MAMEI M. IDRAGnIGÊNU.

RUSI CONTIMPORANA

IMPRESI1 $1 STUDIT
iN

EXCURSIUNILE CONGRESULUI GEOLOGIG

DIN
ST.-PETERSBURG
VOLUMUL II.
FINLANDA, RUSIA CENTRALX, RUSIA DE SUD,
CAUCAZUL, CRIMEA.

Cu, 25 fototipif, 18 figurf In text i 4 WO geologice.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL
Furnlsor al Cur VI Regale
10, STRADA DOAMNE1, 16
1898.
www.dacoromanica.ro
RUSIA CONTIMPORANA

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
ln acéstd a doua parte a scrierii mele, avind a da sénia
vial in special de excursiunile congresului geologic din St.-
Petersburg, In cele mal interesante regiunl ale lmperiului
Bus: Finlanda, Rusia Cernrala, Rusia de Sud, Caueazul
si Crimeea, am intrat In comunicatiuni si expuneri In afard
de cadrul specialitöÇi, dupd cum am tdcut si in prima park.
Cred cd numai asd cititorul ar puté ciipL;td o idee cat
de justd asupr« gradului de culturd al poporulul rus, ne-
cunoscut la vol.
De altd parte sunt digresiuni earl mdrind cercul cunos-
cinfelor speciale, pot duce la luminarea unia orizont de
fapte în legeiturd niai mull sad mai purin apropiatd cu
abiectul studiulul, care pot fi de mare folo.
In timpurile In care trdi»z, specialMile si mai cu sémd
cele privitóre la cunoscinta globului, nu trebue sd privéscd
lucrurile cu vederl Inguste din punctul strdint al speciali-
mg edel cu modul acesta se fac plictisitóre pentru public
0 nu le mat pdrtd interes.
Este chiar In interesul lor mdri orizontul observa-
fiunilor, aruncdnd o privire a tot imbrOseitóre peste tot ce
are o relatiune cdt de depdrtatd cu obiectul cdutdrilor bor.
De aceea cu multd dreptate presedintele congresului nostru
D. Karpinski, a dis la deschiderea congresului.
«La géologie réunit en elles les resultats de toutes les
sciences qui concernent notre planète. Un veritable geologue
plein de sa sciences, ne peut Ore par consequent un spe-
cialiste a vues étroites. La largueur de vues qu'il à sur la
science en général, il la porte sur tout ce qui l'entour».
www.dacoromanica.ro
 Teritoriul Rus in tot cuprinsul s'eti este atat de intere-
sant, explorarea sa sub tOte raporturile akit de instructiva,
ca exige o dare de said intr'un cerc mai larg de (At al
specialitài, si de aceea ort si ce am citit, mi-ce am audit
si controlat fi oil-ce am observat personal, 'infra dit pdte
fi caracteristic pentru acest magnific tabloa, am credut ca
trebue sa aiba locul
Rusia av'ènd o civilisatiune care nu deptisesce in vechime
ea malt pe a nOstra, istoricul miscareë sale de progres in
tot ce privesce desvoltarea fortelor e1 productive, a facia
pentru mine obiectul de predilectiune al acestet scrierl, toc-
mal pentru ca aceste forte art fost fOrte negligiate la noi.
Pilda ce ne-o da Rusia sub acest raport, sper ea va des-
ceptet och4 guvernantilor nostrit, pentru a se pune cu sir-
guinta d'a aplicet in tara acelea0 metóde procedeurl,
cari ati contribuit akit de bine la prosperitatea patriet ruse.
Una din aceste metóde, am v'edut din primul volum i
vom vedea si din acesta, a fost intemeerea tuturor lacra-
rilor menite a desvoltet energia productedre a (Mt si a im-
bued* conditiunile naturale ale solulul, cum si acelea ale
igienei publice pe

www.dacoromanica.ro
FINLANDA

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA$ AUTOR :
Studie asupra salinelor române ,din punctul de vedere gee.
logic, technic si economic, 1874 (epuisat).
Comerciul seiree in Romania $i Austria. Studia comparativ,
Extras din Buletinut Societtitit Geografice, 1876 (epuisat).
Harta geologicei a judetulue Mehedinri, 1882.
Mehedintie, Studil geologice, technice si agronomice, 1885.
Situatiunea minelor de carbune, fatil cu Directiunea chilor
ferate, 1889.
Situatiunea 6cientei oficiale in Romania 1889.
Harta geologicei a Romaniel, publicata de Institutul Imperial
Geologic din Viena, cu o descriere in limba germana. Extras
din Jahrbuch der K. K Geolog. R. Anstalt, 1890.
Studie asupra Hidrologiee subterane in Romania en avisul
d-lui A. Daubrée i r6spuns, 1895.
Coup d'oell smut-mire sur l'Hydrologie Souterraine de la plaine
Roumaine, avec une lktre de Mr A. Daubr6e 1895.
Bohrarbeiten far artesische Brunen in Rumanien. Extras
din Zeitschrift der Oesterr. Ingônieur und Architecten-Vereines
in Wien, 1896.
Les tremblements de terre de la Ronmanie et des- pays en-
vironnants, 1896.
Geologia in lucrarile publice. Conferintit tinut5, la Societatea
Geografica, in Martie 1898.
Rusia Contimporand, Studil comparative asupra mischreI sciin-
tifice si economice. Vol. 1. 1898.

www.dacoromanica.ro
 FINLANDA
O oehire asupra Finlandeï.

Pentru 21 August, Senatul Finlandel (1) a bine-voit

a ne invità la un banchet dat in onórea membrilor con-
gresului la Helsingfors; capitala Finlandet
Inainte de plecare, e interesant a aveà óre-cari notiunt
asupra aceste Ott
La fruntaria de N. V. intre Rusia i Suedia se OA
o Ora intinsä din golful Finlandic panä in Golf ul Botnic,
care se numesce Finlanda. Ea ocupä un teritoriü de
380.000 kil. pätrati adecä de trei ori cat Romania, avênd.
o populatiune de 21/2 milióne locuitort
Finlanda, cu tóte cä este luatá prin arme de la Suedezi,
de mai bine de un secol, a fost anexatä insä pe picior de
egalitate, iar nu ca Ora invinsä. Acésta resulta din titlul
chiar ce aU Tzarii ru§i Noï, prin grafia luï Dumnedeii,
1m2Wat gi, Autocrat al "intregel, Rusiï, Tzar al Polonid,
Mare prinf de Finlanda. Alexandru I, dicea cá anexiu-
nea Finlandei la Rusia, a fost scAparea ei de sub jugul
Suedez.
Inteadev6r, cât timp poporul finlandez a fost sub stä-
pânirea Suediel, limba administrativä §i literará a fost
numal cea Suedezä.
Sub Muscall limba fink' fu adoptatá In tribunale, îr
viéta politicä, in literaturä, ast-fel cä astil.d1 este aprópe
domnitóre.

(1) Senat in Finlanda insemnúza minister.

www.dacoromanica.ro
 10

Lunga dominatiune Suedez5. i-a initiat insä la -civi-

lisatiunea occidentalä.
Dominatiunea rusä s'a arkat fórte respectuósä pentru
cultura i spiritul national finlandez, läsându-1 Vita li-
bertatea.
Nu numai atát; dar a permis Finilor a avea consti-
tutiunea lor arhaicä asà cum a apucat-o ; cu adminis-
tratiunea lor proprie, cu dietele lor, eu vama, posta
moneda lor, cu ministerul lor (Senatul) i chiar cu mica
lor armatä. Finlanda pot dice cä a ratnas o Ora auto-
nomä, (1)
De aceea Finlandezii s'aü arëtat in tot-deauna ere-
dinciosi Tzarului.
In campania Crimei, Finlandezii s'aü luptat cu mult
devotament. In resbelul cel din urmä cu Turcil, ati lup-
tat alAturi cu armata rusä i armata nósträ cu multä
bravurä' pe câmpiele BulgarieT.
* *

Guvernul rus face fórte bine de lasa in tót liber-

tatea, 'desvoltarea nationalä a unul bray i instruit po-
por, caci Finlanda presinta pentru Rusia cel mai viü
interes strategic.
Petersburgul se gäsesce abià la o orä depärtare de
trontiera finlandezä i OVA cósta de nord a golfuluT a-
partine Finlandel. Protegiatà de bastiónele de la Swea-
borg, o flotä inamicä ar puté bloca, Cronstadt si Pe-
tersburg. De sigur ca. In milna inamicilor Rusieï,
landa ar fi o arml teribilä cum a si fost in timpurile
vechi, in rèsbóiele cu Suedia.

Pe cósta opusä a GolfuluT se intinde o fâsie de te-

ritoriü care iaräsi nu e curat rusésck care cuprinde

(1) La 1885 ail inaugurat la Helsingfors lu plinä libertate, un

monument in memoria unui general fmlandez, care servise In
a rmata Suedeza.

www.dacoromanica.ro
 11

provinciile Baltice : Estonia, Livonia, Curlanda, care la

Nord atinge Petersburgul si la Sucl Letia.
Pe acésta fAsie de pamint d'a lungul BalticeI i Gol-
fuluT Finlandef, sunt asezate porturile neceSare comer-
ciuluT rus ca : Revel, Riga, Windava, Libava etc.
Pierderea lor ar presintA pentru Rusia un pericol
pentru siguranta StatuluI i independenta economica a
16.rif, de aceea Rusia s'a batut doue sute de anI pentru
posesiunea acestor provincir cari 'T deschide o p6rta
larga, catre Occident.
Este de notat ca i fata cu aceste provincil, regimul
rus a fost cat 90 p6te de liberal.
Majoritatea poporatiuniI este compusa din FinT i Let!
carI ail la inimh cultul lor national. Ea a fost lasata in
pace a-sl cultivA limba si literatura lárá cea maT mica
piedicä, asA ca. RusiT air ajuns sa se bucure d'o mare
popularitate printre indigent
CeI ma! eininenti functionarl rusT sunt recrutatl din
nobilimea provinciilor Baltice i putem citA ca atare pe
Generalul Totleben, destul de cunoscut la noT prin emi-
nentele servicif aduse in resboiul Ruso-Romtmo-Turc,
in colaborare intima cu iubitul nostru Domnitor Carol I.
Orlgina etnicit a Finilor
Revenind la Finlanda, vom mal face cunoscut citi-
toruluI nostru ca. FiniI aü jucat in Occident un rol et-
nologic si un rol istoric, el se consider ca substratul,
de mult disparut al poporatiunilor dirt centrul Europet
UniI savant! aü mers 'Ana a privi pe Finii din N. V.
RusieI ea rernasitele acestor triburl quaternare, earl go-
nite din centrul Europei de popórele Indo-Europene,
s-'ar fi refugiat pe marginele Balticef, in -00 jóse de
curind esite de sub apa.
AltiI pun pe FinT alaturl cu vechile rase de Mongoli
Tatart carI aü scoborit in Rusia din Ural!, la o epoca
posterióra.
OrI-eare ar fi fost data imigratiuniT lor, se pot con-
siderA ea stabiliff in Europa tot asà, de demult,. ca cele
www.dacoromanica.ro
 12

mal vechl poporatiunT ariene, prin urmare Finil sunt

tot aset de autoctoni ca i cele maI vechI familil europene.
Cel maI teribin barbari, HuniI, se pretinde a fi de
originA Fina, ca i Avari1, Bulgarii si UnguriI.
Un trib al acestel rase, Sumi, cum se numesc chiar
el, poporez astAqI Finlanda. La dinsii gasim un simte-
mint national, o patrie, o istorie, o literatura.
Petersburg, putem qice ea este construit in plina
Ora fineza. Acum vr'o 50 de aril' nicl nu se priceped
bine limba rusa in satele din jurul capitala In tóte
tèrile unde se gasesce urma acesteI brave rase, se ob-
serva in poporatiune o mare forta de resistenta, o sin-
gulara vitalitate.
Un exemplu '1 avem peste Carpatl la Unguri, carI
desi mal putin numerosl ca popórele cu earl convie-
tuesc, ati sciut mentie dominatiunea lor intro Ro-
mânI, Germani i Slavi.
Dincolo de Dunare, sunt Bulgaril ; un popor muncitor
perseverent, sobru, care va ajunge sä aibä un ascen-
dent asuprä-ne, daea n'am accelerA pasul cAtre progres.
Quatrefages pretinde ca elementul finez a jucat un
rol important si in vechea Rusie, care-I datoresce mult
din vigórea i tenacitatea sa.
Se sustine c Finezil aù i óre-care superioritate de
cultura Rusilor, pe care 'I tratéza cam de sus.
Peisagiul finlandez
Am plecat la 7 diminéta cu tin tren special in Fin-
landa, condusl de simpaticil nostril colegi finezi, i dejet
dupa o ora cram la fruntaria Finlandel. ANA am tre-
cut frontiera rusä i aveam impresiunea ca ni2e. aflam la
mil de kilometre de Petersburg, atAt totul se schimbA,
natura .si poporatiune.
Aveam impresiunea ca cum m'as fi aflat in Elvetia.
GArile si vilele d'a lungul cAel ferate construite in stil
elvetian, solul marecagios acoperit en padurI rarI de
mesteacani i pinl, i o poporatiune care n'o póte deo-
sebi cine-va de cea germana.
www.dacoromanica.ro
 13

Printre räristI se ved arnenagiate ici, colo, culturt de

cartoff i chiar de grâü.
Cultura pe un teren atát de ingrat format in mare
parte de bolovani de granit, earl reprezint morenele
lasate de ghetarI, ne prevestesce ca e aci o poporatiune
laboriósa.
Inainte d'a ajunge la Viburg, privirea ne este atrasd
de vestitul masif stâncos poleit de ghetarI, dis Rapakivi,
acel granit cu marl cristale de orthoelas incungiurate
de oligoclas, care a servit la tóte lucrarile monumen-
tale in Petersburg. Dintr'insul ese scos märetul mo-
nolit al colórieI Alexandru, d'inaintea palatuluI de iarnä.
Mormintul luI Napoleon I, de la lnvalidl, este scos
tot din acest masiv autochton al Finlandel.
* *

Ajungem la Viburg dupa un trajeü de 3 ore. Gara

Vita pavoazatä, intesatä de lume, printre care multe ele-
gante dame.
Trenul oprit, suntem aci obiectul unel adevèrate ova-
tiunl, strigäte de ura spintecá aerul.
Muzica militara cântä imnul rusesc si Marsilieza. In
sunetul muziceI i in uralele poporatiunii, päräsim dupä
dece minute gara.
Un coleg al meü Italian, care se aflä cu mine in
tren, comunicä ca a luat parte la o excursiune ce
a avut loc in Finlanda inainte de congres, care a durat
15 dile i 'mI spuneä cà in tot acest interval de timp,
orl pe unde aü trecut, aü fost primiì cu acelas entu-
siasm din partea poporatiunil fineze.
El nu puted explicà acest sentimentalism inteo
térä aprópe polar& care forméza caracteristica popórelor
meridionale.
Trenul se opresce in drum catre Helsingfors, inteun
transeü al crtii ferate säpat la pólele masivulul mal sus
mentionat i ne punem cu totil a ciocani päretiI tran-
seuluI, pentru a ILIA câte .un esantilon ca suvenir din
acest frumos porfir granitic.
www.dacoromanica.ro
 14

Linia ferat ii croesce d'aci drurnul printre colosale

stand de granit, Msce gigantice morene, incongiurate
de zrna.rcurf. IcI colo priveliscea este rësfatata de vile
cochete incungiurate de superbe parcurI, cart garnisesc-
intinse

Cascada Imatra.

La 1". d. a., ajungem in fine la gara Helsingfors irk

sunetul muzicelor i mid trasuri locale ne transportä
la cascada Imatra.
Aci URA poporatiunea stésc i urbanä era in picióre.
Trecem pe jos podul asurzitórel cascade, care abor-
déza la o frumósa terasa, pe care era construitä
imensa hala pavoazata festival cu draperil i drapelele-
talfainde a tuturor natiunilor. Aci era pregatit ospatul
a peste o mic de convivi, servit cu opulenta. (1)
Era i timpul cad de i ni se servise in tren jakus-
ka, dar un drum de 6 ore, facuse ca stomacul
simta nevoia unuf ravitaliment mat important.

(1) aLe menu» erà formulat in termeni geologic! i pentru cu-

riovi därn aci lista
SANDWICHS
EAU DE VIE
CONSOMMÉ DE VOLAILLE A DIDUS INEPTUS
PETITS PATES FORME PIERRE D'IMATRA
SAUMON FROID DU < WOURSID
SAUCE REMOULADE
FILET DE BCel3F DE gRUOKOLARS»
LEGUMES DIVERS.
SORBET AUX FRAMBOISES DE NORRLANDE
POULETS D'IMATRA
Aux CONCOMBRES
S alade
t Aux GROSEILLES NOIRES.
GLACE A LA VANILLE DE L'EPOQUE GLACIALE
D-0 Aux FRAMBOISES
D-0 AUX PISTACHES
CAFÉ
BIÈRE, PORTER, MADER, VIN BLANC, VIN ROUGE.
CHAMPAGNE, DIVERS, VIN D'OPORTO, XERES.
www.dacoromanica.ro
 15

Banchetul a fost presidat do Ministrul Secretar de

Stat al FinlandeT cu resedinta la Petersburg, prin inter-
mediul cäruia se regulez afacerile administrative ale
Finlandel si se stabilesce legätura cu guvernul si pa-
tria rush.
*

Dupä banchet pe o burnitä de plóe am fäcut o plim-

bare pe marginea admirabilel cascade, care inchisä In-
tro päreti inaltT de gneis-granitic, arunch cu mare sgomot
un rid de apä, in valurT spumegânde, de la 19 m. inhltime.
Canalul Imatra care are 180 m. lungime prirnesce
inteinsul apele riulul Vuocksen, care ese din lacul
Salina la 6 kilom. distantä, si vine de se precipitä cu
un sgomot teribil prin strämtórea Imatra; largh numaj
de 46 m. pe care a säpat'o in directiunea stratificatiu-
nilor de gneis cu intruziuni de granit.
Actiunea erosivä a riului pare a fi fost ajutatä de-
o stare tectonicä a gneisulul granitic in anticlinalä cul-
oath chtre Ormul drept, pätrunsh de diaclase i urmând
directia straficatiunilor.
La esirea din cascadá, impetuosul rid care liberézä.,
peste 600 m. c. apä pe secundä, vine de se pierde li-
nitit inteun basin intins in forma until lac. Nimic
egalisézh aspectul acestul contrast; ca un riti care se-
asvirlá cu furie in valuri spumegânde stinge nu
departe tótä vigórea pe nesimtite, in apa mórtä a until lac.
Chte fenomene. ale vietel urnane, nu'sT gäsesc acì un.
admirabil paralelism !.
* *

Pe peretiT teresati ai canaluluT Imatra acoperitl astä-4

cu muschi de iarbä i phdurT, earl altä datä formati
albia apei, am putut studià cele mai minunate efecte
de erosiune ale apelor curgëtóre.
Vechiul fund gneiso granitic al apeT, fórte lustruit,.
pórth o sumedenie de grturi in forma unor cäldärT mat
marl si maT micT shpate in granit.
www.dacoromanica.ro
 16

Aceste gäurl sunt pline cu pietri i pietre fórte lus-

truite, cart fac impresiunea Ca curn ar fi servit ca mate-
rial de ros si de poleit pe care l'ar fi intrebuintat cu-
rentul apel. Pe peretï 1ueioT aï acestor gäurf se v'e'd
nisce dungï spirale earl se desvoltä de jos in sus, pro-
duse prin frecarea acestuï material pe care apa 'I miscá
de jos in sus, ca inteo vultóre.
Acest fenornen ne explicä i formarea miilor de la-
curl' ale Finlandei, datorite dup. mine, sfredelireï ghe-
prilor in topire. Acésta sfredelire a trebuit sa fie favo-
rizatá prin numeróse diguri granitice intâlnite de ape
cart' formézá intrusiunI in fundul de gneis.
Continuând plimbarea nósträ cevA mai departe de
canal catre Sud, am dat de argilul post-glacial dis in
Filanda Y oldia care se vede presentând o mare gro-
sime pe tërmurile Wuoksel. In el se gäsesc pietrile
cunoscute de Imatra; un pietris care une-ori se presintá
sub aspectul unor fosile. In realitate nu sunt de al
nisce concretiuni calcare intocmaï ca acelea de marne
gresii ce se forméza une-ori in depositele diluviale,
mai ales la noi in Moldova, in depositele pliocene.
Prin disolvare i reticulare, se modelez in mod fórte
variat.
Curióse bucáti am cumpërat de la copiil V,Iranilor
din Imatra.

La 8 h. séra präsim Helsingfors cu un tren special

pentru a ne intórce la Petersburg si cum ajungem in
gara Viburg pe la 11 h. nóptea, in sunetul muzicei mu-
litare, suntem obiectul a uneï noui entusiaste ovatiuni
din partea braver' poporatiurif, care a läsat in inima fie-
cäruia din noi cele mai neperitóre simtiminte de simpatie.

Aetivitatea seihrtifiert i iiuhistrialá Finlamlezil.

Pentru eh' abià la 1 h. dupá miedul noptel vom ajunge
la Petersburg, avern tot timpul ca sä inform:am pe ci-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 17

titor despre activitatea simpaticilor no§tri colegf Finï,

in cunoscinta geologica a patriel lor finlandeze.
Ca in tóte tërile, in Finlanda a fost explorarile de
minerale metalice earl aù dat impulsiune cautärilor
geologice.
Explorarile metalice aù descoperit insemnate zaca-
minte de fer lacustru, cupru §i zinc, carI alimentóza
maï multe uzinï metalurgice.
La 1886, s'a infiintat o comisiune geologica subordonata
administratiuneï minelor din Finlanda, care presidéza la
aplicarea unti cod de mine a caruï promulgare datéza
de la 1883. El cuprinde un Director, 2 Geoloaï, :un
Inginer-geodesic, insarcinat cu cartografia §i un nume'r
óre-care de geologl stagiarï.
Bugetul sat' se urcb. la 38.000 finl.
La Petersburg, in Wile Congresulul am putut aprecia
importanta lucrarilor chartografice ale acesteï cornisiunï
care tin primul rang. Vom mentionà pentru aceste lu-
crarl numele stimate ale geologilor : Moberg, Seder-
holm, Bergel, Frosterus, Ramsay, Tigerstedt.
Comisiunea i§I publica memoriile sale inteun organ
periodic qis Buletin.
Cea impulsiune a dat-o in Finlanda pentru
studif geologice Linné.
Dejà de la 1827, geologia se preda la Universitatea
din fIelsingfors.
Profesorul Wiik a fäcut cele maï insemnate studiT in
terenurile arhaice ale FinlandeT, cum §i in forrnatiunile
glaciale.
De curând s'a inceput cu ajutorul technicel moderne
microscopice, cautarI asupra structureï rocelor eruptive
de profesorul Wiik, alátur1 cu savantul Rosenbuch.
In anil din urma, s'a inceput cautari prin expeditiunI
in insula Kola.
O fórte interesantà publicatiune a lucriarilor sciintifice
fineze este i Baletinul societeitii geografice fialandeze care
apare in limba finn, germanä, suediana §i franceza.

www.dacoromanica.ro 2
 18

Finii se disting nu numai pe terenul sciintific dar

pe cel industrial si comercial. Popor fórte laborios, in
care nu se scie ce e proletariatul, a invins dificultatile
naturale i aü intins o cultural prospera in cel mai in-
grat teren.
Cultura grâulta suficienta, sunt nevoiti a
importà necesarii de hrana, dar aü cautat prin indus-
trie a restabill echilibrul.
Aü peste 500 fabrici cu earl aü ajuns a face o con-
curentä insemnata pe piqele moscovite, a§à cA guvernul
rus a fost nevoit a infiintà si a ridica cu timpul drep-
turile varnale pe produsele industriel fineze.
Cu tóte acestea, importul finlandez in Rusia, se ri-
dica la o valóre de cinci ori mai mare, de cat al pro-
ductelor Ruse in Finlanda.
Ajungem in fine la Petersburg pe la 1h. dupa
noptei, clarä la ora acésta in trajeul mei 'Ana acasä
parea a fi mai mult diuä, era un fel de lumina ca acea
cand se ingana diva cu nóptea.
Acest fenomen al noptilor albe la Petersburg este si
mat* izbitor in lunele Iunie i Iulie, când cine-va póte
citì un jurnal pe la miedul noptei, in plina lumina na-
turalä a noptel.

www.dacoromanica.ro
 POTOPUL
A. Iu Rusia.
Tot terenul ce am parcurat in Finlanda este acoperit
de deposite care presintä tóte caracterele uneI forma-
tiunI eratice de transport, ce isi are originea in regiu-
nile Nordice ale FinlandeI si Scandinavia Inteadevër,
ne gäsim in acésta parte, inteo pätura de materiale de
transport, care se intinde din regiunile boreale spre
Sud, 'Ana la o linie care trece pe la gurele Tamisa
Rinulul i prin versantul de Nord al Hartulul; de acolo
trece prin Chemintz, Dresda, steelate Galitia la Lem-
berg, o iea in mod sinuos spre E. la Kiew, si spre N.
la Kazan, OM vine de atinge extremitalea de Nord a
Ural ilor.
Tóte pärtile Europel, care so afla la Nordul acesteT
erati acoperite inainte de potop, cu imensI ghetarT,
cum este astadl polul arctic.
Punctul cel mat' culminant al ghetarilor se aflä, in
Scandinavia, de unde ghetariI se läsail tot mal jos spre
tèrmurl, asd ca" prin regiunea parcuratä de mine, prin
Volinia, Minsk si Vilna, se terminail sub o mica grosime,
Met aci topirea anuala, intreceä cu mult, ceea-ce le
puté aduce aprovisionärile de la Nord
Gbiata in Scandinavia, a patruns pe atuncI pänä in
adâncimea marilor, unde venià de se rupeà cätre èr-
muri, in adevératI munti de ghiatä. plutitori. Ghiata insa
pentru a se puteä misca, Ii trebue ea i apa o pantä
óre-care, si la o distant& de peste 1500 km , care des-
www.dacoromanica.ro
 20

parte banda de teren mai sus citatä, de muntii Scan-

dinavieI; pentru a se puteà scobori, trebuià sA atingA la
munti peste 2.000 metre inMtime, sub o grosime de
cel putin 1.000 m.
*

In. Scandinavia urmele ghetarilor se vd pretutindeni:

suprafetele poleite ale unor roce, earl aü suferit actiunea
de frecare a ghetarilor, suprafetele cu dungi si cu brazde
ale altor roce trase de morene (bolovani coltoratl
stânci), purtate de ghetari.
Morenele aü luat nascere sub ghetarl, prin ruperea,
sfArárnarea i frAmintarea terenului sub-jacent, in ge-
neral stincos.
Pe lângá aceste inorene sub-jacente ; ghetariï mai
cArail cu dinsii, tóte blocurile stâncóse, une-orI colosale
ce întâlniaü in drum, pro venite din dArdmAturile rna-
sivurilor muntóse, i intreg acest material rnorenic, l'a
depus in Britania, Holanda, Germania i partea occiden-
talA a Rusiei.
Din produsul mAcinArei morenelor sub-jacente, a re-
sultat lehrnul cu pietni i morena cu pietris, ce am
constatat iii parcursul nostru, ca constituind solul Vo-
Enid de jos.
Dar pe IângA aceste formatiuni rnorenice, am maT in-
tâlnit in trajeul nostru prin Minsk si Vilna, nisce de-
posite stratificate de pietrifuti, nisipuri §i argiluri, cari
nu sunt alt cevA de chi, produsul de spillAtura si pro-
dusul mAlos al lemultif morenic, amestecat cu pietris,
care s'a separat prin spälAturA dupg greutatea i unA-
rimea grAuntelor. Depositul argilos, s'a format in urma
depunerei celor mai fine producte mocirhise, adicA din
pArticelele argilóse i calcaróse ale lemului morenic.
SpAlAtura acésta a avut loc, prin apele ghetarilor in
topire, in timpul potopulul, adecA sunt nisce produse
fluvio-glaciale diluviale.
Ghetarii rèmâind un timp indelungat pe loc, a in-
tervenit o climà mai caldA, in urma eäreia a inceput a
www.dacoromanica.ro
 21

se topi cAtre margini si a se retrage catre Nord; de

aei a resultat curenturl mari de apd, earl' aü spälat le-
murile morenice, färämicit i ati dat loe in re-
giuni depärtate, la primele deposite diluviale vorbite
mai sus.
Dupä acéstä perióda d'o climä mai dulce, a urmat
iar o epocä glaciala, carei ghetarl insä, nu s'aü in-
tins asä de departe la Sud, ca primil ghetarf, si iar
a intervenit in urrra o climä caldä, urmatA i acésta
d'o a treia epocá glaciala, in care ghetaril ocup de astA
data', numai partea Nordica a Suediei, Norvegiel, Lapo-
nieI i golful Botnic.
Ast-fel cA potopul, a fost precedat d'o epoch' glacialä
fórte gerósá, in care ghetaril ajungeaü aprópe de ho-
tarul de sus al Moldovei, i acestel epoce de ghiatä, a
ma! suceedat alte doua mal putin riguróse, iar de la
o epoch' glacialä la alta, a fost o periódä interglacialä
d'o climä caldä. Cum a fost trel epoce glaciale, a fost
prin urmare doue interglaciale.
B. In Romania
Dar nu numai partea nordica a Europel a fost de
repetite orl sub ghiatà in tirnpul epocei glaciale, a mai
fost i muntif Alp!, Pirinei, Caucasul i chiar pe alo-
curea Carpatil, in partea centralA dintre Romania din-
colo de Olt si tinutul FAgArasului, i chiar in muntii
Buzeulut.
In Carpatil nostril dincolo de Olt, olsesce cine-va
adesea urme de ghetari.
Incà inainte de potop, din crésta muntilor, acoperitä
cu nämetl de zäpada, se läsA in väT marl sloT de ghiatä,
'Ana in apropiere de regiunea actualä a délurilor,
care nu erá ineä formata.
Depositele miocene i pliocene

Procesul geologic, antemergätor acestei perióde gla-

ciale, formézA cel mai interesant i pretios episod al
www.dacoromanica.ro
 22

geologiet Carpatilor, prin importantele accidente tecto-

nice earl ati dat nascere unor importante zacaminte
minerale, dupa cum vorn expune aci :
Sarea.Indi de pe la inceputul epocel tertiare, când
domnia o elimä. calda aprópe uniformä, stratificatiunile
parnintóse esite din apele mariï, uscându-se
du-se, aü inceput a se increti catre muntI, de unde a
resultat scufundaturi de teren, cari a fost invadate
de apele märilor miocene. Acestea inchise in basine
strâmte, prin o evaporatiune activatä de colosalele erup-
tiuni vulcanice trahitice (earl air isbucnit pe o intindere
de 600 kilometri in concavitatea Carpatica Transilvano-
Ungara ; prin regiunea : Hargiteï, RodneI, Maramure-
sulul, MuncaciuluI i Buda-Pesteï, formând i acoperind
eu lavele lor muntl intregi, iar in Romania pe o in-
tindere de peste 350 kilometre in mod sporadic, din
BumbescI (Gorj) prin Râmnicu-Vâlcel, nordul SalineI-
Slänic, gura Tegeï si bade Slänic (Bacaü); urmând
convexitatea Carpatilor pe la marginele basinuluI sali-
fer ati dat km la depositul puternicelor i pretióselor
nóstre zeiceiminte de sare.
Lacurite seirate.Urmä dupä aceea o nouà inältare a
fundulul marii, prin incretirea straturilor abià depuse,
ca consecintä a continuitAiI de recire a cójel globuluï,
care avù de efect formarea unor lacuri imense, acope-
rind sudul Rusiel, Moldova si Muntenia, 'Ana in pó-
lele muntilor do pe atuncï, depuind straturile sarmatice
ealcaro-argilóse, care se desvolt cu mare Futere in catena
IstrieI (Buzéü).
Solul suferind 'nouï oscilatiunï, a remas pe alocurea
lacuri mai mult sari maI putin intinse, a caror urrna o
avem asta-di in lacurile de la resdritul tern : Lacul-
Sarat, Balta Alba etc., atât de salutare sänätätil pu-
bliee.
Dupa aceea veni k Nordul Europel, rigurósa epoca
glaciala, care faca aparitiunea in mod blajin in munta
FagarasuluI si Buzeuluï.
Vegeta(iune.-0 china dulce urmä dupa aceea, i ghe-
Ora din Carpatl incepênd a se topi, a luat nascere
www.dacoromanica.ro
 23

marl curenti de al-A carI aü erodat rocele cristaline ale

rnuntilor, cum §i tóte terenurile marine ce constituiaü
muntil, formând puternice deposite de bolovani §i de
pietr4, intine,l6ndu-se departe in câmpil, unde prin ros-
togolire i fragmentare ajungeaü in stare de pietris mai
märunt, §i cleveniatt i mal slabe atingênd abià 100 m.
grosime. (1).
Când in cursul timpurilor, ghetaril aù disparut prin
topire, atunci prin curenturi de ape dulci mai lini§tite ;
s'a depus nisipuri §i argiluri in stratificatiuni mai mult
saü mai putin puternice, pe earl' mal tarzig s'a des-
voltat o vegetatiune fórte luxuriósa, comparabila cu
acea din timpul epocel carbonifere, care trebuia mai
tarzig in timpul radicaril stratificatiunilor de sub ape.
sä dea loc la intinse zacäminte de carbuni lignilt, dupe
cum vom expune aci.
Veszetatiunea consista mai ales, judecând dupa im-
presiile frunzelor ce am descoperit in carbunii din Me-
hedinti, din paduri colosale de smochini §i frasini. (2)
Marnele.In intinsele lacuri remase dupa retragerea
märilor sarmatice, debu§ail pe la inceputul epocei gla-
ciale, cursuri de ape dulci mai lini§tite, earl prin ero-
siunea terenurilor argilóse i calcare miocene, deja ri-
dicate catre munti, se incarcati cu materialul ce trebuià
sa formeze puternicelc sedimente de marne albe in re-
giunea délurilor marlconstituind une-ort chiar in-
tréga masa a délurilor alaturi cu depositele de bo-
lovani §i pietriq fluvio-glaciali mai sus mentionatT, ca
de exemplu in : Vâlcea, Gorj, Mehedinti §i Prahova,
unde pe alocurea s'a putut desvoltà in marne §i o
fauna lacustra 4isa ponticd. lmportanta acestui material
in agricultura, pentru amendamentele terenurilor agri-
cole, este §i pana asta-z1 ignorata la noi.
Scufundarea cdmpiet.Acéstä perióda d'o clima calda,
fu urmatä, de cea d'a doua epoca glaciala, care nu lasa

(1) Hidrologia subteranä: Mat. M. Dräghicénu, pag, 101.

(2) Mat. M. Drilghicénu. Mehedinti, pag. 100-101.

www.dacoromanica.ro
 24

in Carpatif no§tri de câr fírte mid ghetarl, insotiti de

marl zäpedI.
Odatä cu acésta, incepU schimbäri considerabile in
impärtirea continentelor §i märilor, cum de ex : formarea
OcénuluI Atlantic, despärtirea luI de Océnul Pacific
prin stabilirea uneI limb! de pdmint intre America de
Nord §i America de Sud, präbu§itura continentultil,
prin care Africa se lega de Indii, ruperea limbel de pä-
mint ce unia Africa cu Europa la Gibraltar, präbu§i-
tura Màrel RoviI läsând o micá limbä de pal-hint la
Canalul de Suez drept legAtura Africel cu Asia, pill-
bu§itura MäreI Egee, MäreI Negre, MäreI de Marmara
etc., §i ast-fel se determinä o schimbare totalä a clime!.
In acéstä periódä de récire, cója globului contra:-
tändu-se, terenurile recente pang aci inundate, incepurä
a e§i de sub ape, sbarcindu-se §i incretindu se catre
muntl, iarä la marginea actualä a Muffler, o rupturä
s'a produs ; d'a lungul cäreia, câmpia s'a präbu§it cu
maI multe sute de metre ; de unde §i insuccesul pu-
turilor nóstre artesiane.
Lignitul si päeura.ErupOile vulcanice ma! sus vor-
bite, continuând pe o a§à mare intindere in Carpati, ca
cea vorbitä mal sus, atmosfera ajunsese sä fie fórte in-
cárcatä cu acid carbonic §i vapory de al-A, §i in ase-
menea conditiunl, cel maI târçiiù cätre finele epocel ter-
tiare, a putut luà nascere o luxuriósá vegetatiune in
regiunea Muffler marl, care la rêndul el strinsä §i
cornprimatä in indouiturile stratificatiunilor ce se ridi-
catl de sub ape §i sub o temperaturä tropicalá, a for-
mat stratele de carbunl lign,iti, in intinsele funduri de
basin ; iar la §alele indouiturelor, sub acelé0" influinte
fisice, miriadele de miriade de vietuitóre ce disparég
sub nouile conditiuni de viétä erati metamorfosate cu
ajutorul hydro-carburelor formate in aer ; in stela lieuidä
atât de begata §i de preciósä pentru industria nóstra ;
pacura, care a rémas §i pânä astäzi neintrebuintatä in
ardere, la ma§inele cäilor ferate §i marine! mistre.
Temperatura ridicatä pe atuncI, se explicA prM marele
eruptiunl vulcanice, cum se explicä asernenea §i uni-
www.dacoromanica.ro
 25

formitatea 'climei de uscat, cacti' prin céta désä de aburi

si de gaz acid carbonic, sórele nu puteà patrunde ca
sti difirentieze zonele climatice.
Cand ne gandim asemenea, ca mal târ4iii in epoca
diluvialä, a incetat aprópe eruptiunile vulcanice, avem in-
data explicarea récelei temperaturel, care a dat loc la
imputinarea gazelor si la condensarea aburilor in nori
§t precipitate atmosferice : pliiie, zapada si de acì ghe-
tari, in anumite partI ale pamintului.
Când ne gândim asemenea ca prin acest fapt, atmos-
fera s'a curEqat §i de nori si de gaze si sórele a putut
patrunde cu razele sale bine-fäCétóre, ne putem explica
si clima mat' dulce ce a avut loc in urn-iä.
Câncl ne mai gândim si la ruperea continentelor in
timpul domniei ghetarilor, despre care am vorbit mal
sus ; putem intelege asernenea si oscilatiunile de tem-
peratura ce aü mai urmat. prin circularea diferitilor cu-
renti marinf ; reef sail calli, ce incepeati a se stabili.
Depositele diluviale
Prin complexul imprejurarilor vorbite mai sus, ce ail
avut loc in urma incretirel celor mai recente strati-
ficatiura, prin care se stabilea relieful muntos, clima
se incalqi din noirsi o evaporatiune intensa incepa pe
luciul marilor abià formate, ceea-ce provoca colosale
precipitate atmosferice; un adevérat potop, care a venit
de a ros depositele fluvio-glaciale pontice, sapand adinc
canalul de scurgere al principalelor nóstre riurl. Acestea
air lásat mai thrqiit in retragerea apelor, o prima 'Malta
terasa diluviala la munti. .
Aurul.In aceste deposite de bolovani, pietris si ni-
sipurl, call provin din prima erosiune fluvio-glacialä,
facutä mai cu sema in detrimentul rocelor cristaline au-
rifere, ale intregului masiv Carpatic Transilvano-Rornân ,
se gasesc zacamintele aurifere ale principalelor nóstre
Hurl, intre call in primul loc vom mentiona pe acelea
ale Oltuldf, si Bistritei de Aur, care aü fost acum doué
seco:e, exploatate prin spalarea nisipurilor, de catre ti-
www.dacoromanica.ro
 26

ganii aurarï, i pe earl astä-41 si le disput Ingineril de

mine din fin de siècle ca o descoperire fäcutä de dinsii (I).
Peitura achVerei. 0 a treia rècire a temperature!,
urmatä iar41 de cAldurä, a avut de efect ca riurile in
crescere, sä-sI sape i mai adine patul lor de scurgere,
(land loc la cele mai de jos terase de pietris diluvial ;
care le märginesc astä-4 iarä in campie, dupa abrasiu-
nea asperitätilor, s'a intins un asternut de pietris, cu
atat mai märunt, cu cat s'a depus mal departe de munti:
acesta este pietripl diluvial al etimpiel, fórte acquifer, in
care sunt säpate tote puturile prin sate, pentru trebu-
intele domestnice ale alimentatiunil.
Peirnintul arabil. In acésta fasti diluvialA, tot cuprin-
sul tèrei era in campie acoperit de pietris, iar la munti
stratificatiunile in stare stancósa, staa ridicate. Solul
aveà darA peste tot, un aspect golas steril, cand o mare
inundatiune a fäcut sä, iasA apele din patul lor de scur-
gere, sä trécä peste ultima terasA diluvialA si sä lase
in lunci si in campie un acoperis de potmol Rode fruc-
tifer, constituind pämintul agricol, care face principala
hogAtie a tèrii si care se numesce lehrn, exploatat pe
alocurea pentru fabricarea cArAmidilor.
Transformarea lehmului catre suprafatA, in pämint
arabil ; s'a fäcut prin actiunea organismelor vegetale
animal e.
Pe platouri i pe cóste undo apele de inundatiune
nu puteaii ajunge, s'a insärcinat vintul, a depune acest
invelis protector si bine fäcétor cis löss.
Chiar in campie se observA fórte adesea, depositul
de lcess aerian care acoperA lehmul depus de ape. El
se deosebesce de acesta, fiind-cA are o structurA porosä
tubulara, e mal puternic, se crapä in felil perpendiculare,
nu e stratificat, i cuprinde concretiuni marnóse i meld
terestri.
In aceste deposite, principalmente ale campieï, se gä-

(1) Printul Constantin Brâncoveanu a bAtut chiar monetä cu

aurul si argintul scos din prundisurile riurilor.

www.dacoromanica.ro
 27

sesc rmä§ite de mamifere earl ail populat câmpia ;

cerbl, capre, boï primigeni, antilope, earl se acomodati
cu o climä rece, cum §i de elefanti primigeni (mamutï)
§i cAmile, aï cäruI mo§tenitorï vietuesc inteo climä caldä,
ceea-ce denota o emigrare de la Sud.

www.dacoromanica.ro
RUSIA CENTRALA

www.dacoromanica.ro
 MOSCOVA

In séra de 23 August, la 10h., o parte din membra

congresulul am plecat cu un tren special la Moscova,
cea-ce ne arangià de minune, easel un trajeil de 12 ore
inteun ses monoton, este tot-deauna mat placut a'l face
nóptea.
Dar imbulzéla din vageme i inabuséla in timpul
nopteï, a fäcut sa nu ne putem tocmaï bine odihni in
paturile nóstre.
Pe la 8h. diminéta, prin urmare la vr'o 2 ore de
Moscova, vestitul peisagill monoton defiléza inaintea
ochilor : pädurï de plopi si de brag uscativï, izlazurï
päsunaturl in cari se pierde un biet pastor co pri-
vighéza o slabänóga turmä, apoï iar raristl de pädurï
de pinï i mestécan inteo imensitate de yes, care pe
alocurea incepe a presinta óre-carï ridicaturI, dominate
de numeróse maxi de vênt carI 's1 invirtesc in aer a-
ripele.
Apol iar ocolnite de pädurï incungiurate de sesurT
imense.
Gärile se ridic la maï multe kilometre de orasele ce
desserv, asa cá abià se zarià ceva semënând a oras.
Dar iatä un punct strälucitor la orizont, trenul face o
cotitura si se zäresce pe un teren putin deluros, domul
in aur al catedraleï Mântuitorulul dominând numeróse
tunle stralucitóre de bisericï. Un strigät de usurare se
ridicä : Moscova ! Moscova !
La descinderea din tren, primim fie-care prin ingri-
www.dacoromanica.ro
 32

jirea comitetuluI de receptiune din Moscova, o insem-

nare de numele Otelulul, unde trebuia a descinde.
* *
Esim din gara pe o piata albita arsä de sóre i apu-
earn inteo strada, pe care se alinia case väpsite in alb
putin inalte. asa ca intrând in Moscova nu simtl c i
se strânge inima ca la intrarea inteo mare capitala.
Am descins cu maI multI colegi la Hotel Metropol.
Dupà dejun lacênd o mica' plimbare in oras, inteo
mica trasura de piata isvoschik, am impresiunea cA sunt
aci in adevarata capitala Moscovitä.
Moscova nu e un oras cosmopolit ca Petersburgul.
Ea p6rta intr'insul pe langA stilul de constructiune semi-
oriental t6te suvenirile istorice i nationale ale tradi-
tiuniT ruse.
Orasul avênd o populatiune de 800.000 locuitorI asezat
pe teren deluros, este stralatut de principala strada co-
merciala Twereskart, d'a lungul careia se maI ved
astA4 icI, colo, traditionalele case in lemn.
Se scie ca in timpurile vechI, Moscova nu era de cht
un vast Thrg, cu case de lemn i in paianta, reslatite
imprejurul unel forterete de piatra.
De la marele incenditi din 1812, s'a inceput recons-
tructiunea orasulul in piaträ i carämida, cu edificiI maI
apropiate unele de altele i incet incet a inceput a lua
aparenta unuI mare oras.
La 3h dupa amiadI neam dat cu totil intâlnire la
hotelul (Mu): Nikitin profesor la Universitatea din Mos-
cova, care era desemnat a ne conduce in vizita Erem-
linulta §i d'aci inteo excursiune la Délul Vreibiilor
Worvbiewo-Gory.

Kremlin.
In millocul orasului Moscova pe un mamelon d'asu-
prà riulul Moscova, zace cetatea inchisa cu zidurï inalte
albe i rosil disk' Kremlin ; acropola Moscovel, ale careI
fondatiunt aü fost puse in secolul al XIV-lea.
www.dacoromanica.ro
 Turnul Ivan Vólikor.

Catedrala Vassili-Blageny. Catedrala MantuitoruluT.

www.dacoromanica.ro
 Muzeul Istoric.

Academia de Agricultura,
Palatul Pètrovsky.

www.dacoromanica.ro
 33

Zidurile incunjurAtóre sunt crenelate, i au turnuri la

fie-care unghiü. D'asupra zidurilor se ridic cupole aurite,
clopotnite variate, i totul e dominat de turnul vestit
Ivan Welikoi.
Tot a$A inchisA cu ziduri inalte, domina la Est de
cetatea Kremlinulul Kitai Gorod; unde se aflA bursa
$ipiata. In circuitul acestia, este Cape la Iwerskaja
Tschassownja cu icónile tAc6,tóre de minunt de la mun-
tele Athos, la care Impgratul vine deli face rugA-
ciunea inainte d'a merge la Palatul din Kremlin.
Imprejur de Kitai Gorod zace in semi-cere Bjaluj
Gored, orawl alb ; cu teatre, Universitate, Muzee i o
multime de institutiuni i monumente publice.
Se póte intrA la Kremlin prin cinci porti :pórta Mein-
tuitoruluïSpasky, séü pôrta sfantei, ?Arta Niculae, pórta
S-tei Troitii-TrO isky, pórta Bororitskia §i pórla Tainiskya
pentru pietonl.
Strabatern 'Maid piata ro$ieKraqsnaja Plosehtschad
care desparte Kremlinul de Gostinoi Divor, un fel de
Palais Royal din Paris, cu magazinele sale de ceasor-
nicAril, de bijuteril, de icóne scumpe, de vestminte bo-
gate preotesci si de mitre cu pietre precióse arhieresci.
Intram prin pórta Spaskia, cea mai curiósá din par-
tile Moscoveï, cu arcade bizantine, purtând turnuri gotice.
De ambele parti ale portii se aflA o capelA i d'asupra
intrArel se vede imaginea MAntuitorulul adusA, de la
Smolensk in 1685.
Prin acéstA pórtA ajungem I ipta principalä a Krem-
linulul çlisà piata Tzarului, undc privirea ne este atrasg,
(le colosalul clopot al lui Iwan Welikoij, ce zace la pA-
mint, aläturt cu o bucatA mare ruptA dinteinsul când
a cAdut, dupA ce i s'a ars $arpanta in lemn care 'I
sustiné.
El se numesce Tzarul Kolokol, av'ênd 7 m. inAltime
$i 20 m. in circumferintä.
UrcAm apoi in vestita clopotnitä a lul Ivan Welikoi,
a cdrut cupolA aurità aruncA departe raze strnucitóre.
Acéstä clopotnitä are 82 m.
PAnA la copolA trebue a urcA 248 de trepte.
www.dacoromanica.ro 3
 34

Din fericire cd la diferite inältirnï sunt balcórie eta-

giate, uncle se póte odihni cine-vd, resfälà, in a-
celas timp vederea.
Sunt in acéstri clopotnitd, 31 de clopote de diferite
mdrimi, din care unul considerabil de mare.
Vederea Moscovel din acéstä clopotnitd este magni-
fied. Pe un sóre ardkor avém inaintea ochilor un oras-
cu zidiri albe i acoperisuri verdi, incungiurate de grä-
dint' umbrite, dominate de clopotn4e i tunle strdlu-
citóre aurite. Printre acestea se ridic construqiunt publice
colosale, in ziduri rosiatice.
Verde le deschis al acoperisurilor, se amestecil cu ver-
dele inchis al frunzelor, printre albéta fonduluï.
La pólele délulul serpuesce arcrintiü Moscova, iar
cevd mai departe, intrégg, acéstd admirabild panoram6
se perde in masivuri de pAduri, si in azurul ceruluI.
0 panoramä unicd, care n'are asemdnare cu acea a
celor mai mari orase occidentale. Ea are tarmecul sú
particular oriental, asà, cii cu drept cuvint M-me do
Sta61 a putut dice contemplând de aci Moscova : 1atet
Roma tatard !

Déhtl ilililor
De aci ne-am dus la debarcaderä, i cu rnic vapóre
remorcóre de barci, neam transportat la délul Vräbii-
lorWorobiewo---in excursiune geologica:
Acest del se did la 10 kilom. depdrtare de Kremlin
spre S. V., la capkul unel cotiturI a riulul Moscova.
Este constituit din agilul morénic rosu cu pietris, care
acoperi nisce gresii friabile albicióse, trecênd in nisipurl
si apartinênd cretaceului (Gault).
* *

De la ripa unde am putut observa aceste formatiunI

geologice, ne-am suit pe aclmirabila terasd, de unde se
dice ed. Napoleon a observat Moscova, inainte d'a-s1 face
intrarea la 14 Septembre 1812.
Am mers la restaurantul Krykine, cu o mare verenda
www.dacoromanica.ro
 35

belvedere, unde recontortându-ne, ne-am desfätat pria

virea asupra Moscovei.
Sórele apunend, am avut de ad o panoramA care
concurâ in trumusete cu acea ce o admirasem cu cAte-vA
ore mai inainte din turnul Welikoij.
AI de acl desmierdarea ochilor inteo infinitate de
nuante; MCA Moscova scânteind inteo luminá multico-
lord a crepuscululuï, iar cursul arcat al apei Moscova
oglindind fata sa argintie.
Un aspect care-ti aduce aminte pe acela al Constan-
tinopolului vedut din Bosfor, unde gingase albe mi-
narete suport turnuri evazate i in loc de bule depri-
mate, se offlindesc cupole sub forma bolteI ceruluï.
Aläturi la masA cu vechiul i eminentul meù cama-
rad de la scóla de mine din Paris, de Grossouvre, in-
giner sef al Minelor, membru al Comisiunei HArtei Geo-
logice a FranteT, care me numiA mon, ancien dupA
vocabularul cólei, chel fusesem cu un an de promotiune
inaintea lui, pe când ne intretineam in mod glumet
asupra ravagelor ce un quart de secol a sAvirsit asupra
figurel nóstre, iatti cá natura se infurie, o vijelie grós-
nicA incepe a se desläntul, care cât pe acl sä ridice
verendaoa ce ne adApostià, o ph5e torentialä incepo in-
sotitä d'o mitralie de piatrA, de tunete, de trAsnete
de fulgere.
Panorama capätA un alt farmec, cAci pe un cer in-
chis, numerósele fulgere spintecând vezduhul cu o brazdA
de lumina, fAceati sä scânteiascA in aer miile de cruel
ale bisericilor cu lanturile lor aurite cu turlele in
variate i fermecAtóre culori.
AcéstA plee a fost bine venitä pentru a recori aerul,
care sub o temperaturA a dilei de 400 R., ajunsese a
ne indbusi. respiratiunea.
Sera ne-am intors la Moscova tot cu micile remor-
córe, pe un cer senin luminat de un pAtrar al lima
Ajungend la hotel, hotelierul me felicitA in limba
francesA dicend: D-vósträ att fost adeverate móste pen-
tru Moscova, cAci de 5 luni aprópe, de la Aprilie si
www.dacoromanica.ro
 36

pânä astädT, n'a dat un pic de ph5e in Moscova, cu terte

cä s'a scos i móstele.
Se vede dar O.* pe când la nol, ploile torentiale
ati domnit in Aprilie, Maiti i Iunie, cad att produs
teribilele inundatiuni, in Moscova a fost cea mai ex-
traordinarà secetà.

Vizita 3111z6ultri.

In diminéta dilel de 25 August am visitat Museul

Paleontologic al Universitätii din Moscova, aflat sub di-
rectiunea d-lut Pavlov. Am putut constata, aci munca
ulna adevërat savant, pasionat de sciinta sa.
D. Pavlov a avut admirabila conceptiune d'a aranjä
Museul Paleontelogic in mod d'a permite un studrh
cornod comparativ, intre fosilele indigene si cele strè-
ine pentru acelasi sistem geologic.
Exposipa i studiile comparative intre fauna Cretacicä
si Jurasicä rusä, i cea din Occidentul Europei merità
tótà lauda.
D. Pavlov a lost singur in Germania, l3elgia i Franta,
a culege i studià pe loc in culcusul lor, faunele acestor
sisterne geologice i in urmä a stabilit analogiile. Ade-
vératà operá de savant consciincios.
In opera sa a fost ajutat de demna i savanta sa fe-
mee d-na Pavlov, o paleontologistä cu renurne euro-
pean mai cu sérna in niamifere. Tablourl numererse de
resturi animale fosile, garnisiaiä päretii. &Mel, datorite
mânel artistice a d-nel: Pavlov.
Se scie cá femeea rusä in sferele mal inalte sociale,
prin culturä i vointá ocupd primul rang in familie.
D. Anatole Leroy-Beaulieu (1), constatand acest fapt
dä asuprä-I cele mal exacte i complecte informapuni.
«La femme russe, qui par l'intelligence et le carac-
tere se sent l'égale de l'homme, est portée à revendiquer
cette égalité, avec ses avantages et ses inconvenients

(1) L'Empire des Tsars

www.dacoromanica.ro
 37

égalité de droits, égalité de devoirs. On à vu, et cela

quelqufois dans des familles aisées, des jeunes riffles
ou des femmes mariées mettre leur amour-propre à se
suffire à elles-mêmes, pretendre gagner leur vie sans
le secours de leur mari où de leur père. Femmes et
jeunes filles surtout, se sont precipitées sur toutes les
carrières ouvertes à leur sexe, non sans réclamer ins-
tamment pour lui de nouveaux débouchés. La passion
pour l'instruction, pour la spience même, à été l'une
cles conséquences de ce gait d'indépendance morale et
matérielle. Les jeunes filles se sont pressées aux cours,
aux gymnases aux universités. Quelques-unes ont a-
bordé les langues classiques ; un plus grand nombre se
sont vouées aux sciences naturelles et 6. la médecine».

Tizita palatelor
La 1 h. d. a. am luat prânzul in splendidul salon al
Hotelului de Moscova, oferit de Primaria din Moscova.
Prânzul a fost presidat de guvernorul general al
Moscovel.
Dupa prânz, am fost cu mai multi colegï francezi, a
vizità marele palat al Kremlinulta Boläsoi Dvoreza.
Am intrat prin pórta St. Nicolae, si am urmat fatada
colosalei constructiuni a ArsenaluluI, cl'inaintea careia
stag la rind tunurile luate de muscalï la 1812 dupa
infringerea lui Napoleon. Sunt vr'o 875, din care : 365
franceze, 189 austriace, 123 prusiene, 70 italiene.
Asupra tuturor acestora domina «Regele tunurilor»
fabricat la 1586 si cântarind 12.000 puduri.
Ajungem d'inaintea impozantulul palat fondat la 1838.
Acest palat este d'o constructiune mult mai somp-
tuósti de cat palatul de iarna din Petersburg §i palatul
de la Peterhof.
Cu constructiunea sa bogata in marmora, in aurituri si
in malachita in salile St.-Alexandru si St.-Anclrée sala
Tronuluisi cu apartamentele somptu6se ale Imp'era-
tului si Imp'erateseI, este una din resedintele celle mai
www.dacoromanica.ro
 38

magnifice Imperiale ce am putut vedé in alto ctil6torif

ale mele.
Vestibilul este nentrecut, cu colóne monolite in mar-
mura De aci se ridicA superba scar% de paradà
Krassnaja Lyiistnizain granit rosu. Apartarnentele cu
paretil rosi1 i auritl avênd in amestec ramurï de flori
arabescurl, plafondurile cu culorï aurite i inchise
dupa modelul tapiurilor persane, fac impresiuna uneï lu-
crärï artistice de fantesie.
De aci am trecut la Granovitaia palata cu fatada in
pietre prismatice. Consistä intr'o singurà salá boltitä a-
v'end la mijloc un mare stilp patrat, de la care plec
nurneróse arcade. Forrnézä sala de galä de mâncare, in
care impëratul dupa incoronare iea masa cm
printi1 streinï, pe când din nisce loje menagiate jur
imprejur in partea superióra a paretilor, prinOT familieï
imperiale privesc ceremonialul.
Am vizitat apoï Palatal Tezaurului Imperial Ortw-
naia Palata.La rez-de chaussé: se ved tronurï ale Ha-
nuluT Kiveï, patul luï Petru cel mare, Busturï etc., apol
vechï echipagiï ale Tzarilor i patriarhilor Rusiel.
In primul etagiá armurariile vechl, corónele i tro-
nurile vechilor irnOratï cum si vestrnintele ; apol diferite
obiecte de artá in(ligene si streine.

Vizita Bisericelor

0 vizita fórte interesantä in urrnä, a fost acea a bi-

sericelor.
illonastirea IndltareiVoznessensley--situatä intre palat
pórta Spassky, restauratä in maï multe rindurï, co-
prinde douii bisericï o catedrald : 1) biserica St. Mihail,
2) biserica S-ta Ecaterina i Catedrala InältArei, care are
cincï cupole in forma de cescï resturnate. Aci sunt mor-
mintele a 35 ImpCratt Iconostasul este tot aurit. A ci.
se vede o evanghelie cu pietre pretióse, cruel de aur
potire in aur.
Catedrala Agratóreï Feciórei-Vassili-Blageny in Kitaï-
www.dacoromanica.ro
 39

Gorod la stânga. inträril Spasky, este fondatil la 1855

de Ivan IV Wassilyewitsch, 4is §i Cel
Ea este construitä in stil tatar i consista in noud
capele earl sunt legate intre dinsele prin ganguri in-
tortochiate. Acéstä bisericä este cea mai stranie ce a
putut produce imaginatiunea unit! arhitect. Se dice cà
architectul dupa ce a terminato, a fost chemat la palat
Tarul Ivan cel Rai, care dupd ce l'a felicitat, l'a in-
trebat dacd ar putea lace o altä bisericd ash frumósà ca
acésta. El a rséspuns cä ar puteà face si mal frurnósd.
Atunci Ivan l'a lovit in ochl cu bastonul cu tépä, pentru
ca ridice posibilitatea a executh in altä parte o bi-
sericd care ar puted intrece pe acésta.
Inteadevèr ch biserica acésta este o raritate in lume.
Fie-care capeld este construità in deosebite felurl de
stil i purtênd d'asupra turle sub forme tantastice.
Intre aceste turle sunt altele maT mid piramidale, care
se ridic d'asupra fie-cArel capele.
Atât marele cât i micele turle nu sémënä, una cu alta.
Domurile turlelor in culorl strälucitóre diverse sub
forma unel cepe, presint intorsdturi si intorthchieturi
variate. Aceste domuri cu fatete intretdiate saù acope-
rite cu sok,1T, asezate pe inalte tambururi i purtând cruel
<le aur, presint cel mai fantastic aspect, sub clecoruri bo-
gate Chineze, Bizantine i Gotice.
Biserica Ilidntuitorulia. Este fondatä la 1838 de Imp-
ratul Nicolae in Bjäliij Gorod. Acésta mi s'a pärut
cea mat frumósä i cea mai magnified bisericd a Rusiel.
Aldturi cu Sf. Isack din Petersburg, ea este mândria
legitimä a tuturor muscalllor, pentru cd e construitä
numai in material national : in marmurä albA i granit
zugrävità de pictori museall. Wereschtschagin si Se-
miardzki aú dat probe de adevëratI artist! in frumósele
frescurI ale päretilor interior! al bisericei.

Exeursinnea geologica.
In diva de 26 August dupä amiadT, am plecat in trä-
suri anume comandate, vre-o 30 membrii aI congresului
www.dacoromanica.ro
 40

in excursiune geologica, sub conducerea d-lui Nikitin in

vecinätatea MoscoveI, la Mniovniki. Am luat marea sosea
a Petersburgului, care pléca de la un frumos arc de
triumf, care are mare asemänare cu Arcul de triumf din
Avenue des Eliseés de la Paris.
La stânga se desvoltä marele camp militar Khodynskoie
pe care ail perit acum catl-va anI peste 2000 persóne,
cu ocasiunea incoronäreI actualulul Tar, la 18 Maiü 1896.
Acest accident a avut loc prin imprejurarea cà câmpul
find plin de poporatiune adunatà a sërbätori incoronarea,
in momentul tragereI clopotelor din Kremlin, care a-
nuntag savirsirea incoronäriI TaruluT, aruncându-se de
ale mêncArels, s'a svonit ea, se aruncä bani, i lumea pre-
cipitându-se in valurI, s'a cälcat i. sfarimat in picióre
uniI pe altiI. Am läsat la drépta frumosul parc Petrowsky
creat de Impëratul Nicolae I in 1834 ; un fel de Champs
Elisèes de la Paris, rendez-vous altà-datä al lumeI e-
legante.
MO, câmpia este formatä din deposite morenice ni-
sipóse cu pietris, fundamentale, earl nu sunt de eat nisce
depunerl ale apelor topite din ghetärii earl: acoperiaü
partile supericire ale RusieL Pe d'asupra acestora se ob-
servA nisce nisip stratificat, care póte fi privit ca un pro-
duct de denudatiune al morenelor fundamentale.
In apropiere de Mniovniki ne-am oprit la unul din
vagaund e de eroziune care daü in apa Moscovef.
Am observat aci pe malurile MoscoveI sub depositele
morenice, terenul vechiü fundamental compus din nisi-
purile gloconitice i argilurile nisipóse negre ale Jura-
sulul superior.
In nisipurile acestea zace un banc conglomeratic de
aprópe un metru de grosime, in care am cules cu totif
numerosi belemni( i amonio sfárimatl.
Printre aceste deposite se gäsese i nisce straturi de
argiluri plastice negricióse cu culcusurI de phosphorita,
Ori-care ar fi ideile geologilor rusi asupra naturd Tscher-
nozoemuluI, et' atribuit minunatele sale calitätI ca dato-
rite in mare parte denudatiuneI acestor depozite jurasice.
www.dacoromanica.ro
 41

Am trecut cevá mai departe riul pe un pod plutitor

ne-am intors la Moscova p soseaua Smolensk, tre-
cad in apropiere de Dorogomilov. Acijn nisce cariere,
am putut observA, i un membru mai inferior al tere-
nurilor fundamentale ale Moscoveï ; sistemul Carbonifer.
Pe când acest sistem in mal tóte Virile este productiv
si in partea sa inferiórä este constituit din calcar, aci
raportul este intors, carbonul superior este format de
calcar albicios cu Belerephon, in alternanVi cu cak ar
cenusiù-rosatic inchis cu bance de silex. Exploatarea
calcarului carbonifer se face pand la un etagiti de desub-
tul nivelulul Moscoveï. Aci calcarul se vede superpus
de argilurile negre jurasice, insä pe când la Miniovniki
are 5-6 m. grosime, aci nu presintä de cât un metru.
Plecati la 2 jum. din Moscova, ne-am intors la 7 jum.
sera.
* *

Acésta" escursiune ne-a feicut sä. cApät5,m o clara idee

asupra terenurilor fundamentale ale Moscoveï.
Un sondagiù executat inteuna din Muffle Moscovei
a pus la asemenea; c5, sub depozitele morenice si
mezozoice se gäsesce calcarul carbonifer
nit la vr'o 22 m., c,lis moseovian, prin care a pätruns
180 m., apoï a dat de secOunea inferiórà a carboniferului
care a tinut 74 m., dupä care a peitruns 49 m., in eta-
giul argilo-gressos huilifer, in fine a mai patruns 135
m. de calcar si de marne devoniane.
Apa artezianà s'a intâlnit in calcarul moscovian
este ea care prin mai multe sondagil procurei apa me-
nagerà necesarä, Moscoveï.
Apa de bëut -se procure'', prin izvóre earl' es din pil-
turile aquifere morenice la 20 kilom. de Moscova, care
(lag o apà caklä, dar in tot cazul ma); bunti de cAt
aceea din Petersburg care se aprovisionézet din Neva.
De acea i starea sanitarei este mai bunei la Moscova
de cat la Petersburg.

www.dacoromanica.ro
 42

Illgrijirea PaSsal)ortuIuÏ
A doua di, 27 August, era hotäritä plecarea in ba-
sinul Donetzuluf, a membrilor din grupul A din care
fâcém parte.
Cea dintâiü grijä a fie-cäruia din noI, a fost a se restitui
passaportul pe care '1 depusesem Dvorniculuf la sosirea
in hotel.
E interesant a initià pe cetitor in formalitäti de un soiü
fórte nelinistitor pentru un eälkor in Rusia, daca nu
le indeplinesce.
Dvornicul este portarul hoteluluT si in acelas timp
un agent al poliOef. El este insärcinat cu tóte rapor-
turile intre cälkor i comisariatul cartierulul.
Tóte persónele cad cälätoresc in Rusia fie nationali
rusi fie streinl, trebue sä aft' un passaport. Clasele pri
cetgeni onorarinu sunt scutite
de passaport, insä ari drept la un passaaport permanent,
valabil peste tot teritoriul Imperiului ; drept care nu 'I
aü cele-l'alte clase, al cäror pasaport e timporar i li-
mitat in anume teritoriü.
Indatä ce un cälätor sosesce, trebue a incredinta Dvor-
niculuI passaportul, care ingrijesce de vizA la cornisa-
riatul respectiv si nu '1 remite de cht la plecare. Pasa-
portul o datä vizat, (160 a trecut opt dile de la vizà,
trebuesce a fi din not' vizat pentru a fi valabil.

www.dacoromanica.ro
RUSIA DE SUB

www.dacoromanica.ro
 IV.

TRAJEUL MOSCOVA-KURSK-CHARCOV.

Excurshmea geologicA la Podolsk.

In Oiva de 27 August catre miezul noptil am plecat

-veo 80 membril ai grupuluT A cu Uil tren special, sub
conducerea profesorulul Nikitin, in sudul Rusiet Acest
tren trebuia sä ne serve in timp de opt cile ca o casà
miqcAtóre, care sA ne clued pänä la capätul liniel ferate
din Caucaz ; la Wladicawkaz, idea schimbare plictisitóre
.de vagon, i päräsind marea linie feratä sA intre prin
tóte ramificatiunile de cAT ferate, care abordez minele
cärbuni in basinul Donetulut qi sA se abatä, qi la
statiunile balneare din Caucaz.
Prin unele localitäti trebuiä a-1 pärAsi, pentru a face
4ecimï de kilometre pe jos in excursiune geologicA, la
capAtul cAruia II regAsiam cu deplina nOstrA satisfactiune,
e§indu-ne inainte pe o altA ramurA de cale feratä.
Am luat posesiune fie-care de locurile nóstre comode
fie-care cu patul säü de dormit. In cupeul meti m'am
.aflat in tovAr4ie fórte agreabilA, eu d-1 Treptow profe-
,sor la Academia de mine din Freiberg.
In acéstA grupare at't luat parte ceI maI i1utrì geo-
logi : Bertrand din Paris, Beyschlag din Berlin, Hofer
din Leoben, Honey din New-York, Kayser din Marburg,
Niedzwiedki din Lemberg, Philipson din Bonn, Roth-
pletz din München, Stainer din Belgia, Weinleder din
Stasfurt, Zittel din München, Zuber din Lemberg, Ba-
cking din Strasburg, White din America, Wille din
www.dacoromanica.ro
 46

Cristiania, Iddings din Chicago, Barrois din Lille, Bis-

chop din California, Emmons din Waschington, Hobson
din Manchester etc. etc.
In diminéta dilei de 28 August am ajuns la Podolsk,
unde am visitat nisce vaste cariere pentru piaträ de
ciment, exploatate in mod sistematic d'o societate. 0
sectiune geologicä prea interesantä ne-a oferit aceste
cariere asupra etagiuluI jurasic moscovian.
Calcarul jurasic este acoperit cu un argil sistos ro-
satic avênd fragmente de calcar jurasic i peste dânsul
zace argil nisipos diluvial.
Acestea forméza depositele morenice având aprópe
3 m. grosirne.
De desupt am observat un banc de calcar galben dolo-
mitic tare sfardmat, sub care se succede de sus in jos,
argilurI grase verduI, argilurI nisipóse cu pietris, argil
bituminos, dolomitä srtracrt de magnesie i calcar co-
ralian. Apol vine iar o alternantä de dolomitä säracä,
dolornitä i calcar coralian cu nodule de silex. Bancele
dolomitice aü 30--40 c., i sunt asedate orizontal.
Ele se OA despärtite de bance calcare. Printre acestea
se gäsesce un bane de calcar galben marmorizat de
vre-o 30 c. grosime, dând prin poleiturá o frurnósä mar-
morä galbenä cu crinoide.
Mai tóte horizonturile acesteI sectiunI sunt utilisate.
In afará de bancul de marmurá, este argilul morenic
care servá la fabricarea cärämideI.
Din bancele calcare särace, se scóte nn material care
amestecat cu argilul, dä cimentul de Portlanda, pe cänd
dolornita sáracä dá cimentul roman.
Drumuri de fer aeriane in serviciul cariereI, transpórta
materialul la furanlele de fabricatiune.
Dupá visita carierelor ni s'a servit ceaiul cu gratio-
sitate de gentilele dame ale membrilor societätiI de
exploatare, inteun salon al administratiunel.

www.dacoromanica.ro
 47

0 ochire geologieä intre Podolsk i Alexin.

Trenul a continuat drumul la Toula, trecênd nu de-
parte de Serpukov pe valea Okei, care desparte guver-
nämintul Moscovel de acela al TouleI.
In apropiere am observat o veche carierh, in care ni
s'a indicat transitiunea de la etagiul carbonifer mosco-
vian la cel inferior.
Un sondagiil executat aci, pus in comparatiune cu
un altul de la Podolsk Î cu sondagele de la Moscova, ail
fäcut sä se vaqd cä albia basinuluI Moscove1, are un
povârnis usor de la margini, unde apar depositele ma
vechi, cätre centru.
Trenul str6bate valea Okei, i apoI se angajazä inteun
imens ses putin ondulat, care se desfäsura' inaintea nósträ
pânä. la Toula, al cal-III teren fundamental este format
tot din depositele carbonifere.
Am ajuns la 12 V, in gara Toula, unde am fost pri-
mitI de d-I Guvernor General von Schlippe.
Ni s'a servit ad prânzul, i dupä masä uniI dintre
nol dus s. visiteze o interesantä expositiune in-
dustriald a guverntimintuluï.
Am fäcut óre-carI achizitiunI chiar la garä de us-
tensile domestnice in otel i cupru, lucrate cu multä
artà si mult gust de populatiunea localä.
Aci se gäsesce o veche fabricä fondatà de Petru cel
Mare si care 'sï procurä minereul de fer din minele de
la Djädlowo.
Am plecat din Toula, abandonând calea mare eAtre
Kursk si luând-o spre N. V. pe o linie trasd in ser-
pentine &are Alexin, angajându-ne inteun ses inpädurit
cu mestécän, de unde am scoborât in pictorésca vale a
OkeI, al cäruI Verm ripos täiat in calcare carbonifere '1-am
urmat putin, pentru a apucA o vale lateralä care ne-a
scos pe platoul Domeniulul Petrowskoe, la 15 kilom.
depärtare de Alexin. Aci se afld minele de cärbunl cu
instalatiunI märete si o colosalä fabricà de sticlarie.
www.dacoromanica.ro
 48

Tot terenul ce am parcurat pânä aci, form ézä o parte

a hasinului mult intins al Moscovel.
La Alexin asizA carboniferulni inferior este produc-
tivä, pe când cerul (hangend) este constituit din calcare
cu Productus giganteus, care corespunde lui Mountain-li-
mestone din Europa oecidentalä.
In etagiul productiv sunt argiluri i gresi in alter-
riantä cu straturt mai mult sag' mai putini subtirI de
cArbuni, earl de i huilie de varstä, n'ail de cât calitatea
lignitului.
Din causa acésta aü putinä desfacere, cAci sunt con-
curati de acea din Donetz i de rezidiurile de pricurä
din Baku.
Straturile de eärbuni ati mai rar un metru i se perd
sub forma de pene.
Ne-am intors apoi la gara Toula pe aceeasi linie, unde
am luat prânzul la ora 8 sera.

Kursk-Cliarkov

Dupä o jumiltate de ord am plecat la Kursk, fäc'end

drumul in timpul noptel.
Temperatura destul de plácutä 4iva, scäduse nóptea la
10° Réaumur.
Am ajuns la 5 1/2 diminéta in gara Kursk, unde luând
céiul, am pornit indatä la Charkov.
A doua qi la 7 V, dirninéta trenul devorând spatiul, ne
da priveliscea unul teren ondulat mâncat pe alocurea,
format din vestitul Tschernezoëm, cu culturi de grâü
dejà secerate, cevà mai departe pe cóste deluróse, se
profilez tunle de hiserici i turnurl de mori de vênt, iar
irnprejur ceva mare cenusiil se ascundea printre verdéta
arburilor ; eraü sate.
lath' in fine ea, la 111/2 trenul abordézá gara Charkov.
Aci suntem primitI de guvernorul general si de primarul
orasuluI, care ne invitá la un hanchet dat la IIotel de Ville.
Strada pe care am parcurat'o pâná la Hotel de Ville
www.dacoromanica.ro
 49

nurnitá lekaterino-Slavskaia este marginita de amêndouti

partile de constructiunI etajiate in stil Europén.
Dupa, masa am mers d'arn vizitat Muzeul Univer-
sitatii, fondat la 1805.
Aci am admirat o prea frurnósa colectiune locala de roce
cristaline de pe termurile DnieperuluI si de fossile din
sisternul carboniier al Donetzulul.
Dupa terasa Universitati am avut o prea frurnósa ve-
clere asupra orasuluI si vecinatätilor.
Dupa acea am vizitat frurnósa gradina a UniversitatiL
unde intre altele erati reprezintate fazele succesive ale
desvoltdrel fagulul de albine si al vermilor de matase.
De aci ne-am transportat la frumosul local al admi
ministratiunel minelor, unde ni s'a servit pe la 6 ore
intr'un elegant salon, un copios prânz dat de acea admi-
nistratiune.
Charkov este un mare oras comercial, cu o populatie
de 170.000 locuitori. El este capitala guvernamêntuluI
eu acelasI nume. Pe langa Universitate se aflà, aci si
un Institut technologic. Regiunea intre Kursk si Charcov
a atras atentiunea savantilor rust in anil din urma prin
anomaliile sale magnetice.
Am dat o dare de séma despre aceste anomaliI in
primul volum al acestel scrieri. ,

Reamintim numaI, ca declinatiunea aculuI magnetic

ajunge a'l face sä stea perpendicular la meridian in unele
localitall precum la Kotchétovka, iar inclinatiunea a-
junge a fi aprópe verticala la Pokrovoskoie.

www.dacoromanica.ro
 V.

DASINUL DONETULUI.

Cilutäri le zacilmintelor cArbunt

La 7 h. 1/, séra am päräsit gara Charcov, pentru a

fi despre diuä, in plin basin carbonifer al DonetzuluI.
Mai inainte d'a ajunge aci, trebue sä. initiem pe ce-
titor asupra acestul important basin; cel ma important
chiar al Rusiel, covirsind intinderea basinelor carboni-
fere europene.
Nu e nimic grandios in Rusia, la care sä nu fie legat
numele lul Petru cel Mare.
Cele dintaiü zäc'eminte de huillde ai fost descoperite
in acest basin de Petru Cel Mare la epoca expeditiunei
sale in contra Persia Marele reformator, a dis cu a-
céstri ocasiune «AcPst mineral va fi util dacei nu nouë, cel
pu(in descendeWilor nostri».
Existenta minelor de huille ale DonetzuluI un afluent
al DonuluI care 41 are isvórele sale in platourile dintre
Kursk si Charcow a fost nebbgatä in sémä. pänä. la
Caterina II.
AtunoT se incepurä exploratiunile earl aü pus baza
fonderid din Lougansk la 1796.
De atunci pânä la 1837 industria huillieril a stat aci
in stagnatiune.

www.dacoromanica.ro
 51

Anatol Demidof, organizá atunci o expeditiune sciin-

cificri cu cheltuiala lui, sub directiunea celebruldi inginer
de mine frances Le Play, care a publicat la 1842 in
«Anna les de mines» resultatul studiilor sale.
Geologul englez Murchison a complectat mal" tArdia
explorárile 1111 Le Play si basat pe date paleontologice
a divisat sedimentele purtätóre de cArbuni in basinul
Donetzulul in trel etage, asedând pe cele mai productive
in etagiul

Desvoltarea productionel

La 1853 publicA Le Play un al 2-lea uvragill asupra

basinulul Donetzului, in care arata cA navele cu abur ale
MAreI Negre i cAile ferate in constructiune aù dat o mare
impulsiune exploatArel cArbunilor.
Inteadev8r, batelurile cu abur ale MArel Negre ince-
purA a intrebuintä exclusiv cárbunil Donetzultg. DupA
resbelul Crimei, desvoltarea industriel huilliere in basi-
nul Donetzuldi deveni si mai activá, i in 1862 inaugu-
rarea càei ferate a Azovulub, a contribuit a-1 da o im-
pulsiune i mai mare.
Cu cât productiunea s'a märit, a inceput a scklea
pretul ciirbunilor care pentru o productiune de 260.000 t.
era de 26 franc:I la tonä, si a ajuns in 1875 la jumdtate
pentru o productiune de aprópe jumkate milion tone.
Astädi, cu introducerea unel exploatarI sistematice, eu
instalarea de masini de extractie in locul vechilor cre-
vace cu cai, cu con structiunl de ramificatiuni ferate la mine;
a ajuns productiunea in 1895 la 4 jum. milióne tone,
iar pretul de vindare din causa until" exces de produc-
tiune a descins la 5 lei tona.
Leg 'aura minelor de cArbuni ale Donetzului cu avu-
tele zAcëminte de fer de la Krivoi Rog a facut sA se
inalte numeróse furnale i usine metalurgice, earl' in-
trebuintez mari cantitAti de cArbuni, pot dice aprópe
jumAtatea productiuneI Donetzulut
www.dacoromanica.ro
 52

Num6rul lucratorilor in mine a trebuit sa se märésca

asemenea consiclerabil.
De la 1884-1891 din 7.436 a ajuns la 23.230. Trans-
portul pe cane ferate al carbunilor s'a märit asemenea
considerabil in cei din urma 16 ani.
Pe cand pe liniile ferate Kursk-Charcov i Ekaterin-
skaya s'a transportat in 1879-80 611.060 t., in anul
1895-96 transportul cärbunilor s'a urcat la peste 3 mil.
jum. tone adica de sase ori mal mare.
Guvernul rus îri solicitudinea sa pentru industria
minelor de carbuni ale Donetzulul, a permis ea odata
pe an, industrialif sä se adune in congres i sá discute
afacerile miniere ale guvernámintului. Guvernul este
represintat in congres prin Inginerul-Inspector al cir-
cumscriMiuneT. Aei se discut cestiunile de reducerl de
tarile, intinderea retelelor de cai ferate la mine, marirea
tarifului vamal etc.
Resolutiunile congresului sunt supuse la cunoscinta
guvernuluI, care le examinésä i cauta pe cat posibil
a le da satisfactiune.
Pe fie-care an comisiunea congresului, imprima un
raport asupra starei i desvoltärei industriei in basinul
Donetzului.
Din aceste rapórte resultä cá in basinul Donetzului
sunt asta-di peste 24 societatf miniere ruso-belgiene,
ruso-germane i ruso-franceze cu un capital de aprópe
300 milióne.

Intiliderea i starea basinulai.

Basinul Donetzului este eel mai intins basin carbo-

nifer al Europa Numal terenul huilifer ocupa aprópe
30.000 km. p. ; prin urmare este de 22 ori ma mare
de cât basinuI belgian i mai mare de cat tóte basinele
engleze impreunä. Dar daca este asâ intins, nu este
insa tot atât de bogat ; caci pe când in Belgia carbu-
nele infra pentru 3,2 asupra straturilor pämintóse inter-
mediare, in basinul Donetzulul avem numaT un procent.
www.dacoromanica.ro
 53

Straturile carbunóse sunt in num6r de 20 si mat rar

tree peste un metru.
0 parte a Ormulul de Sud al basinul carbunos, zace
peste versanturile masivulut granitic al Dnieperului.
Acoperisul sëii este format despre N.V. la Bachmont
din permian, pe Donetz, la marea d'Azov si Dnieper
este cretacic i tertian Nisce insule carbonifere se arat
la suprafata in mijlocul depositelor tertiare atât la Est
cat si la Vest.
Terenul carbonifer forrnéza un platoti intretaiat de
riurt cart se scurg parte in Donetz, parte in marea d'Azov.
In acestr imens teren carbonifer sunt coprinsetret orase:
Rostov la gura Donuldl, Ecaterinoslav la Dnieper, si
Charcow la Nord despre izvórele Donetzului.
Dupä starea carbunilor se imparte terenul in doug
parti deosebite. Partea de Est coprinde terenul Casa-
cilor de la Don, care imbratiséza aprópe 2/3 din intregul
basin si da numat carbuni antracitic. Partea de "Vest a
basinului dä carbuni de mai multe
Terenul carbonifer aci, numai formézä straturt aprópe
orisontale ca in guvernämintul Moscovel.
Din contra, ele vin de se ridic aprópe la verticalä
formând incloituri in afleurament i presintand pe alo-
curea planuri de alunecare.
Relietul deluros al Donetzului ne aratä ea' e o lega-
turd intima intre detaliurile orografice si structura gee-
logica a fie cäreia din pärti i ea' tóte conturele capri-
cióse ale isofizelor trase pe charta topografica, corespund
la accidentele tectonice ale stratificatiunilor fundamen-
tale, precum : anticlinale, sinclinale, aluncäture etc.

Nonile studii geologice.

Cu tóte numerósele cercetari geologice fäcute de mat

multi geologi in decurs de-',aprópe 70 de ant, pârta in 1892,
aceste cercetäri n'atl fost puse pe o baza geologica se-
riósä, cart ar fi facut posibilä impärtirea depositelor
carbonifere in horizonturl distincte perfect caracterisate.
www.dacoromanica.ro
 54

Gratie numaI studiilor comitetuluï geologic din Pe-

tersburg, intrevrinse sub directiunea d-luI Th. Tscher-
nyschew 'MCA de la 1892 s'a putut ajunge la acest re-
sultat, intocmindu-se i o chart-a geologica a basinuluI
pentru partea occidentalil pe scara 1 : 42.000. Ast-fel
c5. acésta carte represintánd o subdivisiune exactà
detaliadi a depositelor carbonifere din basinul Donetzulul
serva astadl de canevas in studiul tutulor cestiunilor
sciintifice si de orientatiune practicd in exploadirt
La acéstä hartä aü colaborat sub directiunea lui Tscher-
myschew: L. Loutougin, N. Lebedew si N. Yakovlew.
In urma acestor studil s'a ve'dut contrar arätärilor
lui Le Play, ea straturile carbonifere ar apartine car-
boniferulul inferior, ca in basinul Donetzulul ca si in
tóte basinele din Europa exista doue etage ale forma-
tiunei carbonifere.
Carboniferul inferior formézâ partea basinului, de
unde se bifurcá sub forma de sea, o Msie de la Volint-
sevo pána la Soulina-Grouchevca, unde este centrul
carbunilor antracifert
Cea altá parte a basinuluï o formézä carboniferul su-
perior cu o florá care corespunde zoneI mijlocil a
periódel permo-carboniferd.
Straturile carboniferulul superior sunt fórte mult in-
doite. Dupa ce se dirijez spre Sud in regiunea antraci-
tiferá de la Est la Vest, formez un basin conturnat
turmentat prin numeróse suciturI cu o aripä inclinând
catre N. Mai spre Nord dirijindu-se de la N. V. la S. E.,
formez o sea de indoiturd trecênd prin Volintsevo, iar
de aci. cá"tre rînl Donetz, se desfb.surä o serie de an-
ticlinale i sinclinale carI se ascund sub cretacic.
Excursiunile congresuluI s'ail märginit in partea de
Nord si Nord-Vest a basinulut

Excnrsinne in horizontarile carbonifere

In diva de 30 August la 7 h. diminéta, ajungênd
la gara Hagepetovka, a marel artere ferate a AzovuluI,
trenul a luat o ramificatiune la Sud, pe care urmánd-o
www.dacoromanica.ro
 55

am ajuns la 8 h. 1/2 in gara Nekotimovka, unde ni s'a

oferit céiul de administratiunea localä a minelor.
De aci am plecat la 9 h. jumkate in excursiune geo-
logica pe jos sub conducerea d-lul Tschernischef, pentru
a ne da sémä de seria straturilor carbonifere ridicate
in affleurament in diversele horizonturl ce o compun,
sträbätâncl un sir de valonamente de &Our"' putin inalte
despärtite de väï largi secl, in pante dulci.
De la gara Nekotimovka am sträbutut mat intedü saua
de incloiturà a sectiunei inferiüre a Carboniferului Do-
netului dirigiatä NVSE cu puternice calcare pline de
brachiopode. Peste acestea zac nisce gresil quartóse al-
bicióse rnicacee, carl aü multä asemänare petrograficä
cu cele Carpatice oligocene.
De aci am dat de un calcar brun, alternând cu sisturI
arenacee continênd .Nautilus, §i constituind malul apel
Boulavin. Acésta formézA pe alocurea marl billff i mlas-
tine, intocmaï ca Colentina la noI.
Acì se afla proprietatea printeseI Dolgoruki, apartinênd
astäglI uneI societätI de exploatare.
Am dat apoI de stratul indicat C ridicat in picióre,
format din gresil i sisturi continênd un strat de huilie
antraxiferä de un metru grosime.
De aci am strebAtut tótä succesiunea salei de indoui-
turf cu subdiviziunile indicate in guid de la Cii2 q (1).
ale sectiunef inferióre a carboniferulul sprijinite pedeter-
minärI paleontologice. In diviziunea C sunt straturile
de huilie cele maI avantagios exploatabde, pe earl sunt
deschise cele maI prospere mine, atât in aripa de sud
cât si in aripa de nord.
Urmând seria salel de indoiturI, am intrat inteun
transeü al liniei ferate, de unde incepe a se desvoltà stra-
turile sectiel superióre ale carboniferulul indicate in guid
cu literile C3 formate din calcar, sisturi-argilóse
gresiI bine caracterisate prin fauna si flora lor.
Visita acesteI sectiunl geologice, ne-a läsat la toff con-
vingerea cä studiile geologice ale Basinulul DonetuluI

(1) A vedea Guide du VII-e Congrès géologique.

www.dacoromanica.ro
 56

aü fost Mcute de colegii nostri musealT cu un detaliti

de executiune neintrecut I cu o competintä
Dupä un parcurs de 12 chilometri, pe un sóre ardkor
un car plin de butelil cu siropuri si apä gazósä tinuta
in ghétä, a fost toernai bine-venit la amiaçi pentru a
ne potoli setea.
Dame le congresistilor desi ati avut träsurI la disposi-
tiune, n'aü voit a uzä, de dinsele urmat in ex-
cursiune pe jos, formând chiar avant-garda.
Acéstil vigóre virilä a avut insä imediat «son contre
coup» cad a doua çii mai tóte damele n'ati mai putut
puiräsì cupeul trenului find obosite i unele indispuse

Visita minel memo'. Nikitovka.

Reluând trenul am plecatla Nikitovka urmand tot linia

feratä pe care venisem, uncle am ajuns la ora 2 d. a. De aci
in träsurI ne-am transportat la domiciliul d-lui Auerbach,
proprietar al minelor de cinabrumercursi al maT mul
tor mine de cärbuni, unde ni s'a dat un prânz
Dupa amiadl am descins in mina de cinabru eu aju-.
torul coliviilor de extractiune.
Mina de mercur se gäsesce la vre-o 4 kilom. la vest
de statiunea Nikitovka; just in prelungirea anticlinaleI des-
pre care am vorbit, de la Volintziewo, cu directiuna
NVSE.
Prin urmare zäcamintul de cinabru se gasesee prins
in straturile terenului carbonifer, Mcênd parte din acéstä.
anticlinalá si in special in cutele de indouituri ale acestel
anticlinale formând trei mici sale speciale jur impreju1 .
inchise, pe earl sunt asedate treI mine de exploatare
numite: Sofia, Telefon,§i Mare le Exploateiri. *alele acestea
sunt pätrunse de crëpäturI in diverse sensurl cari aü dat
loc la planuri de alunecare pe unde a pätruns minereul
in abundenta. Gangul de umplutura este formatdin päretil
färämicitl cu stânci, in amestec cimentat cu minereul.
Afará din aceste mariganguri se mat' gäsesce minereul
ca impregniat in straturile cärbunóse si in gresiile pätrunse
www.dacoromanica.ro
 57

de gangurt Cinabrul se gAsesce adesea in stare crista-

link in amestec cu antimonita, stilbita i pyrita.
Gresiile coprind "Anil la 6 0/0 cinabru.
Dupa inspectarea mine'', am trecut a visità uzina uncle
minereul este adus prin topire in stare de mercur cur-
gëtor cu treI sisteme de furnaie: sistem Thcermak,
sistem Auerbach si sistemul din Idria.
Din 5 milióne puduri exploatate pe an, se extrage
40.000 puduri mercur care se vinde pe loc cu 100 fr.
pudul.
Productiunea minel in mercur indestulézA tóte tre-
buintele interne.
Pang in 1886, când s'a deschis mina de d-I Auerbach
importatiunea mercuriuldi in Rusia era de 33-82 tone
pe an pentru suma de 212.500-500.000 francI, dar de
la 1887 importatiunea este neinsemnatóre, aprópe de-
4-5 tone.
Usina producênd aprópe 400 tone, a *ins sA exporteze
mercur. Ast-fel in 1891, a exportat 286 tone pentru
valóre de doué milióne frand.
Drepturile de vamA la intrarea mercuriuluI îu Rusia
se riffle la 58 fr. 60 pentru 100 kgm.
Cand guvernul a v'édut cá productiunea mercuriuluI
a ajuns sA fie o industrie bine stabilitA, a pus un im-
posit de 7 fr. 60 pe 100 kgm, care trebue sA produca
30.000 fr. pe an.
Mina de la Nikotovka este singura in care se exploa-
tézä mercuriul in Rusia (1).
Zácáltillitele de aur, argint zinc si plumb.
AfarA de cArbunl i cinabru se exploatézti in basinuI
Donetzultif : Aur, argint, zinc, plumb si fer.
Aceste zAcAminte nu le-am putut visità in congres,
si dAm aci o idee numai dupA guidul excursiunilor.
Descoperirea zAcAmintelor de aur este fácutä abia de
(1) In Caucas, guvernArnintul Daghcstan, s'a descoperit de cu-
rind cinabru in sisturl si gresil, si e vorba a se forma o socie-
tatp de exploatare.
www.dacoromanica.ro
 58

la 1893 in doii6 puncte la Sud de marea linic feratá

a Azovului i mai precis la Sud de statiunea Rovenki;
unul cu 7 kilometri i cel-l'alt cu 22 kilometri.
La amêndou6 pärtile gresii micacee alternând cu
straturl argilóse indoite sub forma anticlinalil sunt pä-
trunse de numeróse gangurl de quart avênd de la
grosime. Gangurile acestea contin minereurf
in abundentä ; in partea superiórä limonità, in partea
inferióra pyritä. In adâncime se asociazä calcedonia cu
aur fin distribuit.
In basinul Donetzulul mai existä mine de argint, zinc,
plumb incä de vre-o 30 anT in exploatare.
Acestea se gäsesc la Nagoltschsk in apropierea zäcä-
mintelor aurifere mai sus arAtate, tot in sisturile car-
bonifere cu gresii, i mal cu sémá in accidentole lor
tectonice, in indoituri si fall.
Minereurile de fer se gäsesc in stare de limonitä
mai cu sémä in calcarul carbonului inferior.

Yisita minei de etirhuni Gorloylia.

Pe sérâ in elegante faitóne, ne-am transportat de la

Nikitovka la Garlovka, distantä de 10 kilometre.
Aci se aflä minele de carbuni exploatate de socie-
tatea Ruso- Belgi an ä.
Zacdmintele de carbuni se gäsese pe aceiasi sea de in-
doiturä care rOspunde la Volintziewo, i intoemal ca acl
-exploatarea se face in aripa de Sud a anticlinalei princi-
pale, unde a intálnit pânä la vre-o 200 m. adâncime 5
straturi de huilie exploatabilà, in partea superiórä a eta-
giului rnijlocia. Aceste straturi ail de la 0,65-1 m.
70 grosime.
Se extrage anual aprópe 500.000 tone. Pretul de
vênclare este de 10 fr. tona pe loc.
fluilia find de bunä calitate se fabricA ad cokul in
furnale anume construite.
Dupá visita minei pe la 10". nóptea, ni s'a servit in
localul administratiunel un superb supeti.
www.dacoromanica.ro
 59

Exeursiune geologicii in lurid AIntaantu4.

Pe la mie41 noMil trenul care venise ad in intal-

nirea nóstra, s'a pus in miscare catre statiunea Almaznaia.
D'aci pe o mica ramiricaOune la Est ne-a condus la
mina Briansk, unde am ajuns la 7h. diminéta.
Aci inteo halä pavoisatä ni s'a servit ceaiul i za-
kuska, din partea societätii de exploatare.
Am plecat apoI imediat in excursiune geologica pe
jos, parcurand vre-o 10 kilomctri. Ne-am angajat mat'
intaiti in transeul cíiï ferate de rang% mina Briansk unde
(1-1 Tchernischev ne-a atras mai intaiü ateOunea a-
supra unei indoituri sinclinale fórte comprimata a sub-
divisiunilor 42-36 in partea stânga a traseului, pre-
sintând i o vinulita de huilie de 5 c. Acestea consti-
tuesc etagiul calcar al carboniterului superior C
De aci am strabätut spre Est un valonament de co-
line si am dat de anticlinada conturnata productiva
.C: pe care se aflä concentrata tóta activitatea miniera
in partea de nord a basinuluI Donetzula Parcurând
un not" valonament am ajuns la alma calcarósa C1-3
care constitue baza sectiuniI superióre a carboniterulul,
continênd numeróse straturl de carbuni exploatabili.
De ml atingem din noti o ramificaliune de linie teratà
si ajungem la limita intre C 31- C de unde spre
Est avem inaintea nóstra mina Kamenzky asedata pe
un horizont mai inferior C mult mai borgata in stra-
turi de carbuni de cat cele subjacente.
Un coleg rus 'nni comunieä crt satul de aci cu acelas1
mime, este locuit in majoritate de Romani, din earl se
recrutez burif jandarml i lucratori.
La41 cu siropuri racoritóre gazóse, car): ne asteptaü
aci, sunt golite cu asalt.
Ne indreptam apoï catre mina Maximovka situatrt la
apus, unde in transeul chel ferate ce duce la mina, am
urmärit succesiunea horizonturilor C: C
Acest din urrnä este exploatat de mina Maximovka

www.dacoromanica.ro
 60

inteo cutä a indouitorit, uncle un put a intälnit o mare

falie care a pus in contact depositele C cu C. Ur-
mând transeul am dat de zona derangiatä a faliet, care
strebate transeul pentru a se prelungi intre minele
Galubovska i Maximovka. Acéstä zonä de falil are o.
lärgime de aprópe 300 m. si este trädatä chiar in oro-
grafia terenulut.

Vizita mineI de chrbant (oliilovka

Trenul sosincl inaintea nósträ, am plecat la statia

Golubovka, unde am ajuns la ora 1 h. d. a. De aci
träsurl ne-am dus la localul administratiunii mind, de-
corat festival.
Aci am fost intâmpinatl de lucrAtoril indigent at minet
cu pâine i Sare pe o tavä.
Un banchet care puteä concurà cu cele de pänä aci
ne-a fost oferit in acest local ; in timpul cAruia muzica
minerilor a executat perfect cele mat frumóse bucAtt
muzicale.
Dintr'o dare de sérnä imprimatà care ne-a fast dis-
tribuitä, resultA eA Societatea de exploatare are douiS-
exploatärt huilliere : una la Golubovka uncle ne aflam
alta la Berestovo-Bogoclukovo.
Terenurile i instalatiunile societätit represint o valóre
de 5.535.000 ruble.
La Golubovka societatea exploatézA 6 straturi de cär-
bunt al/6nd 0.50 1.25 grosime.
Alura straturilor formézà un mare fund de batel de-
5 kilom. diametru.
Productiunea medie a minet este de 19 miliéne po-
duri de eärbunt pe an. Continutul mind in cArbunt este
evaluat la aprópe 2 miliarde puduri, la adincimea
de 160 rn.
Transportul in minA la galeria din fund, se face eu cat.
Directiunea minet care este incredintatä d-lui Krgi-
vizky a ingrijit de sórta luerâtorilor, ridicandu-le case
www.dacoromanica.ro
 61

de locuinte si local de bAl, infiintAdu-le spitale i scoli

pentru copiI.
O linie ferata de 16 kilom. unesce mina cu statiunea
Almaznaya, al caruI nume insemnézA mina. de diamant.
Mina ocupti 2000 luerAtori.
Plata lucrAtorilor minorI se face cu ruptul pe metru
patrat de carburif extrasl. Ce'l-l'altI sunt plAtitl eu diva.
Un minor cAstiga 20-35 ruble pe lunA, iar un lu-
.crator cu diva de la 15-20 ruble.
Societatea are si furnale pentru fabricarea cokuluI in
numèr de 116 ; sistem Dury et Bernard.
Carbunele extras este expediat o parte pe calea ferata,
.0 parte este dat la spalator i ciuruit pentru lucrul de
forge, si märuntul este intrebuintat la fabricatiunea
cokuluI.
Din tóte minele sale societatea produce 30 milieme
puduri pe an, d'o valóre de 2.150.000 ruble.

Yizita Salijiel Dekonskaa

La 5 h. d. a. am plecat la Salina Dékonskaia unde

.am ajuns la 8 h. sera.
Dekonskaia apartine basinulul inchis al Bachmutulul
format din straturile permiane dolomitice, peste care se
-sprijina terenul carbonifer. De desubtul dolomiticulul
permian zac argilurI verdui si marne, earl cuprind in
mod subordonat gyps, auhydrit i sare.
La sudul orasulul Bachmut acest complex atinge 200 m.
D. Karpinsky, presedintele congresulul, intreprindênd
din insarcinarea guvernulul, un sondagiú la Dekonskaa,
dat de la 75 m. adâncime de 9 straturI de sare, care
impreunA insumez 100 m. putere.
In salinele nóstre nu se scie de cât un singur strat
de sare, care n'a fost patruns nicI la 200 m. si a carul
grosime se póte calculA la peste 400 m.
La' adincimea la care ne-am scoborit de aprepe 100 in.
ne aflam in al 3-lea strat.
www.dacoromanica.ro
 62

Straturile de sare sunt pdtrunse de inele de anhy-

drit. Sarea este constituitd de un grainte mare cristalin.
Ea contine 98 C1, cl. de sodium curat.
Se exploatézä anual 13 mil. pudurl.
Costul exploatäref se ridicd la 6 lel tona.
Exploatarea se. face prin galerif despartite de stilpf
de sigurautd, cu ajutorul dinamiteT.
Gäurile de dinamità se fac la un metru distantä unele
de altele.
Mai sunt i alte mine de sare in vecinätate : Briantsewka,
Nowaia-Welitchka, Kharlomovka, Petru cel Mare.
* *

Am descins in salina Déconskaia cu ajutorul coliviilor

de extractie condusT de D. Auerbach cdruia if apartine
exploatarea acestor saline.
Galeriile tot asà de vaste ca in salinele nóstre strd-
luciail de lumina electricd, iar la un moment dat in
fundul unef galeril la care am fost condusi asistám, de
departe la un aspect feeric si ingrozitor. Prin numeróso
mine de dinamitä in explozie, incepurd a se precipità
cu profUsiune din plafondul galeriei, numeróse blocurf
de sare inteun foe bengal si in detunaturl formidabilo,
earl' prin ecoul galeriilor deveniaü ingrozitóre asur-
zitóre.
Un aspect feeric cu care s'a incheiat in mod atät de
agreabil mult interesantele i instructivele excursiuni din
basinul Donetuluf.
Un supeü dat de administratiunea mineT la miezul
noptil i servit cu mult fast inteun umbrar pavoizat, a
incheiat asemenea in modul cel mal agreabil seria splen-
didelor banchete CU cari am fost primitf in mod asà
de cordial in acéstä regiune industriald a Rusief, care
face fala mareluT imperiú atât prin studiile sciintifice
intreprinse cat i prin bogâtia sa minierd cum si prin
perfeOunea instalaOunilor.

www.dacoromanica.ro
 VI.

TRAJEUL DEKONSKAJA-MINÊRALNYA-WODY.

Marea d'Azov.

La ora unu din nópte, am plecat de la Dekonskea,

pe linia ferata a märeI d'Azov, la statiunile apelor mi-
nerale ale Caucazula
A doua qi de diminétä 1 Septembre, de§teptându-m6
pe la 9 ore, v`ed eä parcuram un intins ses.
latä-ne la 11h. la Taganrog, un port al Märel d'Azov,
unde am luat ceaiul si zacuschka.
De ad inainte trenul urrnéza térmul MäreI d'Azov.
Panorama este admirabilä ; o mare d'un frumos luciu
verde inchis si fórte lini§titä. Cu cat inaintäm, avern
inaintea nósträ un teren de cóstä excarpat si terasat,
format din straturI de calcar gaunos sarmatic, acoperit
cu nisipurI §i argilurI diluviale.
Pe terasele de cóste se inalt case t6ränescI intocmai
ca ale Oranilor notri mat cu dare de mânä ; cu un
privor la searà.
Marea dispare, §i incepem sä luäm d'a lungul un brat
al Deltel Donuldf pânä, la portul Rostov. Acest brat erit
brazduit de alupe comerciale si bare() de pescarl.
Sate prospere se ridic pe malurI in mijlocul unor fru-
m(:)se culturi.
Iatä Rostov, care se inaltà pe flancul unuI lung-
dél, la piciorul cäruia curge Donul.
Rostov are o populatiune de 120.000 locuitorI §i este
una din principalele piete comerciale ale Rusiel. Legat.
www.dacoromanica.ro
 64

prin drumuri de fer cu Moscova, Charkov i Vladikawkaz,

-este intermediarul comercial i locul de transit intre
Caucaz i Ve'ri le din S. E. Rusie.
Dejunam i parasim gara Rostov la 3h d. a. uncle
barometrul iml arata 6 765, iar temperatura t = 18. R.
Avem inaintea nósträ foburgul plin de biserici i mkt
-casute, inconjurat de numeróse lacuri ii mlastini. Tre-
nuI urmézä un cot al HMI ferate i sträbate Donul pe
un vast pod de fer, and la drépta se zäresce o linie
argintie, stralucitóre, erà marea d'Azov.

Semi]. Stepelor.

Apol" continuAnd inträm in sesul de stepe cht vedi

eu ochii, farä arbor i far% locuinte omenesci.
Trajeul trist i accablant se continua cu `aceiasi mo-
notonie a naturel, intreruptä ici, colo, prin mizerabilele
cäsute culcate la pärnint isbas ale coloniilor de Ca7
zaci, in mijlocul eärora se profiléza turla alba a unei
biseria
*

La acéstä persistentä sensAiune de solitudine gândul ini

se duse la numerósele resbele purtate de Petru Cel Mare
.contra Turcilor, chnd incoronate de succes, child urinate
de marl deceptiunf, pentru a face Rusia staphria pe
-termurile Karel' d'Azor i MareI Negre, dupa curn o
Meuse in Baltica in urma vestiteI bätalie de la Pultawa,
când scrise amiraluluf Apraxin: «Slava Domnului iatä
piatra fundarnentalä a Petersburgului solid asedatä».
'MI mai veni in memorie timpurile de restrisce ce
urmara ; când bätându-se la Prut cu Tura', Petru Cel
Mare fu incins d'o armata considerabilä inemicä si nu
scapa de cht iscusinVi Catherini a II-a, când a si instituit
.ordinul S-ta Caterina in onórea sotiei sale.
'MI mai adusel aminte, cum dupa mórtea lui Petru Cel
Mare, Europa ve4ii ridicându-se in Caterina, o a doua Semi-
aniradä, care '1 continua opera de slabire a Imperiului
www.dacoromanica.ro
 65

Otoman, repurtând atat Ea eat si succesoriT Et sträluci-

tóre resbele, ale caror etape sunt insemnate prin trac-
tatul de la Belgrad in 1739, d e la Kainargi in 1774, de
la Iasi in 1792, de la Constantinopole in 1802, de la
Bucuresel in 1812, de la Akerman in 1826 si de la
Adrianopole in 1829, cu care s'a stabilit protectatul rus
in vechile nóstre principate.
Cat ne-am dus cu gândul de departe, si imensitatea
sesului far% un pul de arbore tot nu mat* avea sfirsit.
Trenul merge inteuna cu o alurä egala, i n'auzim de
cat un muget lung si ineet al masinei, resemnatä a nu
mai ajunge.
Numat asà poti sà intelegi tendinta seculara a ca-
zacului d'a tot marl orizontul tëril sale, cad a moste-
nit'o de la immensitatea stepelor sale.

Formarea stepelor
La vederea acestor nesfirsite stepe, o intrebare 'tf
vine in rninte.
Fost'a óre si in timpurile cele mai vechi aceste in-
tinse sesuri neacoperite de paclurf ?
Acéstä cestiune a fäcut obiectul discutiunilor savan-
tilor rusi i opiniunile lor difer mult intre dinsele.
Naturalistul si Academicianul K. E. de Baer a fost de
opiniune cal stepele de la S. E. Rusiei a fost Inca, de la
inceput fära päduri.
El sprijinä ideea sa pe baza datelor istorice, dar
pe faptul cä in Crimea unde sunt stepe nu exist ani-
malele rnijlocil d. e. veveritele, de aceea n'arl putut
trai aci caci fost päduri.
Un alt academician rus D. Ruprecht a sprijinit idea
lul Baer pe resultatul diutarilor sale, dup. care pä-
mintul negru al stepelorTzernosëmeste un teren
de plante stratificat, care s'a format prin descompunerea
rädäcinelor i pärtilor constitutive organice ale ierbu-
rilor de stepe. In acest pämint negru nu s'a gäsit vr'o
stofä lemnósa.

5
www.dacoromanica.ro
 66

In contra acestor idel contrarif existentef pädurilor in

stepe, ridicat opiniuni; c acum vre-o Cate-va mif de
an!, stepele att fost impäclurite.
La inceput aü fost popórele nomade, apoT agricul-
torif earl' ati präpädit pädurile stepelor.
Cu peirea pädurilor s'a schimbat i clima din Sudul
Rusirif in desavantagiul pädurilor; pädurile aü inceput sä
dea mereü inapoi inaintea stepelor, car! remaserä riätre N.
V. si ast- fel cu timpul clima din Sudul Rusief a luat
o stare de uscäciune.
Acésta este opiniunea luI Palimpsestow.
Acéstä opiniune insä are putirif partizanf. Savanti ca
Dokuschajew, Kostyczew, Krassnow, Tanfiljew, se apropiä
maf mult saü maf putin de opiniunea lrif Baer si Ruprecht.
Ef atribui lipsa pädurilor din stepe conditiunilor cli-
materice, cum si conditiunilor fisice i chimice ale pä-
mintuldf de stepe.
* *

Cred cä printre aceste depärtate opiniurif póte fi locul

uneia mal verisimilä.
NumaI e indoialä dupä studiile lui Ruprecht, cA
mintul negru este un product al stepelor.
Dar dupä cäutärile lul Dokuschajew se gäsesc in
stepe pe lânga pämintul negru i alte soiurf de pdmint.
Pe alocurea se gäsesc zone de nisipurf i pe acestea
cresc i .pAnä astädI pini sälbaticI. Se gäsesc si regiunl
de stepe carI sunt acoperite cu lehmul diluvial, pe
care dupä Dokontschajew o datä a trebuit sä crésriä
stejarul.
Apoi s'a vëdut din incercärile fäcute pentru impádurirl
in stepe, cà sub óre-care conditiunl pklurile pot cresce
in stepe.
Tóte aeeste resultate impreunate cu studiul modulrif
de intindere al pädurilor in Rusia, a format convictiunea
d-lrif profesor Kusnekow, cä stepele ruse pânä la apa-
ritiunea omuluI pe pämint, a trebuit sä fie un teren plin
de pädurl.

www.dacoromanica.ro
 67

De la aparitiunea omuluT pe pämint a inceput a dis-

pare padurile si a seforma stepele. Din acésta cauza apele
subsolulul si-ati scOut nivelul lor, riurile stepelor ail
fost din ce in ce mai secT, pâna când numaT vai de riuri
ail parcurat stepele si ail uscat pamintul lor fructifer.
Ast-fel o serie de imprejurárl economice nenorocite
ail fost consecinta disparitiunei pädurilor de stepe cu
cortegiul lor de : secete, fómete, lipsä de izvóre, um-
plerea gurelor riurilor, intinderea dunelor, virtejurl, si
uragane.
*
* *

Cu acéstä istorisire trecându-ne uritul stepelor, suntem

spre séra.
IntocmaT ca un mare glob de foc de un rosu inchis,
sórele descincle la orizont ; apoi pare ea se infunda
Meet, 'Meet in pamint, dispare in fine la extremitatea
acestei câmpii fära sfirsit, ca in oglinda unei marl.
Este un spectacol majestos.
Cerul la inceput de un rosu viii, se brazduesce de
briurI strelucitóre si nóptea cade sub un scurt cre-
puscul.
Suntem la Tikhorietskaia uncle dupa pránzire in gara,
ne urcam din noü in tren, pentru a ne instala in pa-
turile nóstre in timpul parcursului de mipte.

www.dacoromanica.ro
CAUCAZUL

www.dacoromanica.ro
 VI.

APELE MINERALE ALE CAUCASULUI

Peisagiul muntos

Des de diminétä ne desceptam in apropierea statiund

Minerálnaya-Wody.Apelor mineralede unde privirea
'rri1 este atrasä la stânga liniel de un masiv muntos sub
forma conicA, care se ridica isolat in mijlocul câmpieI ;
acesta este muntele Kouma cu virful ascutit, de aceea

Fig. 1.

Muntele Kinna.
a, Marne cocene
b, Calcar cretacic,
c, Trachite.

numele sü insemnéza pumnal, avênd 381 rn.inaltime.

La drépta insA observ ridicându-se din câmpie o serie
de masivurI muntóse conice si isolate, ridicându-se unele
www.dacoromanica.ro
 72

la spatele altora. Acestea sunt cu inaltimele lor respective :

Werbliond (884 m.) i Byte (816 im,) Zmiewaia (970 m.)
Razwalka (924 m.) Jétieznaia (856 m.) i Bechtau cel
mal 'Malt masiv (1398 m.).
Masivul central al tuturor acestor monticule conice
este constituit din rocele trachitice a caror eruptiune a
avut loc in timpul si la finele periódel tertiare, cu o
energie vulcanica considerabila in tot masivul Cauca-
suluI, pe care vom avea ocasiunea a o aprecià in dru-
mul de la Wladikawkaz la Tiflis.
Eruptiunea trachitelor este in legatura tectonica cu
emergenta apelor minerale ale Caucasulul, earl' formez
la piciorul sëù de nofd, un sistem termal ramificat in
statiunile balneare de la Jelieznovodsk §i Pieitigorsk.
De la statiunea Mineralnya-Wody am parasit linia Vla-
dicawkasulul si am apucat pe o linie de ramificatiune
la Sud catre BUle Pieitigorsk, oprindu-ne dupa un mic
parcurs la statia Bechtau.
Vre-o 12 colegi, intre care si campanionul meg Treptov
ne-a parasit deja de la statiunea Mineralnya-Wody pen-
tr u a merge la minele de pacura de la Grozny.
* *
La Bechtau am päräsit provizoriü pentru câte-va ore
trenul nostru special cu care venisem de la Moscova,
suindu-ne inteun tren local care ne-a condus printr'un
teren deluros si impadurit la apele minerale de la Je-
lieznovodsk situate despre Est, unde am ajuns iarásI dupa
un scurt parcurs la ora 71/4.

Jelieznovodsk
Acì am fost primiti in cântecele musiceI militare a
Cazaeilor.
Am suit délul pe o frurnósä sosea in spirala la sta-
bilimentul bailor, construit de curind in mod fórte
elegant.
Acest stabiliment forméza un quadrilater cu un singur
etagiü care incongiura o frurnósa gradina.
www.dacoromanica.ro
 '73

Captagiul isrórelor

Am visitat apot isvórele la locul lor de captagiti, si-

tuate la vr'o 60 m. mat sus ; pe flancul SudVest i sud-
Est al délulut Jeleznaja-Gora, a cärui inälOme mat sus
arätatä este de 856 m. asupra märef.

vv.

6-

ar
111011111111

Tiraarlin 11
Mr.

0111111NIM:MIN00s
'MN
aliplik.,..711=11M SA
Agrjararic,
mugasalv
4I
:
,

,r7

MISS
II

t
4-
4
4.
4
r
4
r 4. 4-
*
4.

4' 1-
4
t
t

Fig. 2.
Captagiul de la Ieleznaia Gora
a, Marne
b, Trachyte
c, Travertine
(Dupil propriul crochiü al D-lui Mathel M. Drag hicénu)

Act am constatat cA isvárele feruginóse termale, ies

din planul de contact al marnelor eocene cu rocele
trachitice quarOse, cart pare a fi un plan de falie.
Masivul deluros ast-fel compus din marne d'o parte
trachite de alta, este acoperit cu un invelis protector pu-
ternic de travertin feruginos calcar, provenit din de-
punerea apelor minerale.
www.dacoromanica.ro
 74

In partea de Vest a déluluI, uncle am putut sä ne

dam séma de acésta, stare tectonica, s'a practicat o ga-
lerie cu care s'a atins cräpätura de despartire a acestor
roce eterogene, la vr'o 80 m. lungime.
In versantul despre Est sorgintele nu sunt incä cap-
tate. Isvórele ies aci prin gaurI de sonda, cart aü fost
impinse pârA la marna eocena.
*
**
Pe versantul délului, emergez diferite isvóre termale
prin mal multe crapaturI, call eu cat se departez de
falia de separatiune trachitieä aü o temperaturä mai
putin ridicata.
Ast-fel ea' isvórele termale de la Jéleznovodsk se pre-
sint sub temperaturI variind de la 51° C.-17° C. Cu cat
isvórele emergez mal sus cu atât sunt mai calde.
Avutia acestor ape minerale in acid carbonic §i sa-
räcia lor in 0111 constitutive solide, daii acestor ape
un elect terapeutic insemnat.
Cura de kumis ajuta asemenea efectul apelor feru-
gin ose din acésta localitate.
Dui-A acésta interesanta visitä, ne-am inters cu acela§
tren la statiunea Bechtau unde ne-am reluat locurile in
trenul nostru special de la Moscova §i ne-am indreptat
de aci la Pjlitigorsk unde am ajuns dupa un scurt par-
curs la 9 h. 1/2.

Pjlitigor sk.
De la Bechtau la Pjatigorsk parcuram tot un fel de
stepä ierbósá pe alocurea arsa de sóre. In apropiere
de Pjatigorsk insä, intram inteun teren dehiros inchis
despre Nord in contraforturile muntelui Bechtau erâ. la
Sud in flancul munteluI 1114ciulca.
Peisagiul Pjatigorskului, este imprimat de masivul
Bechtaulul, care consista inteo grupare de cinci munti
isolati in forma de cupole. Ace§tI mun0 cu profilele lor
pictoresci abrupte, se inalt majestos din contraforturile
www.dacoromanica.ro
 75

lor deluróse. Numele munteluï este tatar §i insemnézä

cincï muntï Bech = cincï §i tau = munte.
MunOI Bechtau sunt formatï dintr'un masiv trachitic

care pätrunqênd calcarele albe cretacice a venit de s'a

depus peste dênsele, ast-fel cä acestea se gäsesc la pi-
ciórele munteluï.
Mäciuka (936 m.) este ca sä dic aà piatra de hotar
a Pjätigorskuluï, constituità din calcare albicióse creta-
www.dacoromanica.ro
 76

cice i marne eocene. In flancul acestul dél se ridicä

orasul bäilor la o inaltime de 530 m. d'asupra mare.
Ne-am transportat in träsurI pe o alee dublä umbrósä,
märginitä de frumóse vile si hoteluri pentru óspetT, in
valea strimtä formatä de versantul Milciukei i un contra-
fort al sal, desvoltându-se in platoü intins cps Goriatchaia-
gora adicä muntele cald.

Captagiul isvórelor.

0 sosea practicatä in versanturile délului ne-a permis

accesul in träsuri pâná la galeria de captagiti a apelor
minerale termale sulfuróse, disä Bolchoi-Frowal, adica
marea därämäturä.
La intrarea in galerie avem un afleurament la stânga
de marne eocene, call se sprijin sub o slabä inclinatiune
pe calcarul senonian.
Galeria este practicatä la planul de separatiune intre
marne i calcare, prin care emergez apele termale.
Marne le in pärtile de contact cu calcarele, apar meta-
morfozate si abià se disting de dênsele.
Am mers 42 m. in acésta galerie si am dat de o mare
cavitate in form de pâlnie in calcarul senonian, despre
planul de despärtire cu marnele, inaltà de vre-o 35 m.
Prin o cräpäturä la planul de despärtire, dirigiatä la
N. E. 13° dup5, constatarea fácutä cu busola mea, îs-
nete un isvor sulfuros care forrnézä un mic lac intern,
caruia i s'a menajat o scurgere prin un sant practicat
sub solul galerieT.
Crapätura term alä se intinde pe o mare distantä, ali-
mentând isvórele sulfuróse de la Pjatigorsk. Ea e in
leglturä cu un sistem de alte cräpäturi paralele
crucisate earl daü esire apelor minerale termale sub
diferite tempera turf..
Acéstä crapäturä se intinde si in jos pe versantul
MAciukeI, unde aprópe de Ole a fost intalnità d'o altä
galerie, care dä scurgere isvorulul 4is Tobie.

www.dacoromanica.ro
 77

La intrarea in galerie am dat mai intAiü d'o brecie

formatà din detritusurile rocelor locale, un fel de schut-
gehange cum dic geologii germani, peste care repau-
sézà. travertinul.

-
(Dupi Guidul Congresuului)

Fig. 4.

Captagiul la Bolchoi-Prowal.
a, Travertin
b, Marne
c, Calcar

Tot versantul 111Aciukel este acoperit chiar in sus de

nivelul de emergentá al isvórelor cea-ce probéza o
scklere in nivelul isvórelorcu un puternic invelis de
travertin, adica de tuf calcar in straturi aprópe ori-
sontale.
Acest puternic deposit, este format prin depunerea
www.dacoromanica.ro
 78

isvórelor termale incarcate cu carbonat de calce, care

in timpurile trecute a trebuit sä existe in ma! mare
abundenta in ape, pentru a forma asà insemnate depuneri.
Mergênd pe intinsul platoü al contrafortulul inaintat
al Maciuke, mentionat mal sus si numit Goriatchia-gora
format de travertin, am dat d'o cräpalura longitudinala
pe alocurea de 40 c. lärgime, care trebue sa facä parte
din sistemul crapäturilor de la Marele Prowal. Prin a-
césta crapatura se alimentézä ma! multe isvóre captate
cu multä iscusinta. S'a practicat din versantul délulul
galeril perpendiculare la crapatura fära a veni pâna la
dânsa, si din fundul acestor galeril s'a Mcut gäuri de
sonda pana in crapatura, pe undo se scurg apele ter-
male, çlise Alexandru.
Prin acésta crapatura se degavéza" si gaze de hidrogen
sulfurat si acid carbonic.
In scurgerea unuI isvor maI incärcat cu carbonat de
calce erati puse diverse obiecte, pentru a fi calcinate,
dintre car! am luat i où un cos cu strugurl ca suvenir
Yederea asupra inunteluI Beethau
De pe acest platoil am avut o frumósa panorama .
Avém in fata spre Nord muntele Bechtau, in versantul
de Sud al caruia trece apa Podkumok, venind de la
Est din Muffle despre Esentuki, dupa ce a udat satele
vecine cu Piatigorsk.
Muntele Bechtau presinta conditiunI meteorologice
climaterice cu totul deosebite de ale stepeI incon-
giurätóre. In prea marea umezélä a terenulul muntos
in raport cu stepa, rezidä marea deosebire a viete ve-
getale intro regiunea muntósa a PiatigorskuluI si a ste-
pelor invecinate.
Bechtau la Piatigorsk este prevestitor al timpuluï.
Naturalistul Pallas istorisesce in calatoriile sale «ca'
Bechtau, ca top' muntil calcarl, are proprietatea d'a
atrage asupra4 vaporit din atmosferá si este pentru a-
cestä localitate un adevërat barometru». El vestesce
plóe când muntele «VI pune palarie» cum lie locuitoriI».
www.dacoromanica.ro
 79

In Romania fie-care localitate muntósa '§i" are muntil

s61'prevestitori. Ast-fel in Dambov4a este Leaota,
*aoua etc.

Fig. 5.

Muntele Beethau.
a, Marne eocene
b, Trachyte.
(Dupä guidul Congresulul).

In Elvetia este muntele Pilatus prevestitor in sens

invers de Bechtau; cad acolo e diatórea popularä :
Hat der Pilatus einen Hut
So wird das weter gut
Hat er einen Degen
Dann giebt es Regen
0 particularitate in Pjätigorsk este §i faptul asupra
cäruia 'mii-a atras atenOunea inginerul local al bailor,
care ne inso0a ; este ea dintr'o monticulä la pólele mun-
telui Bechtau, emergez insemnate isvóre dulci earl a-
limentez ora§ul.

Scenerffie Caucazului.
Impresiunea pe care ne lasa privirea din acest
platoil asupra regiunel Pjatigorskulut este mai gran-
www.dacoromanica.ro
 80

diósa când privesce cine-va din stepa in sceneriile Cau-

cazulul.
Vedi inaintea ochilor ridicându-se un peisagia in pla-
touri cart trece inteun teren deluros, in cercul privirel
caruia se degajéza profilele abrupte al unor grupärt
muntóse. De aci sub forma unor terase de contraforturi
se inal0 peisagiul muntos 'Ana in catena centrala a
Caucazulut, uncle pe un timp senin se desinéza in de-
partare o capota albiciósä, cu doue virfuri ; este Elbruzul
inghe0,t i acoperit de zapada, virful cel mat 'Malt al
Caucazului avênd 5611 metri inältime. (pag. 75).
Dura descinderea de la isvórele minerale, am luat
prânzul in salonul bailor, oferit din partea administra-
linnet cu mult fast.

Esentnki.
La améd am plecat la Wile de la Esentuki, situate
spre Est, la 21 kilometri de Pjatigorsk, pe termul stâng
al riului Podkoumok.
In gara ne-a primit administratiunea bailor cu muzica
militarä.
Aceste bät sunt situate pe un platoti inalt, taiat de
apa Bog unta, al caret curs vine de se alipesce la ver-
santul in pan-Ca repede al délulut cu ape minerale al-
caline ; is Chtchélotchnaia- Gora,munte alcalin.
Aci numal avem raporturile geotoctonice cart con-
ditionez apele minerale termale mat sus aratate, adica
n'avem aface cu influente de vecht eruptiuni vulcanice,
ci cu conditiunile de emergenta ale apelor mine-
rale reel, provenind din contactul straturilor permea-
bile si impermeabile deranjate prin óre-care rupturi
si daramaturt.
Captagiul isyórelor.
Inteadever isvórele emergez ad din conglomerate
diluviale, av'end de la 2-3 m. grosime, care repausez
pe marne eocene albastrut, formând basa délulul. Acestea
www.dacoromanica.ro
 81

se inclin cu 4-6° si sunt tAiate printr'un sistem de

crApAturi verticale.
Grosimea marnei este
de 75 m.
Peste conglomerat
zace un strat de argil
diluvial calcaros.
Isvórele alcaline
emergez prin crApAtu-
rile mania Captate in
acéstA, stare, sunt fórte
bogate in inprotoxid de
fer i lipsite de sulfate.
La acest sistem de
emergente apartin mai
multe isvóre carf sunt
prinse din marne, chiar
prin gäurl de sondä
puturi.
0 parte insA din apa
alcalinA feruginósA, e-
sind din cräpAturele
marnel eocene,
conglomeratul si se
scurge pe planul de
contact cu marna. Cu
acest mod se produce
o alteratiune in pro-
prietAtile originale ale
apel, care se IncarcA cu
sulfate si pierde din a-
vutia sa in protoxid de
fer. De felul acesta se
gAsesc ma! multe iz Ore
al cäror captagiii con-
sistà in practicarea unel
galeril in marne, cäruia se menajazá un
rezervorig. De la acest rezervoriù plécA maI multe
www.dacoromanica.ro 6
 82

gauri de sondä orisontale earl resbat la conglomerate

prin cari apele vin de se scurg in rezervoriii, care
este inchis in definitiv cu un seragiü in zidarie cimen-
tatä. De la rezervoriü plóca apoi prin galerie tubul de
alimentare. Unele isvóre es in pruntisul gârlel unde
sub influenta materiilor organice, ail de efect a da
loc la hydrogen sulfuros.
Se produc dar ape alcalino-sulfuróse, pentru usul
balnear, exploatate prin puturl.
Primul tip de ape are gustul apel de Vichy.
Dupa terminarea visitef nóstre, am fost condusï cu
musica militarä la garb', la 1h d. a.

Kislovodsk.
Trenul se pune in miscare dupa o jumätate de ora,
in care timp musica militarä continua a intona mai multe
bucatt Urmam in sus valea larga Podkumok, i dupa
strabaterea ape Esentouki intram inteun teren deluros,
care färá transitiune trece intr'un peisagiti muntos cu
un caracter asiatic.
Capetele stratificatiunilor muntóse se arat in nisce
paret1 riposl, care in forma until zid intors, inchid orI-
ce comunicatiune mai departe.
Suntem la Kislovodsk, ora 2 1/2.
Mergem indatá la partea ripei unde afleuréza, nisce
gresiI friabile ale cretaceulul inferior, care din causa
micei lor consistente aü dat loc prin erosiune la acea
lärgire a väel in forma de caldare, in mijlocul cäreia
este ridicatä fântâna vestitel ape acidulate incarcata cu
acid carbonic numita Narzan, incongiurata de instala-
tiunile de cura.
Acéstä vale in forma de caldare este la Sud margi-
nita de catena Jurasicä Bermamut, care dominóza pana
paretele escarpat al cretaceula
Inclinatiunea acestor gresiT friabile este aprópe nein-
semnatä, abia de 500 catre Nord.
www.dacoromanica.ro
 83

La baza lor se gasesc bance calcare aprópe la cota

de emergenta a apel Narzan.
Urcam o rapa din care se profileza in forma de te-

ce

...-

ac,

rasä nisce gresil ro§ii culorate prin oxidul de fer, peste

call zac gresiï calcare §i gresib subtirl stratificate albicióse.
Päretii acestuT escarpament e plin de cavitätï.
Intreg acest sistem se atribue Neocomianuluï.
Ureand maT sus seria formatiunilor am dat de nisce
www.dacoromanica.ro
 84

gresiI verdi cu concretiuril calcare representând Goldul,

incoronate de calcarele marnóse ale cretaceulul seno-
nian cu concretiunI de silex.
* *

Dupa ce ne-am dat séma de seria depositelor ere-

tacice care constitue masivul délurilor de la Kislowodsk,
am apucat la nord pe o potecä practicata in planul väii
Olkowska, care ne a condus la o poiana disä : Poiana
linperiala. De aci am scoborit in patul apeI Olkowska
care debuséza la Kislovodsk, unde am dat maI intâiü
de un argil negru care acopere calcarul neocomian.
A cest calcar forrnézä mai sus patul de scurgere al
apel Olkowska, dimpreuna cu seria stratificatiunilor dejà
indicata ca constituind Neocomianul, dând loc la o serie
gradata de cascade.
Patul calcaros putin dolomitic este patruns de vine
quartóse si de cräpaturI exokinetice dirigiate NE.-----13° ;
de 6re-ce nu merg de cât la 6 m. adâncime si se perd.
Acest calcar conditionézä proprietatile eminente ale
vestitel ape gaz6se Narzan.
* *

Acest isvor celebru erá cunoscut ineä de la 1717, de

óre-ce este mentionat de Schober, medicul lul Petru Cel
Mare, intr'o dare de sémà a sa asupra apelor minerale
ale Caucazuldf. Narzan este o apa minerala fórte mult sa-
turatä de gaz acid carbonic.
In pahar limpede ca cristalul face spumä, este putin
acidulata i intépa la limba, insa de un gust f6rte agreabil.
Este intocmai ca apa de Bilin din vecinatatea CarlsbaduluI
insa mult mai gazósa.
Debitul eI este considerabil, de óre-ce se ridicä la
2.460.000 litrurI pe
Temperatura isvorulta Narzan, in anil din urma s'a
tinut cam la 12° C. Contine pe lângl putin carbonat de
fer care provine din emergenta isvoruluI prin gresiile fe-
ruginóse cretacice, putine pärtI solide, intre care prevalez
www.dacoromanica.ro
 85

clorurul de sodium, sulfatul de calce, bicarbonatul de

calce, de magneziü §i de soda. Ea datoresce importanta
sa terapeutica escesului de acid carbonic.
Face o irnpresiune ne§térsa cand o vede cine-va e§ind
clocotind in basinul ei exagonal, din hala de curd cu
colonade in peatra. Adesea se vede colóna de apà scd-
i,lênd in basin prin degajarea neuniformd a gazului do
acid carbonic, a,0 ca suprafata apel se acopera momen-
tan de spumd, §i indata dupa un mic repaus incepe a
colcliì cu putere.

('aptagu1 isvoralut
Consistenta apel Narzan a variat une-ori in extreme
limite din causa until captagiú nu tocmal bine executat,
pe când bâile erag date in antrepriza. Sunt 12 anI de
când statul exploatéza in regie bàile §i d'atuncI s'a adus
marl imbunatatiri in instalatiunile idrotecnice.
La 1894 s'a executat un nog captagig al isvorului
Narzan, procedându-se in modul urmätor : s'a inceput
maI intâig a se face un put de recunóscere de trei orl
mai mare de cat cel actual "Ana la roca vie calcara, de
uncle emergez isvórele pentru a vedea unde sunt era"-
paturele de emergentd, §i prin ele s'ag wc,lat tuburi
in fundul putului.
Pentru a ajunge la roca vie, s'a stradtut prin petri-
§ul aluvial 4 m, 20 §i s'a dat de argilul negru §i dupä ce
s'a straätut §i acesta sub o grosime de 2 m. 20 s'a
atacat putin calcarul pentru a a§ecp, zidirea pd'retilor
putulul. Imprejurul ziddrel s'a turnat beton.
Mai 'nainte captagiul era limitat la argila sistósä negra,
ast-fel cà prin pietri§ul aluvial se introducea apele de
infiltratiune ale suprafetel earl' alterag calitatea apei.
Din acéstd imprejurare s'a ocasionat §i erosiuni in
argil, earl' aü provocat därdmarea ziddriei putului.
Acéstd catastrofd a dat mult de lucru inginerilor idro-
logi ru§T. §i la numeróse polemici.
Noul captagig a avut a luptà in timpul executiunel
www.dacoromanica.ro
 86

cu inconvenientul degagiärel gazului acid carbonic in

mare cantitate din fundul putulut De acì si multe acci-
dente mortale printre lucrätori.
Dupa ideea idrologilor rusT, isvorul Narzan a trebuit
inainte vrerne sä emergeze mai inainte de locul ac-
tual, unde se glisesce un deposit inalt de travertin, pe
care este construit restaurantul din pare.
*
* *

Clädirile balneare in Kislowodsk sunt grandióse si

confortabile. Numer6sele vile cu douè etage aliniate pe

Fig. 8.

Captagiul isvorulif Narzau

a) Calcar
b) Argil negru
c) Aluviuni
d) Beton
e) Zicl6rie

strade si somptasele stabilimentele balneare te due

cu gandul in statiunile balneare de primul ordin din
Occidentul European.
www.dacoromanica.ro
 87

Dupä excursiunea nósträ geologica pe o cäldurä tro-

picalá, era, tocmaï momentul venit a luà câte o bae in
vestita apä Narzan.
Dupä baie si plimbare in hala de curä, in care se ingrA-
mädeä numerosi 4:5speti al bäilor din cauza ploil; erà iarási
bine venitá vestea cd luäm prânzul la marele restaurant
de pe cóstä, oferit de Ministeriul domeniilor, sub prese-
dinta Directoruldi ski general.
Un peal-1z imperial, in care am fost regalati cu un vin
neintrecut prin excelenta sa din viile Majestätii Sale Im-
päratul.
In timpul mesei a cäntat musica militará a cazacilor si
am asistat si la jocul national rus : cázácésca, jucatä admi-
rabil pe vine cu un pumnal in mâná.

Sclinta in balneologia rasa.

Cum am vOut din partea I a acestel scrieri, nu e-

xistä resursä a avutiel publice in Rusia, care sä nu fie
obiectul unei active solicitudini din partea guvernului.
Statiunile minerale ale Caucazulut vin sh ne dea o
now), dovadä.
Resbelul CrimeeT a fost desteptätorul in ton' activitatea
statului rus, a unei energil colosale in calea progresului.
Pang aci statiunile minerale ale Caucazulul, &ail lä-
sate pe mâineIe initiativei private, care aprópe nu flicuse
mai nimic pentru punerea lor pe un picior sistematic.
Imediat dupä resbel, s'a inteles cá pentru a ridicä
statiunile minerale ale CaucazuluT cu renumitele lor
isvóre, pe un picior de progres ca in Occiedentul Eu-
ropel, trebuia a da o basá sciintificä tuturor cestiunilor
aferente la balneologie.
In acest scop s'a constituit mai multe Directiuni
pentru lucrärile de intreprins, aferente la balneologie.
Pentru partea medicinalá a fost numit ca Director,
Doctoruf S. Smirnow, care a consacrat tótä viata sa
www.dacoromanica.ro
 88

exploratiuniT apelor minerale ale Caucazului, fondând

la Pjâtigorsk incä din 1863, Societatea Balneologicä.
Pentru partea idrotecnica' s'a chemat din Franta, re-
numitul Inginer idrolog Jules Francois, Inspector ge
neral al minelor, al cdrul nurne erà legat de captagiul
principalelor isvóre minerale ale FranteI.
* *

0 datiA cu venirea lui Francois in August 1873, la

Pjâtigorsk, s'a numit o comisiune din ingineri construe-
tori, geologi i idrologi, cari sá asiste pe Inginerul Fran-
cois in lucrilrile sale.
Acéstä comisiune s'a compus din: geologul Abich,
inspectorul constructiunilor Caucazulul Gersewanow,
chimistul Struve, inginerul de mine Koschkull i arhi-
tectuI Newinsky.
ApoI s'a ales cMci membril din Societatea Balneolo.
gica earl sA se ocupe cu cestiunile pur medicinale.
Acésta comisiune punêndu-se pe lucru a intocrnit
planurile instalatiunilor pentru duse, bal si piscine. Apol
s'a pus sá lumineze prin chutärI technice, cestiunea pusa"
de Abich, a schimbAril locuful de emergentà al isvo-
rului Narzan in timpul secolelor, a studiat i dat o des-
voltare mai mare proiectelor de captagiti Intocmite de
Francois, a lucrat apol o serie de memoril asupra im-
portanteI conserväriI pädurilor in raza isvórelor mine-
rale i asupra undf perimetru de protectiune al isvórelor
despro vecinAtati, earl* ail servit de basá la diverse
Ukaze.

Cestiunile de ordin sciintific, fost negligiate de

acéstil comisiune.
S'a inceput cu ridicarile topografice in statiunile bal-
neare, intocmindu-se chartI detaliate de nivelment, son-
dagii pentru a luminAregimul apelor minerale i captagil
bazate pe studil idrogeologice prin care s'a ajuns a se

www.dacoromanica.ro
 89

mad debitul izvórelor si a se descoperì i altele, ast-fel

cá an cu an statiunile balneare air inceput a fuel un
mare avint sub conducerea acestei comisiuni.
Prin urmare se póte spune ca cu numirea acestel
comisiuni a inceput o era de progres pentru statiunile
balneare ale CaucasuluT, când s'a incetat cu empirismul
s'a pus lucrArile pe o bazä sciintifica.
Studiile geologice, a fost baza tuturor lucrärilor idro-
tecnice, carI urmat d'atund in Caucas.
Studiile luI Abich intreprinse inca de la 1853 si
acelea ale inginerilor Koscbkul si Bayern la 1870 ati
lost de un pretios ajutor. Numai putin merit o men-
tiune onorabilä lucrarile idro-geo-chimice ale luI Bis-
chof si Struve.
* e,

Acéstä comisiune In timpul lucrärilor, nu s'a märginit

la cunoscintele c5pMate mai 'nainte pentru a se dirigia
in studii ; ea a fäcut iñainte de inceperea captagielor
sistematice i in timpul executiunil lor, apel la mai multi
specialisti rusi i streini in idrologia minerala, cari aù
dat la lumina pretióse studii carI ati fost utilisate in
idrotecnica balnearä.
Vom mentiona studiile lui C. Lange, Bermamyt,
Tchernavsky, Haas, Prendel, Leon Dru, Mouchketoff,
Schmidt, Mellen
Ast-fel s'a putut lumina cestiunea urmätóre : cum se
intâmplä ea intr'o stramta zoná, emergez impreunä izvóre
calde i reef, cum si izvóre carm desi ati aceeasf termalitate,
difer in privinta constitutiunel lor, cum si de ce altele
sub un grad diferit de terrnalitate, ai aceesI constitu-
tiune himica ?
Luminarea acestei cestiuni a fost d'o mare insem-
natate, cáci ea a indicat curn trebue a se procede in
lucrárile idrotecnice ale captagelor pentru a nu altera
calitatea izveyrelor si a obtine apa tipica urmaritä.
Acel ingineri idrotecnici earl aú sciut sä execute lu-
crärile de captagiù in conexiune cu studiul geneseI a-
www.dacoromanica.ro
 90

pelor, sunt inginerii de mine : Nézlobinsky, Konchine,

Woïslaw, Rougnéwitch etc.
In acelas timp nouï analise chimice s'ati intreprins de
chimistil : Zinine, Borodine, Mendélelew, Trapp, Stak-
mann, Zalesky.
Un laborator chimic s'a infiintat la Pjätigorsk, sub
directiunea acelel comisiuni pentru analisa periodica a
apelor minerale, care este inzestrat cu aparatele cele
mal moderne.
S'a mai infiintat aci un Muzeti geologic cu colectiunea
apelor Caucasului i analiselor lor, cum si cu numeróse
esantilórie de roce capätate prin lucrarï.
Societatea balneologica de la Pyatigorsk fondatä de
dr. S. Smirnov, a adus si ea un mare concurs progre-
sului balneoterapiel in Caucas.
Studiile intreprinse de membril acestel societati
publicate in Analele el, formez un material pretios
pentru cestiunile aferente la balneologie.
La inceput Societatea s'a fondat in 1873 cu 17
membril, iar acum sunt peste 200 earl se intrec in
emulatiune.
* *
Personalul medical al bailor nu e ales ca la noT din
cine scie ce mediocritate protegiatä, ci se trimite in
timpul sesiunil bailor cel mai renumiti protesori de
call se ocup aci in special cu cautärile
Universitäti,
sciintifice fundamentale ale etectelor sanitare ale apelor.
Experientele lor anuale sunt date publicitatii in bu-
letinele medicale.
Medicii cel mal tineri earl aü ajuns a aveä o prac-
tica maI indelungata in balneoterapie, sunt trimii pe
fie-care an cu o subventiune a statulu1 pentru a urmari
in strainatate progresele balneologieT.
Pacientil la bäl pe langa ea ati garantia d'a fi ingrijitl
de eminenti media, dara li s'a mai dat si alta.
S'a organisat in bal consultatiuni medicale fäcute in
corpore de eminentii profesori ai Universitätilor, cari

www.dacoromanica.ro
 91

se tin la anumite iIe i ore, la earl' pacientul póte

recurge la nevoe.
Pe lângä societatea balneologicä localà a Caucazu-
lui, balneoterapia rusä, maI gäsesce un sprijin in so-
cietatea de protectiune a sänätä4i1 publice care are o
sectiune balneologicä la St. Petersburg si sub-sectiunT
in diversele orase i statiunl balneare ale RusieI.
Afarä. de acésta pentru a contribui i mai bine la
progresele balneologiei ruse s'a inflintat pe lânga lini-
versitätile de medicinä ; cursurl speciale, predate cu mult
talent de specialist"' ca Soutschivsky, Bogoslowsky,
Popow, Storojew, Sigrist, Dubelir etc.
Am schitat acì calea urmatä de guvernul rus, se-
condat de órneniI sei de sciintä pentru a ridica in-
stalatiunile balneare ruse la gradul de progres ce '1
reclama minunata calitate terapeuticA a izvórelor sale
minerale.
Sä vedem acum cum s'a urmat la noT.

Starea balneologieT române

Aruncând acum din Caucasul RusieT in CarpatiI Ro-

mâniel, o vedere retrospectivä asupra moduluT d'a procede
in balneologia nósträ, cOnstatäm cà noI ne afläm in
starea in care erà Rusia acum o jumätate de secol,
inainte d'a infiinth comisiunea ei specialä.
Negresit ca in tóte actele Ministeriulul nostru al Do-
menielor, reclama n'a lipsit pentru a acoperi o incurie
culpabilá fata de pacientI i o ignorantä crasä in ale
idrotecniceI balneare.
Mare le nostru orn de stat, Ion Brätianu, in timpul
lungului seti Minister, s'a gändit a nu lAsh, in päräsire
marea cestiune a ridicAriI statiunilor nóstre balneare.
Sacrificif considerabile s'aü Mcut de stat sub dinsul i dupl
cäderea sa, pentru a pune statiunile nóstre balneare, pe un
picior sistematic dupa exemplul altor state.
Albul in capestere cu care ne-am ales, este ridicarea

www.dacoromanica.ro
 92

cator-va oteluri pe la statiunile balneare, elädiri de bäl

aranjiári de mici parcuri imprejurul lor.
* *

Ca idrotecnicA, tot ce póte fi mat' degradator i mai ru-

sinätor. Procedarea urmatä a fost acésta :
0 datii, cu infiintarea Ministeriulul Domenielor s'a alipit
la acest minister si un serviciü dis al apelor minerale 0 al
stqiunilorbalneare, läsat de capul lui färä cornisie directivii
ca in Rusia, cum de alt-tel sunt tóteserviciile Ministerulul
Domenielor
In capul acestui servical, s'a pus un inginer de pocluri
sosele care se da ca special in idraulicä. Inteo Ord ca a
nóstrd unde tot omul cu carte este a tóte sciutor, idrau-
licul s'a erigiat i in idrolog.
Ca mai bunä garantie a lucrarilor idrotecnice ce tre-
buià a intreprinde, s'a chemat inspectorul general de mine
din Franta Bochet care fäcuse captagele de la Aix-Les-
Bains, si care a fost insärcinat cu clirectiunea superióra a
lucrarilor iîntocmireaproectebor ce urmail a fi executate
de serviciul nostru al apelor minerale.
D. Bochet n'a avut norocul a glisì in Romania ca
Francois in Rusia, studiI idrogeologice asupra apelor nós-
tre minerale, niel acela d'a fi ajutat de órneni speciali cari
sä fi dat probä de cunosciMe serióse in a§et, delicate
lucrari.
Idraulicul de la Ministerul Lucrarilor Publice, de-
venit idrolog la Ministerul Domenielor, i chemat a'l se-
cona nu se intelegea niel cat negru sub unghie in
materie.
Personalul inferior ce se recrutase nu-1 putea da ase-
menea niel un ajutor, find tot atat de putin initiat in
cestiuni de idrogeologie ca si seful serviciului.
Vr'un geolog in stare d'a descurcà problemele de
idrogeologie ce se presintaü in fata proectelor de cap-
tagiù, n'a fost chemat de Minister pentru a intreprinde
un studiü fundamental. De altà parte nici o organisare
n'a fost in minister care sä, lumineze pe Ministru asupra
www.dacoromanica.ro
 03

studiilor sciintifice ce trebuiatl sa serve de basa unor

asemenea lucrarI idro-technice.
* *
S'ati inceput dar lucrarile de captagiù ea acum o ju-
matate de secol in Rusia i acum un secol in Europa
occidentalä.
S'a fa:cut un sondagiù saü un put inteo statiune Bal-
neará acolo unde isvorà apa mineralä, i unde ea venià
de jos in sus si s'a facut o galerie acolo, unde venia
din paretI.
Resuitatul unor asemenea lucrari färä rost sciintific
era, de asteptat ; a fost compromiterea pretióselor nóstre
resurse sanitare.
La Govora, renumita prin eficacitatea isvórelor sale
cloro-sodice-iodurate, captagele prin sondagiù intreprinse
fará o basa sciiriificii, aü alterat calitatea apelor, aU
slabit isvórele primitive si le a slabit .debitul inteatat, cä
pentru a satisface cererile se amestee cu ape dui&
Reclamatiunile publiculul sunt inabusite pe tot anul
cu comunicate Ministeriale prin care se apara ignomi-
niile comise.
La Calimanescl s'a practicat o galerie prM ajutorul
careia in loe d'a märì debitul puterniculuI isvor sulfuros
care face& inca de rnult renurnele acestor bäl, l'a facut
sä piara complect, r6maind haile alimentate cu un isvor
slab sulfuros, din care causa sunt si parasite. Hotelul
de ad adäpostesce numal pe pacientiI ce fac us de apa
Caciulata.
La BivolarI, vestitul isvor termal sulfuros care a
alimentat i bäb romane, a perit prin captagiile intre-
prinse.
La Cäciulata apa Oltulul ori de cate-ori vine mare,
41 face incursiunile sale in isvorul alcalin.
La Lacul-Sarat, nomolul vestit prin proprietatile bal-
neo-terapeutice, amenintat d'a peri, nicl pana astadI
n'a fost obiectul unor studiI serióse idrologice pentru
aflit conditiunile geo-fisico-chimice ale formárel sale.
* *

www.dacoromanica.ro
 94

In tóte statiunile nóstre balneare nu existä pang astäçll

un plan topografic de nivelment care in ori-ce lucrare
modernä idrotecnicA trebue sä serve de basä studiilor.
Modul conditionärit geo-techtonice ale apelor nóstre mi-
nerale si al regimulul scurgeret lor subterane este cu
totul ignorat, si nu e nimenl in stare in personalul nostru
technic-balnear a intelege i interpretà datele unor son-
dagit intreprinse in hasard.
In sondagiti nu se sesizezá fenomenele, niel nu se
scie a le sesiza si a trage invätäminte dinteinsele pentru
conducerea captagielor.
Analise chimice periodice pentru a vedeä variatiunile
ce sufer apele in constitutiunea lor nu se fac, nict de-
bit ele nu se mäsórä.
Ast-f el cä pe cand in Rusia, Balneologia tratézä apele
minerale ca un fenomen de luminat prin studit i lu-
crärl rationale, ca un product al unor anume conditiuni
naturale date, ale cgror legt urinézá a fi cunoscute, îna-
inte d'a incepe ort-ce lucrare idrotecnicä, la not nu se
pricepe de nimenl asa ceva i ast-fel am ajuns la corn-
promiterea acestor importante resurse mineral() ale t`érit
pentru higiena
Pe când in Rusia bibliografia idrologicA a apelor mi-
nerale formézä, sute de volume, la not gratie cunoscin-
telor d-lui Bochet in idrotectonica regiunilor nóstre bal-
neare, trebue sä ne multumim cu cele câte-va pagine
ale sale dintr'o brosurä publicatä dupä terminarea isprá-
vilor sale tecnice, cu care a bine-voit a ne häräzi si a
cärel valóre sciinitficä am avut ocasiunea a o face cu-
noscut Societätit Geografice Române in sedinta de la 4
Martie 1889, sub presidentia Majestätil Sale Regelul.
Acéstä brosurä este cea mat strälucitä, probä a necu-
noscinti absolute in care s'a aflat D. Bochet, asupra mo-
dulul de conditionare al apelor nóstre minerale.
Trajeul la Wladicawkaz.
La 9 V, séra päräsim Kislovodsk, iluminat in onórea
membrilor congresuldf, i odatä suiti in tren, tot ce a-
www.dacoromanica.ro
 95

yearn mat' bine de fäcut, era neapärat sä ne arangiärn

paturile de dormit in cupeurile respective ale trenulul
nostru. Erà cea din urmä nópte ce mal trebuià a pe-

Fig. 9
Avar din Sudul Caucazuld (dupä Erckert).

trece In tren de la Moscova dupä opt oile de voiagia,

&Ad a doua 4i de diminétä trebuià sä. ajungem la Wla-
dicavvkaz, capkul liniel ferate a CaucazuluT, de uncle

www.dacoromanica.ro
aveam sá strabatern Caucazul la Tiflis pe soséua mili-
tub*. Georgiana.
Desteptandu-m'é in çlorl de diul, privirea mi se perde
inteo intinsa campie fructiferd, acoperitä cu culturi de
porumb, marginita in departare spre nord de un lant
deluros putin inalt i frumos inverclit, iar spre sud mai in
apropiere, d'un masiv muntos tare impadurit ; eram in
frumósa vale a Terekultri, care desparte contrafortul
muntos al Caucazului de pólele sale deluróse perçlân-
du-se spre nord in imensitatea stepelor.
latä ea' apropiem gara Elchot, in marele linut al Os-
setilor, i d'a lungul liniel ferate defiléza inaintea o-
chilor, o serie de tipuri cu un port de vesminte variate.
Unii in costumul caucazian cu o haina lunga incretita
culóre négra, Ill forma unui halat, butonata la mij-
locul pieptulul, i av6nd pe piept la drépta si la stanga
patrontase formate din stofa, pline de cartuse. Peste mij-
lot; incinsT cu o curea purtand incrustatiuni metalice, de
care at:6.mA iatagane. Pantalonil cat tree de hainä in
jos sunt bagati in nisce mesi de piele, earl' intru in
nisce pantoti turcesci, legati cu curele pe sub picióre.
Altil aveati pólele vesmintelor bagate in pantaloni iar
peste mijloc erati încini cu un brâù'. armat. La cap a-
coperiti cu o bazrrià colorata.
Am mai ve'dut i altii cari purtail in spinare o sareca
négra de land latása ce le cadea pâna in picióre si le
da forma unor piramide, al carui yid formând capul,
era, acoperit cu o caciulä lätosa in forma de gugiuman.
In loc de caciula, unii dintre el purtati o palarie de
pàslà alba cu marginele largi resfrinte fantastic.
La privirea acestor demne de interes Iiinte omenesci,
aveam sentimentul cà am intrat dejà in regiunile acelor
munti unde traiati alta data aprópe o suta de popóre, vor-
bind fie-care limba sa, avênd fie-care portul i moravurile
sale si din care astadl n'a ramas de cat nisce slabe remä-
site, caci mersul timpurilor a adus fuziunea aprópe corn-
plecta a raselor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
GIIRIAN DIN VESTIIL CAUCA ZIILUI
 97

0 privire istorica.

Privind pe acestl reprezentantl al vechilor timpuri,

gândul mi s'a dus fara voe, la acele neterminabile
lupte ce aú avut loc in acéstä regiune intre Romani, Greci
§i PersT, in care Caucazienil pusl intre ciocan i nicovala,
intoemai ca noi Romani! intre Tura, Nemti i Rusl, pla-
teaü cu pielea lor izbângile când ale unora, când ale altora.
'MI adusel aminte de luptele religiose duse de sec-
taril pàgâni, propagator! aï cultului focului, contra celor
Romani earl propevüduiail cristianismul, lupte earl in
urma succeselor lui Heraclius aù ajuns sa extirpeze din
Caucas cultul lui Zarastra.
Dar nu e istorie mai tristä. pentru acest popor de
eat cele patru secole earl' s'aü urmat, in carl incepurä
pe lânga resbelele streine i ororile resbelelor eivile,
provocate de feodalitatea georgiana.
Georgia astfel decOuta, avù pe Maria Sa Tereza,
in regina Tamara, la 1180, care puse capät resbelelor
inaugura o epoca de prosperitate. Sub dênsa Georvia
incepù a cultiva literatura i artele, apucând cu sigu-
ranta calea progresului.
Dar acésta virstä de aur nu dull' mult : nobletea
georgiana incepu iar desmembrarea regatului, se urma
invaziunea lui Timor-Lenk, apoi expeditiunile Turcilor
in al XV secol, i catre inceputul secoluldi al XVI
Georgia *Hi pentru a nu se maI ridich. Veni apoi
resbelele i izbânqile Rusilor sub Petru cel Mare, care
prin izbânda sa asupra BakuluI i terenurilor sale pe-
trolifere, arata Rusilor drumul Transcaucasia
Caterina II, adevërata executätóre a marilor sale pro-
iecte, pe ear! el n'a avut çiile a le aduce la indeplinire,
invadä Caucasul, a carui invingere a fost terminata in
1775. Eroismul ómenilor din crescetul muntilor opri
cât-va inaintarea armatelor ruse, dar sleitl prin resbele
civile, nu mal putura opune o resistenta seriósä.
Expeditiunea barbara a Persanilor sub Mahomed
www.dacoromanica.ro
 98

Khan, favoriza i maI mult izbanda rusa care deveni

definitiva.
De la revolutiunile lul Khazi-Mula i Schamil la 1841
reaiunea a perdut ori-ce speranta de emancipare poli-
tica. Civilizatiunea slavonä a urmat izbandel, moravurile
locale dispar, traditiunile se sterg si se uit, ortodoxia se
propaga in detrimentul credintelor disidente, drumurile
de fer earl taie Caucasul in lung atat la nord cat si la
Sud: WladicawkazPetrovsk la Caspica i Bacu-Batum
intro Caspica i Marea Negra i cele ce Il vor mal tãià
in curand d'a curmezisul pe la capat despre Caspica,
Petrovsk-Bacu, i pe la mijloc intre Wladikawkaz-Tiflis,
vor ispravi a distruge póte inainte de un secol, mo
ravuri de treI (led de orl seculare.

Peisagiul la Wladieawkaz.

Dar cu aceste gândurf in trecutul, presentul i vii-

torul Caucasulul, apropiind Wladicawkas, vOd cá solul
câmpiel Incepe sa fie presarat de roce eratice, de forma
celor ce am v&lut in apropiere de Petersburg, dar de
natura diferita (1) ; urme ale vechilor ghetarI, de asta-
datá nu de la poll, ci din Caucas ; care in mersul
topirea lor spre Nord aü lasat asemenea deposite in
intréga lunca a Tereculul, care mult maI inainte fusese
plina de imense lacurI.
Dar iata ca \red detasându-se la drépta in sceneriile
masivulul muntos, un relief inalt albicios cu patru vîr-
furl acoperite de zapada, este vestitul Kasbek 4.678 m.
care si ast41I este acoperit de ghetari; urme remase
ale vechilor ghetarI, earl alla data acoperiaü Caucazul
pana dincolo de linia feratä ce parcurarn.
Se anunta Wladicawkaz, 71 1/2, totl ne grabim a ne
ingriji de bagaje, pentru a fi descinse din trenul ce ne

(1) Cele de la Petersburg sunt granitice pe când cele de pe

Terek consist in bolovani de gresil, calcare i trahite.
www.dacoromanica.ro
 99

servise opt cjile drcpt casä mobilä, cu un confort ce n'a

lasat nimic de dorit; de aceea si despartirea era, legata
d'un sentiment de regret.
Ne transportäm la Hotel de France, unde aveam
asteptäm cele 12 diligente cu care trebuià sä parcuram
soséua militara' Georgiana pawl la Tiflis, distanta de
peste 200 kilometri.
Panä sà vinä diligentele postale, sä aruncarn o ochire
asupra Wladicawkazului. Wladicawkaz va sä ()jai Via-
diet' al Caucazulia; el este cheia Cauca zulul, chef zace
direct la pólele sale, intocmai cum prin analogie oro-
grafica, zace Brasovul la peilele Carpatilor.
Este orasul dincóce de Caucaz, cel mai noù, situat
la 715 m. altitudine, cu vre-o 25.000 locuitorl.
Prin strada sa larga, sub forma' de Bulevard pe care
se aliniaza nu putine case in stil European, cu un aleiü
pentru pietonl umbrit de arbori de tel i salcami, face
impresiunea unui oras occidental.
Pentru a intelege mal bine ce vom aveà a expune
asupra trajeului de la ladicawkaz la Tiflis, e nevoe
sa aruncärn o privire generala asupra orografiei Cauca-
zului si distributiunii populatiunil sale, etnografiei
arheologiei sale, cum i asupra explorarilor ce ail fost
intreprinse dupil timpuri, pentru a'l face cat de bine
cunoscut.

www.dacoromanica.ro
 VII.

CAUCASUL
Orografic.

Caucasul formézä marele masiv muntos, care desparte

Europa de Asia, si care se intinde de la térmurile de
Est ale Märei-Negre, 'Ana cAtre jumatatea tärmurilor
de Vest ale Märei Caspice.
AcestuI masiv muntos '1 corespunde mal la Sud in
Armenia, un al douilea masiv paralel, care se numesce
Micul Caucas sag Anticaucas.
AmAndou6 aceste masivur1 muntóse sunt separate
prin Valle a doug riurI unul numit Rion care se varsä
in Marea Negra si altuf Kura care se varsä in Marea
Caspicä.
Am'êndouë *41 ad isvórele intr'o limbä muntósä prin
care se MO Mare le Caucas cu Micul Caucas, si care
constitue munteii Imeretie.
In depresiunea formatä de cele doug masivuri muntóse,
zace calea feratä care MO porturile Mare): Negre de la
Batum si Poti cu portul Caspicel la Bacu.
Mamie Caucas vine de-s1 pierde cele din urmä on-
dulaiunI ale sale deluróse despre Nord in stepele Ru-
siel, iar Micul Caucas se alipesce Care Sud la platourile
Armeniel.
In totalitatea sa lantul muntos al CaucasuluI, este
dirigiat de la Vest-nord-vest catre Est sud-Est.
Cea-ce este caracteristic pentru orografia Caucasuluï,
www.dacoromanica.ro
 101

este faptul ca. virfurile cele mai inalte muntóse cari intrec
5000 m. nu se gäsesc in axul muntos, ci in versantul
de nord, nu departe de Ormul muntos, si cea mai inalta
creastä muntósä, nu forrnózá basinul idrografic prin-
cipal al riurilor. Acestea izvoräse mult mai departe la
Sufi dintr'un lant muntos mai putin inalt, din care es
sapte vai transversale dirigiate spre Nord earl pätrund
inalta créstä muntósa.
La nordul si la Sudul crestetulul muntos principal,
exist mat multe córne muntóse cu o constitutiune geo-
logica deosebitä, care las intre dinsele basinurI de ali--
mentare pentru adincile difileuri earl le strebat de la
Sud la Nord, in fundul carora curg tributarii Terekului.
Orografia versantului meridional in unele parti ale
Caucasului nu este asa de simplä ; intervenind o mare
cotnplicatiune in structura geologicä.
Aicea n'avem nisce Ian-tug paralele muntóse, ci o
impletitura de crâmpee de mici lanturlde muntl cari se
deosibesc fie prin structura lor geologicä, fie prin täe-
turile variate datorite eroziunel. Cu tóte acestea este
posibil a recunósce geologicesce inteinsele, o structura
generalä paralela axuluI muntos.
Mai multe sale de mun0 saù paswi inalte fac sä co-
munice intre dinsele väile versantului Nord cu acelea
ale versantuluf Sud.
Masi vul muntos al Caucasului se MO.' la Est cu ter-
murile Caspice printr'un ses intins i ingust, care a
servit ca pórtá pentru invaziunile popórelor asiatice in
Europa, de óre-ce masivul muntos i ripos al Cauca-
sulul le opuneâ o barierä.
Astä-di comunicatiunea intre Europa si Asia Occi-
dentalä se face pe termurile Caspice prin cale feratä
prin mijlocul Caucasului prin soseaua militará Geor-
giana, care duce prin pasul Crucel de la Vladikawkaz la
Tiflis. Mai este o sosea in Osetia, care duce la Kutais
pnn Mamison. Cele-lalte pasurl nu pot fi trecute de
cât calare saü cu piciorul, de exemplu cum este: Pasul
Roki intre Lialchva si Ardon §i cel ois Arkholis intro
Assa si Aragva, pe uncle este proectatä o linie ferata.
www.dacoromanica.ro
 102

Etnografie i archeologie.

Caucasul a fost dar in vremurile vechl ca o barieril

ridicatà intre popórele din Orient si Occident, care a
despârtit Asia de Europa nu numaï geografic dar
cultural.

Fig. 10.
Tiniltor Osset.

La acéstA barieril s'a indesat diverse pop:ire venite

despre Sud sail Nord, impräsciindu-se in tóte sensurile
dup. tirnpurï, ale caror r`érnAs4e le gäsim i astärili la
Caucas.

www.dacoromanica.ro
KAZICIIMICY SAO" LACY DIN DAGHESTAN

www.dacoromanica.ro
 103

Prin structura geologicii i topografica a muntilor si

prin caracterul peisagiului muntos ; cele doue versanturl
ale Caucasului despre Nord si Sud se impart in Est si
Vest, si in mod general aceste patru parti corespund
tie-care celor patru marl riurT ale CaucasuluT, i sunt
locuite de popóre fórte deosebite.
Ast-fel se aflä o zoná pädurósä despre Nord-Vest,
care formézä regiunea Kubanä, locuitá maT mult de
Cerkezi.
O zonä la Nord-Est, muntósä i rocósá, mat' mult
pädurósä, presintá talusurf glaciale, earl corespund re-
giunel Terekului, locuitä de OsseM Avari, Lad, Ceeenzi.
O zona Sud-Vest muntósä, aprópe subtropicd, cu ve-
getatiune luxuriósä, care corespunde in mare parte ba-
sinulul riuluT Rion, este locuitá mal tótä de Georgiani
(Gurian1, Chevsurl, Mingrell).
O zonä Sud-Est de stepe, lipsitä de apá, care cores-
punde basinuluT Kure, e locuitä aprópe numai de Tatari
i PersanL
Daca la aceste grupe principale de popóre, vom a-
däoga. pe Lesghinii din Daghestan locuind despre Caspica
pe Arnienil din versanturile Miculul Caucas, avem prin-
cipalele grupärt de vite ale terenuluT Caucasian.
La nordul masivuluT muntos al Caucasului, locuesc
in mase compacte Cazacil cari mult mai la Nord in stepe
se invecimse cu rase tatare i mongole (Kalmuct Tur-
cornant Nogai).
Caucasul a servit ca km de refugiii culture asiatice,
care a pätruns in infundäturile muntilor si a läsat aci
remäsite precióse.
Ceea-ce este interesant in Caucas, este faptul ca gá-
sim ad o culturä localä, care are probabil o sorginte
asirianá si a castigat o mare importantä, care n'o gäsim
de cat in putine regiuni pentru acéstä depärtatä epocä.
Vârsta ei póte sä fie tot atat de veche, ca si viirsta
de bronz in vestul Europe, cu tóte cä se vede cá are cu-
noscintti si eu intrebuintarea ferului.

www.dacoromanica.ro
 104

Structura geologicg.
Axul geologic al catenel Caucasulul, care corespunde
virfurilor principale, este ocupat In partea jumatAtel
sale de Vest, de :o banda larga de gneis, granite si
roce cristaline, taiata dej defileurq adancl ca acela al
DarieluluI prin care vom avea a trece.
Este regiunea stâncilor ripóse in saget1 ascutite, atin-
end peste 5000 m. inältime, acoperita in mare parte cu
ghetarI i zgpedl eterne.
Mai la vale spre Nord, se intinde o zonä maI putin
selbatecà ocupatá de sisturile liassice necrre, acoperita
cu pädurt i poene inverdite, cad mZdeparte vine
de se invelesce de un masif stâncos, in forma unul zid
constituit din calcare Jurasice si Cretacice.
Acest masiv stâncos, este acoperit la rindul s'e'd, de
depositele deluróse tertiare cart se perd in stepele Vla-
dicawkasula
Vedem dar repetándu-se aci, constitutiunea geologieá
a versantulul de Sud al Carpatilor nostri, ceea-ce este
si de asteptat, de óre-ce Caucasul ne find de cât pre-
lungirea Carpatilor prin intorsätura crâmpeiulul Balcanic,
peste vechiul teren de uscat al MäreI Negre, trebue sá
infátiseze generalmente, in versantul sat de Nord, con-
stitutiunea geologiea pe care Carpatil Transivano-Ro-
mâni o presint in versantul de Sud.
La Sud de zona cristalina in pólelele asiatice, se in-
tinde o fasie larga de sisturI paleozoice sträpunse icI §i
colo de roce eruptive, in mare parte andesitice acoperind
constituind chiar masivue intregl muntóse.
Un fenomen identic si tot cu aceiasI energie si des-
voltare '1 observam in aceleasI formatiunf, in versantul
de Nord al Carpatilor Transilvano-Români, in muntil
HargiteI §i Hategulul, corespunpnd prin intorsätura bal-
canica, versantulul de Sud Caucasian.
In pArtile stincóSe ale rocelor eruptive si ale calca-
relor jurasice, cart se inalt peste sisturile paleosoice si
jurasice, cresce ca si in rnuntil nostri, târâtorul Rho
dodendron.
www.dacoromanica.ro
 105

Apol mai la Sud i in special Care Sud-Vest intoc-

mal ca in inaltele platouri Transilvane, se alipesce o serie
de domuri, sag klipe jurasice i cretacice, ale cäror ma-
sivurl coprind in cutele structurei lor turmentatä prin
accidente tectonice : deposite tertiare eocene i miocene.
Aceste deposite in basinul Kurel, forméza masivul
calcaro-greso.argilos, care constitue pólele sudice ale
Caucazului.
Un fenomen geologic demn de observat in aceste
deposite este cá ambele cdpätâe ale Caucazului atât
despre Caspica cat i despreMarea Negra ; Peninsula Ap-
scheron si peninsula Tarnan sunt teatrul unei activitäti
vulcanice de un alt ordin de cât cel eruptiv ; avênd
sediul s'ég in vestitele zacaminte de pAcurà artesiane
de la Bacu, i in partea opusa in numerosi vulcani de
norol. Fenomene analoge intâlnim in Carpatii notri in
aceleasi deposite tertiare, Iii versantul de Sud, iar in
Carpatii Galitiani in arnêndouë versanturile.
Chiar in Caucaz manifestatiunea eruptivä a petrolulul
nu se märginesce numai in versantul de Sud; ea a-
tinge si versantul de Nord de ex. la Grozni.
Gratie accidentelor tectonice i isbucniril rocelor tra-
hake i andesitice la o epoca recenta, atât in Caucaz cat
si in catena Cirpato-BalcanicA ; avem fenomenul analog
al manifestarii apelor minerale termale in intreg acest
sistem muntos.
In fine avem fenomenele de erosiune datorite glue-
tarilor, i earl se traduc prin acele considerabile morene
ce zac in talvegurile väilor nordice, care in Carpatil
nostri nu s'ail putut tocmal desvoltà fiind lipsiti de Ole-
sari. importanti.
Ore-care urme de existenta lor, am ar6tat inteun ca-
pitol special; gäsim numaT in muntii Fagärasului i Bu-
zéuluT, datorite micilor ghetari ce ag existat in epoca

Explorgrile Cancasahit
Inainte de Gmelin i Guldenstaedt, insärcinati In mod
oficial de Caterina II a explorà Caucazul la 1768, a
www.dacoromanica.ro
 106

mai fost Tavernier, Chardin i Tournefort, cart aü Mcut

óre-carT descrieri instructive asupra Caucazulut
Care inceputul secolulul nostru, voiajele se multi-
plic si se succed repede : Pallas, Francisc Wilford, Ión
Potocki, maresalul Bilberstein, cu incepere de Ia 1793
aù visitat noile te'rl castigate de Tar, si mat' in urmä
Klaproth a fäcut cea mai interesanta descriere ethno-
grail* istorica i geografica (1). Tot pe acel timp Mo-
ritz de Engelhardt si parrot descriaü calätoria lor in
Caucaz.
La 1825, Academia de sciinte insarcinä doui din
membrii séi: Mayer si Ménétrier, d'a explorà Caucazul,
call aü publicat studii nu tocmaT de mare interes.
Dupa 1834 s'a urmat explorarile WI Karl de Eich-
waldt, Brant, de Nordmann, de Baer si de Kolenati,
earl cuprind studil imbratisand fauna, flora si geologia
caucazianä.
La 1839 a inceput explorärile lui Fr. Dubois de Mont-
péreux, care ail fost urmate de o magistrala opera in 6
volume, coprin4nd intréga enciclopeclie a Caucazulul
geografick istorica, artistica i geologica.
Apol mai tarebü aparura intre 1840-1850, operele
a mal multor exploratorI: Bell, de Longwortb, Hom-
maire de Hell, Danilevski, Moritz Wagner, Koch si
Hohenacker.
In 1859, a publicat i Alexandru Dumas faimosul sal
voiaj in Caucaz, plin de legendele regiunei.
In anii din urn* asupra ethnografiel, flóreI i fauneT
Caucasiane D. Gustav Raddc, directorul muzeului din
Tiflis, pe care am avut onóre a '1 cumisce la Tiflis, a
publicat cele ma! interesante studiT i pe cari le con-
tinua si astkP, dupa cum se vede din desele sale pu-
blicatiuni in Petermann's Illitheilungen.
StudiI ethnografice aü maT lost intreprinse de : Bryce,
I3eurnonville, Vivien de St. Martin. Erckart, Zacarelli,

(1) Voyage au mont Caucase, Paris 1823.

www.dacoromanica.ro
 107

Kovalevski i Siedlitz care a dat i o admirabila charta

ethnografica.
In archeologia Caucasulta exist asemenea lucrarl im-
portante, datorite d-lor Brosset, Radde, Telfer, Koban,
Vircow, Bayern, Chantre, Mourier si Morgan, in urma
sapaturilor intreprinse.
* *

Asupra geologiel CaucasuluI cele maI impartante studli

-s'aü inceput de Abich i s'ati publicat in memoriile Aca-
clemiel din Petersburg la 1858. Mal tArditi care 1875 a
publicat E. Favre o descriptiune geologic& a Caucasulai
.central.
La 1887 geologul rus Simonovicl a publicat impor-
tantele sale studiI asupra Caucasului de Sud-Vest, intoc-
mind si o charta geologica.
Apol geologil rusl, A Inostrauzeff, N. Karakassch,
F. Leowinson-Lessing si S. Strechovsky ati dat la lu-
mina acum douI ani, un voluminos studiti asupra tra-
jeulul caeI ferate proectata, intre Wladicawkaz
despre care am vorbit dejà in primul volum.
Ghetaril Caucasulul aü fost asemenea obiectul celor
mai asidue exploratiunl.
Cea d'intaiù expeditiune a fost acea de la 1817 in
muntele Elbruz care a disparut sub o avalansa de
.ghetari.
Cea ascensiune care a reusit a fost acea a
lui Freschfield, Moore si Tucker, la 1868. ApoI s'a
urmat ascensiunile ILA Gardiner, Grove, Moore si Walker
la 1875, earl ag atins virful inghetat la inaltimea de 5646 m.
In 1888 alte ascensiunI s'aü intreprins de M. Maurice
de Déchy si de baronul Ungern de Sternberg.
In 1888 D. Mummery s'a urcat pe virful Inghetat
rapos dis Kochtan-Taou` (5198 m.).
Un alt via Dyk-Tau (5144 m.) din crésta inghetatä
a Caucasului a fost urcat la 1887 de Wolley, Fox si
Donkin, dar in 1888 Incercând din noil ascensiunea
perit sub o avalansa a ghetarilor.
www.dacoromanica.ro
 108

Un an maï tárditi, Freschfield a reusit a urca acest

virt, urmând pe urma predecesorilor sa
Kasbek, a fost urcat de Freschfield pentru intâia órä.
in 1868, de Sella in 1887 si de topograful rus Pas.-
tukhoff in 1889.
Alp ghetar1 aci citap, aii fost urcap dupa cum urrnéz5, :
(5193 m.) Chkhara de Cochins la 1888,
(5029 m.) Tetnuld de Freschfield la 1887
(5088 m.) Djauga de Cochins la 1888
(4860 m.) Gostofa de Deut 5i Donkins 1886,
(4527 m.) Koruldasch de Freschfield 1889
(5078 m.) Kartan-Tau de Cockins, Holder 1888,
4447 m.) Dongous-Orun de Dunkin si Fox 1887
(4679 rn.)Ma lla Tau de Sella 1889
(4646 m.) Adaï-Khoch de Dechy 1884
(4698 m.) Ouschba de Cochins 1888
Numal gratie acestor memorabile ascensiuni, s'a putut
cunósce adeve'rata intindere a glacierilor Caucasuluï,
care pânii acum dece ani era ignorata.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

TRAJEUL WLADICAWKAZ-TIFLIS.

Profilul geo-tectonic.
Wladicawkaz-Kasbek.

Iata-ne instalati la 10 h. in diligente postale precedate

de dol cazad càlàri inainte i de dof inapoï.
La fie-care din cele 12 diligente cari abia ne-ati in-
caput, eratt inhämati câte 6 cai, din care 2 la rótä
4 inaintast cu doi vizitiI in uniformele de gala, mânând
unul dupa. capra i altul mai tinër calare, dupa un cal
de la rótä.
KO' aflaiü d'odata transportat cu gândul in patriarhalele
timpuri d'acum trei-cleci de ani din Ora nüstra, când
diligenta i caruta posteï, formail vechiculele nóstre ac-
celerate de transport, cu cortegiul de peripetii earl mai
de carI mai romantice.
Soséua ne conduce mai intâiü prin lunca intinsa a
Terekuldi acoperita cu culturi: leguminóse i cereale
la piciorul muntos al CaucazuluT, unde 1.411 clebuséza
(lintel) vale strimta muntósä. Suntem dejà in fata until
masiv stâncos calcar apartinônd dupa determinarile pa-
leontologice facute de geologil stee'ini i rusi Titonului.
Cum ne spune in guidul congresului d-1 Lcewinson-
Lesing, profesor de la facultatea din Juriew, care a
condus excursiunea, cretaceul nu e representat aci, de
óre-ce aci s'a terminat sail a fost ros i pentru a-1 con-
stata trebue a urma contrafortul muntos la Est sail la
www.dacoromanica.ro
 110

Vest câte-va kilometre, unde este representat prin cal-

care marnóse. In unele pärV d'asupra acestor calcare
zace eocenul inferior, representat prin marne cenusil,
galbene i verduT, peste care urmézä sub formä de
mid coline, marne albe i gälbuI ale eocenulul superior.
Calcarele jurasice ce am intâlnit la intrarea in valea
muntósä a Terekulul, le-am examinat in apropiere de
sta0unea postalá Redante la vre-o 6 kilometri depärtare
de Wladicawcaz, unde cu semne in culori, erati indi-
cate päilile fosilifere.
Aceste calcare fórte mult dolomitisate i chiar mar-
morisate sunt pätrunse pe alocurea, de vine de calcitd.
Am gäsit intr'ênsele Rhynconele r6i1 conservate. In re-
giunea acestor masive calcare cu un habitus jurasie
analog cu cel de la Pestera Ialom4eI in Carpatii nostri,
soséua este täiatä adesea in terasele morenice cari zae
pe talusul stâncos calcar.
In apropiere de statiunea Balta, sosèua straate cea
d'intaiil vale longitudinala care desparte contrafortul
muntos de cel deberos.
Dupä Favre, ar fi aci o limitä stratigraficti intre cre-
tacic i jurasic, pe care niel unul din noI n'am admis-o.
Existä insä o schimbare in starea petrografkä a cal-
caruluI, ctici devine silicios.
Mai departe, in apropiere de fortul Djérackhow, stra-
tificatiunile calcare formez o anticlinala urmatä imediat
d'o sinclinala deranjatti, impinsä in sus pe planul faliilor
ce o intretae. Cu aceste deranjamente tectonice, dispar
bancele calcare i in locul ler se inalt sisturI argilóse,
earl aratä maI întâict capul sub calcare.
Aceste sisturl argilose eu miel stratificatiuni de gresil,
cu impresiunl vegetale i isturi calcare inclinate spre
Nord, apartin Liasulul.
Cu acéstä schimbare tectonick petrograficl si strati-
graficä este legatá formatiunea celei d'a doua väl Ion-
gitudinale earl debusézil la fort in valea Terekula
Tot aci la fort se observil o enormä terasä morenick
cäria Loewinson Lessing îf atribue o originä fluvio-gla-
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
BLOCURT ERATICE PE TEPEE DIN AVALANELE GLACIEMLOR DIN KASPER
 111

ciala, formatä la o epoeä cand Terekul säpase as&

profund albia. Ea se sprijinä pe pólele sisturilor liasice.
* *
Mergênd mat departe, depositele morenice cAstig in
importantä, blocurile eratice sunt numeróse i ating
marl proportiunI, datorite avalanselor din glacierurile
K asbekul
Un colosal bloc de 13 m. inältime, se observA in pa-
tul apel, care a fost adus de celebra avalans'A de la 1832.
Apropiind statiunea postalA din Lars, observ in flancul
drept al vAil, bancele calcare coronând sisturile liasice
deranjate prin rupturï, care in flancul stâng in urma
unor mai marl. deranjamente vin de imbucätätesc masi-
vurile calcare.
Cu cat urcdm valea Terekului, flancurile devin mai
ripóse, cad.' sisturile liasice sunt inlocuite cu sisturile
ardoisiere paleozoice pAtrunse de diabase si diorite in
filóne.
Cu acéstA formatiune ajungem la Lars, unde ne luäm
prânzul sub corturI pe un timp ploios. Cail se schimb la
postä i continuând drumul mal departe in valea Terekului
intrAm in renumitul defileil al lul Dariel «celebru prin le-
gendele sale, si prin frumusetea sa s'élbatecA i pictoréscä».
Brusca schimbare in caracterul topografic al vael, depinde
de schimbarea petrograficA i geologica. Ne aflAm aci in
simburele primitiv al sistemului de gneisurï si granite,
inainte d'a fi ajuns la axul central al muntilor, desvoltat
in anticlinalA sub forma de eventail.
Avem aci peisagiul ce gäsesce comparatiune la noi
in Ora geologicesce in defileul Oltului in sus de Ko-
zia, unde ca si in Caucas, soséua a fostt AiatA in pAretiï
riposI gneiso-granitici cu ajutorul prafului de puscä.
Mergem pe acéstä zonä graniticä pânä in valea Dev-
dorok, a vestituluI ghetar ce se scobórA din Kasbek,
unde observäm in pAretil soseleï, fenomenul de intru-
siune al dioritelor, diabaselor gi porfiritelor in granite.
. In flancul opus al váei, privirea ne este atrasA de

www.dacoromanica.ro
 112

ruinele unul fort al regineY Tamara, asedat pe un mon-

ticul al piciorulul muntos granitic, in jos de care se

Fig. 41.
Glacierul Dewdorok din Kasbek.
afl ä. un alt fort construit de rusi, in ambrasurele cAruia
se zärese piesele lucitóre ale tunurilor.
*

www.dacoromanica.ro
STRUCTUR A P1I1ZMATICA A UNEr LAVE ANDEZITICE
www.dacoromanica.ro
(dupd guidul Cougresulul)
 113

Trecem Terekul pe un pod si suntem inaintea statiunet

Gveleti, de unde incep a se desvoltà din nog sisturile
paleozoice patrunse de filóne de porfire.
Cu aceste sisteme sistóse esim din defileul Darielulut,
numit de Pliniü, Pórta Caucasului, §i valea se largesce:
In acest sistem, observam ca peste capetele rase ale
sisturilor ridicate in picióre, zac puternice deposite mo-
renice si déramkturf muntóse, cart ating peste una
suta metri.
Largirea väei a fast produsa prin avalansele de ghe-
tart cart aü barat riul la diverse epoce.
Nu mat departe la 1832, o enorrna avalansä caduta
in Terek, a impiedicat cursul riuluI si a intrerupt mult
timp comunicatiunea.
Procesul acesta se urnaéza ast-fel : valea in care se
gäsesce principalul ghetar al Kazbekului, numit Dev-
dorok, tiind inchisä la partea sa interióra printr'un fel
de promontoria stâncos, resulta ca ghiata se acumuléza
la baza ghetarulul i finesce prin a atinge o grosime
considerabila.
Acest ghetar forméza atunci un baragiii sub care se
ingramadesce apa sinoroiul provenind din topirea ghetet ;
bariera acésta finesce prin a ceda i WO, partea infe-
riOra a ghetarulul vine de se precipita in valea Tere-
kulul pe care o astupa.
Atunci se farméza un mare lac la spatele ghetarulut,
care atinge une-ori o inältime de 70 m. d'asupra ni-
velului i apa stagnéza aci, pâna ce r'eusesce
a 's1 face un drum ; atunci se precipita in torente dm-
plând valea de blocuri morenice.
* *

Trecem din ma riul in partea stânga si de unde

pana acì curgeà sgomotos i torential, desfasura inaintea
ochilor o intinsa albie constituita din pietris märunt,
in care curge linistit sub o dulce panta.
Inaintând, peisagiul se schimba brusc, ieà un strania
aspect, devine s'elbatec, déra grandios.
www.dacoromanica.ro
 114

Suntem inaintea unor curiosl päreti stâncosi, in earl

fenomenele de eruptiune vulcanicä, contrastez dag
mâna cu cele glaciale.
In acéstä stranie asociatiune de formatiunl diverse,
distingem mai intâig lavele eruptive trachitice cari prin
forma si detasarea lor, se vkl de departe ea* constituesc
un nod element in structura muntilor.
Aceste lave zac sag imediat pe sisturile paleozoice
sag pe vechi deposite morenice, ceea-ce probézä cä
eruptiunea trachiticá sag mai exact andesitica, s'a conti-
nuat durá epoca glacialä.
Structura curentului do lava este fórte variatä ; ea
se aratä in sloiurï mal gróse sag mai subtiri ; aci ori-
zontale, aci verticale, aci inclinate, aci impletindu-se
intre dansele sub forme fantastice.
Ajungedi d'o data' la un loc, la drépta drumulul nostru,
unde zarim d'asupra un curent de lava cu sloiuri ver-
ticale i dedesubt o morená. Prin descornpunere, o
parte din morenä a fost tîrâtá, asà cá s'a produs o ca-
verná al Orel' acoperi Il formézä partea inferiórä a
lavel, pe când paretii sunt formati din morena originala.
In acest din urrná parcurs, Caucasul se presintà cu
caractere deosebite care-1 imprima un caracter particular :
«dislocatiunea sisturilor paleozoice, intrusiunea filó-
«nelor dialasice, deposite de morene si de lave recente
eruptive».
Iatä-ne ajunsl pe inoptate la Kasbek, marea statiune
postalà a CaucasuluI, sub vestitul munte glacial cu
acelas nume.
Statia este importantä si se compune de puternice si
vaste constructiunI in zidärie.
In apropiere sunt i hoteluri.
Gázduirea in timpul noptel am avut'o parte din nol
in hotelul postal iar parte in hotelurile invecinate.
Tóte camerele otelurilor erag pline de paturi pentru
usul nostru, rsezate unul langa altul, ca la un dormi-
torig de pensióne.
Dupa ce am mâncat destul de bine la hotelul postal
si am dormit cât se póte de bine, ne-am sculat des de
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
ACOPEREMENT DE LAVE ANDESITICE PE TERgli
 115

diminéta pentru a zâri la resáritul sóreluI, virful in-

ghetat al Kasbekuluï, care se intilta in fata nóstr5.
Asteptarea nósträ n'a fost zadarnicA ; iatä cà la résa-
ritul sóreluT, o splendida panorama se desfäsurä inaintea
nósträ. Kasbekul 's1 lepädà pAlAria sa de norl care 1
acopere vârful, si lash sä se vadd majest6sa mantie
albitä de zhpadil.
* *

Guidul conffresulul ne dä asupra acestui munte ur-

matórele detalil. «Kasbek atinge o inAltime de 5043 m.
(de doue ori maI inalt de cât cel mal inalt vîrf muntos
al Carpatilor nostril si vine ca inältime dupa Elbrus,
Kochtan-Taou si Dykh-Taou. Baza acesteI piramide gi-
gantice o formézà sisturile poleozoice strebätute prin
fil6ne de Grünstein i prin masive de diabase si granite.
Piramida este andesiticii; ea este de origina vulcanicA
recentil. Activitatea vulcanicä recentà a KasbekuluI a
inceput la epoca tertiarä i s'a prelungit pânâ dup.
marea extensiune a ghetarilor. Enorme scurgeri de lave
andesitice scurs din Kasbek dirigiându-se in diferite
directiunl in valea Terekultif, cum si in vAile afluen-
tilor sel».
«Intinderea ghetarilor si a zäpe4elor eterne ale Kas-
bekulul este evaluatà la 71 kilom. patrat3. Kasbekul dä
nascere la 8 ghetarI de. primul ordin, din care cel maI
insemnat este Devdorok».
«Ghetarul Devdorokului devenit celebru prin avanla-
seIe sale care distrug pärti din sosea, es te situat in
partea superiórä a uneI Aral laterale. Ghetarul descinde
din flancul septentrional al KasbekuluI catre NE. Apele
ce provin din topirea ghetarului daü nascere unul päriü».
«Vastul platoü al zrtpelilor care alimentez ghetarul
este situat la 3600-3900 m. inältime. Ghetarul des-
cinde pân5. la 2300 m. si nu departe de extremitatea
sa, un promontoriti stâncos vine a inchide valea si a
o transforma inteun fel de gât strâmt. Largimea ma-
ximä a ghetarulul este de 2500 m. Acolo unde &A de
www.dacoromanica.ro
 11(3

promontoritä, lArgirnea Will se micsorézA de la 350 m.

la 30 m)).
«Actualmente dupA ce s'a tras inapoi o periódA de
timp, pare a li in crescere> .
* *
Cum maT rémânea putin timp disponibil pAnA la ple-
care, am fost cu câti-va colegi a ne da sémA de curiósa
constructiune a caselor Caucasiane din satul Kasbek,
a asA diselor aule.
Ceea ce te isbesce mai întâiü, este curiósa asezare
a satelor Caucasiane care in loc sA fie aliniate ca in
térile Europene pe marginea drumuluI i eursului apelor,
se ridic sub forma until amfiteatru in flancurile muntilor.
De departe nici nu ti se pare a fi locuinte omenesci,
credi mal mult cA sunt nisce staule de vite päräsite,
ingrämädite unele peste altele in cóstele muntilor, sub
forma unor terase.
Fotografiarea until asemenea sat Caucazian dà
imaginea until fagure de viespi. Cu cat se apropie cine-va
mat mutt, cu atAt liniile zidirilor de case se desinez mat
bine, detaliile se acus si casele apar ceea-ce sunt : zi-
durile sunt fAcute din piaträ uscatA, invelis crede cA
cAci in realitate podina case! acoperitä cu pAmint
forrnézA
Cósta munteluf tAiatä drept, formézA un pArete al case!.
Costal e falcut ca la bordeele sAlasilor tigani, de nuele
lipite cu pAmInt. In fatä este o prispA.
Casele se tin strânse una de alta, ast-tel cA paretele
din drépta al uneia, formézA pAretele din stânga al
celei-l'alte.
Cum sunt etagiate in cóstA, adesea înveliul ras al
uneia, formézA prispa casel de d'asupra.
Unele dinteinsele sunt isolate si inchise jur imprejur
de un zid inalt, la care se alipesc nisce turnuri in piatrA
crenelate, adevérate forterete, pe cari se sprijiniA in
vechile timpuri lupta de resistenta a Caucasienilor contra
popórelor de invaziune.
Descrierea nóstrA face sA se vadA cA satele séti cud&
www.dacoromanica.ro
(193Va Rdnv) Xvisvonvo Ivs act Nalluoads

www.dacoromanica.ro
 117

Caucasiane, sunt curate bordee in piatra, al unor Orneni.

earl traesc ca sobolii pe sub pämint.
Cu tóte acestea, faguril in piatra sunt locuiti de o
poporatiune care nu e de loe sarmana, d'o frurnósä sta-
tura i fisionomie, si eke odata prea bogat imbräcatä
in costumul eI national.
Kasbek-nleti.
La 8 h. se da semnalul plecärel.
Avem inaintea nóstrá tot sisturile paleozoice acoperite
trial intaid pe pole si mat la del pe cóste, de lavele
andesitice formând masivurI puternice, earl umplu ve
chile Val de erosiune.
Ajungem la Kobi, unde se observa in escarparnente
cuartitele albe ale paleozoicula
Kobi este un mic sat situat la gura piriulta Kissya.
Imense zidurl de stânci coltorate 'I inconjur. AlaturI
cu satul pe o vasta limbä stâncósa andesitieä, se afla
hiserica, si in vecinatatea el un vechid turn crenelat.
Ca la tóte satele caucasiane, casele sunt virile in stânci.
La statiunea Kohl schimbam cail. *oséua parasind va-
lea Terekului se urea in strirnta vale disä Baidarka, pe
care o urméza, 'Ana la pasul Crucel pe sisturi paleo-
zoice. Acì privirea ne este atrasá de nurneróse isvóre
feruginóse care sunt tradate prin intinse deposite ro-
satice. Aprópe de intinsul platod al pasuluI, es din nod
numeróse isvóre la suprafata, cari ad format puternice
deposite albicióse si Q:albul de travertin.
D'a lungul soselii lit acest parcurs pe Baidarka, sunt
proptite de mal campamente permanente pentru armata,
construite in lemnarie si acoperite cat table de ter, cart
tin kilornetri intregl in lungime.
Ajungem la punctul cel mai inalt al pasulul insemnat
ou o piatra pe care este scris 2.400 m. Barornetrul mat
holosteric irnI arata aci b=560 sub temperatura t=10" R.
De aci scoborim cu o mare iuléla sosétra in serpentine
pe valea Aragwei pâna la statiunea postala Gudaur, tot
pe sisturi paleozoice; desfasurându-se sub ochil nostri
www.dacoromanica.ro
 118

cea mai splendida panorama a sceneriilor Caucasului

cu grupurile de munti albitl de zäpada.
La Gudaur, inaltimea este data 2.200 m. Barornetrul
meü insernna b=575 i t=100 R.
Era 11/2, tocrnal ora de prânz, care a fost servit cu
mult lux sub corturi.
* *
Dupa masa, o suta de cal inselati ne asteptag pentru
a face o excursiune la vre-o 5 kilometri spre Est liana
la craterul unut vulcan trahitic Gudul (Sakahi-
Tslchéris-Tavi).
Am luat-o la intrecere in trap pe versanturile 'Myer-
q.ite, 'Ana la vre-o 200 m. inaltime de la statiune. De
aci blocurile lavelor earl presärail cóstele, ne-a fortat a
calari maI incet, strecurându-ne printre bolovanii trahitiel.
Suntem aprópe de vechiul crater, uncle accesul era
imposibil Ware. Scoborim dupa cal si urcarn vre-o
60 m. pe bolovani, cu mare greutate i cu pericol de
a ne (range piciórele.
Tata craterul cu marginele inalte constituite din r6-
mäsitele de lave, inconjurând sub forma until semicerc
un fund scufundat umplut de lave andesitice. Scorii
n'am v6c,lut. Barometrul acuzä 1)=535 t=80 R.
Abia terminarn cu examinarea localitatei i incepe o
ninsóre désa, care ne silesce a ne intórce la statiunea
postala.
Descindem cât-va pe bolovara pAna la locul unde am
läsat cail, i ne intórcem Waii la statiunea Gudaur.
La 3 h. V, plecam din Gudaur la Mleti, scoborând
vertiginos sosétra prin numeróse serpentine pe versantul
rîpos al Aragwei constituit din lave rosatice inchise,
care in timpul eruptiunil scurs in Aragwa, pe ver-
santul stâng, pana la un confluent al ei Tskheris-Tshali,
care se varsa inteinsa mai jos de Mleti.
Trecem Aragwa curgênd tumultos inteo 14'0 adanca,
pe un pod de fer, i suntem la statiunea Mleti, uncle
am fost gazduiti fórte confortabil in timpul noptei. In
marele hotel postal.
www.dacoromanica.ro
 119

M1eti-T41kany.

Des de dirninétä, a doua-cli, pärasirn Mleti, unde ba-

rometrul imI acusa b=627, t=10°R. urmând pe versantul
drept al Aragwel sisturile paleozoice, iar pe cel stâng
observam pana in confluentul mat sus citat, lavele an-
desitice. De aci inainte ambele versanturl sunt consti-
tuite din sisturf paleozoice, tare ridicate, forrnând o serie
de sinclinale i anticlinale intretäiate de falil.
0 serie de isvóre puternice ies din ambele versanturt
acoperite cu frumóse pasunaturI 'Ana la Passanur.
Schimbärn le postä cail i continuam a scobori.
De aci inainte monotonia peisagiulut se schimbä, tot
terenul e impadurit.
Incepe a se modelà un sistem de délurI mart in locul
sistemulut muntos i acésta schimbare topografica este
resultatul unet schirnbarl brusce in constitutiunea geo-
logica.
Suntern asupra unul sistem de calcare, marne i ar-
gile bariolate, incuibate in sinclinalele unuI sistem de
sisturt greso-argilóse negricióse, tare ingenuchiate
sfararnate catre tërm, care iml face efectul sisturilor me-
nilitice.
Am aci inaintea mea un sistem de roce eu cart m6
gasesc familiar, ash, ca pâna la probe paleontologice
indiciile petrografice m fac a m6 departà cu totul de
ideia colegilor met rust : cä ar ti representat aci sistemul
liasic, cu care n'are asemënare, curn si de ideea lut
Favre, crt calcarele bariolate ar fi jurasice.
Intreg acest sistem dupä mine presintä caracterele
vechiulul flisch carpatic cunoscut in Galitia sub denu-
mirea de Ropianlca §i constatat de mine in Nord-Vestul
Moldovel, sub un facies aprópe iclentic.
Scoborând mat departe incep a cäpätà o adevërata
convictiune in acest sens, cAct ajunOnd la nivelul A-
ragwei la inMtimea b=676, t=-130 R. uncle comunicatiu-
nea erà intreruptä prin därämäturile din versanturile cart
acoperiaü sosétia, am fost silii a face o buna bucatä.
www.dacoromanica.ro
 120

parcursul pe jos, cu care ocasiune am putut sä exa-

minez mai de aprópe materialul de därämäturd.
Consista in ni.ste sisturi gresóse cu suprafete gait-
nese si pätrunse de vine de calcitä purtând impresiunl
de fucoide, in amestec cu sisturi argilóse si marne
calcare.
Mi se relevä aci din nott presenta mai mult ca pro-
babilä a gresiilor flischulul nostru Carpatic de la Orätil,
pe soséua Predélulul si de la Negriléssa in N. V. Mol-
dove. Sosétia la nivelul Aragwei in acéstä parte, este
in veci in reparatiune, din cauza därämäturei continue
a versantului drept.
Nu e de mult cä o puternicá fucriturä de teren, a
dus in Aragwa grajdurile ergheliel de aci cu 52 cal.
Nimic nu impedecá ca pe alocurea sa existe si sisturi
liasice care sä coprinzá in indoiturile lor, acest sistem
de flysch Carpatic.
In tot casul acest sistem de roce cere o mai amä-
nuntitä cercetare din partea colegilor nostri rusl.
De la Pasanur, intreg acest sistem in alura sa tecto-
nicä, se desvoltä inteo sinclinalä impinsä pe spinarea
sisturilor paleozoice si este intretäiat prin planuri de
alunecare piezise, culcate la inceput spre Sud si la
sfärsit cktre Nord.
* *
Ajungem la statia postalä de la Ananur, invecinatá
cu o veche mânästire fortificatà, astä-di in ruiná, care
se ridicá pitoresc pe cóma until del.
Aci ne asteptag cal inselati i trasuri locale d'o cons-
tructie simplà, un tel de mid camióne, a cäror platformä
erá acoperità cu cochete chilimuri Caucasiane.
Panä a nu plecà la Ginvani, pentru care ni se pre-
gätise acest intreg atelagia am asistat la o curiósä re-
presentatiune duelisticá de kevsuri, imbräcati in camas.'
de zale de fer, si purtând masce cu zabrele de ter.
0 armurärie din timpul cruciatelor Caucasice.
In maini avég o veche spadä cu o cruce de cupru
fixatá pe dinsa, care a trebuit sä fi apartinut unlit cruciat.
www.dacoromanica.ro
 121

Kevsurii aseqati in vecingtatea Ananurului sunt o

veche vita cresting, din
evul rnedig care In sem-
nul cruceI port suveni-
rile uneT veal! tradi-
tiunT. Ca si Georgienil
ag dus in timpul seco-
lelor trecute marl res-
bele pentru credintg
independentä.
Plectim in escursiune
uniT pe cal .si altil in
träsurl pe un drum la-
teral putin practicabil,
la Ginvani, distantg vr'o
7 kilometre, unde ajun- T.t.)
gern la amiaq.i.
In acest parcurs pe
valea AragweT, am dat
maI intaiii de un con-
glornerat stratificat care
mal la dél repauséza
in discordantä pe un
masiv bigarat calcar,
in alternantg cu stra-
tificatiunT greso-sistóse
verOuT.
In aceste deposite ce
iai o alurä isoclinalä.
intórsti spre Nord, am
recunoscut un facies
petrografic identic ca la
Pasanur. Prin urmare
le atribuim flyschulul
vechiú cretacic, pe când sra
Loew inson - Lesing le .2
face analoge cu calca- §
rele Titonice de la Lars.
Aprópe de Ginvani, la acest sistem de roce se ali-
www.dacoromanica.ro
 122

pesce pe planul unef fah!, bance slab inclinate de gresiI

cu lithotamnif, intercalate de sisturi argilóse.
In fine la promontoriul triangular al unirel celor dou'e"
Aragwe ; la Ginvani unde este proectata a trece linia
ferata, avem un deposit fluvio-glacial de conglomerate.
Profilul geotectonic al acestul sistem complex, asà
dupa cum resulta din crochiul mea l'arn figurat in modul
aci aratat, a caruf larnurire se va vede mal la vale.
Dupa un prat-1z copios sub corturi, am facut o scurta
excursiune pe jos la Aranissi, distanta vr'o 3 kilom. de
Ginvani, spre Sud.
Aci am examinat un masiv calcar, care nu se pre-
sinta sub acelas aspect potrografic ca cel de la Ananur.
Unit' din colegiT me! paleontoloa ati gasit chiar Rhyn-
conele identice cu cele de la Wladicawkaz, asà ca avem
aci Titonicul.
Am trecut pe un pod Aragwa si am examinat gre-
siile calcare cu lithotamnil care '1 constituesc albia, avend
30-40 c. alterând cu sisturi argilóse verclul de 1.0e..
Acestea stag in picióre in cursul apei.
Urmând malul ape! in sus, am dat de un sistem de
sisturI argilóse verdul in stratificatiunl foliatate, in al-
ternanta cu marne rosiatice i vinete cum si cu gresil
silicióse in amestec cu bance de silex.
Un coleg a gasit in aceste stratificatiuni urtnele unuI
Inoceram.
Acest complex petrografic bariolat, ar represintà
dup. mine un membru superior al cretaceulta de la
Ginvani ; probabil Cenomanianul saú Senonianul.
Sistemul acesta repauséza in discordanta de dislo-
catiune, peste gresiile cu lithotamniI.
Intreg acest complex stratigrafic 'mi-a facut impresiunea,
afecta o alura tectonica rësturnata spre N. E. si in-
fluentata prin planuri de alunecare.
Schita mea geotectonica figurézä structura aci co-
prinsa, in care Titonicul in partea drépta a AragweI
repauséza direct pe gresiile ou lithotamnil in discor-
dantä, i acelas fenomen ni-1 presintà si stratificatiunile
bigarate cretacice in partea opusa. Ast-fel ca avem aci
www.dacoromanica.ro
 123

o rësturnatura prin o indouitura «en pli faille», care a

strivit sisturile d'o parte panä la comp lecta disparitiune
sub calcare, in urma careia s'a determinat un plan de
alunecare in partea masivulul calcar.

at.t-r Creta,ccbt.

Fig. 13.

Prolilul Geotectonic la Aranissi.

CoordAnd alura tectonicä de aci cu cea de la Ginvani,

gäsim ca resturnatura de la Aranissi este urrnatä spre
N. E. catre Ginvani d'o anticlinalä, ale Orel aripi de
Nord si de Sud air fost scufundate prin planuri de falif.
lntorcêndu-ne la Ginvani, un coleg gasesce in drum
o bucata de gresie cu numuliti, care probabil proveneh
din zona gresiilor lithotamnice, ast.fel cä presenta eo-
cenulul media a fost aci constatata in mod indubitabil.
www.dacoromanica.ro
 124

Acésta interesanta excursiune care ne-a pus in vedere

un complex de sisteme geologice inteun mic spatiti,
ne-a facut sa apreciem in acelas timp accidentele geo-
tectonice energice, de care a avut a suferi regiunea
parcurattt.
Ne intórcem la Ginvani si cu aceleasI mijlóce de trans-
port cu care veniseram aci, plecam la Ananur.
Ne luarn locul in diligente i pornim la 3 h 1,2 d. a.
la Tzilkany unde trebuih a petrece nóptea.
Parasim valea Aragwei si urcam valcéua unuI confluent.
Avem inaintea nóstra in malurile soseleb, un sistem
de sisturb greso-argilóse cu bance de marne silicióse
earl se desvolt in sinclinalä pentru a se termina in
anticlinala scutundata.
Starea petrogralica a acestor deposite presinta mare a-
nalogie cu flyschul eocen superior saü oligocen.
Ajungem la Platoul unui dél care domina Duschet
Mai inainte ceva, aceste deposite aria in indoiturele
lor sinclinale, argiluri vinete miocene.
Scoborim versantul la Duschet pe ace1eas1 stratifi-
catiuni la earl' se asociez marne
Duschet este cel mai mare orasel al Caucasului, o vechia
resedinta a Caucasultrf.
Vechiul Duschet sta.' ca téte localitatile populate cau-
casiane, in flancul délulub cu vecbile sale turnuri. ruinate.
Noul Duschet, asedat in póle pare de departe un o-
rasel vast, construit in stil europén.
Acolo se observ de departe imense clädiri de casarme
in caramida rosie.
Aci inaintea hotelului postal, stationez numeróse tra-
surf si care.
Schimbam caul' si urmam drumul cu o mica urcaturä,
care ne conduce pe un vast platoti circular inconjurat
de mid délurb ; pare a fi un platoti de scufundätura
avénd un mare lac sub pélele délurilor ce se desfasor
la drépta, provenind din scurgerea apelor din versanturi,
intr'o depresiune a platoulur despre acésta parte.
Acest platoti 'ml-a rearnintit un moment vastul platog
circular al Gruiului de lp 'âmpu-Lung.
www.dacoromanica.ro
 195

De aci urcam putin Ia cóma until dél, de unde sco-

borim repede un mare fägas de erosiune la Tsilkany
unde am petrecut nóptea in marele hotel postal.

Tsilkany-Tifits.
A doua gi de diminétä urmäin drumul la Tiflis, ca-
pâtul trajeuluI nostru cu diligenta.
Drumul ne conduce pe o intinsä lunck márginitil la
drépta si la stinga de micI délurl, formând talvegul
Aragwet anuent al Kure!.
In drum intâlnim tätarl cälärl urmatI de cadâne cá-
Iáree cu fata acoperità d'un voal subtire, trädätor.
Trecem pe dinaintea unor cimitire persane In care se
observ pietrele mormintale sub formä, de cusciugurl.
UrcArn o inaltá terasä diluvialà si de aci scoborim un
transai eu päreti înali, formati din nisip stratificat com-
pact, eu stratificatiunI subtiri de pietris. Avem aci apa-
aparenta unor deposite pliocene, care se tin 'Ana in
apropiere de Mtskhet, de unde incep a se ridicà gresiI
argiliíse i nisipóse cu intercalatiunl de sisturI argihise
identice ca cele de la Duschet i inclinând cätre Nord.
Aceste stratificatiunl sunt considerate de geologa rusl
ca sarmatice. Nol gäsirn In caracterul lor petrografic
indiciile flyschulul oligocen. Se póte insä ca in ridica-
turile lor sinclinale sä coprinda si deposite sarmatice,
cum se intimplä in basinul Rionulut
La Mtskhet suntem dejà la talwegul sitncos al mareluI
rig Transcaucasian qis Kura, care se varsd in Caspica.
Monotonia peisagiulul deluros accidentat de intinse pla-
touri ì luncl de la Ananur pânä la Mtskhet, este intro-
ruptä icl i colo prin agreabile boschete de arbor! si
arbustri de esenta celor ce cresc in viile nóstre.
Clima devine din ce in ce mai caldá cu cat inaintam,
asà cti incepem a aveà impresjtmea cäldurilor transcauca-
siane.
Mtskhet este situat la eonfluentul KureI i Aragwei
si la incrucisarea cäe ferato a Transcaucasulul cu so-
seaua Wladicawkasulut
www.dacoromanica.ro
 126

Se considerä ca cel mal vechii oras din lume. In

timpul luI Ptolemeil se numea MÉCST)qt/.. Pliniu '1 nu-
mesce IIarmastis.
Mtskhet a fost vechea resedinta a regilor GeorgiI in
timp de opt secole OM la 500 când a fost transferatä
la Tiflis. Se 4ice c5. regele Mariam care a fost conver-
tit la eristianism de S-ta Nina, a construit o bisericd,
care a devenit resedinta patriarchulut Ruinatä prin dese
resbele cu Persana, rurcil i TätariI, s'a inältat in locu-I
o catedra15, care existä i astädl.
Aci sunt inmormintati RegiI Georgia Tot ad a fost
inmormântatä regina Tamara, Semiramida CaucasuluI,
cdruia i se atribue tot ce a fost glorios i mAret in
Georgia.
Pe mormintul celui din urmä rege al GeorgieI,
Gheorghe XIII se citesce : «Aci zace regele Gheorghe,
ngscut 1750, s'a urcat pe tron la 1798. Pentru a asi-
gurà fericirea supusilor sèi, in prezent si viitor, a cedat
regatul se'a imperiuluf Rus la 1799».
Se spune cii regina v6,duvä i tinArul frate al liff
Gheorghe XIII ail voit s5 lupte mal departe pentru in-
dependenta Georgiei; regina chiar a ranit cu iataganul
set"' pe generalul Lazaref. Resistenta a fost zadarnica,
Tarul Alexandru, stäptin absolut pe Georgia, dete
proclamatiunea urinatóre: «Nu e pentru a märi fortele
«nóstre sail a intinde limitele until imperig asà de vast,
«di acceptärn sarcina uneI noul coróne ; sentimentul
«demnitalei nóstre, umanittiteI, onóreT, ne impune da-
«toria sacrti, d'a nu fl indiferent la strigrttele veistre de
«suferinte, d'a departà dupa capetele vóstre relele earl
«v8 prapädesc, si a introduce in Georgia, un guvern
«tare, capabil, a râsp'endi echitabil justitia, a protege
«viata i bunul fie-cartria si a intinde peste totl bine-
«facerile legeI». 12 Sept. 1801.
Prin urmare, iatä cä se implinesc o sutä de ani de
când Georgia se aflä sub stäpânirea rusilor.
La Nord de catedralá se aflà biserica Samtaura, in-
conjurat5 de cládirI pentru calugärite. Acestea aú por-
tul ca si ale nóstre. Am asistat la un Te-Deum pentru
www.dacoromanica.ro
 127

congres. Religiunea find ortodoxä, serviciul s'a fäcut

intocrnal dup. ritul nostru religios cu aceleas1 cântarI,
dar in limba georgianä.
Pictura in biserica, cu frescuri in stilul vechilor nóstre
bisericI, represintä scene evanghelice.
«La 1871 s'a descoperit in transeurile soselel, un vast
sepulcru. Mormintele se aflaü dispuse in doue etage :
jos puturI boltite cu piatra uscata, d'asupra morminte
in lespeelT de piaträ. Mormintele din etagiul inferior co-
prindeaü obiecte ale virstel de fer raportându-se prin
secolul XXI inainte de era crestina ; acelea din etagiul
superior contineaü monete romane din timpul lui Au-
gust ; craniurile sunt dolicocefale.»
«Tóte aceste comorl archeologice exist astall in muzeul
din Tiflis.»
De la statiunea postala se zaresce dincolo de rig pe vir-
ful unuI promontoriü, ruinele fortareteI Armazi cunos-
cutä de Strabone, de Pliniti si de Ptolemett
Inainte de plecare, am examinat gresiile conglomera-
tice earl forméza albia Kurel, trecênd apa pe un pod ;
dincolo de care se aflä statiunea postalä.
Aceste gresil se curbez in anticlinalá in talvegul
Kurel i sunt patrunse de intrusiuni andesitice.
Printre ele sunt bäncI de gresil vinete cu bobul fin,
earl aduc aminte gresiile flyschuluI carpatic eocen
oligocen din Moldova.
Acestea dati loc aci la o exploatare in versantul despre
Tiflis. Câte odatä coprind intr'insele ca cimentate blocurf
de gresil rotunde, provenite din erosiunea gresiilor eo-
cenuluI inferior ski cretaceulul, i altern cu stratifica-
tiunl subtiri de sisturí argilóse.
Acest grup de stratificatiunI dirigiat NE.SV, ram ur-
märit din diligenta pe Kura in jos, desvoltându-se in ver-
santurile délurilor si in malurile apel, dup. o anticlinalä in
Mtskhet in sinclinala, apoI iar in anticlinala i când in-
cepem a zäri Tiflisul, acest Paris al Transkaucasid, se
incovóe inteo noue sinclinalä, care maI la Est in Mu-
ffle Tiflisulul, trece in anticlinalä.
Straatem satul Alexanderdorff, unde este asedatä.
www.dacoromanica.ro
 128

o colonie germanA, stabilitä din timpul persecutiunilor

religióse. Trecem un pod peste un confluent al Kurei
ce se scurge din délurile din drépta nóstra, i urcAm
o rampA la Tiflis, r6masit memorabilA prin faptul cA
aci s'a r6sturnat la scoborire trasura ce purtA pe Im-
pAratul Nicolae I, accident ce erà sA pericliteze viata.
Un monument de piatrA., cel lasam la stânga nóstrA,
perpetue suvenirul acestuI accident.
Intr Am in strada cea mare care straate in lungime
orasul, pe la amiad, pe o cAldurA ardaóre. Prin acésta
Tiflis justifich bine numele séti care in slavonesce
insemnéza tpl (cald), de aci i numele de Toepliz dat
statiunil termale din Boemia si de Top lita, locurilor cu
ape calde. in Mehedintl si Banat.
La fondarea sa s'a numit : Thibilis-Kalakioras cald.
De la barierA Vita strada este plinA de un bruhaha
de care cu boI i bivoll cu douè marl Hite, de cal,
de diferite tipuri uinane in variate costume. Printre
aceste trupurI bariolate, se strecurati soldatI i ofiteri
rusi din garnisóna localä.
InaintAm in cuartierul Europén, unde strada ia aspectul
unul bulevard cu trotuare plantate, i märginitA de nu-
meróse i frumóse clAdiri de bisericI, oteluri, adminis-
tratiunl publice, teatre.
Iatäne dui-A smucirl deschiolAtóre in diligentA, din
causa salturilor pe un pavagiù coltorat in piatrA de rift,
ajunsi. inaintea Clubului Nobililor georgienï, unde trebuid
sA fim gAzduitt.
0 prea frurnósA si spatiósA clädire, destul de elegmtä.
SAlile vaste ale clubuluI, fuseserà arangiate in dor-
mitóre pentru membril congresulul.
La intrare am fost priimii de Printul Georgian Be-
boutoff, ca delegat al guvernului din Tiflis. Un frumos
imposant bArbat, care represintâ cu demnitate repu-
tatiunea rasa
Dupa opt dile de cAlAtorie cu trenul de la Moscova
pAna in Caucas si de cincl dile in Caucas de la Wla-
dicawkis la Tiflis cu dilegenta, un repaos de eAte-va
dile in Tiflis era bine-venit.
www.dacoromanica.ro
 129

Cea grip', a nóstrá dupä ce am luat fie-care

posesiune de un pat, a fost sà cäpètärn corespondenta.
De aceea prima Nisitä dupä masä, a fost la hotelul
postal, care a fost asediat timp de doué ore.

9
www.dacoromanica.ro
 Ix.

CAUCASUL I CARPATIE
Orografie i etnogratie
Din cele ce am expus asupra orografiel Caucasului
central in vecinä'tatea soselei georgiane, se vede ea
analogii orografice e greil de tras cu Carpafii Romani.
Versantul septentrionul al Caucasuldf, as puteà sa '1
compar cu versantul Bucegilor in Transilvania ince-
pand cu un masiv stincos abrupt calcar, din sesul
unul platoti.
Aspectul väilor insä e mai romantic in Carpatï ; vaile
Caucasului sunt triste.
Acele deposite morenice colosale provenite din ghe-
00, le dä un aspect sglbatic, la care nu contribue
putin i imbräcAmintea stincósä i aridä a lavelor tra-
chitice.
Ceea-ce face tristetea Caucasului este si lipsa pädu-
rilor. Väile i platourile sunt aprópe lipsite de arborf,
si numal când a voiagiat cine-va inteo regiune atât de
golasà, póte aprecià cat de mult padurile inaltä fru-
musetea zonel muntóse.
Peisagiul muntos Caucasian este mai putin variat si
mai aspru, dar e si de o majestate isbitóre.
Enormele virfuri de munti inghetati, earl' se ridic
in versantul auster despre Nord, la inaltimi de doug or!
mal marl de cat in eel mai 'Malt! munti al Carpatilor
nostri, fac O. se vadä cä natura a lucrat in Caucas
pe o scarä mal märéta de cat in Carpati, de unde si
formele mai ripóse i mai sglbatece ale muntilor.
www.dacoromanica.ro
 131

In versantul meridional insa se dice c sunt OAT de o

frumusete uimitóre ; asä eel ce aü visitat Suanetia, des-
criù regiune ea un paradis locuit de diavoll. Se
dice 6' sunt aci peiswe de o trumusete neintrecutä cu
vegetatiune luxuriantä, cum nu gäsesce eine-vanici in Alpl.
DiavoliI, adia locuitoril Caucasului eu locuintele lor
sub forma' de pesterI intärite, in flancurile muntilor, face
sä ti se stringa inima când te gäsesci in peisagiul sel-
batic al Caucasului.
La prima vedere, deosebirea intre Carpatl si Caucas
stä mai eu séma in starea morfologicä si in factorul bio-
logic, special etnologic.
Deosebire nu resultä dacA considerAm intregul arc
Carpatic, in natura fortelor dinamice interne, dar numai
in impetuositatea actiunel lor eruptive care a produs
reliefuri topografice mult mai accentuate in Caucas, de
unde i factoril de abrasiune i de denudatiune mai
energici de cât in Carpati.
De ad i masivurI ripóse intrefiliate de Val stilbatice.
Remäsitele de popóre asiatice, risipite i urmarite
pânä in fundaturile muntilor, aù pástrat sub protectiunea
acestor adâncl väl sèlbatice limba lor, obiceiurile lor
asà s'a format confusul popor bariolat al Caucasului.
Extraordinara deosebire a vitelor Caucasiane dupà
limba í moravurl, stä in acest caracter s'elbatic i putin
comunicativ al muntilor, care a fäcut imposibilä legä-
tura intre dinsele.
Adâncimea täeturi! \Tailor i dificultatea accesiunel
cómelor muntóse si a treatorilor, le-a condamnat la o
viétà isolatd.
Geotectonica.
La aceste diferenciatiunI oro-etnografice se asociez
multe analogii i diferenciatiuni de ordin geologic si
tectonic. Dér sunt analogif earl confirm ideea cä Cau-
casul nu e de cat continuarea stratigraficä a Carpatilor,
prin vechiul continent al MäreI Negre.
In axa centralä a Caucasulul avem un mänunchiü
de isoclinale, constituit din gneissurI, granite, pegmatite
www.dacoromanica.ro
 132

earl formez simburcle cristalin, si de sisturi paleozoice

pdtrunse de fileme intrusive basice de Griinstein, earl
alcätuesc un evantail desfacut atât spre Nord cât
spre Sud.
A céstä zonä cristalinä a versantului Nord care se in-
tinde de la isvórele Terekului 'Ana in acelea ale Ku-
banului despre marea Négra, are analogia in versantul
de Sud al Carpatilor In zona nóstra cristalina din muntil
Fägärasului si V ulcanului ce sta in asociatiune cu sisturi
metamorfice, si a 6.1'0 forma structuralä se resolvä in
general inteun mare evantail rupt la Sud i desfasu-
rându-se la Nord mai intâiü in sinclinala i in definitiv
in anticlinalä dincolo de fruntaria Transilvaná.
Deosebirea e cä adevërate sisturi cristaline, in starea
petrograficä originala n'am vt;dut in Caucas.
O a doua zonä cristalinä situatä la piciorul de Sud
al Caucasului ì dirijata aprópe perpendicular pe cea
dintâfil S. V. care desparte. basinul hidrografic al Rio-
nului de acela al Kurel formênd legátura cu platoul
Armeniel, 's1 gäsesce echivalentul in masivul cristalin
al Erzgebirgulul (Hategului) in Transilvania, in asociatiune
identica cu deposite sedimentare mesozoice i roce
eruptive metalifere, i cu o directiune depärtându-se
de cea generalä pentru a prea'äti intorsätura Carpato-
Balcanica.

* *

Cu aceste analogii se presint i óre-care particulari-

tatI in Caucas.
Un fenomen caracteristic este lipsa Permianului si a
Triasului, care joc un rol important in structura Car-
patilor Româno-Transilvani.
Apoi efectele orodinamice earl' aù produs zona centralä
de uscat cristalino-paleozoica în versantul Nord, ail dat
o stare autoctonä, fenomenelor stratigrafice ce pe-
trecut pc ambele versanturi.
Liasul in partea centralä a Caucasului II gasim dupä
mine, numal in versantul de Nord, sub forma sistósa.
www.dacoromanica.ro
 1:13

Titonicul de la Lars nu presinta' niei o urmà de e-

xistenta sa pâra't in valea Aragwel.
Apol dup. Titonic, depositele sedimentare pe ambele
versanturI se presint cu caractere deosebite.
Asa de exemplu : faciesul paleontologic Neocomian
in Caucasul de Nord, nu presintá o transitie transantà
ca in CarpatI, ast-fel cá i pânä astadI deosebirl de ve-
derl exista intre geoloe-i asupra punutulul d'a se sci
dacä calcarul de la Wladicawkaz apaqine JurasuluI
superior saü Cretaceulul inferior.
De altrt parte depositele cretacice in versantul de
Sud se presint sub un alt caracter deosebit de cat in
versantul Nord. Un etagiti franc Neocomian nu se ga-
sesce in versantul de Sud ; uncle un rol important 'I jóca
la S. V. CaucasuluI calcarul cu Caproline, forrnând inalte
masivurl rapóse, intoemal ea in inuntil PersanI in Tran-
silvania i in muntil Rareulul in N. V. Moldova Cu
acésta se stabilesce nouI analogii intre Caucasul de S.
V. si Carpati.
Nurnuliticul nu '1 vedem de loc representat in ver-
santul de Nord al Caucasulul, ci numal. in S. V. in basinul
RionuluI, formând in guste fasii de teren in vaile gar-
lelor i prin acésta se stabileste iardsi o nouii analogie
intre Caucasul de S. V. si Carpati.
Cu inceputul insa peri614 niocene se accentuézä
analogiI in ambele versanturi ale Caucasului earl co
respund la marl: lacune in depositele sedimentare ter-
tiare, in raport cu Carpatii. Cu aceste lacune insä, se
stabilesce episóde analóge cu BalcaniI. Tótá seria de-
positelor miocene carI joe un rol considerabil de mare
in CarpatI, in starea loe de calcare de Leitha i mai cu
sérnä de argiluri salifere eu insemnate zácáminte de sare,
lipsesce in ambele versanturI ale CaucasuluI, intocmai
ca in BalcanI, uncle abia avem o sporadica representare
sub forma teyelulni d6 Baden la Plevna.
NumaI cu niste deposite marino-lacustre speciale Cau-
easulul i Balcanilor, eu asa disele straturi en Spaniodon
se insemnézä o epocá miocenâ, comund insä numal Cau-
casulul i Balcanilor, urmatà imediat de epoca SarmaticA
www.dacoromanica.ro
 134

cu vastele sale inondatiura in Caucas, Balcani i CarpatI.

Prin urmare ear depositele oligocene peste care repau-
sez transgresiv straturile ou Spaniodon i cu cele Sarmatice
avem atât in Caucas cat si in Balcani un teren de uscat,
care a durat mult, Intindêndu-se peste Crimea, 00, la
inceputul acestel fase speciale Caucasiano-Balcanica, pe
când CarpatiI pe ambele versanturI eraü incinsI de märI
intinse si aú suferit i periodice miscäri orogenice.
* *

Din punctul de vedere tectonic, observarn ca cu prima

miscare post-paleozoicti cu care s'a format o zonä de
uscat ; s'a accentuat o enorma indouiturä culcata spre
Sud, care maI tarditi a fost influentatä prin incretiturl
secundare subordonate, in care totusI s'a pastrat culcarea
generala a stratificatiunilor catre Nord.
0 miscare orogenica post-titonicä a recurbat masivul
titonic sub forma de bolta anticlinala in versantul Nord.
Aripele sale de Nord si de Sud aA fost imbuditatite
prin fracturi earl' aü afectat i isturile liasice. De ase-
menea rupturI fost ferite nicI sisturile mai vechI
paleozoice.
Cu aceste miscarI tectonice, calcarele marrnorisat
pe alocurea, iar sisturile paleozoice metarnorfosat
in adev6rate filade (1).
Dar e un fapt tectonic insemnat care sare in ochI;
tótä seria depositelor rnesozoice i tertiare in versantul
de Nord al CaucasuluI este asternuta in concordanta ;
ceea cc probéza cA miscarea orogenicä in nordul Cau-
casultfl n'a incenut de cat fórte tarditi, pe cand in
«Klipele» Carpatilor Transilvano-RomanI, atat de bine
studiate de Uhlig, miscarea tectonica a vechilor depo-
site mesozoice Juraso-neocomiane era dejà terminatä,
in timpul cretaceulul superior, ale caruI valurI faceati
abrasiuni pe cóstele masivurilor dep, ridicate i ail venit

(1) Acest fenomen de metamortosare tectonicA 'I observam in

Mehedinti in calcarele i in sisturile mesozoice, iar in Gorj in
carbunii antraciti de la Schela.
www.dacoromanica.ro
 135

d'ag umplut cu depositele lor marele abisuri si v51 ce

le despärtég i ast-fel le vedem astadi incungiurate sag
acoperite de dinsele sub forma de marne cu inocerami,
gresil i mal cu sérna conglomerate, peste carl s'ag
asedat mai tardig i depositele eocene.
Acest fenomen forméza un episod tectonic fórte ca-
racteristic pentru Carpati, cu deosebire de Caucassul
de Nord.
De altä parte, pe când in versantul de Nord, Tito-
nicul este recurbat inteo simpla indoitura, in versantul
de Sud afectéza sporadic forma uneT «Schole» ee'stur-
nate sag a unel indoiturl afectata de planuri de alu-
necare.
Mai avem de notat ca pe cand in versantul de Nord
abia observäin in depositele mesozoice óre-cari fracturi
locale fara importanta earl: n'ag schimbat mult relieful
orografic ; in versantul de Sud vedem spre S. E. in Da-
ghestan depositele mesozoice castigand o mare putere
sub o structura tectonica in anticlinale i sinclinale cul-
cate spre Sud, taiate in mod abrupt de falii earl las
vizibila in ripe, aprópe intréva serie sedimentará meso-
zoica, atingênd in platoul Chah Dagh 3670 m.; de
uncle apol tot prin o serie de falii earl' le da o forma
terasata, se scobóra in marea prabusitura a Kurel, care
imbratiséza Skhemakha, Noukha, Jelizawetpol i Choucha
insemnate prin marl cutremure.
In basinul Rionului spre S. V. observäm asemenea
dislocatiuni considerabile, carI afectez depositele meso-
zoice prin indoituri insotite de falii in eari se conservä
tot inclinatiunea stratificatiunilor catre Nord. Se accen-
tuéza aci formarea de «Klipe» intocmal ca in Carpati, cu
o discordaqa intre Juras i depositele superióre Cretacice.
Asa ea' aci, ca si in Carpatl, miscarea orogenica post-
titonica a precedat aceste deposite.
Alunecärile de terenuri prin falil iaü marl proportiuni ;
faliile de la Aragwa se prelungesc 'Ana in mun01
Mesci, i tac sa dispara mai la Nord calcarele, dupa
cum alte falii paralele cu catena cristalinä ag facut sa
dispara spre Vest sisturile paleozoice, iar altele in valea
www.dacoromanica.ro
 136

RionuluT aú produs prabusitura care formózä depresiunea

acestui rù, dând loc iaräsI la o insemnatä zona sismica.
Un fenomen aprópe identic ni'l presintä platoul Bulgar
in partea de Nord invecinatä cu Dunärea, al eäruI curs
insemnézA rupturele dupä earl s'a facut prabusitura
zoneI ocupatà astädi de câmpia Dunärónä ; (1) läsAnd ri-
dicat in Bulgaria Vermul Cretacic.
Aci este un episod tectonic remarcabil, care trebue
cAutat in indouiturile i impinsaturile formatiunilor se-
dimentare Carpatho-Balcanice, post-sarmatice.
In acOstä intinsä zoná Mtre platforma Cretacia, ce
se intindea din CarpatI pânä in BalcanI, i masivurile
vechl intärite, flyschul a fost comprimat.
Un asemenea elect s'a produs i in versantul de Sud al
CaucasuluI asupra sisturilor vechiului flysch, cacl sunt
sisturile acestuia dupä mine, iar nu ale Liasului care
se desvolt de la Pasanur in jos, unde comprimate contra
vechiuluI masiv Paleozoic ; s'aü resolvat in sucituri,
indouituri, ingenuchieri i rupturf.
* *

Vechiul masiv in intréga sa des voltare pânä aci, atârn6

cu §isturilc sale dare N. E. sub zona cristalina, ast-fel
cä intregul masiv Caucasian apare panä aol ca o enormä
anticlinalä r6sturnatä care S. V., urmata de o mare
sinclinalà pânä dincolo de Kura, in Anti-Caucas, unde
se resolvä in anticlinalä.
Cu schimbarea tectonicä intervine i o schimbare
stratigrafica sub care piciorul de Sud al Caucasului ia
un facies de flysch Carpatic, cu ale carui miscArI orogenice
mentionate mai sus, determinându-se rupturi la Nord si
fali1 la Sud in masivurile ridicate, apar eruptiunile trahitice
considerabile earl in versantul de Nord ail format inaltii
vulcani call se insiruesc intre Kasbek i Elbruz, iar in
versantul de Sud, ati dat loc la scurgerl de lave in-
semnate, acoperind cu o cójá grósa sisturile Paleozoice,

(1) Hidrologia subterana, de MatheI M. Draghicénu.

www.dacoromanica.ro
 137

scurgeri carl continuat i In timpurile recente dupe.

epoca glacialä.
Cu aceste iruptiuni vulcanice, a avut loc präbusiturile
mai sus mentionate in intinsa vale a Kurei One, in Cas-
pica si dincolo de Caspica pe Atrek cum si cAtre Marea
NégrA la gurele Rionului, earl' sunt teatrul celor mai
teribile cutremure, sguduind o linie sismica in legAtura
cu gurele Dunarel prin zona de rupture: si de prAbusi-
ture recentä a partei de Sud a Märei Negre, pe la capul
de Sud al Crimel. (1)
Fenomene identice s'ati produs i in Carpati tot la
aceasi epocä mal cu seine, cAtre termul muntos al fly-
schului attit in concavitatea Transilvano-Ungare pe o
intindere circularA de peste 600 kilom. prin regiunea
Hargitei, RodneT, Muncaciulul i Buda-Pestel cât si in
convexitatea RorWmA pe o intindere 350 kilom. in mod
sporadic, din Bumbesci (Gorj) prin Rimnicu-Vêlcel, Nor-
dul salinei SlAnic (Prahova) i bâile Slânic (Bacäü), dând
loc de o parte la präbusitura platoului Transilvan, iar
de alta la prehusitura câmpiei Dunärene Române.
Rupturele pe earl fAcut marele miscâri orogenice
sunt atAt in Carpati cât si in Balcani îiì legâtura cu
emergenta apelor termale. (2)
De aci se vede cA in versantul de Nord dupä Lias,
n'a maI avut loc miscari orogenice pâne in Pliocen,
când aU atins maximul energii lor, i când de o datä
a lost ridicat intregul masiv, pe când in versantul de
Sud impinsaturile s'ati exersat in mai multe etape.
Acurn care a lost directiunea fortelor orogenice carf
aü dat nascere la tormarea muntilor Caucasieni si Car-
patici ?
Nu mai incape indoialä din cele ce am expus, cA a

(1) Les Tremblements de Tere de la Roalnanie et des pays envi-

ronnants, par Math. M. Draghiceanu.
(2) Hidrologia subterand, de Mater M. Drághiceanu.

www.dacoromanica.ro
 138

fost indreptatA spre N. si in special spre N. E. in Caucas

si spre N. V. in CarpatT.
Nu putern asigurà insä cä óre-caff miscArT orogenice
asiatice spre Sud, n'ar fi intervenit in timpul acestor
evenimente tectonice.

www.dacoromanica.ro
 X.

TIFLIS
Cuartierul asiatie.

Tiflis, orasul de resedinta al guvernamintului Caucasian,

cu o poporatiune de 165.000 suflete, este despartit de 1'411
Kura in doue parti ; cart se deosibese ark prin felul cons-
tructiunilor cat i prin rasa populatiunilor cari le locuesc.
Pe când partea de Vest asedata pe terasa putin 'Malta
a Kurel de ambele parti, are un caracter european, partea
de Est construitá in amfiteatru pe cóstele délurilor este
curat asiatica.
Orasul european rus, de creatiune recenta, nu presintà
un mare interes calatorului.
Aci strade drepte, märginite cu trotuaruri spatióse,
luminate cu gaz, perfect intretinute, cu cladiri in stil
european, impresiunea ea te etsesci in plinä ci-
vilisatiune europeanä.
Dar vechiul oras Tiflis, care se intinde chiar de la
piciorul délulul OLi ulitele sale strimte si privórele sale
jóse, te transportä in viéta nóstra orientalä de la hice-
putul véculul.
In confusiunea stradelor strimte, coltorate i murdare,
se ridic mici casute de o constructiune orientalä, cele
mai multe cu doué etaje, din care cel de jos serva de
prävälie pentru mestesugari.
Nimic mai interesant de eht acest cuartier asiatic cu
prävaliile originale, avênd usile deschise de paretI, in
www.dacoromanica.ro
 140

care tot soiul de mestesugari: Armeni, Persani, Grecl,

Georgieni, lucrez pe capete.
Una cos costumele caucasiane si le calc cu pietre
incâkbte, mestesugari cavafi, lac papuci i mesi,
aliT turbane i sale.
Apol in acest labirint se ingrämädese : câldrtrari, ar-
murieri, potcovarl, argintari, earl ii expun pe trotuar
marfa si te solicit a o cumpérà, intindêndu-te unul in
drépta si altul in stânga.
N'apuci sä privesci la etalagiul unei právAlii, câ" in-
data' eti asiegiat. Allah saklassen, Dumnedeti sä-ti fie in
ajutor, este primul cuvint de salut cu care esti primit.
Micele intortochiate strade sunt pline de bol i bivoli
injugatl la un car cu cloud marl róte, de mAgari si de
câmile incArcate earl se misc in sus si in jos, in mij-
locul unui bruhaha infernal, la care pentru a complectà
tabloul asiatic, nu lipsesce nici praful care itio scóte oehil,
nici mirosul pestilential care te infectézá, nici pavagiul
colturat care 41 präpädesce piciórele, nicl sórele ardkor
care îi cóce capul.
Una din ulitele cele mai populate si mal visitate de
Europeni ale acestul curios bazar, care a conservat mai
bine caracterul sëii Oriental se nutinesce : Ulira de Argint;
ea este ocupatil mai mult de argintari earl' lucrez numai
pentru indigenl si aü r6mas credinciosi glorióselor tra-
ditiuni ale artel.
Uvrajele artistice de argint, earl' n'ati suferit influenta
stre'inä, sunt de o mare frumusete.
Cataramele i tocurile de arme in argint ca si mcm-
gAtorile presint desemnuri de o mare varietate, si or-
nate de incrustatiuni, sunt de un gust rar si de o delica-
tetä surprindkóre.
Bazarurile din Ulita de Argint i din uliciórele ce se
bifurc la drépta si la stânga, sunt mai cu semä ar-
meniane.
Dincolo de Kura, sunt bazarele persane cu un ca-
racter particular.
Bazarul persan este inalt boltit, primind lumina pe
sus ; formézá un dedal de galerii de caravanserail.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
GEORGIENT
 141

Aci gasesci turnicand o multime bigarata i bariolata:

Tatarl purtand beehmet i fes, Armen1 cu capul acoperit
de o sapca mare si inThracati cu mintene cu manicile
Albanez1 in fustanele, Turd in salvari, Ossetï cu
palarfile lor albe r6sfrânte, PersanT coafati de scufe lungi
de Astrahan, Lezghini cu o basma de matase invartitä
pe cap, Georgient in costum circasian cu cartusiere
Georgiene coatate intocmai ca calugaritele nóstre, cu
culion pe cap, insa in loc de naframa négra port un zä-
branic alb de matase, i las sä atarne pe umerl douI zuluff,
din parul de la tamplele capulul.
In aceste bazarurl se gasesc covórele de Persia, de
Schumaha, velururile de Turkestan, broderiile de Irak-
Adjemi si de Teheran dispuse in fa§ii pe peretl, mesele
in nacru de Turcia, stotele de Schirvan, de Samarkanda
si de Bukhara si puscile de Naktchévan.
Numat trebue O. fie cine-va cu ochif bine deschisi
la cumpèrätóre, cacl cum o slaba lumina patruncle in
aceste pravalii, e nevoe a examina bine marta la lumina.
La tocméla apol sa nu se jeneze cine-va a da pe
sfert din pretul pretins, pentru a fi la adapost d'a nu
plati prea scump, cacT intocmaI ca jidanil,. cer indouit
si introit de cAt sunt hotaritt a vinde marfa.
Diva intâiil in Tiflis fiind ast-fel intrebuintata, a doua
di 7 Septembre, am consacrat'o viziteI Muzeulta i gra.-
dine! botanice.

31nzeul

Muzeul din Tiflis sub directiunea d-luI Dr. G. Radde,

saxon de origine, presinta un mare interes pentru orI-ce
orn de sciintà.
Aci intalnesce cine-va comorile archeologice, anthro-
pologice, mineralogice, paleontologice, geologice, zoolo-
gice i botanice, care in totalitatea lor cu o aruncaturä
de cell!, pot sa dea o idee asupra naturel i activi-
tätiT omuluI in virsta veche i cea noua, peste tot
coprinsul Caucasulul.

www.dacoromanica.ro
 142

Din vestibulul primului etagiù (la cine-va indata In

sälile in cart' stail expuse colectiunile mineralogice, geo-
logice i paleontologice.
Päretii sAlilor port respectiv destinatiunel lor, ta-
blourl i picturl earl represint epocele precedente ale
pAmintului nostru. Afarä de numeróse geologice charte
fotografil, care se aflaü alätml cu vitrinile ce coprin-
(ma materialul corespondent, mai sunt expuse peisage
ale vechilor epoce cu vietuitórele lor.
Putem dice eh' acest Muzeü este creatiunea D-rului
Radde, vestit archeolog i ethnograf al Caucasulub, prin
numerósele sale studii i comunicatiunf publicate in
jurnalele speciale i intre altele in Petermman's Mithei-
lungen.
Colectiunile sunt arangiate dupil o ordine sciintificA cu
arAtarea provenientei lor, asà, cä pot servi ori-cui ca un
material precios pentru studiul geologic al Caucasula
Pe Vulva acest material de studii propriü dis Cau-
casian, se aflA i colectiunl din regiuni cari sunt in
leQ.A.turA geologica si tectonicä cu Caucasul, de ex. : din
Basarabia, Crimea i Transcaspica, i earl serv ca ma-
terial de comparatiune.
Aci se gäsesce i o insemnatà eolectie paleontolozica
din diferitele terenuri geologice ale Frantei, Austria si
altor WI care serv de bazA in studii comparative.
In sectiunea petrografica a acestul muzeg se fac cele
mai interesante cAutArI microscopice asupra rocelor,
pentru care se observa dejà un inceput de lucrdri.
In sable zoologice se onservä in elegante vitrine,
cerbii vestiti al Suranului si tigril Caucasulul, porci
mistreti i ursl, päsri1e cerulul i palmipedele acuatice,
tóte fOrte bine impäiate i representate in alura lor
naturala.
Galeria de pictura contine o colectiune de interesante
tablouri istorice, ale carer subiecte sunt imprumutate
legendelor si cronicelor OLT", de la curagiosiI Argo-
naut." si vitézele amazone, tot atât de periculóse prin
frumusetea lor ca i prin fella lor, pâna la Kossut al

www.dacoromanica.ro
 143

Daghestanuluï, vestitul Schamyl al revolutiunel Geor-

giane, contra Rusilor.
Aci vedl i pe Semiramida Caucasulni, regina Tamara.
Sectiunea ethnografica este nu se póte mai intere-
santa. Ea da o representare in acelas timp sciintifica
pictorésca, ca o charta vie si animata a diferitelor po-
poratiunI ale Caucasulul.
Prin manechine in märime naturala i figurl in céra
modelate dupa tipurile cele mai exacte ; se gäsesc aci
representate in tóta varietatea tipurilor i costumurilor
lor, popórele Caucasiane.
Asupra acestora d-1 Radde, un Cicerone ne-intrecut,
ne-a dat in limba patriei sale saxone cu cuvinte pe ju-
matate inghitite, explicatiuni d'un mare interes pentru
cine a putut sa '1 urmarésca. in vorbirea sa vertiginósa.
N'am putut prinde de cat pe ici pe colo, eke o ex-
plicatiune de inteles.
Intorcându-m6 catre un coleg german si spuindu-i
cA cu o asemenea iutéla de vorbire nu inteleg nimic,
'mI respunde : daca eti abia '1 pot urmari, cum voesci
a '1 intelege d-ta?
La un singur loc l'arn putut mai mult ghici de cat
intelege.
Cand am lost inaintea unei grupe de personagil asia-
tice ce stair la targuiala un persan, un evreti talmudist
cu un inspaimantator nas aquilin, si un armén ; asupra
acestut grup am inteles ca. Alexandru II, vizitand muzeul,
ar ,fi dis d-lui Radde, rn5 prind ca cel mai siret din-
trinsii este acesta; arätand pe persan. Se si dice la Tiflis,
ca trei evreir nu fac cat un armén, i trel armeni, nu
fac cat un persan.
In fine sectiunea arheologica, care din an in an este mar
inavutita prin descoperirile Societatil Archeologice din
Tiflis, este formata prin colectiunea pieselor de moneda,
de vase in pämint negru, de giuvaeruri ale epocei scito. bi-
zantinä, descoperite in necropola de la Samtaura. Sunt
aci i specimene din epoca neolitica, din virsta de bronz
si din virsta de fer, adunate din diferite regiuni Cau-
casiane.

www.dacoromanica.ro
 144

D-1 Radde ne-a comunicat eä pând la finea anului cu-

rent 1898 va apare o dare de sémä asupra tuturor sec-
tiunilor Muzeului, care va fi ilustratä cu mai multe fo-
totipii. 0 astept cu neräbdare, mal cu séinä pentru
partea etnograficä, ca sä rn6 pot despägubi, de ceea-ce
mi-a fost imposibil a intelege in vârtejul explicatiunilor
sale. Pentru partea geologicä insä, fiind dejà apärutä
o dare de sérnd in limba germanä, datoritä d-lui N.
Lebedew, am avut un precios guid in examinarea acelei
sectiunï.

Grilina Botanica.
Dupä amiadi am fost la d-1 dr. Radde dimpreunä cu
(Iota' colegi americani i un consilier comunal din Tiflis,
si l'arn rugat a insärcina un impiegat care sä ne in-
sotésca la visita gradinei botanice ; o altä admirabilä
creatiune a sa. ceea-ce d-1 Radde a si fäcut scuzêndu-se
cä nu ne póte insoti, chiar dânsu-1, eAci multa vorbire
de diminétä la Muzëü II ostenise.
Am plecat cu totil inteo droscä, cad in Tiflis nu
exista isvotschik.
Am trecut mai întâiù prin strada armenéseä, ciisä de
Argint, de unde am spucat in strada intortochiatä clisä
Ulita Sionului Sionski-ulitza pe unde se OA pes-
cariile i blänäriile cu pei de ursT si de tigri, agätate pe
usi si pe ziduri; in fine urcäm printre locuintele tätare,
ce arnintesce vechiul Stambul, la un moscheiti per-
san de cult schit, unde ne oprim putin. Vestibulul si
minaretul este acoperit cu place de portelan albastru.
Cum inträm, doul persani in mantale albe, se astern
la pämint, se culc binisor, îi acoper tot trupul din cap
panä in picióre cu un cérsaf alb. Ne-a dat cu acésta o
representare a cultului lor. Nu departe de aci este ca-
tedrala Sion, bisericá fondata de S-ta Nina, cea mai mare
biserica ortodoxä din Tiflis. Urcäm o rampa repede la
grädina Botanicd. Aci, pe cóstele unel monticule ; fru-
móse cascade de apä si o alimentatiune inteligent distri-
www.dacoromanica.ro
 145

buitä, favorisez o vegetatiune luxuriantä. Mu It represin-

tatd este flora caucasianä din vecinätatile Marel Negre
despre Armenia, unde se dice cà sunt Wuxi bätrine
cu o vegetatiune tropicalä. ConstructiunI propril cu la-
boratorii botanice, bibliotece, colectiunI de plante, se
inalt in mijloeul gradinil i tac obiectul admiratiuniI
nOstre.
Biblioteca coprinde o important& lucrare de curind
apärutä, datoritti d-luI dr. Rack le asupra florel caucasiane
intitulatà: «Die Vegetation der Kaucasuslünder, pflanzen-
physiognomische und phytogeographisehe studien», formând
9 capitole.
Acest studitá botanid are de basà conditiunile meteo-
rologice si geologice ale diverselor regiunh. Lucrarea
este insotit& de numeróse ilustratiunI.
Studiile pentru o asà important& lucrare, fdeut
in mare parte, gratie munificentel MareluI Duce Nicolae
M ichailowitsch.

Peisagiul Tiflistilul

De la grAdina Botanic& urcAm in zigzaguil o potecti

practicabila pand in virful délulul, unde sunt ruinele
until colosal castel, care dup.& legende ar fi tost castelul
reginel Tamara.
In acéstai urcare, terenul se presintà censtituit din
argiluri tart', pe alocurea cu aspect ardoasier, alternând
cu bance de gresil sistóse silicióse cu intrusiuni ande-
sitice, cad mat' spre virf tree in gresil conglomeratice
cuprindênd blocurI rotunde de gresil verduf, eeea ce
denota o formatiune de term.
Intrusiunea andesitelor explicä starea ardoasierti pe
alocurea a sisturilor.
In urcarea nostra observ la resArit, dincolo d'o
in rapa ce se ridica d'asupra unui cimitir cu marabuurile
sale albe i eu cypril sei negri, eä aceste terenuri is-
tóse afectez o alurä tectonic& ingenuchiatä, intretäiatä
prin fracturl, care 'ml' aduce aminte pe cea de la Ananur.
www.dacoromanica.ro 10
 146

Acest sistem de stratificatiuni apartinênd Eocenului

superior sail póte i Oligocenului, este indicat in colec-
tiunea Muziwalul din Tiflis ca continênd multe minerale
cristaline cum : Calcspath, Laumontita, Desmina, Gyps,
Zeolite i chiar cristale de rocä.
AjunsI la zidurile vechiulul castel, avem d'aci cea
mai pictorésca vedere asupra intregului oras.
La stânga pe cóstele unui del, se ridica Manästirea
S-tulul David, plina de legende asupra vietel roman-
tióse a schimnicului, venit de la S-tul pamint in al
VI-lea secol.
La drépta, pe versantul délului opus ce marginesee
apa Kurel, o veche citadelä, unde e inmormintata Chu-
chanik, heroina atâtor balade georgiane. Imense cladirl
de cazarme, cari adapostesc o garnizona rusa, forte de
30.000 ómenï, o incongiur de tóte partile.
Departe in fundul acestui tabloti, Kasbecul arata
virful sâü albit de zapada.
La picióre, se zäresce la pólele délului, strecurându-se
inteun deíìlei stâncos, romantica NA, a Kurei, iar pe
cóste apare vechiul cuartier asiatic cu acoperisul caselor
ras, ca o masa compacta de ziduri intunecóse, incurcate
printre ulicióre sinuóse, din carI se ridic colosale zi-
darii de caravanserail.
Drept inainte in fatä, se desfäsura panorama vesell
a unui aleiti Inverdlit, märginit de constructiuni europene
ou acoperisul verde, la care se asociaza tunle i clo-
potnite de biserici. Acesta este Golovinski progpect, prin-
cipala strada a cuartieruluf european din Tiflis, in care
sunt stabilite casele de comerciti franceze si germane,
palatul guvernorulut, Muzeul, Teatrul, Ilotelurile euro-
pene i clubul nobililor.

Bulle termale
NesaturatI de acéstä adrnirabila privelisce, in ton
cald asia tic, am scoborât délul pe jos, prin cuartierul
georgian ce se ridica in flancuri sub forma unul am-
teatru, scoborând ulicióre intortochiate, pavate sub forma
www.dacoromanica.ro
AIIMEANC,X. DIN TRANS(' T CAZIA

www.dacoromanica.ro
 147

de trepte, i ajungem ast-fel la pólele déluluI nu de-

parte de cateclrald, la bäile Mirzoieff, cu ape termale
sulfuróse, earl clatorese emergenta lor crapdturilor prin
care aparitiune lavele trahitice in acest del.
Aceste WI de architecturd maurd, nu sunt ca in
timpul vizitel luI Alexandru Dumas, d'o simplicitate
biblied : bäile sunt in marmurd albd si se pot potrivi la
diferite temperaturi. La esire din bae, eti luat la ope-
ratiunea masagiumi, care se face cu o mare artá de
tatarl, pe un pat de lemn.
Ea este ardtatä de Alexandru Dumas in trdsuri. vil
«Acest om vorbesce de bdias---care puted cântdri peste
120 livre, se urcd pe spatele mar, se scoborà si iar
incrdeed, i tóte acestea forrnaü un lant de sensa-
tiuni cart mé invioraü. Respiram ea niel odatd. Muschil
mel in loc sd fie obositI capdtaserd o extremd energie.
As fi pariat cd am sd ridic Caucasul in sus. Atuncl eel
dotif aI meI bdiasI se puserd a 'ml freed eu podtA palmel,
rinichil, umerii, cóstele, moletele...»
Intorcêndu-ne la resedinta nósträ de la Clubul no
bililor, bulevardul era pfin de dame georgiane i arrnene
earl flanaü pe trotuare, cdci era diva de Duminecd.
Georgienele 'mi par cd sunt de desubtul reputa-
tiuniT lor.
Bdrhatil insd pástrez mal bine reputatiunea rasel
ca figurd i ca talie.
Neapdrat ea sunt i exceptiunI de frumusete printre
georgiene, dar unde nu gäsesce cine-vd exceptiunt ! Geor-
gienele ail tóte aprópe acelas aer, marl' ochi negri crä-
pap' amigclaloid, sprâncenile marl i arcate, pielea albd,
dar le lipsesce ceva pentru a place.
Armenele insd tin printre femeele Caucasiane, prirnul
rang. Inalte, frumóse sub voalul lor de muselind, care
le ascunde pe jurnátate figura; se umbrae elegant si cu
aust i fac o impresiune mult maI pläcutd.

www.dacoromanica.ro
 148

Trajeul Tiflis-Bacu.
Mal r6mânea doué dile libere WIWI la sosirea celor-
alte doué cerpurl de armatä ale congresulul: B §i C,
unul duph Dnieper §i cel alt dup5 Volga, al cáror avant-
post, formam noi eel din esrupul A; pentru ca conform
programulul, sa facem cu totif o excursiune la vestitele
mine de pacurä (nafta) de pe Caspica, de la Bacu.
In acest timp eel mai multi din nol dus la Ku-
tals, iar altil la Borjom si Abastuman, despre care vom
avé a vorbi in trajeul de la Batum.
0 mica' parte insä, care ne interesam ma! mull de
pretiósele z5cAminte de pticurà (nafta) de la Bacu, ne-
am gändit ca pcntru a puteà studià in amänunt §i a
luà tóte informatiunile utile asupra acestei insemnate
localitati petrolifere, trebue sä ne dirigiäm intr'acolo, pän5
nu vine grosul corpulul.
De aceea chiar in séra de 7 Septembre, am luat trenul
accelerat care trebuià a se pune in mers la 10 h. si
care dup5. 16 ore de un parcurs de 548 km. trebuià
a ne depune la Baeu.
Micul nostru grup se compuneà numal din vre-o dece
membrii, printre cari citez pe : Kayser prof. la Univer-
sitatea din München, Oebbeke prof. la politechnicul din
Munchen, Groth prof. la Universitatea din München,
Ilöffer prof. la §cóla de mine din Leoben, Doss prof.
la politechnicul din Riga, §i Traube din Berlin.
Cum e§im din garä, privirea ne este atrasä de miile
§i decile do mil de lumini, earl" se etagiail pe cósta
délurilor, din póle i pAn5 in virf, reflectându-se din
easele indesate in amfiteatru ale locuitorilor, i acéstä
panoramä feerich s'a desf5§urat aprópe 3/ orá inaintea
nóstril.
Totul intrând in obscuritate. ce avearn mai bine de
f5cut erá a ne ingriji paturile de dormit.
Cáldura in5busiteire din timpul noptii, 'ml-a neli-
niscit somnul.
In zori de iiiLi, privirea se perde in mijlocul unel
www.dacoromanica.ro
 119

pustietati de nisipuri sterile, färä locuinte umane si ¡Ara

veg.etatiune; erail vestitele stepe ale Muganulur.
Trecusem deja statiunea Akestafa de unde se face
un drum spre Sud, In muntii miculuI Caucas, la De-
lijan ; statiune climaterica pentru locuitoril cu dare de
mana din Tiflis, alaturf de care este un vast lac ois
Sevan, la 1.900 m. inältime, de doue ori mai intins ca
lacul de Geneva.
Apropiem statiunea Charnkor, aprópe de confluentul
apel Chamkor cu Kura, uncle se aflä o colonie germanä
care a revolutionat natura.
In mijlocul acestui desert is Karaiaz, privirea se
restata asupra frumóselor ograd.1 inverdite ale coloniei.
Prin irivatiuni ingenióse, colonia a transformat pustieta-
tea in câmpii fructifere de orez, earl (lag un bun venit.
Chiar plantatiunl de vii a reusit a obtine, cari daa
un excelent vin.
Se dice ca prin tufisurile din imprejurimi de Tamaris,
se adapostesc porci i pisici selbatice, cerbi i antilope
cum si fasani ; prin urmare un domen avut pentru
vânatori.
Ajungem la Elisavetpol, oras de aprópe 25.000 locuitori,
in mare parte: armeni, persani si tätarI.
. Se numia mai n'ainte Kandzak. Cädut in mainile
rusilor la 1804, generalul rus Tzitzanoff, l'a botezat
ast-fel in onórea Tarinei dupa atuncl, Elisabeta.
Elisavetpol este punctul de plecare al tutulor cara-
vanelor earl se dirijez de la Mugan, sati eätre Marea
Negra, sag catre Persia.
Acj este iar o colonia gerrnana, care se ocupa cu
multa pricepere de cultura bumbaculuf. Irigatiunile se
fac cu apa din Gandja, un atluent al Kurei.
Populatiunea indigena duce act o viata nomada, in-
tournaI ca acea a tiganilor nostri rudari.
Cum vine primävara isf incarc pe magari corturile
si se due cu vitele la munte in pasunäturi ; de acolo
se intorc tórnna a le ierna in stepele Kurei, unde 41
lac bordee in pämint.
Päräsim gara Elisavetpol; la drepta dispar muntii col-
www.dacoromanica.ro
 150

turati ai Karabagulul, iar la stantra zäresc majestósele

virfuri ale muntilor Daghestanului, cari se ridic la 4.500 m.
albiti de zapada.
Ii pierdem din ce in ce din vedere cu cat inaintäm
in step.
Drumul se apropie de tërmul drept al Kurel, unde
miel déluri plesuve albicióse, presint stratificatiunile in-
clinate spre Nord, trädând o veche anticlinalä scutun-
data pe intinsul ses al Kurel.
Ne depärtärn de riti, strabätând desertul in plin, cu
tufisurI de ierburi ici colo presarate, carl formez carac-
teristica stepeI.
lath" ca apropiem din noil Kura la capätul until dél,
uncle o sträbatem.
Suntem la Adjikabul, unde atât délurile sterile cat si
tot terasamentul crdlor ferate, este format din depositele
recente Caspice pline de vivipare.
Trecem de statiunea Navagil, construita in stil cau-
casian, rasa la acoperis, ca i tOte cele alte statiuni
despre Caspica i incepe a se desfäsura inaintea nóstra
nisce déluri ripóse pe talusurile eärora staii rostogolite
enorme cantitäti de lespedl de piaträ; efect al unel ca-
pricióse erosiunt
0 adiare de Vent incepe, care era bine venitä pe la
miedul çhlei child cäldura ajunsese coplesitére. Indatä
la orizont despre Est, incePe a se desemna din ce in
ce mal mult o panza de apA albAstrue ; era Caspica,
din mijlocul careia se ridica, in pareti rîpo.i o mica
insula.
Calea urmézä tërmul märei, cotind dare Nord.
La stânga se clesvoltä monoton, délurI aride despar-
tite pânti la marl depArtärI de dune ondulate, miscate
dc Vênturi, in earl ghimposul Astrayalus albit de pri-
vatiunl, adapostesee imprejuru-I nisipul aclus de vênturl,
formâncl mici maluri call la primul vént, sunt spulberate
saú chiar t mal mult märite.
In acest trist peisagiii, nu lipsesce niel lungile cara-
vane de cämile, earl veniaü despre Bacu, aceste co-
www.dacoromanica.ro
 151

räbil ale desertului, earl' fac traficul intre Caspica si

Golful Persic.
Apropiem statiunea Puta si in aridul peisagiä al Mu-
rilor din stânga, se observ pang in depärtare mosoróele
vulcanilor de norof cu midi crëpäturf, prin care asudrt
petroleul. Pe cóste se ridic câte-va turnuri de sonde.
PArasim statiunea Puta si iatä cA departe la stânga, par
pe o cOstA turnurile piramidale ale sondelor de la Ba-
lakhany. Linia face o cotiturä si se desfäsurA orasul
Bacu cu Muffle sale golase dominate de fortrtrete, in
mijlocul cArora apare vechiul oras persan zidit in am-
fiteatru.
Locomotive, târánd dupA dinsele un sir de vagOne-
reservoril cu petrol, se succed unele duprt altele pe
liniile laterale, and un sgomot strident.
La 1 h. d. a. suntem in statiunea Bacu. Birjari tätari
ne transport la Hotel de Europa, care ne fusese reco-
mandat ca cel maY bun.
Din curtea hotelului, urcAin pe o scarA in lemn la
etagiul intAiù, unde dAm inteo lunga galerie care aveA
acces la odAl, si la care rilspundea ferestrele celor si-
tuate despre curte.
Curat IIotel Gabrovenf.

www.dacoromanica.ro
 XI

BACU
0 ochire asupra ortr7u1iri.

Dupà prânz am fost sI vizitez orasul. Deja de la gard

impresionase destul de bine. Intran-i intr'un oras
modern, cu ulite largi, marginite de case confortabile
in stil european, avend un singur etagia.
Nu e vorba, ca praful m cam ineease, cu un fel de
miros de päcurd ; cad in acésra regiune avuta in pä-
cura, nu se uda ulitele eu apd, ci cu residiuri de pacurd.
Procedeil intealfel fórte practic i higienic. Apa se eva-
poréza aprópe instantanea i contribue ast-fel la *him ultirea
microbilor valamatori in aer, in vreme ce residiul de
pácura, combinându-se cu praful, forméza un f el de asfalt.
Numal e regretabil, ca, acésta udatura se face cam rar.
Orasul noti este construit alaturi ou vechiul oras
persan Bald.
Inainte nu erà lipit de cuartierul asiatic, dar orasul
intindêndu-se a ajuns dejà la pólele délului, pe care se
and, asedat vechiul Bacu, i cu timpul a inceput a im-
pieta i pe cóste. Vechile ziduri cu porti colosale, cari
incongiurail fortereta persand, aU fost distruse pentru a
face loc nouilor constructiuni. Civilizatiunea europeand
in invasiunea ei, secerd di cu aceste märete urme ale
vietei asiatice si nu va trece mult i ceea ce a mai rg--
mas in picióre astadl, precum: palatul Hanilor, Turnul fetel,
Moschea Fatrna, va dispare pentru a face loc stradelor
www.dacoromanica.ro
 153

banale europene cu noul constructiunT, de earl nu se

léga nici o traditiune, nici un glorios suvenir.
Palatul hanului ridicat sus pe stânci, a sustinut mult
timp asalturile inamice, $i când a cadut, a cadut cu el
imperiul earuia 'I servià de meterez. Ad se ridic
maret, porti ogivale prin cari intri la divan, dispus In
forma de chiosc, cu arcade ogivale si o superba cupola
persana. AcA era, sala in care se taià capetele condam-
natilor, avênd suh o lespede in mijlocul ei, putul in
care se arunch corpul torturatilor. Acest put se dice ea
comunica printr'o galerie subteranä eu marea, in care
se aruncA capul i apol trunchiul sângerând.
* *
Moschea de la Bacu este un frumos exemplar al artel
persane. Domul care se ridica d'asupra, este acoperit cu
faiente de diverse culori, dintr'o veche epoca, din ne-
norocire astadl numai in slaramaturi. La frontiscipiul
until' portal, este sculptat un cap de boù ; care m'a dus
cu gândul la zimbrul Moldovei, a carui origina cred ca
archeologif ar putea-o AA mai cu.succes, in aceste vechl
urme ale imperfului persan.
De la moschee, are cine-va o vedere superbä, tot ora-
sul e la picióre! Aol e portul cu numerósa sa flotila, de
uncle se profiléza pe marea albastra, teita cósta Cas-
picel ; la drépta o moschee alba ridicata la capul until
promontoriú, ineongiurata de morminte musulmane, iar
la stanga aprópe de ora$ o cep: de f um acopere vaste
construetiunl cu numerOse camine inaltate la cer ; sunt
distileriile de pacura sad de nafta din ora$ul Negru,
numit asa cacI mai 'nainte d'a se adopta dispositiuni
pentru arderea tumului in caminurile fabricelor, e$ia
din ele un furn negru care inväluià ora$ul.
Tota acésta panorama e go1aä, calcinata la sóre, nu
vedl niel o verdéta, afarà de un mic boschet unde e
gradina botanicä, intretinuta cu marl' anevointe.
Apa e rarä aci caci ploile sunt i ele rari ; abià atinge
nivelul pluvial 0 m. 25.

www.dacoromanica.ro
 154

Ca tóte orasele mai marls ale Orientului, gäsesci in

l3acu o multime de contraste. AlAturl cu un .tramvai cu
un altul cu aburT, vedI circulând pe strada carele
locale cu bivolf; consistând inteun cos purtat de doué
róte marl' avênd 2 m. in diametru.
Bazarul nu presintA vr'un interes particular ; e tot
tipul stradelor strirnte intortochiate cu prävälii miserabile,
in cad se vinde märfurl' de Persia, intre altele covóre
miitäsurI
Populatiunea BaculuI se urea' la peste 100.000 suflete
compusä mal cu sémA din Tatar!, Armen! si RusI.
Pe lânga acésta mai e un contingent insemnat de
Frances!, German!, Engles!, si Suedes!.
Fisionomia stradel. in cartierul vechiti, se deosibesce
putin de a celor-lalte orase caucasiane ; atAta numaI cä
mntâlnescì pe stradA mal mult ca unde, cadâne cu
figura acoperitä.
Ne mat avénd ce se \red in oras, m'am grAbit a face
o visitA dal! Gavrilow, inginer-sef al administrapuniI
minelor de la Bacu, cAtre care d. SimonovicI--,un bray
bâtrAn geolog rus de la Tiflis, cArula i se datoresce in-
semnate studiI geologice in Caucasbine-voise a 'mT
da cAte-va cuvinte de recomandatiune.
Am avut fericirea a '1 gäsi la localul AdministratiuniT,
unde aveA i resedinta.
NumaT intelegerea intre noI a fost fórte dificilá, cAcI
d. Gavrilow abiA ingAnA câte-va cuvinte in limba Iran-
cesa i câte-va cuvinte in limba germanA.
Important erà cA intelesese scopul -visite! mele, i s'a
executat cu multA amabilitate a me conduce in visita
puturilor de pAcurA, atât in timpul celor 3-4 ore cat
ma! re'rnâneà pAnä la apusul dilel, cât si a doua-di.
Inainte d'a comunicâ resultatul acestor importante
excursiuni, in exploatarile de päcurä de la Baal, e ne-
cesar sA cApetAm o idee asupra intimlereI terenurilor
petrolifere in Rusia, i asupra constitutiuneT geologice
a acestor terenurI in realunea Baculuf, de a cAror ex-
ploratiune m'am ocupat in particular.
Mai 'nainte insd un mic istoric n'ar fi fArA interes
www.dacoromanica.ro
 155

Istorieul exploatati unit pAenrel.

Arabii sunt cei dintâi cart aü istorisit despre isv6rele
de pacurä de la doui calétorl contim-
porani Ricold i Marcu Polo, spun ca petrolul de la
Bacu facea obieetul unuf comerciti important cu Ma-
zanderan si t6tä Mesopotamia pânä la Bagdad.
Dar mai cu sémä de la cel din urma secol datézt
celebritatea petrolului caucasian. Cälètorii Englesi cari
cautati un drum catre Indif, vorbesc cu cea mai mare
admiratiune de exploatarea concentratä pe atuncl in
insula Sântä Sviatoï, la extrernitatea de Est a penin-
suleI Apschéron.
Acolo licuidul sosià pânä la nivelul marel i incar-
carea in bateluri erâ mult mai lesniciósä. Insula Sviatoï
nu da de cat petrol negru gros, reservat luminatului
incadditulul ; i in peninsula se scoteh petrolul alb.
spune caliltorul Ionas Hauvay (1754), Mil pacura
ca un licor tonic. Ea serva in usul intern contra 1)6-
lelor veneriane, atát de dese in Caucas, i ca remediti
extern, este fórte intrebuintatä in contra scorbutulul,
gutei, crampelor, etc. Ea scóte petele de uns6re din
stofe si ar fi de un folos mare, daca n'ar avea un miros
.abominabil».
lata atâtea intrebuintari pe earl le aveà pacura inca
din secolul al XVIII-ea in Caucas. Astadl medicina, gratie
.chimieT, care extrage dinteinsa cele mal variate si pre-
cióse substante, o utilisa pe o mare scarä.
Insula Sviatoï de mult nu mal e exploatat5. Rafinatoril
de la Bacu abià pot prididi avutia petrolifera din Ap-
schéron.
Intinderea reginnilor petrolifere.
Zaamintele petrolifere se intind pe o zonti care im-
lbrätiséza pólele Ca ucasulul, incepênd din Taman la marea
d'Azov si trecênd pe la p6lele de Nord ale Caucasului
la Grozni despre Caspica, infäsóra c6stele Daghestanului
www.dacoromanica.ro
 156

despre acésta mare pana la Bacu, de aci face o indoui-

tura spre Vest pe la pólele de Sud ale Caucasului pria
Elisawetpol, Tiflis, Kutais si atingeMarea Négra la Batum.
Cu alte euvinte zona petroliferá se tine stains de in-.
cingétórea eocera i oligocena, aratata pe charta geolo-
gica a Caucasuluf. Cele mai avute zacérninte ale acestei
zone petrolifere se gasesc la extremitatile ei despre tér-
munie celor doué mäni, si mai in special despre Caspica
la Bacu si la Grozni, unde se calculéza o avutie do
20.000 000.000 puduri pentru fie-care din aceste localitatl
['Ana astädi insa localitatea cea mai mult eunoscuta
prin avutia sa in petrol este peninsula Apschéron, situatä
la capul S. E. al catenei caueasiane, in al carei pro-
montoria se afla Bacu.
Zona petrolifera se gasesce pe o banda care incepênd
din Schemacha trece peste Bacu si strébate Caspica la
insula Tseheleken si d'aci trece in provinciile petrolifere-
ale Trans-CaspiceI, unde petrolul se dice ea e in raport
cu terenurf eretacice, continênd multa parafina.
Fundul Caspicel in lungimea zonel forméza o bona;
de óre-ce n'are mai rnult de 200 ni adincime, pe când
la marginele eI se scobóra la 2.000 m.
Isvórele de pacura ale peninsulef Apschéron sunt si-
tuate in partea de mijloc a acestef zone ; intre satele
Balachani, Sahuntschi, Romani si Sabrat i in ses, Iânga
satele Binagadi si Bibi-Eibat.
Se gasese isvórele de 'Acura' si la Surachani in va-
lonomentul Isamal.
Geologia penhisnleT Apsehérou. (1)
Piciorul Caucasian ce se sarsesee in Apschéron este
intreg format din deposite tertiare.
Catre marginea delurósä despre Vest este format din
depositele eocenului superior, dis etagiul Sumgait, la
care se asociez despre Est 'Ana la Balachany, stratifi-

(1) Sjörgen. PrelirnirUira meddelanden orn Kaucasica Napbta

filten.
www.dacoromanica.ro
 157

atiuni pretinse oligocene, constituind ash disul etaghl

Balachany, iar in mijlocul regiunei de exploatare si la
Ormul de Sud al peninsulet, din pliocen.
Straturile plioceae se deosibese in doug etaje : col
inferior dis de Apschéron §i cel superior de Baca.
Profesorul Anclrusov, mat stabilesce un orisont la
basa straturilor de Apschéron, dis nieleotic, cu o fauna
marina si sarmatica. Acest etagid mai vechitt de cat
cel de Apschéron formézi o transiOune de la sarmatic
la pontic. (1)
(1) Nu e fara interes a da aci clasificarea facutil de Andrusov
depositelor din basinul Caspic, cu paralelisarea lor din alte re-
giuni (Dreissensidae Earasiens).
Basinul (aspic
Reginnea Caspica ItegiunT echivalente

Deposite Aralo-Caspice (Stra- Straturi marine quaternare

turi cu Dreiss. diluvil Ab. iii Ar-
nlenia).
Rocele de Baeu (Apscheron
Nephtedagh).
Roce Apscheron.
Kalcarul de la Schemacha.
(Schemacha, Chyla-alidasch).
StraturiValenciennensiadela
Schemacha.
Calcar de Tasch-Kala i Der-
bent.
Straturi de la Techir-jurt
(Dreissensia 2 sp).
Straturi de la Andjartha la
Petrovsk (Dreiss sp).
Straturi de la Kognia-Arap
(Schemaka) si Aktschagyl(Trans-
caspica.)
cu moluscI la tërmul Mìírei-
Negre.
Straturi lacustre ale peninsu-
lei Kertsch, Babele, Giurgiule;4I.
Straturi Tschauda.
Straturl paludine partin.
Straturl Kujalnik.
Straturi paludine partin.
Straturi cu psilodon in Ro-
mania.
Straturi cu fer de la Karny-
chburun.
Straturi Valenciennesia din
Kertseh si Romania.
Straturi Comreria-rhomboidea.
Calcar de Odessa.
Straturi Miiotice.

www.dacoromanica.ro
 158

Aceste formatiuni tertiare constituesc un teren delu

ros, care in sesul Caspicel se ridicá abià cu vre-o 20 m.,
iar câtre Vest la Balachany atinge 113 m., mai la S. V
in platoul Gosdek 180 rn., iar la Nord in délurile Bos
Dag 359 m.
La piciórele délului tertiar se intinde o priturä de
deposite Mite recente numite aralo-easpice (ante-dilu-
viale), a caror fauná stä in legáturrt strinstt cu speci-
menele vietuitóre.
Acestea se termin pe lângâ Ormul márei prin depo-
sitele aluviale.
Etagiul eocen Sumgait consista in vecindtatea piriuluf
cu acest nume, din sisturile argilóse ver4uT cu bance
de gresil si marne rosatice teruginóse, câte o datii cu
concretiuni de calcar argilos i resturi de pesti. Seria
straturilor cart' zac d'asupra, apartinênd oligocenului,
etagiul Balachany constitue terenul petrolifer, adecä
acela care contine pAcura. El consistä maI cu sérna din
marne cenusil, gresii calcare, i nisipurl pline de apa
pricurä.
Aceste straturi altern intre dinsele sub forma de stra-
turf subtirl.
Puterea acestor straturi este fórte mare.
La Balachany fost incA pâtrunse pânä la 350 m.
adincime. Se calculez a atinge aprópe 1.000 rn.
Seria Apschéron, care se asterne d'asupra, parte in
concordantä, parte in discordantd; consistä la basá din
bance calcaro-argilóse subtirl, intercalate de straturi de
marná, si in etagiul superior din calcare poróse tarl,
formate din scoicI sfärämate Dreyssena §i
Pe alocurea, acéstä serie aratä o stratificatiune trans-
gresivä, ca efect al unor actiuni mecanice posterióre, in
urma pätrunderiI prin faliI.
La partea superiórä a acesteI serii, vin stratificatiuni
in alternantá de nisipuri, marne i calcare, earl. cuprind
Cardium, Dreissena, Neritina, Mieromelania §i Caspia.
Dupá aceia vin depositele recente dejk mentionate
aralo-caspice, din epoca glacialä.

www.dacoromanica.ro
tti

tC7

www.dacoromanica.ro
 159

Geotectonica.

Depositele tertiare formez o serie de sale si basine,

adica anticlinale i sinclinale in earl se aflä strinse re-
servoriile petrolitere. In special liniile anticlinale sunt
acelea pe cari sunt ingrämadite sondagele de exploatare.
Pe acestea se fac i emanatiunile de gaze, emergentele
de ape termale sulfuróse, de isvóre sarate, i eruptiu-
nile de vulcani de norol.
De aceea urmarirea anticlinalelor este pentru reusita
exploatärilor de o importanta capitalä.
Se deosibesc in Apscheron cinci zone de anticlinale.
Cea mai despre Est, trece prin insula Sviata apoi vine
zona Ka la, zona Balachany, zona Binagadi-Puta i in
fine zona
Cea dintaiti zona de la Sviatoï a fost dui-A cum am
-vedut, cea mai veche exploatatä, cea de la Ka la se sem-
nalézh prin multe fenomene de emanatiuni, pe câncl
cea d'a treia de la Balachany este cea mai produetiva.
Dupa acésta urméza cea de la Puta in dreptul ga-
rei Puta inainte de a ajunge la Bacu tot plina de
emanatiuni, si in fine a cincea cea de la Bibi-Eibat, ia-
rasf fórte productivä.
Cum se vede dar, zonele productive altern cu zonele
de emanatiunl.
Directiunea lor, este acea pe care o urmézä catena
Caucasulul, adcca aprópe NV. SE.
Visita la Bibi Eibat.
Cea dintaió visita am fácuto insotit de d-I Gavrilow
inginer sef la puturile de la Bibi-Eibat, situate la vre-o
6 chilometri la Sud d e Bacu, inteo vale de erosiune,
la marginile Caspica
In drum am examinat inteun mal ripos, depositele
calcare aralo-caspice, cari zac horisontal in discordantä
d'asupra unor argiluri verdui, alternând cu nisipurl fine,
inclinate slab spre N. E.
www.dacoromanica.ro
 160

Am mers Intaiù In concesiunea Zabulow, unde am pri-

mit ell placere stropiturele until put artesian de care
m'am apropiat. Acest put indicat sub No. 8, are aprópe
400 m. adincime si a dat in timp de 4 luni 35.000 pu-
duri pe di. In momentul visitei mele da 400 puduri.
Puturile din acéstil concesiune cum si din cele in-
conjurtitóre : Nobel, Rotschild, Taghief, sunt asedate pe
o anticlinalà revarsata, in urma cäreia terenurile petro-
lifere 'sl. arat In multe parti capetele la suprafata solulul
si chiar la nivelul märei, de uncle emanez insemnate can-
titäti de gaze, earl' iluminez nóptea. Nimic mai frumos
de c'at acéstä flacärä miscAtóre pe suprafata mare'''.
In partea de Vest terenurile petrolifere se ascund sub
deposite aralo-caspice.
Trecem la concesiunea Taghief, unde Osind pe in-
ginerul diriginte d-1 Durniev, vorbind perfect atat limba
frances6, eta si cea german6, m'am oprit mai mult timp,
pentru a luà tot felul de informatiunl interesante, earl cu
multa amabilitate mi-ati fost comunicate.
Cea dintaiti inforrnatiune a fost aceea asupra succe-
siunei stratificatiunilor intâlnite in sondagia, carI cu re-
gistrul in mâna, mi-a fost data pentru putul No. 20
in picióre englese (un picior engles = 31 c.)
Seetionea putulni No. 20 Taghief.
Argil plastic 300 pic. Engl.
» cenusiti pyritos . 25 » »
Nisip achifer 6 » »
Gresie pyritósa 18 » »
Argil cu intercalatiuni de nisp
petrolifer 53 » »
Gresie pyritósá 3 » »
Argil albastru cu intercalatiunf
de gresii 48 » »
Argil 43 » »
Gresii »
Argil cu straturi subtirl de gresif 2157 : 0
Gresit 4 » »
Transport . . . 542 »

www.dacoromanica.ro
 161

Report . . 542 pic. Engl.

Nisip petrolifer sec 29 » »
Argil bariolat 140 » ,
Nisip petrolifer 3 » 1)

Argil 64 » »
Nisip petrolifer 3 » »
Argil » »

781 » »

La 781 p. e. saü 242 rn., putul se aflà in adincire.

Fosile nu s'a gäsit. Costul until sondagiü irnpins la a-
céstä adincime este de 50-60.000 fraud.

Conditialtile economice ale exploatarel.

Exploatarea la Bibi-Eibat 'Ana acum catl-va anT se

fäcea cu puturT ordinare si prin ajutorul crevacelor ca
in multe localitäll din România.
Pacura are o greutate specificä 0.870, ca si in tot
teritoriul Baculta. Ea este lipsitä de parafinä ceea ce o
pune in conditiune de inferioritate cu päcura Româná.
In insula Tscheleken si in Trans-Caspica 'Acura este
parafinatä si se dice di s'a gäsit acolo si Ozokerita.
Concesiunea Taghief plätesce statulul un drept fix de
9500 ruble pentru 10 diessjatine teren, apol 10 ruble re-
deven0.' pe an pentru o diessjatinä. Concesiunea e acor-
clan, pe 25 anT.
Taghief a incheat un contract de vindare cu Societatea
Englezä Stuart et C-ie care trebuiä sä se pue in aplicare
de la 2 Octobre anul trecut, pentru -Vote puturile si
instalatiunile sale, avênd a primi D. Taghief 5 milkine
ruble.
Concesiunea Taghief, dä anual aprópe 20.000.000
pud uri.
Venitul net realisat in 1896 a fost de 3.500.000 ruble.
Pacura s'a vindut in 1896 cu 7V2 cap. pudul din
care deducându-se 2 KapecT costul de exploatare, s'a rea-
lisat un beneficiü de 51/2 capeicT pe pud.
www.dacoromanica.ro 11
 162

Dar in 1894 productiunea BaculuI devenind excesiva

desfacerea anevoiósA, exploatarea s'a lichidat on perdere.
Pticura ajunsese a se vinde cu 1 capec 1/2 pe cAnd
exploatarea costa 2 ; ast-fel ca s'a perdut capee la pud.
Petrolul lampant neputôndu-se desface i ne av'end
unde '1 pAstra, s'a desfAcut pe un pret mar eftin ca
pAcura.
Pe aceeasI intindere de teren sunt executate mar multe
puturl de sondagil la Balachany de eta la Bibi-Eibat
ell tote acestea productiunea pe supratatA egalA, e mult
mar mare la Bibi-Eibat.
In general, primul put care atinge stratul petrolifer
este artesian ; cel ce s'ar practicA in vecinatate in ge-
neral numai e artesian.
Gaud putul artesian numar asvirlA pAcurA, se umple
cu apä sAratä, i pentru a-1 puteA utilisà, trebue a-1 slei
de apA.
Apa sAratA aratA 120. Beaumé, pe cAnd apa Caspicel
abià aratá V, de grad, ceea ce prohézA cA apa nu vine
din Caspica, ci din argilurile salifere ale terenurilor pe-
trolifere.
Cu cAt putul e mar spre pOlele anticlinaler, cu atAt
are mar multA apA si mar putinA pAcurA.
Cele situate catre ax sunt cele mar abundente.
La Bibi-Eibat ea si in cele-lalte localitAtl petrolitere
ale Baculul, principaIele exploatäri apartin caselor Nobel
Rotschild.

Explosiunil e.
La Taghief sunt memorabile explosiuntle de pAcurAl
insotite adese-ori de ineendil. Ash in primAvara anulur
1897, eu veo patru luni inainte de visita nóstrA, un put
irupênd, a ineeput a vérsA flacAri dinteinsul la marl 'Mal=
timr, ocasionAnd perderr colosale.
Putul a exploadat la 16 (28) Februarie si a ars 12
Vile fait a-1 putea stinge.
E de notat cA trer dile mai inainte, isbucnise un put
la Rotschild in vecinAtate, cu o putere colosalä, dupA cum

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PITT ARTEZIAN DE PACURA
 163

se vede in ilustratiunea alaturata. Vintul batAnd, 'Acura

era asvirlitä departe, asa ca pana la 10 kilom. a dus
stropil dinteinsa.
Dupa trel Vile a incetat explosiunea, se vede din causa
astuparel putului, dar Indata incepii a exploadà un
vechitl put din concesiunea Subaroff, care ma de mult
fusese artesian.
Irnediat dupa acésta incepù a exploada putul No. 8
de la Taghief adus la adincime de 229 stinjeni cu un
diametru de gaura de 12 zol. Explosiunea s'a fault cu
o asa putere, in cat esafodagiul sondel a fost aruncat
in aer i indatä a inceput a aruncit i flacari.
Vintul batênd s'a ars nu numal productiunea putului
care a fost calculata la 800.000 puduri pe qi, prin ur-
mare cât nu produce 20.000 puturl ale America dar
s'a mai ars 300.000 puduri pacura, 6 milióne puduri
r6masite (masut) i patru alte esafodage de puturi cu
rnasinI cu tot, cum si rafineria.
0 perdere care s'a ridicat la 535.000 ruble. Ilustratiu-
nea nostra arata putul in ardere.
Incendiul unui put artesian, se póte isca sad din vr'un
foc in imprejurimi 'Anil la care sosesce stropiturile de
pacura purtate de \Tint, sati din contactul gazului cu
aburii de pe la masinl, saù in fine prin frecarea buca-
tilor de petre silicióse ce arunca adesea puturile in a-
mestec cu nisipul.
Spectacolul unul put artesian de pacurä in flacari
este ingrozitor. Nu póte face cine-va idee ce trebue
sa fie aceste colóne de foc de 60-80 m. inaltirne, care
se asvirl si cad in vapae de flacari de culóre rosie in-
chisa, spintecate prin norT negri de funingine, i inso-
tite de teribile tunete subterane!
Puturile artesiene ail facut mai adese-ori nenorocirea
exploatatorilor, cacl sunt insotite de catastrofe ruinatóre.
Chiar când nu sunt insotite de flacarl, e cine-va apucat
de o iruptiune färä sa fie pregatit. Esafodagiul si tot
utilniul se prapadesce, i 'Ana sä apuce O. se umple
gropile, marl cantitati se perd färä nicI un folos.

www.dacoromanica.ro
 164

S'a incercat aplicarea unor aparate regulatóre la gura

puturilor, dar nu in tot-deauna cu succes.
Tisnirea este asà de puternica prin esirea impettaisa
a nisipuluI i gazuliff, ca distruge tot in cale.
La Muzeul din Tiflis se afla expus un bloc de fonta
de vr'o 15 c. grosime care fusese ros sub forma und
caldarI prin frecarea nisipulul asvirlit.
Asemenea blocuri sunt puse in esafodagiul sondelor
in axul tututor puturilor, pentru a concentra produsul
tisnirei imprejurul puturilor.
Puturile ordinare aduc de multe orI maI bune pro-
fiturI de cat cele artesiene, (And sunt prea violente.
Mai întâiü un put artesian nu duréza maI mult de
treI-patru luni, i cand trebue a fi exploatat ca put or-
dinar, nu e tocmaï productiv.
Un put ordinar duréza mult maI mutt i aro o pro-
ductiune care nu scade repede.
Sunt puturi de acestea cart. chi.' 10.000 kgme. pe di.
Acest tenomen se observa si in puturile din Romania.

Tisita la Balachany.

Pentru a doua-di 9 Septembre, ora 7 de diminéta,

ne-am dat rendez-vous cu inginerul sef Gavrilow la
gara, bine-voind a acceptà d'a m6, insoti si in visita
de la l3alachany. Am prevenit de acésta i pe cei-laltI
colegl ai meI, cart cu multumire aü prirnit imbucura-
tórea scire ca puteaa sa visiteze Balachany, sub condu-
cerea ingineruluI sef al administratiund minelor.
Balachany este cea maI mare localitate petrolifera de
la Bacu, care se gasesce la 15 kilometre la N.V. de
Bacu, de care e legat prin cale ferata.
Ne-am oprit la gara Sabountchy, in apropiere de Ba-
lakhany, pentru a observa un transeil al unid ferate,
care pune la ivéld seria depositelor tertiare de la Bacu.
Pana aci am urcat un teren acoperit cu deposite cal-
care aralo-caspice inclinate usor spre Caspica.
In transeil avem sub aceste deposite o serie de stra-
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
PTITU ARTFZIAN DE PACTIRA IN INOENDIII
 165

tificatiuni argilóse, intercalate de bance nisipóse, cum

argiluri tarI i negricióse, cu Dreissensia polymorpha,
Congeria amigdaloides, Cardii, sub care zac gresiI si nisi-
purl petrolifere fära fosile.
Ad j. am fost intâmpinatI, de d-1 Kasimir Bardski, Di-
rectorul minelor societätil comerciale $i industriale a
Märel Negre i Caspice; un personagiü d'o eleganta pre-
sentatiune i d'o amabilitate neintrecutá.
Bog-Bog

In treI träsurl am plecat din platoul Sabountchy in

visita vulcanilor de norolsaltze.--
Dupa 1/, orä, de parcurs pe un drum nu tocmal
practicabil, urcând slabe rampe prin marl' neegalitätI de
teren, am ajuns la un intins $es deprimat format din
deposite aralo-caspice, din nisipurile cärora tätaril sa-
cagiI scot apä prin puturl de stil românesc cu furcä, si cum-
panä, pentru alimentarea Baculul, de la o adâncime de
12--18 m.
Apa avea o temperatura aratatä de termometrul men
de 15° R, i fórte mocirlósä.
Barometrul rneü aräta b=759, t=190 R. pe când la
Bacu (Hotel de Europa) era b=766 adicä. o 'diferinta de
aprópe 54 m.
Arâtarea barometrulul men holosteric de 766 m. la
Hotel de Europa din Bacu, nu trebue sa ne mire, de
óre-ce se scie ea Caspica are un nivel cu mult maI jos
ca al Märel Negre ; cu aprópe 26 m.
De aci am urcat pe cósta déluldf Kirmacu, care mar-
ginesce despre Vest acest intins platoü desolat, de unde
am avut priveliscea asupra intregulul teritorin al Ba-
culuI plin de neegalitäti i depresiunI ; din care unele
acoperite cu lacurI särate : spre Est : Ozero-Sabrat, spre
S. V. Koloicika-Beioka, (lac särat), spre S. E. lacul Ro-
many, iar spre S. de Sabuntschy lacul Kalbaly.
Scoborând iar la platoü, am mers spre S. E. unde am
dat de micI crApäturi in nisip pline de asfalt.
Pe alocurea terenul era acoperit d'o coja grós6 de
www.dacoromanica.ro
 166

kir, produs al oxida0unel pAcurel, care se intrebuinyeza"

la acoperisul caselor.
Mai departe am dat d'o proeminentä in forma until
dom semicircular plin de saltze, constituind un vulcan
de pdmint. Aci e Bog-Bog, situat pe zona petroliferä, de
la Balachany, unde prin un orificiti ese bolborosind pe-
troliú cu basicl de gaze.
Procesul formäreI acestor vulcani de pgrnint de care
avem un exemplu admirabil in Ora nástrá la Berca in
judqul Buzëti, este cel urrnAtor :

,.
. .....
......
.......
NiirtsctrIl
. /.23ar-D!'.3
33444'''''21.
0°0 111,07.

re
e*.e.e.
5

Fig. 14.
10. Calcar aralo-caspic.
Argiluri î nisipurf achifere cu Dreissensia si Congerif
3°. GresiI si nisipurf petrolifere.
40. Argilurf si nisipuri bariolate oligocene.
5°. Etagiul eocen Sumgait.
Gazele earl es din zona de ruptura, Otrund straturi
impermeabile argilóse salifere, le excavez Puà finesc
a le eroda, i asvrl afar& rnaterialul lor macinat sub forma
unul mosoroiti. Cu timpul se formez cupole, adevèrate
marl movill, din virful cdrora se degagiaz 'O. gaz si
cued. Unit din acest1 vulcani de pämint ajung a câsciga
un spaiú eta al Vesuviulu1. Din acestl vulcani se rup
www.dacoromanica.ro
 167

une-orl mase enorme de gaze, care prin frecarea pie-

trelor de cremene ce asvirl, se resolv in flacAri.
In urma acestei exploräri geologice, geotectonica stra-
tificatiunilor intre Sabuntschy si Bog-bog se presinat
dupa mine in chipul aci figurat, adica intr'o anticlinal5,
culcatà spre Nord (Fig. 14).
Dupâ aceste interesante exploratiuni geologice, unii
din colegii nostri find invitati a lua dejunul la Direc-
torele administratiuneT N obel, s'aif despärtit de noi.
cu alti doul colegi germani, al caror nume
scapä cu regret, am fost retinuti la "dejun, la amabilul Di-
rectore Bardski.
Mult gratiósa sa (lama, este o vienezil vorbind perfect
limba francezä.
Inteo elegantil salb, de mâncare, am luat parte la un
dejun fórte copios, care ne-a surprins atât maI mult,
cu cât amabila d-na Bardski n'a lost anuntat4 de sosirea
neasteptatâ a celor trei óspet1 ai söi, de cât cu o orä.
ainte.

Conditiunile economice ale exploatilrei

Dupa masa am visitat cu directorul Bardski mai

multe puturl de la Balahany, aflate pe terenul concedat
tratilor Nobel.
Aci ca i la Bibi-Eibat se intâlnesce prin sondagil
mai intaiti argiluri plastice vinete cu intercalatiuni de
bance nisipóse, dupä care urmézâ o alternantA de ar-
giluri cenusii i nisipuri petrolifere.
Aceste terenuri find slab constituite, se ingAuresc cu
mai multa inlesnire de cât cele fórte consistente din
America si chiar România.
La Balachany sunt peste 1600 de esafodagii de sonde.
Depârtarea de la unele la altele, de multe ori nu e mai
mare de 40-50 m.
Puturile cele mai productive sunt in anticlinal, cu
tóte acestea nu e regula färä exceptie.
Catre axul anticlinalei, puturile merg pânti. la 120-150
www.dacoromanica.ro
 168

m., pentru a fi productive. Mal departe catre aripele

salei de indouiturä ating 400 500 m.
O sonda de cäutare intreprinsa de fratil Nobel in
zona Balachany la 640 m. a aratat 'Ana la 235 m.,
marne, nisipurf i calcare cu Dreissena §i Cardium, de
aci pAnA la 407 m. stratificatiuni farA fosile, si in fine
straturi de nisip cu intercalatiudf de marne, si insem-
Date emanatiunl de gaz la 480 m., dar fara 'Acura.
Ca si la Bibi-Eibat pacura se afla sub o presiune co-
losala si se ridica tisnitóre, de multe ori cu acelas cor-
tegiü de catastrofe.
Tisnirea fiind casul obiclnuit, tóte puturile sunt in-
congiurate de vaste gropi de parnint pentru a irnagasinA
pacura.
In concesiunea Rotschild, am visitat un put intermi-
tent fórte interesant ; ne tisnind pacura de cât de 3-4
ori pe
Dupa ce se sleesce prin tisnire, se lasa lingura ci-
lindrul in fer cu care se scóte pa.curapâma aprópe
de fund la 310 m., unde se umple, si in timpul mane-
vrarel pentru urcare, descareare i redescindere in put
pentru a fi umpluta din noü, 'Acura se urea' gradat ;
asa ca la fie-care descindere, lingura are a merge din ce
in ce la mai mica adincime.
Eram inaintea putulul, când lingura spre a se umplea
n'a mers de cAt la 50 m., asteptararn putin, i iatä ea
incepe iruptiunea care a durat câte-va minute.
Un alt put intermitent presintà o alta curiositate.
Acesta ascépta sa fie sgândarit spre a tisni. Se in-
troduce lingura nu pentru a se aduce plina cu pacura,
ei numal pentru a Math iruptiunea, care si incepe indata.
Fie-care iruptiune se semnalózä prin tunete infundate.
Pacura tisnesce cu putere atund printre scândurile
esafodagiului, si se scurge in basinele de parnint.
Tataril acoperitl cu o casca de tinichea pe cap, ca
sa se apere de loviturile pietrelor ce asvirl cu dinsele
tisnirile de päcura, sunt ocupatl cu manevrarea indreptäril
inituriT catre canalurile de scurgere.
Cilindrele saú lingurele de extractiune prind 30 pu-
www.dacoromanica.ro
 169

duri si se póte scóte cu dinsele in puturile ordinare

'Ana la 10.000 puduri in 24 ore.
Puturile tisnitóre tin une-orl numaI chte-va scIptèmânI,
alte ori cilte-va luni, i tree in stare de puturi ordinare.
Sondajele se execut sad prin sistemul cu cädere li-
herä al trepanului sat dupa sistemul canadian cu sfori.
Se inaintéza in argil pana la 4 m. pe di, iar in nisi-
purl pana la 2 m.
Mid Omura nu vine sub forma artesianä, se extrage
prin nisce tuburf cilindrice.
Extractiunea prin pompare este imposibila, din causa
mareI cantitati de nisip ce vine in amestec cu pacura.
Intregul teren petrolifer de la Bacu, este parcelat pe
loturI concedate dep., sad ce se vor mai concedä in
viitor de Stat.
Inainte, exploatarile de pricura eraü arendate d-lul
Mirzoev, care exploatà in mod primitiv prin puturI
ordinare.
La Balachany parcelarile de concesiuni coprind loturl
de la 1-5 diessyatine.
Conditiunile nu sunt ash lesnicióse la Balachany ca
la Bib-Eibat, dupa cum le a apucat Taghief.
Se face licitatiurif cu conditiunea ca adjudecatarul
are a pläti o redeventä pentru un minimum de extrac-
tiune in pudurI, dinainte calculat.
Asa societatea Rotschild, are 2 loturl de 6 diessyatine.
Ea este obligata la plata uneI extractiuni minimale
de 21/2 milióne pudurl pe an.
Daca se constata ea productiunea s'a micsorat sim-
titor, atuncI plätesce 31/4 capeici pe pud.
Pentru ceI-lalti concesionari sunt variate conditiunI,
dar maI tóte ad de basa un minimum de productiune.
Concesiunile se acord in general pentru o periódä
de 12 ani, dup.' care tóte puturile cu instalatiunile lor
rëmtin Statulut Pentru acestea din urrna insä, se acorda
o despägubire.
Sunt si proprietatl particulare cad ad fost date pe
vecie ; platindu-se 30-40.000 ruble o diessytinä, adeca
aprópe un hectar.
www.dacoromanica.ro
 170

Sunt diesjätine earl* s'ail plait cu 250.000 ruble.

AstädI sunt 510 diesjätine in exploatare la Bacu, de
&are 97 firme comerciale.
De la Balachany, am mers in träsuri la Sabuntschy,
unde ne-am oprit inaintea unul put tisnitor numal de
doué ori pe stiptëmânä, când dá abià 300 pudurI. Acest
put se astupä adesea orf prin nisip si argil, de care
trebue maI intähl a fi curtitit bine pentru a tisni. In a-
dâncirea sa n'a dat pacurä pAnä la 350 rn.

Visita la Surahany.

De acì am plecat cu trenul la Surahany, und d-na

Bardski, a avut gratiositatea a ne insoti.
Surahany la 20 minute distantä de Sabuntschy, este
localitatea foculuI etern.
In Surahany ma! peste tot locul unde infige cine-vä
un baston, incep sti iasa gaze, cad se pot aprinde cu
un chibrit.
Gazele ce se degagez aci, serv pentru iluminat, in-
cäldit, si la fabricarea varuluï.
Dar maI interesant de eta aceste prosaice folosinte
ale darurilor natureI, este glorificarea acestor focurl prin
ridicari de templurl in timpurl departate.
Sta ad i astädI in picióre desi in mina, templul in-
chinätorilor foculuI.
Printr'o 'Arta, asupra cAreia din doué camine visi-
bile de departe, ca nisce marl' torte, es gazele in fia-
intri inteo curte dreptunghiulara inconziuratä de
o claclire la pämint cu micI celule, purtând pe päret1
inscriptiunI sanscritice saù persane.
In mediulocul curteI stä templul, avênd o basil p,il-
trata suportatä de patru portale. Jos se aflä o gaurä
asupra cräpätureI de degagiare a gazelor despre care
am vorbit dejà, prin care gazele se inältail in flacAri
si format-1 focul sacru, astäçll stins.
Preotil foculuI sacru präpädit, timpurile aù schim-
bat totul i focul etern serva astädi uneI rafinäril de
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
ONA.,,UL NILGRU DIN PACT). CU FABRICELE DE PETROL
 171

petrol instalata in apropiere. Gaze le sunt captate in

tuburi, i aduse la fabrica pentru incaldirea retortelor
in fabricarea petrolului.

Visita la Tchernagorod.

In fine, la 10 Septembre, am visitat impreuna cu

Hafer i Oebeke, orasul negru Tchernagorod, unde
peste 200 fabrici serv la fabricarea i transformarea
pacurei in diverse producte industriale.
Am visitat fabrica cea maT bine instalata a fratilor
Nobel, sub conducerea chimistului fabricei D. Rudolt
Wischin; un fórte amabil personagiü.
['Acura se scurge la fabrica prin numerüse tubuff in
imense reservorif de ter de aprópe 50.000 hectolitre.
De ad nu este adusa direct la retorte; ci in nisce marl
reservorif incongiurate de tuburi, In carf circula resi-
diul de petrol-masut. Pacura incalditä ast-fel dinainte se
scurge intr'o baterie de caldari sistem Nobel cu focar-
injector, in earl se incaldesce de la o baterie la alta
succesiv la o temperatura din ce in ce maI ridicata. Din
primele caldári se distilez uleiurile usóre, din cele din
urna Kerosina. AmC-3ndoui--) se condensez si se curat din
noti. Residiurile carI es din cea din urmä calibre la tem-
peratura de 300° C. adecä masutul, da caldura sa pri-
melor reservorif de incaldire; apoI se recolta pentru a
fi pus in vindare ca material de incaldire, saü ca se prepara
mat departe ca Lleifi de um.
Kerosina se amesteca cu primele producte ale disti-
latiunel, si se curatal cu acid sulfuric si soda si este
apol scósá in comercig ca Petroleii.
Din primele destilate, prin o destilatiune fractionata
se ca.§tiga §i benzina.
Productul cel mal valoros al acestor destilatiuni, nu
este Kerosina, ci masutul care ajunge une-ori a se vinde
mai cu pret de cat petroleul, caci acesta se desf ace greti
pentru a fi pästrat cere reservorii colosale in forma
unor gazometre.
www.dacoromanica.ro
 172

Cu industria pdcurel se légil la Baca i numeróse

industriI chimice, carI se ocup cu prepararea a nume-
róselor proclucte necesariI in comerciO, ast-fel ca nu
re'mâne nimic pierdut.
Intre acestea putern mentiona : Vaselina, Cymogena,
Rhigolena, Gasolina, Ligroina, apol pomadele Cold-
er/erne, champhor Jee, si diverse producte farrnaceu-
tice
Bacu find la o mare depärtare de centrurile indus.
triale ale Europei, fabricantil Nobel s'aO gândit a fabric&
la Bacu tóte productele industriale de care are nevoe
tratarea pdcureI.
In primul loc erà acidul sulfuric pe care '1 prepard.
din pyritele CaucasuluI.
ApoI maI erà soda, care se prepard din sdrurile trans-
caspice in amestec eu calcarul aralo-caspic
Fabriearea sodel a apins a formA o industrie impor-
tantO la Bacu, cdel d'acl s'a ndscut un export insemnat
flin residiurile alcaline peste Caspica i Marea Negrit
pentru fabricarea säpunurilor, earl de la 10.993 puduri
in 1889 a ajuns la 52.207 puduri in 1895.
In fine erair numeróse aparate de masini earl intra
in proportiune considerabilä precum : retorte, tuburi
si tot utilagiul de fer, care se fabricd astádf in loca-
litate.
In 1896 fabrica Nobel a lucrat 70 miliene puclurI
päcurti.
Din acósta a extras :
20 mill. pudurI petroleO,
5 » alte uleiurl,
40 » residiurf.
Dupd visita atAt de instructivd a vastelor fabricI No-
bel, in earl e de admirat i o curdtenie extraordinard,
intretinutd prin distributiune de apä la tóte aparatele
pe uncle se fac scurgert inevitabile de fabricate, am
fost de am visitat sub conducerea cl-rulul Wischin va-
pórele societAtil Nobel la Caspica, pe earl se Mean;
productele de destilatiune.
www.dacoromanica.ro
 1.1; ..

www.dacoromanica.ro
 173

Acete produse ajung prin tuburl pâtiä la coräbiile

de incArcare. Aceste tuburf port dispositiunf ingenióse
care permit incärcarea in vapóre chiar in timpul fur-
-tunelor pe mare. Intors la Bacu, am luat imediat tre-
nul accelerat care a doua di la 81" diminéta trebuiä
sä ne intórcä la Tiflis.

www.dacoromanica.ro
 XII

COMERCIUL PXCUREI.

0 ochire istoricrt.

In Rusia inainte vreme erà regimul monopoluluT, iar

procedeurile de exploatatiune rudimentare. Mijlóce les-
nicióse de transport nu existail, cacI caravanele de la
Bacu la Wladicawkas nu puteaü transportà de cât miei
cantitatl de pacurrt. De altä parte petroleul era, r6il pre-
parat i residiurile n'aveatl intrebuintarea care o aü
asta-dI ca material de incaldit, si se ignorà i prepara-
tiunea atâtor variate produse industriale.
Ajunsese ca. petroleul American, superior in prepa-
ratiune, sä ia locul chiar pe pietele ruse, productultd
national.
La 1872 s'a desflintat monopolul si odata cu liber-
tatea exploatarilor incepù perfectionarea utilagiului, im-
bunatatirea mijlóceler de transport, si ca resultat ma-
rirea productiunel i desvoltarea comerciuluI.
Guvernul rus in tot d'auna cu ochiul acolo, unde e
un interes national de satisfäcut, nu se märgini
Pentru a protege industria petroleului pe pietele ruse
urea considerabil vama, i pentru a o face sä realizeze
progresele din America, a instituit o comisiune pentru
a studia in Çiri1e streine mijlócele d'a perfectionà in-
dustria petroleuluI.
www.dacoromanica.ro
 175

La aceste fericite imprejurärï, se mai adaoga un factor

decisiv pentru desvoltarea industriel pacureI la Bacu, a
lost stabilirea trel anI dui-A desaintarea monopolului,
a fratilor Nobel din Suedia, acestI órnenl ingeniosI, cäror
li se datoresce descoperirea torpilorilor si a dinamitel.
Stabilirea fratilor Nobel, insemnézA in istoria BaculuI,
inceputul uneI perióde de progres continuil.
Pânä la venirea lui Nobel, petroleul era transportat
la Marea Caspica cu carele in butc5e, cu o mare chel-
tuial5. Nobel asezà" tuburi de la Balachany la Caspica
si dete un exemplu concurentilor din Bacu.
Fratii Nobel mal aveail de invins si alte dificultätt
Drumul de fer transcaucasian Bacu-Batum, nu erà
executat si pe Caspica nu se gAsiati vapóre convenabil
arangiate pentru a puteet transporta petroleul.
In butóe era greü de transportat, cad pe marele cal-
durl de la Caspica se spärgeaü si ocasionaü o mare
risipä.
A trebuit a infiintà ateliere inteadins pentru a con-
strui bateluer-eiterne. Cu modul acesta a putut ajunge
a invadd pietele ruse prin Volga. Batelurile se umplu
comod prin ajutorul tuburilor care le punat in comuni-
catiune cu fabricele ; merg pe Caspica phiä. la Astrahan,
unde se descarc comod sail in vagóne-citerne sail in
corAiI fluviale, earl' fac serviciul pe Volga ; construite
tot de Nobel. CeI-laltI rafinorI imitará pe fratiI Nobel si
acum maI multe sute de bateluri-citerne circulez de la
Bacu la Astrahan.
In 1895 atarti de 280 salupe se gäsiati pe Caspica 92
hatelurI-citerne, printre care uncle ail o capacitate de
80.000 pudurI.
Batelurile care sue Volga se descarc la Nijui-Now-
gorod.
De acolo prin cale feratä ajung la porturile Baltice,
de uncle abordez cóstele Germanief, BelgieI si Frante.
Pe Marea Négra portul Batum serva la distribuirea
activä a produselor oleoginóse ruse atht pe pietele ruse
eta si in Occident si Orient. In 1894 aü plecat incArcate

www.dacoromanica.ro
 176

d'aci 936 batelurl cu 1.108.249 t. si 245 salupe cu

82.202 t.
Din acésth cantitate s'a incArcat pe jumAtate in ba-
telurï-citerne.
Când s'a inaugurat linia Bacu-Batum noni debuseuri
se deschiserà comerciuldf Ocurei nu numaT in tot Cau-
casul dar si in pArtile de Sud ale Rusiel si in tóte Orile
limitrofe ale MArel-Negre. Se inlesni in acelas timp
accesul productelor ruse pe pietele occidentale.
FratiI Nobel merserd i mat departe pentru a inlesni
scurgerea produselor ruse pe pietele occidentale, in con-
curentà cu cele americane ; s'aii pus in capul unei marI
intreprinderi d'a lega Bacul cu Batum prin tuburi pentru
scurgerea produselor pe o distanta de aprópe 950 kilo-
metre, care e i terminatA.
E vorba i de infiintarea until tub de scurgere intre
Bacu i Golful Persic pentru a acaparà pietele orientale.
Inconvenientul care existA astädI cu navigatiunea flu-
vialA, intreruptA iarna din causa inghetulni rîurilor, va
fl in curind suprimat prin legarea Baculiff cu Petrovsk,
capAtul liniel ferate Wladicawkas pe Caspica, care va fi
chiar in cursul acestuT an un fapt implinit.

Desvoltarea produetiunei

Intreg acest concurs de imprejurárl favorabile des-

voltarei industriel pacurel la Bacu, a fAcut ca produc-
tiunea pilcuref sA iea un mare avint ; asà cum resultA
din datele statistice ale administratiunei minelor pe
anul 1897.

www.dacoromanica.ro
 177

Mersul atât al productiuneI cât i al fabricatiunef a

lost de la 1880 -1897 dupa cum urtnéza :

a) a)
-1:1 ?7...
be -6 '7:1
7z.
.= I

oa
-
.z ...»...
a'
"a' '2
.-. "
a")
g
< a. -;_.
,... se
(1.
c
E-

1880
1881
25
40
8.0
12 8 - 7.0
9.3
-- 15.0
22.1
1882 50 13.5 0.3 18 0 31 8
1883 60 15 0 1.2 18.8 35.0
1884 90 22 0 1.5 29.2 52 7
1885
1886
1887
116
150
165
30.0
35.0
44.0
1.6
1.7
23
33.9
36.2
41 5
- 65.5
72.9
87.8
1888 192 50.0 2.6 58.5 111.1
1889 205 61.1 3.3 88.6 42 157.3
1890 239 67.3 4.6 97.1 65 175.5
1891 288 74.0 5.1 103.4 11.6 194.1
1892 298 78.7 56 106.8 11.7 212.8
1893 337 85.9 58 143.5 12.2 247.4
1894 309 71.2 6.4 193.6 16.4 287.6
1895 396 81.0 6.8 180.4 15.1 293 3
1896 406 86.8 8.3 185.6 25.5 306.2
1897 443 90.3 9.1 221.7 22.7 344 8
I

Din acésta cantitate s'a extras prin :

1889 1890 1891 1892 1893 1894 1896 1899 1897.

Extraction cu vase : 149.7 176.6 235.4 210.8 215.5 235.7 264.6 299.2 333.6.
Moire 42.6 49.7 39.2 75.7 109.2 61.8 112.8 87 88.8.

Represintarea grafica ad alaturatâ, datoritä d-luI... ne

face sd vedem dintr'o aruncatura de ochI, mersul pro-
ductiuneI pacureI de la 1891 atât prin scótere cat i prin
tisnire pe fie-care luná, cum si variatiunea respectivä
a pretulul.
Suprafata de jos, liniatä maI rar, de la linia zero pânä la
www.dacoromanica.ro
12
 ummumammommammimmimmomminimumummom" m
imanumminummommummiumminnummoriulmmmorawir mou
mmunummummmumummismarnmswitemdowminnumarrtam . 01.7
imernimmummumw
immarnsawszolm , w ,emmarnmormummovr"
2. w oosow .. morr,..-7r.olmrpww_10,50.441s4
-omully,.7.....vozwro yon... far ,, plokre
magarkaamowerigums-vamme7 ' -,ggrivevaroura 4 now rsP7,2.7" t7rAE19,-,- am..4w4r.lizw., App. 4rAror,
10 Kap.
os_dowireeMATo pudu jr
0.5
f
,/V);(2,66 .11,41,910/Mge Mr' e' Z 0 AV -; 4.:-.4 4 V ';;;7,540.47,V., pti;4,,'-'.1."%ihrdisiGsrisit1W09319K15p.deinelepida,01q1402,415925mem
%nzaRre4216FORMS2g. :I ,donsttaxerkizapkrAord.olserimomozzaprip,ogisgaer.a/cowerefr v
rdu21AMONE2s97MAKOZaseGEGElsoMPAGMtp, orpworailiWSPOL
,iisrarr 5 Kap.
griA .06.6r
hotlegiggpr,"124/ forrI.02_ pudu

0.6
77
SZOPeiCEMEINV:40 .49XONOMEMov-MRWAOM44404-1Av2.drirA, 097,6106M,VO4Awil6m, ,Ae7 .1.101813,
702n06612=0"AnmeMerAmmonVE6VOctAiiaXV4RONOMEGFWAVAXGREMAArMaXpA624,AdAA
MEMONOMMOZOMMOMMEKONWOWAI=WOZOWAGUOMOWMOWSZO A
mwmaxmwasmeAmmial.mmossammAy 0 Kap.

1891 1892 1893 1894 1895 1896 1897

Fig. 14.

Productiunea lanai% a 'Acura i situatinnea pretulul respectiv la Baca de la 1891-97.

Cifrele din stcinga corespund la produelia pleure . pe çli in inili6ne de pudurt, in eursul unei Inni Aeata este
represintatd prin o dirisiune ve?ticald. Cifrele din drépta represint pretul unui pudd in Kapeici Kap. 2
cent. 0) Ca variaria suferitci pc fie-care lund din cursul unxii an, care este datei prin linia

www.dacoromanica.ro
 179

linia de sus in zig-zag, aratä tótä cantitatea de päcurä pro-

dusä in fie-care lunä, iar partea de sus maI strâns li-
niatà, arata câtä cantitate din acéstä producOune totalä,
este datä prin puturl tisnitóre.

LO
Activitatea lucrärilor de sondagia este arätatà prin ta-
bloul urmätor :

o 0 0
g
z 2
0. 0 R., .,,,-
' cd
'1:3 = 0
1.3 E
:_, cl z
o -, ''=f
F
C)
0 '
F
1889 278 121 28 85 47 6.500
1890 356 231 50 157 85 14.810
1891 458 291 87 147 150 19.980
1892 448 200 111 59 83 11.670
1893 458 175 102 60 68 10.984
1894 532 204 101 102 90 12.85;)
1895 604 269 133 157 94 20.762
1896 736 384 173 209 134 28.124
1897 917 544 156 300 203 39.841

Exploatarea a fost in pudurl dupä cum urnAzA, :

o
XI) r. 'Hite puturile
S Pe put
0 In mij1ociil
Z Puduri
o

1892 448 286.513.843 639.500

1893 458 324.763.197 709.089
1894 532 297.551.021 559 306
1895 604 377.426.620 624.878
1896 734 386.264.782 526.246
1897 917 422.460.751 460.698

www.dacoromanica.ro
 180

Adâncimea mijlocie a puturilor in stânjenf a fost:

1890 1891 1892 1893 1894 1895 1896

Balachany . 87.7 90.1 93.1 96.84 97.40 98.38 101.58

-Sabuntschi . 98.8 111 2 120.5 122.95 129.32 131 24 138.66
Romani . . 67.1 97.5 109.8 128.57 145.34 154.69 163.84
Bibi-Eibat . 106.4 118.5 125.7 129.81 140.01 147.6 163.43
In mijlocia . 94.7 162.2 109.7 113.76 119.86 121.97 127.87

In 1897 a lucrat la Bacu 63 rafinariI, earl In primele

,clece lunI aü produs 72.684.000 puduri petroleil. Pentru
productiunea acésta, s'a intrebuintat 291.732.000 puduri
päcura, asà cá pentru un pud petroleil s'a intrebuintat
peste 4 pudurl päcurä.
Proportiunea de fabricatiune a residiurilor in raport
cu petroleul a fost in acelas timp ca 2 : 1.

Analysa petroleulul Rus si American.

Calitatea petroleulta rus din Bacu a fost data prin a-

nalise intreprinse in Germania, in comparatiune eu acea
a petroleulift american, cu care infrà in concurenta.
Dupä datele de analisa ale d-lui Finkener, profesor la
institutul de chimie din Berlin, insärcinat oficial de Mi-
nisterul ComerciuluI íi IndustrieI din Prusia; petroliu-
rile de provenientä Caucasian i Pensilvana aü arätat:
Petrol Petrol
Caucasian. Pensilvan.
Inceput al ferberel 150°C. 120°C.
Volatilisate pânä la 200°C. . . . 40% 25%
De la 200-250°C. 400/e 25°/,
De la 250-340°C. 16°/0 20%
De la 340° ferbere 40/° 350/e
Greutatea specifica la 21°.5 C. . . 0.8188 0.8029
Infiamabilitatea 28°.5C. 25°.5C.
1 utéla de scurgere prin o téva
subtire 4 3.

www.dacoromanica.ro
 181

Puterea de lumina. Punctul de inflamabilitate fiind mai

ridicat in petroleul de la Bacu, el este si mai putin
periculos.
Mica cantitate a hidrocarburelor, la a can:1r volatili-
sare se degajaza carbon, nu produce de cat o mica
sgura la fitil. De altä parte lichidul find mai subtire
se urea mai bine in fitil. Dacti s'ar construi, dice chi-
mistul prusian, nisce lampe propril pentru petroleul din
Caucasia, el ar arde cu mal mare avantagiti de cat cel
din Pensilvania.
Un alt chirnist din Francfurt, dr. Becker, dupä insär-
cinarea ce a avut din partea directiunel Cäilor Ferate a
dat urmatorul avis :
«Petroleul Caucasian coprinde 3 la suta mat putin in
041 volatile, intrând in ferbere sub 1500, de cat cel A-
merican. Pe când pärtile in ferbere intre 1500-250°C,
care se arät ca un bun uleiti de iluminat, comport 70.5
la sutä in petroleul rus, in cel american figurez cu
500/0.
Aceste 500/o chiar, nu pot sä fie considerate ca un bun
uleiti de luminat, fiind-ea la distilatiunea petroleului
american la 2500, intervine deja descompuneri. In petro-
leul Caucasian, acestea n'air loc de cat intre 280°-285°.
Apoi modul d'a se comportà al uleiurilor cu acidul sul-
furic de 1.53, lasä a se recunósce cà petroleul cauca-
sian, este mult mai bine rafinat de cat cel american

Condithmele concurentel.
Consecinta naturala a desvoltärei industriei petroli-
fere la Bacu, n'a fost numal isgonirea petroleului ame-
rican de pe pietele ruse, ci i crearea unuf debuseil
in afarà productelor ruse.
Pentru uleiurile ruse n'a fost tocmai asa dificil a cas-
tiga pietele stréine, dar pentru petroleti, concurenta a-
mericana este covirsitóre.
Inainte de construirea Trans-Caucasulul, era pentru
Rusia mai avantagios ca sä dirigeze tóte transpor-
turile sale dare Occident prin porturile Baltice, cäcl
www.dacoromanica.ro
 182

cea maI mare parte din trafic avea drurnurile ruse,

dar nu e acésta calea cea mai economicä, si de aceea
debuseul in Germania n'a putut lua o mare desvoltare.
Dupä construirea TranscaueasuluI i riclicarea portuluI
Batum, petroleul rus a gäsit prin marea Negra un drum
mat' eftin cätre Occident, dar cu acésta castiga mai mult
traficul strèin.
Noua cale insä, urmatä d'o organisare mat puternicA
comercialä, in desfacerea productelor ruse, va aveà de
efect a creä acestor producte conditiuni de concurentä
neintrecute.
Dup.& cum transcaucasianul asigurä o desfacere mal
comodä produselor industrieI de päcurä rusä in Occi-
dent, trans-caspicul e chemat asigurà un bun debuseil
in extremul Orient.
Petroleul este transportat de la Batum mal mult in
citerne r e pietele asiatice, dar se transpenlä si in cutii
de tinichea la unele porturi ale märei Negre. Cutiile aü
capacitatea unuI pud i sunt inchise in cutiI de lemn.
In Batum sunt ateliere proprii pentru fabricarea unor
asemenea cutii.
Totalitatea exportuluI productelor oleaginóse din Rusia
de la 1889, este dupä cum urméza :
'Rite prodo-
Anil Petroleil sele din petrol.
1889 29.3 mill. pud 37.4
1890 36.2 » 0 42.4
1891 41 2 » » 47 4
1892 44.2 » n 51.5
1893 47.3 » » 55.4
1894 40.3 » 3) 49.1
1896 40 » » 48.5

Aprópe 35 milieme puduri se desfac anual in Rusia

pentru trebuinta fabricelor interne.
Exportul prin porturile Baltice abià atinge 5 milióne
puduri.

www.dacoromanica.ro
 183

E vorba a se construi la Odesa un port special pentru

petroleil, care va da un mare avint exportului.
* *

O concurenth puternicA intimpiná petroleul rus pe

pietele Germane din partea petroleulul american, gratie
unef bune organisdri comerciale a Comp. «Standard Oil
Comp.» care prin nurnerósele sale agentii distribuite
pcste tot teritoriul German, a ajuns a aveà aprópe mo-
nopolul comerciului petroleuluT in Germania; cu care e
in stare a mentine pe pietele acestui Imperiú, un pret
mal ridicat produselor americane in raport cu cele ruse,
de si analisele indic pentru acestea din urma o calitate
superióra.
Acéstä concurenta pe an ce merge este tot mai
puternicA, i s'a intins in tóte tèrile occidentale ; de
acea observà'rn o retrogradare insemnatä a exportuluI
petroleuluT rus pe pietele europene de la 1891, dui-A
cum este indicat ad in milieme puduri:
1891 1892 1893 1894 1895 1896
28.2 27.7 26.8 26.6 25 24.4
Numal prin faptul ca exportul pe pietele in afar6. de
Europa (Asia, Africa, Australia) s'a ridicat in acelas timp
fórte mult (de la 14.1 mil. puduri in 1891 la 24 mil.
puduri in 1896) a lost posibil a tine balanta exportulul
aprópe in aceleasi limite.
Exportul petroleului rus in extremul Orient, se face
prin Compania Samuel, care actualmente are 13 mad
vap5re-citerne de mare, cu agenti! In 15 diverse porturi
de la Wladivostok pâri5. la Bombay si apoi numeróse ate-
liere pentru fabricarea outiilor de petrol.
In an ul 1896 acésta firmii a exportat 11 milione puduri,
din earl' in China vre-o 2 mil., in India iar vr'o douó, si in
Japonia un milion, i restul in cele-l'alte tèri ale extremu-
1111 Orient. Pe lánga acéstii cash' mal sunt Nobel Brothers
C-ie, Societatea Caspica-marea-Négrà (Rotschild) i Corn-
pania Mantaschef, firme insemnate de export, al cäror
www.dacoromanica.ro
 184

comerchl se intinde i in Germania Mantaschef C-ie are

agentif i deposite la Salonic, Smyrna si Egipet.
Dar de la 1897, töte aceste case comerciale n'atl fäcut
afacerl strälucite ; ceea-ce s'a resimtit si in portul Batum
care in August, n'a exportat de cât 280.000 cutiT cu petrol,
pe când in 1896 in aceiasi lunä, exportul se ridicase la
600.000.
* *
In Asia unde se mentined mar puternic concurenta ;
precum in India, China si Japonia a scOut considerabil. (1)
AAA a intervenit un alt factor vätämätor exportuluT
rus ; descoperirea unor insemnate sorgintl petrolifere in
insulele Java si Sumatra, exploatate de societäti puternice
cu eapitalurl de aprópe 100 milióne guldenI.
Acéstä noué industrie a Indiilor de Jos, va ajunge a
acaparà tot comerciul AsieT, i va restringe debuseul atât
al produselor ruse cat si al celor americane.
Efeetele asupra comerciuluI de export rus le-am a-
rä tat dejà.
America s'a resimtit si ea de acéstä concurentä ; cäcT
de uncle exportulamerican la Java a lost in 1896 de 2 mi-
lióne de cutiI, a scadut in 1897 la un rnilion i jumätate.
Campania Standard Oil nu rémase cu bratele incruci-
sate in tata acestul redutabil concurent, si a si inceput
tratative pentru a prinde in mreaja sa, societätile de ex-
ploatare.
Plana acurn n'a reusit, cacT in térile Indiilor de jos,
nu se vede cu ochi bunT ca o societate americana
sa pue piciorul aci, i guvernul a fäcut totul pentru
a intäri aci societatea cMoeara Emin» ea sa mérga de
sine stätätóre, pe propriile el' base.
De curând s'a maI descoperit isvóre de päcurä, ne-
linistitóre pentru exportul rus, i in China; la Tsilin-Chiny
si la Burma, unde päcura se gäsesee rafinatä natural.
* *

(I) Din acéstá micsorare a debuseuluI, a resultat o scädere

mare In pretul petroleuluI lampant la Bacu ; care era in 1897
de 4-5 Kapeici la pud, i la Batum de 26-27 Capeicl.
www.dacoromanica.ro
 185

Exportul petroleultd rus 'in Germania sta mat mult in

mainile «Companiei Nobel» care are in Berlin o sucursalä.
numita : Societatea de import pentru petrolul Ruso germanä
careia cauta sa 'I dea o organisare cat de desvoltata.
Exportatoril rust comptez mult pe posibilitatea unul
resbel vamal germano-american in favórea lor.
AjutatI si de abila diplomatie rusa, aü cautat a des-
ceptà opiniunea publica germana asupra pericolulul ce
presinta pentru pietele germane, monopolul de fapt al
Companit Standard, si au adus cestiunea chiar inaintea
Camerelor germane.
Un comitet s'a format in anul trecut in Mannheim
de catre marii comerciantí germanl, intitulat : Comité
unabhängiger Petroleum grosshändler Siidwest-Deutschlands,
care a adresat o petitiune cancelarit imperiulul contra
Comp. Standard Oil, prin care arata ca piata germana este
astädt fara aparare in fata acestel Companit. Petitiunea
(lice ca. tratarile ce aü urmat intre comersantil cart
n'ati legaturl cu acésta companie i C-ia Pure Oil din
Hamburg, pentru a lupta contra concurentil Standard
Oil Comp ; aü dus la resultatul ea Cia Pure Oil nu e
pentru moment in stare d'a lupta. cu Standard Oil C-ie ;
ast fel ca acésta din urina a ajuns sa dieteze preturile
in Germania.
Comersantit arät ca. numal un mark de urcare la 100
kg. peste pretul celor-l'alte uleiurf, costa pe Germania
in favórea capitalistilor americani, nurnal putin de 10
milióne anual.
* *

Cestiunea a fost adusa catre finea anuluI trecut in

Reichstagul german de D-rul Bassermann, interpeland
guvernul in acesti ferment : Ce masuil crede a lua gu-
vernele unite, pentru a seipa pie(ele germane de monopolul
petroleului, pe care '1 exercitgzä Standardt Oil Comp ?
La acésta interpelare sub-secretarul de stat Posadowski
a respuns in terment, car! dovedese o cunoscinta pro-
funda in cestiunea concurentiI comerciulut pacurel in
Germania.
www.dacoromanica.ro
 186

Däm ad urmiltorul extras din acest discurs.

Graful Posadowski a räspuns cä Standard Oil Comp.
are ascendentul asupra comerciantilor intermediari ger-
mani, prin o organisare plinä de vitalitate inteun cerc
vast. Incepând cu slabe mijlóce a ajuns a aved astädl un
capital de peste 100 milióne dolaff, si a ajuns a sugruma,
concurenta uneI societät1 puternice Pure 011 C-ie.
A cäutat a face tributar intreg comerciul de petrol
german, si dupä siluirea celor doug societätI indepen-
dente Ragsow Jung et Comp. in Bremen si Filip Poth Iii
Manncheirn ajuns scopul. Aceste firme aú resistat
mult silintelor CompanieI Standard Oil, insä a facut ce
a fäcut i le-a subjugat.
Prin contracte incheiate cu comerciantif intermediarr
in care le este prescris acestora pretul de vindare
beneficiul, acestia ati fost degradati in stare de agentr.
Ar fi intrebarea, dar pentru ce comerciantil accept
asemenea dictaturI ? Se póte rèspunde numar, find
cä le este ridicatä posibilitatea d'a-sI procura petroleul
din altä parte, sail find-ea debitul lor ar fi släbit prin
agentil CompaniI Standard.

* *

Folosul ce percepe Societatea Standard prin organi-

sarea sa, este ell tot pretul scädut al petroleulul, de
3ink. 60 pe butoiti, un beneficiil pe care nu '1 póte avea
pier un comerciant intermediar.
Ma in anul 1896 a dat dividende de 31°/o, iar in
1897 50,/e.
Nol, a lis d. Posadowski, putem óre interveni in ase-
menea contracte ?
De alta parte vedem ca preturile scad inteuna, de
când a mar intrat in concurentä : Societatea germanei-
americand de petrol, caci iatä ce in ce regres aù fost
la Bremen :

www.dacoromanica.ro
 187

Pe cámtar
metric
1891 13 33 märe
1892 12 96 »
1893 11 10 »
1894 9 52 »
1895 9 70 »
1896 13 50 »
1897 9 40 »

Urcarea din 1895 si 1896, se explicA prin imputinarea

ce a avut loc in acel an a productiunel americane, care
a avut de resultat o urcare a pretului petroleulul.
Graful Posadowski a anuntat insä câte va mäsurf pe
earl eventual le va luà guvernul german in cas de ne-
cesitate, contra monopolulul numiteI Companil ; mäsurl
earl vor fl de naturä a favorish mult concurenta pe-
troleului rus.
Vindarea dupä greutate in lee de capacitate, cäci
uleiul ruses(' este mat. greü de cât cel american.
2°. Ridicarea punctultif de inflamatiune de la 21 la
23 grade, cu care iaräsl se va avantagià petroleul rus,
acesta avênd un punct de inflamabilitate mal ridicat.
3°. Micsorarea tarifuluI pentru uleiurile ruse pe cäile
ferate germane.
40 Tratarea in mod diferential al uleiulul brut si ra-
.

fmat la vamä, pentru a favorisâ chiar instalatiunI de

rafineril in Germania.
50 . Supraveghierea maI de aprópe din partea StatuluI
a comerciului "Acura
* *

Cu douI ani mal 'nainte, fabricantiI rusl Ve'dênd câ

desfacerea productelor lor intimpinä mari dificu1tät1 in
Germania prin coneurenta CompaniI Standard, sag sin-
{heat intre el dar färä resultat.
Representantii sindicatuluI acestuia n'ag putut face
alt de cat a se pune sub jugul CompaniI Standard,
care ia anglobat dimpreunä cu C-ia Nobel ruso-germanä.
www.dacoromanica.ro
 188

Acest sindicat dirigiat de Nobel a luat dejá sfArsit

in anul trecut, in urma nemultumirilor ridicate ; ;30 ea
numal casa Nobel a eérnas legata de Standard C-ie, pe
când toti cel-l'alti fabricantf aú seäpat de sub acest
jug apäsator.
Am intrat in asemenea detaliuri asupra conditiunilor
concurentil intre petroleul rus i american ; cad ele
interesez in cel mat' inalt grad, viitorul industriei nóstre
de 'Acura.
Se vede din cele pänä aci expuse, ca petroleurile ame-
ricane si ruse vor fi in retragere progresivä din Orient
vor cautà a näpädi pe pietele oceidentale cu tot es-
cesul productiunei lor.

Coneurenta en petrolen1 roinân.

Ori tocmal ad si in special in Germania, 's1 cauta
astri4I un debuseü produsele române, apucând calea
Dunärei pariä. la Regensburg.
Concurenta sfärimätóre ce vor intAlni cu produsele
ruse si americane, le va face a da inapoI.
Nu r6mâne dar de cht piata internä, in care nu póte
gäsi un debuseü mai insemnat de cat in trebuintele
de consumatiune ale cäilor ferate si la marina nostra
comercialä, prin ingrijirea until* guvern patriotic.
Aceste rânduri eraü dejá scrise, când am primit ur-
mätórele informatiuni de la Societatea nostril de petrol
«Steauci Roland», asupra conditiunilor de concurentä
ale petroleului Romän la Regensburg, unde Societatea
'si-a instalat depositele sale.
Nu putem face mai bine pentru a aprecià conditiunile
acestei concurente, de cât a reproduce comunicatiunca
ce na-a facut administratiunea acelei Societäti.
SOCIETATEA STEAUA ROMANA
«Ceréndu-v6 scuze a nu arn putut r6spunde irnediat la in-
trebärile din stim. d-vóstrà cu data din 2 Iulie a. c. avem oniire
a v6 comunica urmättirele date refative la intrebárile d-vósträ.
oUn inceput de export al produselor nóstrc s'a fäcut dejà cu
www.dacoromanica.ro
 189

slepurile nestre (Tanks) proprii via Giurgiu, pe Dunare la Re-

gensburg, unde avem instalatiuni de export si import.
«In ceea ce privesce calitatea petroleului nostru romanesc,
suntem vesell a constatet cá a fost gasita fOrte buna, insh duprt
cum de altmintrelea ne asteptam, concurenta rusescà i ameri-
cana aü inceput a ne persecutà pe (bate caile si ne fiind inca
cunoscutl pe pie(ele Germaniel ne vedem fortati a vinde cu pre-
turi derisorii.
«Deja am vindut cantitäti destul de considerabile pe prcturi
cari calculate franco Campina, ne (la lei 4 pentru suta de kilo-
grame petroled rafinat.
«Duna cum am mentionat mai sus, America si Rusia sunt
principalele nOstre concurente.
«Am inceput in acelas timp a exportà si derivatele mistre ca
benzina, ulei de masina si in special ulei mineral marca C. F. R.
si am avut satisfactiunea de a vedea ca. si aceste produse sunt
mutt apreciate.
«Spesele de transport de la Campina la Giurgiu, se ureà la
lei 40 vagonul, iar de la Giurgiu la Regensburg aproximativ la
lei 300 vagonul.
«In tara se vinde actualmente petroleul rafinat cu lei 6, pa-
eura cu lei 3,50 suta de kilograme.
Primul cost al päcurei nu se pote fixa ca precisiune si de-
pinde de primul cost al titeiului, cat si de multe alte imprejurari .
«Germania consumand anual aprópe 900.000 tone petroled, pe
cart pana acum si le furnisà din America si Rusia, avem spe-
rante de a putea face atacerl importante in acesta tara i usor
s'ar puteä exportà 5-6.000 vagone anual, daca am dispune de
mijlece de transport suficiente, acordanduni-se in acelas timp
reducerl insemnate de taxe de transport.
«Din nenorocire nu ne putem asteptà momentan nicl la una
nici la alta, caci pe cat se vede, factorii principali de cari de-
pinde resolvirea acestei chestiunl, nu par dispusi a ne ajutà,
desi credem, cá industria nostril ar merità o atentiune cu totul
speciala.
«Intr'adever, gäsim ca in *fie concurente si in special in Ru-
sia, guvernul a redus frachtul pentru marta de export cu mai
mult de 500/,, ceea ce ne ingreunéza neapärat si mai mult si-
tuatiunea.
«Ar fi de dorit, ca pentru petroled O. se infiinteze o prima
de export cel putin la inceput, sa se suprime taxa de port, sa.
se reduca frachtul i sa se intervie pe langa. C. F. R, ca sa pla-
tosca un pret mai bun pentru residiuri, cart* asta-di este cat se
pote de redus fata cu pretul carbunilor».
De aci se constatä, cum am qis, ch Societatea nu va
pute5, face afacerf str'élucite pe pietele germane in fata
sugrurnatóref concurente ruso-americand. Ca ash, va fi,
www.dacoromanica.ro
 190

e destul a spune: cá fractul pentru petroleul rus de la

Batum la Regensburg este de 1 mk. 86 la 100 kgm.,
cea ce face 2 lei 33. Pe cânol frachtul de la Giurgiu la
Regensburg costä cum aratä «Societatea Steaua» 3 lei
suta de kgme.
Dealtä parte, de curând guvernul rus a reclus frachtul
pentru petrol de la Bacu la Batum de la 19 Kapeici la
pud cum era, mai nainte, la 12 Kapeici, prin urmare
cu 400/e. Afarä de acésta, la nol costá actualmente pe-
troleul 6 lei suta de kgrn. pe câncl la Batum costa 4 lei.
Prin urmare o situaOune de concurentä, destul de
nenorocitä in present ; in inferioritate cu 2 lel 60 la
sutä de kgme,loco Regensburg.
Ce va fi ea, când va näpädi dupä. cum am espus mal
sus, si stocul oriental al Rusiel i Americel ?
Prin urmare incheiù cum am inceput, numal piata
internä in marele nevol de consumatiune ale marine!
cAilor ferate, i in prima linie in ardere la masinI,
p6te scäpa viitorul industril nóstre de päcurä, prin ingri-
jirea unui guvern patriotic.
In Austro-Ungaria, exportul päcureI e limitat la 2500
vageme.

www.dacoromanica.ro
 XIII.

TRAJEUL TIFLIS-BAT UM

Intors la Tiflis in diminéta c,lilel de 11 Sept., am gäsit

campat la Clubul nobililor, intregul corp al congresuluI,
care trebuià a se dirigià séra spre Bacu.
Am luat cu totil dejunul in frumósa gradind a Clu-
buluI, oferit de Primaria din Tiflis, sub presedinta Gu-
vernoruluI Caucasula
A doua gi de climinétà, m'am dirigiat cu câtl-va colegi
spre Batum, cu botarire a ne opri la Rion, si d'aci sh
lugm ramura feratä care duce la Kutais, pentru a visità
minele de manganez din vecinatate ; proect ce nu s'a
putut realish.
In vagon m'am aflat in agreabila societate a maI multor
media din Paris, Carl se intorceag in Franta, dupa o
excursiune ce fácuserá in Samarkanda, dincolo de Cas-
pica, in urma congresuluI medical din Moscova.
Printre dinsil se aflà i profesorul de chimie agricoN
al InstitutuluI Agronomic de la Nancy, insotit de gentila
sa sotie, originará din Nancy.
Intr'o ash agreabild societate, cele 12 ore pe o dis-
tant5. de 300 kilometre pânä la Batum, aü trecut färd
sä fie bágate in sém.ä.
Dupá Mtskhét, iata: cá ne apropiem de statia Gori,
terenul deluros, do unde era format din gresil-ca-
vernóse suportând mase de argiluff bariolate, iea aspectul
until masiv stâncos plin de cavitäti. Aci se qice eh' a
fost locuintele Trogloditilor.
Un inginer rus care se aflh in acelas vagon, ml-a spus
www.dacoromanica.ro
 192

c. sunt acolo sapate in piatrA imense galerii, conducând

la vizuinile subterane ale locuitorilor din veehile timpurl.
Inginerul rus mi-a mai spus cA aceste galerii sunt sapate
sub forma de boltä cu multa arta. Din tren se obscrvaa
cavitAti practicate in paretil stâncosi, una lânga alta, ur-
mâncl inclinatiunea straturilor, si sunt prin urmare eta-
giate ca si dinsele.
Ele a trebuit sA cuprindA o poporatiune considerabilA.
Inginerul rus n'a putut sA 'ml spue daed s'a gdsit aci
arme de silex saa oseminte umane.
ArheologiI ar puteit studiA aci urmele omului preis-
toric. Se da adesea Caucasul ca find légAnul rasei eu-
ropene, si cum e probabil cA unii Caucasieni, descind
din locuitoril acestor caverne, aci ar fi locul pentru
arheologi a studiA légAnul stremosilor lor.
* *

De la gara Gori, avem inaintea ochilor vechea cetate

Georgiana ridicatä pe cósta délurilor, cu ziduri i tur-
nuri inalte.
De aci inainte aspectul arid si golas al naturel asiatice
incetézA ; peisagiul devine vesel, inverdit ; vil prospere
acoper délurile iar luncile intinse ale Kurel, care for-
mez asa disul ses al Kartaliel, e plin de culturI de
porumb.
Satele incetez d'a aveA aspectul Caucasian ; casele
felul grupAriI lor in cAtune, se of er sub peisagiul romA-
nese ; de la care nicio hanul la marginea drumulul cu
un sopron inainte, nu lipsesce, cum nicI carele stoborite
inaintea hanulul cu boil dejugatl.
In acésta parte a Caucasului, nu te simtl depeisat.
ALA se vede cA natura nu udA cu parcimonie ca in
Estul Caucasulul; clima e dulce, farA a fi prea caldA si
terenul propice culturel.
Vinurile de la Gori sunt vestite in tot Vestul Cau-
casu 1 ul.
Reputatiunea lor e veehe in Georgia; Inca de pe timpul
orgiilor seignorilor Georgieni, care se dedeaa la petrecer
www.dacoromanica.ro
 193

remase proverbiale, pe la viile lor. Cultura vieI ocupl in

Georgia aprópe 150.000 hectare si mal cu sémä in dé-
lurile Kakhetief.
Aceste vinurI fórte alcoolice nu se conserv si nu re-
sist, nicI caldurei nicI voiagiulul.
Falsificarea e intrebuintatä, pe o mare scarä. Se fa-
bricez aci vinurl eu multà arta, cart sunt date ca vinurf
de Bordeaux, de Burgonia si de Champania.
* *

Iatá-ne la statiunea Mihailov, de unde se bifurc'á o

cale feratä spre Sud pe apa Kuret la Borjom §i alta spre
Nord, la Suram, vestit prin frumusetea femeilor locale.
Acéstä statiune pórta numele mareluI Duce Mihail,
mosul actualuluT Tzar Nicolae II ; cel mat popular vice-
rege al Caucasulut El a fost trimisul lut D-zeü pentru
Caucasieni fara deosebire de rasä" si de religiune. Nu-
merósele lucrriff ce s'a executat sub dinsul, sunt o
proba neperitóre de marea sa solicitudine catre popórele
ce aved a guverná. Dinsul a Meta prosperitatea Borjo-
n.,uluI ; asa numitul márgén al Caucasuluf, situat la
900 m. altitudine pe care l'a desemnat nobililor Geor-
gien1 ca o minunatà statiune de vara, ce se distinge prin
rècórea climeI, prin pAdurile sale imense, prin riurile
sale limpedT, i Valle sale ridênde.
Cu ridicarea castelulul s'étl in stil renaisance, inteun
loc maI retras, unde 'sl-a stabilit resedinta de vará,
vile peste vile earl maI de cart mat cochete, aü inceput
a se ridicA in amfiteatru, pe cóstele délurilor. Un sta-
biliment balnear cu ape minerale, datorit ingrijiriI sale
complectézä nevoile igienice.
Aceste ape carbonatate alcalineVichy al Caucasultg
emergez din ruptura unel anticlinale a marnelor i gre-
siilor oli2-ocene, in legAturà cu iruptiunea lavelor an-
desitice, carI acoper platoul Borjomulul.
De la Borjom se face o sosea spre Sud la Akhaltsikh,
un Târg insemnat din Caucasul meridional.
De aci o ramurà de sosea duce spre N. E. la Abas-
www.dacoromanica.ro 13
 194

Turnan, departare de vr'o 20 kilom., unde printul Im-

perial petrecea vara; localitate climatericä de primul rang.
Aei sunt isvóre sulfuróse termale de 270-39° R., care
fac reputatiunea Abas-Tumanului.
Aceste izvóre emergez din aceleasi terenuri ca la Borjorn,
in legaturá cu iruptiunea andesiticä.
Bàile sunt instalate dupä cele mai noul exigente
sciintifice.
Pe lânga castelul Imperial s'ati ridicat aci numeróse
vile. Aci si-a ridicat o vilä i marele duce Alexandru
Mihailovici, sotul marel: princese Xenia, pe care '1 vom
gäsi stationând la Batum, inteun batel al familia
* *

De la Abas-Turnan duce soseaua la Rion, statiunea cäff

ferate a Trans-Caucasului, unde vom ajunge indata.
Pentru acésta insä, vorn avé a strébate mai întâiù
muntii Mesa de la statiunea Mihailovo unde ne-am oprit,
care se gäsesce la piciorul acestor muntl, formând trä-
sura de unire intre Caucas i platoul Armeniei, dup..
cum am arätat inteun capitol precedent, si in acelas
tirnp linia de despärtire intre basinul Kurel si al Rionulul.
Am vNut ea acestI muntl sunt constituiti din roce
granitice cu o directiune perpendicularä pe catena Cau-
casului i daca consideräm cum 4ice Favre intrusiunile
de roce eruptive : diabase, melafire i porfire piroxenice
ale eäror urme le gäsim si in terenurile mai recente,
e clar cä la epoca tertiarä cele mai marl schimbäri
intâmplat in acest basin Ois al Colchidel, care sunt le-
gate de mart miscäri tectonice in terenurile miocene.
Prin câta-va tuneluri, strebatem masivul cristalin de
despärtire intre basinul Kurei si al Rionului, i suntem
la statiunea Kwirila, asà numitä dupä afluentul Rio-
nului, la care debuseza calea feratä i pe care '1 urméza
cand la drépta, când la stânga.
De aci inträm in Imeretia, si parcurdm mai întâii un
masiv muntos stâncos, format din bance calcare mult
turmentate prin accidente tectonice, i ingäurit prin
www.dacoromanica.ro
 195

pesteri earl serviaü alta data de refugiü locuitorilor in

timpul invaziunilor. Iatä ca debusam inteun frumos
tapet de verdéta, care se intinde la pedele délurilor, in-
veselite cu vii prospere i cu pädurii de castani, de
smochini, de nuci, de ciresl. Cu acest incântätor pei-
sagiü, apropiind statiunea Rion, de unde se bifurcä o
ramurä spre Nord la Kutais, capitala guvernämintului
cu acelas nurne, o plóe torentialä ne ridinä curagiul d'a
mai descinde aci, pentru a lua calea Kutaïsului, si a
visità interesantele localitäti miniere din vecinatate. (1)
* *

Desi n'am putut visità acéstä interesantä localitate,

tot nu voiü lasa pe cetitor in necunoscinta el.
'MT este cu atht mai lesne a face o scurtä dare de
sérnä, cu cât numai o aruncatura de ochf asupra unei
admirabile harte geologice, datorita laboriosului geolog
Simonovici, asupra guvernän-V-ntului Kutaïs, ne inlesnesce
mult sarcina.
Aci prin analogie orografica i geologica cu Erzge-
birgul Transilvaniel dupa cum am aratat, avem un avut
teren metalifer, in care intocmal ca la Abrud se gasesce
aurul in zacäminte primare i secundare, apol plumb
argentifer, fer magnetic, fer oligist i limonit, pyrite,
minereuri de maganez, i antirnoniü.
Apol se mai gäsesce carbuni, huilie i lignitï, mar-
isvóre minerale.
Dar aceste zacäminte minerale, zac departe de Kutaïs
la Nord, in partile abrupte muntóse ale catenel centrale,
inaccesibilitatea lor, va lace Inca pentru mult timp
imposibilä o exploatare.
Numaï in doua puncte este inceputä o exploatare de
carbuni: in apropiere de Okriba si la Tkwibuli ; uncle
(1) Parte din colegiI mel din grupul A, earl' reservat a
visità Bacu cu intr6ga expeditiune a congresuluT, s'ati dus unil la
Borjom si Abas-Tuman, iar altiI la Kutais si in minele Invecinate,
apoi intors la Tiflis, de unde ati mers cu grosul corpulul
la Bacu.

www.dacoromanica.ro
 196

zacaminte puternice de huilie sunt in legaturä cu gresiï

argilóse, intercalate intre calcarele LiasuluI i Dogerulul.
0 societate de exploatare franceza face aci brichete
din praful de carbuni, amestecându-1 cu residiurI de
'Acura..
* *

0 alta exploatare inceputä in guvernamêntul Kutaï-

suluI, este acea a manganezulul de la Tschiatura.
Cel maI bun acces 'I are cine-va aci, de la statiunea
precedenta Kwirila, de la care o cale ingusta urméza"
pariul Kwirilel la Nord, pAna in apropiere de códa
De aci nu departe se alb zacamintele de Manganez
in legatura cu calcare i marne cretacice, cum si cu
bareolatele deposite argilo-nisipóse eocene i oligocene.
Stratul de manganez are o putere de la 2-5 m., cu
o avutie medie de 56 13:0 Mangan.
La analysä a dat 84 clo Mangan superoxid.
Exploatarea a fost inceputä incä de la 1879 d'o so-
cietate cu marl capitalurt care n'a intârdiat insä a se
ruina din causa pretulul fórte scadut al Manganezultif
pe pietele Olandeze, unde erà expediat.
AstadI exploatarea se urméza de proprietaril locall
cu slabe mijlóce i cu un profit nulä, dupa cum m'am
informat la Batum.
Aceste comunicatiunI facute, sui ne vedem de drum.
Parasim pe séra statiunea Rion, uncle copiI Imeretilor
ne asiegeati ou diferite obiecte de vindare : zmochine,
castane trecute prin sforI ca mataniile, d'un gust delicios,
struguri i broderil de matase filitafd, pe un pret de
nimic.
* *

Se face sera, plóia continua a cadea in torente. A-

jungem la gara Samtred uncle calea feratä se bilurca
in doug ramificatiunI; una scoborind Rionul pe un teren
marecagios care se asvârla cu impetuositate in Marea
Négra, asà, cui nu le-a fost greti Argonautilor d'a se lasà
www.dacoromanica.ro
 197

conducä ourentul. Acéstä ramurd abordézá portul

Poti. O altä ramurä cotesce spre Sud, urmand tgrmul
maref la Batum, prin Guria.
Pe acéstä din urmá ramurä, prin trásnete i fulgere
care läceail sä licáreze valurile spumeginde ale máreI,
ajungem la 9 h. sera in gara Batum.
Am luat cartier la IIotel Belle-Vue, situat in fata por-
tului, unde aveam sá astept doug dile sosirea colegilor
mel de la Bacu, pentru a ne imbarcà cu totiI pe va-
porul special al congresulul Xenia care incä nu sosise
in port.
Cât am stat la Batum, giva i nóptea plóia a cAdut
torente. Locuitoril d'aci spus ca acésta e starea
ordinarä bigrometrica.
0 mare deosebire existä, intro aceste doug extremitätI
ale CaucasuluI de la Caspica i Marea Négrä.
De la platoul de despärtire al Imeretiel i pânä. la
Marea Négrä, adecä in basinul Rionulul, nivelul pluvial
se ridicá la 2 m. i chiar 2 m. 40.
De la acest platoù spre Est in basinul Kurei el scade
gradat ; e de 0,40 la Tiflis si abià ajunge la 0,25 la
Bacu, unde nu plouä decât fórte rar.
* *

Batum este inconjurat despre Est, de déluri cu o ve-

getatiune luxuriósä, la piciorul eärora se ridic forterete
puternice, cari arát gura unor infricoate tunurI asupra
Märel.
Batum care acum vre-o 20 de anI, n'aveä decât vre-o
2.000 locuitori, acum are peste 20.000.
Are o frumósá gradina pe marginea märeT, admira-
bil intretinutä.
Guvernul rus a ariitat o mare solicitudine pentru
Batum, asanând orasul situat pe un loc maercagios, mä-
rind portul, i legându-1 cu drumul de ter trans-cau-
casian.
Portul Batumulul este fórte bine adäpostit contra
-vênturilor MäreI Negre, insä imI pare c5, e prea mic
www.dacoromanica.ro
 198

pentru a incäpea comod vasele de resbel aláturT cu

cele comerciale ; eh' situatiunea sa de port militar
nu putinti gena aduce comerciulul.
Exportul principal prin acest port, este 'Acura de la
Bacu, §i de aceea tot garajul e ocupat numal cu va-
góne-citerne.
Aci sunt marele ateliere pentru fabricarea cutiilor de
tinichea captu§ite cu lädite de lemn, in earl se pune pe-
troleul. Ele contin de la 28-30 chilograme.
Märfurile cart' se expediez prin marina comercialli,
rusä, se bucurd de privilegil speciale in privinta taxelor
de port §i comunale, earl grevez mult asupra marinei
sträi ne.

www.dacoromanica.ro
CRIMEEA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 XIV.

TRAJEUL BATUM-KERTCII.

Marea expeditiune a congresulul sosesce la Baturn,

venind de la Bacu, in diminéta dilei de 15 Septembre,
abordând rada portului, uncle era, dejà ancorat magni-
ficul batel al congresului «Xenia» purtând numele A.
S. I. sora Tarului, so0a Marelul-Duce Alex. Mihailovid.
Marea erà furiósä, de trei dile dejà. In port se mai
gäsià batelul Marelui-Duce malt' sus citat, care purtà pe
bord pe A. S. I. i augusta Sa so0e, i un alt batel fórte
elegant si mult mai mare, al luI Rotschild.
Augusta familie sosise de trei dile in port de la Abas-
Turnan i incercase a luà marea in larg cu batelul spe-
cial al A ltetelor lor, dar valurile furióse ale marei a
silit batelul reluà adapostul in port.
La 511. d. a. batelul nostru ridicä ancora in mijlo-
cul uralelor membrilor congresuluT, la care réspunde
echipagiile celor alte doué bateluri.
* *

Dup5, o juratate de orb: abordilm in plinä mare. Va-

lurile mare! aù un aspect sinistru, batelul incepe sa
balanseze din ce in ce mal tare, valurI peste valuri vin
de se sparg in spume, stropinct eu putere podina ba-
telului. In acest moment am inceput a sci ce e «le mal
de mèr».
0 stare de suferii*S, ce a durat mai bine de 6 ore
pentru 3/4 din vre-o 180 membri aI congresului, 641
erail imbarcatl.
www.dacoromanica.ro
 202

De la miedul
noptit marea a in-
eeput sä. fie mat
lini§titä, i ne-a
permis a ne odih-
ni óre-cum.
Plecasem cu
destinaOune pen-
tru peninsula
Kertscb a Cri-
a' meet, si atât ne
departasem de
tèrm in timpul
noptii; c'a a doua
di de diminé0
' nià i mat puteam
t vedeâ. conturul.
DupA amiadl a-
tb propiem
§i la piciórele dé-
lurilor acoperite
cu päduri Inver-
dite, incepe a se
desenh falese a-
brupte sub forma
unet broderil al-
bicióse, care c4-
tig in importantit
cu cât ne apro-
piem de Nowo-
Rossisk.
Avem aci ma-
intea ochilor efec-
tul unet actiuni
mecanice de a-
brasiune a märei,
care a mers mai
www.dacoromanica.ro
 203

repede de cât actiunea erosivá a apelor atmosferice

prin pirae.
Acéstä actiune mecanicä combinatà ; d'o parte a märel
prin täeturI de faleze, si de alta a apelor continentale
prin deschiderea de largI valonamente, face sä iea nascere
la piciorul muntos, un pesagiti pictoresc de malurl
cornise, desenându.se sub forma mamelonarä.
In apropiere de Nowo-Rossisk, batelul a fost oprit de
maI multe ori pe mare, spre a se face mäsurätorl asupra
adâncimeI märer, pentru care batelul erà expres inarmat.
S'a Mart asemenea experiente de laborator asupra cali-
täteI apeI i vaseI din fundul märeI ce aveà un miros
tare de hidrogen sulfuros, pentru care d-I Lebedew spe-
cialist in materie, aveit o cabinä a batelulul transformatä
in laborator de hirnie.

www.dacoromanica.ro
 XV.

KERTSCH.
Nóptea tarqiil am abordat portul Kertsch. Des de di-
minéta avem inaintea nóstra panorama golasti, tristä, a
unul oräsel abatut. E zidit in amfitétru pe cósta de Est
a strimtóret cu acelas nume, care impreuna, Marea de
Azov cu Marea Negra. Oräselul Kertsch insä, era vestit
mai inainte ca resboiul Crimeei sä ne faca familiar nu-
mele ; prin vechile rëmäsite archeologice descoperite in
zidurile i vecinatätile sale.
Cu micI bateluri locale ne-am transportat la un Orm
stáncos din apropiere, unde am examinat faleza consti-
tuita dintr'un calcar gaunos cu Congeria subcarinata,
apartinênd ponticula
Dupa examinarea acesteI faleze ne-am transportat in
trAsurI la o alta falezä, conturnând zidurile carantinei.
Aci am observat un fel de Klipe calcare, care dupa
amabilul nostru dirigent in excursiune d-1 N. Andrusov,
aü format un singur recif la marginea mArei. Aceste
recifurf calcare nu sunt coraliane, adecA nu sunt for-
mate prin coralil, ci sunt curate recifurt cu briozoere
formate in lacuri. sarmatice. D'asupra acestor recifuri
sarmatice, zace in discordanta argiluri, cu diatomee
mai cu sémá calcare albicióse cu ceriV care apaqin
etagiulul meotic al liff Andrusov, ca cel din urma ter-
men al sarmaticului, cunoscut si sub denurnirea de
calcar de Kertsch.

www.dacoromanica.ro
 206

De aci tot in träsurr am mers spre Nord prin un teren

ondulat, la vestitul monticul dis Kurganul Imperial.
Acesta formézä punctul cel mai culminant al Muntelui
dis Mitridate ; unde se dice cä e mormintul lu Mitridate,
regele Pontusulul, acum vte-o doug mil de anl. Imensul
tumulus care '1 coprinde, este constituit dintr'un fel de
tunel cu päretil in zidärie de piaträ. Bolta se compune
din asternuturl de piaträ ttiiatä dreptunghiular, esind cu
capetele unele peste altele, iar extremitätile ancastrate
sunt sustinute prin greutatea pamintului. Tunelul abor-
dézá la o mare camera circularä sub forma de dom,
ziditä in piatra tot in acelas mod. Numeróse lespedl de
pietre sprijinite de peretii tunelului, atestez virsta cul-
turalá a regiunef.
O frumósä privire are cine-va din acest monticul, peste
baia Kertschului i peste tgrmurile de vis-à-vis ale pe-
ninsulei Taman, cum si peste un orizont mal depärtat
al muntilor Caucasului, sfirsindu-se in stepele märginite
de linia albastrà a Märei d'Azov.
De ad i. ne-am dirigiat spre satul Bulganak, päräsind
träsurile pe la jumátatea drumuktI, spre a examina
la óre-care depärtare, intr'o ripä, o stratificatie 'Mee-
pênd cu calcarul meotic i sfirsind printr'un argil fe-
ruginos, constituind ponticul superior.
Apol am urmat printeim mic valonament, cursul until
Oral, in care se desvelesce succesiunea unor strate sar-
matice mai vechi, asezate drept in picióre, a cäror di-
rectiune am observat'o find E. V. h=20.
Acestea incep cu ash numitele straturi cu spaniodon
urmate de sisturi argilóse sulfuróse, intercalate de bance
de silex.
Guidul congresului nu ne spune nimic asupra acestor
sisturi, cari aü tüte aparenta unor deposite apartinênd
Cretacicului superior.
* *

De aci urmând tot pe jos, dam de renumitil vulcani

de noroi de la Bulganak, care ocup o depresiune sésä
fórte intinsä, golasä de ori-ce vegetatiune. Pe dinsa se
www.dacoromanica.ro
 207

féd icI i colo vulcani de noroI, maI mart si mat micI

incongiurati pe alocurea de micI lacurI.
Se formez in tocmaI ca cel de la Bacu, si sunt in
tocmal ca acestia in legaturä cu degagiärt de gaze si
'Acura.
De asemenea vulcant se gäsesc i vis A-vis, dincolo
de strämtórea Kertsch, in peninsula Taman. Ca la
toti vulcanil vedem aci esind dintr'o movilä de pâmint
un norof subtire format din ruptura i spälätura argi-
lurilor tertiare, cart formez terenurile fundamentale.
Acest noroia in giurul loculuI de esire, modeléaä un
crater scs, din care ese din timp in timp, bäieI de gaze.
Din buzele craterului cart sunt putin ridicate, se scurge un
curent de lavä noroiósä, care se intinde in sesul deprimat,
pânä la óre-care depärtare de crater. Sub eäldura só-
relui, noroiul ast-fel raspandit, 'st perde apa, se usucä,
si se crapä in bucall.
Aceste deposite sunt asa de tari, eä am putut päsi pe
dinsele cu óre-care precautiune, pânä la crater, unde
unii din not, aü aprins cu hârtie bäsicele gazóse.
Unit amusat a astupà un crater mat important
cu noroiul uscat ; i dupä putin tirnp o iruptiune a avut
loc, care ne a botezat pe tott câtI eram irnprejur.
* *

Dupa acéstä interesantä visitd, ne-am transportat in

trAsurI la l'Armul de Sud al Märel d'Azov ; la capul çlis
Tarkhan, de unde am avut o frumósa privelisce pe o-
glinda albästrue a acestel
Aci suntem asupra unui term räpos, format dinteo
serie de straturf sarrnatice avute in fosile, la basa cArora
sunt asternute nisce argiluri sistóse rosatice fArà. fosile,
probabil mediteraneene.
De aci ne-am suit din nog in träsurI, si am scoborit
pe o soseà croitä in zigzagurI, un valonement fertil care
aborda inteo vale, de unde am avut acces la grädina
publica a Orasulul Kertsch ; destul de bine umbrità.

www.dacoromanica.ro
 208

Aci ni s'a oferit un splendid dejun, de primäria lo-

calä, in sunetul muzicei militare.
* *

Dupa dejun ne-am suit din not' in träsuri dirigindu-ne

mai întâi dare fortereta Cap. Ab-burum, luând in lung
o stradä principalä a ora§ului Kertsch §i urmând apol
o §oseà d'a lungul plageT, care ne-a scos la un lac särat,
§i d'aci urcând in cóstä, am dat de Verrnul räpos fosi-
lifer de la capul Kamysch-Burum al strâmtórel, de atre
Marea-Négrä. Te'rmul ripos a fost obiectul unel cäutärl
pasionate de fosile, cu tot pericolul ce presinta., in casul
unui pas gre§it.
Aci sunt o serie de straturl pontice, putin inclinate
cAtre Est, care cuprind un banc puternic de fer oolitic,
fOrte avut in Cardil §i Congerii cum §i in fosfor.
Straturile find Mae avute in fosfor, dati ocasiune la
formarea Vivianitei. Ru§ii pun mare sperantä pe ex-
ploatarea acestor zäcäminte de ter.
O exploatare aci n'o cred rentabiM, fie prin excava-
tiunT la suprafatä, care ar avea a descoperi straturi pá-
mintóse sub o grosime considerabilä, lie prin galeril
care ar aved a luptà cu daramaturile unor terenuri
färä cohesiune.
De alta parte §i o continere de 30 400/o fer, nu e
incuragiátóre.
Find dejà sérá, ne-am transportat in träsuri la radä,
unde ne-am irnbarcat din noti in mici vapore, cu care
am abordat batelul nostru.
Xenia ridicá ancora pe la 9 h. séra §i luä drumul
spre Sud care Karadagh, pe un timp superb, cu o apre-
ciabilä iutélä.
* *
Miile de lumini din Karadagh, se amestec §i se con-
fund putin câte putin, strälucirea lor se perde, câmpul
lor se restringe, §i orawl finesce prin a nu formA de
cat un punct strälucitor, care se perde indatá inteun
voal negru. Adio Kertsch !
www.dacoromanica.ro
 209

Când panorama acésta feericá se perde in negurä, este

o alta mult mal interesantä, care vine de iea locul.
Suprafata märel in giurul batelului, ascundea o pänzä
intinsä de luininä. Acest fenomen se producea prin faptul
ca suprafata märei era plinä cu miriade de miriade de
micro-organisme, earl prin frecarea produsä de vier-
muirea intre dinsele, dedeati nascere lumineï.
Nu ne säturasem de acéstä aparitiune luminósä pe
lueiul intunecat al märeï, cä iatä zärim scotênd capul din
mare o sumedenie de delfini, earl' se 01166 de batel
aruncându-se in salturï, ca nisce abili mateloti. Prin iutéla
lor aprindé5 §i mai mult lumina bacteriilor, asä cä e§ind
d'asupra märei, respândeaü in jurul lor, o brazdä de
luminä.
Trecuse miedul noptei in admirarea atâtor sceneril
ale naturei de nópte pe luciul märei Neare, i era timpul
a câtigà fie-care cabinele nóstre, cäci a doua i des
de diminétä, o ostenitóre exeursiune in muntil Kara-
Daguluï, taceä, parte din program.

www.dacoromanica.ro t4
 XVI.

KARA-DAGH

Când ne desceptäm des de dirninép, in cliva de 18

Septembre, avem inaintea nóstrA un peisagió cu totul
schimbat ; in loc de plesuvele mid déluri de la Kertsch
se ridicg inaintea ochilur un zid pictoresc de stânci
coltorate.
De departe fac impresiunea a cea-ce sunt inteadevr, a
unor roce eruptive. Eram in baia Kara-Dagh. situatä intre
Theodosia i Sudak, in care batelul a trebuit a ancora
in mare, departe de .Ve'rm.
Am atins Ormul pe luntrele batelulut, dupä un par-
curs de 1/2 orä.
Cum scoborAm la Orm, privirea ne este atrasä de nu-
meróse schelete de pescI de mare care umplead tërmul
pe o mare intindere, i mal cu sérnä la gura until 'Aria.
Urcam cósta prin rädisl de arbustI, cari aduc aminte
pe eel din viile nóstre, pe un teren de detritusuri
compus din sfärämätura diverselor roce fundamentale
ale Kara-Dagulul.
Ajungem la o parte prea rápósä, de unde conducä-
torul expedi0 d-1 A. Lagorio, invitä damele si membril
congresulut care n'ar putea sui ripa, a o luà pe un
drum la drépta, care duce pe un versant mult mai dulce,
la o poianä situatá pe cósta de apus a muntelui, unde
trebuià a luà dejunul.
Damele cu cAV-va membril aù urrnat acest sfat.
www.dacoromanica.ro
 211

Cei mai multi ati Onut a sui pärtile räpóse earl erag
mai interesante.
Gel ce ai luat'o catre virful muntelui rätäcit
timp de trel ore, pänä s5, dea de locul nostru de con-
centrare.
* *

Am lost printre cei ce am Vnut continuù cósta.

lircare penibilä pe pietris de roce eruptive, cari aco-
periaü räpos, asà ca nu puteam aveà spor in as-
censiune. Pietrisul fugind sub picióre, te pomenial dus
de vale, si trebuia a reincepe aceeasi practicä.
Cu marl' eaame ajungern la muchea inaltà a mun-
telul, care desparte doué masivuri muntóse ; de uncle
privirea ne-a fost atrasä pe cóstá in jos, de un co-
losal stälp stâncos, care se ridicä in mijlocul masivului
eruptiv la 475 m. d'asupra märet
Acesta este un dyk andesitic denudat prin erosiune,
si care pórtá numele de Giaur-Bakh.
Am cotit muchea spre apus, unde am dat de gresii,
sisturl i conglomorate; dupä care apoi prin radisuri. de
märäcinI, am mers cu mare anevointä peste bolovani
de tufurl andesitice. Aceste tufurl acoper versantul de
apus, forrnând o cóstä repede ce scobórá in valea unul
dincolo de care, pe un versant mal dulce, se vede
catunul Balay-Kuia.
D5m in fine dupä un mers penibil prin bolovani de
tufuri, de un izvor de apa dulce, care dAdea nascere
unui pärîù. Erd singurul izvor ce am intalnit in acéstä
naturd topitä altä-datá prin foc, i calcinatà astä4I la
sOre. El iea nascere din contactul sisturilor i gresiilor,
d'o parte cu andesitele, i d'alta cu tufurile.
In vecinätatea päriului, la vre-o sutä metre distanO,
erA. poiana pe care ni s'a intins masa pregätitä de ser
viciul batelului nostru.
Necesariile de mâncare fuseserä transportate in care,
ajunse aci pe primul drum care II urmaserä damele,
pe earl' dupä prânz ne-am intors cu top.
www.dacoromanica.ro
 212

Strugurit de o calitate rarä, care ni se aducéü cu

cosurile de tatarï, din viile vecine cultivate pe sisturI, aü
eomplectat farmecul unui dejun pe munti.

Inaintea nóstra se inalta masivul stâncos al unor cal-

care si marne calcare, inclinând sub 45° N. V. fait de-
terminare sigura stratigraficA ; in tot casul un calcar co-
ralian probabil jurasic, repausand pe gresil i sisturi póte
Liasice.
Intregul sistem formézA o anticlinalA, a card bolta. este
ocupata de rocele eruptive andesitice.
Intorcându-ne la mare pe drumul carelor, am obser-
vat la stânga un monticul de retinite in care se deo-
sibià o structura in colonade.
Acésta excursiune avea de obiect a ne pune in vedere
cA diversele roce eruptive cart' conipun masivul Kara-
Daguluï, nu-si datoresc provenienta lor, unor anumite
epoce geologice.
Constitutiunea lor este legata numal de mecanismul
emisiuneï magrneï, iar diferenciatiunea aceleiasi magme,
depinde de nivelul ridicArif sale si scurgeril sale in acea
localitate.
Ast-fel la Karadag avem la basa andesitele, mai sus
retinitele, i in yid tufurile, teite patrunse prin gangurï.
Abordam batelul, la 5h. d. a. care se pune imediat
in miscare cAtre Sudak, in fata caruia, rürnaind in largul
marel, ajungem la 71L
Pentru prima óra stationam in batel inaintea until
orAsel in plinA mare, ast-fel cA putém sA ne desfatAm
vederea asupra magnificulut spectacol al acestor feerice
luminatiunï, inteun straniii orasel, care 'Area cA ese
din fundul mar&
Dar iata ea' dupa ce am luat masa pe batel, suntem sur-
prinsT de cântece in zamparale; eraü membril consiliuluf
comunal din Sudak, insotiti de damele lor, cart' veniaü
pe luntre, a ne saluta, pe bord, i erati insotitt d'o banda
de musica turcéscA. Am ascultat cu mult drag can-
www.dacoromanica.ro
 213

tecele turcesci de o melodic plângAtóre, dar a fost unul

care m'a surprins cu totul ; tocmai cântecul miresef de
la nunta românéscä. Dupa acéstä originala festivitate,
(1-1 Andrusov a bine-voit a ne sine in salonul batelulul,
o conferintà interesantà asupra MäreT Negre, pe care
tocrnal chlätoream.

www.dacoromanica.ro
 XVII.

MAREA NEGRA

Acéstä, conterinta se résumA in urinätórele date sciin-

tifice, obtinute in urma cercetärilor facute de savantul
rus. De la linia de 100 brasse, fundul Mare! Negre se
scobóra repede i devine ses. Cea mal mare adâncime
se gäsesce la mijlocul Mare atingênd 1227 brasse
2224 m.
In apropiere de cóste, cea mai mare adâncime este
despre Asia Mica.
O zona batrimetrica intre 800-1000 brasse, unesce
Cap Saritsch in Crimea, cu cóstele Mare Negre de la
gura Rionului pana la Novorossisk.
Marea Négrä, din causa marelor rîuri ce primesce
inteinsa, este putin saratá la suprafatä. Se póte distinge
inteinsa doué straturi : unul superior la suprafata mal
putin sarat i altul inferior tare sarat.
Stratul superior dulce al Karel Negre, se intinde pe
suprafata Märei de Marmara si incarcându-se ad i. de sare
in proportiune de 2,4 /o se scurge prin Dardanele in Ar-
chipelagul Grec. Dar la rindul séti, acest archipelag trimite
Marel Negre prin Dardanele apele incarcate cu sare
in proportie de 3,80/e care din causa densitatii lor formez
un curent inferior. Adj., din aceeasi causa cad in mare
parte la fund. De aci si diferentele de temperaturi ce se
observ in apa Märel Negre cu adincimea. Suprafata apei
urmézä oscilatiunile temperature! atmosferice. La 30-40
brasse este o temperatura uniforma vara i iérna de 70, la
200 brasse are 9° si in fundul Mare la 1200 brasse 9",3.
www.dacoromanica.ro
 Ta ganro 9.
Fio stOW
Nio o !ale w
Ode s s a
mm_EA

D'AZ OW

idontvri
Ke rtc
st reodosia
,r),a31
No vb rossisK

Va r na

A Pr a slro

Penderekli Sa msoun
eNY.F.k4. Riza
Trolizoncto
www.dacoromanica.ro
 216

Stratul superior al apeT Märei Negre d'o grusime de

125 brasse, contine o cantitate de aer disolvat, suficienta
la intretinerea vietel organice. Curentii verticall nu des-
cind deck la o adâncime de 100 brasse, opriti de stra-
turile inferióre mai dense. Oxigenul acestor din urma
nu póte O. se complecteze deck prin difusiune i prin
curentul inferior venit din Dardanele, pentru a sustine
viéta organick In general suma totala a gazului atmos-
feric se micsorézä in adincimele Marei Negre in detri-
mentul oxigenului, si incepe a se formit acid sulfidrie
a carul cantitate cresce cu adincimea. Formatiunea
acestul acid dupa Andrusov se datoresce in mare parte
bacteriilor. S'a gasit o suma de bacteril dar s'a studiat
mai cu semä unul: Bacterium hidrosulfuricum ponticum
care degajeza acid sulfuric.
* *

Procesul formariT al acidulul sulfidric, séú hidroge-

nului sulfurat, ar fi dupa Andrusov acesta :
Apele superficiale ale Marei Negre, viermuesc de or-
ganisrne. Mórtea neintreruptä a organismelor pelagice
produce o plóe perpetua de resturl organice, cad cad
in fundul Karel Negre. Aceste resturi cadênd la fund
pot sä fie absorbite de alte organisme pelagice, dar ajunse
la o adincime maI mare, cad in domeniuri unde afará
din microbl, nu mal sunt alte organisme. Hidrogenul
sulfurat care se forméza, se MO: cu särurile de fer; de
aci avutia in sulfur de fer in adincimile marei.
***
In ce privesce geologia Märei Negre, D. Andrusov
crede ea Marea Negra a format inainte un basin inchis,
ca nu s'a pus in comunicatiune cu Mediterana cleat
la o epoch' fórte recenta.
Andrusov sprijina acésta ipotesk de alt-fel emisa mai
inainte si de Neumayer, pe faptul ca in fundul Karel
Negre, se gasesce la diverse adincimi moluscl de ape
putin särate, precum: Dreis. volymorfa Bon. Dreis. ros-
www.dacoromanica.ro
 217

tiformis Desh. Illonodacna pontica Eichw. Micromelania

Caspica Eichw.
Acestea se intalnesc mat mult, la marl' aclinciml.
Faptul, ca se gasesc in vasa unde nu se mai intäl-
nesce viata, marturisesce ca la o epoca recenta, Marea
Négra era un imens basin inchis, intocmai ca Caspica.
D. Andrusov pretinde ca profunda depresiune a MäreI
Negre se rapórta la o epoca mult mai veche decat se
crede in general. Sprijina acésta idee pe faptele urmä-
Ore: existenta aprópe de Burgas in Bulgaria, a deposi-
telor oligocene identice cu cele de la Ecaterinoslaw,
desvoltarea straturilor ca Spaniodon, presenta sarmati-
culuI la Varna, Burgas si la marginea Mare1 de Mar-
mara, aprópe de Sinope i in Transcaucasia, descoperirea
straturilor de la Tschauda (Kertsch) cu Didacna crasa
et Dreiss. Tschaude la Galipoli.
Tóte acestea dice B. Andrusov sunt lapte earl probez
ca i in timpurile ma vechi existà Marea Negra. Ca a
lost tot atat de profundä la epoca miocenica ca astä-di,
asta e altä cestiune.
* *

Rana la finea epocei sarmatice i póte chiar a meo-

ticulul, acest basin cornunica cu Océnul i numal de la
epoca pontica devine isolat.
Sehimbärile consecutive ce aii avut foe dupa epoca
pontieä sunt anevoe de urmat ; acest basin a ocupat de
sigur o intindere mai mica de cat asta i i n'a läsat
de cat slabe urme de presenta sa: ash dupa pontic, vin
straturile de la Kuialnik aprópe de Odesa, apol stratu-
rile de la Tchauda (pliocen superior) in fine la inceputul
epocei postertiare, straturile cu fauna caspica ale Ba-
sarabiel de sud i peninsulei Kertsch. Dupä depositul
acestora s'a intamplat schimbärile topografice earl aa
adus trecerea apelor Mediteranel in regiunea Pontulul
odata cu deschiderea Bosforului. Cu tOte acestea Bos-
forul si Marea de Marmara existail deja In momentul
trecerei apelor din Mediterana in Pontul Euxin dupa
www.dacoromanica.ro
 218

cum probézä exemple de Dreissensia rostriformis gäsite

de Ostrumov in fundul Bosforului, si prin expediOunea
lui Selanik in adincimele Märei de Marmara.
Pentru aceste cuvinte trelme sä. atribuim formaOunea
Bosforului la o epocä mal veche (pliocenului) si trebue
a citutà explicatiunea in istoria Märei-Egee. Se admite
cä trecerea apelor Mediteranei este datoritä scufundärel
gradate a pämintului de uscat al Egeei, care a permis
apelor Orate d'a pätrunde in regiunoa Pontulul.
D. Andrusov crede c5. Dardanelele si Bosforul nu
s'ail format prin tali! ci a fost aci o vale fluvialà, care
si-a säpat canalul gra* schimbärilor respective ale ni-
velurilor märilor, in urma präbusiturilor. Formatiunea
acestei \TM s'a intâmplat la o epocA mai recentä deck
sarrnaticul, de óre-ce patul Dardanelelor este säpat in
straturi sarmatice.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 XVII.

SUDAK
A douà gi de diminétä avem inaintea ochilor, un zici
de masiv calcar care märginea, termul Mare, peste care
se ridicà in mod pictoresc ruinele unei vecht cetati
genoveze ; erarn la Sudak.
Am urcat pe o poteca practicata in calcar, pana la
platoul pe care este ridicata vechia cetate, i unde se
gäsesce i o veche moschee, transformata in biserica
catolicä.
Aci un preot Italian, a oficiat un Tedeum pentru
congres.
Dupa esirea din bisericä, membrii congresulul aùfäcut
o subscriptiune de ajutorare pentru lucrarile de aduce-
rea apei la Sudak, intreprinse de o veche colonie ger-
mana stabilita aci; cad. lipsa apel se simte mult in lo-
calitate.
De la spatele ruinelor cetätei, se vede In vale satul
crestin Sudak, populat de Armenli, Polonezi, Germani
Greci. Ceva mai departe la Est, se zäresce pe o costa
vechiul sat tatar Sudak.
Dupa un dejun frugal pe platoul ruinelor, am fost
aci fotografiatt
* *

Am plecat apoI in excursiune sub conducerea d-lui

Vogdt pe muntele Pertschew, care se ridica in fata
nóstra, a cärui penibila ascensiune n'am intreprins'o de
cat vr'o 20 membrii, din totalul de 180.
www.dacoromanica.ro
 220

Din vale, sistemul calcar ce se ridica in fata nósträ

ca formând contrafortul munteluI, se presinta in forma
unel anticlinale, a cdruI bolta erodata trece pe d'asupra.
bisericeI disà. a Apostolilor.
Aripele acestel anticlinale se inclina spre S. E. si N. V.
Ne angagiam inteun paria ce debuseà din munte, in
malul caruia observäm un banc de calcar coralian, su-
portand nisce sisturl argilóse i marnóse, intercalate cu
strate de gresiI cu nodule de silex i sferosiderita,
repausând pe marne argilóse sistóse vinete, intercalate
de marne silicióse foliatate.
Urcand apoI pe cóstà, suntem izhii d'un masiv calcar,
interceptat de un brig sistos, cu caracterele petrografice
maI sus arEitate.
Intregul sistern de calcare si sisturl este indicat ca
apartinênd Oxfordianului, dupä fosilele caracteristice ce at
fost gasite.
Urcam continua versantul urmând directiunea sistu-
rilor, uncle dam d'o alternanta sub forma de terasä con-
sistând in bance calcare i isturl argikíse, si unde tot te-
renul era presärat de coraliI, provenite din erosiunea
desagregiarea bancelor stratificate. Sisturile pe un ver-
sant opos, ark o mare derangiare, tormând indouiturt
ingenuchiate, intretaiate prin rupturi.
De ad incepe urcarea penibilä pe un versant ripos
si tare erodat, acoperit de detritusurile rocelor (schut-
gehange).
Avérn a urea talusul räpos al rnuntelui, pe un teren
alunecator de detritusurl.
*
*

Acela care n'a facut pe jos ascensiunea unul munte,

nu póte sa figureze lassitudinea i plictiséla ce in-
cérca cine-va and urea pe o caldura coplesitcíre, rampa
monotona a unul teren miscätor.
Silintele penibile i prelungite in care te sleescl fara
spor, te face une-orl sa te gândescf, daca nu e o ne-
bunie sà te prapadescI in sfortarT, d'a atinge cu ori-ce
pret
www.dacoromanica.ro
 221

Incepusem a regretà cà n'am fäcut trajeul comod pe

marginea mare!, cu masa cea mare a celor-l'alti colegi; care
pe când nol ne istovém pe cóste, el póte gustaa dejà
cleliciurile repausuluI in incântätórea vie a printuluI
Galizin, locul nostru de concentrare.
Dar cu cât urcam irnbrtiatI in näduél i istovitl de
ostenélä, roca vie de sisturI i gresil spälatà de detri-
tusurI, incepea sä ne ofere un loc de repaos si de di-
vertisment, in cäutarea fosilelor, de care erà mult avutä.
Am cules numeróse : Lithoceras. Pholadoinif, RynconPle,
Terebratule etc.
Inert o sfortare, i iatä-ne inteo brecie conglomerati4
care vine de se impänézii intre sisturl i basa unul masiv
calcar, aflat la gâtul munteluI.

E.

Fig. 16.
Teetonica Haute lul Pertchem.
a Calcar,
b Puding. congl. sad brecie,
c Sisturi i gresii.

Däm aci geotectonica masivuluI parcurat dui-A a mea

impresiune.
Miscarea ce s'a urmat pe acest versant, este pentru
starea geotectonicä a muntelul, d'o mare importantä, cAcI
www.dacoromanica.ro
 222

totul denotä, cä päretele stâncos care forma mal 'nainte

o singura masa, a fost imbucritätit, iar bucätile formate,
ca inteo miscare pe culise, aù alunecat intre dinsele,
forrnatiunea breciformä de term, a fost rósä i subtiatä
intre calcare i isturI.
E posibil ca acésta sd fie un resultat, chiar al acestor
alunecäri i frecArl.
Iata-ne in fine la gât, de unde incepem a descinde
versantul opus despre Vest, avênd inaintea nósträ de-
parte pe o cOsta opusä. agreabila privelisce, a casteluluI
viilor Printului Galicin.

Fig. 17.
Contrafortul dealulul de la via Galicia.

AjunsI aci, präpäditl de ostenélä, avem onóre a salutà

pe stimabila Princesä Galicin, in curtea castelulni, in-
congiurata de masa cea mare a colegilor, care fäcuserä
parcursul pe marginea märd. Ceaiurf, ciocolatä, vinurf
superbe, sampanie, strugurI delicioi, defilaù inaintea
nósträ. Am visitat apol admirabilele pivnitl, earl consist
in nisce tunelurI boltite, tiind câte-va kilometre pe sub
pämint. Asistärn si la o explicatiune din partea sefuluI
pivnitelor ; un francez, asupra modului de preparare al
sampaniel in pivnitele Printului.
Ne luärn adio de la respectabila d-na Galicin i adresäm
o telegramä de salut si de multumire Printului Galicin,
care se afla absent, si ne inscrim fie-care numele inteun
registru de inscriere al easel.
www.dacoromanica.ro
 223

Descindênd délul, pentru a ne ambarcA in luntre, cu

care sa putem abordà batelul, se intatiséza inaintea
nósträ o magnified panorama tectonich in piciorul stâncos
al malului, ce scobóra din viile Printulul, la mare. Avem
aci o anticlinala resturnata spre Nord a calcarului Co-
ralian in alunecare asupra boltei sisturilor Oxfordiane
dirigiata N. E.S. V. Pare a fi aci un fenomen de alu-
necare, al calcarelor daramate din munV (Fig. 17).
Bate lul venise inaintea nóstra in acest punct final al
excursiunel nóstre, si dupa o miscare de V, orA ajuns
in phi-a mare, a ancorat aci in timpul noMei.

www.dacoromanica.ro
 XIX.

JALTA-LIVADIA

Des de diminétA Xenia ridicA ancora, i incepa sA iea

in lung cósta Crimeel, spre Aluchta si Ialta.
De aci inainte abordäm cóstele de S. V. ale CrimeeT,
renumite prin frumusetea lor i prin dulcéta clime, de
aceea stint i mult cAutate de societatea rusA. D'asupra
OrmuluI se inalt masivuri muntóse ; pe póle cätre mare
Se clesfAsur avute pädurl, câmpurI cultivate, si incântä-
Ore vii. Numeróse vile, se vécl ridicAndu-se la Verm.
IatA Aluchta printului Woronsow, celebrA prin viile
sale plantate de Germani ; apartinênd in mare parte
caselor Tokmakov i Molotcov.
Xenià aruncA aci ancora, i mg multi colegl francezi
debarcez pentru a face drumul la Bakhtchissarai in trä-
sue, pe soseaua ce duce prin Simferopol.
Batelul ridicA ancora i plecAm la Jalta, trecênd pe
d'inaintea cóstel muntóse disä Gursuf adicA Ursul, cu
considerabilele sale lave eruptive--lacolitecari daü loc
la numeröse ízvóre sulfuróse, cum si cu mAretele sale
vile, incongiurate de magnifice parcurf, umbrite cu Cypril,
Codrii Libanului i Platani.
latA i incântAtórea cóstA a Nikitei, cu grAdina sa im-
periala de aclimatatiune i o scólA de viticulturA, dupa
care abordAm debarcadera Jalta la 8 1/2 climinéta 20
Septembre.
* *
Generalul Guvernor al guvernAmêntulul Tauriei, se
urea pe bordul batelului, i ne salutä de bunA venire.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
jrALTA
 225

Numeróse elegante echipagepanierurlpuse la dis-

positia nóstra, ne transpórta la interesanta expositiune
locala de viticulturá i pomicultura.
De la port, trecem mat mntàiú pe dinaintea nnor hale
ordinare in stil asiatic, si abordam apoI un elegant cheiü
marginit de frumóse vile, cum si de marete i elegante
hoteluri, construite in stil tatar. 'MI face impresiunea
San Remulul pe Mediterana.
De la cheiü, Jalta este construita in amfiteatru pe
asta, pana la 150 m. inaltime ; unde zace vechiul oras
tatar cu strade strâmte, intortochiate, i cu casele in
piatril, }Agate unele intealtele.
De aci se inalta in mod abrupt pana la 1400 m.,
înaltime; Muntele Jaila, care cu cele douó ratnificatiunt
ale sale sub forma de contraforturi, vine de adapos-
tesce valea Jaltei, contra vénturilor de la Nord si Nord-Est.
Jalta este vechia colonie bizantinä Galita ; astadI o
statiune climaterica principala a aristocratiel ruse pentru
cura de MI de mare, cura de strugurl i cura de Kumys.
Jalta face mare progres, din causà vecinatatel resedintei
Imperiale de la Livadià.
De la mult interesanta expositiune localä, am mers in
träsurI la resedinta imperiala de la Livadia, situatá la
vr'o 4 kilometre depärtare de Jalta. spre S. V.
Este aci ca Ion Brätianu a incheiat la 1876 conventiu-
nea Ruso-Românä, in prevederea resbeluluI Ruso-Turc.
* *
Numele de Livadia insemnézà livade, cad' aci cu ex-
ceptiune de alto localitati, se desvolt nisce platourf de
livez1 care sub pante dulcI, acoperite de vil prospere,
se intind 'Ana la mare.
De la Jalta, um:Am rampa unel frumóse sosele bine
umbtitä de plantatiura, pariä la aceste platourl de livedI,
unde este inaltat palatul Imperial.
Palatul de la Livadia este o vilä construitä, in mod
simplu in stil italian, cu doué etage, ascunsa in vita* de
vie, purtând la intâiul etagiú, balame elvetiane. Fatada
palatului se aflä expusa spre mare.
www.dacoromanica.ro 15
 226

De jur imprejur, este inconjurat de plantatiunl ale

regiunilor meridionale.
* *
Numal inteun mic cerc imprejurul palatulul, se póte
intretine prin irigatiunl o umiditate indestulAtóre planta-
tiunilor. Mal departe intréga vegetatiune este calcinatä
la sóre, de óre-ce apa lipsesce la Livadia ca si la Jalta.
Acéstä lipsä regretabilà, este datoritä conditiunilor na-
turale ale acestor localitätl.
Terenul este constituit ca si la Sudak in mare parte
din sisturile argilóse oxfordiane, inclinând cAtre Nord,
unde departe de tërm, sunt täiate de väl, carI serv ca
colector al apelor.
Rupturile insä care le straat Insotite de därämäturis,
fac fórte anevoiósä formarea isvórelor.
Palatal Livadia.
In etagiul de jos, dispositiunea camerei de mâncare
camerel de lucru si altor säll spatióse este tot ce pOte
fi maI confortabil i d'o mare simplicitate. Etagiul su-
perior este si mal simplu. In planseul unel camere se
aflà insemnatd o cruce, arätând locul unde s'a stins
viéta TaruluI Alexandru III, la 20 Octobre 1894.
`Me camerele mobilate cu O simplicitate rarä. Un
privor duce la o bisericutä construitä in piaträ albä de
Inkerman, in stil bizantin. In apropiere se aflä Vila
principeluI Imperial in architecturá -Mark cu zidärie
rosie turmentatä. In etagiul de jos al palatului, am asistat
la un concert oral format din copiii sadelor locale.
Dupd prânz, a avut loc visita vestitelor pivnite ale
Impgratului, cu tratatia a variate calitätl de vinuff.
Séra s'a dat un concert in grädina publica din Jalta,.
in onórea membrilor congresulul, la care a asistat
aristocratia rusà in vilejiutura la Jalta.
l3atelul a remas tóta nóptea la ancord.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 XX.

SEVASTOPOL.

A doua gi de diminétä 21 Septembre, Xenia ridich

ancora, $i se pune in rniscare spre Sevastopol.
La fie-care invirtitur ä. a helicei, primim o plóie de
pináturi. scânteetóre. Marea fara a fi furiósä, arunch cu
putere valurile.
Cotim cóstele de sud ale CrimeeT präbusite pe o mare
intindere, unde se repetà aceleasi fenomene de alune-
care ale masivelor calcare peste sisturi, ca in contrafortul
délulul de la viile PrintuluT Galicin, in mijlocul cArora
se ridic stáncile dantelate ale rocelor eruptive.
Cu cat inaintäm terenul de cóstä calcaro-sistos, ia
mai mult furma terasatá, din causa faliilor care II in-
tretae; faul call iii timpurile geologice ati dat loc la
prâbusitura muntilor d'a lungul t6rmului actual al Märei
Negre. Cotim Capul Saritch sub acelas aspect orografic,
când suntem in fata Balaclavel; caracterul incântätor
muntos se perde, muntiI í Muffle dispar, si vine de
le ia locul un ses intins, sub forma until platoa ridicat,
la câte-va decimi de metre d'asupra márel.
* *
Bate lul cotesce catre N. E. $i abordézh dupd un scurt
parcurs la 11 . d. a. in baia Sevastopol. Dupà o noue
cotitura in fata Fortului Constantin, abordam debarca-
dera cu o vastá scara de trepte in piatrá Grafskaia
Pristan cu un portic in colonade, la care a debarcat
la 1787 Caterina II, inconjuratä de ambasaboril tutor
www.dacoromanica.ro
 228

Tputerilor; cu ocasiunea faimosulta voiagiü intreprins in

.sudul Rusiel pe Volga si Boristene, dupa conchista
Crimea voiagiü pus sub abila directiune a lui Potemkin.
Sevastopol este un oras de 45.000 locuitori, recon-
struit din nod dupa reshelul Crimea care l'a facut re-
nurnit. Orasul situat pe un platoü ridicat, este strabatut
de trei bulevarde marginite de clädirI cochete, in eel
mat frumos stil european. Aecestea sunt : Bulevardul Li-
toralului, Bulevardul Mitchman i Bulevardul Istoric,
celebru in resbelul Crimea
Vecinatatile Sevastopoluldf eele mai visitate sunt :
Inkerman cu resturile unei vechi fortificatiuni i o bi-
:serica sapata in stanca; Malaeov-Kurgan saü Turnu-Ma-
lacovuluT, celebu prin apararea Sevastopolului, monas-
tirea Chersones lângh care se execut sapaturile vechiului
Chersones, care posede un mused archeologic i in fine
mânastirea S-tului Gheorghe la o HO a litoralulut
Tóte acestea ad facut obiectul excursiunilor nóstre,
atât in interes geologic, cat si in interes istoric i ar-
cheologic.

Inkerman.
Ne-am dirigiat mat intdiü dupa amédi la Inkerman,
celebru prin sângerósa bätalie din Octornbre 1854, astädi
abordat de calea feratä a Sevastopolului, care duce prin
Bachtchisarai la Simferopol.
Am plecat in barce trase de mid bateluri militare
trecênd pe d'inaintea fortului Constantin; in dreptul cd-
ruia am intrat in marea bae a Sevastopolulul, pe care
am parcurat'o pâna la Virmul séü de la gura gârleT
Tchernaia, strabatánd un tufis de trestie.
Ne-am r6spândit de aci in diferite directiuni pentru
a studia malurile bail Sevastopol.
M'am dirigiat impreuna cu d-nii Renevier i Depéret
despre mânastirea Jukerman, säpata in cavernele unul
calcar marnos cu Briozoere §i Exogyra Senonian in-
clinat S. E. ; la basa caruia am constatat gresii calcare
cu Inocerami.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 229

De aci apoï, am parcurat intréga serie stratigrafica

intorcêndu-ne spre Sevastopol, pe malul drept al Mel',
intâlnind maI inthat marne calcare cu Briozoere §i Cra-
nia, peste care vin marne calcare cu briozoere.
Ceva mal sus urmez marne calcare cu Ostrea vesi-
eularis.
Totul este incoronat catre virf de marne calcare cu
numulit'fa caror desagregiare prin erodare, face ea' tot
sesul väei sä fie plin de numuliti d'asupra cärora re-
pauséza marnele miocene cu Spaniodon.
Tóte aceste sisteme stratigrafice stag in concordanta.
Marnele cu Spaniodon dincolo, pe termul stâng al
apel, repausez transgresiv pe marne Cretacice.
Dup.' guidul Congresulul, o Me a indicat cursul ape'
Tchernaïa si al Idie1 Sevastopol, ocasionând pe cursul
apel citate, o denivelare de 40 50 m., in calcarele
Neocomiane, care se desvolt cevA maI sus de terenul
parcurat de nol.
Acésta falie a avut de efect, a aduce gresiile achifere
de la tërmul stâng in fata unul strat maI putin per-
meabil, si a conditionà ast-fel o emergenta de isvóre, pe
care se sprijina captagele pentru alimentarea Sevas-
topolulul.
* *

Cu aceste imprejurarI geologice ce se desfasur despre

Inkerman, se leg si óre-carl fapte de ordin arheologic.
In päretil verticali calcari de la mânästirea Inkerma-
nulul, sunt säpaturl de caverne care denot locasurile
vechilor locuitorI din timpurI arhaice.
Se vOd aci cavität1 säpate rotund sub forma de fe-
restre, inäuntru marl' i micI camere, iar in 01.01 ca-
merelor, sunt menagiate locurI de culcare, ca nisce vi-
zuini la 5-7 m ,
Acestea a trebuit sä serve de locuinte umane inteun
timp fórte depärtat, când marea se intindea peste tota
valea Tchernaïa.
Apo): mult maï tâtc,litä, a trebuit sä se incépa lucrarea
pärctilcr si a plafondurilor.
www.dacoromanica.ro
 230

In apropiere de aceste stand cavernóse, se gäsesc

apeducile din timpul Romanilor, din care se mai
ici, colo, re'mäsite.
Aci e i mânästirea S-tulifi Clement, sdpata in piatra
pe jumkate, ca mânästirea Nämäescilor din Muscel, nu-
mitä ash dup. numele papeï Clement I, care se dice
ea a fost trimis in exil de Impgratul Trajan in aceste
pesterI, recomandând credinciosilor s61, sà '1 arunce in
mare.
Biserica e säpata in partea de sus a ripe! calcare,
cl'asupra careia ca inteun cuib de pilsäri, se afla clo-
potnfta. Anticamera i capela aü plafondul sapat in forme
arcate gotice. O pórta auritä, 1)&0, ornamentatiuni re-
Calugaril locuesc pe la jumätatea inältimei ocupata
de caverne, in care sunt amenagiate usi i ferestre.

Balilitseki-Ssaraï

A doua gi de diminétä 22 Septembre, am plecat in

excursiune la Bakhtschi-Ssaraï.
Am abordat gara, care se gäsesce de cel-l'alt -t6rm
al bail, disa Meridionalä, cu luntre.
Trenul s'a pus in miscare la 9 h 1/2 i dupil douO
ore, am ajuns in Bakhtschi-Ssaraï.
Linia feratà strebate apa Tchernai la Inkerman, ur-
méza cât-va apoï valea Belbek i abordéza o mare de-
presiune cu podgoril, incongiurata de &turf golase.
Apropiind Bakhtschisaral, terenul devine stâncos cal-
car, presintând masivurï calcare abrupte, intretaiate
sub forma de trepte.
BakhtschiSsaraï a fost de la 1428--1783 resedirqa
hanilor Crimeel, Meca Crimeeï, iubitul loc al tätarilor
Crimeel. Orasul are 15.000 locuitori, eel* mai multi tatari.
Bakhtschi-Ssaraï va sä dicä in limba tatarä «Grädina
Castelulul» ; margénul Crimeei, pe care Rusil l'a läsat
ca un loc sant al invinsilor, ale cäror gloriose relique
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
PALATUL HANIILIII DIN BACIITOISAR
 231

le-a läsat neatinse, pe când Mongolii victoriosi mult

mai 'nainte, räseserä ori-ce urmä ale culturel Tatare.
* *

De la garà abordäm in träsuri o stradd strâmtä in-

tortochiatä, in care s'a speriat caul de la träsura CaterineI
II, cánd tocrnai intrà in acest oras, accident care erà sä
'f pericliteze viata.
Pavagiul coltorat, ne sdruneinä corpul in träsuri.
Pe drépta i stânga until'. se insiruesc vechI prävälii
orientale de cAldärarl, tinichigii, boiangil, ea-
vaff etc., car! lucraü pe capete eu usile de perete
cu marfa atârnatä de usi, saú pusä pe eke o bancil afarä.
Case le in paiantä, când sunt cu douè etage port un
privor lung in stilul vechilor i miserabililor nóstre
cäsute din provincie. De la acéstä stradä principalà
«Bazarnaia» se face un labirint de mici strade intor-
tochiate pe cóste, in care casele se lipesc si se etagez
unele peste altele. Femeile tatare dupa legea otomanä
in väluesc aci figura, pe când pe la cóstele mare!
nu mai pästrez acest obicei.
Iatd-ne la palatul HanuluI, situat chiar lângä stradä. Pa-
latul este incongiurat de ziduri 'Make ca o cetate. D'inaintea
portei pe mid colonade este asedat dublul Vultur-Im-
pedal, care eternisézä vizita memorabilä a Caterinei II.
Prin pórta arcatä ajungem in curtea palatulul, mär-
ginitti de un gard via de vitä $i florf urcAtóre, din care
la drépta se inaltä palatul, iar la stiinga Moschea Cas-
telului i jur imprejur parcul.

Impresiunea palatului este incântätóre, cu o verenda

d'inaintea arcadelor, acoperità in tiglä divers coloratä. ;
cu privorul i areadele sale aseutite, suportate de colo-
nade in piatrà, cu ferestruele sale astupate d'un grilagiù
de vergele. Pe peretii alb! aI casteluluI, se ved florl
picturate pe un fond negru.
Din lungul privor intri in camerele reservate 6spe-
www.dacoromanica.ro
 232

tilor streini, transformate in dorrnitor pentru colegir

nestri, earl' ajunsesera aci in predinua vizitei nóstre, ve-
nind in träsurl de la Alutscha unde debarcasera.
Mobilierul consistà in sofale jur imprejur, taburele
si mese.
Apol vin sali i midi buduaruri, decorate in rosu
auriti cu arabescuri.
Plafondurile suntzugravite dupa tipul covórelorpersane.
Mai lucsos arangiate sunt : sala de aur, sala de au-
diente, sala de justitie, sala de culcare, sala de ras i.
sala de mâncare ; acésta afiatä la etagiul de jos, dar
fórte intunecósa, unde ni s'a servit dejunul.
O impresiune placuta face si fântänele ce se observ
d'inaintea galeriei de jos, formate din nisce mese de n lar-
molt', sub care prin mici tuburi, curge apa.
* *

Cel mai interesant loc insa, este mica gradina de

scäldat a cadânelor ; un basin de marmura cu apa tis-
nitóre, incongiurat de boschete de flori i plopf piramidali.
Alaturf se ea camera de privire a hanului, si in apro-
pierea acestia, mica casuta a haremulul cu treT marr
camere, din al cäror balcórie inchise cu grile de ter ca-
dânele 's1 petreceafi existenta, visând ea o sà yap odata
vecinätätile palatulul.
Intr'o camera se gasesce portretul Caterinei II, care
a pus sfirsit acestel viete de Sarai.
Vis-à-vis de palat se aflä Moschea, care póte cuprinde
peste 300 persóne. Sala este intunecósa, avênd nisce
ferestre inguste armate cu grile de fer. Pe ziduri sunt
inscriptiunl de Koran Din mijlocul tavanului suportat
de colonade albe, atarnä de nisce vergele poleite, doué
stelute cu opt colturi. Acestea sunt destinate a purtä.
lampele cu uleiü ce se aprind in s'érbatorile Ramaza-
nulul. La o parte se afla anvonul abordabil prin o
mica scat* care serva pentru predici, tot-deauna Vinerea
dupà amiadl.
Vis-à-vis sunt un fel de tribune &sedate pe colóne
www.dacoromanica.ro
MONIIMENTIIL AMIRALULUI KORNILOV LA MAL ACOV
www.dacoromanica.ro
 233

pentru cetirea Koranului La intrarea in Moschee sunt

fântânile la care se spalä credinciosii, inainte d'a in-
trà in moschee. Altituri este dispusä o sail& pentru ceI
tineri ca sa invete preceptele Koranului. Colonada Mi-
naretulul ce se inaltä la cer, oferd o adrnirabilä vedere
asupra orasuluT.
Dupä visita acestor interesante vechl monumente is-
torice ale gloriel musulmane, am intreprins excursiunea
nósträ geologicä, in Muffle invecinate de la Nordul
Orasului, trecênd prin un fâgas adânc, ralat in masivuri
calcare.
Pe stâncile ripóse ce se ina4 la drépta päriulul, am
studiat acelas calcar cretaceil ce am intâlnit la Inkerman
cu un habitus fosil de Peden, Briozoere, Ostree ongulute,
Ostree gigantee, Crinoide etc.
Acest sistem calcar, supórtä in transgresiune calcarul
.Namulitic.
Séra ne-am intors la Sevastopol.
0 representare a avut loc la teatru, in onórea Mem-
brilor congresula

Nalacow-Kurgan

A doua qi 23 Sept., erà aniversarea OHO inceperel

asediului SevastopoluluT, 23 Sept. 1854. Am fost in trä-
suri a vizità turnul Malacovulul, cum se numià la noi
in timpul resbelului Crimeei.
Am luat in lung cheiul bãei Meridionale, si am cotit
pe la spatele Ord, de unde un drum duce direct la
Malacov, distantä vr'o 3 kilometre.
In drum se zäresce zidurile in mina ale mai multor
cazarme si asezäminte militare.
Suim putin pe un platoü, si suntem la casa de gardä
unde descindem.
Urcäin pe jos un mic deal rotund cu o pantà dulce
printre monumente mortuare, era chiar Malacovul.
Pe sesul délului, mi-a atras privirea monumentul
amiraluluf Kornilov, ridicat la 1895.
www.dacoromanica.ro
 234

Monumentul este in bronz, representänd pe amiral

atins de o ghiulea.
La basa monumentuluI este o lespede mormintalä,
pe care este insemnatá o cruce cu ghiulele.
Malacovul in timpul asiegierel SevastopoluluI, a fost
incins de generalul Todleben cu un zid de piaträ
ealcard.
I s'a dat acestel intárirl forma uneI semiluni, consis-
tând in cloud etage ; din care unul este 'hid. conservat,
§i inchis cu o pórtä cu grilagiti de fer, avênd inäuntru
un gang de casemate ell peretii exterior! plinI de ca-
neluri, pentru impu§catorl.
Jur imprejur erati asedate tunurile.
* *

Din acest platoù ondulat §i intretäiat de valonamente,

privirea este atrasä spre Sud, dincolo de golful Meri-
dional de la Sevastopol, de ruinele uneI eetäll ce se
ridicá pe un (161: este Balaclava, cu ruinele vestiteI ce-
tâi din secolul al XIII, cäcI puternica repu-
blicá comercialä, a intins domeniul eI pana in apele
Pontulul.
Pe aceste ruine mal tarditi, s'a construit un fort Tatar,
de Hanul Balaclaya, care a dat numele org§eluluT lipit
pictoresc de stânci. Aci in portul cu ape adâncl ale
Balaclavel, s'a inecat la 1854 un vapor rusesc cu ban!
pentru intretinerea trupelor, in urma uneI tempeste.
Pe acele déluri a fost data o gróznicá luptá in timpul
asediula La piciorul déluluI aü luat Englezif posesiune.
La stânga pe indltime Lord Raglan cu statul sëü major,
la drépta pe délurile maI mid, era a§edatä artileria §i
pe dinsele luaserä positiune Turcil, dar nu intârdiarä
a o luà la fuga la apropierea Ru§ilor, §i aü läsat tunurile
pe mâinele inamice, cu care Ru§if aú präpädit pe fugart
Mai departe la stânga, stä in forma unul obelisc, mo-
numentul, care aratä locul, unde brigada cavaleriei u§óre
engleze, bätându-se cu mult eroism, a fost decimatä.

www.dacoromanica.ro
 235

Cum s'a inceput acest sângeros resbel, se scie.

Tzarul Nicoiae, voia sä inmormânteze pe «omul bol-
nav» asa cum numià el Imperiul Otoman.
Cele-l'alte natiuni, Englezif si Francezil, l'a care s'ati
alipit si Austriacii si Sardinezil, s'ail temut cA acéstä
intindere din ce in ce mal mare a colosaluluI Imperia,
va sfärämä echilibrul european si a venit in ajutorul
Turcilor. NumaI Prusia si cu statele Germane, ail r6-
mas neutre.
Isgoniti de Francezi din Malacov, Rusii impartitl in
luptä cu totI aliatii, n'atii mai putut resistà asediului.
Câstigaserä insä in Asia mica Cetatea Kars si ob-
tinurä predarea Sevastopolului ca un mare succes de
arme, si ast-fel s'a fäcut posibilä pacea, care s'a incbeiat
la Paris la 30 Martie 1856, in urrna careià noi am ob-
tinut perduta Basarabie.
De la Malocow, ne-am intors in eras si am vizitat
Museul apareirei SevastopoluluI construit la 1895. Museul
contine tunurl si pusci de pe timpul resboiului Crimeel,
modele de vase de resboill inecate, stindarde, harte, pla-
nurl si tablourI, si diferite suvenirl ale asediului Se-
vastopoluluI.
Dupa dejun, pe batel, am avut o audiOune a coruluI
teatral, chiar pe bord.
Dupä amiac,li, am pornit in träsurl, in vizita vestilelor
localitäti Chersones si mânästirea St. Gheorghe.

Chersones

Se aflä la vr'o 3 V, kilometre la S. V. de Sevas-

topol, la capul cu acelas nume. Ca si Sevastopol, vechiul
sat tatar Akt-Jar, care a primit acest nume de la Ca-
terina II, dupa colonia Sevastopolis, infloritóre sub im-
pärap bizantinI, asà. si Chersones, a imprumutat numele
sal, vechei coloniI pontice Heraclia, dupä denumirea
grecéscti Chersonesos, care insemnä pämint sterp, cAcI
stârpisul incongiurä Sevastopolul.
Imperiul pontic a cdc).ut la anul 65 inainte de Cristos
www.dacoromanica.ro
 236

$i cu dinsul si Chersones in mâinile Romanilor ; mat

tardiü in mainele Bizantinilor.
De aci incepe fasa crestinätätil in Rusia, când la 988
Marele Duce Wladimir, pentru a pedepsi pe Impëratul
Bizantiulul pentru ruperea pace, veni aci cu putere
armata i subjuga oraselul.
In urma insa, logodindu-se cu o princesä bizantina,
se boteza aci, el $i poporul sèü, i tidied in Chersones
biserica nouel .credinti.
* *
In secolul al XIII, Chersones cadu in mâinile repu-
blicel-genoveze, despre care atesta resturile intariturilor.
Apol a venit distrugerea ChersonesuluI de Turd si
pâna chid la 1784 Katernia II, dupa invingerea
Turcilor, numi satul Akt-Jar, Sevastopol, si II ridica.
ca port de reshot de primul ordin, si cu acásta se ri-
dica, i importanta Chersonesulul.
Manastirea a fost construità lângä marginea Maref,
se numesce St. Wladimir. Alaturi cu ruinele la pämint
ale vechel bisericf, se ridica Catedrala St. Wladimir, care
a fost construita cu resturile vechei bisericI, in care a
fost botezat printul Wiadimir; S-tul Kiewulul. La drépta
altarului, este zugravit botezul 1111 Wladimir, la stânga
botezul poporuluf.
Constitutiunea geologicä a platoulul Chersonesulut
este aratata prin depunerea transgresivä a marnelor cu
Spaniodon, peste marnele Cretacice.

Manastirea St. Glieorglie.

De aci pe un teren de starpisurI putin ondulat, ne-am
transportat la Manastirea S-tulul Gheorghe, situata spre
S. E. la vr'o 5 kilometri distanta pe marginea märel, la
Capul Fiolente, trecênd d'inaintea cimitirelor francese
englese, cu mormintele celor mortl in asediü.
Aci e cea mal frumósa positiune a unuI platoù ri-
dicat pe cóstele stâncóse ale märeI, contra carora marea
se sparge in spume.
www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
MALIN. STANCOS DE LA MONASTIREA S-tu.10 GREORGHE
 237

Mänästirea este o mare constructiune in stilul marelor

nóstre mänästirl. Biserica a fost fondatä in primif secoll
al" crestinätätil, de locuitoriI crestinl aï ChersonesuluI
si in apropiere de Parthenon. Aci cresce o florä sudicA.
Pe diste se OA CipriI, Castara, Smochinl i Platani.
* *

Visita acésta a fost completatä i cu o excursiune

geologic:a pe cóstele platouluI care formézá Caput Fio-
lente. Platoul este format aci din calcarele sarmatice
earl' repausez pe roce eruptive recente, formând tot li-
toralul Crirneel de S. E. si S.: trahite, tufuri trahitice
etc. pe cart. d-1 Lagorio le numesce: kéraphyre, diorite
quartifere i melafire basice.
Aci se gäsesce un conglomerat trahitic quartos, su-
perpus de un argil gras i d'asupra un calcar cu fosile
din Tschokrak in Kertsch, cu Pecten i Mytilus, cores-
pundênd unuI etagia la basa straturilor cu Spaniodon.
Ne-am intors la Sevastopol séra, unde am prânzit pe
batel, in cântecul music& militare.
Xenia a ridicat ancora la 911. , salutatä de musica mi-
litarä cu cântecul Marseileset
Päräsind portul, batelul nostru a fost urmärit pânä
in plinä mare, cu proiectiuni luminóse electrice, din fortul
St. Constantin.
Voiosl cä a doua i vom aborda Odesa, termenul
excursiunilor nóstre, am manifestat prin cântece pe bord
satistactiunea nóstrá, printre care Lucia a fäcut succesul
petrecereI pe bord in acea sérd.

www.dacoromanica.ro
 XXI.

O OC'HIRE GEOTECTONICA.
Caueasul-Crlmea-Balcanil-Carpatii.
Aruncând o ochire generala asupra conditiunilor geo-
logice i tectonice ale CrimeeI, in tot parcursul litora-
luluI maritim, intre Kertsch si Sevastopol ; vedem ca
peninsula Kertsch la extremitatea orientalä a Crimeel
se lega geologicesce prin peninsula Taman de Kaucas;
cAcI depositele miocenice earl formez fundamentul pe-
ninsuleI, presint aceeasl desvoltare petrograficä si pa-
leontologicä ca miocenul versantulul Nord al Caucasulut
Apoi aceste deposite miocenice sunt strinse in in-
doituri, cari sunt continuarea indoiturilor insulel Taman
si earl' aú apärut la epoca ridicärel celeI maI intensive
a catenel CaucasuluI, dupa epoca sarmaticä.
Indoiturile sunt dispuse in semicerc, cu convexitatea
care Nord, avênd fascicule dirigiate NV-SE in peninsula
Taman, apof E. N. in Kertsch, i intorcându-se cätre
S. V. spre Sudul Crirneel.
Prin urmare este aci un fenomen de torsiune, ce se
observá in alura techtonicA a Caucasulul, a cärui energie
se acusä mal cu sérna la legatura peninsuleI Taman si
Kertsch, si care ne face sa ne gândim la torsiunea prin
care Carpatiï se leg de BaleanI peste clisura Dundrel
despre care vorbesce Suess ; prin care noul elemente
stratigrafice apar pentru a dispare indatä, iar fäliile de
torsiune de la limita bandelor archaice i calcare, sunt
pátrunse de diverse materiI eruptive.
* *
www.dacoromanica.ro
 239

Efecte identice de torsiune le gäsim i in prelungirea

Caucasului in Crimeea, prin sucitura cAruia zonele vechi
archaice i paleozoice se subtiez pinA dispar ; 'Mee-
pênd a se arAtà gradat la estremitatea de Est a Crimed
in Kertsch, mai întâii depositele cele mai recente i mai
mult desvoltate in Caucas, adecA cele sarmatice i pon-
tice, apol cAtre Teodosia esind la suprafatà sub forma
unei suprafete stAnge, cele mesozoice intindên du-se pin&
la Sevastopol. In acéstä scurtä haleinä, nu e destul spatiti
pentru a putea sA se desfäsure i vechile zone archaice
mesozoice, pe care numal o desvoltare mai depart()
eAtre Est prin doug ramure: una spre NV in Dobrog ea
alta spre SE In Bulgaria, le face visibile asà, cA acea
directiune de la Mäcin, streinA Carpatilor, despre care vor-
besce Suess, se 160' cu directiunea sistemulul Caucasian,
a cärui continuare pare a fi.
CA un not] termen se ivesce In Dobrogea in vecinä-
tatea MAcinulul, cu acéstä desfäsurare de vechi elemente
orografice, prin presentarea märétä a Triasulul, de a cArul
urmA nu s'a dat in Caucas, acésta nu aduce nici o umbra
expunerei nóstre, calci nid posibilitatea existentei Tria-
sului in stadiul actual al geologiel Caucasului nu póte fi
exclusä, cum nici posibilitatea cA acel vechia termen
mesozoic n'a putut dispare in Caucas prin numerósele falii
de torsiune, ca i cele mai vechi deposite.
Cu sistemele mesozoice care incep cu Liasul, are loc
in Crimeea o stare tectonicA identicti ca in Caucasul de
Sud prin care se stabilesce analogia i cu CarpatiT ;
este cA in Crimeea, avem cu deosebire de ce se presintä.
in Caucasul de Nord, o miscare ante-neocomianA.
Apol mai avem In Crimeea transgresiunea Numuliti
cului si a SarmaticuluI peste Cretacic, ca in Caucasul
de Sud; cu care se mg stabilesce o analogie perfecta
cu Balcanii.

Mai avem apol fenomene de iruptiune In Crimeea, cari

sunt in relatiune cu depositele mesozoice, si care in-
tocmal ca in Caucasul de Sud, sunt in raport cu in-
www.dacoromanica.ro
 240

douituri, strânsorIrefoulements,insotite de resturn A-

turi, rupturT, faliT, scufundAturi, si in fine daramaturi.
Apol depositele mesozoice, se presint in Crimeea ca §i
in Caucasul de Sud, sub acelas facies, cu care se stabi-
lesce armonia si cu Balcanil Bulgari si Dobrogeni.
Dar legatura inteadevè'r intim5. intre Caucas si Crimeea
se stabilesce de preterintá chtre finele epocef miocene
cu straturile «Spaniodon». Atunel catre inceputul Sar-
maticuluif s'a stabilit o comunitate de legaturä, intre
Caucas si Balcanil, de care Carpatii ati re'rnas complect
in afarä, si cu care s'a introdus acele colosale scufun-
daturi ale tèrmurilor, earl' ail ocasionat transgresiunea
sarmaticd.

www.dacoromanica.ro
 XXII.

ODESA

A doua di de diminéta 24 Septembre, timpul erà intune-

cat. marea fara slirsit; abià pe la amiadl incepe a se desind
despre apus, un term de uscat. 0 plóe torentiala incepe,
un vent rece bate despre NE; era criv'etul, i marea
se puse luà diva buna de la nol, dupa ce ne-a dat
dece dile ospitalitatea, tot cu atata furie, cum ne priimise
in largul eI domenia; la Batum.
Mai trebuià o ora i jumatate pentru a abordd Odesa,
ni se servi dejunul.
Eü care fusesem fórte impresionabiI la Batum, de
rindul acesta am lost neinvins; am putut sa-mi termin
in 1inite dejunul lard accident; pe cdnd marea majori-
tate a colegilor mcl, suferid in cabine.
lamiliarizasem dejà cu rëul de mare. Abordam
portul i totul intra in liniste.
La debarcadera suntem priimitI de Guvernorul
Prirnarul local, cum si de profesoril Universitatil.
Aci un tren special asteptà pe mernbrii congresuluI,
pentru a-i transportà k limanul din apropiere al Ode-
sel, dis Kuialnik.
Sera o representatie de gala, s'a dat la splendidul
tétru Municipal, in onórea membrilor congresulul; uncle
s'a jucat de o admirabila trupa rusa, cu mult succes
piesa : Le Mond où l'on s'ennuit.
Pinà ce sosi ora de teatru, am facut in trasura o plim-
bare in oras.
www.dacoromanica.ro 16
 242

0 r a t; n 1.
Orasul Odesa este situat la N. gurel Nistrului, pe
platoul stepelor pontice.
Existenta sa datézA de la 1794, când Caterina II a
ordonat punerea pietreï fundamentale. Are vr-o 300.000
locuitorl, din care V, evrei.
Odesa este resedinta guvernämintului Kherson
primul oras comercial al Märel Negre. Prin Odesa se
face marele comerciii al cerealelor. Cuantumul aface-
rilor sale de import si export, se ridicá la 100 milióne
rubl e.
MaI mull de 6000 vapóre inträ pe an in port. Baia
Odesei este fórte incäpätóre i protejiata in contra va-
lurilor märeï
Orasui este construit in mare parte din piatra calcará
de stepe, care '1 formézA fundamentul natural.
Casele in piatrá cu doué si trel etaje, se aliMez pe
largi strade cu trotuaruri plantate.
Cele mai frumóse strade prin eleganta constructiu-
nilor sunt : strada Déribassovkaia. apoi Bulevardul pe care
se inaltä palatele aseOmintelor publice, inconjurat de
parcuri, din care are cine-va cea mai pläcutä privire asu-
pra märei.
Palatul primärieT, palatul guvernorului, Clubul Nobi-
lilor, Universitatea, i Biblioteca sunt constructiuni earl'
se presin1 fórte bine.
Teatrul este o constructiune de tótä frumusetea. Cu
porticele si aticele sale ornate de sculpturi, se póte
pune aläturi cu cele mai frurnóse constructiuni tea-
trale. Sala teatruluï este fórte spatiósä si decoratä cu
mult lux. Are multä asemänare cu sala teatrului lyric
de la Paris.
Limanele.
Lacurile särate despärtite printr'o limbä de pämint
de cätre mare, se numesc limane, care constituiesc un
liman al sänätäti publice fórte apreciat la Odesa.
www.dacoromanica.ro
 243

DupA studiile d-lul Sokoloff publicate in Memoriile

Comitetului Geologic din Petersburg, depresiunile ocu-
pate de limane earl sunt fórte numetóse pe tärmurile
marei Negre i de care nu este lipsitä niel Dobrogea
unde avem ca mai insemnat lacul Techir-Ghiol, da
torez origina lor actiunei apelor curgAtóre, care de-
buaù in timpul mArel post-pontice, când nivelul
sëü erá cu 40-50 m. mai jos de cât e astA-di, dar In
urmä, dupA unirea acestuï lac de mare cu märile Me-
diterane, a avut loc o schimhare positivà a liniei de
tirm, i marea a nAvAlit atunci In Valle acestor riurI
si a format departe in continent golfuri de mare strimte,
in forma carora se presint astä-di limanele, dupA sta-
rea ape lor, modul miscArei lor, modul depuneri se-
dimentelor lor, care a decis si de fauna care le locuia.
Asupra noroiulul limanelor de la Odesa, s'a fAcut
analise de d. M. A. Yégounov.
Noroiul are oclórea hidrogenulul sulfuros. Acest fapt
probêzA cA in limane intocmai ca in Marea Négrà exist
bacteril sulfuróse, al cäror H2S II depun in Su If i.
acesta apoï se oxidézA in acid sulfuric. Autorul a stu-
diat nisce earl: oxidez I-I,S In limanele din Odesa.
De acl autorul conchide cä in Marea Mgr% la o actin-
cime determinatA, trebue sA existe plAcI de bacterii de
mart dimensiuni cari trag Hiclrogenului sulfurat care se
formézA in adincime, nisce limite hotArAte.

Geologia Odesel.
Câte-va rinduri imprimate de prof. I. Sintzof asupra
geologiei vecinätätilor Odeseb, dall o idee despre trite
stratificatiunile ce se pot aci intAlni.
Aceste deposite se succed de sus in jos in ordinea
urmAtóre:
1. Loesul galben I
2. Loesul rosu cu. concretiuni calcarcíse.
Aceste argiluri se raport la perióda post-pliocenä.
3. Argilurile verdui i nisiputile ocróse apartinênd
neo-pliocenului, cu cardii i planorbis.
www.dacoromanica.ro
 244

4. Calcarul de Odesa.
5. ArgilurI sistóse sati marne cu Cypris.
6. ArgilurI verduI, nisipurI verdul, irnprejurul lima-
nelor.
Aceste straturl dupà d-1 Sintzof ocup un loe strati-
grafic intre Calcarul de Odesa i acela de la Kisineü
care se rapórtä miocenuluI superior.
Paralelisarea fäcutä de d-1 Sintzof acestor deposite
lucrare a sa recentä cu cele din Crimeea, Ro-
mânia i Austro-Ungaria, a fost combätutä in mod
fórte documentat de N. Andrusov inteo brosurd a sa
de curând apärutä in limba rusä, cu un extract in limba
germanä, intitulat : Enige bemerkungen 'Wier die Angier-
tieire Ablagerungen Russlands und ihre Beziehungen zu
dennen Ruffle-Miens und Oesterreich-Ungarns.
Andrusov aratä eh calcarul de la Odesa póte fi pa-
ralelisat niveluluI straturilor Kamyschburuu din Kertsch
§i in special color de la basä, cum si niveluluI Conge-
riitor .IMomboidea din Austro-Ungaria si al acelui cu
.Valenciennesia din straturile congeriane ale RonOniel.
Tot asemenea straturile de la limanul Kujalnic, pe
care Sintzof le raportä nivelulul celor de la Cucesci
Berbesci in Romdnia cu Prosadacna Cobalceseui, corespund
unui orizont maI inferior si in special straturilor ferugi-
iuíse din Kertsch, care repausez acolo pe depositele de
la Kamyschburun, corespuncyênd la nivelul nostru con-
gerian din Veilcdnesci, Roten i Vdrfurl.
lntr'un alt studiu de curind apärut, care mi-a fäcut
onórea a mi-1 trimite; savantul rus se ocupà maI in de-
taliü de cestiune (Fossile und lebende Dreissensidae Eu-
rasiens de N. Andrusov)
Nu e locul aci d'a analisä acest studiü interesant al
paleontohyrbiel terOarulul recent; si m'e" mu4umesc a
reproducedin acea monografie o tabelä de paralelisare
ale acestor deposite, cu cele din Austro-Ungaria, (basi-
nul VieneI si al Ungariel), România, sudul Rusiel
Kertsch-Taman.
Acest tabloù concretisézA cea ce trebue sà admitem

www.dacoromanica.ro
 245

in depositele tertiare ale acestor èri, ca raportându-se la

ash numitele deposite pontice ale lui Play, care duph
cum se vede, cuprind o variath serie de stratificatiunl
ocuphnd orizonturf cu totul deosebite.
Le Play inch de la 1842 când a studiat basinul Do-
netzulul, a dat denumirea de Pontic calcaruluI de la
Odesa i echivalentuluI s66 din stepe. Dar mai tarditt
denumirea s'a intins si asupra diferitelor deposite con-
geriane din Austro-Ungaria, Italia, România, Franta etc.
Aceste deposite cum dice Andrusov, ati aceasi positiune
batrologich in stratigrafia tertiarh, dar nu identica, chcI
fauna este fórte deosebitä; asà eh aceste straturi pontice
nu pot fi considerate de aceasI virsth. Ast-fel denumirea
de pontic perde acceptatiunea sa de «roch» si are un
inteles «facial».
Erà dar nevoe a trage limite intre diferitele nivelurI
pontice si a stabili raporturl intre dinsele ; dup. cum
d-1 Andrusov a fäcut in monografia sa sus citath, si care
bunt resumate in tabloul sinoptic urmhtor:

www.dacoromanica.ro
 TABELA SYNOPTICA A STRATURILOR NEOGENE TINERE DIN ESTUL EUROPEI.

Basinul
Basinul Vend
Danubian Ungar
Ronania Sudul Rusiel Kertsch gi Taman

a)

a)
o Oriz, sup. Craiova
.5.
.,.
.5
ro
Diviz. Super.
0Hz. mijl. Craiova
o '74 Diviz. Medie P
o.
Z
0. 4 Oriz. inf. Craiova
E 2, ii3
Nisipuri si Argilurl
o Argil rosu
[4 %
P2. Strat. Psilodon Mastodon arven- Mil fosile
fl Diviz.
U "7' -cb.' infer. Strat, ,.-/
Szekler. t,' ensis
0 to P, b Straturi din
g Vulcanescl, Boteni, in W. Crimei Straturile cu fer
H o O Varfurl, etc.
-9 o Nivelul Congeril
i-1 7T, Straturile V,
... Rhomboidea Pi a. Straturl Folunele de la
04
't4i)(0-Krugliak, Nagy ,,T,,cu Psiludon Kamysch
o Belvedere o Manyok, 0-Kurd cn Heberti Rocele burum
g o
-,ti
etc. baltice Straturile etc.
-" etc Stra tuff.

4
,

2.,' 2 Straturi
'7.:
V.

61
co
T.
Strat. Lyrcuea
cu Valen-
cienesia
Kalcar
N, de Odesa \ Cli
Valencienesia

Strat cu cong.
41
0
.-.'g

0 Congeriane Banatica ROCELE MAEOTICE

Marne albe
0H
NNW
ROCELE SARMATICE
www.dacoromanica.ro
 247

INTOARCEREA IN TARA.

La Odesa luarä sfirsit excursiunile nóstre. Pentru a

doua i existà in program vizita asedémintelor culturale
urmatä de un banchet dat de primarie i alte festivitätl.
Cei mai multi dintre nol gräbiti a se intórce in Ora,
ati plecat cu trenurile de nópte.
Luând trenul accelerat de la 11 h. nóptea, spre Chi-
senetI-Ungheni, am ajuns a doua di 25 Sept., la vama
rusä Unghera, unde plin de un profund sentiment de
recunoscintä pentru buna priimire i ingrijire ce am
avut in tot timpul excursiunilor nóstre, am adresat Mi-
nistrulta Domeniilor, sub ale cärul auspicii s'a tinut
congresul din St.-Petersburg i s'a organisat excursiu-
nile, telegrama urmAtóre :

Ungheni.

«A Son Excellence Monsieur le Ministre des Domaines

et Petersburg.

«Au moment de quiter le sol Russe, permetez d'éx-

primer à Votre Excellence, mes sentiments de profonde
réconnaissance pour l'accueil très cordial et très hon-
norant que nous a été fait en Russie, comme Inz-mbres
du congrès gélogique, sur tout notre parcours. Vive sa
Majesté l'Empereur et l'Impératrice ! Vive nôtre Presi-
dent d'honneur le Grand Due Constantin et la Grande
Duchesse ! Vive le gouvernement et le peuple Russe.»
Cu aceste rinduri me' despärteam de imensa i pu-
ternica Ora vecinä, in care atât in timpul congresuluï,
cât si al excursiunilor, am avut atâtea de observat
de invätat, sub tóte raporturile care interesez propäsirea
sciintificd i economica a unui stat. Impresiunile ce am
läsat ceie mal dulei amintiri.
www.dacoromanica.ro
 248

Sper c6, reflexiunile mele, favorisale prin descoperirea

atâtor lucrurl hune in organisarea si activitatea puter-
niculul stat vecin, cu care ne léga tradiOunea, religiunea
cele mai precióse suvenirl istorice, nu vor r'émâne
infructuóse pentru Ora mea.

FINE

www.dacoromanica.ro
 MÄSURI, GREUTATI I MONEDE RUSE :

1 Arschin 011'.7111
1 Djessjätin ihect. 0925.
1 Sachin
1 Faden = 3 arschin (stänj.) = 2n1.133
1 Milä geogr. 716420
1 Pud 16kg.38
1 Vadrà 121itruri.
1 Rublä 2fr. 75(variabil).

:14Q

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIT

Pagina
Prefata 89

Finlanda.
0 ochire asupra FinlandeI. Origina etnica a finilor.
Peisagiul finlandez. Cascada Imatra. Activitatea sciin-
tifica i industriala finlandeza". 9-18

Po t op u 1.
A. In Rusia. B. In Romania. DepositeIe miocene si
pliocene. Depositele diluviale 18-31

III
Rusia Centralä.
Moscov a.
Kremlin. Délul vràbiilor. Vizita Muzeului. Vizita pa-
atelor. Vizita bisericelor. Excursiunea geologica . . . 31-45
IV
Rusia de Sud.
Trajeul Moscova-Kursk. Charcov. Excursiunea geo-
logic:A la Podolsk. 0 ochire geologica intre Podolsk si
Alexin. Kursk-Charcov. 45-50
www.dacoromanica.ro
 252

V
Basinul Donefuluï.
Pagina
Ckitärile zäcämintelor de cilrbuni. Desvoltarea pro-
. ductiunel cärbunilor. Intinderea si starea basinului.
Nouile studii geologice. Excursiunea in orizonturile
carbonifere. Vizita mineI de Mercur Nikitovca. Zácà-
mirtte de aur, argint, zinc si plumb. Visita minel de
cärbunl Garlovka. Visita minel de cArbuni Golubovka.
Visita salineT Dekonskaia 50 63.
VI
Trajeul Dekonskaja-Minéralnaya-Wody.
Marea d'Azov. Sesul stepelor.- Formarea stepelor. . . 63 7a
VII
Caucasul.
Apele minerale ale Caucasuluï.
Peisegiul muntos. Jelieznovodsk. Captagiul isvórelor.
Pyätigorsk. Captagiul isvórelor. Vedere asupra Munte-
lui Bechtau. Sceneriile Caucasului. Esentuki. Captagiul
isvórelor Kislovodsk. Captagiul isvórelor. Sciinta in
balneologia rush'. Starea balneologil române. Trajeul
Wladikawkas. O privire istoricä. Peisagiul la Wladi-
kawkaz 72-100
VII
Caucasul
Orografiie. Ethnografle i arheologie. Explorärile
Caucasului 100 109
VIII
Trajeul Wladikawkaz-Tiflis

Mleti. Mleti-Tsilkany. Tsilkany-Tiflis . . ...

Profilul geotectonic. Wladikawkaz-Kasbek. Kasbek:'
109-130

lx
Caucasul fi Ca2pafil
Orografie si etnografie. Geotectonica 130-139
www.dacoromanica.ro
 253

Paginu
X
Tiflis
Cuartierul asiatic. Muzeul. GrAdina Botanica. Peisa-
giul Tiflisulul. Baile termale. Trajeul Tiflis-Bacu . . 139-152

XI
Bacu
O ochire asupra oraului. Istoricul exploatatiunel
pAcurel. Intinderea regiunilor petrolifere. Geologia pe-
ninsulef Apscheron. Geotectonica. Visita la Bibi-Eibat.
Conditiunile economice ale exploatareI. Explosiunile.
Visita la Balachany. Bog-Bog. Conditiunile economice
ale exploatarel. Visita la Surahany. Visita la Tcher-
nagorod 152-174

XII
Comerciul Peicurei
O ochire istorieá. Desvoltarea productiunel. Condi-
tiunile concurenteI. Concurenta cu petroleul Roman. 174-191

XIII
Trajeul Tiflis-Batum 191-201

XIV
Crimeea
Trajeul Batunz-Kertsch . . . . 200-204

XV
Kertsch 204-209

XVI
K a r a-D a g h 209-213

XVII
Marea Neagrci 213-218
www.dacoromanica.ro
 254

Pagina

Sudak........ 218-223

X1X

Ialta;Livadia 223-226

XX
Sevastopol 226-237

XXI
0 behire geotectonicd 237 241

XXII
Odesa 241-248

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro