
::. tt tlissolution limbile rus[ qi englezd, nedatat);
treafii with Turkey? ' Russia
Shakarian, pietro i'., Wftl nisria cancel its 192 I friendship
,o
::r, 1016;
B Cr1'et,2009- Direct, 17 February 2016; Lomadze, Giorgi, loc citat;
A-Ciiipniv, So""t u"J'ieffrey, James-F., Turkey's muted reaction to the Crimean
,::r.ii Comitet al Cr,rii it e Washington Institute for Near East Policy' March 4'2014; Are Building a Netv
'u Wachtel, lonathan and Wachtel, Albert, Russia,-
Iran And Turkey
r,.-. cu sediul 1a
Middle East,Newsweek, APril 17, 2018;
101
participarea Turciei qi a Rusiei.71 lar la 28 mai 2018, aflat in prima sa vizitd r--u Tral.: -
la Moicova, preqedintele Bulgariei, Rumen Radev, a insistat sd readucd la Sc,r ietr.-e .

via![ mai vechiul proiect South Stream, al conductei submarine de gaze in1o.-uiti.
naturale Rusia - Bulgaria, ca o ramifica\ie a magistralei Turkish Stream, in prin.'iri:.
construc1ie.78 \lanlar- s

Spiritul Tratatului de prietenie turco-rus din I92l continud sd strdbatd qi Tr-rrcrer. I

astdzi apele verzui-albastre ale Mdrii Negre. arrmefall.3
este insc,t.l
Tratatul de pace de la Lausanne,1923 ,mplu. cu --.

-- t.r-.- i-
lt,! t1lI1F u!
Tratatul de pace de la Lausanne, in Elvelia, a fost semnat la 24 ruhe milrtare. ::
1923. Ofrcial, documentul a pus capdt rlzboiului dintre fostul Imperiu -----..1
iLtg:J1
..L-
:Li-'.
Otoman qi aliafii Franla, Marea Britanie, ltalia, Japonia, Grecia, Romdnia Ei Pe:-:
Iugoslavia (sdrbii, croalii Ei^ slovenii), $i a fost insolit de o Convenlie a l.rrrie. T::
Stiimtorilor M[rii Negre. Texful original, in limba francezd, a fost
7e
,iontiere:c ;
rezultatul celei de a doua incercdri de a stabili pacea, dup6 tratatul eEuat de Istanbulul.
la Sdvres, respins de miqcarea nalionalistd turc[, care nu a acceptat pierderi \lustali K:
de teritorii locuite de populalia turcd din fostul imperiu. Tratatul de la Pe:-:
Lausanne a incheiat disputele, a definitivat frontierele Republicii Turcia mrlenare s-:
moderne, precum gi statutul Str0mtorilor Mdrii Negre. Turcia a renunlat la
.t^ -{stJ \ lr
toate pretenfiile fostului Imperiu Otoman, in schimb alialli au recunoscut
a

i:lre Trl:i.:
suveranitatea ei in cadrul noilor frontiere. Tratatul a intrat in vigoare la 6
::rilioane c:
august 1924 qi a pus capdt definitiv visului grecilor de a recuceri Bizanlul
qi imperiul lui, pe ,.u-u *.i Turcii reduse la un colliEor din Asia Mic[.80
ri a losi r-Z
conferin{a de pace s-a deschis la 20 noiembrie 1922 Ei, dupd
proteste indelungate ale parlii turceqti, negocierile s-au terminat opt .rrnrplei r-:i
iuni mai tdrziu. Turcii au pierdut ciprul, Egiptul, Siria, Irakul Ei trr
.\-r1 n.
F/L
c r-.'h .r
ur.L!

Sudanul, de asemenea au cedat Rominiei insula Adakale, de pe ;]i3ngp..iU-

Dundre.8l Conventia StrAmtorilor a fost negociatd la Lausanne simultan iesrlintat. s
..-.....^.
, J rL \ LL1,
F!
77
Engdahl, william F., Turkey, Russia and Interesting New Balkan Geopolitics, NEO New Stranrtoril,,-:
Eastern Outlook, 3l JuJY 2017; --niune a S,-
?8
Gotev, Georgi, Bulgarian President Begs Russia to Reswrect the Canceled Southern
:--rotir e de s.
Stream Pipeline, May 28, 2018;
1s
Traiti d.e paix entre les puissances ali\es et la Turquie (Lausanne,24 julliet 192j).
Convention de Detroits 0gt3), Jourral officiel de la R6publique Francais,3l aout, 1924,
p. 8049 et s. Format 6lectronique, 2014;
814 p';
i0 Mantran, Robert, Histoire de l'Empire ottoman, Fayard, Paris, 1989,
V"ri
de France, Paris, 1975,
Mantran, Robert, Histoire de la Turquie, Piesses Universitaires
126 p.;picaudou, Nadine, La Decenii qui ibranla le Moyen Orient (1914 - 1923),Editions
Complexe, Bruxelles, 1992, 236 P.;
tr Leagrre of Nations, Official Journal, 4 October 1924;'

t02
illlillllil *

prima sa vtzitd cu Tratatul de pace, a fost semnati qi de reprezentantul Uniunii

t si readucd la Sovietice, a intrat in vigoare la 31 august 1924, a durat 13 ani qi a fost
narine de gaze inlocuitd cu Convenlia de la Montreux, in 1936. Actul a aftmat
L-rsh Stream, in principiul libertafii de navigalie gi de trecere prin Str0mtori qi Marea
Marmara qi demilitarizarea intregii zone Ei punerea ei sub suveranitatea
rui si str[batd qi Turciei. Trecerea era liberd pentru toate navele gi aeronavele,
comerciale sau militare, in timp de pace sau de rdzboi.82 Documentul
este insolit de o anexd privind reglementdrile trecerii prin Strdmtori, un text
amplu, cu Ease paragrafe qi zeci de articole acoperind, practic, toate situafiile
pe timp de pace qi in vremuri de rizboi, pentru nave qi aeronave civile sau
trrlnat la 24 rulte militare, privind regimul staliondrii navelor strdine in porturile riveranilor,
t-osrul Imperiu accesul submarinelor, proteclia sanitard etc.
83

cia. Romdnia qi Pentru turci semnarea Convenliei de la Lausanne a fost o zi de

t-r Convenlie a glorie. Tdndra republicb kemalist[ se vedea recunoscutd, suverand Ei cu
rancezi, a fost frontierele consolidate . La 23 septembrie 1923 ultimii soldali aliafi au pirdsit
matarul eguat de Istanbulul, iar la 29 octombrie a fost proclamatd Republica Turcia.
rcr'eptat pierderi
Mustafa Kemal Atatiirk a fost ales in unanimitate preEedinte, prin vot secret.
Tratatul de la
Pentru al[n, 24 iu.lie 1923 a fost o zi de doliu. Speranfele lor
epubhcii Turcia
milenare s-au risipit. Tratatul de la Lausanne a marcat sfhrqitul helenismului
:ia a renunlat la
i au recunoscut in Asia Micd, dup[ mai bine de trei mii de ani. Kurdistanul a fost imp[(it
in vigoare la 6 intre Turcia, I:an, Irak Ei Siria, pe aceste teritorii locuiesc in prezent 20
ecuceri Bizant;l milioane de kurzi, cea mai mare naliune din lume fErd un stat. Problema lor
-{sia Mic[.80 nu a fost rezolvatd nici astdzi, o solulie este incd dincolo de orizont.
1912 qi, dupd La Lausanne, navigalia prin Strimtorile M6rii Negre a devenit
lu terminat oPt complet liberd, iar Convenfia a institurt o zond demilitarizatdlatd, de 10 - 20
Srna. Irakul qi km pe ambele maluri ale Bosforului, M[rii Marmara qi Dardanelelor. Astfel,
rdakale, de pe monopolul turcesc asupra intr[rii, sau ieqirii din Marea Neagr[ a fost
rsanne simultan desfiinfat, situalie deloc pe placul Turciei qi nici a Rusiei, asupra cdreia se
va reveni peste 13 ani,la Montreux.So De asemenea, datoritd noului regim al
,'!:..:ras, NEO New Str6mtorilor, deschise pentru navele de rdzboi ale oricdrui stat extrariveran,
Uniunea Sovieticd a refuzat ratificarea Conventiei de la Lausanne din
C-;.:.eled Southern
motive de securitate nationalI.8s
julliet 192j).
-11 aout, 1924,
s2
Articolele I qi2,vezi Conyention de Detroits (1923), loc cit.;
r:--.. 1989, 814 P.; "3 ldem;
ran,-e. Paris, 1975, sa
Dignat, Alban, 24 julliet 1923. Le traite de Lausannefonde la Turquie, Herodote.net, 27
;: - 1923), Editions Decembre 2017 )
3s
Great Soviet Encyclopeclia (1970 - 1g7g),The Gale Group inc.,2010;

103
 vedea
insfflrqittrebuiespusc6ideeaputeriloraliate,dealuacontrolul (de fapt mantr
spre a le'incredinla Ligii Naliunilor
Str6mtorilor din m6ilid tuicilor pe oc(
neinspirata' in Vest aproape toli
au reinceput
occidentalilor), a fo* ""u
dryFllgf5slsepregdteasc[iar[qider6zboi,$i,incurind,lacerereaenergica Grecir
aTurcieisevaaJungelaonoudnegocierearegimuluiStrimtorilor'ceva Turci,
Conven{ia de la Montreux'86
prinde forma fina16 in tq:O' prin diplot
confe
a IeI
Convenfia de la Montreux' 1936 pace
Romr
Rom
ConvenliadelaMontreuxafostsemnat6|a20iu1ie1936qiestecel
plivld c6ile maritime ale
mai vechi oo.rr*.rri irrt"rnalional i"";i;;;.., ,,S6
d6 Turciei controlul deplin cont,
Europei Agreat u.rr* zz unr,iratatul -"iiiru,.trr lVlarmara' t eglementeazd
asupra strdmtorilo;;"'f"; qi
Dardu"el"- ii' M3rii &fuItr
mijli
tranzifilnavelormilitare,garanteazdtrecerealiberdavaselorcomercialeqi
o s"ri" Je ,.rt tEi ,.r.r"- ftttelor navale aparlinind statelor prez
impune gi stalionarea in
circuralia prin ele, p{fcum oci
neriverane, ir, ,.J-..;;i*'.J.
Marea Neagrl. f" """ditiile'actuale,
lit i"tt"'ificirii prezenlei militare in adol
nord-atlantlce ale intilnirilor;i
acest areat u .urrjo'.*ffiilt"a iri*pi prin aplicarea
aeriene'qi navale ale Rusiei'
iminente, periculoase, "" fo4"
Montreux se dovedeste un instrument
prevederilor sale'6""r""ti" de. la gi in cele
cumpdtare - aqa cum a fost chiar
esenlial de chemare 1u 4i*t;i
maicumplit.*o"",'tt,tuafDoileaR6zboiMondialqiRdzboiulRececet-
tuturor riveranilor si de inl[turare
a
a urmat - a. urlg* ir'" u securit[lii deceniilor
;"";;;;;di necontrolabil. De-a'lungul
confrunt6ril", d.:?;ir":
Convenlia a fost o sursd de dispute' -;r;1
*'i p1i'*1,
qr 5::"TtTffiH. ti
c6tre Mediterana
rdzboi ale fostei Uniuni Sovietice
87
Neagr'
militare are SUA qi NAro in Marea Mondial
[,T#'i}}u;:"i|Jil:
din pe,spe;il;^;;tt-p"1"i;;; de la A1 Doilea Rdzboi
Privind
incoace,strimtorileEiarealulponticsuntunuldintrelocurileundesepoate

Les c16s du Moyen-Or\enl'7 juiliet 2011;

8u
Romeo, Lrsa,Traite de Lausanne'
87 Monison, David, ;;;;;,
res'tricts t-rs y:cess .::.^'!r1,:ru*'!'rl.f"ii'r"Y{^;!tti!;
i fo r B t a ck s
i,,7, * ", *,i, " iu s t B e tlp h e t dLa
e a

",#n:l "-X'3 ^2, Cttney' Nursin Atesoglu'

"l#i')oi1',"20 nov' 2ol8:
Securitv - Grushko.n'un"t" P;;"' ,qFRI'
Convenrion
volume XVIII'
en mer rurir".'c".ilr.'Thucydide.
de Montreux. facteur an-iot i,ti,n Sea' Veterans
US poised to 'rca; U"*'9'i Co"ention and keep iis Jteet in Black
2017; 'p';
ioOuy, *ir"e j ournal, December | 6' 201 6;

104
llflll s.,*

pe m6ri - fosta supremalie

iua controlul vedea limpede trecerea de la ,,Pax Britannica,,
adtcd acluala intaietate
urLilor (de faPt maritim[ mondiala a Angliei - la ,,Pax Americana",
a1e Americii'
au reincePut fe oceun l planetar a Statelor Unite Marea.Britanie' URSS' U"19-111?:
Semnat inilial de Australia, Franla'
3rerea energicd documentul a permts
Grecia, Japonia, lugoslavia, Turcia Ei Rominia'
Turciei remllrtarizaia Strimtoriior Ei' in esen!6' a
TltLrnior, ce va teprezentat un- act
diplomatic l*porturi evolulia dreptului int_ern^ati.ola!. La deschiderea
in
relevind iniliativa Ankarei de
conferinlei de ta tvtontreux, la 22 runii 1936,
a revigora qi da o practicalitate nou6
prevederilor din precedentul Tratat de
ministrul de Externe a1
pace de la Lausani;; dr; lgz3, Niciae Titulescu,
pentru securitatea
Romaniei, u u.."ntout importanla vita16 a Stra.mtorilor printre altele:
t9l6 si este cel Rominiei qi a celorlalli riverani qi a suslinut Turcia,
afirmand,
e r-naritime ale Sd ne apdrdm ftecare' in aceastd
,,Sd ne examindm fie"a'e interesele'
:c.ntroiul deplin
conferinfd,cuenergie,intereselenoastrenalionale.DlrsSnuuitlmc[,
. reglementeazd teritoriale din Europa Ei din
atunci cind o larit a*fra,.trdin respectarea ordinei
aceastd ordine insaqi baza pollticii sale
rr comerciale qi externe,
mijloacele .u,. u,ig,,.6
"domenii pe care
ninind statelor cereri ralionale Ei nu g[seEte inlelegerea
stationarea in
irerrntein anumite
;i ocaut6,s-arputeas[sedeaoloviturdserioasd^credinleiinsistemul
:ntei militare in adoptdrii legilor pe calea consim![mflntului
reciproc"'88
a1e intAlnirilor
ConvenliadelaMontreuxafostultimadinseriadeinlelegeridin
i. prin aplicarea secoleleXlXqiXXcareauurm[ritsddeunrlspunslaintrebarea:cineva
: un instrument qi Marea f.eaqrat
controla legltura strategica, vita16, dintre Mediterana
r chiar qi in cele
Dupacumamardtat,"nlgzzTratatuldelaLausanneadem||ttanzat
rborul Rece ce i- pentru traficul civil qi militar'
Dardanelele qi a deschis complet Strimtorile
il.e inldturare a
sub supravegherea unei comisii Intemalionale a
strimtorilor' a Ligii
trecut situalia s-a
un*snl deceniilor
Naliunilor. Our, .at . sfdrgitul anilor '30 ai secolului
ilea navelor de
modificat, odat[ cu ridicarea Italiei fasciste,
care controla insulele
:anLrl Atlantic Ei,
Dodecaneze, din vestul Turciei qi trecuse
la fortificarea altota' din zon['
Toate acestea au stimit temerile turcilor c5
Mussolini urm[rea sd foloseasc[
qi regiunea Uarri
,[;.rea Neagr6.87 Strdmtoriie pentru a se extinde in Anatolia );91 3f?1"
uulganel' tn
temeri au fost, de asemenea, amplificate qi de
Rrzboi Mondial reinarmarea
le r,rnde se Poate aprilieLg35guvernulturcaplopussemnatarilordocumentuluidela
Stramtorilor qi a
nou regim al
Lausanne o co,,reri,,1a pentru stabilirea unui

_ r.l: de la Montreux (20 iulie 1936) ;i

*i..;.
u.v..rv.david-
,i'.:..i rbr Black Sea
g-'. Iri Convention
:R-. \'olume XVIII,
.B..;;i; Sea. Veterans
sE
Iordache, Constantin qi Birchi, Mirela' - Convenlia la Montreux, in
ale Conventriei de
aplicarea ei in criza ucraineand' Efectele iuridice
EUnONa.VeL, 2 martie 19 | 4
l'"ff;fi.tfr*:,"irugor, ;
Petros N', The Turkish s"ytt: YII-J:jIT*
,"[?llil]'"ili,".i#t inif,"ioo p'' p' roi Dardanettes
T ?:::k\1t:.u:rX1']1"
press, New York, 2004, 3156 p., Ebooks
E:ilffii}'il#ffiil, Coir-uiu iriu.,.ity
(Online);
105
 Ligii Naliunilor autoriza[ia de a reconstrui forturile aflate pe
solicitat
lirmurile Dardanelelor. Nota Ankarei explica faptul cd situalia
intemalionalS se schimbase mult din 1923 qi, intr-adevdr, agresiunea italiand
in Abisinia, din 1934-35, denunlarea de cdtre Germania a Tratatului de la
Versailles, reinarmarea europenilor etc. toate acestea duceau cdtre realitatea
unei apropiate conflagralii generale Ei puneau in disculie siguranla
Strimtorilor. in consecin!6, Turcia era pregdtiti si negocieze condifii noi de
securitate, indispensabile pentru a asigura inviolabilitatea teritoriului
nalional turc, precum Ei siguranja navigaliei comerciale libere intre
Mediterana qi Marea Neagr6. Nota turcilor a primit un rdspuns favorabil, r J,: --. i

negocierile de la Montreux au inceput la 22 iume 1936, Germania li s-a

aldtluirat temporar, nu Ei Italia ;i Statele Unite, ultimele au refuzat chiar sd
trimitd observatori.e0 in decursul 1or britanicii au cerut, in general, mdsuri
restrictive privind circulafia prin Bosfor qi Dardanele, turcii s-au pronunfat
pentru un regim mai liber, iar sovieticii pentru libertatea de navigalie
absolutd intre Marea Neagr[ Ei Mediterana. Ca de obicei Londra a urmdrit
s[ limiteze ieqirea ruEilor pe m[ri gi oceane, spre a-qi proteja India qi \: .
I . - i.-
celelalte colonii. in final sovieticii au oblinut unele facilitdli ce nu erau
acordate altor puteri neriverane. Toli participanfii au ratificat noua
Convenfie, cu exceplia Germaniei qi cu unele rezerye din partea Japoniei.
Bundvoinla Angliei de a face unele concesii s-a datorat dorintei de a evita ca
el
Turcia s[ se alieze, sau sE intre sub influenla Germaniei sau Italiei.
Montreux-ul a fost primul dintr-o serie de paqi f6cufi de Marea Britanie qi
Franla spre a se asigura, ci Turcia va r[mAne neutrald, sau se va alStura
occidentalilor in cazul unui viitor rdzbor cu ![rile Axei.
Convenlia Strimtorilor de la Montreux conline 29 de articole, patru
anexe qi un protocol. Articolele 2 -7 se referd la circulalia vaselor
comerciale, iar art. 8 - 22 a navelor de rdzbor. Principiul libert[lii de trecere
qi navigafie este statutat in articolele 1 Ei 2, art.1 afirmdnd cd ,,inaltele pd4i
contractante recunosc qi afirmd principiul libertdlii de trecere qi navigare pe
apele StrAmtorilor", iar urmdtorul cd ,,in timp de pace vasele comerciale se
vor bucura de deplina libertate de trecere qi navigare prin StrAmtori, ziua qi
noaptea, sub orice pavilion gi cu orice tip de inc[rcdtur5". Comisia
internalionald a Strdmtorilor prevdztttd in convenlia anterioard a fost abolitd
qi s-a attorizat reluarea deplina a controlului militar turcesc asupra
StrAmtorilor, precum qi refortificarea Dardanelelor. Turcia a fost attorrzatd

eo
Aut. ,it, loc cit.,p.123
el
Montreux Convention, Chambers Dictionary of World History, Chambers, Edinburgh,
New York, 2000, 950 p.; Barlas, Dllek, Etatism and Diplomacy in Turkey, BRILL, Leiden,
NewYork,1998,223 p., pp. 166-170;
106
lii ,*

sau dac[
ile aflate pe s[ inchidd Strimtorile pe timp de rdzboi pentru toate navele strdine,
a fost ameninlatd cu Lgresiunea. A primit, de asemenea, a]utoriza[ia de
a
ci situalia in stare de rlzboi cu
;i,unea italiand refina tranzitttl naveloicomerciale aparlinind ![rilor
:atatLrlui de la Turcia.
:i.tre realitatea Un numSr de restriclii specifice au fost impuse navelor de rdzbor
solicitdnd trecerea prin cdile de ape in atenfie. Vasele statelor
neriverane'
rtie siguranla tone' Nu
:r-,nditii noi de pentru a primi autirizalre, trebuia-u s[ aibd greutatea sub 15.000
neriverane'
:& teritoriului erau admise sd treacd simuitan mai mult de noud nave de rdzboi
cu un tonaj total de maximum 30.000 tone qi nu puteau r[mane in Marea
libere intre prin
urs favorabil, Neagr[ mai mult de 2l zile. Statele riverane puteau trece Strdmtori
art'
emrania li s-a nave-cu orice tonaj, escortate de maximum dou[ distrug[toare' Conform
12 submarinele statelor riverane puteau naviga prin Strimtotr frrd avrz
tuzat chiar s[
sau
eneral, mdsuri prealabil, atita vreme c6t submersibilele fuseserl construite, cumpdrate,
trimise pentru reparalii in afara Mdrii Negre. Regulile mai pulin restrictive
s-ar-r pronunlat
aplicate riveranilor au fost concepute ca o concesie fficutd Uniunii
Sovietice'
de navigalie lupt[ mari,
.insurul stat in afard de Turcia cu un num[r ridicat de nave de
ndra a urmdrit n'
'ore1a India qi srli ."U*arine. E u permisl trecerea avioanelor civile din rutelor spaliul
itt ce nu erau Mediteranei cStre spaliul Mdrii Negre, dar numai de-a lungul
ratrt-rcat noua attonzate de c[tre guvernul turc.
anea Japoniei. Termenii Convenliei au reflectat in bund mdsuri situalia de la
:i *ie a evita ca jum[tatea anilor '30. Ei au servit interesele turceqti qi sovietice, permi@nd
sau Italiei.
el Turciei sd reciEtige controlul militar al Strdmtorilor, Ei asigur6nd dominalia
sovieticd in Marea Neagrd.e3 DeEi documentul restringea putinfa
sovietrcilor
.rea Britanie Ei
L s. \'a alitura de a trimite fo(e navale in Marea Mediterand - ceea ce satisfrcea
preocuparea englezilor privind penetralia ruqilor in sfera de interese
britanicd - in egald misur[ asigura, cd puteri^extrariverane nu vor
folosi
;rticole, patru
:ulatia vaselor Strimtorile ca s[ ameninle Uniunea Sovieticd. in acest fel puterile Axei au
-i:ir de trecere fost cenzurate sever in ce privea purtarea unui r[zboi naval in Marea
pe
i ..inaltele pdrli Neagr6, fiind nevoite sd se limiteze la nave de rdzboi mici, transportate
sr navigare pe cdi ferate sau canale de ape europene. Tranzitul prin Stramtori a navelor
auxiliare qi vaselor comerciale inarmate au creat, in anii urm[tori, fricliuni
qi
: ;om.erciale se
dispute intre Aliali gi Turcia. Proteste repetate ale Moscovei qi Londrei au
:intori., ziua qi
ura". Comisia silii guvernut rurtlei sd interzicd miqcarea unor nave ,,suspecte" ale Axei,
d a tost abolitd incepand din vara lui 1944.e4
iur.e sc asupra
iort autorizatd University
e2
Churchill, Robin Rolf; Lowe, Alan Vaugham, The law of the sea, Manchester
Press, UK, 1988, 370
P., P. 115;
ttC"iJUfut, lozef, Aim,i control: the new guide to negotiations and-agreemenfs, SAGE
publications,StockholmlnternationalPeaceResearchInstitute,2002,396p.,pp. 175-177;.
:r:::s.
Edinburgh,
il-norufa*, Stagos, op. cit., p. L25;Deringil, Selim, Turkish Foreign Policy During the Second
. BRILL, Leiden,
252 p., pp. 169-171:'
World War: ,qi ,qcive Ne:utrality,,Cambiidge University Press, 2004'
t07
 O problemd indelung disputatd a fost Ei de bund-seamd rdmdne cea a :
portavioanelor. Deqi Convenlia de la Montreux este citatl permanent de I
cltre Turcia ca interzicind circulafia portavioanelor prin Strimtori,
documentul, ?n fapt, _ru conline nici o interdiclie explicitd privind acest tip
de nave de 1upt5. nt Totu;i, portavioanele moderne depiqesc ., -rit
greutatea limitd, de 15.000 tone, frcdnd imposibil pentru puterile
extrariverane s6-qi treac[ asemenea nave prin Bosfor Ei Dardanele. America
anului 2019, a cdrei forld militard principald pe mdrile qi oceanele lumii sunt
navele de lupt[ grupate in jurul unui portavion de mari dimensiuni (Task
Force), se vede astfel lipsitd de a posibilitatea de a folosi, fie mdcar Ei pentru
simple demonstralii de fo([ (Show the Flag), principala sa armd aeronavald
?n spafiul M6rii Negre.
Convenfia de la Montreux este in vigoare qi astSzi, cu amendamente
qi, uneori, a st0rnit disculii aprige. in vremea celui de Al Doilea Rdzboi
Mondial qi a R[zboiului Rece a fost in repetate rinduri disputatd de cdtre
Uniunea Sovieticd. incd din 1939 Stalin a urmSrit sI redeschid[ chestiunea
Strdmtorilor qi a propus un control comun sovieto-turc asupra lor,
pldngindu-se c[ ,,un stat mic (Turcia), sprijinit de Marea Britanie, line de
g0t un stat mare Ei nu-i permite sd iasd in lume".e6 Dupd semnarea pactului
Ribbentrop-Molotov de cdtre uniunea Sovieticd qi Germania nazistd,,
ministrul de Externe sovietic, V. Molotov, i-a informat pe germani cd URSS
dorea sd preia colJrolul militar al Strdmtorilor Ei sd stabileasc[ acolo propria
sa bazd m1litard,.e7 Sovieticii au revenit asupra chestiunii in 1945 qi ti+0,
cer6nd revizuirea Conventiei gi prezenfa militard sovieticd permanentS la
Bosfor Ei Dardanele. Turcia a respins energic propunerile Moscovei, dar in
1946 s-a ajuns la o adevdratd crizd, a StrAmtorilor, ceea ce a determinat
Ankara sd renunle la politica sa de neutralitate. fn Dql turcii au acceptat si
primeascd asistenld economicd si militard din partea Statelor Unite, in cadrul
,,Doctrinei Truman"e8 de stdvilire a Uniunii Sovietice iar apoi, in 1952,
aldturi de Grecia a intrat in NATo. in prezent for,tele armate ale Turciei
sunt, ca mdrime in NATO, pe locul doi dupi Statele Unite, cu 639.551

e5
Montreux Convention I 936, Globalsecurity.org, July 2, 20L6;
'u Larson, Deborah Welch, Origins of Containment: A Psychological Explanation,
Princeton University Press, 1989, 400 p., p. 203;
e7
Rozakis. Stagos. op. cit.p.44:
eB
Doctrina Truman a fost elaboratd de George Kennan gi impreunl cu Planul Marshall au
constituit ,,fundamentul" Razboiului Rece. in ,,Telegrama Lungd" qi ,,Sursele conducerii
sovietice" se evidenliazi expansionismul regimului sovietic qi se conceptualizeazd, politica
SUA de ,,stivilire" a URSS:

108
 de Belgia, Olanda,
rdmine cea a soldafi, angajali civili qi paramilitari in 2015.e'Al6turi
europene membre ale
permanent de itufiu'Ei G#ania, Turcia este una din cele cinci state
La baza
in StrAmtori, NATO participante 1a gestionafea armelor atomice ale alianlei'
nucleare, dintre care
vind acest tip aeriand turcd de la lncirllk sunt depozitate 90 de bombe
aeriene ale
FSC cu mult 40 ar unna, it caz de r[zboi tolal, s[ fie folosite de forlele
Turciei.lo0 Au existat fricliuni in continuare, trecerea
unor nave amerlcane
ntru puterile intrucit Convenlia tnterzicea
aele. America frln St a-tori a starnit in anii '60 controverse, cu tunuri de
ele lumii sunt tranzitarea Mdrii Negre de cdtre nave de rdzboi extrariverane
rensiuni (Task calibrul mai mare de 203 mm.'u'
ricar gi pentru in anii recenli siguranfa vaselor care str6bat Bosforul avolumuldevenit
pdtd azi'
ri aeronavald extrem de importanti,iniru"?t, de 1a Montreux 1936 Ei
desparte
traficului maritim in acea zond acrescut de zeci de ori. strimtoarea
in doud un oraE de peste 14 milioane locuitori, prin ulmare protec{ia
amendamente
teptezintd un risc
foilea R[zboi mediului este qi.ea o problemS capitala. Orice incident
pentru siguranla pubtca, dar Convenlia de acum 82, de ani
nu prevede
mtata de cdtre
idd chestiunea nimic,niciincepriveqtesiguranlamareluiorag,ginicidespremediul
i';.""j,,15;r.--io ianuarie 7994 gtvernul turc a adoptat un set de
noi
l asupra 1or, gi
,Regiementa.i ale traficului maritim in Strimtorile
turceEti Marea
itanie, line de
marea pactului i$.u{^uru", privind siguranla navigafiei, a vie{ii qi a proprietAlii Ei qtryT
bazd al actului de
nania nazistd, proteclia -.dirrLri in iegiune, fara sa violeze principiul de
la Montreux, libertatea navigaliei. Au aparut controverse, Rusia,
Grecia,
nani ci LIRSS au
i acolo propria Cipru, RomAnia, Ucraina Ei Eulgaria au ridicat obieclii. Reglementdrile
problemelor
1945 qi 1946, fost revizuite in noiernbrie 1998, pentru a veni in intimpinarea
permanentS la ridicate de alli riverani'102
,scor'ei, dar in La vremea conflictului ruso-georgian din 2008 Rusia a protestat,
af,rrmind cd, prezenla prelungit[ a fo4elor navale ale NATO
in Marea
: a determinat privind durata
au acceptat sd Neagrd ar viola stipulaliile dln Convenlia.de la Montreux,
inite. in cadrul sederii navelor militare extrariverane
in arealul pontlc.-"-
apoi. in 1952,
,, TSK Official History Information, Turkish Armed Forces, T August, 2016, qi publicalia
ate a1e Turciei
,,News from Turkish Armed Forces", 5
November 2015;
e. cu 639.551 100 Turkiy: A Country Study,Kessrnger Pub1ishing,2004,39? !:'
Federal Research Division,
Wanx (lS Nukes owt i7 G"'*'ny Der Spiegel' 30 March ' 2009;
p. 337 ; Foreign Minister 'tn
Kristensen, Hans M., NRDI; us Nuclear weapons in
Europe. A Review of Post-cold war
Defense Council, Washington,
Poticy, Force Leyels, and War Planning,Natural Resouces
ich1o,*"',"E'i', The H Bomb in Turkey'The New Yorker' July
D.C., Februar y,2005e;D;
Explanation, 11,2016;
ioi';;;;;k, Boleslaw Adam, Montreux Convention. International Law:
A Dictionary'
Lanham, Maryland' 2OO5' 477 p'' pp' 305-306;
Scarecrow Press, Rowman & i-ittlefield,
Press'
'lanul Marshall au
Iol The Security of the Caspian Seas Region, oxford University
ct,rftin, Gennady,
iursele conducerii Oxford, 2001,375 P., PP. 155-156;
ships bound for Georgia in Turkish Straits, Hurriyet,
s:c'l:reazd politica 'u, Giinceleme, Son, G\r*on, Spa,nish
-\nkara, 21 August 2008;

109
 de.-
trimisl de Stalin cltre Molotov, 1940 pexl
Telegrama secretl
urrI
Un document de epoc[ de o valoare aparte relevS importanla pe care unc
Moscova a acordat-o StrAmtorilor Mdrii Negre, dup[ ce Al Doilea Rlzboi are

Mondial se intinsese in vestul Europei, in Atlantic qi Mediterana. Este vorba

de o telegramd secreti trimisd de Stalin ministrului sdu de Externe, V' S1

Molotov, in timpul unei vizite a acestuia la Berlin. Reddm textul ei integral, intt
intrucAt documentul pune in lumin5 valoarea strategicd uriaEd, istoricd, dt L

pentru Rusia Sovietic[, a ciilor de ape cdtre qi dinspre Marea Neagr6, aflate
sub controlul Turciei, dar qi o posibild reconfigurare geopolitici a intregii CA

regiuni pontice. O reconfigurare in spiritul agresiv al Pactului Ribbentrop-

Molotov, dintre Uniunea Sovieticd Ei Germania nazistd, semnat in august,
1939, ?nfrptuiti prin eliminarea totald a Angliei din zond, dar qi pe seama rlspuns
Turciei ql a laritor mai mici din Balcani, ca Bulgaria qi Grecia. Iatd textul Marea )
telegramei: pe l'fore
,,Moscova, 13 noiembrte, 1940 I
Pentru Molotov Conveni
1. Referitor la regiunea Mlrii Negre, puteli sd-i de ani sr
rispundefi lui Hitler cd problema nu este numai ieqirea din in reglu
Marea Neagr[, ci in principal accesul in Marea Neagr6, care a Europa
fost folositd de Anglia Ei alte state pentru invadarea litoralului afiname
URSS. Toate evenimentele, de la Rdzboiul Crimeii din secolul euroatla
trecut pin[ la debarcarea trupelor strdine la Odessa, in 1918 qi Montrer
1919, relevd cd securitatea regiunilor limitrofe la Marea Neagrd pomenl
ale URSS nu poate fi asiguratd fdtd solulionarea problemei N'loscor
strimtorilor. Din aceast[ cauzd, interesul URSS fala de regiunea protectl
Mdrii Negre se referd la problema apdrdtli litoralului URSS Ei de opt
asigurarea securitalii acestuia. De aceasta este legata in mod nYerani
organic problema garant[rii de cdtre URSS, deoarece asigurarea
hnlqtii in regiunea stramtorilor nu este posibilS frrd un acord cu
Bulgaria, pentru ca aceasta s[ permit[ accesul trupelor sovietice
care s6 apere intrarea in Marea Neagrd. Aceastd problema este

110
 hril r:iilEllllilUllllriiiidiriii i i,

deosebit de actualS in prezent qi nu suferd amanare nu doar

pentru c[ Turcia este legatd de Anglia, ci gi pentru_c[ aceasta din
urm[ poate ocupa cu flota sa insulele qi porturile Greciei, de
wtafrta pe cafe unde poate ,*.nin1u litoralul URSS, folosind acordul pe care il
Doilea Rdzboi are cu Turcia.
rna. Este vorba 2.Pentrurestulfoloseqteindicaliilepecarelecunoqti
h Externe, V. qi dacd rezultatele viitoarelor disculii vor releva cd po{i s6 te
rt'ul ei integral, inlelegi cu nemfii in linii mari, iar 1a Moscova urmdnd doar ca
ria;5, istoricS, *rri-d inlelegere sd fie finalizatd Ei concretizatd, at atdt mai bine.
NeagrS, aflate 3.Consider[mcomportareataintimpulnegocierilor
[ticd a intregii ca fiind corectd."
ui Ribbentrop-
mat in august, Not[: in aceeaqi zi V. Molotov a confirmat primirea telegramei de
ar 5i pe seama rdspuns de la L V. Stalin: Am primit telegrama dvs. cu ldmuriri privind
cia. Iati textul Mirea Neagrd. Acum plec la micul deiuy^;i disculiile cu Hitler. Voi insista
pe Marea ieagrd, Strimtori qi Bulgaria.l0s
DupS cum se poate constata din confinutul acest acestui document,
Convenfia de la Montreux privind Strimtorile Merii Negre a fost acum 83
reti sd-i de ani qi a r6mas pdtd" astdiun instrument puternic de asigurare a securitalii
girea din in regiunea Vtarii Negre, contestat pe atunci de dictatori ce aruncaserd
5, care a nurop'a in rdzhoi qi, in prezent, impiedicdnd, prin .1imit6ri1e impuse
itoralului arrnamentelor, o contrun-tare de proporfii, deschisS, intre alian[a
euroatlanticA NATO qi Rusia.106 in ultimii doi - trei ani ConvenJia de
n secolul la
1918 qi Montreux a fost muit medi atizatd", este actul interna{ional cel mai des
a Neagr[ pomenit citeodatd in cercuri politice de la Washington, Londra, Bruxelles,
'\rlo..oru
roblemei qi Ankara, mai frecvent decdt cele privind dezarmatea nucleara,
regiunea proteclia mediului, sau economia mondiala. in rest vedem c5, dupS mai bine
LrRSS qi a. opi decenii, istoria se repetS aproape in cele mai mici detalii: o putere
r ln mod riverand doregte sd elimine o altd putere, occidental[ qi si preia de la turci
sigurarea
acord cu
,05popa, Ioan C., Fala nevdzutd a agresorului. Pactul Ribbentrop-Molotov qi urmdrile lui
sovietice
md p"rti Romdnia,Editura Semne, Bucuregti, 2017 ,558 p',pp' 452-453; -
este ffi Lur.""r, Black Sea - A NAT) Lake?, Wikileaks, 2013-03-11, Stratfor
c""ari"t,
Strategic Forcasting, Inc., www.stratfor.com, File: 5543061; Friedman, George,
US'4's
Black Seq strqtegy against Russia is centered on Romania, BR Business Review'
Bucharest, June li, 20i4;Toma,Radu, NATO in Est, Corectnews, Bucureqti,
7 februarie
yrea arate lumii cd alialii rdmdn unili ;i creazd o unitate speciald la Marea
2018; NAaO sd
Neagrd, ziare.Com, 16 februarie 2017; Sharkov, Damien, us military iets have ,No
Business' in Black Sea, says Russian general after ,unsafe' intercept, Newsweek,
November 28,,2017; Teja, Marius , Problema ffiinydrii unei flote NATO in Marea Neagrd',
t,' How the 1936 Montreux Convention would
Historia, Bucureqti, iunie 2017 ; Siarr, Stephe
help Russia in a Ltlcraine war, Editions,May 12,2014;

111
controlul Strflmtorilor; Anglia 1940 qi Anglia 2019 iqi plimb[ navele
de

rdzbotprin regiune, pentru a aminti stdruitor ruqilor c[ existd ;i cd este gata.sS

impiedica pe atunci o mare putere s6-Ei trimitd
irrt"-*i"a'o'; 6"fguiiu riverand
planurile presedintelui Klaus
soldalii la Bosfor, iar recent a dat peste cap
Iohannis de a se alc[tui o flotild permanent[ u NATO in Marea Neagr6'108
Documentul din anul 1936 stime;te ast[zi controverse aprinse, cu
implicalii majore asupra securitSlii Europei qi internafionale. Este evident c6
la
Turcia Ei n rtlu vAd in restricliile impuse de convenlie un mijloc de a line
distanld suA, NATO qi UE de interesele lor regionale, de toate felurile' De
cealaltd pafie, urmdrind cu st[ruin!6 politicile lor globaliste, aliafii
euroatlantici consider[ regiunea Mdrii Negre drept centrul vital al
"de roe
strategiilor lor in Europa Sud-Est qi Asia Centryl.[ Disputa s-a
accentuat mult dup[ 2014, cind Rusia a realipit Crimeea, cedatd
de

Hruqciov in 1954, gest din care competitorii occidentali au inleles c5

eliminarea lor din regiune devine o realitate. ,,Asaltul" NATO in
Marea
Neagr[, de dup6 .rr*n it-ol alianlei de la varqovia din 2016: iniliativa equat[
a pieqedintelui Rominiei, Klaus Iohannis, cu formarea unui grup naval
la
al iiveranilor membri ai NATO; crearea unei baze maritime a SUA.NATO
oceakov, in Ucraina, la gurile fluviilor Bug qi Nistru; exerciliile navale
ale
NATO de o amploare fEri precedent, din prim[vara lui 2018 etc' toate
acestea sunt concepute pentru a contracara acfiunile Rusiei Ei
Turciei de
stavilire a ofensivei euroatlanticilor. "'
Disputele sunt adeseori aprige. De pilda numai iniliativa mai sus
menlionatS a BucureEtiului dezvaluie controverse aparent insolubile'
Dup[
cum se cunoaqte, proiectul infiin{drii unei forle navale a NATO in Marea
Neagr[, asumat de guvernarea cioloq in ianuarie 2919, denumit generic
Flotila Aliat[ din Mirea Neagr[ qi susfinut pulin mai tdrziu, in martie, de
preqedintele Klaus Iohannis, a constituit o incalcare a Convenliei de
la

ru;i de la bordul unui distrugittor: Marea

r')1
Amba,satlorul Marii Britanii, mesaj pentru
l,leagrd va rdmdne o male liberd, bt tV, 3 februarie 2018; Cruceru, Alexandra,
Brummell, despre prezenla NATO la Marea lt{eagrd. Mesaj subtil
Ambasadorul Pcntl
0310212018;
pentrLt Rusia; Marea Britanie este ildturi rle Romdnia,www.qtiripesurse'ro,
'i& iorituri, pentru lohannis. Bulgaria ii refuza propunerect de a cr-ea o flotit la Marea
se de prontisiunile ficute-
Neagrd, ei - Zq, 16 iunie 20lZ; Pre;edintele bttlgar dezice
16 iunie 2016; Konstantinova, Elizabeth, Bulgaria won't be part
of
RomCtniei,HotNews,
1 6, 201 6; Cooper, Harry
NATO Jle'et in Black sea, Premier says, Bloomberg Terminal, June
|IATO and the Kremlin, Politico Europe,
and Oiiver, Christian, Bttlgaria cou.ght betvveen
Feruary 1'7,2011;
;,; rrnlri"r, cltris,'Wy the Black sea? - Analy^srs, Published by the Foreign Policy Research
Institute, Eurasia Program, Washington, D.C', January 24,2017;
ii-o
a;;;ea Bogdar,Tratutul de la Montreux - Planul e;uat de invadare a Marii Negre, de
cittre NATO,Dreptatea, Bucureqti, 7 iulie 20161
tt2
Jllllltl{lllllll|iti...*.*

mba navele de Montreux, printr-o prezefild pefinanent[ acolo a unor nave de rdzbot ale
i cieste gata sd statelor neriverane SUA, ltaha, Franfa, Germania, Anglia qi Canada. Dar,
ere s6-Ei trimitd
^Bulgaria,a intrat
proiectul in impas chiar in cursul vizitei preqedintelui Iohannis in
ecintelui Klaus din 15-16 iunie. Dificultatea a fost generatl de poziliile
- aagra.- 108
-\ coniradictorii avute de c6tre omologul s[u bulgar, Rosen Plevnielev Ei
'rse aprlnse, cu prim-ministrul Boiko Borisov. in timp ce primul a suslinut cd lara sa va
Este evident cd iontribui ia aceast[ inifiativd, Borisov, care conducea un ggvem de coalilie,
iltrc de a line la s-a opus proiectului, afirmdnd, conform agenliei de qtiri Novinite: ,,Eu am
rate t-elurile. De ,p.r, *.."r, c6 noi suntem o lard paqnica. Nu vreau ca Marea NeagrS sd
rbaiiste, alialii devini zorrd de conflict militar". A doua zi premierul bulgar qi-a repetat
nt:ul vital al pozilia, ddnd publicitatii o declaralie semnat6, de aceast[ datd qi de
Drsputa s-a preqedintele Plevneliev qi de ministrul Apdrdrii. Borisov limita in mod clar
3-r. cedatd de domeniul de acliune a vaselor ahate'.,,Navele NATO pot efectua patrule,pe
ru inleles cd frontierele noastre doar in cazul unui aflrx puternic de refugiafi"."'In
\TO in Marea aceastd situalie preEedintele romAn a fost nevoit sd renunfe, negflnd Ei el
initiativa eEuat[ explicit c[ doreqte sd se infiin!eze ,,o flot[ NATO" qi reducdnd proiectul la
rnui grup naval ..exercilii comune ale forlelor navale" ale celor trei liri ahate. Pe de alt[
SU.\NATO 1A parle reprezentantul Rusiei la sediul NATO de la Bruxelles, Aleksandr
itrile rravale ale Gruqko,- anunla, in aceeagi zi, c[ Moscova va urmdri ,,indeaproape"
Ir_il 8 etc. toate activitatea alianlei nord-atlantice la Marea Neagr[ qi avertiza c[ aceasta nu
:i si Turciei de va deveni niciodat[ un lac al NATO.
Apoi, la 8 iulie 20l6,in prima zi a summitului NATO de la Varqovia,
,tiati\ a mai sus iniliativa romflneasc[ a fost trecut[ sub tlcere chiar gi de cdtre preqedintele
nsrrlubile. Dupb Klaus Iohannis, in discursul sdu.112 Deqi preqedintele american Barack
;\TO in Marea Obama a suslinut creqterea prezenlei NATO la Marea Neagr[, nici el Ei
le:^.umit generic nimeni altcineva nu au vorbit de vreo ,,floti16 multinalional6" a alianfei nord-
u. in martie, de atlantice in acel areal maritim. Mai mult, la conferinla de presd de dup[
)nl entiei de la incheierea summitului, la 9 iulie, intrebat de presa romdnd care sunt
provoc[rile pentru flancul estic al alian]ei, secretarul general al NATO, Jens
; : :.,': t
-gtitor
: Marea Stoltenberg, l-a contrazis pe preEedintele Iohannis (?!), insistAnd cd nu existd
--.31^,r. Alexandra,
nrcio ameninfare iminentd pentru niciun stat membru al organizaliei: ,,Nu
;:,|: -\Iesaj subtil r-edem amenin![ri iminente pentru niciun aliat. Este important s5 subliniez
:i. : 02i2018;
. '.,,ri la Marea asta, pentru cd este important sd nu exagerdm pericolele qi ameninldrile' E
:," ,.:i.riunile ficute
) , ')n't be part of
- - tr Cooper, Harry
r. ?:,Litico Europe,
t t',,
I don' t need war " ; Bulgarian PM rules out j oining I{ATO flotilla in Black Sea, Russia
: P-.1icv Research Today, 17 June 2016; Assenova, Margarita, Bulgaria's Black sea dilemma, CEPA
Stratcom Progtam, Washington, 20 July 2016;
' -; ',t,irii Negre, de :
Declaralii de presd a preqedintelui Romdniei, domnul Klaus lohannis, suslinutd la
rinalul SummituluiNATO de la Var;ovia, NATO, 9 iulie 2016;

113
important sd folosim un limbaj cit mai exact".113 La aceeaEi conferinp de
presi de la incheierea summitului, premierul Borisov al Bulgariei a dat peste
iap toate strategiile euroatlantice la Marea Neagr6, spun6nd .9| lara sa
recomandd ca aceasta si fie declaratd o ,,zorTddemilitarizata" 1?!;."0
Mai mult, imediat dup[ summit-ul din capttala Poloniei, exper]i ai
Centrului pentru analiza politicilor europene (CEPA) din capitala Statelor
Unite at ivertizat cd nici m[car o prezenldnavald a NATO in Marea Neagr[
nu va putea stavili acliunile Moscovei in zon6, afirmind, printre altele:
,,Chiar qi o pr"r.n!i maritim[ prin rota]ie, a SUA Ei a altor aliali, se
poate
dovedi insuficienti pentru a descuraja in continuare agresiunea Kremlinului,
avind in vedere slSbiciunea capacitdlilor navale ale Rominiei qi Bulgariei, f',-,ntribt
precum qi reticenla aparent[ a Turciei de a se confrunta cu Moscova. Pentru
moment, propunerea RomAniei pentru o flotild mai impresionant[ in Marea
Neagrd pare-a fi moartd in ap5".11s in continuarea analize| experlii de la
Wastrlngton au relevat propunerea lui Borisov cu ,,demilitarizarea" M[rii
Negre (p. 6) qi arnintesc despre refuzul premierului bulgar, care l-a pus pe
preqedintele Iohannis intr-o ,,situafie incomodS": ,,Munca pentru creafea
unui grup de lucru maritim regional era in desfEqurare qi salutat[ de oficialii
ap[rAiii,-pAni cind Borisov a declarat,la 16 iunie 2016, c[ Bulgaria nu iEi
va uni fo(ele cu Romdnia qi Turcia, pentru a infiinla o flotd comun[.
Observaliile sale au trimis un semnal negativ la Bucureqti qi l-au pus
intr-o pozitrie incomod[ pe preqedintele Iohannis, care tocmai ficuse o vizitd
oficiald la Sofia pentru a discuta despre cooperarea in domeniul apdr[rii la
Marea Neagr[,,. D. ur..rr.nea, grupul de refleclie de la Washington a mai
enumerat Ei alte neajunsuri ale desffiEurdrii forlelor NATO la Marea
Neagr[, cum ar fi:
" NATO nu are un plan de urgenlala Marea Neagrd qi pe litoralele ei;
, Abordarea Adaptativ[ in Etape a Sistemului de Ap[rare Antirachetd
(EPAA) a SUA, care cuprinde qi elementele de scut antibalistic de la
Deveselu, oferd ![rilor NATO multe avantaje. Cu toate acestea,
rachetele balistice de distrugere in mas[ (ADM) sunt capabile s5
penetreze EPAA, care este proiectatd pentru a detecta, urm[ri qi
dirt*g. amenin{6ri1e balistice din afara atmosferei qi provin din
'13 qandru, Alexandra, Iohannis s-a resemnat? lt{imic despre Marea Neagrii in discursul de la
ConsiliulNATO de sdmbdtit. Corespondenld din Var;ovia,Ziarc.com,Bucure9ti,9 iulie 2016;
11a
Black Sea to be proclaimed as a Demilitarized Zone,Dnetmik.com' Sofia, July 9,2016;
115
Bugajski, Janusl and Doran, Peter, Black Sea DeJended. NATO Responses to Ru,ssia's
Black Sea Offensive,Cetter for European Policy Analysis (CEPA), Black Sea Strategy
Project, Stratlgic Report No. 2, p. 11, washington, D.c., USA; Zamfir, claudiu, Analiqti de
'moartd
la Washington:Propunerea Romdniei pentru o flotild NATO in Marea Neagrd pare
in apd, . combateli coruplia;i dezvoltali-vd economic!, HotNews, 27 iulie 2016;

114
UUIUTU

u-rnferinld de Iran. Acest lucru inseamnd c[ EPAA nu are capabilitatea sd

1 6
iei a dat peste
1
intercepteze rachetele rusegti.
ed cd tara sa in sfarEit, experli militari din !6ri1e NATO riverane la Marea Neagrd
ll, :rl au considerat cd alian\a nord-atlanticd nu ar putea face fald, in mod eficient
Liei. erperli ai unei confruntiri deschise cu Rusia in regiunea ponticS, dec0t in urma unei
pilaia Statelor revizuiri radicale a Convenliei de la Montreux.ltT Al1ii, mai pulin realiEti, au
\larea Neagr[ vorbit de baze navale NATO in Georgia Ei Ucraina, sau de nave de rdzbor
pnnrre altele: vechi, scoase din dotare, ale membrilor NATO din Vest, renovate qi folosite
l8
l1r:ti. se poate pentru descurajarea Rusiei.l
a Kremlinului,
i sr Bulgariei, Contribu{ii romflne;ti la Conferinfa Strflmtorilor, Montreux, 1936
o>!-Lrva. Pentru
rar-it6 in Marea ,,strdmtorile sunt inima Turciei, dar pldmdnii Romdniei"
erpe(ii de la
nzarea" Mdrii Nicolae Titulescu
:arc 1-a pus pe
p-ntru crearea in mod intenlionat am ldsat la sfirqitul consideraliilor noastre asupra
rati de oficialii Convenliei de la Montreux un document de epoci rominesc de o importanld
Bulgaria nu igi aparte, adus in aceastd lucrare pentru prima oard in aten{ia public[, dupi 82
l'lota comun[. ani de la intocmirea sa. Este vorba de raportul din 30 septembrie 1936 al
,ti si 1-au pus Legaliei Regale a RomAniei la Geneva cdtre Direclia Politicd a Ministerului
Ilcrrse o vrzitd de Exteme de la Bucureqti, cu titlul ,,Dare de seamd analiticd asupra
niul apdrdrii la Convenliei a delegaliei Rominiei la Conferinla StrAmtorilor Montreux, 21
1lr1gton a mai iulie, 1936". intocmit de diplomalii Constantin Contzescu $i V. V. Pella,
-\TO 1a Marea negociatorii romAni la conferinla internalionald, raportul a fost adresat
ministrului de Externe, Nicolae Titulescu, qi cuprinde trei p[4i: (1) o analiz[
: irroralele ei; politicd a conferinlei in contextul evoluliei relaliilor interna{ionale, de la
are -\ntirachet[ 1923, ultima reglementare a regimului strdmtorilor M[rii Negre, conlinutd
ntibalistic de la in Tratatul de pace cu Turcia, de la Lausanne, qi pin[ in 1936; (2) o anahzd"
iLrate acestea? detaliatS, pe articole, a textului noii Convenlii, $i (3) Concluzii, foarte
rnt capabile s[
ecta. urmdri qi
s, provin din

:,: -itscLtrsul de la
:.:. I iulie 2016; :16
Bugajski and Doran, loc. cit., pp. 13 - l4;
:.. luly 9,2016:' "'Kiseiincheva, Antoinette, In order for NATO to oppose Russia it has to revise the
.r,:r.,,r fo Ru,ssia's \[ontreux Convention, an interview with Peter Vodenski, former ambassador of Bulgaria to
::;s Sea Strategy Turkey, Moldova and Clprus, former colonel of the Bulgarian military intelligence,
.:'.rdiu, Analiqti de -\-specto, 20 June 201 6;
''8
J!''.i pare 'moartd Georgia proposes clever way to cheat Montreux Convention, host NATO in Black Sea,
:l rl6: -\gencie France Presse, 2 mars 2017;
ll5
importante, fiind vorba de ,,securitatea Romdniei fal6 de noul regim al
StrAmtorilor".IIe Redem in continuare p[r!i de interes din acest document:

,,Montreux, 2l :;ilie 1936

Delegalia Romdniei la Conferin{a StrAmtorilor

Excelenlei Sale,
Domnului Nicolae Titulescu,
Ministru al Afacerilor Strline
Bucureqti

Dare de Seamd analiticd asupra Convenliei privitoare la

Regimul Strimtorilor
...Convenfia de la Lausanne era aqezatd intr-un
anumit cadru politic; noua Convenlie trebuie qi ea sd fie aqezatd
in cadrul politlc de azi; in afard de ambianla Micii inlelegeri qi a
in{elegerii Balcanice - care singure lasi impresia de ordine qi de
coeziune politici - Conferin{a din Montreux gdseqte o Europl
dlrzatd, un vint de revizionism s[lbatec, o Italie in conflict
aproape cu toatd lumea, qi o Germanie care rupe in fiecare zi o
pagind a tratatelor.
...Cu asemenea antecedente, culminate prin
remrlitarizarea Rhenaniei, cererea Turciei (din aprilie, 1936, de
reformulare a fostei Convenlii de la Lausanne tn pdrlile privind
Strdmtorile Mdrii Negre, n. n.) a apdrut ca o intervenlie dreaptS,
lega16 Ei pe deasupra curtenitoare. Toate statele interesate au
rispuns cu amicilie, nu atdt desigur fiindc[ se simfeau
satisfrcute de ceea ce erau convocate a hotdri, cAt mai mult de a
da o leclie de moral[ internafional[ Germaniei qi celorlalte state
revizioniste. (pp. 1,2)
...Turcia ar putea fird nici o team[ de nereuEit[, s[
procedeze singurd, f6ri asentimentul nimdnui, la remilitarrzarea
StrAmtorilor, exact in acelaqi chip in care Germania ddduse
exemplul. Aceast[ consideralie a plutit frri incetare in atmosfera
Conferinfei de la Montreux. Delegalii turci an exploatat-o
deschis, frrd nici un fel de discrelie, cdci ea trdia in conceplia
tuturor delegaliilor participante. Ea a militat mult in favoarea

lte
Regimul Strdmtorilor. Convenlie semnatd la Montreux, Ministerul Afacerilor Externe
(Bucureqti), Direcfia: Serviciul Arhivei, Dosar Societatea Naliunilor, Fond Geneva, vol. 240,
perioada 1936, pp. I -41;

116
lillllllllil l]t i

noul regim al concesiilor acordate precum Ei, mai ales, in aplarratea

;t document: divergenlelor profunde de concepfie politicd ce au frdmdntat
sdptamini intregi spiritul celor trei Mari Puterr,Ftanla, Anglia qi
Rusia Sovietica. in{elegerea, extrem de laborioasd a acestora
Ior dou[ din urma, a fost in mod fericit ajfiatd" qi completatd de
inriurirea fructuoas[ a Fran]ei, care a reuqit, gra]ie abilitifii gi
autoritdtii primului ei delegat, Dl. Paul - Boncour, sd
impleteasca in formulele discutate principiile care satisfEceau
posibilitatea indeplinirii angajamentelor ei fagd de Romdnia, in
acelaqi timp cu principiile cdlduzitoare ale politicii noastre,
bazatd pe Pactul Societalii Naliunilor Ei pe Pactele speciale de
'itoare la asisten!6. Dl. Paul - Boncour ne-a consultat in diferite randuri...
@p-2,3)
.tL intr-un ...in fine, oricare at fi scopul vizitelor flotelor
t-re aSezatd str[ine in Marea Neagr[, ele nu pot sa-Ei prelungeascd qederea
:legeri gi a mai mult de 2l de zile. Dezbaterile asupra acestui articol (art.
18, n.n.) au fost extrem de laborioase Ei negocierile, in Comisia
rdine gi de
o Europ[ tehnicd mai ales, au durat mai multe qedinfe. Textul articolului
in conflict nu figura in proiectul turc, el a fost introdus de delegalia
iecare zi o britanicS, dar a fost apdtat cu multi cdldurd de turci... (p. 17)
Concluzii
rete prin ...in ce ne priveEte, intrebuinfind metoda de a
t. 1936, de formula cu energie Ei de a susfine cu tenacitate pretenliile
fiie privind Romaniei, ridicand chiar probleme care aveau numai o valoare
tre dreaptd, teoreticS, spre a putea astfel obline maximum de concesii,
teiesate au prezentand o importanld practicd, am parvenit la o convenlie
e simleau ' iure si ne dea serioase $i reale garanlii de securitate
i mult de a (subliniere tn text, n.n.)
...Credem deci c6, interpretdnd mai mult cu strictele,
rrlelte state
decat cu suplele instrucfiunile ce Excelenfa Voastrl ne-a dat,
ereugitd, sd vom fi reuqit a forma convingerea cd Conferinla din Montreux
rilitarizarea doteazd lara ct un nou act internalional in care nici unul din
nie daduse
interesele ei vitale nu a fost, nici uitat, nici sacrificat...
(ss) Const. Contzescu
:l atmosfera
(ss) V. V. Pella" (PP. 36 Ei a1)
exploatat-o
n ;onceplia
n I'ar"oarea in u1rna anayzei documentului, concluzia principal[ care se
desprinde este cd noua Convenfie din 1936 a fost necesar[ pentru a se
.i ,\racerilor Externe contracara acliunile politico-militare din anii '30 ai secolului trecut, ale
r.c Geneva, vol.240,

tt7
Italiei fasciste qi Germaniei lui Hitler, materralizate in revizuirea drastic[ a
tratatelor de pace incheiate dupd Primul Rdzboi Mondial. Noua Convenlie a
fost astfel conceput[ incAt sd stdvileascd miEc[rile revizioniste, belicoase,
ale Axei Berlin-Roma in regiunea M6rii Negre ;i in Mediterana de Est. Este
cunoscut ce a urmat, A1 Doilea R[zboi Mondial qi Rbzboiul Rece.
$i iatd c[ intr-un context interna]ional cu totul diferit de cel de acum
opt decenii, cuvlntul ,,revizionism" in legXturd cu Marea Neagrd gi
Strimtorile ei a revenit in actualitate qi genercazd noi tensiuni in regiunea
sud-esticd a Europei. Aceastd constatare rezultd din observarea qi anahza
politicilor exteme ale SUA din ultimele doud decenii.
Imediat dupd atentatele teroriste din Statele Unite, la 11 septembrie
200l,laNew York, grupul neoconservator din partidul de guvernare republican
al fostului preEedinte Bush Jr. a trecut la acliuni ofensive, de anvergurd, pe plan
intemalional. Dupd aproape i0 ani de agteptare qi de pregdtiri el a lansat
121,
,,Ma.rea strategie" (The Grand Strategy) urmdrind instaurarea influenfei
SUA in doul p[r[i ale lumii, prin metode diferite: 1) in Orientul Mijlociu, prin _r _t,

interven[ia militari directd qi 2) in Estul Europei, statele componente ale fostei :l-- - - ::-

URSS qi, in final, in Rusia propriu-zis[, printr-o ofensivd ideologic[, politica qi s - a:;:
. ,.. ::. :,
diplomaticd, suslinerea unor revolulii ,,colorate" in !6ri din zond, precum qi prin -!i-
extinderea NATO qi crearea de baze militare americane, dupi ce anterior, in
anii 1990-2001, acolo fuseseri stabilite refele de suport politic qi
nonguvernamental - politicieni cooperanli, agenli de influen{[ in institu(iile
statului, activit[Iile organrza\lilor National Endowment for Democracy gi
Freedom House, ONG-uri, media etc. in acelaqi timp, exegeli ai
neoconservatorismului au informat eronat publicul american, vorbind despre o
,,lipsd de consens" inke Estul gi Vestul Europei, sau de ,,motive istorice
puternice, pentru ca est-europenii sd men{ind legdturi strdnse cu Statele Unite,
in dauna Vestului european" (?t).t"

t"Woodward, Bob, Bush at War, Simon & Schuster, New York, 2003,416 p.;
Lieber, Robert J., The American Era. Power and Strategy /br the 2l't Century,
1'2

Cambridge University Press, New York, 2005, 268 p.,p, 64;

lt8
tlil$lllrll]ltl..'.,, "

neoconservator Bruce
irea drasticd a Apoi, la 8 martie 2005 agentul de influenld
de-1a Bucureqti dup6 anr1 20a1,123 a
La Convenlie a Jackson, vizitator frecvent al puterii
pentru afaceri europene al
st:. belicoase, rostit la Washington, in fala Subcomitetului
comitettilui pentru nauli Externe a1 Senatului
sua o declara{ie intitulata
in regiulea Mdrii Negre"' de o arogan!6 qi
ra de Est. Este o
,,Viitorul democraliei"-i.rotni;:i" in cursul audierii Jackson a cerut ffiliq
agresivitate ,u, pentru anularea ,,afhaicei,,
1e cel de acum
Congresului s6 promoveze un demers revizionist
e: Neagrd qi
(sic!) convenlii de la Montreux, din anul 7936,privind
regimul intemalional
nr in regiunea alM[riiNegre,semnatddestateleriveraneqicare,dupScumsecunoaqte,
aree si analtza
rnterz\cea prezer\a militara permanent[
a unui stat strain in apele sale'
sd ob{ina dreptul - de
Astfel neoconservatorii au urmSrit in mod explicit
1i septembrie
liber[ patrulare si .tut.,,u,e nelimitat[ in Marea
NeagrS a navelor de rSzboi
rere republican Sau ale NATO, la cateva mile
americane, inclusiv a portavioanelor nucleare,
,:rrurd, pe plan
marineinfa[afloteinuclealerusedelaSevastopol,inimediatavecin[tatea
r:r el a lansat
rarea influen{ei
,g0 trecu{i Bruce Jackson a fost un reprezentant de marcd al comunit[{ii de
rl \lijlociu, prin 12r
D.in anii
informa{ii, at cetei ,rtit,#.ij i;,;;;;;ii
J. ta'uoi americane' Fost ofiler in ser-viciile
nente ale fostei de Stat pentru apdrarealyc.lea1l, sub
Seclete ale armatei (1979); expert la Departamentul
rgrci. politicd qi Perle, Paul Wolfowitz qi Dick Cheney
comanda directd u *o.oor.*atorilor idchard
.. nrecum qi prin Brothers' din New York (1990);
(1986); director O" pt"gt"t" it **u4ii.Lu L"hmu'
i ;e anterior, in (1993); cooptat in 1996 in grupul
r,icepreqedinte la gigantul T'ockhe-ed Martin dur al
neoconservator.pilot Project for the New
American Century, care reunea nucleul
Itrrl politic qi
it"pt"E"9ld1: Dick Cheney' Rumsfeld qi
ti in instituliile viitoarei echipe prezidenliale a lui Bush.f''-f incheierea unui
wolfowitz) qi apoi in-council on Foreign i"1;ii"r;
(2001); broker 1a
Dernocracy gi a datlovitura de politicd externd a vielii
megacontract eentagon ;;"khJ, Bruce"Jackson
rr. eregeli ai
saie in 2002, cinda pus la punct operatlunea "Big
Bang" . intrarea in bloc a qase ldri est-
r-rrlind despre o europene (Rominia, ["jg*il, St"r,,acia'gi
ilii."Gl 9i i Sloveniei in NATO - oblindnd in
toatd Europa
.il',Lrt1\'e istorice schimb consensul f"r ?ai" Jl viitorul iarbol di,, Iiak, retuzat de aproape
Bush cauta cu infrigurare sd capete cat de cit o
:u Statele lJnite, colnunitara. E.u v.emea .ard ud*irrirtra{ia
legitimitateinternalionalspentruiltgllelllasamilitarSinorientulMijlociu.Dup6 qi
s-a orientat cStre Marea Neagrd {5ri1e
irrdeplinirea acestei *i,i,,,1,,i,, 2oo3-zo}4la"kson Georgia, Ucraina,
GUUAM (organiza{ie grupand state membie
ale fostei uRSS,
Uzbekistan,AzerbaidjanqiMoldova,","*ain1996,pu{invizibildqifir6activitali
La 4 ianuarie 2004 Mihail SaakaEvili a
notabile), precum qi'iJt . Romania qi Bulgaria.
tbstalespreqedintealGeorgiei,inaglllli*i"U"tui"aqiRominiaauavutloc"revolulii la
tuqcenko au devenit preEedinli la Bucureqti,
portocalii,, pagnice. i.uiur, 6ar"r"r, qi vit<tor in ziua
decembrie 2004,
1l qi, ."rp..tl, iu n.r, la 26 decembrie. La 13
decembri"
:1'' Centur1,,
recunoaEterii victorie-i'Je, preqedintele
B6escu a {Ecut o declaralie important6' formulat[
in telmeni strategici: ,,Axa Washington ro,a.u Bucureqti va fi o prioritate in politica
- -
ertemd in urmdtorii 5 ani"; -
t'Jackson, Bruce, The Future oJ Democracy in the Blac^k lea lla' Senate Hearing 109
of the committee on Foreign
112, Hearing before the Subcommitte" on
i*op.on Aflairs
RelationsUnitedStatesSenate,l0gc*g'"*',FirstSession,March8,2005'U'S.
Go vernment Printing Office, Washington : 2005 ;

t19

=
=
==
cdmpurilor de petrol din Caucaz, precum qi a principalelor instalaiii de
transport de petrol qi gaz rusesc cdtre lume. Cu acelaqi prilej Jackson a
lansat in Senatul SUA qi o serie de atacuri de o violen![ extrem[ impotriva
Rusiei, cu afirma{ii ca ,,activitetile criminale ale Moscovei",
,,neoimperialismul rusesc", ,,Rusia reaclionar[", Rusia, ,,putere strdinl
in
arealul Mdrii Negre" (?!), ,,sd infrunt[m Rusia, comportarea ei este
inacceptabili" etc. in cuvinte aspre a cerut qi pedepsirea Turciei ca
necooperantl in deschiderea Str8mtorilor pentru Flota a 6-a american[, din
'?
Mediterana, ca o lard ,,plecat6 pe o cale greqitd", le ,,antiamericanism
strident", ,,cu tendinle politice negative" $.a. in sfirqit, emisarul
neoconservator a mai declarat, frrd ocoliguri, cdin zona respectivd SUA se
afld in competifie qi cu Uniunea Europeand, cd europenii ar Yrea ca Jdrile de
la Marea Neagfd sd urmeze modelul lor de democra{ie, qi nu altul, cd ar dori
sd le vadd ,,intr-un sistem european bazat pe valori liberale qi pe o securitate
comun[". Astfel el a inldturat orice urmd de indoiald in ce priveqte intenliile
ira{ionale ale neoconservatorilor la Marea Neagr[, regiune vitald pentru
poiiti.u externl qi interesele economice ale Romdrrrei prezen{a aeronaval[
americani permanentd in zond; confruntare deschisd cu Rusia; mdsuri
punitive impotriva Turciei, precum qi eliminarea influen(ei Europei
comunitare din aceste locuri. La 9 martie 2005 Bruce Jackson a aruncat in
Marea Neagrd seminfele gi mai negre ale revizionismului 9i discordiei, apgi
a dispdrut din Romania qi Estul Europei, nimeni nu l-a mai vdznt pe aici de
mai bine de 10 ani.
A doua zi,la 9 martie ;i tot la Washington, fostul preqedinte Traian
Bdsescu a preluat de la neoconservatori Etafeta revizionismului la Marea
NeagrS, inti-un un discurs la Council of Foreign Relations, aproape identic
.,, rostit cu o zi inainte de Bruce Jackson la Congresul SUA. Cu toate c[,
""l
mai tdrzit, Bdsescu a explicat cd iniliativa sa regionali nu aducea prejudicii
niciunei puteri riverane, cd propunerile sale at vizat exclusiv promovarea
securitdlii qi a stabilit[tii in zond * traficul ilegal de persoane din fostele
republici sovietice c[tre UE, de droguri, de armament, securitatea energeticd
etc. - nu l-a mai ascultat nimeni. $i de atunci, de 14 ani, Rominia 9i
preqedinlii sdi, B[sescu Ei Iohannis, se confruntd cu atitudinea rece, pulin
amicald a Rusiei ,,criminale, neoimperialiste, reac{ionare, inacceptabrle", a
Turciei ,,greqite, strident antiamericane, negative", a altor vecini, precum 9i
cu pasivitatea, sau politicile adeseori defectuoase, pulin conforme cu
realitatea, ale Uniunii Europene, atunci cAnd incearcd articularea unor
iniliative politice, economice, sau de securitate colectiv[ in regiunea Mirii
Negre. Regiune a Europei unde se pare cd o epocd se va incheia in istoria

120
lillllltl&trr ,

ndruite ale neoconser-

Lrstalalii de expansionismului american, odata cu fostele vise
:t .Tackson a vatorilor, dePdqili de vremuri'
i
ni ir.npotriva l
I
Cucevaaniinurm[,chiaratunci'in2005'pecAndJacksonqi
\loscoV€i", B[sescuiEilansauideilelorrevizionistelaMareaNeagr6,Spuneau
Clarke' foqti
re striind ?n
ii
politicienii republicani americani, Stefan Halper qi Jonathan
in qtiinle politice
llr

qi
oficiali in administrriilf. Nixon, Ford qi Reagan do-ctori
1:

ar.a ei este ii
de a-i asigura
r Turciei ca la Universitatile oxford qi cambridge, din Anglia'. ,,Departe
ll
securitatea, folosirea qoitrei de cdtri America a
demonstrat, in mod ironic'
nerican[, din $
limitele forllr ,a1". pizilia strategicd a S(lA a
sldbit. Pe scurt, politicile cu
ian-rericanism I ne relevd o realitate
iiI. emisarul picioarele pe pdmdnt di b ronira si pdnd la Beiiing-
'scdpatd
;tir i SUA se trr
di trb controlul american, care a tocit complet sabia neoconselva'
torilor, dacd nu chiar a frdnt-o. Neoconservatorii qi-au
trdit epoca- Este
ra .a Iarile de fl
a produs mari
rul. cd ar dori trist faptul cd doctrina lor, a monopolarita|ii americane,
!e claune. Ideea lor pesimistd cd idealriiln o*"ricane
trebuie sd fie exportate
L-\ secufitate ldsate sd se
e1:e inten{iile in lume cu o rachetd de croazierd, mai degrabit decdt sd fie
aJirme ca o parte a aspiraliilor universale, ale
tuturor oamenilor, a adus
r itala pentru toate
ia aeronavali prejudicii enorme ,eliytilor Americii cu restul lumii. Din .fericireinapo-i
trebuie sd fie puse
lusia: mdsuri acestea se incheie oru*. Rachetele de croazierd
'nte i Europei i, lazile lor, uo, i necesare eforturi suslinute pentru aausedovedit restabili
de
a a aruncat in autoritatea morald a Americii, eibrturi pe care americanii
sdri ei
si in
isc..-,rdiei, apoi generalii cd sunt ,opouiti sd le"facd. Prietenii Americii vor
bine atunci cdnd
LZut pe aici de ajutor, cei care iri, ,a hmea"fu.nclioneazd cel mai
America este o partenerd adevdratd ''""
sedinte Traian 20L9
uiur 1a Marea conven{ia de la Montreux (1936) in actualitatea anului
proape identic
\. Cu toate c[, in sfar;it, ultimele observalii in 1eg6tur6 cu documentul diplomatic
rom6nesc, din rq3;, .,, reverberalii acute astdzi,
in contextul cregterii
-r;ea prejudicii
\ promovarea activitililor NATO la Marea Neagr6, ar fi urm[toarele: in
ne din fostele (1) Rusia qi T,rr.iu suni dou6 foste imperii vecine impSrlind
rtea energeticd regiuneaMdriiNegreacelaEispa!|ugeopolitic,acelaqidestineuroasiatic,
pe uscat, munli Ei ape qi^avind
i. RomAnia qi aceeaqi frontierd a.-."t. Ei sute de'kilom&i
qi interferen{a
lea rece, pufin in componenla 1or acelea;i grupuri de populafii, la c_ontactul ptryult-"le
aproape
rc ceptabile", a dintre doud mari religii. b.."paqi"O staiea conflictuala
din trecutul istoric, dilntre doud puteri alSturate, una
in declin qi cealalt[ in
:inr. precum gi interesele lor regionale
ctrntbrme cu ascensiune, cele Jlue p64i au izbutit sd identifice
adversari extemi comuni'
tiiularea unor esen{iale, s[ inchlie utiuri. stabile, in fala unor
douS secole, pe vremea
resilrnea M6rii Aqa au inceput s5 stea lucrurile inc[ din urm6 cu
heia in istoria
,,, Halper, Stefan; clarke, Jonathan, America Alone: The Neo-conservatives and the
2005' 369 p''pp'
338-339;
Global Order,Cu*UriAg. University Press' New York'
ridicdrii imperiului colonial britanic in Africa de Nord, Mediterana 9i Asia
Centralb, ,i u .,rp..maliei Angliei pe mdri Ei oceane. Reconfigurdrile
geopolitice de la Marea Neagr[ de dupd Primul Rdzboi Mondial au intdrit
apropierea dintre Turcia Ei Rusia. Iar astdzi, dupd instaurarea, pentru o
perioadd, a supremaliei monopolare a SUA, incheierea R[zboiului Rqg9,
Lxpansiunea NATO cltre Estul Europei Ei izbucnirea ,,pdcii f,terbin1i"126,
sunt evidente politicile coordonate dintre Turcia Ei Rusia, urmdrind sl
asigure intiietatea 1or ca riverani in regiunea M[rii Negre Ei a Strimtorilor -
o ipropiere aparent paradoxald intre puterea adversard nr. 1 a NATO qi
..utlti, o membrd veche a aliar\ei nord-atlantice. incd la vremea lans[rii la
Washington a proiectului neoconsevator de deschidere a Mdrii Negre pentru
forlele navale ale Americii, acelaEi Bruce Jackson, in declara{ia politici
amintit[, de la 9 martie 2005, in Congresul Statelor Unite, afirma c5, cit[m,
,,...cele mai ingrijordtoare semnale sunt informaliile referitoare
la disculiile
dintre Turcia qi Rusia privind o politicd coordonatS in regiunea Mirii Negre
eIc.,,.r27 O prognoz[ politic[ foarte corectd. Atacul dur, supremalist qi
stupid deopotrivi contra Turciei Ei a Rusiei al agentului neoconservator
manlionat, n-a avut alt efect politic ulterior, decit s[ arunce Ankara Ei
Moscova una in bralele celeilalte;
(2) La vremea respectiv[, negocierile qi Convenlia de la Montreux,
din 1936, nu au prezentat absolut niciun interes pentru factorii decidenli de
politic[ extern[ americand, Washingtonul nu a trimis acolo nici milcar
observatori. Ast[zi, dacd Statele Unite ar fi avut semndtura pe Convenlia de
la Montreux, greutatea cuvintului 1or in privinla acestui act internalional ar
fi fost cu totul alta, qi
(3) aga cum se constat[, propunerea ca navele de r[zboi ale puterilor
extrariverane s[ staiioneze in Mul.u Neagrd un timp limitat, de 2l z7le, a
venit din partea Marii Britanii. in prezent, Londra Ei partenerii sdi din
NATO se lovesc de aceastd fostd idee britanic[ atunci c6nd vor si
permutentizeze o prezen\d navald a NATO dincolo de Bosfor qi
Dardanele.

,,u
McFaul, Michael, Russia as It Is. A Grand Strategy Jbr Confronting Putin, Foreign
Affairs, July/August,2018. McFaul este un fost ambasador al Statelor Unite la Moscova,
dup[ anul 2000;
Jackson, Bruce, loc cit., p.8.
127

t22