23.02.

2009 Istoricul cercetarilor in Marea Neagra Inafara de studiie facute in antichitate, studii generale de hidrobiologie, geografie, ecologie acvatica, la Marea Neagra cercetarile incep in sec 17-18 datorita insistentei taruluil Rusiei Petru cel mare. Acesta, cu o viziune moderna , a fost tar al unei populatii inapoiate in plin feudalism , masurile sociale pe care le-a luat s-au referit la civilizarea compatriotilor sai ( a tuns barbatii, sa se imbrace in haine europene , etc) La scurt timp dupa ce a fost inscaunat si a luat aceste masuri drastice a disparut 1 an si jumatate, a lispsit de la curtea de la Sant-Petersburg, fPetru I in acea perioada s-a imbracat in haine sarace si s-a imbarcat pe o nava comerciala si a pandit tarmurile marii negre , spaland podele , nimeni nu stia cine este el .A vrut sa se convinga de starea, dotarea, fortificarea porturilormarii negre care erau turceasti. Cand s-a intors, dupa acest spionaj , a invatat foarte multe lucruri si le-a pus in aplicatie . A trait el si a vazut cat de aspra este viata de marinar, a dat mai multe legi care sa protejeze marinarii si familiiile acestora. Pentru fam marinarilor a fost asigurata o pensie , renumerare, copii victimelor aveau asigurata scolarizare gratuita . A vazut cat de grea este viata pescarilor si a dat legi potrivit carora se stabileste o valorarew minima a preturlui la care poate sa coboare pretul pestelui, pt ca pescarii sa castig ceva. In Rusia tarista au exista intreprizatori care faceau acvacultura, in zona peninsulei Crimeea , acvacultorii aveau anumite facilitati economice, pe de alta parte PETRU I si-a dat seama ca MN este deosebita si trebuie sa faca cercetari A infiintat Academia imperiala de stinte de la San-Petersburg , a dat un anunt , cercetatori din restul lumii sun bine primiti , platiti f bine , cu conditia ca ceea ce descopera , sa apartina celui care plteste , adica Rusiei . Asa se explica ca cei mai multi cercetatori care publica in publicatii Rusesti sunt cu nume , anglo-saxone , pt ca cercetarori din V Europei , fie fiind tineri , au acceptat si s-au mutat la Sanct-Petersburgh , defapt la malul Marii Negre. Drumurile pe care le-a facut chiar pe mare , pe Petru I l-au convins asa incat a finantat expeditii oceanografice atat in Mn cat si in M caspica. O alta sarcia pe care o aveau toti cei afiliati in Academia Imperiala de stinte,toti aveau sarcina de a face scoala , de a impartasi cunostintele lor discipolilor. Scoarizare facuta pe cheltuiala statului. Nu a fost greu de selectat , concursuri, cei care erau dotati din pp d v intellectual au fost admisi si incurajati sa lucreze. Primii cercetatori consemnati de literature de origine straina : au facut studii de sistematica , fiind printrew cei care au descries hidrobionti din diferite grupe sistematice, moluste , alge,etc Pallas-a studiat moluste , a emis ipoteza ca m n si caspica au fost unite la un moment dat din p d v geografic. Nordman a studiat pestii .Alosa normani , scrumbia de marea neagra, etc. Finele sec IXX adduce ca o concluzie faptulca mn si m caspica au fost unite , ba mai mult despartirea dintre eles-a realizat inainte ca mn sa inceapa legatura cu M mediterana.

Se infiinteaza la sf sec IXX statiunea de cercetari marine de la Odessa condusa de Uliani si peste cativa ani , s-a mutat la Sevastopl 1878 , statiunea biologica sub conducerea lui Uliani . Cercetarile de aici sirijate pt cunoasterea org din M N , cercet descriind vertebratele si nevertebratele din MN . Al doilea rector o femeie Sofia Maria Pereiaslavtzeva O personalitate stiintifica deosebita , o mana excelenta la desen , abordeaza variate studii de protozoare, alge uni/luriclulare, turbelariate, cele mai grele grupe sistematice, in care se descurca excellent facand descrieri valabile si astazi . La acea vreme , o femeie sa fie director a unei statiuni de cercetari era mare lucru . Contemporanii o descriu ca o femeie f frumoasa , nonconformista , ce umbla imbracata barbateste, incaleca calul barbateste, inota sumar imbracata, o persoana ce a socat lumea buna , a impreionat din p d v stiintific ,dar Anton Dorhn o invita pe aceasta la Napoli ca sa beneficieze de sfaturile ei stiintifice. Aceasta pleaca dar se pierde pe drum . Au existat opinii ca s-ar fi incurcat cu vizitiul, insa acest lucru se crede ca e imposibil , ca nu s-ar fi sfiit sa traiasca cu acesta pt ca era mult prea pasionata de ceea ce facea ca sa renunte la cercetarea stiintifica ca sa renunte la cercetari pt o relatie . O alta parere, ca a fost atacata. Institutul de la Sevastopol, este important : dispu ne de o publicaie stiintifica care exista si azi in care sunt date f valoroase legate de marea neagra , scrise in limba rusa, Se realiz expeditii oceanografice , ce ajung pana I Bosfor si M Marmara , si se stabilesc jaloanele , punctele importante din trecutl geologic al MN . Exp arata pt prima data cu divezi ca sub 180-200 m nu mai exista viata pluricelulara , din cauza cant mari de hydrogen sufurat. In aceasta perioada lucreaza si Zernov, ce urmeaza la onducerea statiunii de la Sevastopol dupa disparitiei femeii. In perioada respectiva la Sevastopol lureaza si publica rezultatelel cerce lor , specialisti in domn sistematicii : nematode , polichete, moluste , valabile si azi . Lucreaza in aceasta perioada un mare hidrobiolog : Knipovitch, care face o sinteza a cunostintelor de pana atunci referitoare la mn a cunostintelor de baza si concluzioneaza ca mn ESTE TOTa deosebita fata de alte mari ale pamantului unicum hidrobiologicum stabileste 7 caracteristici care definesc maarea neagra unicum hidrobiologicum Se sprijina unul pe altul la conducerea de la Sevastopol cu cercet Nikiti , impreuna ili prinde revolutia 1917 la conducerea statiunii de la Sevastopol . Aceasta revolutie este grefata pe sf I raazb mondial si a avut drept coordinator conceptual pe Lenin , impunerea principiilor lui Lenin s-a realizat prin forta si fata mila pt ca era f greu ca intr-o tara mai mult feudala decat capitalista sa introduce conduita comunista . La finele primului razb mondial 1917-1918 vreme grea-foamete , in aceaste conditii Lenin si cativa insotitori cu arma in mana au descins la Sevastopol. Ceretatorii erau o alta categorie decat cei de la sapa , erau altceva .Lenin i-a cerut de mancare , Nikiti a spus ca daca le dau voie pe mare aduc peste, Toate navele de cercet aufost mobilizate dupa indicarea predicitiilor si prognozelor celor de studiau pestii si s-a multumit pop rusa cu sursa de peste.Lenin a fost convins ca cercet stiintifica are un rol .Intre Lenin si Nikiti s-a stability o prietenei , si Nikiti l-a convins pe Lenine de importanta stiinte, daca nu ai cunostinte pt dev bazei de productie , nu faci nimic , nu te poti apara , nu poti inainta in nici un domeniu, cercetatorul sta , nu a cu sapa , are mainile curate , cercetatorii trebuie sa beneficieze de munca celorlalti care fa mancare, s-a inteles acest lucru si Inteligencia , termen in rusia au auvt cercet un statut aparte., erau orase complet izolate , in care era comunitatea oamenilor de stiinta care nu se ocupau decat de

ceea ce trebuiau sa faca .Mancarea asigurata gen cantina, dar trebuiau sa se ocupede siinta.Pana dupa cel de-al II-lea razb mondiala Uniunea sovietic a fost avantgarda stiintei I satelit trimit in cosmos 1956-. Primul om trimis in spatiu rus Sprijinire si transformarea exact asa cum au arata Lenin si Nikiti stiinta trnsformata in forta de productie .Dupa razb mond 1944 cam priun 1948, statinea zoological de cerc marine de la Sevastopol isi pierde din importanta prin aceeacase desprinde din ea un Inst de cercet.Insdt pt studiul Marilor Sudului., adica a marilor care se afla la sud de Moscova.Acest Institut este dotat cu o nava de cercet marine Nava Viteaz cu care s0aufacut exp in special In Oc Pacific , Indian , au lamurit relatiile trofice . Este imp pt MN pt ca ultima croaziera a navei Viteaz , cand aceasta se intoarce pt pensionarein portul de la Sevastopol , la aceatsa exp au participat 2romani : Gomoiu si Godeanu. Instituttul Marilor Sudului mai are o realizarea elaborarea unui determinator in 3 volume : a hidrobiontilor in Mn O LUCRARE f imp pt MN in care noi romanii avem mandria de a avea 3 oamnei de siinta ce si-au adus contributia : Mihai bacescu Adriana Petranu , Muller cu nemertinii. Pe tarmul stramtorii Kerci , functioneaza un institute de cercetari pentru obs meteorologice , legate de migratiile pestilor , dar mai ales pentru determinarea biomasei individuale a hidrobiontilor din bentosul si sdin planctonul Mn Este o munca cumplita, ca sa determine cu precizie o specie , sa alegi un nr convenabil din p d v statistic , sa le cantaresti umede , sis a determine biomasa individuala , este vorba de laboratorul Ascermiro de la Kerci,, care s-a ocupat de determinatre greutatii specifice a hidrobiontilor , este f important pt ca apt a caracteriza o biocenoza folosim acei indici de semnificatie ecologica , calculate dupa densitate sau biomansa . care arata rangul unei specii din ierarhie. Cu cat W are o val mai mare cu atat rangul este mai mic , si astfel se determina sp conducatoare. La Novorosisc, pe tarmul N E al MN Arnoldi , biolog , infiinteaza o statiune de cercetari focalizata in special pe pescuit si pe migratiile pestiilor prin stramtoarea Kerci . La lit bulgaresc la inceputul sec XX se inf 2 inst de cert la Burgas si Varna Inst de la Varna : Eutrofizarea si invazia lui Meniopsis . Inst de la Burgas focalizat pe cercet de ihtiologie , situate intr-un golf carepermite atat pescuitul dar si acvacultura. Turcia , tara ce are un lit insemnat lung , la MN , cea mai mare pondere in perimetrul Mn ,cERCET stintifice au fost cantonate la staiune de la Crabzon, focalizate in special pe reproducerea calcanului , o sp ce isi incepe existenta cu o lrva cu simetrie laterala , ca apoi dat adaptarilor la mediu sa-si schimbe simetria ochiul stang sa migreze pe partea dreapta , ambii ochi pe aceeasi parte , schimbarea de simetrie realiz. cu mari eforturi ,cu mortalitate f mare . Inst de cerc oceanografice de la Erdemli , realiz si cercetari in MN si M Mediterana , beneficiind de o dotare tehica , deosebita , unde cerc cu experienta. Rezultatele stintific aduc contributii inseminate t studiul stramtorii Bosfo acircuituluid e apa prin aceasta , a circuitului de apa in general in Mn , date despre geologia MN , se pun bazele unei conceptii noi privind trecutul geologic al Mn preluand teoria catastrofica promovata de Que, legat de evolutia M Mediterane dar si aspecte legate de ecologia pestilor , a organismelor din pancton , bentos , etc.

Istoricul cercetarii MN si a DD in Romania G Antipa- si-a dedicate timpul si pentru apelor dulci MN A terminat facultatea Jena germania avand drept conducator pe Hekel, cel care a participat la expediatia cu nava Challenger . La intoarcerea din expeditie , povesteau la toata lumea , ce au gasit, ce sp, iar Antipa a fost foarte interesat si intors in Romania a realizat ca tre sa fac eforturi sis a se concentreze pe initierea cercetarilor in MN . Folosind fonduri si niste nave de razoi, cam improprii pt cercetarea stiintifica , dar a mai avut si alte nave de razboi pe care le-a pregatit ulterior ex : Calypso . El realizeaza niste croaziere stiinfitifice dar in 1983, cu crucisatoru Elisabeta realizeaza o croaziera stiintifica de 1 an si umatate in Mn REALIZ anumite transecte , dar si drumul prin ortul MN sip e la statiunile de cerc rusesti si ulgaresti Materialul adunat a stat la baza redactatrii :,, STUDIUL HIDROGRAFIC AL MN care a aparut doar vol 1 in anu pt ca Antipa a decedat in timpul unui bombardament . Pt studiile MN in 1932 Antipa infiinteaza institutul biooceanografic, dela Constanta, Mamaia.ce avea drept scop studiul stocurilor de peste din MN si a metodelor rentabile de pescuit a acestora, a perioadelor de pescuit, a tipurilor de plase, astfel incat san u fie alterate stocurile san u fie prejudiciat volumul dfe peste accesibil pt generatiile urmatoare , adik exact ceea ce cere de la ecologisti , dezvoltarea durabila #Antipa a studia : baltile dunarii , DD, Antipa a avut o fiica care s-a casatorit cu Anghel Saligni,. Acesta Sligni vroia sa indiguiasca dunarea , ca inunadtiile frecvente sa nu mai fie, insa maniera in care doarea aceta sa construiasca acest dig , era in detrimentul ecosistemelor acvatice secundare: a luncii dunarii a altilor. Anytipa propunea , ceea ce azi se realizeaza si la noi si in intreaga lume, realibiliatarea unor cursuri de apa , mergand pe principiul folosit inca de romani : ,,desparte si stapaneste spargi cursul principal in bucle , fara a diminua volumul de apa care intra in ecosistemele accesorii. Acest gand la vremea aceea nu a avut succes. Antipa s-a implicat foarte mult in viata locuitorilor deltei dunarii, a stat mult intre pescarii din DD. Antipa ii certa pe pescari , doarece: In perioada de colectat icre de stiuca, foarte multa carne de peste se pierdea pt ca nu erau asa multi cumparatori pe cat de multe stiuci de omorau. Antipa printre altele a infiintat si muzeul de istorie naturala de la Bucurresti , muzeu in care a creat pt prima data in lume , sistemul de prezentare a bioramelor (prezinta animalele in mediul lor de viata). In istoria cercetarii MN este legata si de un alt nume : Ioan Borcea prof las univ din Iasi , si-a dat doctoratul ca si Antipa in germania , si care a fost s el convins de importanta studiilor asupra MN nu a realiz exp oceanografice ca si Antipa , dar s-a luptat cu oamenii puterii din vremea respective , chiar cu cu regele Ferdinand , A fost sprijinit de rege si a infiintat in 1926 Statiunea de zoologie Marina Regele Ferdinand.Agigea. Aceasta a avut drept scop studiul faunei de pe substrat dur din segmentul sudic .

La scurt timp dupa infiintare, statiunea , ca o unitate apartinand Univ din Iasi a avut pe timpul verii si rol didactic , aici venind studenti pt a studia fauna MN . La statiunea zoological de la Agigea veneau in timpul verii cercet din toata tara si chiar din centre de cercetare Europene pt a studia particularitatile atat de deosebite ale MN . In 1936 Ioan Borcea moar in urma unui accident ,ihtiolog pasionat de anatomia si studiul taxonomic al pestilor , a rpins o vulpr de mare care era deja putin descompusa, s-a taiat cu bisturiul cand a facut disectia si a facut septicemie. De atunci statiunea s-a numit Statiunea zoologica Ioan Borcea . Se desfasurau in Europa studiile lui Emil Racovita parintele biospeologiei. In perioada respective pe plan European se infiinta -comisia pt expolorarea stiinfitica a MM CIESMM infiintata de principatul de Monaco in care tara noastra a participat ca membru fondator intrucat MN apartine bazinului mediteraneaan . Mihai Bacescu student la Iasi , i-a fost student lui Borcea . Bacescu a facut mai multe specializari in strainatate, a facut dovada tenacitatii si a spiritual desebit de observatie , s-a remarcat pe plan modial si putem sdpune ca a fost cel mai mare carcinolog (studiul crustaceilor) pana in zile noastre 1956 LAB DE HIDROB AL Acada RPRBacescu este cel care a initiat studiilede ecologie mari a , studii care au vazut lumina tiparului in 5 volume cu titlul ecologie marina , aparute sub egida ACAD Rom . UN alt merit al sau a fost ca desi professor universtar la Univ din Cluj in locul lui Racovita , nu a predate niciodata. In schimb a avut un nr mare de ucenici , cei care si-au luat doctorate sub conducerea lui , urmand sfaturile si directivele lui si astfel poate fi considerat creator de ecoloie marina si de hidrologie in general in tara noastra. In 1970 cele 3 unitati de cercetare 1926 1932 1956 Fuzioneaza in Institutul de cercet marine de la cta are isi extinde paleta stiintifica si cu alte domenii decat cele ale ecologiei acvatice private in general . Studiul sculelor de pescuit oceanic, la studio instrumentelor de cercetare marina atat cu componenta teoretica cat si cu componenta practica : se ocupa si cu studii legate pe perfomantele acustice ale apei , cum strabate lumina apa marii , aparate foto , O alta directie de cercetare a IRCM-ului au fost aspecte de goeologie marin a, in special de prospectare a fundului marii si de cautare de reurse mineral si aasa au fost gasite rezervele de gaze naturale si petrol care sunt azi exploatatae in MN , O alta ddirectie a fost leg de studiul poluarii mediului acvatic si de combatere a poluarii , in special in cazul accidentelor cu hidrocarburi ,. Dupa 1975, apare o noua preocupare : lab de acvacultura, rom , aliindu-se tarilor europene , si din lumea larga , de renuntare la exploatarea resurselor halieurie , prin reducerea pescuitului cu cultura. Din Ircm se desprinde un alt institute : INST nat de cercetare, dezv pt geologie si geoecologie marina cu sediu la Bucures: geo eco mar, care se ocupa de aspectele de geologie marina si de studii hidrobiologice la interfaa apa-sediment.