ACADEME:A.

ROMANA
S TIT 1)1 T 1 C ET
XVII

.cALA.Tom IPOLON1.
IN TARILE. ROMINE
DE

P. P. PANAITESCIT

LI

tyLT r 12 A N' AT1ONA A

BI.T.CURET1
30

www.dacoromanica.ro
 v GI-Pcuzw
601-A-41-et

r. p. fee4 4s- i=e_i at.%

ACADEMIA ROMANA
STUDII $1 CERCETARI
XVII

CALATORI POLONI
IN VIRILE ROMANE
DE

P. P. PANAITESCU

CVL TVR A NATIONATL

BUCURE$TI
1930

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Importanta descrierilor de ccildtorii ca izvoare istorice. Intre
izvoarele externe ale istoriei românilor, descrierile de cA1A-
torii au o situatie aparte. Sant de sigur foarte atractive prin
elementul lor de pitoresc si de anecdotic. Importanta lor realA
pentru istorie stA ing in aceea cA ele cuprind observatii asupra
institutiunilor, monumentelor i obiceiurilor, despre cari adesea
lipsesc stiri in izvoarele interne, pentrucA un scriitor care trAeste
In mijlocul lor nu le acordA importantA, le considerA cunos-
cute de cetitorii lui, pe and unui strAin, care nu le are in
tara lui, ii atrag atentia, ca lucruri exotice.
Nu trebuie însä exageratA aceastA importantA, un alAtor,
care trece prin tail nu poate vedeh si mai ales nu are putinta
sA inteleagA totul, el noteazA in genere ce e mai bAtAtor la ochi,
ce e mai adAnc si mai ascuns nu poate pricepe deat foarte
rar.
In genere alAtoriile ne dau descrieri despre asp ectul ora-
selor, satelor, a monumentelor, viata dela curte: (audiente,
banchete), obiceiuri i institutii (costume, armata, negustorii,
viata popularA) si multe note asupra relatiilor politice, adesea
stiri asupra unor personalitAti dominante dela noi1).
Cdldtorii poloni. CAlAtorii poloni, prin numArul lor mare si
prin importanta relatiilor lor de alAtorie, ocupA un loc aparte
intre acesti oaspeti ai tArilor noastre.
Aproape toti sAnt soli oficiali ai Poloniei trimisi la Constan-
tinopol ; drumul soliei lor treceh mai totdeauna prin Mol-
dova, ateodatA i prin Tara RomineascA.
Solii erau datori sA prezinte la intoarcerea lor o relatie cAtre
1) Cf. pentru cälátorli striini in tirile noastre Al. Sadi-Ionescu. [Bibliografia
cdleltorilor streini in terile noastre. Bucuresti, 1916] lucrare neterminatà, merge pani
la 165o si N. Iorga, Istoria Romtinilor prin cdlatori, ed. II, Bucuresti, 1928.

1*

www.dacoromanica.ro
4 P. P. PANAITESCU

dietà si pentru a pregAti relatia tineau un jurnal, care fAcek

parte apoi din actele oficiale ale soliei si erà prezentat cu ele
regelui si dietei. Jurnalul erà tinut de solul insus sau de se-
cretar sau de un alt membru al soliei, adesea aveau douà si
chiar trei jurnale deosebite pentru aceeas cAlltorie. Ele nu cu-
prindeau numai amänunte diplomatice asupra misiunii ofi-
ciale cu care erà insArcinat solul, ci trebuiau ssä ailA tot felul
de stiri, cari sä" informpze dieta si pe rege asupra stArii de lu-
cruri din regiunea strAbautà: starea drumurilor, descrierea
oraselor si satelor, obiceiurile, primirile si banchetele si cere-
monialul lor, observatii asupra persoanelor cu cari s'a 'Mt alnit
solul, viata economick etc. Multe din aceste jurnale sânt
pline de observatii personale foarte pitoresti.
Importanta acestor descrieri de cAlAtorii polone este Märità
prin faptul a autorii lor, ca niste vecini cari ne cunosteau,
puteau sà" inteleagA si s'd aprecieze mai multe din viata popo-
rului si organizarea statului românesc deat occidentalii. Pe
de altà parte multi din solii poloni trimisi la Constantinopol
nu skit alaori obisnuiti, ci inalte personalitAti politice, avAnd
si o culturà deosebità, cum e de pila un Ogwilcim, care vA-
zuse aproape toatà Europa, sau un Radziejowski si un Rafael
Leszczyfiski (tag regelui Stanislav).
Multi din acesti nobili poloni intretineau relatii personale
cu boerii si domnii din tArile noastre; Gnifiski cunosteà pe
Miron Costin, Rafael Leszczyfiski are conversatii cu Dimitrie
Cantemir.
Toate acestea cresc autoritatea si valoarea acestor relatii de
alAtorie.
Vechimea lor este destul de insemnatà: primul aläitor polon
publicat in colectia de fatà a trecut prin Moldova la 1557, iar
cei mai multi sânt din veacul XVII. Toate relatiile skit in
bimba polonk unele din ele au fost publicate in colectii de ma-
teriale istorice sau periodice, pentru acestea m'am multumit sà"
dau numai in traducere partea care priveste tara noastrà, altele
sfint inedite si am avut fericirea sà le gAsesc intre manuscri-
sele bibliotecilor din Lw6w, Cracovia si Varsovia. Pasajele
cark privesc -Wile noastre din aceste manuscrise le-am pu-
blicat in original si in traducere. CAteva numai din relatiile

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 5

de cälkorie le-am dat sub forml de rezumat, fie din pricinI

cA n'am avut la indernklà textul relatiunii si am5nuntele pri-
vitoare la tara noastrà skit culese din studii ale istoricilor
poloni moderni (relatiile No. II si VIII), fie cA autorul rela-
tiei ineacA stirile despre români inteun noian de citate din
diversi autori cunoscuti sau de consideratii fkä" interes pen-
tru noi (relatiile No. XVIII si XX), pentru celelalte toate s'a
dat textul autorului.
Fiecare relatie e precedatà de note asupra autorului si rela-
tiei lui de alkorie si completaa cu chteva note asupra tex-
tului.
Nu am cuprins, bine inteles, in aceastà colectie deck rela-
tiile de alkorie cari n'au fost traduse Ora acum in romh-
neste si nici n'au fost utilizate de istoricii nostri 1).
1) Unele din relatiile de alltorie cuprinse in acest volum au fost utilizate, in
ceeace prive§te partea care vorbe§te de Bulgaria, de Hr. Keseacov, Ompii MT*
4HIA4 npia RSArapHA. Sofia, 1922.

www.dacoromanica.ro
 I. Cdldtoria lui Erasm Otwinowski
1557

Este cea mai veche descriere de alltorie polonA in Mol-

dova. Erasm Otwinowski a insotit solia lui Andrei Bzicki,
castelan de Chelm, trimis in Turcia de regele Sigismund-
August. Autorul jurnalului de alAtorie e cunoscut §i printr'o
traducere in limba polonA a poemelor poetului persan Saadi.
Manuscrisul descrierii de algtorie se aflà in biblioteca con-
telui H. Ilinski la Romano w in Wolhynia §i a fost publicat
impreunA cu alte manuscrise de I. I. Kraszewski sub titlul
Podrdie i poselstwa polskie do Turcyi. (alltorii si solii polone
In Turcia). Cracovia 186o, cu o introducere in care se aflà
ateva arranunte biografice asupra cAlAtorului nostru. 0 tra-
ducere in limba croatà a acestei descrieri de cAlAtorie a dat
Nat kovid in, Rad jugo-slov. Akademii. Zagreb. 1891. C V.

15 bile ['557]. Joi. Ie0m din Camenita. Am pranzit la trecerea

Nistrului, la Hotin pe un deal inalt. ParcAlabii primesc pe sol 0 pre-
Otesc cartier de noapte sub cetate.
I6 - Dupà un pranz moldovenesc plec'äm din Hotin. Dormim in
amp la Bolochowca, cinä'm la Czenbrowca pe Prut.
17 - Dormim la Stepanowca [Stefaine0i], ad slugile castelanului
Cracoviei, moldoveni din Tarnow, mi-au dat numai o singurà farfurie
de mincare 0 pe aceea au stricat-o, ceeace s'a intämplat foarte lesne,
aci solul n'a spus nimic la aceasta.
18 - Noaptea in satul Moczokowey') am fä'cut rAndul meu de strajl
impreuni cu Wincenty Wieruski ca sä plzim caii.
19 -Veverità [Wiewierzyca] boier moldovean ne-a ospätat in satul
s5u, apoi noaptea am fost la Ia0. Alexandru Domnul Moldovei a primit

') Adia satul sotiei lui Motoc.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 7

pe sol, dar mai intaiu a trebuit sa astepte multa vreme in fata curtii
erh racoare. Domnul nu 1-a poftit sa seaza. In aceeas zi ni s'a trimis
la gazdä un bou din partea domnului, dar a doua zi au cenit inapoi
pielea. Am stat in tabara langl ora i erau acolo, asteptand, multe
care armenesti. Intre timp a fost acolo Bebek, boier ungur 1).
20 Solul a fost a doua oara la domn.
23 In ziva Sfintei Mari Magdalena am iesit din Iasi, trecem peste
Prut, dormim in camp. Acolo erh satul Thetra, unde nu de mult a
fost ucis de moldoveni domnul lor, Stefan 2).
24 A doua noapte in camp pe malul unui rau, la vad.
25 Innoptnn pe malul lacului Roszow, parasim un cal bolnav.
26 Innoptam inteun sat la douà mile de Dunare.
28 Innoptam pe malul Duzarii in fata Oblucitei.
29 Trecem la Oblucita, vamesii turci ies inaintea solului cu o toba.
si o surla si au fost primiti la masa de sol. Cand un oarecare cioban
[czaban] ne opri trecerea carelor, vrand sa-si duca intai oile lui, ne-am
plans impotriva lui si indata I-au adus legat de picioare in fata solului
si 1-au bätut cu batul la talpi. Aci la Oblucita ne-am odihnit o zi.
31 Dela Durare mergem o min.' pang la Babadag, In padure, unde
dormim. Aci e un loc de inchiraciune idolatra la mormantul unui
dervis sau calugar turc, anume Nicolae.
.r August. Petrecem noaptea in satul Tangribred.
2 Petrecem noaptea in satul Alczapi langa Bazargicul mic. Aci
sint ziduri cladite de imparatul Anastasie, cari se intind dela Marea
Neagri la Marea Alba (Marmara). Au fost zidite din cauza deselor
ravaliri ale bulgarilor i tatarilor In Grecia, mai stau In picioare pe o
intindere de sase mile...
Intoarcerea
30 Septemvrie. Sosim la Oblucita, orasel turcesc la Dunare, unde
este vad i vana, care se ja numai ad, atit pentru cai cat i pentru
marfuri; a doua varna e la Constantinopol si alta nicaeri.
Despre acest Bebek scrie cronica lui Ostermayer: s Eodem anno (1557) in May
ist der Bebek Ferentz mit vielen Tiirken in der Moldau auss Befehl des Tiirken,
Siebenbürgen zu, iiberziehen, est ist ihm aber aus Befehl der Königin der Weg
verlegt worden, dass er zuriick in die Tiirkey ziehen miissen und sein Will nicht
vor sich gangen *. Cronica lui Ostermayer la Kemény Joseph, Deutsche Fundgruben
in Siebenbilrgen, I, p. 62.
Stefan, fiul lui Petru Rares, ucis de boieri in satul Tabitra in Septemvrie 1552.

www.dacoromanica.ro
8 P. P. PANAITESCU

Octomvrie. Trecem Dunarea in caice.

Solul trece si el cu restul carelor. Dormim inteun sat moldo-
venesc land. Dunare (la doua mile). Vremea e rea: fulgere i trasnete.
Dormim noaptea la Prut inteun sat, unde vine la noi vamesul
moldovenesc, cerand ca negustorii [armeni] cari se atasasera pe WO
solie sa plateasca vama dela Dunare. Pentru aceasta St. Zolkiewski,
talmaciul Nicolae si ceausul turcesc au fost trirnisi la domnul Alexandru.
5 Am petrecut noaptea pe dealuri in fata Lapusnei.
6 Am petrecut noaptea la Lapusna, orasel al fratelui domnului,
care erh vames.
Stain tot acolo toata ziva, asteptand intoarcerea lui Zolkiewski,
a ceausului si a talmaciului dela Domn.
8 Vazand solul cä trebuie sa astepte multa vreme raspunsul dom-
nului in chestia vämii, dei top armenii Il rugasera sà astepte raspunsul
cateva zile ad i pe socoteala lor, nu a vrut sa mai astepte si a iesit foarte
de vreme din Lapusna, dandu-ne i nouä de stire. Vazand aceasta,
armenii i intelegand cà le va fi mai usor impreunä cu solul, au alergat
dupa acesta cu carele. Pe Wierzbicki sluga episcopului de Cracovia,
care calarise adesea in solie la turci, l-au oprit, and ieseh din oras
si-au facut drum cu bàçul. Fratele Domnului, vamesul, adunand
vreo 40 de calareti a pornit in goana dupl noi i ajungandu-ne dupa
milk' i jumatate, ne-a intors inapoi; a oprit calul solului, spunandu-i
cá trebuie sà astepte in oias vesti dela Domn prin acei cari fuseserä
trimisi la dansul. Deasemenea a oprit carele armenilor si nu mai erà
vreme sà rezistam, caci erà mai bine pregatit [de lupta] ca noi si dealtfel
aveh i dreptate, ca functionar care-si indeplineh slujba si nu puteà
ne lase liberi Para stirea Domnului. Dar deoarece eram in camp, ne-a
läsat la satul Paszty [Posta ?], care era la o milk' depärtare, langa pa-
durea numita Bucovina. Sosind acolo, a läsat deosebit carele armenilor
si a poruncit ca pe unii armeni sa-i lege, ca unii ce au fugit de vama.
Armenii, vazand cà solul nu spune nimic la aceasta, desi mai inainte
niciodatä nu plätisera vama and mergeau pe langa o solie, au dat 400
de talen, rugand pe vames primeasca, ceeace a facut cu greu, pen-
trucä se cuveneh mai mult pentru märfuri. Am ramas acolo si Miercuri
seara, pentruca armenii nu se intelegeau cu vamesii, cari voiau sa le
intoarca iar carek inapoi. Ei s'au plans solului cu lacrimi in ochi pentru
paguba suferita, spunand el le-ar fi venit mai ieftin, repet cuvintele
lor, sä astepte pe loc raspunsul dela domn, cleat sa ne expunem si

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN MILE ROMANE 9

noi 0 ei sä fim opriti in drum. La aceasta solul a räspuns scurt: # Mai

ieftin, dar nu mai folositor >>. In aceh zi am trecut prin phdurea Buco-
vinei sub dealuri 0 bAlti. Noaptea am stat intr'un sat din chmpie sub
un deal al acelei pgduri.
.ro Noaptea am stat la un sat pe Prut. Ad i un moldovean a dàruit
un butoiu mic cu vin moldovenesc.
12 Am sosit la Hotin 0 in aceea§ zi trecem Nistrul.
13 La Camenitá ne vine räspunsul dela Dorrm prin Zolkiewski cà
armenii nu trebuiau sh" plhteasch vamh.

II. Trei solii ale lui Lavrin Piaseczynski

1601-1603
Istoricul polon K. Pulaski a gAsit in biblioteca imperialà
din St. Petersburg jurnalele soliilor si corespondenta diplo-
matic:A a lui Lavrin Piaseczynski, sol polon trimis in trei rAn-
duri la 1601-1603 la hanul taarilor din Crimeia. Actele n'au
fost publicate, au servit istoricului mai sus mentionat pen-
tru scrierea unui articol, Trzy poselstwa Lawrina Piaseczydziego
do Kazi G'ireja, hana Tatardw perekopskich, (Trei solii ale lui
Lavrin Piaseczynski atre Kazi Girej, hanul taarilor dela
Perecop.) in revista, Przewodnik naukowy i literacki. Lemberg.
XXXIX. 1911 pp. 135 si urm. Articolul il rezumAm mai jos
intruck priveste Wile române. Cateva scrisori privitoare la
soliile lui L. Piaseczynski au fost publicate de Ioan Bogdan
in, Hurmuzaki. DocumenteSupliment. II 2 pp. 42-47, 66-7,
151-154, 249-253, dup. cari au dat un rezumat al soliilor
Al. Sadi Ionescu. [Bibliografia cerldtorilor straini in tdrile
române] , pp. 102-103 1).

1) In biblioteca Zaluski din Varsovia se pAstrit In veacul al XVIII-lea o descriere

a soliei lui Piaseczyilski: Cf. I. D. Ianozki, Specimen catalogi codicum manuscrip-
torum bibliotecal Zaluscianae. Dresda, 1752, pp. 64-5. Ms. No. 191: Descriptio lega-
tiom's quam Laurentius Piaseczynski succamerarius Bradaviensis Sigismundi III regis
nomine apud Turcos obiit.

www.dacoromanica.ro
 P. P. PANAITESCU

Trei solii ale lui Lavrin Piaseczynski la Kazi Girei hanul tätarilor de
Perecop. (rezumate de K. Pulaski dupa mssul bibliotecii din
St. Petersburg)

(Rezumat)
Solul porneste in lunie z6oz i soseste la Iasi la 27. Acolo e
primit de Ieremia Movila care-I invita la un banchet: «ca deobiceiu,
ca o dovada de consideratie se aduce solului un cal impodobit, pe care
el merge la castel insotit de multi curteni i capugii. Langa resedinta
domneasa erau insirati haiduci cu pusti. La intoarcere, solul e insotit
de aceeas asistenta', areia îi imparte daruri
La 8 Iulie solul, care astepta in Iasi un curier din Crimeia, iese din
oras, la 13 Iulie soseste la Cetatea Alba. «Acolo langa Cetatea Alba,
In satele moldovenesti pe cari le tine tarul tataresc si pe cari le guver-
neaza in numele lui, sluga lui Nasyl aga, precum i in Insas Cetatea
Alba, solul a vazut un mare numar de supusi ai regelui Poloniei de
curand prinsi in diferite locuri in Ucraina, vanduti de tatari. Sangeacul
de Cetatea Alba Huseim aga se sforta sa impiedice vanzarea supusilor
regelui, care este prieten al imparatului turcesc, dar tatarii spuneau
a au scrisori dela tarul de Perecop, care le permite aceasta.
La intoarcere, 4 Octomvrie pe lacul Owidowo, unde Nistrul se varsa
In mare, ad era o « corabie cu panze ». « 6 Octomvrie la Cetatea Alba.
Octomvrie, Ciubarciu. 13 Octomvrie noaptea inteun sat. 14 Oc-
tomvrie in amp is, la Iasi, 17, tot acolo la hospodar, 18, banchet la
hospodar, 19, un curier tatar venit Cu Piaseczynski e trimis la rege
din Jai 0.
A doua solie April 1602. La 27 Aprilie la Camenita. Solul trece prin
Hotin, Chodkowce, tefänesti, Berajani, Iasi. Ad e primit de domn,
iar a doua zi de Ora's [Orysz] hatmanul « in cinste Cateva zile dupa
aceea are loe banchetul la domn. Tocmai atunci soseste un trimis al
domnului, care fusese la tätari, çi spune cà acestia se pregatesc de
rasboiu impotriva ungurilor, dar tarul e foarte flu bolnav. Dease-
menea se primesc vesti si din Tara Romaneasca, de unde se intorsese
sfetnicul domnului, Ureche [Ureki] 1), care mai inainte fusese cu oastea
domneasa 2).

Nistor Ureche, mare vornic, teal cronicarului Grigore.

1) Oastea domneascA ce luptit in Tara Romfineasa pentru mentinerea in domnie

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE xx

'Mull au facut mari prädaciuni in Tara Romineasca, pe care au

distrus-o cu totul i domnul va trimite plangere regelui Poloniei im-
preuna cu scrisoarea lui loan Potocki, staroste de Camenita, ce se afla
acolo. Unele detasamente de tatari au facut la intoarcere pradaciuni
si in Moldova, dar au fost batute de moldoveni. Afland de trimiterea
solului polon in Crimeia, domnul Munteniei, Sirnion, cere ca solul
sa mentioneze in solie i pradarea tarii lui de tatari. Tot pentru acest
lucru soseste la Iasi un trimis al lui Than Potocki, anume Gorecki.
La plecarea din Iasi solul e insotit de t parcalabii » domnului Avram
Durak, cari insotesc tabara solului pana la Ciubarciu. Din acest
oras solul trimite o scrisoare de multumire domnului. Peste cateva
zile soseste la Cetatea Alba, unde vede o corabie plina cu robi luati
In Polonia : « Ah miserabile spectaculumlo. Ad primeste vesti nesigure
cum ca regele Poloniei a poruncit principelui de Ostrog i lui Iazlowiecki
sa indeparteze pe Ieremia Voda din scaun i sà pue in locul lui pe altul,
fiul lui Alexandru 1). Se poate sa fie un asemenea proect printre ca-
zaci, i deaceea solul previne pe Ieremia Voda.
Inteo discutie cu turcii la Cetatea Alba, acestia amintesc solului
cum polonii au calcat dreptul gintilor in Tara Romaneasca, ucigand
un sol turcesc. Pleacà apoi spre Crimeia.
Intoarcerea (Tulle). Solul se intoarce impreuna cu Trifon, solul mol-
dovean. Trec limanul cu o corabie si sosesc la 4 22 Iulie la Cetatea
Alba, la 23 in drum pana la Ciubarciu, 24 pe camp noaptea 25 La-
pupa, 26 Tutora, 27 Iasi ». A doua zi solul e primit de domn. Scrie
lui Constantin de Ostrog a a auzit In Crimeia ca tätarii i turcii fac
mari pregatiri pentru « recuperarea Moldovei i Munteniei si cum el
a fost tratat cu dusinanie
Dupa ce-si ia ramas bun dela domn, solul iese din Iasi la 30 Iulie.
La z August primeste in drum spre Hotin o scrisoare dela loan Po-
tocki, care erà la tKiebrinceni ». t Ai nostri in Muntenia sant gata
de lupta, deji cei doi Radu 2) si °stile nemtesti sant in %arà. Polonii
nostri se abtin inca dela lupta, asteptandu-ma pe mine. Peste cateva
zile lucrurile se vor hotari #. Dela Hotin solul trece la Camenita.
a lui Simion Movill, fratele domnului Moldovei, impotriva caruia se ridicase Radu
Serban-Voda.
E vorba probabil de un fiu al lui Alexandru cel Rau, domn al Tfirii Romanegti
(1592-1593).
Cei doi Radu sant Radu Serban i Radu Mihnea.

www.dacoromanica.ro
12 P. P. PANAITESCU

In observatiile dela urma asupra soliei: « Am aflat ea tarul [de Pere-

cop] a fägIduit turcilor sa recupereze Muntenia, Moldova si Ardealul.
Deci a trimis pe solii sai Alexandra Grecul la domnul Moldovei
Kazi bey War la voevozii Munteniei i Ardealului. Acei soli au fost
Cu mine pe corabie la trecerea spre Cetatea Alba. Ei duc porunca acestor
voevozi sä nu tie pe länga dänsii nici un polon, sa pregäteasca tarului
provizii i poduri, sa fie gata cu oamenii lor sa se uneasca cu oastea
lui. Voevodul Moldovei, and erà dejà la urdie, a trimis acolo pe solul
Sat Trifon postelnicul sau cu cateva vase cu talen, o careta i ase cai
roibi, precum i daruri märzacilor ca sa astige pe tar pentru dänsul,
Sà vie in ajutorul fratelui sau, voevodul muntenesc. El insus e gata
cu oamenii lui la Iasi. Acest Trifon a spus tarului ca granitele polone
sänt pustii, caci oastea este in Curlanda, deci nu putem ava incredere
In moldoveni. La intoarcerea mea, am spus voevodului Moldovei
anunte pe rege, incotro merge tarul fdtgresc, mi-a spus a nu §tie,
dar a e credincios regelui.
« Voevodul muntenesc a trimis stire ca la 27 Tulle a iesit din orasul
de scaun catre Buzau i Siret in fata ostilor Buzestilor, cari Il urmaresc
Cu ajutoare nemtesti din Ardeal. Se asigura ca Bathory va fi domn
al Moldovei si ea este la Brasov pe länga Gheorghe Basta si oastea nem-
teasca. Mi s'a spus ea Bathory n'a fost inchis, cum se auzise, ci dimpo-
triva toate treburile Ardealului merg dupä spusa lui, iar Basta Il ve-
nereaza ajuta pe sub mâna, dar e greu sà tii adevarul ».
Din relatia solului catre Than Zamoiski: Radul fiul lui Mihnea
voevodul Tärii Romänesti, care a fost inainte de Mihai 2) vine in.
Muntenia Cu Barovski (Buzestii ?) i cu nemtii. Simion a fugit si nu
se stie ce s'a intämplat Cu oamenii nostri. Radul a scris lui Ieremia,
numindu-se pe sine hospodar i voevod al Tärii Romanesti din mila
lui Dumnezeu i cu voia cezarului si-i cere sà declare imediat dacà
este favorabil cezarului i lui, amenintändu-1 ca are ostire pe care n'o
poate retine multä vreme. Pasa de Timisoara e la Waradin cu Moise
Sekeli i alti nobili ardeleni, cari voesc sä indeparteze din Ardeal pe
Basta si pe nemti
A treia solie. Inainte de plecarea solului, regele Poloniei trimite o
scrisoare tarului de Perecop prin Iusth, vamesul domnului Moldovei
Sigismund Bathory invins de Mihaiu Viteazul o de George Basta la Gorasldu
(r6or).
Milmea Turcitul (1577-1583 1585-1591).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'l'APILE POMÄNE 13

(7 Septemvrie 1602) anuntandu-i venirea solului. La 4 Octomvrie re-

gele serie si lui Ieremia Movila, cerandu-i sa primeasca si s'A ajute pe
sol. Domnul Moldovei raspunde din Suceava la 31 Octomvrie ca' e
gata sa-I primeasca si ca solul tafiresc a trecut pnin Botosani.
Solul porneste in Decemvrie, trimitand inainte spre Iasi pe loan
Wojna si Vasile Hrehorowicz, si roaga pe parcalabul de Hotin, Gheorghe
din Lozian, s'a' ia masuri s'A fie condusi la Iasi. Solul la Iasi scrie lui
Emanuel Paleolog, curtean al donmului si lui Lacki, pisarul domnului,
si primeste raspuns dela amandoi in scris. Abia la 14 Ianuarie 1603
solul porneste inainte, caci intarziasera instructiunile regelui. La Iasi
solul discuta chestia soldatilor poloni, cari luptaserä in Muntenia si
urmau sa primeasca leafa dela Simion Movilä, dar nu primisera nimic.
Tot acolo aflase a soldatii nemultumiti vor s'A* prade Ustia, care apar-
tine lui Constantin Movila. In adevar la 31 Ianuarie se afla cà soldatii
sunt la Buczacz, 4-5 mile de Ustia. Piaseczynski trimite catre
daqii un om al lui, dar acesta ii afla sositi la Ustia, unde,
dealtfel, nu pustiisera. Ei trimit vorba solului sa cearà pentru ei
leafa ce li se cuvine dela domn. La 3 Februarie sosesc in Iasi
trimisii soldatilor spunand a vistieria si vitele din Muntenia au trecut
In Moldova, deci ar puta fi platiti. Ieremia Voda se sfätueste cu Si-
mion, cu mitropolitul si cu boierii si trimit un protest la regele Polo-
niei impotriva pradaciunilor. Domnul Moldovei declara' el el nu are
nici o indatorire fata de acesti soldati condusi de Tarnovski, cari nu
i-au slujit lui, iar Simion declara' ca nu numai d.' n'a adus averi din
Tara Romaneasca, dar a a pierdut si cele ce i se trimisese ca ajutor
de catre fratele sau, iar el abia a scapat cu viatä. Domnul Moldovei
trimite la rege ca sol pe Ureche marele vornic si pe Petriceicu logofat
al doilea, iar Simion pe mitropolit si pe Dan mare vornic si boieri
munteni, cari au venit cu el in Moldova: Vasile clucerul si Voicul
vistiernicul.
Solul porneste din Iasi spre Crimeia. Intoarcerea lipseste.

III. Samuel Twardowski. Descrierea soliei ducelui de Zbaraz,

1622
Samuel Twardowski este unul din cei mai cunoscuti poeti
poloni din veacul XVII. Näscut pe la 1600, are o activitate

www.dacoromanica.ro
14 P. P. PANAITESCU

bogat6 de scriitor si de militar. Moare la 166o. Scrierile lui

mai insemnate sAnt : Satyr na twarz Rzeczypospolitey. (Satirà
la fata republicei), 1640. Wojna domowa (Rlsboiul civil) 1657.
Wladislaw IV. 1649. etc., toate in versuri 1).
La 1622 a insotit pe ducele Cristofor de Zbaraz (1580
1627) conius (comis) al coroanei 2) in solia sa la Constanti-
nopol, unde fusese trimis de regle Poloniei pentru a incheia
pace cu turcii in urma rAsboiului ce se desfAsurase anul pre-
cedent in jurul Hotinului. Twardowski a descris aceastà so-
lie in versuri retorice in scrierea intitulatl: Przewaina Le-
gacya Iasenie Oiwieconego xictiqcia Krysztofa Zbaraskiego.
od najainieyszego Zygmunta III krola Polskiego y Szzvedzkiego
do naypokinieyszego soltana cesarza tureckiego Mustafy..
(Prea mAreata solie a prea strAlucitului duce Cristofor de Zba-
raz trimis de Sigismund III regele Poloniei i Suediei cAtre
prea puternicul sultan, impAratul turcesc Mustafa), ed. I Cra-
covia 1633, ed. II Cracovia 1639; ed. III Wilna 1706. In
traducerea de mai jos am utilizat editia din Wilna.
Solia lui Cristofor de Zbaraz a mai fost descrisà si in limba
latinà de Samuel Kuszewicz: Narratio legationis Zbaravianae
et rerum apud Othomanos anno 1622 gestarum. Danzig 1645;
analizat de N. Iorga in, Studii fi Documente IV, pp. CXLVII
si urm.
Miron Costin vorbeste cu diferite amAnunte in cronica lui
despre aceastà solie. (Miron Costin. Opere Complete, ed. V. A.
Ureche. I. pp. 503-507).
Un studiu despre Cristofor de Zbaraz a publicat W. Cho-
m@towski: Ksictie Krzystof Zbaraski, in, Biblioteka War-
szawska. 1865, IV, pp. 144i urm. in care se dau i scrisorile
lui Stefan Toma Care regele Poloniei.
Raportul ducelui de Zbaraz asupra soliei lui s'a publicat in
ziarul, Dziennik Wileriski. Wilna 1827, III, pp. 3 si urm. (His-
torya poselstwa Krzystofa Xiccia Zbaraskiego do Turcyiw roku
1622 = Istoria soliei ducelui Cristof de Zbaraz in Turcia in
anul 1622)3).
1) G. Korbut, Literatura Polska, I, pp. 531 §i urm.
3) Cf. despre el Niesiecki, Herbarz Polski, X, Leipzig, 1845, PP. 118rzo.
3) Cf. §i I. Niemczewicz, Zbidr patnietnikául historycznych. (Colectie de memorii

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'J'APILE ROMANE 15

Acum ne odihnim la Camenita Podoliei, cetate de aparare din cele

mai de frunte ale Europei, unde natura cu stancile ei uriase formeaza
orasului o cunura frumoasa, pe care zadarnic o jinduesc plganii. De
acolo ne indreptam spre Nistru la o mal departare, pe malurile lui
parasim tara parinteasca.
Din ambele parti tritonii in api ne ureaza drum bun si tot astfel
si vremea frumoasa. Aproape chiar de malul moldovenesc este castelul
frumos al Hotinului, care se vede pe o stanca uriasa, de care se sparg
valurile Nistrului, raul care se coboara repede din muntii Carpati. Ad
toati solia, inteo ordine frumoasa, isi aseaza tabara. La mijloc sant
corturile ridicate ale ducelui; pe laturi, In ordine sirurile infanteriei
unguresti. [Marginal: A trebuit s'O avem mereu tabära asezata in acest
chip din pricina tallariilor moldovenesti si turcesti.]
Seara trecem prin tabere parasite de anul trecut 1), unde abii cu
greu ne facem culcus grozav prin iarba neumblata, odinioara camp
{le lupa', astazi cuib de talhari.
Panä azi se pot vedeh in acele santuri atatea trupuri: oasele albe,
altele mai vechi cari se fac cenuse, toate prada animalelor, Virtutile
lor inca vii erau demne de o piraznida, si curajul lor demn de rasplata
Cu aur.
A doua zi, cand zorile dirninetii au alungat umbra, pornim la drum.
Mai intaiu pornesc carele, si ne-a fost dat sa trecem prin tabara tur-
ceasca. i ad pe camp corpuri pe junatate descompuse si oase se trans-
forma in cenuse. Peste o ora trecem Prutul in vad. Vedem din sus dela
tefänesti (Stepanowiec) pe don-in venind cu dota regimente alese de
moldoveni cu caii imbracati de parada.

Jutdlnirea Cu Tomfa 2) voevodul Moldovei

Domnul insus, imbräcat inteo haini splendida se apropie pe un cal
arapesc. i ducele se indreapta catre dansul, asezand tuteo ordine fru-
moasa pe ai sal. In toga lui aurita straluceste pana departe; dupa dansul
pe varful unei länci e purtata mitra cu pene de cocor. Cand se intal-
nesc, domnul priveste in ochi pe duce cu indrazneala, nu vrea s'a dea
istorice) II, Varsovia, azz, pp. 300 si urm., rezumat al soliei dupil Twardowski
o Kuszewicz.
Aluzie la luptele dintre poloni si turci din 16zi, lingi Hotin.
stefan Toma domnul Moldovei In a doua domnie (162z-5623).

www.dacoromanica.ro
 P. P. PANA1TESCU

mina cel dintiiu, dar si ducele este atent ca sä nu fie atinsa demni-
tatea lui. De trei ori caii se ating, pinä ce in sfirsit, stringindu-si
calul, domnul intinde mina, ceeace face si ducele. [Marginal: Un mol-
dovean ne spuneà mai tirziu: nu stiu cum s'a intimplat, domnul a
avut un cal nesupus. Dar e mai probabil cà pricina erà trufia lui; cind
insa a vazut pe duce stand nemiscat i fiind la un pas de dinsul,
a fost nevoit sa dea mina, de care lucru a fost supärat, desi
pästrat supararea in täcere]. Dui:4 aceea se intretinù inteo
conversatie prieteneasca prin intermediul tilmaciului. Domnul a
intrebat de ce a intirziat ash de mult, de ce n'a trecut mai de vreme
catre prea strälucita Poartä. Doreste ca aceastä calkorie sä fie cu cinste
persoanei lui ci intreg poporului [polon]. La aceasta ducele a xi's-
puns pe scurt: cà in aceste vremuri turburi nu erà chip sa incepi tra-
täri ash de insemnate. Iar Veveli 1) trimis de mine la turci, nu stiu
de ce a fost retinut la Iasi.
Nezäbovind mai multa vreme, se intorc Cu suita catre locul unde e
asezatä. tabära. In corturile ducale ridicate erà masa cu diferite bäuturi
si dulceturi. CAnd domnul cu suita sa moldoveneasca se aseaza acolo
11 primesc cu focuri de arma, precum si cu sunet de trimbita.
Are loe o convorbire Para insemnatate cu solul, apoi pornim impreuna,
trecem peste multe cimpii si ajungem la Ureke 2), unde se vad san-
turile din vremea regelui Albert 3), mormintele pline de arme, puterile
dc odinioarh'. ale Poloniei bogate. De acolo, tristi ne odihnim pe malurile
Jijiei albastre. Valurile ei turburi, obosite de ploi c zapezi poartà pina
azi singele acelei tinerimi vii, care a fost nimicia in mod nedemn im-
preuna cu Potocki acum cfitiva ani 4). Domnul, insä, care nu suporth
oboseala unei nopti sub cerul liber, s'a intors seara la Iasi, ca sà poata
liberh pe Veveli din inchisoare si sä poatä pregäti pentru a doua zi me-
rinde c primire cuviincioasa. [Marginal: Pinä acum daduserä merinde
foarte putine, din pricina eà räsboiul din anul trecut pustiise tara].
Batiste Veveli, negustor si diplomat grec, a jucat un rol insemnat in incheierea
pAcii dela Hotin intre poloni i turci la 1621. Prieten i sustingtor al lui Radu
Mihnea.
E vorba poate de satul lui Ureche (Nistor), care murise de curfind.
2) Cfilkorul polon face o croare, deoarece infrangerea lui loan Albert la 1497
n'a avut loc pe drumul strAbAtut de solie (dela Hotin la Iasi).
4) Infr fingerea de catre turci si moldoveni a oastei polone conduse de Stefan
Potocki, care aducdi in domnia Moldovei pe cumnatul slu Constantin Movilfi im-
potriva lui $tefan Toma. Lupta are loc la Cornul lui Sas (1612).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TÄRILE ROMÄNE 17

Cand soarele alungA norii de pe inältimi, ne indrepam spre Iasi. Nu

departe stäteh iaräs domnul usor inarmat; deasupra lui atarnh steagul
verde impärätesc cu semiluna otomanä i alt steag rosu, al tärii Mol-
dovei, cu capul de bour.
In jur stau càiàri doisprezece boieri; domnul e imbrAcat inteun caftan
strälucitor (ash e obiceiul intotdeauna la moldoveni cu caftanul, desi
erà vreme frumoasä) i trambitele sunä. Ziva e frumoasä si Hyperion
prezina o fatä minunatà. Ai nostri in randuri aurite sant ca niste lumini
pe camp i solul este ca un al doilea Titan .. . Astfel amestecati cu
moldovenii inträim in oras, unde intalnim multime nenumäratä. Intal-
nim si pe Batista [Veveli] si pe un spion al lui Cantemir 1), purtand
In semn de prietenie o ramurä de mure. [Marginal: Acest curier sau
spion al lui Cantemir fu trimis la Iasi, afland acesta de sosirea noasträ.
E un obiceiu la turci sä aducA flori sau ramuri de copal.
Dupäce impreura cu ducele ne asezäm la gazdA, domnul dà un banchet
la o mask' märeatä, la care sant merinde suficiente. Mai intaiu inchinlm
paharele se ridia pline cu vin auriu.
Disdedimineatä, domnul face cunoscut solului c1-1 asteaptà la dansul
si trimite ca dar o sabie aurità si o bucatà de brocart, ascunzandu-si
astfel ura lui vicleanä. Mai intaiu trimitem carele inainte spre pädurea
Bucovinei, iar solul se indreaptà cätre curte, palatul de odinioarl a
voevodului Moviià, astä.zi o adeväratà därgpanAturä. Afarl in hard',
zidurile sant imbrAcate in draperii urite si in ganguri stau drabanti
cu aspect ingrozitor. Din aceste ganguri se ridicI scAri spre o sail lumi-
noasä, unde muzicantii domnului cantà o melodie noul si se aud sunete
neplAcute. Pe mesele acoperite cu frumoase fete de masä stau in talere
de argint gustäri reci in abundentä, precum i mancAruri calde, destul
de proaste ca gust si ca savoare, afarà de « abuchte » i « bastram
[pastramq. (« Abuchte » si pastrama sant afumate i uscate la soare;
cele dintaiu din carne de vacA, pastrama din carne de berbec. Ambele
sant vestite in Moldova). Domnul si-a arAtat insä bunävointa prin aceea
ca a poruncit sá aducl i vin vechiu de Tokai. Fetele se imbujoreazà,
fruntile se fac fierbinti i panä la sfarsit cativa cad pradà vinului. Cand
se aduce desertul, se terming i banchetul. Atunci ducele intalneste pe
curierul lui Cantemir, care-i spune cà clack' aceastä solie de pace ar fi

1) Cantemir-bei, clpetenia tatarilor din Bugeac, ucis mai tarziu din ordinul
sultanului pentruca incercase o politica independenta.

2 P. P. Panaitescu, Cialtori poloni in Tirile Ramble.

www.dacoromanica.ro
i8 P. P. PANAITESCU

intarziat Inca, Cantemir ar fi petrecut bairamul la Varsovia. (Bairamul

care are loc in Iulie, tine patru saptamini, este sarbatoare mare la ei).
La aceasta ducele a raspuns: # In adevar drumul este cam lung, dar
stäpanul tau sa nu se astepte vreodatä la aceasta, ca un rege polon,
monarh atat de puternic, sa incheie o pace de rob cu Poarta Otomana.
Dealtfel s'a putut vedeà bine la Hotin cine a ramas stapan pe campul
de lupta. $i clack' acum crudul Cantemir s'a asezat la Istru, 1'1 va gasi
st'apanul meu chiar si la Silistra (Istrul este Dunarea, pe care e asezatä
Silistra, capitala jurisdictiei lui Cantemir). <Nevrand sä vorbeasa mai
mult cu tatarul grosolan, ne grabim spre cai. Lasind pe stanga nefe-
ricita Tutora 1) intram in padurea Bucovinei, refugiul vitiilor si trada-
rilor moldovenesti, prin locuri aspre si pietroase, grozave gropi. Dam
pinteni cailor si ajungem la Scanteia [Skintei], depozit al talhariilor
din acele locuri. Acolo din urma noasträ soseste iaras domnul cu
boierii lui.
Cand dimineata ne punem in mers pe camp, iatä soseste o calluza'
[kalauza] din Constantinopol cu scrisori: unele catre duce dela Su-
liszewski, altele catre Toma dela Gian Murza Ismailiteanul. Agentul
nostru la Poarta ne face cunoscut a a fost numit un vizir nou, Giurgi
Mehmet, eunuc batran al seraiului, ne anunta ca numerosi soli crestini
vin sa sarute pulpana hainei si mainile cele paganesti. Muscalul lucreaza
pe langa multe pasale ca sa nu faca pace si prietenie Cu noi, caci din
spate au cazacii dela Don si cu turcii din aceasta parte usor s'ar putea
sfärama coroana Poloniei. Gross de Turn, solul ceh, se sforteaza sa
ridice din nou in picioare pe Frederic palatinul dupl masacrul dela
Praga, aruncand greutatea risboiului asupra noastra. Solul persan
Sambata trecuta a adus daruri, obiecte de aur si matasuri, pe cari dupg
obiceiul lor, le-au adus cu pompa la serai, zece camile mari. In sfarsit
arata prietenia favorabilä a noului vizir ...
Ducele incearca pe domn si-1 observa sä afle ce fel erà acest vizir nou,
caci stia bine inca de acasa dela Batiste [Veveli] a Toma se mentinea
In aceasta tarl cu sprijinul lui. Deaceea a inceput sa.-1 laude si sa.-1 vor-
beasca de bine, dar era pleat sa pierzi vremea cu acestea.
Deci abii Phoebus cu carul sail strabatuse pe jumätate cerul, ducele
roaga pe domn sa nu se mai trudeasca si sa puje capat oboselilor sale;

1) Nefericita Tutora r. In acest loc fusese invins de turci la ifozo hatmanul

polon Zolkiewski, careii grisl moartea in retragere.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE

indeajuns s'a dovedit indatoritor Otre rege §i cátre dansul. Deci domnul
foarte fericit de vestile ce aflase se intoarce Otre Iasi. Noi ne indreptäm
tabka spre Vaslui, a doua zi lOsOm Barladul si trecem peste Siret, aci
drumul nostru trebuia s'A treacO prin Tara Munteneascl din pricina
aprovizionkii mai usoare, dei peste campii era drumul mai drept.
Granita intre aceste douà moldovenesti o formeazI un mic parau,
care curge la Focsani orlsel muntenesc, unde glsim pe spätarul trimis
inainte de Radu, domnul acelei tari 1). (Amandouà aceste tki sant
cunoscute de scriitori sub numele de Moldavia, una Cisalpina, unde
sant muntenii, cealaltá. Ulterior, unde sant valahii [Wolosza], spi-
tarul este hatmanul lui Radul domnul muntenesc). Spkarul aratà
plAcerea domnului sOu de a ne primi si iubirea lui ara gres pentru po-
porul polon. Aceasta s'a dovedit prin primirea si pregkirile gäsite de
duce chiar in acea searà, desi domnul era bolnav. Ne asezäm tablra
chiar in acel loc, la Focsani, inteo campie minunaa. atre miazázi
[!sic] se vád muntii aspri ai Transilvaniei. De dimineati pornim de
acolo c'alre Tecuci, si apoi la Ramnic, orIsele mici muntenesti, pe unde,
precum se stie, curge Teleajenul, fatal lui Mihai-vodà. (Acolo a fost
sdrobit de hatmanul de vestità amintire, Zamojski). Pe malurile lui e
o mare bogkie de harbuji [garbuzy] si pepeni. (Flarbuji, cari in Italia
, se numesc mellon di aqua, sting setea). Aci, pe cand zorile cu raze
aurite se ridicl din patul lor de trandafiri, soseste proaspät dela Gher-
ghita logoltul cu suitO frumos invesmintatà, dandu-ne veste cà domnul
ne asteapt'ä la o depärtare de o miro'. Deci ai nostri incaleO. Pe o campie
frumoasl la o jumkate de milá de BuzAu stá, inconjurat de cercul frumos
al boierilor rnunteni fruntasi, domnul culcat inteo lectiO, bolnav de
reumatismul sàu obisnuit. In fata lui stä tinerimea usor inarmatä, pre-
cum si osteni imbrAcati in platose de fier, de ambele pOrti stau ráncierii
asezati sub doul steaguri. In fruntea lor stO fiul domnului 2) si amandoi
hatmanii si 1110 dansii ceausii impArkesti i maresalii mari, dintre cari
unul poartO un baston de argint, altul unul de trestie si fac ordine
gardà. Pajii poartO arme si sant imbrOcati in haine impodobite cu aur.
Tot astfel sant i ai nostri, gAtiti in haine de parada'. si caii impodobiti;
ducele cu mandra lui coroanà sub un panas urias, in haine aurite isi
duce vesel calul sOu cel mandru. Deci s'au intalnit, unul cu lectica lui,
Radu Mihnea, domnul l'Ara Romine§ti, in a doua domnie (1620-1623).
Alexandru Coconul, mai tisziu domn al TArii RomAneqti (1623-1627) çi al
Moldovei (1629-1630).

as

www.dacoromanica.ro
20 P. P. PANAITESCU

celalalt cu calul. Domnul, dupl multe cuvinte de multumire, îi arata

Cu tarie si gravitate bucuria cà poate arätà persoanei atat de inalte
a solului iubirea lui cea veche catre regele Poloniei. Deaceea, dei greu
bolnav, a avut grija sai nu se leneveasca, sa-i iasa inainte spre a-i face
cinste. Ducele spune ca regreta ostenelile domnului, dar nu mai putin
multumeste cälduros pentni politeta lui, care dovedeste sinceritatea
sentimentelor, lucru pe care nu-1 va uith niciodata. Dupa aceea au
urmat alte vorbe de curtenie, unul fiind pe cal, celalalt in lectica, pe
and garzile amestecate intre ele ii inconjurau de toate partile. Astfel
au plecat inainte, trecand Buzaul in vad. Buzäul este un ram repede
care se coboara din muntele Tavula, in Carpati, in curgere grabit.
Ajungem pana la Buzau, cetate vestita odinioara.
De dimineata pornim de acolo si mergem panä la Gherghita, unde
lasäin in frunte garda tanara mai vioaie. Acesti tineri fac tot felul de
jocuri i lupte, i insus Phoebus rade de bucurie privind jocurile acestea.
Domnul se intoarce apoi spre curtea lui i ducele deasemenea se duce
In tabara cu cativa curteni, pe cari îi primeste cu muzica
trateaza dupa cuviinta. (Ducele trateazà sub cort moldoveneste).
Catre seara se aduc ducelui o pereche de cai turcesti cu vele aurite,
ambii la fel unul cu altul ca infältisare i podoabe. E un dar al domnului,
pe care ducele Il primeste cu cuvenita bucurie si-i darueste si el din .
partea lui doua pusti lungi lucrate la Lyon in lernn de abanos
incrustate cu aur, adaugand cu aceasta asigurarea sentimentelor
lui i oferindu-i serviciile sale. Mara de daruri obtinem si me-
rinde alese i abundente: boi, pesti de Dunare, intre cari doul
stiuci i 15 crapi mari de Dunäre. Am avut i culcus foarte bun,
unde ne-am odihnit obositi, dupa ce bausem vin i mancasem
peste prajit. A treia zi pornim de acolo mai departe si domnul porneste
cu noi pana la malurile vesele ale raului Haspali [?], peste care trece
un pod de piatra. Acolo asezandu-ne in cerc sub frumoasele brocarturi
de Diarbekir, cei doi eroi isi iau ramas bun dupa multe vorbe
frumoase i abià ii retin lacramile in ochi din cauza dragostei ce au
unul pentru altul. Deci domnul s'a intors inapoi, iar noi pornind am
ajuns la Afumati, cetatea de odinioara.' a lui Mihai-Voda, stapanitor
care ar fi fost neinvins de n'ar fi incercat puterile Poloniei, Trecem
apoi de Bucuresti, oras vestit al Prii-Muntenesti, trecem peste raurile
Neajlov i Calniste [Niezul y Kielniste] i ajungem la Calugäreni,unde
In ostroave Mihai-Voda a sdrobit o suta de mii de turci. Trecem apoi

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 21

päräul Serepka, granita prii-Muntenesti. Granita erà odinioarä la

Dunäre, dar azi din pricina certei a doi frati, fii de domn, Giurgiul
Bräila dincoace de Dunäre sftnt päzite de strajä turceasa. (Cer-
tändu-se doi frati, fii de domn, unul din ei ca sä capete domnia a dat
turcilor acest mal al Dunärii, unde este Giurgiul i alte cefáti). De
acolo, urandu-ne pe un deal, vedem in vale Dunärea, care curge repede
latà. E 11111 cel mai mare al Europei; naste din muntii Elvetiei si se
varsä in Pont. Pe ape se väd ostroave mänoase cu iarbl deasä unde stau
cocorii cu pene albe. Tipete i gemete de lebede cresc in intunerec.
Cänd zorile trandafirii ne scot din culcus, pe valuri se mai luptä
intre ele Nereidele i incununate cu mirt se acoresc pe maluri. De o
parte si de alta cresc dese culturi de harbuzi aurii si peste tot roiesc
bärcile pescarilor. Unii prind stiucä la zägazuri, aItii prind pesti mari
cu undita, altii iaräs pescuesc din harci usoare
Indreptindu-ne privirea in läturi, vedem Giurgiul pe o stand.' cu
o movila Inaltà. Cand ne apropiem, straja impäräteascl a azapilor, pe-
destrasi usor inarmati (intrebuintati numai la apärarea i atacul cetätilor),
trag cu tunul, dupä aceea i cadiul din Giurgiu ne iese in intampinare
cu o multime de oameni. Dupà ce solul i-a buourat pe acestia cu pre-
zenta sa, and zorile se aratä, ne gräbim sà apuam vaslele si caicele
repezi ne duc in fuga la Rusciuc pe malul bulglresc.

IV. Solía lui G. Krasinski descrisd de un anonim

1636
Descrierea acestei solii a fost publicatà dup.' un manuscris
afator la biblioteca Ossolinski din Lemberg de Klemens
Kantecki: Z podnity Oiwiecima (Din cAlAtoriile lui 06wiecim).
Lemberg 1875. Editorul a atribuit descrierea alaoriei lui St.
Ogwiecim din Kunowa, cunoscut cAlaor si memoralist polon
din veacul XVII, care a alAtorit in tärile noastre la 1640. In
urmä insä istoricul W. Czermak, editorul operelor lui Og-
wiecim, a dovedit cà acesta nu poate fi autorul descrierii soliei
publicate de Kantecki. (W. Czermak. Introducere la, Scrip-
lores rerum Polonicarum. XIX, Cracovia 1907, pp. IX i urm.)
Autorul rsämâne deci necunoscut. Atat stim despre clAnsul
din scrierea lui c4 erà un curtean al lui George Krasinski pod-

www.dacoromanica.ro
22 P. P. PANAITESCU

stolnic al Podoliei, trimis Inteo solie la Constantinopol la

1636 de care regele Poloniei, Wladislaw IV. Scopul soliei
erau plAngerile polonilor impotriva taarilor si a lui Vasile
Lupu domnul Moldovei.
17 Martie [1636]. De acolo [Camenita] solul a trimis a doua zi, 17
ale aceleias luni, pe armeanul Romaszkiewicz la domnul Moldovei,
care ea. atunci Vasili Lupul, de neam arnaut [Amauta]. Vrand O. evite
vreo stirbire a autoritatii sale, care ar puteh aveh loc prin once eroare,
ce s'ar puteh face usor in astfel de vremuri, solul a trimis domnului
prin acesta o scrisoare, dandu-i de veste de plecarea lui spre Constanti-
nopol si de sosirea la granita Moldovei, fácandu-1 atent sa arate
aceeas bunavointa obisnuita si datorita unui sol mare al regelui, cum
aratasera si antecesorii lui.
1-8 Mart. Am terminat pregatirea tuturor celor necesare pentru
drum, si fiind Martea in saptamana mare, am facut slujba divina si
am primit binecuvantare pentru calatorie din partea capelanului. Apoi
am iesit din Camenita, vrand sa fim noaptea in Hotin. Dar pentruca
ghiata pe Nistru se rupeh si erau sloiuri dese pe apa, cari fäceau trecerea
Cu neputinta, am fost nevoiti si petrecem noaptea la Zwaniec. Acest
°rase', care apartine lui Gheorghe Kalinowski, este asezat chiar pe
malul Nistrului de partea noastra in sus de Hotin ca la o jumatate de
mill. Orasul nu este intarit cleat cu un sant din partea campiei, iar
din partea raului are un mal säpat. Castelul insa e mai bine intarit caci
are un zid de jur imprejur Cu cinci turnuri zidite si in plus in partea
campiei e o stanca foarte dreapta care constituie o bung aparare.
19. A doua zi and sloiurile au inceput sa se räreasca, am trecut peste
Nistru in bard mici, ash a numai cu multä truda ne-am facut fiecare
loc si am pierdut intreaga zi cu aceasta. Deaceea am fost nevoiti sa
petrecem noaptea in Hotin, desi am fi dorit sl ne putem grahi, pornind
mai departe. Acest oras Hotin se vede el odinioara a fost bun si fru-
mos, dar azi e distrus din temelie din pricina multelor rasboaie si ase-
zari de tabere turcesti si de-ale noastre (mai ales in anul 1621 and
regele nostru actual cu putini oameni s'a impotrivit sultanului turcesc
Osman cu sapte sute de mii de osteni si cu diferite neamuri adunate
impotriva noastra, spre marea paguba a dusmanilor si spre nemuri-
toarea glorie a lui si a poporului sail, cu ajutorul lui Dumnezeu). Acum
abii daca mai e ad un sat mic si acesta foarte mizerabil.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 23

Cetatea insa, zidita pe o stanch' inalta chiar pe malul Nistrului, nu

este de dispretuit, desi sta intre dealuri de pe cari ar puteh fi vatamata.
In cetate se poate intrà dinteo singura parte pe un pod Inalt de lemn.
In cetate sta. parcalabul Buhus [Bohus] un om demn si intelept cum
sant putini la fel intre ai lui, dar deoarece nu-1 &lam la Hotin, nu
aflaram acolo nici o bunavointä. In orasel este o biserica armeneasca.
Tot acolo am revazut acele transee, cari erau sal:ate in jurul taberii
noastre in anul mai sus pomenit, and ne-am luptat cu sultanul tur-
cese Osman. Si azi se vad ele destul de bine si campiile acoperite atunci
de trupurile dusmane albesc si azi cu oasele lor. Aceasta a í'nnobilat
micul orasel si vesnic va fi vestita acea infrangere a cesarului turcesc,
cand dinteo ostire ash de mare, aproape nenumarata, a pierdut ca la
doua parti, numerosi viziri, pasale si putemici osteni (cum se poate
vedeh mai pe larg in ziarul deosebit al räsboiului dela Hotin). El a fost
silit sa primeascà umilit conditiile de pace puse de noi si sa se retraga
cu restul ostirii spre rusinea lui la Constantinopol, unde a platit cu
viata aceasta indrasneala a sa, caci cur and dupa aceea a fost sugrumat
de ai luí.
Joia mare am iesit dupa pranz din Hotin si trecind prin campii
intinse si vesele am trecut la departare de patru mile Prutul in vad
(acest rau e vestit printeo infrangere de odinioara a noastra). Noaptea
am stat in satul Radluti [Radyowcach], care in vechime se numei Ca-
lärasi. CIlarasii sant slujitori cari au datoria sl vie la oastea domnului
In caz de rasboiu. Astazi ing in acel sat nu mai sant cllarasi ci numai
tarani prosti. Acum calarasii sant intrebuintati numai pentru trimi-
terea scrisorilor.
Iesind de dimineatá din sat, am pranzit dupa doul mile de drum
In satul Strasineni [Strasznihnach], iar noaptea am petrecut-o la Ste-
fänesti. Si acest orasel a fost insemnat pe vremuri, dupa cum se vede
din asezarea lui si dupa biserica de zid frumos cladita, dar ruinat. Acum
se transporta piatra pentru restaurarea ei, asemenea si alte materiale.
Doul ceasuri inainte de a se face ziul am pornit, sträbltand o
ample frumoasa si vesell; dupa trei mile de drum am mancat pe Prut
In satul Taborzyskoszczach [sic I Tabaraseni?]. In jur se vad in # ma-
gna circumferentia » valuri mari säpate dela un mal la celalt mal al
raului (care formh un cot). Se vede ca a fost in acel loe multä ostire
si tabära (dela care isi ja si satul numele). Dupa pranz am pomit spre
Iasi prin lunca Prutului si prin campii frumoase. La satul numit Car-

www.dacoromanica.ro
24 P. P. PANAITESCU

niceni [Kryniczany] am trecut podul peste rani Jijia, care acum erk
uscata cu totul, dar adesea insä este plink' intre malurile ei i la cea mai
mica crestere a apelor se revarsä. Acest ran este vestit prin infrangerea lui
Potocki de care Toma, care erh atunci domn al Moldovei 1). Cel din-
taiu a fost masacrat cu aproape toata ostirea lui i ostenii zvarliti in
acest rau. Dui:a trecerea podului strab'Aturam o campie mica' i dupa
aceea urcaram un deal destul de inalt si de repede, pe culmea caruia este
ridicata o movila mare numita movila lui Stroici [Strojnicowa]. Cu
ocazia infrangerii lui Potocki Toma prinzand pe Stroici, boier mol-
dovean, care cu mai multi oameni se aliase cu noi, a pus sa fie taiat im-
preuna' cu alti boieri pe acel deal 2) si ingropandu-i acolo, a ridicat
spre vesnicä amintire acea movila, care a poruncit sä fie numita cu
numele lui.
Cand incepuram s'A coborim coasta acelui deal ne asteptam ca dom-
nul sà apara in persoana, dup'Al datoria ce aveh fata de un sol mare po-
lon si mai ales CA fusese prevenit de catre Romaszkiewicz. Dar din
pricina dusmaniei ce aveh impotriva republicei polone nu si-a facut
datoria, ci a trimis in intampinarea noastra numai cativa boieri cu dou'A
steaguri, dintre cari unul erà albastru cu o cruce rosie, celalalt alb cu
o banda rosie. Cand s'au apropiat de noi, solul s'a dat jos din careta,
i-a primit destul de rece din cauza onorurilor ce-i fusesera refuzate.
Dupa aceea urcandu-se solul pe cal, am continuat drumul, trecand
printre dealuri acoperite peste tot cu vii foarte dese. Care seara in-
traram in Iai i am stat la gazdele ce ne fusesera destinate, cari erau
foarte mizerabile. Noi ne-am fi asteptat la mai multa bunavointä din
partea domnului, cleat am aflat, aci pe langa ca nu ne-a intampinat
In persoana, acum ne-a dat i gazde mizerabile si nu a facut nici cea
mai mica pregatire pentru primirea noastra, dupa cum se obisnueste
si se cuvine unui sol, desi noi Il vestisem din vreme. Abià a doua zi,
In ziva de Pasti, ne-a trimis ceva carne si alte cateva lucruri marunte,
invitandu-ne pentru Luni la dansul la masa. Pe atunci acel domn erh
In mare dusmanie cu patria noasträ si mai ales cu castelanul Craco-
viei, pentruca acesta vedeh i descopereh toate planurile i machinatiile
lui i ceruse la Poarta i inlaturarea lui ca un violator al pacii generale.
Lupta dela Cornul lui Sas (1612).
Vasile Stroici logofAt, ucis din ordinul lui Stefan Toma in urma luptei dela
Cornul lui Sas. (Cf. Miron Costin, Cronica. Oliere complete, ed. V. A. Ureche, I,
P. 461)-

www.dacoromanica.ro
 C4LATOIII POLON1 IN TARILE ROMANE 25

Deaceea in dieta precedenta domnul se sfortase prin factiunea lui

prin daruri ca sa obtie ca solul [la Poarta] sa fie trimis dintre partizanii
cancelarului, pe care si-1 stià favorabil, si nu dintre acei ai hatmanului.
Dar deoarece republica hotarise ca solul sa fie ales dintre osteni, deci
In legatura cu hatmanul si cum domnul nu izbutise sa impiedice aceasta
Cu factiunea lui, erà foarte suparat, stiind bine ca toate faptele lui vor
fi date pe fata la Stambul, pe cand altul poate le-ar fi th.'inuit. Deaceea
a si arätat ash de putina bunavointa i politeta fatä de sol. Regele
castelanul Cracoviei se asteptau la ash ceva, totus daduserà solului scri-
sori catre dansul, ca in caz and si-ar indeplini datoria sà i le de, and
Il va vedeh. Dar deoarece solul a väzut la dansul ash dusmanie si rea
vointa, nu numai el a refuzat sh.' mearga la banchetul, la care 11 invi-
tase, dar nici n'a vrut sa-1 vadá i nici nu i-a trimis scrisorile si chiar
aceà putinä mancare ce i-o trimisese pentru buch.Täria lui, a poruncit
sä o trimita inapoi. In aceà zi a venit la sol boierul Catargiu, un grec,
fruntas in aceste tari dupa nastere i inteligentä, dar duph." cate am putut
intelege, nu prea ne erh. prieten. Acesta vorbind intre patru ochi cu
solul a cautat sà afle care era scopul soliei, ceeace de sigur fäceà din
porunca domnului, dar nu a isbutit, cad solul a inteles ce voià. El a
indemnat apoi pe sol ca sa cedeze i sa vie in casa domnului i scri-
sorile, daca erau, sa le dea. Aceasta o fäceh ca sà poata mai tarziu dom-
nul sl se desvinovateasca la Poarta cu acele scrisori ale regelui, do-
vedind Cu ajutorul lor ca' nici regele nici republica nu-i sunt dusmani,
ci numai castelanul Cracoviei. Ca O. poati induplecà pe sol, i-a fäga-
duit din partea domnului sase mii de talen [talerow lewkowych], pre-
cum si o buna recompeng deosebit pentru fiecare din ceilalti membri
ai soliei i toate cele necesare pentru drum si calätorie comoda. Dar
solul päzindu-se de nesinceritatea i intrigile lui, vazand care este scopul
politetii lui i pretuind mai mult cinstea lui si a republicei cleat da-
rurile domnului, nu a primit cu nici un chip sa intunece in mod pu-
blic demnitatea regelui si a hatmanului pentru daruri private. Aceasta
nu puteh cleat sa infurie si mai mult pe domn, vazand cà nici unul
din siretlicurile lui nu isbutise.
Stand ad. in Iasi toata aceh zi de Pasti, am fäcut de dimineatä litur-
ghie i dupa amiaza am intrebuintat-o la vizitarea orasului, care desi
este capitala, sau oras de scaun al tärii Moldovei, sediul domnilor, to-
tus nu are nici o intaritufä in jurul sau, peste tot se poate intrà i iesì.
Intinderea lui este ash de mare incat se zice Ca are mai mult de sapte

www.dacoromanica.ro
26 P. P. PANAlTESCU

mii de case, ceeace e de crezut dupà circumferinta lui, care este destul
de mare, si dup'á desimea caselor. Cele mai multe sant mizerabile
acoperite cu stuf, afara de cateva cursi boieresti. Castelul eri mai inainte
vreme destul de slräcicios, dar domnul actual pentru a avei locuintl
comodä l-a restaurat foarte bine si l-a indreptat si a fäcut infärituri
bune de jur imprejur. Indatà langl castel este o biseria frumoasl,
Sf. Nicolae, cläditl din piatrA cioplia. Mai sant Inca i alte biserici
de zid frumoase mai mult de zece, pe deosebite sträzi, precum si o
biseria catolia de lemn, pe care o ingrijesc misionan i franciscani din
Italia. In sfarsit mai este si o manastire frumoasl de zid pe un deal
langi oras, inteun loc bun, si afar% de aceasta nu e nimic demn de
Locuitorii acestui oras sant multi de diferite neamuri precum:
turci, greci, armeni i de-ai nostri, negustori cari aduc marfa lor
ad ì in alte locuri. Femeile in acest oras ca i in toatl tara Moldovei
sant deosebit de frumoase. Tara Moldovei este pe alocuri seasl, dar
cea mai mare parte e trig deluroasà si muntoasà; e o tarl mAnoasl
bogatä. Pe dealuri sant pretutindeni movile cari slut semne ale xis-
boaielor multor neamuri.
23 A venit la sol Buhus, paralabul Hotinului, sub pretextul unei
vizite, dar in realitate pentru a afla in ce conditiuni ar vrei solul
vadI pe domn si sà-i dea scrisorile, dar neobtinand nirnic, a salutat
pe sol si a iesit. In aceeas zi, adicä in Lunea Pastilor, dupa ce solul a
trimis scrisori castelanului Cracoviei, arkandu-i pe larg toatä dus-
mlnia domnului, am iesit singuri din Iasi numai cu membrii soliei,
la ceasul pranzului.
Väzand domnul hotärirea noastrl i cá nici nu-1 rugasem pentru
o gaza, care se &A deobiceiu pentru a onorl soliile, a vrut totussá arate
a-si face datoria si a trimis cateva zeci de boieri sub un steag albastru,
ca sà insoteascä pe sol. Pe and noi treceam pe sub castel, ei ne-au
iesit in cale, dar solul a trimis la ei, spunandu-le sä se intoara inapoi,
neavand nevoie de o sulfa' asi de slrlacioasl ca numlr. Deoarece insl
ei nu se puteau intoarce färà voia domnului, am fost nevoiti sä ne mul-
tumim cu aceastl bunavointä a lor. Iesind din Iasi, strlbltand un drum
rIu pe o distantl de o mill si jurnAtate, am fost siliti s'l trecem peste
un deal inalt foarte repede i deasemenea prin p'ädurea numità Bu-
covina foarte mare si vestitä prin infrangerea cea insemrratl a lui Loan
Albert regele Poloniei si a ostirii lui, and Stefan voevodul Moldovei
in anul [1497] dupa ce incheiase pace l-a atacat pe and se intorcel.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TARILE ROMANE 27

prin aceasta plc:lure (dei nu chiar in acest loc). Atacat in mod tradator
de te fan, inconjurat de ostire dusmana care arunch asupra polonilor
trunchiuri de copaci, regele Albert a suferit o mare infrangere, pier-
zand multi oameni, cum aratä mai pe larg cronicele polone. Ne as-
teptam si noi sa avem vreo neplacere in acei padure, caci aci este deo-
biceiu locul de intalnire al tuturor banditilor, dar din mila lui Dum-
nezeu o strabaturam fail nici o tulburare si la iesirea din codru indata
ne-am asezat pentru noapte in satul Scanteia [Skintsyi], la trei mile
de Iasi. Acest sat erh mai de mult foarte mic si in el locuiau numai ban-
diti, acum insä s'a marit mult, s'au asezat in el multi oameni gospo-
dui si s'a clädit o biserica nouà frumoasa de zid.
25 De dimineata iesind din acel sat, am mers pang la conacul des-
tinat pentru petrecerea noptii, la departare de patru mile in oräselul
Vaslui. Acest orasel erh inainte vreme, inainte de infrangerea lui Po-
tocki, un oras bine clädit si populat si este chiar traditia a mai de mult
erh aci capitala domnilor moldoveni, ceeace este de crezut din pricina
ruinelor cari se vad si azi. Anume se vede unde a fost castelul si rese-
dinta domnilor, acolo zidurile stau inca pe jumatate intregi si din ele
se poate observh ce frumoasa structura avei °data acel castel. In vale
sub castel este si o baie, deasemenea un monument frumos ca arhi-
tecturk In fata castelului este o biserica de zid, foarte frumoasa, zu-
gravitä atat in interior cat si pe din afark dar acum este pe cale &A se
ruineze. Sant deasemenea si cateva biserici de lemn, dar orasul e destul
de säräcacios. In acest loc cneazul Wisniowiecki a distrus cateva mii
de turci, neavand cu el decat nouà sute de cata'reti, dar s'a folosit de
un viclesug anume a tabarit asupra turcilor inghetati iesind cu ostenii
lui din casete incalzite 1).
In noaptea aceasta am fost toti pe paza si inarmati, precum am fost
dealtfel peste tot in Moldova dela plecarea noastra din Iasi, fiind pre-
veniti de anumiti prieteni ca domnul, fiindu-ne dusman, cunoscand
scopul soliei noastre la Constantinopol si stiind a nu vom lipsi sa-1
pomenim acolo pe langa alte puncte ale soliei, se gandeh O. ne prega-
teasca ceva eau. Dealtfel si acestia cari mergeau Cu un steag pe linga
1) Mihai Wiszniowiecki a fAcut in adevir o expeditie In Moldova In favoarea cum-
natului ski Constantin Movili si impotriva virului acestuia Mihailas la 1607, dar
lupta nu s'a dat la Vaslui, ci la tefinesti (Miron Costin, o. c., PP. 456-7). Wis-
.2nlowiecki ja parte si la a doua expeditie a doamnei Elisabeta Movila la z616 si
aware in Iasi (ibidem, p. 466).

www.dacoromanica.ro
28 P. P. PANAITESCU

noi au recunoscut, vorbind cu ceausul turcesc ce ne insoteh, ea aveau

porunca dela domn, ca adaugandu-si si altii in ajutor sa ne ucida, daca
vor vedeh ca luäm cel mai mic lucru in tara lui flea plata. Dar vazan-
du-ne pe paza si gata de aparare n'au cutezat sä ne faca nimic.
Din acel loe solul a trimis inainte pe Romaszkiewicz la domnul mun-
tenesc, dandu-i de veste de sosirea lui, caci aveh o misiune deosebitä
cätre dansul.
26 - Am pranzit dupa un drum de doua mile in satul Kolinie, iar
noaptea am stat in oräselul Barlad, la doted' mile departare de cel din..
taiu. Acest orasel nu are nimic deosebit, este acolo o biserica de zid
si sase de lemn, dar toate pustii, precum si orasul insus. Nu departe
este o luncà larga si raul numit deasemenea Barlad, dela care-si ia nu-
mele oraselul.
27 - Deoarece eram obositi de paza in care eram nevoiti sa stain
In tot drumul din Moldova pentru siguranta noastra, am fortat caii
ca sa facem in aceà zi drumul prevazut pentru douà zile si sa putem
fi chiar in aceh noapte in Tara Munteneasca. Deaceea am iesit in graba
foarte de dimineata din narlad si am mers de-alungul raului pomenit
patru mile pana la oraselul Tecuci, de unde, oprindu-ne foarte putin,
am parasit drumul la stanga care duceh la Galati si am apucat-o la dreapta
catre Tara Munteneasca. Pe drum am vazut o movila foarte mare, pe
mana stangl la o departare cam de o milä. Intre altele este vestita prin
faptul ch.' acolo Radu fostul domn al Moldovei si-a serbat casatoria
sub cerul liber cu fiica unui oarecare Skurkiel, de neam grec 1). La
o mila departare de locul unde pranzisem, am trecut in vad Siretul,
rau mare cu maluri inalte, care dei acum nu erà adanc, cand insà se
umflà se revarsh departe pe mare intindere. Dela acel rau am mai mers
drum de doua mile pe o campie frumoasä si se intunecase bine and
am intrat in Focsani. Acest oräsel este chiar pe granita Moldovei cu
Muntenia, pe cari le desparte un parau sau mai bine zis o balta, peste
care este clädit un pod de piatra. Atat podul cat si oraselul sant pe
jumatate a Moldovei, cealalta jumatate a Tärii Romanesti [Multan].
Vrand noi sa dormim in lin4te dupa atatea neplaceri ce avusesem in

1) De fapt e vorba de nunta lui Alexandru Coconul, fiul lui Radul Mihnea. Nunta
are loc la Tecuci la sat la Movileni )), in 1624, In prezenta lui Radul Mihnea domnul
Moldovei, Alexandru Coconul fiind domnul TArii Române§ti. Mireasa erà fata lui
Scarlet om vestit intre tArigrIdeni s (Miron Costin, o. c., p. sio).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN MILE ROMANE 29

Moldova, am trecut in partea munteneasca, unde furam primiti Cu

totul cu altä politetl cleat in tara vecina.
28 Deoarece ne aflam acum lute° tail prietena, nu mai era ne-
voie sä obosim caii si deaceea in acea zi nu strabaturam cleat trei mile
pan*/ in ofäselul Ramnic, unde nu e nimic deosebit de vazut. Tara Mun-
teneasel aproape toata este easa si vesela, caci nickri nu am intalnit
nici munti, nici dealuri mai insemnate, afara de muntii cari se vedeau
In departare la dreapta. Acestia despart Tara Munteneascl de cea un-
gureaSca.
29 La trei mile de-acolo am ramas noaptea in Buzau. Acest oräsel
este destul de mare, are doua manastiri de zid frumoase, o a treia bi-
serica deasemenea de zid si o a patra parasita, dar din ruinele ei se vede
ca erà frumoasl ca arhitectura. Acest ofäsel este vestit prin isbanda
cea mare pe care loan Zamojski marele hatman si cancelar al coroanei
a castigat-o asupra lui Toma (sic !), pe care l-a invins cu totul la 11111
Teleajän in apropiere 1).
30 Iesind din Buzau, se vedea in departare sub muntii unguresti
orasul Targoviste [Targowica], unde mai inainte erà sediul obisnuit
al domnilor muntenesti si chiar acum obisnuesc ei sa stea acolo din
and in and, mai ales la vreme de primejdie turceasca. La trei mile
de Buzau am pranzit in satul Gedziana si de-acolo am mai mers pana
la noapte incl o mill pang in satul Slobozia.
31 De-acolo la trei mile am trecut catre miazäzi raul Prahova la
ora pranzului. Curand dupl trecere ne-a intampinat cu cateva zeci
de caläreti logota'tul 2) sau cancelarul, un bärbat demn, care a urat cu
dragoste bun sosit solului in numele domnului muntenesc si a oferit
din partea lui tot felul de ajutoare si bunavointa. El ne-a insotit cu ai
lui pana ce ne iesira iar in cale cateva zeci de pedestrasi si astfel ajun-
seram la Gherghita. Acest oras a fost pe vremuri mai rnare si mai popu-
lat, cum sant si celelalte orase din aceste regiuni.
.r. [April]. Iesiräm din Gherghita cu aceiasi tovaräsi foarte de dimi-
neap., pentruca aveam de strabatut un drum prost si locul pregatit pen-
tru noapte era foarte depärtat. In adevar trecuram pe drumuri rele in
päduri sapte mile si dupa." ce trecuram pe un pod zidit raul Ialomita,
ca la o jumätate de mill de conacul unde trebuia SO inoptam, ne iesi
inainte pe rani Colentina toata curtea domnului cu hatmanul in frunte.
Confuzie cu infrangerea lui Mihai Viteazul (i600).
La 1636 erà mare logoat in Tara RomAneasca: Grigore.

www.dacoromanica.ro
30 P. P. PANAITESCU

Erau toti frumos imbräcati, allri pe cai turcesti çi deosebit de ei cinci

steaguri de osteni. Aci a urat bun sosit solului in numele domnului
nepotul de soil al acestuia, a clrui functie este O. poarte buzduganul
spada domneasca" in public 1). El a arkat marea prietenie a domnului
logofätul mai sus pomenit a tälmAcit cuvintele lui. Dupl aceste uriri
ne-au condus la Bucuresti in urmätoarea ordine: in frunte mergeau
cativa oameni, doi cate doi, la dreapta erau douà steaguri de osteni,
la stanga trei. Langl sol mergeau pe jos patru guarzi imbräcati ca nemtii
purtand muschete, cu solul mergea toatà curtea domneaseä si in
urmä cateva zeci de slujitori cäläri. StfälAtand stfázile cele mai in-
semnate ale orasului ne-au condus la o manästire, unde s'a asezat solul,
iar pe noi ne-au dus la diferite gazde bune.
Acest oras Bucuresti este scaunul domnilor Tärii Romanesti, peste
care domneste acum Matei Bassaraba, un bärbat in varstä, favorabil
crestinätätii i regatului polon i desi tara lui e supusl turcilor, le este
mare dusman.
Asezarea orasului este foarte frumoasä i vesell pe o campie nein-
treruptà pe care am sträbätut-o trick' dela iesirea din Moldova.
[Langäl oras] este o movilà mare ridicatä deasupra oamenilor ce pie-
rirà inteo luptä acum cinci ani, invinsi fiind de acest domn 2). Mai
este si o a doua movill in cealalt1 parte a orasului intre rauri, deasemenea
un semn al unei izbande a aceluias, acum un an 3). Orasul este mai fru-
mos clàdit deck Iau1, desi este mai mic. Aproape toate casele au aco-
perisul de sindrilä. Intärituri nu sant deloc, afarl de manästiri
rite, anume Sf. Mihai i cea pomenitä mai sus. Orasul e impodobit
Cu frumoase biserici de zid. Cea mai frumoasä si cea mai de frunte
insä este manästirea unde fusese asezat solul. Se aflä pe o insulà inaltä
inteun loc frumos inconjurat de apele raului Dambovita, care strä-
bate orasul. Biserica din aceastä manästire e foarte frumoasä ca ar-
hitecturà i zugrIvealà si o alta mai frumoasä sau mäcar asemänätoare
nu am vAzut. Intr'o capelä langl biseria este ingropat impreunä cu
sotia Radul voevodul muntenesc, fundatorul manästirii i bisericii.

Marele spitar erá la 1636, Preda Brfincoveanu; mama lui Maria erk varl pri-
mará, nu sorii, Cu Matei-Vodl.
Lupta dela Plumbuita, intre Matei Basarab §i Leon Toma (1631).
8) Probabil lupta dela Dudesti, intre Matei Basarab si Radu, fiul lui Alexandru
Ilia§ (1633).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 3r

Castelul in care locueste domnul este inteo vale intre riuri, pe din-
afara nu e urit, dar nu are insa nimic deosebit.
2 In timpul noptii solul s'a imbolnavit foarte rau de picior, deaceea
nu a putut merge la domn in aceà zi.
Domnul trimisese dupl dansul ca sa-I aduca cu o careta frumoasa
trasa de sase cai si cu o gar& de o suta de oameni. Deci am mers eu
in careta scuzand pe sol, care erà bolnav. Fiind primit cu dragoste
de domn, am priceput din convorbirile ce avuram marea lui iubire
fata de regele, stapftnul nostru si de republica; am aflat si ura lui im-
potriva turcilor i dorinta de a desrobi pe crestini de sub jugul pa-
ganilor. Deoarece el nu ar putea-o face numai cu propriile lui puteri,
doreste sa contribuie cel putin cu averile sale, cari sAnt foarte mari.
Anume daca ostirea polona s'ar incumetà sá inceapa rasboiul, si el do-
reste ca republica noastra sá ingaduie acest lucru, el ar putea tine pe
cheltuiala lui toata aceasta ostire. Vorbindu-mi in taina, mi-a spus aceste
cuvinte: 4 Indata ce voiu auzi de trecerea oastei peste Nistru pentru
acest scop, voiu trimite pentru indestularea ei o suta de mii de zloti
rosii si mai mult incl. De indata ce vor fi la Dunare, domnii polonezi
nu trebuie sa se mai ingrijeasca de leafa soldatilor, stiu ea aceasta e
grija lor de apetenie, caci aceastä barba sura a mea (la aceste cuvinte
s'a apucat de barba) va plat' >>. El neavand copii, nu doreste sa dei
alta intrebuintare comorilor sale nenumarate, decdt pentru liberarea
crestinilor de sub jugul turcesc 1). Aceasta o area. §i fata lui piing de
gravitate si parul säu carunt ash de placut la vedere. Dupa o lungl con-
vorbire cu dAnsul m'au dus inapoi cu aceeas careta si cu aceea§ garda..
3 - Dei solul nu s'a indreptat aproape deloc, nu a vrut sá intarzie,
prea mult indeplinirea soliei, deaceea de astä data s'a dus la caste!.
L-au condus in aceea§ careta si cu suita ca cele din seara precedenta,
iar noi mergeam pe de laturi calari ate doi, dui:4 obiceiul local.
La scara l-au primit pe sol maresalii, cari ne-au condus prin mai
multe (Ali pline cu boieri, slujbasi mai mici si alti oameni. In ultima
odaie erau dregatorii mai mari si mai de frunte, oameni politicosi
de o varsta venerabila. Domnul steteh sub un baldachin, imbracat in
haing de ferezie alba si violeta, captusite cu blana de zibelinä. VazAnd

1) Pentru planurile lui Matei Basarab de a se ridich impotriva turcilor impreunit

cu polonii, cf. I. Sârbu, Mateiu-Vocki Basarabas auswartige Beziehungen.
1899, pp. 87 si 192-193.

www.dacoromanica.ro
32 P. P. PANA1TESCU

pe sol care intra in camera, a inaintat dela tronul lui catre dansul si I-a
primit cu dragoste. Dupa aceasta asezandu-se fiecare la locul ce i se
cuvenea, solul a transmis domnului din partea regelui complimente si
urari. Li s'a poruncit apoi tuturor boierilor de sfat [dumnym bojarom]
si dregatorilor sa treaca in alta camera, iar noi am trecut in camera
In care doarme domnul. Acolo staturäin mai bine de o ora, tratand
chestiuni ce-1 priveau pe el si republica noastra. Intre altele el se plan-
gea a regele si republica noastra se hotaresc asa de greu sa-1 primeasca
pe el sub protectia lor, prin aceasta el ar putea fi mult mai primejdios
pentru pägani. Solul i-a dat asigurari formale in aceasta privintä si
dupa aceea despartindu-se cu dragoste, ne-am intors in camera cea-
'aka. Acolo inainte de despartire domnul a pus pe umerii solului in
semn de prietenie o hainä lungä [caftan] de catifea rosie.
In timpul pranzului au venit la sol, dupä obiceiul acelei OH, tobo-
sari, cantäreti din caval, jongleuri, precum si alti muzicanti si scama-
tori; solul i-a multumit pe fiecare dupa cum se cuvine.
4 Vineri. De dimineata am pornit catre Silistra si ne-au insotit
multi boieri imbracati frumos, precum si sase steaguri de osteni mai
mult de un sfert de milk' afara din oras. Noaptea am ramas dupa un
drum de cinci mile inteun sat care se numeste in chip deosebit: unii
ii zic Cioran, altii Murgesti.
5 Plecand de-acolo de dimineata am stat noaptea dupa." un drum
de patru mile in satul Ciocanesti, care este pe un brat al Dunarii.
6 Am trecut acel brat al Dunärii pe un pod bine zidit si am trecut
printeun ostrov al fluviului, unde sant multe paraie, sau mai bine zis
brate ale Dunärii. Mergand astfel trei mile sosiram la insus malul Du-
narii, unde ne asteptau caice mari si frumoase, cu cari trecuram raul
mai repede decat am fi crezut. Indata ne intampinara pe mal muzi-
canti turci cari ne inveselirä cu muzica si cantarile lor, insotind cu
gesturi muzica lor turceasca. Dupa ce toate carele au trecut, a trecut
si solul cel din urma. I-ai iesit atunci in cale din nou alti muzicanti proas-
peti si multi cu flaute si tobe, cari ne insotira cu melodia lor pana la
sarai sau palat, unde era pregAtità o camerl pentru sol, iar noi am stat
In diverse carvanseraie. Acest serai sau palat in care au asezat pe sol
fusese al raposatului Radul, voevodul Moldovei. Acolo solul a plätit
si pe muzicanti.
Dui:4 ce ne-am asezat in acel oras, solul a trimis indata sa intrebe
de pasa de Silistra, care este stapan peste intreaga aceasta regiune de

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TARILE ROMANE 33

granita i hatman al tuturor o0irilor. Dar cum el nu se aflaatunci acolo,

cadiul, adica judecatorul local, a aratat in locul lui toata bunavointa
sa solului, trimitandu-i din bel§ug tot ce avea nevoie, i anume un bu-
toiu cu vin, o albie piing cu paine, o calla cu rachiu,
Orasul acesta Silistra se nume0e romaneste Dersztor, [Po wolosku
Dersztor], este arzat chiar pe malul Dunarii inteun loc frumos i vesel.
Nu are intarituri afará de apararea oferita de rau. Are un castel.de zid,
dar nu e intarit, iar in spre campie este un zid vechi in ruina. Cea mai
mare parte a caselor este de lemn, in aceste case locuesc grecii, sant
insa 0 multe case zidite de caramida nearsa ale turcilor. E rail casä
pe care sa nu fie douä-trei cuiburi in cari stau i clocesc berze. Mecete
sau moschei, adica biserici turce0i, sant qapte de zid cu o arhitectura
frumoasa, pe langa fiecare din ele este cate un turn inalt cu balcoane
de jur imprejur de unde hogea, sau preotul turcesc anuntà ora ruga-
ciunii.
[Urmeazà un pasaj despre religia mahomedana].
Stand noi acolo in Silistra intreaga zi, a venit la sol un turc, sau mai
bine zis un renegat, anume Mustafa, frate al raposatului Radul domnul
Moldovei 1). Era un om in varsta, gras i Malt, fusese cre0in 0 se tur-
cise. El a cerut o audienta privata la sol, pe care a obtinut-o, dar nu
s'a putut intelege ceva dela dansul 0 n'a avut nici un rezultat. Toate
i se tulburasera in cap din pricina « mastoc »-ului, pe care-I iau deobi-
ceiu turcii, mai ales and se duc la lupta cu du0nanul. Caci acest « mas-
toc » are aceasta putere cà daca Il ja cineva, se imbata In a§a fel Incat
1'0 pierde cu totul mintile i dupà aceasta merge la lupta ca un furios,
chiar daca mai tarziu nu-1 mai ja, totus mai simte tulburarea in cap.
Pe langa alte dovezi de buravointa pe cari ni le-a dat fiecire'acblo
vame0i de-acolo au trimis ca dar o tiuca mare proaspata.

V. Raportul talmaciului Ramaszkiewicz

1639-1640
Romaszkiewicz erà un armean din Lemberg, care, cunös-
and limbile orientale, erà intrebuintat ca tAlmaci in soliiie
1) Taal lui Radu Mihnea eri Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591).
Unii din fiii acestuia trecurä la religia mahomedanA odatà cu tatal lor. Cf. N. lorga,
Frati pdgdni ai lui Radu Mihnea. Revista IstoricA s, X, 1924, Pp. 8i-82:
3 P. P. Panaitescu,latori poloni In Tdrile Romine.

www.dacoromanica.ro
34 P. P. PANAlTESCU

polone la Poartà. La 1639 fu trimis in calitate de curier ca sA

pregkeasa drumul solului mare W. Miastkowski (vezi mai
jos No. VI). Raportul lui Romaszkiewicz a fost publicat in
revista Przyjackl ludu. Leszno. XI, 1844., pp. 50-53. V. sub
titlul: Essentialia relacyi niejakiego Romaszkiewicza, siugi pana
Krakowskiego, ktdry powrdcil z Konstantynopola od Mechmet
Baszy Kajmakama. 22 Stycznia 1640. (Rezumat al relatiei
unui oarecare Romaszkiewicz din serviciul castelanului Cra-
coviei, care s'a intors dela Constantinopol dela Mehmet
basa caimacamul la 22 Ianuar 1640). Numele editorului nu
este indicat. Am dat in rezumat, in italice, unele pIrli din
raport cari nu prezintà un interes direct pentru lara noastrl.

Rezumat [essentialia] al relatiei unui oarecare Romaszkiewicz, slugd a

castelanului Cracoviei, care s'a intors dela Constantinopol dela Meh-
met basca caimacamul la 22 lanuar 1640.
t La i6 Octomvrie 1639 am plecat din Ia0 cu trei oameni, 0 am
avut çi doi cai de schimb dela pap de Silistra, pinA la Constantinopol.
Am sosit la Constantinopol la 24 Octomvrie » Anuntd sosirea solului
mare dupd ddnsul. Trece o sdptci-mdnd fi caimacamul trimite un sangeac
fiului domnului Moldovei Cu steag de domnie. t Iar cind eu ceream sI
fiu trimis inapoi, din trei In trei zile mi amani, pentru ca sà poatà
se aleze domnul Moldovei in scaunul Tlrii Romane0i, iar pe fiul lui
si-1 a§eze in Moldova *. Vcizeind cd trece o lund fi nu-1 trimite inapoi,
Romaszkiewicz declard cd va pleat fi fdrd scrisori, dar caimacamul
spune sd mai stea ca sd se poatd intoarce cu veste inveselitoare. Dupd zece
sdptdnuini: o a venit veste dela Matei, domnul muntenesc, cAtre cA-
pitan bap al mArii, prietenul sgu, cum c'd a invins pe moldovean, care
abii de a fugit cu doi oameni la BrAila *1). Imediat i se dau scrisorile
de plecare. A doua zi se pecetluefte casa caimacamului. ImpAratul a spus
caimacamului: Tu m'ai asigurat cg domnul muntenesc va cedà de
buni voie scaunul sAu celui moldovean i cA acesta se va a§ezh in ca-
pitala munteanA fArà rlsboiu i vArsare de sAnge, iar acum tu ai dat
o gmiry* (act de invoke) acestui ghiaur sä: ridice rgsboiu impotriva
1) E vorba de lupta dela Ojogeni in care Matei Basarab fu invingAtor asupra
lui Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 35

muntenilor si o multime de supusi s'Arad ai mei au pierit. Oare esti

tu al doilea imparat, ca-ti permiti asà de multe ? >>. i indata a poruncit
sa-1 sugrume. Am vazut insumi cadavrul caimacamului cu un siret
de gat. Pricina mortii lui a fost aceasta : ca facomindu-se prea mult,
luase dela domnul muntenesc o suta cincizeci de mii de talen i si apoi
deasemenea dela cel moldovenesc iaras o suta de mii de talen i ca sa-i
dea voie sa meargl in Muntenia, cu conditia ca, de se va asezh in ca-
pitala Munteniei, sa-i mai dea alta suta de mii. Si asa din lacomie si-a
pierdut capul. Dupa aceea pomenitul capitan basa al marii s'a sfortat
sa obtie dela impamt sa ponmceasca sa prinda pe domnul Moldovei
la &lila. Deja se trimisese ponina si zece capugii impiratesti sa-1
prinda, dar deoarece agentii moldoveni erau multi, asezati peste tot,
1-au prevenit in patru ceasuri. Calul lui stetea dincolo de ziduri si el
urcandu-se pe casa a sarit in curte si sarind peste intarituri a chut
pe cal, numai cu dolmanul si in papuci si a fugit cu un singur insoiitor
sosind la Galati in douà nopti 1). Acolo a obtinut incalt'aminte dela
un taran si cai pentru trasura. Dupa douà zile a sosit la Iasi si iriso-
titorul lui deasemenea a alergat dupa dansul cu doi cai. Dar impáratul
turcesc nu-1 va mai tine in scaun decat pana la primavara, caci are
intentia sa-1 inlature sau sa-1 ucida si sa puie pe altul dupi gandul si
voia lui, ca sa-1 poati aveh in mana.
...Constantin, fiul domnului Ieremia, frate cu sotia voevodului de
Sandomir 2), confident al imparatului turcesc, mi-a spus ca stapinul
meu se pregiteste impotriva voastra [a polonilor] cu risboiu la anul.

VI. Solia lui Wojciech Miaitkowski

1640
Wojciech Miagtkowski 3) (unele msse au ortografia Miasz-
kowski) a fost trimis ca sol de regele Poloniei Vladislav IV.
Asupra acestor evenimente cf. Miron Costin, Cronica in, Opere complete, ed.
V. A. Ureche, I, p. 552.
Nu poate fi vorba de Constantin Movill, care murise demult, ci de un frate
al lui, Alexandru sau Bogdan, prinsi de turci la 1616 si turciIi. Sotia voevodului de
Sandomir este Maria fiica lui Ieremia Movili, care lui ca so; in a doua disitorie
pe Nicolae Firley, voevod de Sandomir.
Luptase in Podolia cu turcii si fusese sol si in Germania. t 1648. Niesiecki,
Herbarz, VI, p. 380.

3*

www.dacoromanica.ro
36 P. P. PANAITESCU

la Poarta in 1640 sub pretext de a prezenth felicitari cu ocazia

izbAndei turcilor impotriva Persiei, dar in realitate ca sa evite
un atac al lor contra Poloniei. Drumul soliei a fost de-
scris de trei ori: °datá de solul insus in ziarul säu, altadata
iar de sol in raportul sau care dieta si in al treilea rand de
Taszycki, secretarul soliei. Aceasta din urmA descriere e cea
mai lunga si mai interesanta. Ziarul solului a fost publicat in
revista, Warta. Poznah, XI 1884, pp. 4691 i urm. dupa mssul
bibliotecii Ossolinski din Lemberg No. 420. 0 alta redactie
cu foarte mici deosebiri se afla in mssul aceleiasi biblioteci
No. 224 intitulat : Dyaryusz Legacyej do Turek Wojciecha
Miastkozvskiego, podkomorzego Lwowskiego w ktdrym si opi-
suict... droga od wyiazdu z Kamiatca asz do powrotu (Ziarul
soliei la turci al lui Wojciech Miastkowski, pod camaras de
Lemberg, in care se descrie drumul dela plecarea din Camenita
pang la intoarcere), dui:a care am dat traducerea de mai jos.
Raportul solului catre dieta a fost publicat de I. Niemcewicz:
Zbidr pamktnikdw historycznych (Colectie de memorii isto-
rice). Wilna, V, pp. 52 i urm.
Ziarul secretarului soliei a fost publicat dupa ms 2274 al
bibliotecii Iagiellonice din Cracovia de R. Ottman: Dya-
ryusz drogi Tureckiey i akta Konstantynopolskie z roku 1640.
(Ziarul calatoriei turcesti i actele din Constantinopol din anul
1640), in revista ilustrat A, Klosy, Cracovia, XXXVI, 1883,
pp. 202-246. Un foarte scurt rezumat al partilor privitoare
la tarile române a dat dupa mss. Em. Grigorovita: Un intere-
sant manuscris polon vechiu, in, Arhiva, Iasi, XI, 1900 pp.
456 i urm. Em. Grigorovita a atribuit descrierea soliei lui
St. Lubieniecki, pomenit incidental in manuscris, dei din
text rezulta cà autorul este secretarul soliei, care erà Taszycki.

a) Ziarul solului
[1640]. 28 Februarie. Iesind din Camenita, la prinz trecurlin Nistrui
pe ghiatä subtire lAngA Hotin. Paralabul orasului mA asteptà la mal
cu moldoveni (douà mile de drum).
29 Trecur1m Prutul iarAs pe ghiatl, dar aceasta erà periculoasI
cu gäuri. Noaptea in satul ItAdIuti, pe Prut (mile patru).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 37

I Mart. Mi s'a dat o scrisoare dela Lupul, domnul Moldovei, prin

care-mi aduceh la cunostinta moartea lui Amurat, imparatul turcesc
urcarea in scaun a sultanului Ibraim, fratele celui precedent. Domnul
ma sfatua sa mai zabovesc in Polonia, dar cum eram dejh in a doua
zi de drum in tara Moldovei i trecusem Nistrul i Prutul pana' sä pri-
mesc aceasta veste, n'am vrut sa ma mai intorc inapoi. Am pornit deci
mai departe, (land de stire despre aceasta regelui çi castelanului Cracoviei.
Drumul erh rau, adesea acoperit cu plante, dealuri cu povarnisuri lu-
necoase. Ne-am oprit in satul Saniani [ ?] (mile patru). Tot acolo am
stat si a doua zi.
3. La Stefanesti, orasel la trei mile de locul unde petrecusem noaptea
precedenta. A doua zi, Dumineca, am intrat in satuletul Tabära pe
Prut, unde mi s'a dat o scrisoare dela domn, in care-mi scrih cà ma
asteapta cu placere. Mi-a iesit inainte si m'a intampinat in camp in
numele domnului marele avan (I? sic = szawany wielki) adica acel
care sta in fruntea artileriei, precum i vornicul, trimis de domn.
In satul Carniceni pe rani Jijia, nu departe de Prut este si pa-
durea Cornul lui Sas, in care loc raposatul Stefan Potocki, pe atunci
staroste de Felin, a fost invins in anul 161z de care Toma Voevod,
pe and aduceh la domnie pe cumnatul s'au Constantin, fialui Ieremia.
Luat prizonier, Potocki a fost dus la Constantinopol. Tot acolo pe un
deal inalt a fost ridicata o movilä, care acopera trupurile principalilor
bojen i dregatori moldoveni, partizani ai lui Constantin si ai
noastre, cari dupa pierderea bataliei, au fost taiati de catre Toma 1).
Erau prietenii i cunoscutii mei, cad din porunca regelui dupa decizia
dietei, am fost trimis in acel an la Lemberg si am dat bani boierilor
moldoveni pentru aceh ostire i pentru aceh expeditie nenorocita.
Dupa aceea, regele m'a trimis sà opresc oastea in Podolia, dar dejà
starostele de Felin, mai sus numit, trecuse Nistrul si Prutul in Mol-
dova si nu voih sl se intoarca in Polonia. Acest lucru a impins spre
mormant si pe Golski voevodul Rusiei, care a murit peste cateva zile
la Camenita, caci nu puteh sa' ajute pe Potocki, cumnatul sat', in in-
treprinderea aceasta nefericita i stateh la Nistru in fata Hotinului.
Am mers in graba pang la Iasi trei mile. Domnul a trimis in in-
tampinarea mea pe fratele sau, lliatmanul 2), i cu dregatorii i boierii
1) Despre aceste evenimente vezi mai sus la alfitoria lui Cristofor de Zbara z
p. i6 nota 4.
1) Gavril, hatmanul fratele lui Vasile Lupul.

www.dacoromanica.ro
38 P. P. PANA1TESCU

mai de frunte Cu cateva steaguri de cazaci. Deoarece insa el n'a vrut

sa vie in persoana, cum era dator dupa obiceiurile vechi, am intrat i eu
In oras in careta i n'arn vrut sa-1 vad, de unde s'a nascut suparare
dusmanie intre noi.
7. Am trimis dela gazda mea la domn pe Kosakowski, pe Ciswicki
si pe Miastkowski, nepotul meu, cu scrisorile regelui si ale castelanului
Cracoviei, dandu-i de stire cA eu nu pot sa-1 vad, deoarece el nu m'a
intampinat in persoana in camp cum este vechiul obiceiu i datoria
domnilor. Domnul indata ce a auzit CA nu vreau sa viu la dansul, s'a
infuriat si n'a lasat pe Kosakowski sa termine vorba, n'a primit scri-
sorile, nu ne-a dat care pentru drum si a interzis sa ni se dea hrana
In drum pana in Muntenia.
9. Mi-au sosit scrisori dela castelanul Cracoviei in cari imi da de
veste despre oarda tatarilor drn Crimea, ca de curand la Lasata Se-
cului, facuse o mare incursiune in tara Kievului, provocand mari pa-
gube i luind multi oameni in robie. Amandoi hatmanii Cu ostirea lor
Ii ajunsera din urma, dar o furtuna neauzita si un vant contrar Ii im-
piedecase sa dea lupta si nu numai a nu s'au putut intalni cu dusmanul,
dar nici nu au putut sä-1 vada.
Am trimis scrisori la Constantinopol vizirului, in Muntenia si caste-
lanului Cracoviei.
Romaszkiewicz, talmaciul meu, a pornit inainte cu instructiuni
in Muntenia. Eu insus a doua zi de Sf. Grigore am pornit in urma lui
din Iasi dupa slujba religioasa de dimineatä langa castel pe mal (?).
In padurea Bucovinei gasiram drumuri rele, o mila intreagkam mers
pe dealuri inalte i repezi, i ne-a chinuit pe drum si o ploaie mare si
deasa, ash incat strabaturam in opt ceasuri çi jumatate abii doul. mile.
Noaptea o petrecurarn in satul numit Scanteia.
13. De acolo pink' la Vaslui strabaturlm flea' oprire patru mile.
Vaslui oras vechi, a fost odinioara scaunul domnilor Moldovei. Mai
sant acolo ruinele zidurilor si ale odailor cladite de Stefan Voevod
pe malul Barladului, care strabate oraselul.
A doua zi petrecem noaptea in satul Doliny, dupa un drum de doui
mile moldovenesti.
15. La Barlad pe raul numit la fel. Zi calda i vreme bunk', drumul
e bun. Ad in timpul noptii, preotul Wyznanski, capelanul meu, a

1) $tefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TÄRILE ROMÄNE 39

botezat patru copii. A doua zi la Tecuci, distanta patru mile, pe acela

riu Birlad. Un ceauq turcesc din Constantinopol a trecut in graba,
mergind la domn i aduceà vestea ci Hall pava al Silistrei a fost ma-
zilit i ci in locul lui a fost numit Ispir
17. La o mill de Tecuci am coborit de pe deal in valea Siretului
pe care 1-am trecut i trecerea a tinut trei ceasuri pe bacuri in formi
de birci.
Mergind pe drum am vizut spre mina stingi o movill malta ridi-
cati in amp in arnintirea nuntii pe care a serbat-o in acel loc Radul
voevod al Moldovei pentru fiul SàU cu mare strAlucire I). Dupi o ma
trecurim iaris alt râu, Putna i dupi patru mile ne opririm in ori§elul
Focani pe 11'11 Milcov [in text: Milkanol], care stribitind
pela mijloc desparte Moldova de Tara-Romineasci. Am fost primiti
bine de namestnicii lui Matei, voevodul muntenesc. Ziva eri rece, cAci
bitei vintul rece din muntii Munteniei acoperiti cu zipadi.
I8. Dumineca din mijlocul postului a clzut in timpul noptii
zipadA, de a acoperit cu totul pimintul. Mi-a sosit rispunsul domnului
muntenesc prin Ghiorma, cipitanul lui 2), care-mi transmise buni-
vointa stipinului säu, spunindu-mi cá domnul dorwe sA vie dela Tir-
govi§te si mg intilneasci fie la Gherghita, fie la Bucure§ti, dar eu i-am
scris indernnindu-1 si n'o faci din pricina binuelilor ce ar putei pro-
vock la turci, pentru turburarea ce ar avei el, om bitrin, i in sfir0t
pentruci nu avei Incä steag dela Stambul, dela impiratul cel nou.
Ad ne-au intimpinat (Iota roate de cazaci, cari ne-au insotit pini
la Rimnic.
/9. La Rimnic un ger mare 0 un vint rece ne-a tinut pe loc, cici
eu mà ingrijeam cu medicamente pentru sciatici, care-mi cuprinsese
coapsa i piciorul drept, a§i de tare ?neat nu putui scipi de boali
de necaz timp de trei siptimini. Am triznis pe un preot franciscan
Cu scrisori catre domn. Tot acolo a fost i un cutremur de pimint catre
ceasul al douizecelea 0 mi-au spus unii ci a fost de trei ori in acei zi.
20. 0 zi mai caldi, drumul bun 0 intins, m'a cAlAuzit un steag de
cAlAreti. In drum mi intilnii cu Constyn fratele fostului hatman al
Moldovei, indigenul nostru 2), care mi-a adus multe veqti: moartea
1) Despre aceastri asfitorie vezi mai sus solia lui G. Krasinski, p. 28 nota r.
I) Ghiorma exit fost mare ban al Craiovei.
8) E vorba de un frate al lui Ioan Costin hatmanul, tad' lui Miron Costin, care
cApitase indigenatul polon. Cunoastem pAni acum un singur frate al lui Costin

www.dacoromanica.ro
40 P. P. PANAITESCU

regelui Persiei si a hanului tätarilor. La jumätate drum ne-a intäm-

pinat cu un steag de osteni buni Pilar supremul econom al Tärii Ro-
mänesti 1). Dupäi ce trecurAm in vad un räu mare si repede, BuzAul,
ne oprirAm in oräselul Buzäu.
21. Din cauza stärii rele a sänätätii mele zAbovieäm acolo, ospätänd
pe trimisii munteni. Deasemenea si a doua zi eämaserlm tot acolo,
din cauza väntului mare si a furtunei de zäpadä.
Steagul de cazaci ne-a insotit o milä intreagA. apezile se fac
tot mai mari pe at inaintam. Am trecut raid Cricov, unde ne asteptau
sapte steaguri de allreti. Apoi am sosit la un al doilea rä.0 numit Pra-
hova [Prawowa], trecerea prin vad a fost grea i periculoasà, apa fiind
adincä i foarte repede ash cä aproape sà ja cateva care, dei cälärimea
munteanä tineä asupra ei asaltul apelor. Dincolo de rän stäta un corp
de pedestrasi care ne-a insotit pänä la Gherghita [Gierlica]. Ne-am
oprit pentru noapte dupä un drum de cinci mile muntenesti.
Dupä plecarea din Gherghita erà un ger asà de mare, incAt ser-
vitorii au adunat päsäri inghetate in päduri. La jumätate drum tre-
curäm räul Ialomita pe un pod bun. La jumAtate de milä inainte de
Bucuresti, capitala Tärii Romänesti, m'au intämpinat in drum alte
sapte steaguri de cavalerie si opt steaguri de pedestrasi.
La Bucuresti, capitala Tärii Romänesti, am gäsit pe clucer 2)
si pe Starzawski trimisi de domn dela Tärgoviste. Mi-au dat scrisori
si mi-au urat bun sosit impreung cu logofkul 2) i cu Ghiorma cäpitanul.
[Am rämas] tot acolo pentru slujba religioasl, care a avut loc
In bisericuta catolia locall in ziva Bunei Vestiri. [In Bucuresti se aflä]
o mänästire bogat cIldità de Radul voevod si un castel de zid. Räul
Dimbovita trece prin mijlocul orasului. A trecut Achmet aga venind
din Constantinopol i mergänd la domn dupg haraciu. Am mai stat
ad cAteva zile din cauza sciaticei, care mä chinua,
30. Dupà ce &dui ateva pachete de scrisori armenilor cameniteni,
am iesit din Bucuresti. Zece steaguri de cälgrime bunk' i alte zece stea-

hatmanul, Dumitru postelnicul,e poate personajul despre care vorbeste alltorul

nostru. (Cf. Sever Zotta, Dumitru Postelnicul, fratele lui Costin Hatmanul in s Revista
Istorica s, XI, 1925, pp. z6o-268).
Supremul econom * este probabil marele stolnic, care erà atunci Socol.
Mare clucer exit Dragomir.
E vorba de logoatul al doilea Udriste NAsturel, cunoscutul om de carte, de-
oarece raportul secretarului Il numeste cumnatul domnului s. (Vezi mai jos p. 5s).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 41

guri de pedestrasi m'au insotit departe in camp. Noaptea am stat in

.satuletul Ciorani, dupl cinci mile de drum, pe cari le strablturam
oprire.
Zi friguroasa. Am trecut peste doua rauri inteo campie fru-
moasa. S'a arätat un iezer foarte mare si rauri, sau brate largi cari se
desta'ceau din Dunare. Noaptea in satul Werszez [sic] dupl trei mile
de drum.
z April. Dumineca Floriilor, zi vesela, vreme frumoasa cu vant usor.
Dupa o mill, strabätand mai intai un sat pustiu sosiram la un pod
lung si bun, care erh inch' in Tara Romaneasca. Trecem peste un rau,
sau mai bine zis peste un brat al Dunarii, unde stateh straja munteana
cu tunuri. Dupa aceea trecuram patru poduri i sosiram la malul Du-
närii la ceasul al optsprezecelea. Once vant incetase deodata, ash ca
nici nu se puteh O. fie Dunarea mai linistita. M'am urcat inteun caic,
care ma astepth cu un capitan turc sub un steag rosu. Am trecut Du-
'narea in mai putin de un sfert de ceas pana sub castelul Silistrei, zidit
odinioara de greci. Carele insa si caii au trecut dupa mine incep and
dela ora pranzului pang la un ceas din noapte, and ultimii au sosit
la curtea frumoasl i impodobita, care mi-erh destinata mie in cetate.

Intoarcerea
28 Iunie. Dupa ce am trecut de oraselul Macin, am stat in tabärd
pe malul Dunarii, unde gasiram crapi proaspeti de Dunare.
Tot acolo ramaseram in ziva Sfintilor Petru si Pavel mancand
crapi mari. Voiau [turcii] sà ne retie mai multa vreme ad, dar cu aju-
torul coruptiei si al talerilor am isbutit sa obtin dela ceausul lui Ispir
[pasa] sá trimit pe prizonieri inainte la trecerea raului in fata
Galatului.
Din zori, indepartand straja turceasca a ceausului, am pornit
dealungul malului Dunarii, mergand patru mile, trecand in fata Brailei
pe malul celälalt al raului. E un castel zidit, cu garnizoana turceasa in
Moldova. Am ajuns in fata Galatilor pe malul Dunärii, unde indatä
am obtinut cu oarecari sfortari si siretlicuri cateva bacuri mari, dei
turcii interzisesera sl-mi fie date. Am poruncit sl fie trecuti intai
toti prizonierii in cateva zeci de care, apoi caii i carele mele si la urma
am trecut eu insus, and dejh se intunecase.

www.dacoromanica.ro
42 P. P. PANAITESCU

Am trecut Dunn-ea cu bine in acela§ loe la oriselul Galati, unde

trei zile inaintea mea debarcaseri din corabie slugile mele si 130 de
prizonieri, pe cari ii triinisesem din Constantinopol pe Marea Neagri.
Au plutit trei siptimini pe mare, cici au asteptat saisprezece zile vintul
lingi Constantinopol, apoi au trecut marea in doul zile si doui nopti,
si au intrat cu noroc in Dunire. Au urcat Dunirea timp de cinci zile
pink' la Galati, iar la Varna nu s'au oprit, ceeace a fost norocul lor cici
de sigur Ispir pasa ar fi poruncit si-i opreasci, cum fäcuse si cu mine
insumi.
I Iulie. Dumineci, am stat pe malul Dunirii langi Galati, multu-
mind lui Dumnezeu in bisericuta catolici locall ci scipasem de Ispir
si eram in sfirsit in tara Moldovei. Ceausii au trecut si ei Dunk-ea
dui:4 mine.
In ziva Vovidenii am mers patru mile ping la satul Toncesti
[Tonczest]. Am ascultat sfinta liturghie la prinz si am iesit din Galati
un ceas inainte de risiritul soarelui (sic).
La Tecuci aflai de incendiul dela Lemberg in mahalaua Craco-
viani. A doua zi la Birlad preotul capelan a botezat citiva copii.
5. La Vaslui am stat in tabiri pe malul riului Birlad. A doua zi
la Scinteia in tabiri.
La Iasi domnul nu mi-a iesit inainte, ci a trimis numai pe fra-
tele siu hatmanul cu boierii si citeva steaguri de cilireti. Indati am
avut certuri cu tätarii pentru locurile de gizduire.
Tot acolo. Tratiri cu domnul, care voii si viu la castel la dinsul.
Am pus conditia ca el FA vie la gazdi la mine si si se scuze. El a vrut
EA scape de aceasta cu daruri mari, pe cari nu le-am primit si n'arn
fost la dinsul.
Am plecat din Iasi. Noaptea am stat la satul Cirniceni pe o mo-
vili, care acopereA pe ai nostri ce pieriri in acest loe cu Stefan Potocki,
cum s'a amintit mai sus. Acum ciinii si porcii au desgropat in mare
parte oasele si capetele lor.
IO. Dupi slujba sfinti pentru sufletele lor, am plecat la Stefinesti.
Prima ploaie in aceasti cilitorie.
.z.r. La Ridiuti pe Prut, unde am asteptat si treaci lucrurile mele
si prizonierii mai sus amintiti.
12. Dupi ce am trecut Prutul, am ajuns la Hotin. Ploaie mare.
A doua zi am trecut Nistrul pe o ploaie neincetati pini la Ca-
menita.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 43

b) Raportul solului celtre dietä

Abiä dupg trei ani [dela numirea ca soil, indatg ce luai porunca de
plecare dela rege §i din vistierie m'am grgbit sg mg indrept spre Lem-
berg cgtre granitg §i m'arn pus pe drum cgtre acel tiran, teroare univer-
sal*, Amurat cel crud, invinggtorul Persiei. Am plecat in ziva Lgsatei
Secului, pe ger §i furtung (in chiar aceh zi grozavg o§tirii regale i-a
scgpat din mang o victorie strglucitg impotriva oardei fltare in Ucraina,
din cauza vremei). Am strgbgtut zgpezile din Rusia §i Podolia cu cele
mai mari greutgti. La Camenita vremea incepand sl se incälzeascg,
am luat hotgrirea sg trec cfit mai repede la Hotin. Deci am dat de §tire
domnilor Munteniei §i Moldovei §i marelui vizir despre sosirea mea.
Abià trecusem Nistrul si Prutul, pe ghiata care incepek sg se rupg,
§i am primit vestea despre moartea lui Amurat §i urmarea la tron a
fratelui sgu, sultanul Ibraim.
Mi-a scris §i Lupul, domnul Moldovei, sfltuindu-mg sà mg intorc
In targ. Eram foarte nehotgrit ce sg fac, vedeam cä instructiile mele
catre Amurat i§i pierduserg valoarea, dar trei motive insemnate mg
impiedecau sg mg intorc inapoi in Polonia: 1. Trecerea era grea din
cauza riurilor, cari se coborau in torente dela munte. 2. Primgvara
§i rgsboiul publicat impotriva noastrg de Amurat se apropiau. 3. Sosirea
solului regelui la Constantinopol eri a§teptatg i flggduità de mult
pentru felicitan cu ocazia izbindei dela Babilon §i Amurat o a§tepti
cu nergbdare i deaceea mai ales se supgrase ci regele Poloniei nu-1
felicitase, cum fgcuserg alti principi. Deci din aceste motive am pornit
inainte ì dgdui de §tire de moartea lui Amurat, regelui §i castelanului
Cracoviei. Acesta din urmg intorcindu-se peste patru zile dela Winnica
din expeditia impotriva tAtarilor, mi-a trimis rgspunsul §i sfaturile
necesare, ca sg pot sg-mi urmet drumul. Dar Lupul, domnul Moldovei,
a oprit scrisoarea §i a cetit-o §i abii dupg rpte säpamini a poruncit
sl fie inminatg tilmaciului meu la Constantinopol. Pe lingg acest
neajuns ce avui dela dinsul, mi-a fa'cut altul §i mai mare, aci and
sosii [la Ia§i] nu mi-a ie§it inainte in amp, ci a trimis numai pe boieri
cu fratele sgu hatmanul §i cateva steaguri. Deci nici eu n'am vrut sg-1
vAd in rerdinta lui, luind exemplu dupg Ozga, staroste de Trembowla,
sol mare, care a flcut la fel lui Toma Voevod, precum §i cneazul Zba-
raski, coniurl, a facut, de§i acesta tau ie§ise in intampinarea lui.
Am avut i alt motiv de supgrare impotriva lui, cà n'a vrut sg la

www.dacoromanica.ro
44 P. P. PANAITESCU

scrisorile regelui si ale hatmanului, desi eu i le trimisesem prin cei mai

de frunte membri ai soliei: Ciswicki, Miaskowski, curtean al regelui
Kossakowski. De ad cearta intre noi i supararea lui impotriva mea,
ceeace mi-a produs mula paguba, caci a ponmcit s'A nu mi se dea hranl
mijloace de transport. Am pornit spre Tara Romaneasca prin Bu-
covina pe un drum greu i fiind infometati. In Muntenia am dat din
nou de zapezi i vanturi mari. Atunci m'a lovit pe mine si boala. Am
fost bine primit si bine tratat cateva zile de catre cei mai de frunte
dregatori ai Tarii Romanesti, trimisi de Care Matei-voda, care atunci
se aflh la Targoviste sub muntii Transilvaniei. Am iesit din Bucuresti
insotit de o mie de caläreti si de un polc [regiment] de infanterie mun-
teanä si am sosit in Dumineca Floriilor la pranz la Dunare, in fata
Silistrei. La mal ma asteptau turcii cu caice i cu mirare am trecut
Dunk-ea inteun sfert de ceas in ziva aceea linistita i frumoasä, carele
si caii au fost transportati pana la un ceas din noapte sub castelul
Silistrei, clàdit odinioara de greci...
Intoarcerea. M'am intors [dela Varna] la Bazargic, unde din nou am
stat infometati douä zile, caci acum nu puteam obtine alimente nici
pe bani. Dupa aceea ne-au l'Asat [turcii] sa-inainam incetul cu incetul,
numai cate doua mile pe zi. PAmantul erh uscat, ars de soare, incat
nu vazuram trei zile fir de iarba verde, ape rare, rauri de loc, rar cite
o bala. Ajunseram in sfarsit la Dunare la oraselul Macin, unde sa-
turam in tabara si din nou ne-au interzis sä trecem. Ispir-Pasa [de
Silistra] astepth un raspuns dela Poara, dorind i uneltind cu Lupul
al Moldovei sà ma intoarca inapoi sau s'A ma inchida undeva. Dadeau
de stire vizirului cä sant cazaci pe mare, a ostirea regelui e sub Ca-
menita i cà insus regele este in drum. Afland de acestea. i vazand CA
turcii nu aveau oaste langa noi, m'am despartit pe furis de ei si am
pornit, avand in fata pe malul celälalt Braila. Am mers astfel pentru
a aveh loc mai bun de trecere, patru mile pe malul Dunarii si am stat
In tabaa in fata Galatilor, orasel moldovenesc. Indatä moldovenii
mi-au dat caice i bacuri, de am pus sa fie trecuti intaiu prizonierii
carele mai grele i dupa aceea, Care seara, am trecut eu insumi Dunarea,
rara ca paznicii turci sà prinda de veste. In aceeas zi i-a sosit lui Ispir-
Pasa la Varna dojana scrisa dela Poarta pentruca ma tineh pe loc. Vizirul
i-a poruncit s'A m'A lase imediat in pace: O. adauge un al treilea ceaus,
care sa m'A calauzeasca prin Moldova. Din drum, dela Dunare a plecat
in graba al treilea ceaus la Iasi cu bujardun ordin dela vizir, ca Lupul

www.dacoromanica.ro
 CALATOR1 POLON1 IN TAR1LE ROMANE 45

Voevod sä ma primeasca altfel i sa-mi iasä in intampinare, reparand

prima greseala. Am intalnit din nou pe ceaus la Skiryca (sic) si mi-a
dat de veste ca domnul nu vrea sa iasa din cotet. Indata a alergat
iar la dansul i insus Mehmet aga cu durere i suparare, dar n'a putut
obtine nimic dela acest taran incapatanat i prost; nu a cedat intru nimic
si nu si-a schimbat trufia. Pe prizonierii, pe cari îi trimisesem inaintea
mea pe mare si pe Dunare, nu i-a lasat sà intre in oras; i-am gasit in
camp cu slugile i bagajele mele, pe care poruncise sa le supravegheze
sa li se scrie inventaryl. A trimis in intampinarea mea trei steaguri
de cazaci si boieri. Abia m'arn asezat la curtea ce mi-era destinata,
indata oamenii mei au intrat in conflict cu tatarii. Ei stateau la gaz-
dele, unde li se destinase camere i tatarii voiau sa intre ei; s'a ajuns
la cearta i s'au scos sabiile. Domnul era de partea tatarilor ajuta
Cu pedestrimea lui, iar pe langa mine erau turcii cu Mehmet aga.
Daca n'ar fi fost energia si virtutea lui Mehmet aga, m'ar fi silit pe
mine insumi sa ies din mg. Totus dupa aceea domnul mi-a oferit o
mie de zloti rosii i bogate daruri prin Mehmet aga, numai ca sä merg
la el; dar nici nu puteam, nici nu vream sà fac aceasta, caci nu primise
nici una din conditiile ce pusesem si nu era nici un mijloc sa ne vedem
inteun mod demn. Nu voiu uità sà pomenesc i aceasta virtute a lui
cumparl dela tatari robi din sleahta polona trimite sa munceasca
din greu la fermele lui de langa Constantinopol. De acolo 1-a luat marele
vizir pe Wiszniowiecki si mi 1-a trimis mie. Slava Domnului ! am pornit
viu i sanatos din Iasi trecand Prutul i Nistrul, sosii la Camenita.

c) Relatia secretarului
22 Februarie 1640. Dupä amiazi ne grabirAm sa trecem Nistrul
sosiram la Hotin, la trei mile de Camenita, pentru a petrece acolo noaptea..
Orasul face parte din monarhia turceasca i intraram in el trecand raul
pe ghiatä. Ne-a intampinat parcalabul cetatii cu cateva zeci de oameni,
care ne-a urat bun venit i ne-a spus cà imparatul turcesc asteapta pe sol
cu placere. Cetatea Hotinului asezata pe o stanca foarte Inaltà i inacce-
sibi/a este pe din afarä foarte frumos lucrata, zidita fiind din caramida.
Oraselul Hotin este insa saracacios i mizerabil, are numai casute mici
ca un sat, nu este nici o casä mai mare. Toti slujitorii nostril i caii
ramasera noaptea sub cerul liber, dar in schimb avuri toti mancare
din belsug, atat servitorii cat i caii: pesti, paine, mied i bere. SA' dea

www.dacoromanica.ro
46 P. P. PANAlTESCU

Dumnezeu sl avem la fel peste tot t Seara s'au cetit articolele soliei §i
le-au iscAlit toti acei cari le-au auzit, afarà de cei cari lipseau. Unii cari
eram mai departe de gazda solului, am fost nevoiti sä ne gribim sä
ajungem acolo, altii cari erau räniti la minä, nu au putut iscAll. De
dimineati am scris o scrisoare la Tarnopol printeun bgetel al lui
Stryifiski, pe care trebuiä sà-1 trimit acolo §i pe toti cari aveau talia bäle-
telului Zaheu i-au trimis inapoi din Hotin, càci aqä a vrut solul.
Eu am avut gazdä impreunä cu pan Strykski §i pan Zadarski cel
tank la un oarecare Sturza, un om de valoare §i indatoritor, la care
avurä'm toate ce ne trebuiä, ca soarecele in unt, cum se spune. Acest
Sturza ne-a povestit cum din acest sat dau biruri foarte mari domnului
Moldovei, el singur plAte§te de obiceiu lunar o sutl de zloti ro§ii §i
and porunce§te domnul chiar la o sä'ptä'mänä, iar tä'ranii, del satul
e mic, plAtesc lunar opt sute de zloti. Aceasta ni s'a pärut de necrezut
totu§lucrul stä a§k in adevä'r, cä'ci am intrebat pe multi §i top au spus
la fel, §i ce pot sà facl nenorocitii and la ei e e sic volo, sic jubeo ?
§i de dreptate i cuviintä nu se tine seaml. Tocmai and din porunca
solului ne urcam in care, a venit veste dela domnul Moldovei de moartea
impäratului otoman. Solul a scris indatl despre aceasta castelanului
Cracoviei, pe cänd caii erau deji inhämati la care.
Reproduc ad scrisoarea domnului Moldovei, copie autentia: e Prea
puternice §i milostive domnule subcämära§ [podkomorzy] al Lember-
gului, gratiosul meu donm §i prieten. Azi am primit scrisoarea dom-
niei tale prin care binevoe§ti a-mi da de §tire de apropiata durnitale
sosire in tara mea in drum pentru solia la Constantinopol din partea
märiei sale regelui. Auzisem de aceasta ina mai demult §i a§teptam
cu nerAbdare pe domnia ta, aci nu demult puteam incä sl-i slujesc
in chip foarte folositor cu confidente importante. Acum insä s'au
schimbat lucrurile, cici impAratul otoman sultan Murad, atre care
domnia ta erai trimis, a murit i in locul lui a urmat fratele säu Ibraim.
Deaceea a§ don ca domnia ta sl mai zabove§ti cätva timp in patrie,
pinä ce vei primi vesti dela rege, cä'ci §i eu am scris regelui i hatma-
nilor coroanei. Dupä' aceasta mä recomand cu slujbele mele binevoi-
toare gratiei domniei tale. Din Ia§i, 26 Februarie 1640. Al domniei
tale iubitor prieten i slugà, Vasile Voevod §i domn al tä'rii Moldovei*.
Adresa: ePrea puternicului i milostivului meu domn i prieten Woiceh
Miaskowski, subeämära§ de Lemberg, sol mare al regelui Poloniei
.cltre impAratul otomanilor, sä' se dea *.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 47

Iesind din Rädauti, trecuram prin Sanian §i de acolo la teranesti,

un °rasa unde ramaseram noaptea, dupl un drum de trei mile. Carele
pornira inainte, dar solul cu toata suita ramasera in urma din pricina
unuia dintre tovarasi, Maniecki, care erà bolnav. Solul n'a vrut sa plece
pana ce bolnavul n'a fost trimis inapoi 0 n'a fost urcat in radvan [ryd-
wan]. La 4 Martie am mers dela tefänesti pang la satul Tabor, numit
astfel pentruca acolo fusese tabara cneazului Korecki 1) 0 a hatmanului
Zolkiewski 2). Ei se intarisera acolo in asà fel incat dusmanii nu puturi
sa le faca nimic. Sant multe ramasite dela dansii, ghiulele mari cat
capul 0 altele si mai mari se pot vedeh in casele taranilor. Acest loc
este triunghiular, de doul parti curge raul Prut 0 din a treia parte este
un val sapat. De ad panä la Tutora [Cecora], unde ai nostri au fost
sdrobiti, nu este decat o mill. Noi am trecut prin locurile pe untie au
luptat ai nostri. La Tutora vazuram o multime de movile. De ad mer-
seram la Kryniczan [Carniceni] si la Iasi, re§edinta domnului Moldovei.
Acesta a trimis in intampinarea noastra pe fratele sat', pe hatman a) si
pe cancelar 4), precum 0 pe toti senatorii, sase steaguri de cazaci, sol-
dati 0 muzica militara. Domnul insa n'a venit in persoanA , se spune,
daca e de crezut, ca un armean i-ar fi spus ca nu este un sol mare, ci
un simplu curier. In realitate n'a venit, precum s'a auzit, pentruca
fiind acum un sultan nou, domnul n'a vrut sa cinsteasca pe poloni,
pentruca sultanul ar fi avut astfel o ocazie, sa-1 degradeze din demni-
tatea lui. Cat despre Iasi, vorba ceea: furtuna mare, ploaie mica; ni
se spuneh a vor fi de toate indestul, dar in realitate e numai saracie
0 nimic demn de vazut, caci e un °rasa mic cu casele acoperite cu stuf,
nu e bun de nimic.
Solul s'a dus la biserica catolica, pana acolo ploaia ne-a udat bine,
si a schimbat chiar coloarea penelor, cu cari ne impodobiseram intaia
oara la palarie. Dui:A slujba pe care o facù preotul soliei, solul s'a tutors
la gazda §i a avut la mask' trei franciscani si douà slugi ale domnului.
Inainte de masa el trimisese la domn pe Kossakowski, pe Ciswicki,
pe Miaskowski 0 ca talmaciu pe Romaszkiewicz. Kossakowski a dat
domnului scrisorile regelui 0 ale castelanului Cracoviei, dar el n'a vrut

Samuel Korecki, ginerele lui Ieremia Movill, dui:4 fiica lui Ecaterina.
Hatmanul Stanislaw Zolkiewski, invins de turci in lupta dela Tutora (1620)
§i ucis in retragerea lui spre Nistru.
Gavril hatmanul, fratele lui Vasile Lupul.
Cancelarul este marele logofAt, care erli atunci Gavrilaqi Mateia.

www.dacoromanica.ro
48 P. P. PANAlTESCU

sa' le primeasca, spunand lui Kossakowski: « D-ta esti subcamerariul,

solul? » lar el: « Nu, dar slujesc sub steagul lui, i acum Il insotesc in
Turcia. » «Maria sa regele nu ti-a dat scrisoarea d-tale, ci solului,
deci nu o voiu prim' dela d-ta, ci dela sol ». Kossakowski i-a prezentat
scrisorile, dar el a refuzat sa le ia. Atunci Kossakowski a spus domnului:
« Solul intreabl de ce n'ai iesit in intampinarea lui, cand el reprezintä
persoana regelui [Regiam personam sustinet] ». La aceasta domnul n'a
raspuns nimic, ci punandu-si palaria in cap s'a asezat pe scaun infuriat..
Membrii soliei mai sus numiti au incalecat i intorcandu-se la gazda
au povestit lucrul solului. Solul a spus: In nici un chip nu-i voiu da
scrisorile, chiar de ar trimite sà le ceara». Indata a scris solul regelui
castelanului Cracoviei si s'a auzit cà i domnul a scris la randul sau
acelorasi. S'a aflat cà dupa aceasta domnul, scuzandu-se catre sol cá
nu i-a iesit in intampinare, a pregatit cateva bucati de brocart, si mai
multe bucati de diferite matasarii pentru sol. Dar solul a preferat
onoarea patriei i bunul nume al regelui, a carui persoana o reprezenta
atunci, tuturor damrilor. El a aratat cá neamul polonez nu poate fi
corupt prin daruri generoase i cá socoate mai presus de toate cinstea,
amintindu-i cà toate mor afarä de faima cea buna.
Dui:4 amiaza, pentru a ma' distrà m'am plimbat impreung cu tova-
rasii Stryifiski, Bronikowski, Gradnicki, Nomosenski i Bazil; am fost
la bazar si deacolo la biserica numitä Sf. Vasile, patronul domnului,
pe care el a cladit-o 1), caci exista obiceiul ca fiecare domn sa cladeascà
o biserica purtand numele [hramul] patronului sàu. Eu o descriu ash
cum am vazut-o: mai intaiu este un zid de caramida in jurul bisericii
si a cimitimlui larg cat doi oameni; poarta este inaltä, frumos lucrata
acoperita cu tigle. Aceasta poarta are un ceasomic si sub ceasornic
sant cateva clopote mari la o mare Inaltime, caci, ca sl ajungi acolo,
trebuie sá urci 280 de trepte in spirala. Biserica ings e si mai frumoasa,
atat pe dinafara cat §i pe dinauntru. Pe din afara are piatra cu vine
colorate si figuri grecesti vopsite in diferite colori, inauntru pe pereti
se vad figuri diferite colorate in aur i pe insus domnul, sotial fiul
doul
Am vazut pe domn in persoana care iesia din biserica, ducandu-se
la camp ca sa se recreeze. In fata lui mergeau trei steaguri de cazaci,
apoi cateva zeci de ieniceri pe jos cu muschete i dupa acestia duceau

1) Biserica Trei Erarhi.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE RONLXNE 49

doi cai, apoi insus domnul pe un cal moldovenesc sur. Erh imbracat
inteo subl de zibelina si de brocart cu broderii. Langa dansul doi ieni-
ceri imbracati in catifea rosie fugiau in noroiu purtand fiecare cate o
lancie. In urma domnului erh un slujitor al lui cu buzduganul si cu
sabia si altii purtau trei lancii. Dupa aceea urmh cancelarul, frate cu
domnul 1), si alti boieri mai mici. Pe and treceh, sunau clopotele peste
tot in Iasi, caci ei au acest obiceiu ca oamenii in asemenea ocazie sä
se adune spre a admirh alaiul, dar nici unul din compania noastra n'a
-admirat, cad fiecare vazuse in patrie lucruri mai de seama si noi pri-
veam incognito.
Boierii domnului au trimis la sol pe Kutnarski 2) pisarul, sa-1 intrebe
pe unde vrea sa mearga: prin tara Munteneasca sau pe la Dunäre. Solul
insa n'a dat deocamdata nici un raspuns si i-a spus sa se intoarca peste
un ceas. Mai tarziu a dat acest raspuns: pe unde e drumul mai drept,
pe acolo va merge.
.ro Martie. Solul a scris domnului muntenesc si a trimis pe Romasz-
kiewicz talmaciul cu scrisorile lui precum si cu acelea scrise de rege
si de castelanul Cracoviei care acel domn. Noi am mers dela Iasi la
satul Scanteia, unde vazuram ruinele unui castel, cladire de seama si
frumoasa odinioara, inconjurata cu sant. Odinioara a fost ad resedinta
domnului, dar apoi a fost devastata de cneazul Korecki. Avuram ad un
conac foarte neplacut, cad domnul suparat pe sol a poruncit sa nu ne
dea nimic in tara lui. Deacolo am mers la Kulina [Docolina ?]. Peste tot
eram nevoiti sa ne procuram toate cu banii nostri. Pentru o caruta a
platit solul patru talen pentru un drum de trei mile. Mergeam incet
pentruca' solul astepth instructiunile pentru imparatul cel nou. La Te-
cuci am primit veste cä in locul imparatului turcesc care murise a fost
ales altul, anume un pasa mai de frunte, despre care nu sta nimeni
sa ne spuie ceva.
Cand trecuram podul la Focsani in partea orasului care este a dom-
nului muntenesc, calarasul ce! mai &gran, care ne caläuzise dela Iasi
s'a asezat la pod si a asteptat pe sol. Cuvintele lui au fost acestea: o Mi-
lostive domnule sol; am indeplinit intru toate datoria mea si porunca dom-
nului, stapanul meu, ma opresc la granita si ma rog sa fiti asa de buni
2) Cancelarul nu eri frate cu domnul; e probabil o confuzie Intre Gavrilas Mateias
si Gavril hatmanul, fratele lui Vasile-Vodfi.
2) Pisarul lesesc al lui Vasile Lupu, pentru care vezi Miron. Costin, Opere com-
plete, ed. V. A. Ureche, I, p. 6o: e om deplin la toate trebile t.
4 P. P. Panaitescu. Cefitori poloni in Tirile Romine.

www.dacoromanica.ro
50 P. P. PANAITESCU

sa va amintiti de mine, sluga si prietenul domniilor voastre ». Vorbia

prin talmaciu, cad el insus nu stia A. vorbeasca bine poloneste.
Intre Focsani si Ramnic am vazut o movila foarte inalta, ridicata
langa Focsani pe Siret. Se aminteste Ca' un domn anume Maftei, sau
cum zicem noi Matheusz, care a fost voevod al Moldovei si al Mun-
teniei, a serbat la acea movila nunta fiului sail 1), cad nu aveh nici o
cladire asa de mare, ca sa poata cuprinde o asà de mare multime de
oameni cum s'a adunat atunci. Erà de fatä si un sol al regelui Poloniei
si multi senatori mai mici ai coroanei polone. Aceasta movila sta in
fiinta de cateva veacuri si dupa parerea mea va ramane vesnica.
La Ramnic, parca ar fi clzut asupra solului si a noastra a tuturor o
piaza rea, caci fiind fiecare la gazde deosebite vorbeam diferite limbi;
cauza erau vinurile bune, rniedul si berea bunä, dar a doua zi cativa
le-au plait cu sanatatea lor si mergeam ca niste catiri si chiar, cum
se spune, muti ca pestii.
Romaszkiewicz talmaciul a venit de dimineata la Focsani cu scri-
soare dela domnul Munteniei, cad fusese trimis inca dela Iasi de sol
cu scrisorile regelui si ale castelanului Cracoviei. Solul scrisese dom-
nului scuzandu-se ca nu se poate intalni cu dansul, cici ar trebui un
drum de mai bine de 20 de mile moldovenesti, si el se grabeste sa ajunga
la Constantinopol, dar faglduia in schimb, ca la Intoarcere sa-1 poata
vedea, cu voia lui Durnnezeu. La Rarnnic am ramas mai mult caci solul
nu era bine cu sanatatea si se ingrija cu medicamente. Dupa pi-L.1z
a venit la gazdä la sol marele hatman al domnului muntenesc 2); din
ce pricina a venit nu stiu, caci an vorbit in taina, nu erau in camera
deck urmatorii: solul, hatmanul, preotul capelan si talmaciul Romasz-
kiewicz, afara de dansii n'a mai fost nimeni.
Indreptandu-ne catre Buzau, trecuram raul Buzau, dupa care-si ia
numele orasul. Raul nu e foarte adanc, dar repede, se aseamana mult
Cu Dunajetul in tara Cracoviei, cad are multa piatra, se revarsa pe
intindere mare si are mult peste, mai ales stiuci mari, chiar au prins
una in semn de bun venit. Era mare ca un vitel mic si lunga cat trei
vitei. Din oras ne-au intampinat patru steaguri de osteni si capitanul
oraselului, care era inteo careta frumoasa; daca ar fi fost vazuta in Po-
lonia si mai ales cu asemenea cai, chiar la dieta ar fi mult admirata;

Vezi mai sus solia lui G. Krasinski, p. 28 nota r.

Marele spatar Preda Br Ancoveanu.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 51

era mai frumoasa decal aceà in care « strajnicul » coroanei merge la

castel cu caii impodobiti. La Buzau asteptaram instructiuni care sol
pentru imparatul cel nou.
23 Martie. Sosim la Gherghita la Fpte mile moldovene0i de statia
precedenta. Era un ger grozav i zapada ajungea 'Ana' la genunchii
cailor. Genii era a0 de aspru incat am prins pe drum cu mana mea
douà pasen i inghetate, o mierla 0 o dropie; le-am luat 0 le-am
bagat in manu§a, a§a ca le-am adus vii la gazda 0 le-am dat copiilor
gazdei, amintindu-mi de iubitele mele nepoate Pawlowski. De acolo
am trecut douà rauri, unul se nume0e Gherghita 0 peste acest rau
au avut rasboiu voevozii Moldovei i Munteniei in anul 1639 toamna
voevodul Moldovei fiind invins scapat viata cu fuga 1).
24 Martie. Am sosit la Bucure0i. Au ie0t in intampinarea solului
zece boieri frunta0 i clpte steaguri de osteni caläri. Dimineata s'au
facut trei liturghii la sol la gazda 0 un franciscan a tinut o predica in
latine0e. Dupä terminarea serviciului divin, luaram masa, la care solul
a avut ca oaspeti patru boieri ai domnului: cäpitanul, logofatul, cumnat
al domnului 2), clucend 3) Opär. Starzyhski, pisar al donmului. Ceau§ul
imparatului otoman a plecat din Bucure0i, re§edinta domnului mun-
tenesc 0 s'a dus la Targoviste, unde locuia atunci. Ii ducea din partea
imparatului caftanul i sceptrul, intarindu-1 in stapanirea OHL La ple-
carea din Bucure0i, au condus pe sol cateva sute de oameni callri
pedwri. Inainte de plecare solul cu Ciswiecki, nepotul sat' i cativa
membri ai soliei au fost la banchet la cumnatul domnului, logofätul.
Cand Ciswiecki era sa plece dela banchet, a venit ja un rädvan cu
ase cai, dar logofatul s'a supärat foarte tare, spunand: clack' am poftit
pe cineva la mine, voiu gasi cu ce sa-1 trimit inapoi. Deci radvanul a
plecat 0 el a poruncit sa se aduca atatia cai cati invitati erau. Astfei
au pornit cu totii i cativa din oamenii no§tri mergeau pe jos. In fata
calor mergeau so de oameni cu muschete, cari incepura sa traga focuri
de and invitatii au inalecat la curtea logofatului pana la casa lui Cis-
wiecki, ceeace era un lucru de mirat la munteni, cad de obiceiu nu
trag focuri in vant, numai polonii no0ri s'au bucurat de un asemenea
triumf.

BAtAlia dela Ojogeni dupi datA, dela Teleajlin (1637), dupA loc.
Udriate NAsturel din Hamad logoat al doilea, fratele doamnei Elena, cunoacut
traducAtor in romAne§te i slavoneate.
8) Dragomir mare clucer.

4.

www.dacoromanica.ro
52 P. P. PANAITESCU

28 Martie. Solul a scris regelui nostru qi mai multor senatori, minu-

nandu-se de ce nu se trimit mai repede instructiunile catre imparatul
cel nou, i intreband daca instructiile n'au fost cumva dejh trirnise, cad
solul se temeh ca domnul Moldovei, un om räuvoitor, sa nu le fi inter-
ceptat in drum prin vre'un subordonat al sau. Trecusera cinci sapta-
mani de and solul scrisese regelui, dandu-i de veste de moartea impä-
ratului §i nu avusese nici un raspuns. Un capitan ne-a insotit dela Bucu-
re§ti pang la Durare §i apoi pana la Silistra. De acolo s'a intors inapoi
In Tara Munteneasca §i a luat ca rasplata pentru osteneala luí, caci ne
insotise dela Rftmnic para. peste Dunare cu cativa calära§i, o pereche
de pistoale qi o pereche de muschete imbracate in argint, pe care le-a
dat cu mana lui solul.
Inca de dimineata solul mä trimisese inainte pe mine, pe Romasz-
ldewicz talmaciul l cu Bielewicz pisarul, la Silístra peste Durare la
namiestnicul Silistrei. (Pa§a fusese degradat mai dinainte de noul im-
parat i altul nou nu fusese inch' numit in locul säu, fusese trimis numai
un senator frunta§ dela Tarigrad sa-i tie locul)
[Intoarcerea] La i Iulie am sosit la Galati, orh.'§el moldove-
nesc la Durare in camp. Aci avuram o statie maí cum se cade, mai
bunk' ca toate cele turce§ti. De dimineata solul s'a dus la mica biserica
catolica; dupa amiazi un panglicar a venit in tabärä qi a aratat diferite
boscarii intre cari i aceasta: tineh pe nas un baston inalt asezand pe
dansul un vas rotund cu apá §i astfel dantua sau asezanduli un lemn
mare pe cap si lu and o piatra intre dinti, svarlià lemnul cu ajutorul pietrei.
De acolo ne-am mai oprit in urmatoarele locuri: la Tankiesz ( ?),
Tecuci, Barlad, Scanteia qi la 7 Iulie la Iaqi. Acolo ne-a ie§it inainte
Kosakowski care a§tepth in Ia§i de cateva zile sosirea solului, intor-
candu-se dela domnul muntenesc, la care s'a dus pentru o treaba prie-
teneasca §i sperh ca va prim' vre un dar cu aceasta ocazie. In adevar na-
dejdea nu i-a fost de§arta, cad domnul i-a dat un cal turcesc, matase,
o jurratate de masura de o skarlat §i atlas pentru slujitori. El ne aduse
urmatoarele ve§ti: mai intaiu a dieta polona s'a disolvat, cä acum trei
saptamani ai no§tri avusesera o lupta cu tatarii §i a pierit un batran
tovara§. La o jumatate de mill de ora § ne-au intampinat trei steaguri
de moldoveni cu §aisprezece boieri, ceeace Acura din proprie initiativa,
nu din porunca domnului, caci domnul erh certat cu solul. De acolo ne
am mai oprit la Camiceni [Cryniczani], tefänesti, Radauti §i Hotin.
[Urmeaza o cearta la Hotin intre doi poloni, flea interes.]

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN MILE ROMANE 53

VII. Cdkitoria lui Stanislaw Osewkcim

1643
Stanislaw 06wiqcim a fost un cAlAtor pasionat, a vizitat Pa-
risul çi alte orase din apusul Europei, läsând interesante de-
scrieri de cAralorie, cuprinse in memoriile lui, cari merg dela
1643 la 1651. In Wile romane a trecut la 1643 cu ocazia soliei
lui Nicolae Bieganowski podstolnicul Lembergului, trimis la
Constantinopol de regele Poloniei, Vladislav IV. Memoriile
lui, din cari extragem pasagiile privitoare la Tara Româneasa
si la Moldova, au fost publicate de W. Czermak, in colectia,
Seriptores rerum Polonicarum, XIX, Cracovia 1907: Stanislai
diarium. 1643-1651.

[1643]. Septemvrie 23. Trecand Nistrul, am aflat la vad pe parc'd-

labul Hotinului, care astepth pe sol cu cateva zeci de chianti. Urandu-i
bun venit l-a condus pang la Hotin, chiar pana la gazda ce-i erh pre-
Parcalabul a aratat multa politeta in cuvinte i in ceremonii,
dar foarte putinä in fapte, mai ales in ce priveste mancarea, caci in
acel loc jumatate dintr'ai nostri au ramas nemancati.
Pe tot drumul dela Hotin para. la Iasi ne-au caläuzit algrasii (pe
acestia Ii tine domnul Moldovei in deosebite orase pentru slujbe gra-
bite). La fiecare oras ne ieseau inainte parcalabii, peste tot au fost o
multime de ceremonii, dar cele necesare, mancarea atat pentru oa-
meni cat si pentru cai erau si mai restranse ca in Hotin. La cinci znile
inainte de Iasi ne-au iesit inainte, trimisi de domn, vistiernicul cu
vre-o zece oameni. Acesta a aratat cà domnul asteaptä cu bucurie
pe sol. Dupa aceea ne-au mai iesit inainte in drum patru steaguri de
osteni, pe langl cari erau mai multi oameni fruntasi, senatori i dre-
gatori ai arii Moldovei. Ei asteptau mai de mult pe sol la o jumatate
de milk' de Iasi si cand l-au intalnit, i-au urat bun sosit din partea dom-
nului i dupl aceea l-au insotit pana la Iasi, orasul de scaun al domnilor
Moldovei, la casa cancelarului (care in bimba moldoveneasca se numeste
logofät) 2), unde erh gazda pregatita pentru sol. Pe drum solul a fost
tratat cu multa cinste si i-au iesit in drum mare multime de oameni.

Vistiemicul Iorga, vArul lui Vasile-vocla Lupul.

Mare logoat erà atunci Toderasco.

www.dacoromanica.ro
54 P. P. PANAITESCU

Totus chipa atata pompl si stralucire ne-au trimis o mancare de seara

foarte putin proportionata cu felul cum fuseseram primiti: sapte gani,
un berbec si douà bucati de carne. Abià acum am inceput sa vad in
adevar siretenia moldoveneasca.
A doua zi, domnul a trimis la sol intrebandu-1 cum o dusese pe drum
si arid ar don i sä vie la dansul. Solul a räspuns multumind si spunand
ca, deoarece se grabeste in calatoria sa spre Poarta, roaga sa fie primit
In audienta chiar In aceà zi.
Deci domnul a trirnis dupa sol la curtea unde erh in gazda o careta
foarte frumoasä, se vede ca erh lucratä in Polonia, trasa de sase cai tur-
cesti, in care erau doi boieri fruntasi. Pe acestia solul i-a retinut numai
putina vreme la dansul, in timp ce compania noastra se pregateh, im-
bracandu-se in blanuri de ras si de sobol. Dupa aceea urcandu-se in
careta, a poinit spre domn. Pe langa careta mergeau ca la o sutl cinci-
zeci de oameni de-ai domnului, unii pedestrasi in haine rosii si restul
diferiti moldoveni. Sosind la castel, atat in afara cat si inauntru am
dat de foarte multi osteni: boieri moldoveni, ieniceri turci, calarasi,
pedestrasi imbracati in rosu, asemänatori pedestrimei noastre, si multi
alti oameni. La pragul la care se opri careta, astept.h maresalul 1) cu
un baston in manä si abih s'a coborit solul, ha condus impreunä cu
cei cari sezusera cu el in careta inteo camera mare pe care ei o numesc
# divan >> (adica sala de sfat sau de judecata). Aceastä camera erà plink'
de diferiti oameni, curteni ai domnului. Dupä aceea i-a dus inteo ca-
mera mai mica in care steteau de jur imprejur, de o parte turci cu
turbane foarte deosebite in cap, de alta dregkori ai tärii. In sfarsit
ajunseram inteo a treia camera unde stetei domnul ca un monarh pe
tron si in fata lui erau cativa senatori. and solul a intrat in acest di-
van sau camera, indata domnul s'a ridicat In picioare, dar nu s'a mis-
cat, asteptand ca acesta sa vie care dansul. Solul insa, socotind a
lucrul nu ar fi spre cinstea lui si a functiunii ce aveh, vazand pe domn
stand pe loc s'a oprit si el la mijlocul camerii. Observand aceasta, dom-
nul s'a coborit de pe tronul ski si i-a dat mana. Dupa ce domnul i-a
urat bun sosit, ha intrebat solul daca audienta trebuie sä aiba loc in
picioare si raspunzand domnul ci in picioare, indata l-a felicitat din
partea regelui si a castelanului Cracoviei si i-a dat scrisorile lor. Domnul
luandu-le, a intrebat de sanatatea regelui si a hatmanului si dupa aceea

2) Maresalul este marele postelnic, care eri atunci Apostol Catargiu.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 55

s'a asezat din nou pe tron, oferind si solului un scaun. Deoarece cel
dintai si-a acoperit atunci capul si n'a spus solului si faci la fe!, acesta
fill si stea mult pe ganduri si si mai astepte invitatie, si-a pus si el
päliria in cap. Precum si in alte ocazii ash si atunci mai ales s'a con-
format in toate atitudinii domnului. Miretia domnului erà un lucru
In adevir vrednic de privit, intru toate erà demn de admiratie. Intre
altele aveh pe dansul, o haini impodobiti ash de mireati incat n'ai
putei vedeh una aserninitoare nici la sultanul turcesc si nici la vre-un
alt monarh. Materia din care erh croiti, mi se pare a erh « altembas »,
pe care erau brodate in aur flori inalte de un deget; aveh doul perechi
de nasturi (paftale) de diamante splendide, se intelege ea erau de o va-
loare foarte mare. Haina erh ciptusitä cu blani de zibelini, care de
sigur trebuii si fie potrivite cu restul...
Intoarcerea. 23 Decemvrie 1643 . [Scrisoare] din Focsani la granita
Munteniei si Moldovei. Fiind la pragul tirii Moldovei si pang acum
din mila lui Dumnezeu sinitosi, atat solul, cat si noi toti, mi reco-
mand domniei-tale, dandu-ti de stire ci solul, terminand in chip fe-
ricit solia sa, se gribeste si se intoarci la domnul castelan al Cracoviei,
bineficitorul nostru. Dupi ce am trecut Dunirea, am avut multi buni-
vointi din partea domnului muntenesc 1), mai ales la Targoviste, unde
ne-a primit in persoani si ne-a tratat cu foarte mari onoruri, iar la urmi
ne-a si (limit atat pe sol cat si pe noi toti. Desi darurile nu erau prea
bogate: zece coti de atlas si nu din cel mai bun, fieciruia dintre noi,
taus am fost multumiti din cauza bunivointei lui. La fiecare conac,
chiar de erau localititi mici, ne intampinau cateva steaguri de osteni
si trebuie si recunosc a domnul muntenesc are o multime de osteni
buni de lupti si foarte bine organizati. Daci Dumnezeu ar vreh si mai
tie vremea frumoasi, de care ne-am buCurat pe tot drumul, vom fi
la Bar indati dupi anul nou.

VIII. Solia lui Nicolae Bieganowski

1654
La 1654 regele Poloniei loan Cazimir, trimite ca sol in
Turcia pe Nicolae Bieganowski castelanul Camenitei a), acel*
Matei Basarab.
Militar distins, luptase In risboaiele cu suedezii, cazacii si turcii. Fusese

www.dacoromanica.ro
56 P. P. PANAITESCIJ

care mai fusese trimis acolo si la 1643, când Stanislaw 06-

wiçcim descrisese cAlAtoria. Scopul acestei solii erà incheierea
unei intelegeri cu sultanul in chestiunile ràscoalei cazacilor.
Nu cunoa§tem jurnalul soliei, dar pe baza scrisorilor solului
istoricul L. Kubala a scris un articol in care reconstitue mersuI
soliei (L. Kubala : Dzva poselstwa w roku 1654. Douà solii in
anul 1654, in revista, Biblioteka Warszawska, tom. CCLXIV,
1906, IV pp. 532 §i urm.), din care rezum5m pasagiile privi-
toare la Orile noastre.
(Rezumat)
Nicolae Bieganowski e numit sol pentru Turcia la 1653, dar din
cauza tulburgrilor din Moldova nu poate plecà cleat la ii Ianuarie
viitor. Cu el erà si Than Sobieski, viitond rege, pe atunci foarte
staroste de Iaworow, apoi negustori ce duceau in Turcia märfuri din
Danzig si urmau sä" aducä alte märfuri de acolo. Solul se opreste mai
multä vreme la Iai, ca sä afle ce ostiri se gäsesc in Moldova si sä adune
informatii dela persoanele cu influentä la Constantinopol. Se bizuià
pe ajutorul agentilor i protectorilor domnului la Poartä. In Iasi fiind,
aflä de supunerea lui Bogdan Chmielniecki sub suveranitatea tarului
din Moscova. La 22 Februar domnul Moldovei Gheorghe Stefan
scrie regelui Poloniei cà primise veste dela Rascov pe Nistru cum
cazacii de acolo au depus jurAmant de credintä tarului si muscalii
umblä prin sate si ja juamintele tuturor. Gheorghe Stefan e convins
cA Chmielniecki lucreazA in intelegere cu hanul tätäresc i cA vrei s'l
aseze din nou pe Vasile Lupul in scaunul Moldovei. Sperl in ajutorul
solului Bieganowski ca sä-si intär" easel situatia astige incre-
derea turcilor. Deci domnul Moldovei va trimite o mie trei sute de
oameni ajutor hatmanului Potocki impotriva lui Chxnielniecki, promite
cl va trimite i steagurile de osteni unguri i altà oaste A. se uneasck
Cu voevodul de Braclaw. In acelas timp trimite un sol ca spion la Chmiel-
niecki, fäglduindu-i, ca Sä-1 insele, cä" si el e gata SA se supuie tarului
din Moscova.
Bieganowski afländ de situatia din Ucraina se gräbeste sä plece
trece prin Silistra.
comisar al Poloniei in comisia pcntru delimitarea granitei cu Moldova. t 1674.
Niesiecld, Herbarz Polski, II, pp. 134-136.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 57

IX. Solia lui Ieronim Radziejowski

1667
Ieronim Radziejowski este una din figurile cele mai proe-
minente din istoria Poloniei in sec. XVII. Bogat i puternic,
subcancelar al coroanei, el se credeh egalul regelui i in
urma unui conflict cu Ioan Cazimir, el indeamnà pe regele
Suediei sà ja coroana Poloniei. Carol-Gustav, regele Suediei,
cucereste in adevAr mai toaa Polonia cu ajutorul lui Radzie-
jowski (1655), In urma ph'cii dela Oliva (166o) regele Ioan
Casimir este restabilit, dar Radziejowski ki recapah favoarea,
(1662) fiind trimis in diferite misiuni.
La 1667 turcii luaserà sub protectia lor pe cazacii din
Ucraina revoltati impotriva Poloniei sub conducerea hatma-
nului Dorosenko. Pentru a obtine retragerea amestecului tur-
cilor din afacerile polone, e trimis Radziejowski ca sol la Con-
stantinopol. Cazacii Il ponegreau la Poartà i cronica lui
Ierlicz arath cà agentul chzhcesc spuneh sultanului ch solul
polon e acel care a adus pe suedezi: <mu poti crede un ase-
menea om, prin care a pierit Polonia >>.
Radziejowski îi ghsi sfirsitul in aceastà solie, cäci muri
pe neasteptate la Adrianopol la 8 August 1667, Wysocki, se-
cretarul soliei, ja conducerea ei si aduce rh'spunsul sultanului
In Polonia.
Avem douà descrieri ale acestei solii; una mai scurth, dic-
tath probabil de sol, se opreste la sosirea ambasadei la Adria-
nopol. A fost publicath de Sadok Bar4cz. Piamktnik dziejów
polskich. (Memorialul istoriei Poloniei) Lemberg 1855, pp.
74-76. Cealalth mai completà, cuprinzand i intoarcerea so-
liei este inedità, se aflà in Ms. 1614 al Bibliotecii Ossolinski
din Lemberg, din care reproducem phrtile cari privesc tara
noastrà. Aceastg descriere e scrish de Wysocki secretarul so-
liei, duph cum se vede din titlu.
Un rezumat al acestui manuscris i un studiu asupra soliei
lui Radziejowski a publicat L. Hubert Zatargi Polski z Turcyg
w 1667 roku i poselstwo Hieronima Radziejowskiego. (Conflictul

1) I. Ierlicz, Letopisec, ed. Wojcicki, Var§ovia, 1853, II, p. 116.

www.dacoromanica.ro
58 P. P. PANAITESCU

Poloniei cu Turcia la 1667 si solia lui Ieronim Radziejowski)

In, Biblioteca Warszawska, 1858, II. pp. 461 si urm.
Hubert dA si oarecari amAnunte asupra legAturilor cu Mol-
dova in aceste imprejurAri: solia lui Radziejowski fusese pre-
cedatà in ranuarie 1667 de o solie moldoveneascA la Varsovia,
compusA din Stanislaw Kinarski secretarul polon al domnului
Moldovei (Ilias Alexandru) si din Andrei Ianovici medel-
nicer. Scopul soliei erA o plAngere impotriva confiscArii unui
transport de manse trimis incA din vremea lui Duca VodA
spre vánzare in Polonia si cererea ca sl se trimA, ca de obicei,
postav polonez pentru nevoile curtii moldovenesti si turcesti,
precum si alte plAngeri pentru uciderea unor negustori mol-
doveni cari veneau dela Moscova cu mArfuri 1).

a) Relatia scurtd

Ccildtoria solului Radziejawski la Poarta Otomand (1667).

Intrand in tara Moldovei, indatg I-a intampinat pe sol la granitg
la Nistru sub Hotin vornicul 2) trimis de domnul Moldovei 2). Acesta,
insotind pe sol s'a insgrcinat cu procurarea proviantului in toad tara
Moldovei. Sosind la o mill si jumgtate de Iasi, solul a trimis la domn,
cerandu-i ca, deoarece domnul iesise inaintea principelui de Zbaraz,
sg iasg si acum inaintea lui. Domnul Orland sfat pentru aceasta, a re-
fuzat, spunAnd cg n'o face din dusmInie, dar pentru o anume pricing.
Supgrandu-se solul, I-a acuzat de barbarie, spunand: a am invgtat
minte pe regi 4), II voi invgti si pe el, oare nu stie cä eu pot sg-1 scot
din domnie? » si erà sg ocoleascg Iasul. Dar sosind Godlewski, 1-a con-
vins sg nu facg asi ceva, cgci ocolind lap' ar fi o ofensg mai mult pen-
tru impärat cleat pentru domn. Ceausii trimisi in intampinarea so-
lului de cgtre caimacam i-au spus solului a obiceiul ad este cg dacg

1) L. Hubert, o. e., PP. 462-464-

3) Marele vornic al tirii de jos exit Miron Costin, cel de tara de sus Vasile Neculai.
Fiind vorba de primirea unui sol polon, e probabil crt avem a face cu ce! dintiliu.
3) I1ia9 Alexandru ( x 666x 668).
3) Aluzie la aducerea lui Carol Gustav al Suediei in Polonia tli alungarea regelui
loan Casimir.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 59

solul cel mare este intampinat de un ceaus, este acelas lucru ca si de

1-ar fi intampinat insus domnul, caci domnul nu are nici o putere, pe
and acestälalt este dela Poarta. Deci solul a dat de stire el se va opri
In Iasi si 1-au intampinat hatmanul 1), cancelarul 2) i alti demnitari.
Solul i-a primit coborandu-se numai cu un singur picior din careta
si ridicand putin palaria. Demnitarii au scuzat pe domn ci nu a iesit
insus in intampinare din deosebite pricini; dupa aceste ceremonii in-
calecand au mers de amandoul pax-tile la distantl. Tinerimea insa,
adica boierii i moldovenii, calarind pe cai foarte frumosi in ordine
ca husarii au fäcut intre dansii intreceri in fata orasului cu lancii de
lemn. Apropiindu-ne de Iasi, am fost insotiti pang la gazda de treizeci
pe steaguri de osteni, toate cate erau, cu tobe si cantece. S'a
impartit multimii, care venise in mare numär cu muzice i tobe, paine
alte daruri. Sosind la locuinta pregatita, solul a multumit i toti au
plecat. Solul a invitat la dansul la un banchet pe demnitari, dar cu totii
au refuzat.
A doua zi secretarul soliei a dus domnului o scrisoare dela rege in
care se arlth indurerat ca tatarii navalisera pe neasteptate in Polonia
facusera asa de mari pagube locuitorilor. Vina o dedea. lui Kobylecki,
care n'a vrut sà ma (sic !) asculte si n'a vrut sa se grabeasca, precum
Ii spusesem eu.
In aceeas zi solul a trimis domnului i doamnei daruri si a primit
0 el la randul sam altele din partea domnului. Timp de trei zile atat
de dimineata cat i seara in semn de noapte bung. » au cantat si au
batut din tobe sub ferestrele solului. A patra zi plecaram din Iasi, iar
demnitarii i steagurile de osteni insotiri pe sol. Acesta, urcandu-se
In careta, a multumit atat domnului cat i lor. Cand a pornit careta
fiecare din steagurile de osteni s'au asezat in ordine urand calatorie
fericita, cantand i bätand din tobe. In momentul plecärii solul a trimis
pe Kuzminski la domn, rug andu-1 sa dea de stire caimacamului ca a
plecat din Iasi si daca ar yen! vreo scrisoare din Polonia, sa i-o trimita
neaparat, ceeace a si flgaduit a va face.
Cinci saptImani dupa aceea solul a sosit la Adrianopol, unde se gasei
imparatul turcesc.

Hatman erh Nicolae Racovith.

Mare logofht erh Solomon BArlideanu.

www.dacoromanica.ro
6o P. P. PANAITESCU

b) Relatia secretarului
Textul original dupcl Ms. Ossolinski, Lemberg No. 1614
Relacya poselstwa Polskiego w Turczech, to iest w Adrianopole
die 16 Augusti 1667 odprawionego przez Iagnie Wielmoinego niegdy
Hieronima Radziejowskiego podkanclerzego przed tym Koronnego...
etc. etc. posla wielkiego lego Krolewskiej Mogci zaczqtego a przezem-
nie Franciszka Kazimierza Wysockiego czegnika Sochaczowskiego
lego K. Mogdi z legacyi tey sekretarza dokonczonego iáko niiey...
Iako doczekai si q pod Buczacem ultimis diebus Aprilis roku
blisko przeszlego mnie y z expedycyi z kancellaryi waszey krolewskiey
mogci komendancy pomieniony Im6 Pan Radziejowski Posel W. K.
Mci, jak zaraz certis itineribus pospieszal wediug moinaci y I May
w Zwaficu przy granicy Woloskiey stanawszy. Sequenti na tamtym
brzegu Dniestru zachowatego opuicid nie chciat, zwyczaini czekaiac
az imieniem hospodara woloskiego chocinscy przywitali y przyjgli
perkalabowie, którzy y do stanowisku chocinskie go zaprowadzili
honorifice, gdzie bydz musial pierwszy, bo zwyczayny nocleg. Ku-
nakami, to iest stanowiskami od hospodara naznaczonemi, który
ludzkogd swoiq listem pod Iaslowice zastanym ofiarowai, poznaligmy
nieleniwie, y bliiey Iass przynaymniey kolo Prutu niepotkanie iako
dawnieysze y ostatni kt6rego to extat exemplum, wielki posel Polski
'daft Zbaraski koniusz Koronny powitany byl y przyiqty od samego
in persona hospodara woloskiego na ten czas Tomze y daby od granic
Multanskiego Raduly. Bliiey meniq Iass spodziewaligmy sig honoru
tego nalaytego y powinnego W. K. Mci y Rzepitey w osobach poslach
wielkich z obowiazków y respektów dawnich iako niiey. A gdy po-
spieszai4c, ani wiadomaci y wzmianki tadney o tym od hospodara nie
potykaligmy, posiamy z ostatniego przed Iassami kunaku expostulo-
walem przez pana Kinarskiego sekretarza hospodarskiego, aby zwy-
czaynego w tey mierze W. K. Mci nie obliczal hospodar honoru y
iako przyiainy semsiad y iako obowiaiany do tego z antecessori y z
samych pakt z koron4 polska tureckich. Wywodziiem to iegliby
niewiedzieli ie vi gratitudinis, dawnieyszych nieuspominaiac obo-
wi4zków królom y koronie Polskiey Woksza y Multani, którzy
Po cesarzu tureckim respekt powinni, iak wygwiadczali zawsze,
poniewat wedlug pakt polskich z Port4 przyzachowali chrzeácian-
skich pod hospodarem swoiey wiary, iakoby za protekcya króla

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TAR1LE ROMANE 61

y rzeczypospolitey Polskiey zostaig.. In persona tedy sam hospodar

wyiedzial przeciwko postern Polskim ile razy wigc do Porty ziqmie
ich przeiezdzali y albo do granic, albo od Prut iako chory Tomza
woloski y Radul Multanski na ten czas hospodarowie xiqcia Zba-
raskiego iad4cego tam y powraca*ego, takte y innych przed tem
przyimowali y szanowali. Ten zwyczay pacta y dawne postano-
-wily y wszystkie potym approbowaly, kiedy mieniaj4 palatini molda-
wienses, bo ieden bywal dawniey ziemie Po tym rozdwoioney, qua-
liumque conditione erga praeterites reges Poloniae fuerint, eadem
nunc quoque et in futurum sint, czym y innemi dowodarni dostatecznie
pokazalem sluszno66 y z tym do hospodara wyprawilem z gospody
moiey wspomnionego wytey pana Kinarskiego. Rzecz si q im to cale
zrazu zaraz niezdala, alta spirantibus wedtug geniuszu tureckiego
It6rym infascinatum doznaligmy hospodara, y tak siq pokazuiacego te
dependet od Turków, ktdrych mial przy sobie iak miody inspektor6w.
Negando nam postulata justa, hospodar z powraca*ym po godzinie
y drugiey Po mnie swym sekretarzem boiareow kilka postal, z kt6remi
byly r6zne concertationes; to nieprzyznowali teby to kiedy bylo, alle-
ga* te tego immediate nieupominali si q nasi poslo wie , dru dzy c za sy
dystyngwowali y iakoby temci hospodarowie nasadzeni od korony
Polskiey slusznie honor ten wyrz4dzali, czego niewinien tylko wlasnemu
panu cesarz6w, który to contulit hospodar teraznieyszy. W ostatnym
_te tego mu nie pozwalai4 Turcy, iako wlasnie rzadu y spraw iego su-
perintendenci. Z re p li k a mi n a to y dowodami, kt6remi musieli uzna 6
etiam temere negantes, poszli z nowu do hospodara y ex deliberatione
maturiori obiecali mi dad rezolucy4; wsinwszy tak4 odemnie pro finali
te indignitatem w tey mierze I. K. Mci y Rzepltey non admittet I.
M. Pan Pose!, teby mial non exceptum w polu od samego hospodara,
nawiedzid go nie chce y owszem y miasto minie y tadney niepotrzebnie
ludzkoAci, a potym u Porty nie zaniedba wskarzyd si g o takiemi nie-
uszanowanie Poslta przyiainego Porcie monarchy. Od kt6rey powra-
caj4cy tego dnia w Iassiech stan41 goniec nasz pan Godlewski miecznik
Nowogrodzki z upewnieniem te wdzigcznie y mile przy* chce y
wygl4da posh naszego K. Maci Porta. 0 pernectata inszey nieprzy-
niosla deklaracyi, tylko deprecationem: Poniewat contradicunt Turcy,
abyt hospodarowi non imputet I. M. Pan Pose!, ktetry nadgrodzid chce
ludzkacig. swoi4 y z honorum przyi46 inszym, iako y to te woysko
y starszyzn4 wszystk4 dworu swoiego obviam wysyla. Z tgt zaraz y do

www.dacoromanica.ro
62 P. P. PANAITESCU

kunaku nazwanego Kryniczani, zked wyiazd swoy apparabat I. M.

pan Pose!, posla/ hospodar tegot Kinarskiego, ale zimnie przykty y
odprawiony poprzedza z tym te mined niemogec Iass, przeiechad chce
y w polu stalled I. M. pan pose!. Pomiqszato to bardzo hospodara,
którego tandem przez wielu instancym omnibus, ze comitatu ducenti
et numeroso, ohoto trzechset ludzi naszych, a blisko trzech tysiqcy z
urmlnikami przednieyszemi, krewnemi y dworem wszystykim, ktdrzy
witali w polu o pul mile przed Iassami imieniem hospodara. Wpro-
wadzeni 8 Maj occupavimus stationes w dworach wczegnych boiarskich,
które czekaly ozodobione z dostatkami do wygody wszelkiey.
Nona quieti data, decima iako sekretarz legacyi condita pora iezdzi-
lem na audyency y list W. K. Mci, przy ogwiadczeniu przychylnego
affektu królewskiego, oddalem hospodaremu, takte od I. M. pana
kanclerza wielkiego koronnego; samego I. M. pana posla za powrotem
od Porty obiecuiec do ucieszenia sig spólnego z obecnogci y konwer-
sacyi, poniewat to bydz teraz ex multis rationibus niemoglo. Po ce-
remoniach y rozmowach ze mne y potegnaniu, takte tez potym od
I. M. pana posh y iemu od hospodara wzaiemnie danych upomnikach,
sequenti die, to iest it Mai nostro od hospodrskich ludzie y assystencyi
wyprowadzeni za miasta o czwierd mile, traktu ku Gaiacowi nad
Dunaiem letecem braligmy przed siq. Stanqligmy 16 May, gdzie
oczekiwaiec na czauszów tureckich, którzy nas z granice Woioskiey na
tamtq stronq, iut cale turecke, przyimowad mieli y prowadzid wedlug
etniru. Staligmy at do 19 y wziewszy tam vanum rumorem o zbliteniu
tych czauszów. Dla trudnego na ten czas pod Galacem przez Dunay
y odnogi iego giqbokie przebycia, Ibraila Multanskiego wytey niemal
trzema milanie wzigligmy sig, z którego kady alias sqdzia turecki od
kilku lat dopiero y z miczetem tureckim, wyrainie przeciwko paktom
przesadzony, wyiezdzal y przyimowal nas, ludzkogd wszelake y goto-
wogd przewozów deklaruiec. Tego dnia tedy zaraz poczewszy at se-
quenti, to iest 20, przewietligmy sig y w Mecinie, pierwszym miegcie
tureckim nocowaligwy.
...Powrdt. Od Hersowa miasteczka do multanskiego Folczyna 2
Septembris szczggliwie przebyligmy, kb:it-ego czasu dwie nam ludzie
w drodze umarlo, insi convalescebant. 13 at Septembris zte drogç
ziechatem do lass, wozy do przyprowadzeniu za nami z ostatniego
kunaka kalarasem poruszywszy. Przed sobe clniem y drugim poslaiem
by! do hospodara z emirem, powinne honory postów W. K. Mici

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROmANE 63

wyrzadzal. On po starem zwyczaiu te byl opuszczony nie przyznat

aby wyiezdzad in personna hospodarowie mieli, ale wyslal tylko ludzi
których mial przy sobie y bylem honorifice introductus. Wizytami
zatym obeslaligmy ludzkogd swoiq, z ochotq deklarowai, razy kilka pow-
tarzaitic persuasione egit przez swoich, iebym tak wysoko iako nie-
boszczyk I. M. pan pose!; nie zahrawaiac przeciwko swieiym przy-
klad, poniechal tych skrupul6w, iakoby uratonego honoru W. K. Mci,
a widial siq z nim raczey dogwiadczyl przychylnogci; commodum
ztad iakiego si g in publicum spodziewaifi.c. Wiqc y w listach migdzy
kt6remi pierwszemi dopiero in negotio legationis y od W. K. Mci do
nieboszczyka w Iassiech potkanych, niczego siq w tey materyi nie
doczytawszy, uczynilem to nikomu przedtym niebylo retroversum, iem
y nawiedzi/ y byl na bankiecie u hospodara pro dignitate W. K. Mci,
kt6rey pilnie przestrzegalem, traktowany. Y kilka dni znuiznionym
na ochocie y ludzkogci hospodarskiey odpoczywkiem zfolgowawszy,
pospieszylem iako moinogd znieczy/a do W. K. Mogc y na Kamienice..

Traducere
Relatia soliei polone in Turcia, adica la Adrianopol, trimisa la 16
August 1667 inceputa de raposatul Ieronim Radziejowski fost sub-
cancelar al coroanei, etc., sol mare al majestatii sale regelui
terminata de mine Francisc-Cazimir Wysocki ceapic de Socha-
czov 0 secretar al soliei
Radziejowski sol mare al regelui mà asteptà pe mine la Buczacz in
ultimele zile ale lunii Aprilie trecut, precum i poruncile trimise dela
cancelaria regala, apoi indata a pornit pe drumul hotärit, 0 la i Mai
a ajuns la Zwaniec linga granita Moldovei. A doua zi n'a vrut sa pa-
raseasca malul de dincoace al Nistrului, tinandu-se de vechiul obicei,
ca si a§tepte pinà Il vor primi vor uri bun sosit in numele dom-
nului Moldovei pircalabii de Hotin. Acqtia 1-au insotit cu cinste pinä
la gazda ce-i erà destinata la Hotin, unde a trebuit sa se opreasca intii,
caci aceasta erà oprirea obisnuita pentru noapte. Conacele,adica locuri
de oprire, erau pregatite cu ingrijire precum ne (Muse de §tire domnul
prin scrisoarea sa trimisa la Iasloviet. Insa apropiindu-ne de Ia0 la
Prut ne weptam sa-1 intilnim pe domn in persoana, ca mai inainte,
ultimul exemplu este al solului mare polon; cneazul Zbaraski, coniuq
al coroanei, intampinat i primit de domnul Moldovei in persoana,

www.dacoromanica.ro
64 P. P. PANAITESCL7

care era. atunci Toma si apoi a fost primit deasemenea de Radul domnul
Munteniei 1). Cel putin ne asteptam ca in apropiere de Iasi sà avem
aceasta onoare cuvenita si datorita regelui si republicei in persoana
solilor mari dupa indatoririle vechi. Inaintand mereu si neavand nici
o stire sau vre un semn dela domn, am fost trimis eu din ultimul conac
inainte de Iasi la Kinarski, secretarul domnului 2), cerand ca domnul
sá nu refuze onoarea obisnuita in aceasta ocazie, ca vecin prieten
obligat la aceasta prin pilda antecesorilor si dupä tratatele Poloniei
cu turcii. Am adáugat i aceasta, daca nu o stiau, el au datorie de re-
cunostintl, fati' a mai vorbi de indatoririle vechi pe cari le aveau mol-
dovenii §i muntenii fata de coroana polona imediat dupa datoriile fata
de imparatul turcesc, caci tratatele Poloniei cu Poarta au facut ca ei
s'A ramae sub un domn crestin, si sub protectia regelui si a republicei.
Domnul iese de obicei in persoana in fata solilor poloni, ori de cate ori
acestia trec prin tara lor mergand la Poarta. Ii intampinau fie la gra-
nitä, fie la Prut, precum t'Acuse Toma voevod al Moldovei, bolnav
fiind, i Radul al Munteniei, cari intampinara pe cneazul Zbaraski,
atat la ducere cat si la intoarcere, si altii inaintea lui au fost primiti
cinstiti la feb. Acest obicei era stabilit prin tratate vechi §i intärite
de cele urmatoare, cand erau domnii numiti 4Palatini Moldavienses»,
§i cele douà tgri despártite mai tarziu in dota erau una singura si con-
ditiunile ce fusesera cu regii cei vechi sant valabile si acum i in viitor.
Lucrul acesta 1-am intarit si cu alte dovezi si cu aceste dovezi am
trimis la domn dela gazda mea pe mai sus pomenitul Kinarski. Lucrul
nu 1-am putut obtine indata, cici 1-a gasit pe domn cu totul cuprins
de influenta turceasca si a aratat a e legat de turci, pe cari Ii are pe
langa dansul, ca un tallar pe tutori. Dupai ce a refuzat cererile noastre
drepte, domnul a trimis peste o ora impreuna cu secretarul san care
s'a intors la mine si pe cativa boieri, cu cari am avut diferite discutiuni.
Ei n'au recunoscut a a fost vreodata acest obiceiu pentru soli, altii zi-
ceau cà aceasta onoare se facuse in alte vremuri, anume de domnii cari
fusesera asezati in scaun de coroana polonk si nu o pot face decat pentru

Pentru solia lui Cristofor de Zbaraz, vezi mai sus descrierea lui Samuel Twar-
dowski.
In instructiunile solului stit scris: Pe lângä doumul Moldovei se afll secre-
tarul ski Kinarski, favorabil repubicei polone si dela el solul va puteà obtine stiri
despre cele ce se petrec la curtea impAratului si la aceea a vasalului ski ». L. Hubert,
.Zatargi Polski z Turcyg, in Biblioteka Warszawska r, 1858, II, p. 471.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN VOILE ROMANE 65

stapanul lor imparatul, care a pus in scaun pe domnul actual. In cele

din urma au spus cá acest lucni nu-1 ingadue turcii ca superintendenti
ai guvernului i ai afacerilor domnului. Am raspuns cu dovezi in fata
carora au trebuit sa se inchine acei cari negau i s'au dus din nou la
domn, promitandu-mi ca dupä o deliberare mai maturä, imi vor da
hotarirea definitiva.
La urma le-am spus a o asemenea nedemnitate pentru rege i pentru
republica nu o va putea suporth solul i daca nu va fi primit in camp
de domn, nu va merge sa-1 vada, nu va trece in oras si nu va primi nici
o alta dovadl de politeta. Dupa aceea nu va lips' sa se planga la Poarta
pentru o asa necinste facutà solului unui monarh prieten al Portii. Chiar
In acea zi sosise la Iasi curierul nostru Godlewski miecznic de Novo-
grodek intorcandu-se dela Poartá cu asigurarea cà Poarta asteapta cu
placere i dragoste pe solul regelui. Nu mi s'a adus ing o alfä decla-
ratie dela domn, ci numai o rugaminte: Deoarece turcii nu ingädue
ca domnul sà primeasca pe sol, sa nu fie acesta acuzat, caci el vrea sa-i
dea o alta dovada a bunavointei sale si sa-1 primeasca cu onoare trimi-
;and in intampinarea lui toata ostirea cu fruntasii si cu curtea. Deci
domnul a trimis indata pe acelas Kinarski la conacul numit Carniceni,
de unde solul se pregateh tocmai sa plece, dar a fost primit rece si trimis
inapoi cu vestea ca solul neputand sä evite Iasul, vrea numai sà tread.,
oprindu-se insa [ca sa astepte pe cei ce vor intampina] in camp. Aceasta
a turburat foarte mult pe domn, care totus dupa multa stlruintl a tu-
turor, afland ca" i noi eram numerosi, aproape trei sute, a trimis aproape
trei mii de oameni cu functionarii mai de frunte, rudele domnului
toata curtea, care ne urarl bun sosit, in numele domnului, in camp
la o jumatate de mill' de Iasi. Condusi in Iasi la 8 Maiu am ocupat ca-
mere in curtile de frunte boieresti, cari ne asteptau impodobite i pline
de toate cele necesare.
In ziva de 9 Maiu ne-am odihnit i la io, am fost eu la donin Iin au-
dienta, ca secretar al soliei la ora fixata. Am dat scrisoarea rege1ui,,a07
tand simpatia acestuia catre domn, deasemenea si a cancelarului .co-
roanei. Din partea solului am flgaduit ca la intoarcerea dela Poarta
va avea, placerea sa converseze cu el, dar acum din multe pricini n'o
poate face. Dupa ceremonii i conversatii cu mine, mi-am luat ramas
bun si s'au schimbat daruri intre sol si domn. A doua zi, ii Maiu, am
pornit insotiti de oamenii domnului si de suit*/ numeroasa Ora .1a un
sfert de mill afara de oras. Ne-am indreptat spre Galati la. p4n5re
5 P. P. Panaitescu, Cilittori poloni In Tarile Romine.

www.dacoromanica.ro
66 P. P. PANAITESCU

unde sosiram la 16 Maiu. Acolo asteptar'Am pe ceausii sau curierii tur-

cesti, c,ari urmau sa ne primeasca dela granita Moldovei si s'A ne con-
duck' conform ordinului [emir], in partea cealalta care era cu totul tur-
ceasca. Am stat acolo pana la 19 ale lunii asteptand in zadar pe ceausi.
Din cauza greutatii trecerii Dunarii la Galati, unde erau ramuri adanci
ale raului, ne-am dus la Braila in Muntenia la trei mile distanta. Acolo
ne-a primit un cadiu sau judecator turcesc, care fusese numit acolo
acum cativa ani, cladindu-se si un mecet, evident in contra tratatelor.
Ne-a primit cu multa bunavointa declarand ca e gata sa ne ajute sa.
trecem Durarea. In chiar acei zi incepuram trecerea si urmaräm si
a doua zi, al:lied la 20 Maiu, si petrecuram noaptea la Macin, primul
oras turcesc.
Intoarcerea. [La 8 August 1667 Radziejowski moare la Adrianopol].
Din oraselul Harsova trecuram la 2 Septemvrie cu noroc la Folczyn
[orasul de Floci] in Tara Romaneasca. In acest timp ne-au murit in
drum doi oameni, altii erau bolnavi. La 13 Septemvrie, urmandu-ne
drumul, sosiram la Iasi. Dela ultimul conac dadusem carele ce urmau
dupa noi in paza calarasilor. Cu o zi inainte de sosirea mea trimisesem
domnului un om al meu cu porunca turceasca (emir) ca sa-si faca da-
toria de a cinsti pe solii regelui intampinandu-i in persoana. El insa
nu a recunoscut ca, era obiceiul ca domnii sa vie in persoana si a trimis
numai oamenii ce avei pe langa clansul, astfel a am fost primit cu
onoare. Cand 1-am vizitat, domnul a aratat bunavointa sa si a repetat
de cateva ori CA a facut voia boierilor, m'ar fi intampinat in persoana,
dad as fi fost tot asa de inalt in grad ca raposatul sol.
A spus ca astepta mult dela o intalnire cu dansul. Deoarece din scri-
sorile regale ce erau scrise la Iasi catre raposatul sol n'arn citit nimic
care si ma opreasca, am fost s'A-1 vad pe domn si am fost si la banchet
la dansul, tinand cu prudenta demnitatea regala. M'am oprit cateva
zile obosit de drum, fiind tratat cu bunavointa si politeta de domn.
Apoi urmandu-mi drumul m'am grabit, pe cat se poate, sa ajung la M. Sa
regele si la Camenita.

X. Solía lui loan Gidliski palatin de Culm

1677 1678
Pacea incheiatà de regele Ioan Sobieski cu turcii pe cimpul
de luptl dela Zurawna (1676), prin care Polonia rec4tigh o

www.dacoromanica.ro
 cALATorti POLONI IN 'MILE ROMANE 67

parte a Ucrainei trebt ià ratificatà de sultan. In acest scop

regele Poloniei trimite o mare ambasadl la Constantinopol in
frunte cu loan Gniftski palatin du Culm, mai tArziu pod-
cancelar al coroanei. Solul erà una din personaliatile de frunte
ale Poloniei din aceà vreme, avusese o strAlucità carierà mili-
tail' (in räsboaele cu Suedia) si diplomaticl (solii in Franta,
Danemarca, la Moscova, etc.).
In vremea domniei lui Sobieski el este unul din fruntasii
opozitiei impotriva regelui, obtine totus dela dietà conducerea
soliei in Turcia. El pleaa in Iunie 1677 si dupà lungi ne-
gocieri se intoarce fill a fi obtinut dela turci ratificarea tra-
tatului, in Decemvrie 1678. Strälucirea si numArul insotitorilor
lui Gnifiski a uimit pe turci; Dimitrie Cantemir in, Istoria
Imperizdui Otonzan, vorbeste de o suità de 700 de oameni( ?),
Cara-Mustafa, marele vizir, ar fi spus a sAnt prea putini ca
sA ja Constantinopolul si prea multi ca sA vie cu totii s'a" grute
pragul Sublimei Porti 1).
Avem douà descrieri in limba polora ale acestei solii, una
e jurnalul solului, cealaltà, mai intinsà, jurnalul secretarului
soliei. Ambele au fost publicate dupà manuscrisul bibliotecii
Krasinski din Varsovia de Fr. Pulaski: Zrddla do poselstwa
lana Gnirtskiego wojewody Chelmiriskiego do Turcyi w latach
1677 1678 (Izvoare istorice asupra soliei lui loan Gnifiski
voevod de Culm in Turcia in anii 1677-1678). Varsovia
1907, In Biblioteka ordinacyi Krasirtskich, XXXXII; o splen-
didà editie, ce cuprinde pe lingl aceste relatii, numeroase do-
cumente privitoare la biografia lui Gnifiski si la solia lui si
reproducerea mai multor stampe si acuarele priviroare la aceastà
solie.
0 traducere francezä a ziarului secretarului, dar mult pre-
scurtat, se aflà la Biblioteca Nationall din Paris si pArtile
privitoare la tara noastrà au fost publicate de N. Iorga in
Acte fi fragmente, I, pp. 88-95.
Importanta relatiilor, pe cari le &Am mai jos in traducere,
este mArità prin faptul cA amAnuntele privitoare la istoria
Moldovei au fost date solului de Miron Costin, cu care erà
1) D. Cantemir, Istoria imperiului otoman, trad. I. Hodo§, I, PP. 436-437.

www.dacoromanica.ro
68 P. P. PANAlTESCU

vechi prieten1). loan Neculce povesteste astfel trecerea acestei

solii prin Moldova: o Iarl la vremea lui. Antonie vodà, dui)/
ce s'au intors dela Jeravna veziriul cu hanul, coronit-au
Lesii atunce pre Ioan Sobietki sä* fie crai in tara Leseasa
dupa ce l-au coronit stätut-au cu toatà Recipospolita si au
ales pre un domn mare lesesc si l-au trimis sol la Poartà
pentru intemeiere i asezämäntul pAcii ce au fost fäcut la
Jeravna si au trecut prin Moldova pin Iasi cu mare si multà
pohvalà si i-au iesit Antonie vodà inainte si i-au fäcut mare
cinste i pohvalà si au fAcut mare zThavä la Tarigrad si tärziu
s'au intors la tara lui >> 2).

a) Relatia solului
La Peroryta ne-au intampinat cu cateva steaguri serdarul moldovean
cu stolnicul i pisarul domnului, urandu-ne bun sosit. Trecem
Prutul acolo la 22 Iunie prin vad cu carele. La Bogdanesti Mustafa
aga cu ofiterii lui s'a intors inapoi [in Polonia] cu daruri c cu el a plecat
rotmistrul Brudzki, prin care am trimis ziar i scrisori. In acel loe
boierii moldoveni mai sus pomeniti au fost pedepsiti cu mare rusine
sub ochii nostri de ienicer-aga, pentruca acesta nu era multumit cu
proviantul sat'. La 23 Iunie am trecut prin Stefinesti. 24 Iunie. Dupa
liturghia facuta de tot clerul am sosit la Hoiceani in fata Cornului lui
Sas [Sasowy Rog], unde am intalnit o ink de bosniaci calari cari mer-
geau dela Tomarova la Camenita. Acolo boierii au fost din nou pe-
depsiti de ienicer-aga si de oamenii lui. Mi-a sosit raspuns dela domn
a ma va intampina cu placere in camp. 26 Iunie. Logofa'tul moldo-
vean 4) §1. Cu alti boieri ne-au intampinat la o milk' de oras in numele
don-mului si insus domnul, Antonie Ruset, m'a intampinat la o juma-
tate de milk' de oras cu cateva mii de ostasi, urandu-mi cu placere bun
sosit si dandu-mi locul la dreapta, restabilind prin aceasta onorurile
neglijate sau, mai bine zis, uitate, datorite solilor mari. i astfel m'a
insotit in oras si pe unde treceam sunau clopotele bisericilor, apoi am

Cf. P. P. Panaitescu, Influenta polond la Grigore Ureche fi Miron Costin, *Aca-

demia Romfinl. Mem. Istorice*, seria III, t. IV, pp. 114-16.
loan Neculce, Cronica; la KogIlniceanu, Letopise(ele Moldovei, ed. II, II, p. 212.
Andrei Wolf (vezi i relatia secretarului soliei).
2) Miron Costin.

www.dacoromanica.ro
 CALAT0R1 POLONI IN TARILE ROMANE 69

iesit afara din ora § la corturi, unde am descalecat amandoi. Astfel de

onoruri s'au facut pentru prima oara din timpuri vechi, insa Cu aceastä
scädere, ca din porunca seraschierului nu s'au scos in camp steagurile
turcesti.
Dupä ce zä'boviram putin sub corturi, domnul s'a intors la castel.
A doua zi mi-a oferit un banchet imbelsugat, cu onoruri si muzica.
Banchetul mil loc dupä slujba religioasä in biserica latinä', foarte sa-
racacioasa. Slujba foarte solemna a fost urmata de o procesiune publica.
Inainte de banchet, domnul m'a primit in audienta privata si si-a ex-
primat marea lui iubire fatä de republica noastra, mi-a dat informatii
sincere, a fagaduit transmiterea sigura a postii la Sniatyn si mi- a dat
asigurari privitoare la securitatea iezuitilor misionan i si a fondurilor
insemnate, pe cari le au acolo, precum si pentru restaurarea bisericii
catolice. A fagaduit ea va starui Cu multä bunavointa pentru ca aceasta
biseric.ä, care se cladeste cu fonduri private, sa devie cat mai mareata.
Deasemenea a liberat pe cei trei tunari Rozowski, Gadowski si Lu-
kaszewicz, prinsi la luarea cetatii Neamtului 1). Dar in ce priveste co-
misia afacerii dintre Balaban si Ursache vistiernicul 2) moldovean,
adica podscarbi, boierii n'au ingaduit cu nici un chip ca sä fie adusa
peste granita intr'un sat din Polonia.
28 Iunie. Dup'ä ce mi-am luat ramas bun dela domn prin fiii mei,
deoarece si fiul domnului si fiii logofatului (cancelarului) ma intampi-
naserä cu oratii in latineste, pentru cari le-am dat si daruri si dupa
ce am schimbat daruri cu domnul, am pornit catre Prut la Temesti,
pana unde m'au insotit logofaul 01.11 Moldovei, hatmanul 3) si alti
boieri. La al saptelea conac, adica la 4 Iulie, dupa ce am parasit drumul
drept, dupa cererea seraschiereului, am trecut pe un drum foarte
ran, peste MO si rauri si prin paduri de fag inundate in parte din cauza
ploilor. Astfel am sosit la Prut, pe care 1-am trecut de douà ori pe plute
foarte proaste si periculoase si am sosit in satul turcesc Troian...
Intoarcerea (1678)... Trecem Dunarea la Galati, unde am stat in
casute pustiite de turcii cari treceau fluviul, iar locuitorii erau alungati.

2) Cetatea Neam;ului fusese luatá de poloni in urma victoriei lor dela Hotin
(1673) 0 reluata de moldoveni sub Dimitrie Cantacuzino (1676). Cf. Neculce, Cro-
nica, la KoglIniceanu, Letopisete, ed. II, II, p. 209 §i pseudo N. Costin, ibid. p. rz.
2) Procesul intre Balaban, negustor din Lemberg §i Ursache vistiernicul, la
Neculce, o. c., pp. 222-223.
s) Hatmanul Moldovei era la 1677 Alexandru Buhuq.

www.dacoromanica.ro
 P. P. PANAITESCU

A doua zi dupa 16 ceasuri de mers fárä oprire, sosiram la Barlad.

Plecand din Barlad sosiräm a treia zi la Iai, unde furam intimpinati
la o jumatate de min.' de oras de caimacam 1), de eptilici 2), Buhus 3)
si multi alti boieri cu doul steaguri de can:1.4 i cateva zeci de turci
calari. Fiind acolo sapte steaguri läsate de ieniceri, sub cari insa nu erau
oameni i trei sute de turci pentru schimbul celor cari se duceau la
Camenita, boierii au platit pentru dansii sase mii de talen.
Din pricina aceasta s'au produs violente in oras si am fost silit
astept patru zile pentru carele de bagaje. Apoi la plecare am fost insotit
de boierii amintiti la un sfert de mill de oras, unde si-au luat rämas
bun 4). Desi voiam sa ma indrept spre Camenita, fiind chemat in grabl
de dieta 5), am fost silit sa ocolesc spre Suceava, care nu de mult fu-
sese pradata de banditi; dealtfel peste tot in Moldova era mare pus-
tiire, inteun chip ingrozitor. Trecand cu greu prin Bucovina, dela
Suceava m'am dus la Sniatyn.

b) Relatia secretarului9
21 lunie. Am sosit dela Nistru la Pereryta, stribatind un pustiu
de xi ceasuri, caci p Ana ad i dela Camenita nu sant semne de sate in
regiuni odinioara cultivate, afara de insas Pereryta, unde mai sant rui-
nele unei vechi cladiri. Abia sosiram acolo si se ivi o ploaie deasa cu
trasnete. Aproape de corturile soliei trasnetul a ucis doi oameni si un
cal turcesc. Pereryta e asezata pe malul Prutului, un sat care odinioara
avei cateva sute de locuitori, e proprietatea lui Ursache vistiernicul.
Ad aveau loc balciuri vechi i vestite unde se adunau negustori de ere-
tutindeni. Tot ad. Contus stolnicul si Wolf pisarul au intampinat pe
sol in numele domnului Moldovei i i-au dat si o scrisoare a acestuia,

2) Domnul Moldovei Antonie Ruset (1675-1678) fusese mazilit la zi Octo mvrie

1678. (F. Pulaski, o. c., p. 377), lar Duca-Vodg, urmasul sgu, nu sosi la Iasi decgt
în Decemvrie (Neculce, o. c., p. 254). Caimacami pang la venirea lui fuseserg or An-
duiti Ghenghea vornicul o Alexandru Buhus hatmanul (pseudo Nicolae Costin;
la Kogglniceanu, o. c., II, p. 16).
Ilie $eptelici, mare vornic.
Alexandru Buhus hatmanul.
Aminuntele evenimentelor din Polonia, cari se afli in original, n'au fost traduse.
51 Idem.
") Pe alocurea s'au omis in traducere pasaje ce nu privesc tara noastrg.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 71

aducind i proviant, dar foarte putin i deaceea ienicer-aga i Mustafa-

aga, alänzele soliei, s'au supärat foarte. 22 lunie. Ienicer-aga 1 cu
toti oamenii lui au trecut Prutul Cu tabha pentru a pregati asezAr. ile
de noapte. Solul cu Mustafa-aga, pulcovnic de spahii, lefegii cu Alai-bei
Mustafa... i Ali-ceaus... au trecut Prutul spre Boganesti, pe unde
au trecut farà greutate i toate carele. Mustafa-aga cu toti oamenii
s'au intors dela Bogdänesti la Camenita, cAci acolo incepuserä sl se
iveasa cazacii moscoviti, pe cari Ii asteptau i in Moldova, cum se
va vedeà...
La pranz solul a plecat spre laghul de noapte asezat la un loc numit
Matera... Ienicer-aga a lovit cu hangearul in cap si pe maini pe Contus,
boier i stolnic moldovean, pentrua nu erh multumit cu proviantul
ce se adusese pentru dinsul. Dela Matera solul a pornit la 23 lunie
avind Prutul la stAnga, trei mile mari p aril la Steranesti, pe unde am
trecut la ceasurile ix i jumätate. Orasul erà odinioarA destul de mare,
are o bisericl de zid cu acoperisul ars, un iezer lingA oras, dar stricat,
a fost acolo odatà o moarä de zid. In acest oras locuesc clarasi, dar
nu stiu dacà erau mai mult de o sutà de gospodhii de-ale lor. Ienicer-
aga a trimis solului o batistà in schimbul darurilor primite. Din acest
loc dupà slujba religioasä fäcutà de tot clerul, solul a pornit la 24 lunie.
Am flout opt ceasuri de drum pink la Hojczani pe Prut in fata Cor-
nului lui Sas unde am stat pe ampie foarte frumoasl intre douà rAuri
Jijia i Prutul, cari curg unul langa altul pe o distantà de o mil5, for-
mind un fel de peninsulà, care se numeste Cornul lui Sas, pentruca
odinioarà sasii au vrut sl aseze un oras pe aceh inAltime deasupra Pru-
tului, eran, precum se aude, un fragment dintre aceia cari au colonizat
tara Ardealului, dar fie ea' au fost alungati de vre-un domn, fie a nu
le-a plAcut locul, nu au mai ramas nici o urmä a ruinelor. La jumhate
drum ne intalniehn cu o rnie de allreti bosniaci cari se duceau la Ca-
menita cu care, bagaje si doulzeci de corturi, inteleserAm ca e cava-
leria turceascl trimig ca garnizoang a cethii... Inainte de asezarea
pentru noapte, ienicer-aga a lovit cu bhul pe acel nenorocit boier
stolnic Contus si nu numai atit, dar a poruncit i oamenilor lui sä-1
batà, asi inch ne-a arhat mai thziu umerii plini de vinäai, spunind
a nu vrea sä.' mai locuiascI in Moldova, unde fusese cu cinci ani mai
inainte logofh, sau cancelar 1). E de notat eh' aceastA tarA dà anual
1) PRv el ContAs, stolnicul, nu fusese niciodatrt mare logoflit (cancelar); fusese la
1672-5673, sulger.

www.dacoromanica.ro
72 P. P. PANAITESCU

haraci 500 mii de talen i bätuti i totus mai mult o fac sa sufere neconte-
nitele treceri prin tarä ale turcilor, pe cari nu-i pot niciodata saturà
indeajuns. Ne spuneau ca turcii au tras si Ardealul in robie i cà iau
de acolo anual 8o de mii de zloti rosii i mii de care.
Solul a primit raspuns dela domnul Moldovei si dela Costin logofatul,
anuntand cà domnul va iesi in camp in intampinarea solului si-1 roaga
sa faca in ash fel ca turcii sà nu fie de fata, ca sà poata convorbi mai
intim mergand calare. Deci ne-am grabit sä ajungem la Iasi, care se
afli la sapte ceasuri de drum. Trebuih sá intrlm in Iasi la 25 Iunie,
dar toata noaptea i dimineata a cazut o ploaie foarte mare, ash a a
trebuit sa ne uscam i abii la patru ceasuri dupl amiazi ne-am apro-
piat de Iasi, ramanand noaptea pe Jijia. 26 Iunie. Trecuram Jijia la o
moara, peste un iaz mic format de un rau ash de mare. Pe un deal inalt
udat de ploaie ne-am pregltit pentru intrarea in Iasi. Acolo, la o milä
de oras Miron Costin logofatul a intampinat pe sol in numele domnului
si a dat de stire cà domnul ne asteapta la un sfert de mill de oras. Deci
am pornit imediat in aceeas ordine i cu tot atata strälucire ca la Ca-
menita cu mare tearra din pricina noroiului format in jurul nostru
din cauza ploii care cadeh cu mult sgomot imprejur, iar la mijloc pe
unde mergeam, lucru minunat al lui Dumnezeu, nu cad* dar apoi
a cazut o ploaie foarte mare. Boierii moldoveni socotirä ca un semn bun
pentru negocierile noastre si o gratie a lui Dumnezeu, faptul cà ploile
incepusera tocmai la intrarea noastrl in Moldova, mai ales ca pana
acum Dumnezeu Ii batuse cu o seceta aspra. In acest chip a scris
logofatul solului la ultimul conac inainte de Iasi. Apropiindu-ne de
Iasi, la o jumatate de mill de oras am z'a'rit pe domn cu oastea lui pe
un deal, dar noi nu puteam merge inteacolo din pricina stàrii rele a
zagazului de trecere peste apele iazului i zä'boviram acolo doul ceasuri
cu mare suparare, cici ploaia curgeh mereu pe noi. Dupl ce ne ur-
caram pe deal, abià fäcurlm cateva stadii i domnul s'a indreptat cu
cativa oameni catre sol, iar acesta la randul ski a inaintat calare i s'au
intninit urandu-si reciproc sanatate. Solul a multumit pentni oboseala
ce vi-o pricinuise domnul pentru dansul i onoarea ce-i facuse i i-a
oferit locul la dreapta, dar el a refuzat. Solul a insarcinat pe starostele
de Chelm, ca secretar al soliei, sà primeasca in numele lui pe boierii
moldoveni si curtea domneasca ce se aflh la o parte.
Indata, ce pornira au urmat i boierii i toata curtea sub un steag
rosu de stofl de Damasc in forma de insigna militará. Abià in urma

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 73

lor au venit dragonii solului Cu muzica, precum si muzica domneasca,

ce and fall incetare. Aproape de Iasi s'au ivit in camp steagurile de
caTäreti moldoveni asezate inteun singur sir, in numär de dougzeci,
apoi sase steaguri de seimeni si alte sase steaguri de pedestrime moldo-
veneasca. Solul a fost condus apoi prin tot orasul si and treceam pe
langa biserici sunau clopotele. Trecand pe langl castel solul a facut
4( ceremonie », spunand el vreh sa conduca pe domn la castel, dar acesta
n'a primit, ci ne-a condus in camp la corturi, cari erau intinse pentru
toatä curtea langl o manastire, pe care o cladise cu multe podoabe Duca,
actualul domn al Tärii Romanesti 1). Este asezata la un sfert de ma
de oras. Amandoi au descalecat langa corturi si domnul a condus pe
sol prin prima incapere a cortului intre panzele intinse pana la a doua,
unde erau asezate covoare. Pentru a doua zi domnul l-a poftit pe sol
la dansul cu toata curtea lui si a trimis patru cal pentru cei mai de
frunte.
Dupa ce plecase dela corturi, solul a fost vizitat de boieri si de fill
logoatului, dintre cari cel mai mare 2) a tinut o frumoasa oratie in la-
tineste si deasemenea si fiul hatmanului 2). Au mai venit si oameni
de diferite conditiuni aducand fructe si flori si muzici ash de multe,
incat ni s'a urit. Dupa aceea solul s'a dus la biserica catolica, unde a
avut loc un serviciu divin si o procesiune cu sfintele taine in jurul bi-
sericii. Dela biserica solul s'a intors la castel si a fost primit la poarta
de un boier, in curte de alt boier, la descalecare de toti boierii si la scara
de insus domnul. Acesta ha insotit prin douà (Ali, cea dintai boltita
§i cu stalpi contineh mese. Zidurile ca si toata cladirea skit foarte vechi
.siferestrele mici cu gratii, deaceea interiorul este intunecos. Dupa
aceasta sail cu mese trecuram printeo odaie in care erh intins un co-
vor simplu si apoi printeo galerie din care se desfacei o terasa
si o iesire la o gradina intre ziduri, odinioara cultivata italieneste,
astazi insa necultivata. De ad trecurim printeun gang mic inteo odaie
boltita cu zidurile acoperite cu patrate mari albastre modelate in forma
teracotei olandeze. Langa fereastra pe un covor, pe o masa joasa erau

E vorba de minfistirea CetAtuia, claditA de Gh. Duca In 1669, In a doua lui

.domnie In Moldova (1668-1672). Cf. V. Dràghiceanu si G. G. Lupu, MducTstirea
Cetd(uia, Bucuresti, 1916.
Fiul mai mare al lui Miron Costin, erit Ionitl, mai tarziu serdar. Cf. V. A.
Ureche, Introducere, la Miron Costin. Opere complete, I, p. 329.
5) Alexandru Buhus, hatmanul.

www.dacoromanica.ro
74 P. P. PANAITESCU

asezate dulceturi mai mult zaharisite, mied, patru sticle cu rachiu si

patru pahlrele goale. Dupl ce a condus pe sol, domnul ca gazda, s'a
asezat turceste la colt si a oferit dulceturi si rachiu, umpland doui
pahare dinteo sticla. Dinteunul a bäut paharnicul, al doilea l-a dat
solului, care gustand nitel l-a dat domnului. Dupa aceea solul a cenit
o audienti si a fost condus intealta odaie bolded, impodobita cu ace-
leasi patrate, unde se afla un covor formand o cortinä si o mask' aco-
perita deasemenea cu un covor. Solul i-a dat domnului s'crisoarea re-
gelui si a capatat informatii politice. A aflat ca persanul Bobonek sat-use
mai multa vreme in Iasi si afland de apropierea solului plecase la se-
raschier spuna.nd ca-1 arde un foc launtric si se duce sa-1 stinga. Dealtfel
sant multi armeni, greci si jidovi cari informeaza Poarta de cele ce
se petrec in Podolia si in Ucraina si chiar se stabilesc acolo. Mai ales
Astamaty a descris turcilor Ucraina, a stat la Horyn, la Dymir, a
trecut prin cei doi Constantinow, la Ostrog si inteo mare parte a Wol-
hiniei, lucru pentru care e acuzat chiar de greci. Pretinde acum ca
resedinta Nemirowul, desi Chmielniecki a rämas la Cehryn si nu va fi
o piedica mai mare a tratärilor noastre deck acest om flu, care si-a
lasat sopa la Iasi si si-a luat alta din Ismail, cu care traeste si are copii.
Domnul a fagaduit siguranta postii pana la Sniatyn, unde o va prim!
rotmistrul Dymidecki 1) si o va transmite mai departe. A fa'gaduit dea-
semenea restaurarea bisericii catolice, pentru care a dat si o suma de
bani si ar vrea sa faca si o a doua bisericä', deoarece aceasta e foarte
mizerabill. Le-ar da voie s'o fael si de zid, ceeace ar fi un mai mare
folos al sufletelor de ad i decat cladirile private somptuase ce le cladim
noi mereu; ne-am anaintit dealtfel legamantul pe care-1 facusem cu
ocazia isbandei dela Hotin. Deasemenea domnul a flgaduit a va avea
grije de convoiul prizonierilor, pe care-1 trimite la Sniatyn irim-bei.
A dat libertate si siguranta parintilor iezuiti si fondurilor importante
ce au ad. A dat drumul celor trei tunari Rozowski, Gadowsld si Lu-
kasz, prinsi in cetatea numita Neamtul si a pus de i-a insotit pana la
Sniatyn. A hotarit cercetare si judecata in chestia prädarii jidovului
din Strzelisk prins de Marza capitanul, asemenea si in chestia celuilalt
jidov din Belz. Nu a primit sa mute comisiunea constituita in chestia
lui Balaban si Ursache la Stanislawow, ci numai la Sniatyn, unde e

') Acel care mai tárziu lufi prins pe Gh. Duca la Domnesti (1684). Nicolae Costin,
la KogAlniceanu, Letopisete, ed. II, II, p. 30.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE RomANE 75

insa foamete i pustiu. A fägaduit a va pune sä fie cautati si va

inapoia caii furati la curtea soliei. Se afla aci i doua tunuri litvane
de patru funturi, dar domnul n'a primit sa le inapoieze, caci aceasta
i-ar face nume eäu la Poarta, deoarece le-a gasit aci and a venit in domnie.
Dupa audientä a urmat un banchet foarte solemn, care a tinut pana
seara si domnul s'a arätat amabil i vesel ca de obicei. Seara solul s'a
intors in careta insotit nu numai de toatä curtea, dar si de multime de
oameni cu muzici, facie si impuscaturi.
27 lunie. A doua zi trick' de dimineata toti acestia i inca altii nu au
incetat sa ne viziteze pentru a primi daruri, ceeace ne era cu atat mai
nepläcut cu cat aproape la fiecare conac eram siliti sa dam daruri: postav,
arme si bani çi Inca dela Camenita dadusem mult argint...
Solul a trimis domnului un vas mare cu liqueur, iar pentru doamna
o caseta mare de argint frumoasa. Logofatului i-a trimis &ma pahare
aurite i o solnita mare olandeza de bufet, lui Contus stolnicul cateva
haine de stofa frantuzeasca i lui Wolf pisarul deasemenea o pereche
de haine de stofá frantuzeasca i tuturor demnitarilor curtii dupa grad
li s'au dat fiecäruia daruri.
Domnul a trimis solului un cal moldovenesc cu fraie cazacesti si
sea de catifea, iar starostelui de Chelm deasemenea un cal cu sea si
fiilor solului cite zece coti de stofa aurita i cate o n'aframa.
Dupa aceea am plecat din Iasi in ajunul Sfântului Petru la doua cea-
suri spre marea neplacere a boierilor moldoveni, cari voiau sä mai a-
manem inca o zi, dar treburile noastre ne ponmciau sà ne grabim, caci
e mai bine ca cei putini sa se grabeasca, deck ca cei multi sa astepte
pe cei putini. Solul a scris lui Ibraim Zagardzi pasa, care mergei inainte
cu un conac. Ne-a venit veste el moscovitii au Orbit Cehrinul,si-au
retras tunurile, au ars cetatea i orasul.
... La primul conac dupä Iasi un armean si un soldat polon prizonier
furasera multe lucruri dela Zagardzi pasa i deaceea si de acolo si din
Iasi a cauta prin paduri. Aflaram ca Astamaty insista pentru Nemirow,
zicand el nici un oras nu e mai bun in Ucraina i se spune cà Chmiel-
niecki se va aseza acolo, caci Cehrin.ul e ars. Altii spun cl trecand in
Ucraina pe la Tighina va sta la graniti i ci turcii nu vor incepe nimic
din cauza timpului inaintat. Domnul muntenesc a venit in persoani
la seraschier i oastea a plecat spre Tighina. Cand scriam acestea ne
vine veste din Iasi ci a venit porunca domnului dela seraschier ca sa
iasa Vineri in camp spre Tighina i maine va trimite inainte insignele

www.dacoromanica.ro
76 P. P. PANAITESCU

turcesti, iar el insus asteaptä noi ordine, nädAjduind el seraschierul

va contramandh plecarea lui pentru siguranta negustorilor si de teaml
sä nu se produca banditisme.
Inainte de plecarea solului din Iasi domnul a iesit in camp sä-i ureze
drum bun, del erà un lucru greu, cad nu este obiceiul ca sä iasä in
camp cu oaste flea' steagurile turcesti, dar deoarece seraschierul po-
runcise ca sä nu scoatà steagurile, iesise singur rail ele, cu aceleasi
semne ca la sosire.
28 Iunie. La doul ore de Iasi la conacul Temesti a venit Miron Costin
logofältul (cancelarul) cu marele vornic, adia maresal, Ilie Sturza, sa-
lutand pe sol in numele domnului. Deasemenea venirä si fiii lo-
gofátului si ai hatmanului, cari insotiserä pe fiii solului ina din oras.
i'. hatmanul in persoara a iesit in camp cu oaste pentru a face cinste
solului, de care a si fost primit. Drumul cel mai scurt spre Galati este
prin Scanteia, un sat mare cat un oräsel sub care curge raul Barlad.
E la patru ceasuri de drum de Iasi, dota ceasuri prin päduri de fag
si dotal ceasuri pe camp si dealuri. Din Scanteia trebuie sa mergem
la Vaslui, sase ceasuri dela Scanteia. Acolo a fost odinioara scaunul
domnilor, orasul e asezat pe acelas rau Barlad. Dela Vaslui se face
drum para. la Barlad, oras bun pe acelas rau, depärtarea nouà ore, din
Barlad la Tecuci, oras asezat pe acelas rail, sant sase ceasuri de drum.
Din Tecuci la Galati drumul urmeaz1 valea aceluias rau si apoi dupá
väirsarea lui in Siret, urmeazä. dealungul Siretului; calea toatäl e de
zece ceasuri. De observat cä apa Barladului si valea lui sant late ca
ale Prutului si se afll intre dealuri inalte acoperite cu päduri de fag,
intre cari se aflä sate mari dar in stramtori rele si greu de sträbätut.
Galatul este un oras moldovenesc pe Dunäre condus de un parcklab
sau staroste al domnului. Ad se ispräveste tara domnului Moldovei
la Durare si la Prut, care cade in Durare in acest loc si de cealaltä parte
este granita la Siret o zi de drum Ora in Tara Romaneascä. Acest
drum ar fi fost cel mai scurt, dar deoarece seraschierul trecuse Dunärea
pe pod la Cartal solul a hotärit sä se indrepte spre Prut si conacurile
au fost precum urmeazi mai jos. Din Temesti am sosit la Grozesti,
opt ceasuri de drum prin päduri si MO si doul ceasuri prin päduri
pe dealuri udate de ploaie, dupg aceea un ceas intre dealuri prin bälti
Cu trestii in valea raului care curge dela Iasi spre Prut si se numeste
Cahul (sic) 1). Acel rat' formeaz1 langä Iasi un lac mare si domnul
1) Grepall pentru Bahlui.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE RomANE 77

Antonie Ruset a asezat puternice zagazuri, pe cari le-a aratat solului

and 1-a insotit la corturi. Pe lac este asezat castelul domnesc din Iasi
inconjurat, ce e drept, de un zid cu un inconjur intins, dar pe alocurea
in mina, dar nu este nici o cetate, desi se &A cu tunul si seimenii s/o-
bozeau impusaturi 'Auk' ce unuia i s'a spart pusca de ienicer i I-a
ranit la maini, pentru care lucru a primit o recompensa dela sol. Cas-
telul domnesc este o resedintä batraneasa cu multe ornamente si lux,
dar fara dispozitie ordonata, un adevarat haos, are multe cladiri
proportii. La mijloc se afla o gradina mica si doua randuri de sari
foarte incomode si uzate, iar la capatul lor sus se gaseste un portic pe
stalpi de piatra cioplita. Orasul intreg se infatiseaza cu curti boieresti
inconjurate cu garduri de nuele i cu colibe mici acoperite cu paie
lipite cu nuele, e asezat risipit pe dealuri fàrä nici o intarire, dealtfel
nici nu are porti. Este numai un pod mare lat si lung de zid impodobit
frumos, care trece peste paraul cel stramt. Deasemenea orasul mai e
impodobit i prin cele douà manastiri ce se afla deasupra orasului,
mai ales cea noua cladita de Duca, ce erh mai inainte domn al Mol-
dovei i acum este al Prii Romanesti. Sant patru alte manastiri in
oras cu biserici frumoase in cari sant tezaure pastrate si tot felul de
marfuri in gramezi, mai ales manastirea i biserica de piatra cioplita
intemeiata de Vasile Lupul '). Dar biserica romana are nevoie de grija
tuturor catolicilor de prin prejur, caci e foarte mizerabill stramta
joasä, netencuita, cu acoperisul prost. In acel oras exercitiul religiei
romano-catolice este liber, si este ingaduit catolicilor sl sune copo-
tele, sà faca procesiuni publice, precum si a zidi biserici. Sant doul
sute de catolici in ora i parintii iezuiti au acolo precum i in çarà fon-
duri insemnate
Dela Grozesti, ultima zi a lunii lunie, am mers timp de nouà ceasuri
pana la Pagul la podul lui Antoine voda pe Prut, cladit cu doi ani inainte
de aderea Camenitei 2) de Antonie domnul muntenesc 3) cu Duca voda
Cu Ali pasa, care a fost mai pe urmä primul comandant al Ca-
menitei.
Ei mergeau atunci impotriva nohailor i spre a alungh tabara ta-
tarilor Urumbet din Crimeia, aci acestia se intinsesera din Bugeac

2) Trei Erarhi.
2) Clderea Camenitei are loc la 1672, aaa dar podul fu clAdit la 1670.
2) Antonie din Popeati (2668-2672).

www.dacoromanica.ro
78 P. P. PANAITESCU

pe pamantul moldovenesc 1). La aceastä expeditie a participat i oastea

Crimeii i dupa luarea Camenitii, hanul in cele din urma a dus pe fa-
tarii Urumbet in Crimeia cu dansul 0 a ars patru sute de sate. De ob-
servat cà intre Prut i Nistru se afla trei hoarde tatarqti, cari impreuna
se numesc bialogrodzeni » [de Cetatea-Alba]. Unii stau sub paO, asu-
pra acestora hanul nu are nici o putere i nici nu pretinde ash ceva,
altii sant acei cari s'au intins i s'au inmultit in Bugeac dupä uciderea
lui Cantemir, al treilea sant nohaii mici sau Urumbetul i atat ace§tia
cat i cei din Bugeac nu voiau sa se supuie hanului.
La satul Pagul mergand la conac am trecut pe langa o movila, pe
care o numesc Zaboja, 'Malta cat Rqkawka 1), dar mai stramta. Unii
o numesc movila hanului, dar flea dovadä. Ce se §tie sigur despre ea
e ea' voevodul Lupul a vrut sà ja dinteinsa salitra, dar s'a aratat o stafie
care a oprit oastea 0 a impiedicat saparea movilei. E greu sà afli ceva
mai temeinic asupra istoriei ei, pentruca 'jugs Moldova se zice cà abia
de trei sute zece i cativa ani a fost impoporata cu oameni din diferite
locuri adu0 in locurile pustii mai ales dela granitile Ardealului, dupa
ce mai inainte fusesera alungate i distruse coloniile aduse de genovezi.
Turcii ii numesc bogdani pentruca Bogdan a fost cel dintii domn care
a primit protectia turceasca, precum pe cazaci Ii numesc dorojani
dela Doroza 2).
Dela Pagul am mers opt ore pe aceea§ vale pana la Viculani 0 am
stat in conac la Prut la z Lille, unde a sosit i Bck Marza Urumbetul,
care tine de Adyl Mar= i mergeh catre dansul, sau mai bine zis spre
tabara, cad nohaii se intinsesera deja pana la Prut...
2 Iulie. In acelaq conac am serbat Vizitatiunea Preasfintei Fecioare
0 am mai mers apoi vase ceasuri pe aceea§ vale, iar la pranz am sosit
la Berteqti. 3 Iulie. apte ceasuri de drum pana la conacul Oncze, unde
claduram de cateva sute de caläreti cu doubeci de corturi turce§ti,
cari se duceau spre Camenita cu bani i merinde, venind din Toma-
rova 3). Noaptea am stat aproape de ei pe un deal vecin. 4 lulie. Doug
ceasuri de drum pe dealuri; am trecut apoi Prutul pe doua poduri intre
trestii, loc eau pentru trecere, caii au trecut prin vad, bagajele pe plute
cu multa teamI 0 in urma trasurile. Dupa trecerea raului ne-am oprit
Movilà istoria de lfingi Cracovia, de care se leagA o legendi privitoare la inte-
ineierea oraaului.
Probabil Doroszenko.
Renii.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'l'ARME ROMÄNE 79

in satul turcesc Troian, care are cateva sute de case... 5 lidie. Am sosit
la Grecesti [Greczeste] la ceasul pranzului; e un sat turcesc in care
locuesc moldoveni, turci si tätari impreuna. Acolo ne-am luat ramas
bun dela pristavii moldoveni si ne-am socotit pentru caii pe cari ni
i-au furat in diferite locuri: nu e de mirare cà acest popor este guvernat
Cu o varga de fier... Intreg acest drum dela Iasi pana' ad e destul de
pustiu i ar fi fost i lipsa de apa daca nu ar fi Prutul, totus din cand
In cand vedem cate un sat, dar abia ad i in tara care este sub turci intre
Prut i Dunare sant mai bine asezate, precum de pilca' Valcanesti,
prin care trecuram azi, la patru ceasuri de Sacea [Szachce]. Cäsutele
sant de välatuci, acoperite Cu paie, cu colturile rotunjite, foarte joase,
clädite din impletituri lipite cu lut. Dar populapa e deasa si are turme
bogate... [ad mssul este rupt].
Dela Grecesti pana la tabara turceasca am fäcut patru ceasuri de
drum, dintre cari un ceas pe coastele dealurilor. Satele de ad au fost
odinioara ale hanului Mehmet Girei, care a plecat la 1664 din Crimeia
la Czerkies, acum le tine un aga. In schimb hanul de acum are opt-
sprezece sate pe Nistru dela Tighina, pe turceste Bender, pana la Ce-
tatea Alba', sate numite Gietli-paragoi...
Dela Ismail sint opt ceasuri de drum pana la Chilia, unde se afta
o cetate mai tare ca a Ismailului...
Isaccea este un oras mic cu ulite stramte, case mici, cateva de zid...
13 Iulie... Babadag oras lung intre dealuri, cu case de zid, patru geamii
forturi mici... 14 l'aje. Am mers dela Babadag pana la Staserverdi
sat taäresc , in Dobrogea se afta.' dota sute de sate tataresti, cari trimit
fiecare oameni la oaste pentru räsboiu. [Localitäti in Dobrogea: Adun-
gere, Inaczani, Cernavoda, Bulbuler].
Intoarcerea lipseste in manuscris.

XI. Solia lui Rafael Leszczyriski

1700
Dupà incheierea pAcii dela Carlowitz (1699), polonii trimit
o solie solemnA la Poartà pentru ratificarea ei i pentru a grAbi
evacuarea Camenitei. In fruntea soliei senatul si dieta ostia'
lui August II (1697-1704, 1709-1733) trimit pe Rafael

www.dacoromanica.ro
8o P. P. PANAITESCU

Leszczytiski general al Poloniei mari (Wielkopolski)1) seful

opozitiei impotriva politicei ruso-file dug de rege. Rafael
Leszczyfiski este tatAl regelui Poloniei Stanislaw Leszczybski
(1704-1709), pus in domnie, precum se stie, de Carol XII.
Avem trei ziare, diferite cuprinzand descrierea acestei solii.
Relatia inai foarte scura, scrig de un membru al soliei se
afll numai in manuscris. Cel mai bun manuscris, pe care 1-am
utilizat este ms. 523 al bibliotecii Czartoryski din Cracovia,
care singur cuprinde toate trei relatiile, relatia int Ai, (pp. 145
si urm.): Dyaryusz drogi y poselstwa I. W. pana Rafala...
W oewody Lqczyckiego... do Porty Otomanskiey... (Ziarul
drumului si soliei prea strAlucitului Rafael voevod de Lg-
czyck la Poarta Otoman6).
A doua relatie, cea mai intinsl, scrisl de Francisk Ra-
dzewski cAminar de Poznaii se gAseste in acelas manuscris
(fArl titlu deosebit) (pp. 165 si urm). Aceastà relatie a fost
publicatà de Francisc Poklatecki sub titlul: Poselstwo wielkie
I. W. Pana Rafala Leszczynskiego... od krdla iegomoici
Augusta II... do Mustafy II, Cesarza Tureckiego... 1700
odprawione ( Solia cea mare a prea strAlucitului Rafael
Leszczytiski... trimis de regele August II la Mustafa II,
impgratul turcesc la anul 1700). Poznati. 1744, cuprinde si
intoarcerea soliei, care lipseste in ms. bibliotccii Czartoryski.
0 traducere francezà, cuprinzind numai partea privitoare la
sederea solului la Constantinopol, a fost publicatà in, journal
littéraire, Paris, 1754. (Poklatecki: Ambassade du comte Lesz-
czyriski et la Porte Ottomane).
A treia relatie este scrisa de insus solul si se pgstreazg in
mai multe manuscrise al aror text nu diferà insl aproape
deloc, si anume: Ms. 523 al Bibliotecii Czartoryski din
Cracovia pp. 205 si urm. (Legatia illustrissimi Raphaelis
Leszczyriski, 1709) (text polon), Ms. 3605 al bibliotecii uni-
versitAtii Iagiellonice din Cracovia : Dyarzjusz Rafala Leszczyrt-
skiego, woiewody Lcczyckiego, posta do Turek. (Ziarul lui Ra-
fael Leszczyfiski, voevod de Lgczyck, sol in Turcia). Ms-ul
contelui Szembek, ministrul Poloniei la Bucuresti, cumpArat

1) Moare la 1703. Cf. Niesiecki, Herbarz Polski, VI, p. 78.

www.dacoromanica.ro
 CALAT0R1 POLONI IN TAR1LE RONIANE 8i

de d-sa la un anticar din Viena la 1920. Titlul manuscrisului

este identic cu titlul relatiei intaiu in ms. bibliotecii Czarto-
ryski. (Aduc aci multumirile mele cele mai vii contelui
Szembek, care a binevoit a-mi pune la dispozitie manuscrisul
d-sale).
Dupl un manuscris dinteo colectie particulara a publicat
I. D. Karwicki: Opisanie wjazdu do Stambulu Rafala Lesz-
czyfiskkgo. (Descrierea intrarii lui Rafael Leszczyfiski in Stam-
bul), in revista : Biblioteka Warszawska, Varsovia, vol. 167,
1882, III, pp. 351 si urm., in introducere se dau amanunte
asupra scopurilor soliei si a persoanei solului. Instructiile so-
lului (in latineste) au fost publicate de N. Iorga: Acte si Frag-
mente, I, pp. 306-307 (partea care priveste tat-He noastre).
Ioan Neculce a fost martur ocular al primirii lui Rafael
Leszczyttski la Iasi si povestirea din cronica lui difera intru
catva de aceea a relatiilor polone:
# Tara de iarna, tot inteacel an [17001 venit-au alt sol din
tara leseasca mai mare, pre anume Lescinski, voevoda Poz-
navski, ce erh ginere hatmanului Iablonovski, a arui un
fecior, anume Stanislav Lescinski au agiuns de au fost crai in
tara leseascl, ce 1-au pus Carol, craiul vedului, mai pre urma,
precum i se va arath istoria la rand inainte. Deci, acel sol
mare vena cu multa pohvala si podoaba si cu multi feciori
de domni lesesti si i-au iesit Antioh voda inainte pe Bahlui,
cale de un ceas si ash tot alature au venit cu dansul p Ana la
gazda lui. *i apoi a doua-zi Antioh vocla 1-au poftit pe sol
la curtea domneasa la cinste. Deci, acel sol se lima prea
mare, dupa cum li se si cade sa se tie, a n'au alcare de nime
si sunt nelipsiti de cele trebuitoare ce le trebuesc si nu stiu
pedeapsa saraciei acestei lumi ca noi, si i-au raspuns lui An-
tioh voda, de-i va el inainte sa-1 intampine la giumatate de
sari a cerdacului, va veni la cinste, iara de nu-i va esi inainte
ask, nu va vent. Deci, ash s'au asezat sa se scoboare Antioh
pana la trei sari si solul sa sue iar p Ana la trei sari si la al
saptelea scara, unde este giumatate sa se inchine unul altuia
§i ash alaturea sa meraga pana in casa si la baut totodata sa
bea amandoi. Tara la aceh vreme, fiind eu, Ioan Neculce vel
agá, eram randuit de domnie de grijiam de sol la gazda de
6 P. P. Pansitescu, Cilltori poloni In T6rile Romine.

www.dacoromanica.ro
82 P. P. PANAITESCU

cele ce-i trebuià. Deci i-au fAcut Antioh vod5. mare cinste
solului si au purces dupe aceia solul de s'au dus la Tarigrad
pentru intlrirea pàcii ». (Ioan Neculce: Cronica, la KogAlni-
ceanu : Letopisete, ed. II pp. 265-266). Pseudo-Nicolae Costin
povesteste trecerea soliei mai pe scurt : Inteacestas an [tro]
In luna lui Martie, Vineri in s/ptImana cea mare d'ntai a
postului mare au sosit si un sol lesesc la Iai, anume Lestinskii,
carele au trecut la PoartA pentru socoteala plcii i i-au esit
Antioh vodà inainte loc de o mill, cl venea cu mare trufie
cu vr'o 500 de oameni, cum li-i firea LeOilor si cu mare dfirjie
si multà cheltuialà au fAcut tArii si pre multi oameni au omorit
la Iasi cu betia lor. Iar and s'au intors inapoi, mai moale
au fost (Kogliniceanu o. c. ed. II, p. 43).
La Iasi cu ocazia trecerii soliei, i s'a dat unui membru al
ei pentru informatie asupra Moldovei un manuscris cu-
prinzand Poema Polonl a lui Miron Costin, azi pAstrat
Cracovia 1).
De o deosebità importantà sant amAnuntele din relatiile
soliei privitoare la Dimitrie Cantemir i la profesorul sAu Ie-
remia Cacavela, inteo epocá in care avem prea putine stiri
asupra marelui scriitor moldovean.
* *
Traducerea textului polon este flcua dupà ms. 523 al bi-
bliotecii Czartoryski, colationat cu celelalte texte i tiplritura
lui Poklatecki, fatà de cari prezina foarte mici deosebiri, mai
mult ortografice.
Am dat textul polon al relatiilor I si III, cari sant inedite.

Relatia I
1700 Dyaryusz drogi i poselstwa. I. W. I. M. Pana Rafala... Lcczyc-
kiego... do Porty Otomanskiey.
Czernowce na rzeka Prute na ge,rze wysokiey, Serecky targ,
my jechali przez caly dziefi, stalo za mil 8 ta z/4 drog4 tor sobie
2) Cf. P. P. Panaitescu, Influenta polond in opera lui Gr. Ureche g Miron Costin,
p. 125 §i nota 6.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 83

czyniac iachaligmy. Serecki-targ na górze nad rzeka Seretem,

Szocawa na wielkiey barzo georze. Podle tego rniasteczko iest
miesce starego miasta, gdzie cerkwie puste, ale barzo piqknie iak
afresko malowane. Zamek iest od naszych wystawiony y dobrze wa-
/ami ufortifikowany z fosa. Bayce w sadach wielkich, Baia do kt6rey
nam kologmy iachali, iest kaci61 pusty y cerkwie dwie puste, kilka
cha/upek tylko na tym kunakugmy miel. Dobrogzeszty kilku cha-
lupek iak y w Bai. Baia y Dobroseszty nad rzeka Moldawg, przez kt6rq
nietrzeba iachad, chyba na Roman iadgc. Ubrawa via duia nad rzeka
Seretem, przez ktora trzeba przeiezdzied. Formos targ, alias polo-
nicae Krasny targ nad rzeka Bahluy ktora ieszcze nie wielka. Podu-
leky nad rzeka Bahluy przy murowanym mostku, malo chalupek y
rzeczka niewielka. Ztamtad iachaligmy do las. Przed ktoremi o milq
duia spotkal y zsiadl z konia na krok6w kilkanagcie logofet alias kanc-
lerz hospodara woloskiego z kilka boiar6w woloskich, wszystkie na
mizernych chlopskich koniach, bo swych niemaig, i przez tlumacza
winszowal przyiazdu I. M., o wczas podrázy pytal y nad niewczasami
condolencya czynil, których podigcie przystuga ku rzeczypospolitey y
chwale Boiey /agodzil. Odpowiedzial I. M. ie mu mile niewczasy
dla przyslugi swey rzeczypospolitey. Sam kanclerz potym iechal
przed I Mgcia, a ludzie iego Po lewey stronie obok nie z bliska, nie-
mieszaiac si q z naszym dworem. Potym spotkal o mil polska aga
turecki od wezyra na przykcie zeslany z kilka turk6w, takte na mi-
zernych koniach. Przyiachali Po turecku w zawoiach y niezsiadli
z koni. Podobnym complementem iako y pierwszy przywitali. Jechal
aga przed I. Mgcia. Iusz Turcy miqdzy naszemi mieszali siq, ktdrych,
by/o tylko czterech, dway czauszowie pod kitami, (kita iest insigne vel
signum czausz6w), na których koficu naksztalt gruzeczek. Aga z
I. Mogcia iacha/ a czauszem przed soba posylat do comoditate facien-
dum I. Mogci. W 1)61 mile wyiachal hospodar y hetmanie swoim z
muzyka semenska. Przyiachawszy hospodar wo/oski nie zsiadl z konia,
takie y doktor iego w soboley czerwoney szubie, greczyn nie zsiadl
z konia, ktelry imieniem hospodara complement krdtki uczynil, zdia-
wszy czapkq przy hospodaru obok, winszuige przyiazdu, etc. I. Mogci
tylko trochq ruszyl czapki niezdeymuiac plene z giowy y w czapce
sluchal, (bo te i y hospodar czynil, juxta morem suae vel potius tur-
cicae gentis) y po lacinie odpowiedzial krótko. Hospodar tedy obok
z lego mogcia iachal po lewey stronie. Hetman zag iego z niebliska
6*

www.dacoromanica.ro
84 P. P. PANAITESCU

z swoim towarzystwem takie z lewey strony gdzie y doktor ich tamie

byl. Miçdzy nimi dw6ch rumak6w tureckich, iednego wilczalego,
drugiego szpakowatego prowadzono z kaikonamy z blachy poziocistey
przy kulbace obok prawey przywivanemi. Pod kulbukaini buzdy-
gany, których tylko konce od toporzysk6w widad bylo. Ala czausz
iachal przed nimi nie blisko mai4cy tolubaszkç przy kulbace, w kt6rey
byl kanczukiem, gdy mu siç podobato wrzeszcz4c alias naksztalt
blazna. (ut gnari rerum turcicarum dicebant). Tez Alau czausz mial
trzymad caduceusz srebrny na toporzyszku drewnianym (ista forma...
lancuszki dwa, iak te kropelki). Trçbacze wsi przodkiem iad4c, grali
nazadzie semenska muzyka y trçbacze woloscy sed ineptissime, gorzey
nii na psy trqbiacy. Porzadek woz6w y ludzi taki by!, kiedigmy wiez-
dzali do miasta : bo bokach semenowe przed miastem staly, którzy
ai do miasta y do stanciey prowadzili. Na przedmiacie wieidzaiac
przekta muzyka skrzypk6w, 3 krzypie naksztalt okta wek wielkich
y dw6ch kobzach, których gl6wki mialy zalamane w tyl iako w lutni,
ktorym kazal woioszy przestad, gdy w miasto wiachali. Hospodar do gos-
pody przyprowadziwszy, czapld niezdejmui4c pokazai rçka, aby na
wgchody szedl, potym, czapki niezdejmui4c, powiedziat te wszystkie
wygody kazal uczynid y sam odszedi. W kuchni y nasi y hospodarscy
byli, adeoque dw6ch kuchmistrz6w, siedzial ieden prowizor pro-
wiant6wdo stolu, wina dwoiakiego dawal woioskie lepsze nii do-
tychczas mieligmy.
Nazaiutrz logofer przyiachal y na wschody z konia zsiadlszy, kazat
buty zzud sobie (more turcico), a w papuciach albo mesztach naksztalt
pantof16w, obuwszy ie poszedi do Iegomoki.
Po Iasiech Skinteia nad Dziet4 rzeczk4, kilka chalupek. Wasloy
miçdzy dwoma rzekami, to iest miçdzy Berlatem y Wasluiem, dawna
stolica Woloch6w, teraz pusta wieg. Berlat nad rzek4 Berlatem. Pu-
cyna, iachaliAmy ze iz godzin dla dalekaci, a bardziey dla zley drogi.
Pysk. Galac, pod tym miasteczkiem Dunay przeiachaliAmy, przy
ktOrey rzece y odnogach iey kilka kunakach odprawiligmy. Meczene,
z ktárey iadgc mineligmy nad Dunaiem duzg. skalç na wierzchu ziem
stoi4c4. Daia-kioy, Saray kioy, Baltadzieszty, ztad wiachaligmy w
Dolbruck4 ziemiq, gdzie Dobruccy Tatarowie pierwey byli. SEt wsi y
teraz Tatarami osadzone, ale nie znad ich, tak z stroiu, iako içzyka
podobni do Turkom. Karasu, to jest woda czarna, przy iezioroku na
który kaczek y gçsi r6tnego rodzaiu y labçdzi gwalt. Iest skaia nad

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE RomANE .85

woda na górze z kt6rey wychodzi ska/a, ta mieszkanie na pustelnika,

w nim mieysce pro foco, pro lectu et transitu. Driwemle, Bazardzik,
kolo Prowadyi wiachaligmy w Bulgarska ziemie...

Intoarcerea
Bazardzik. Tu sig zacziqla Dobrucka ziemia. Tu w wieczeor páino
turczinu praczkq idaca do taboru z dwiema niewolnicami, napadli
ianczarowie, de quo vide in alio diario. Kara-Acz (3 mil.). Batludzi
(5 m), Saray kioy (5 m), Dala kioy (2 m), Ieni-kioy (4 m) i. e. nowa
wieg, Mecin (3 m). Galac (4 m) za Dunaiem y przewozem, Pisk (5 m),
Pireny (6 m), Berlat (6 m), Wasluy (6 m). Tu dziewczyna w io leciech
kawalkiem sobie misa danym, udusila si g na gmierd y umarla. Skintea,
Iassy. Tu pan Kazimierz Szemet mlody, sqdzia Zamuydzki, starosta
Kulchacki, paralizy tactus umarl, kb:5u Po tygodnia chorowal na febrg
y goraczkq, ex occasione fructorum y arbuz6w umart, io 7bris hora
5 ta circiter matutina feria 6 ta tactus paralizii, hora 5 ta vespertina
feria 5 ta sepultus cum omni pompa quae tunc potuit fieri, tum ab
assistentia et sumptu Ilustrissimi, tum ab assistentia commilitonum,
qui ipsi corpus deferebant et cum explosione tempore sacri et in
acta sepulturae et aliis temporibus bombardorum, a vexillo raytarorum
et ianicerorum.
Dobroseszty, Torg-Formos, ztad iachaligmy do rzeld nazwaney
Seret woloski (gdyi inszy Seret iest woloski, inszy ladzki, który wpada
w Dniestr pod Wasilowie, de quo infra), do kt6regogmy iachali INA
piatey godziny y mil takie pul piatey. Konie w plaw przez bystra tq
rzeka pugciwszy, a wozy pramem przeprowadziwszy, iachaligmy tegot
dnia daley nad rzekg Moldawq mil 3 przez godzin 4, dla zley drogi
przez Bukowing mil, y tak tego dnia iachaligmy pul 6smey mili.
Baia nad rzeka Baia, alegmy nie we wsi stali. Szocawa nad rzeka Szo-
cawa, gdzie piqkna przysada miasta y wesola. Stara Szocawa niedaleko,
gdzie cerkw murowanych wigcey dziesigtka, iedna soborna z wierzchu
y wewnatrz malowana, kt6rey malowanie dotychczas trwa. Tam w
brod przeiechaligmy rzekq Szocawg nie uzbyt 00304 Tudze przy
cerkwi sobornei palac murowany hospodarsld spustoszony bo pier-
wey anticitus tu hospodarowie wolosi mieszkali. Seret torg z
przeprawa przez Seret rzek woloska przez ktoragmy w brod przeie-
chali, bo mniey glqboka iak pod Formos Targiem. Na trzy mile

www.dacoromanica.ro
66 P. P. PANAITESCU

Bukowina las na mil pultory, przez ni 4 droga niecnotliwa, Po niey

dobra mila do Czerniewiec, adeoque z Sereckiego targu do Czernie-
wiec, przed którymi granica woloska od polskiey, iachaligmy godzin
6, mil 4 dute. Za Czerniawcami przewodziliAmy siç przez rzekç Prut.
Przed Sniatynami granica, gdzie siç z tey strony koncz4 wolochy,
put mile dobre na dolinie, iest biotko wokie naksztalt potoku idacego
do Sarorçci, przed potokiem czystym, który od granice ku Sniatyniowi
iest na kilkoro stay:

Relatia III
[x8 Februar] P. Turku! wziqwszy regestr z ludzi y koni, tak do tych
co kunakami disponunt, iako i do samego hospodara postal. Wypra-
witem y co towarzysza do hospodara, oznaymui4c tem iut na granicy
stanza y te nie watpig o wszelkiey gotowoki y naletytey z dawna ku
poslów wielkich ludzkog. Tak tedy iakom namienit 18 va Febr. z
rana po odebranym w drogç u O. O. Dominikanów blagoslowieh-
stwie ruszylem na pierwszy woloski kunak do Czernieiowiec, dokqd
doietdzai4c potkali mi g comisarze od hospodara iegomoki., P. Aba-
szeszkul y p. Turku/ mlodszy, którzy omni submissione z koni zsiadszy
na swoiey, imieniem hospodara witali mi, granicy komisarzami siç
mianui4c, dla lepszey wygody moiey y ochotç wszelko obiecui4c.
Niedlugo iednak ta nadzieia cieszyd si ç pozwolili, bo przeszedszy pod
sametni Czierniowcazni rzekç Prut y w sam tym stan4wszy miasteczku,
doznali4my dawne przyslowie : Quod videatur adest, quod como-
datur abest, mieysce nadzwyczay piçkne, ale obroków y victualium
taki byl defectus, te konie iednym sianem, ludzie zai y chleba nie
mai4c, iedruz tylko wodq. tyli. Nie porno& y bytnoki tamecznego
starosty Pana Turkula, owszem teby y praetextum zruinowanego
kraiu wziçto, przedawad zakazano, lubo z znalezionych sam wszelki
pokazat si ç bit dostatek. Chcieli nas, widzç, zaraz z razu do coraz
gorszego przyzwyczaid niedostatku, iakot tak at do samych ¡as bylo
te at lug choroba miçdzy drobnieysza czeladzi4 wzniecad si ç poczçla.
Byto by co pisaé, gdy by siç nie tym co widzq. pisalo, jalde tu iednego po
drugim, at do ostatniego zdzierstwa, ktoremu gdy deficit kogo by
dart albo do Polskiey ucieka, albo od glodu umiera6 musi. Obawiam
si ç barzo aby, gdy retrogradu postçpuiqc kaidy z nich deficiet, tandem
ta ziernia opuszczona nie byla, a, uchoway Bote, za czasem y wielkim

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 87

kraiów naszych niebezpieczgstwem, Nahayskie y Budziackie ordy,

tak iako dobry iut mais poczatek, ta sig nierozszerzyly. Co ad aver-
tendum wczegnie vigore paktów wszelkiemi silami stara6si
Drugi konak z Czerniowiec w Sereckim Targu, gdzie y rzekg Seret
przebyligmy. Trzeci w Soczawie, gdzie oraz te t rzekg tegot irnienia
przeszligmy. Czwarty pod Bai4 w polu. Pisty takte w polu u Dobro-
lesztach nie daleko Moldowy. W tych nic singulare non intervenit,
nadzwyczayny glod y chlod. Szósty w Formozie nad Bahluiem, do
którego nizamy przybili drugi raz Seret przeiezdzaligmy. Tam
poczta y ciekawa doszla mi g od lego Kr6lewskiey Maci, aby puncta
pewne instrukcyey in favorem Moskwym, non sine praeiudicio nostri,
odmienil. Odpisalem debita cum veneratione te glozowa6 instrukcyg
non este meae potestatis, zaczym czeka6 bgdg w tym ex senatus con-
silio decisionem, które secundum statum nostrum samo to tylko re-
solvere mote. Mialem oppositum i list xigcia Iegomoki kardynala
prymasa regni, Wry mig confirmabat in punktach instrukcyey
iako potrzebnych na odwrocenie moskiewskiey do nas woyny, ile gdy
przyiatil z niemi podczas coniunktur teraznieyszych iest Rzeczypo-
spolitey podeyrzana. Tak na te expedicys y na odpoczynek znutonych
koni y ludzi zglodzonych dzien dalem. A na zaiutrz die 25-ta Febr.
si6dmy kunak pod Podu-Leloiu odprawilem. Na tymie noclegu po-
wrócil od hospodara towarzysz m6y z listem pelny ludzkoki y wszelks
obiecuiscym ochotg. Wyprawilem tedy znowu do Iass Comissarius
abym iako mig hospodar przyimowa6 chce, bylem wczegnie przes-
trzeiony. Tandem doczytawszy sig w listach od hetmana tamecznego
do pana Turkula y pana Karowskiego, tiumacza mego pisanych te
lubo by hospodar Iegomog6i tego czyni6 niepowinien, in gratiam mei
wyiedzié o czwier6 mile przed wrota gospody zaprowadzi y tam na
koniu potegnawszy do siebie powróci. Przyszlo mi tedy cum expostu-
latione do niego p. Turkula y p. Karowskiego wyprawi6, tem sobie
tyczyl klania6 si hospodarowi, ale kiedy mi doszlo te mi denegal
zwyczaynych poslom wielkim naleiytaci, to mi te t przyidzie nie-
bywszy u niego wyiacha6. Co by zag za przykcia posla zwyczaie byly,
ostatniego posh I. P. woiewody Chehnillskiego y dyaryuszu pos-
lalem dowody, przylotywszy niektóre, aby in posterum zostawie co
raz wigkszy Rzeczypospolitey honor. Naprzód logofet aby o milg
wyiachal, o 1361 mile tamecznie aby sam hospodar, o praws. rgkg
niedysputiusc, z_konia do gospody moiey zsiadl y do izby mi g zapro-

www.dacoromanica.ro
88 P. P. PANAITESCU

wadzil, w cerkwiach aby dzwoniono, z dziai teby bito. Reposuit na to

gwiadkami kt6rzy na ten czas praesentes na wiedzie g. p. I. Pan
woiewody posla wielkiego byli te hospodar za samo tylko miasto wyia-
chal, nigdy z konia, zaprowadziwszy na ten czas przed namiot, niezsiadl,
w cerkwiach te dzwoniono przyznal y tot swiadczyd obiecal, ale nad
to nie za miasto tylko, ale w czwierd mile wyiachad declarowd. Tandem
na ostatku y za 1)61 mile wyiachac resolwowal si, pokazawszy mieysca
blisko za miastem, te nigdy hospodarowie daley nie wyierzdzali. 0
rçkg prawa disputowd barzo dlugo. Boiarowie etiam sub juramento
twierdzac 2e ia nieboszczykowi poslowi nie dano. Dopierot gdy przyszio
aby mig do izby w gospodzie moiey zaprowadzil y mówid z soba
niedal. Tak dalece te iut P. Turku! y P. Karowski z tym odiezdzali,
declarowawszy mu tandem finaliter odemnie te u niego nie bgclq. Gdy
tak tedy firmam et finalem widzial declarationem y na prawa rçkg y
na odprowadzenie mi ç do izby w gospodzie non sine condolio poz-
wolil. Co o dziala powiedzia/ teby si ç z tego pewnie niewymawial,
gdy bytnogci ni bylo agi, do tego te Iassy nie forteca y nigdy przy-
kladu tego nie bylo, ale te to na bankiecie nagrodzi za zdrowie krolu
jegomogci nie skapid prochu przyobiecal. Czekalem na respons o
dwie mi:e nasze w polu od miasta, tandem otrzymawszy wszystko,
dzial ustapié przyszlo. Sporzadziwszy si ç tedy, plawcze iedne tylko
raytarom dawszy, podróznie ruszy/em sie tym, die 26, porzadkiem.
Wozy wszystkie wprzód, za nimi choragiew woloska z kotlami i dzi-
dami we stodwudziegeia koni okryta, Po niey konie powodne towa-
rzystkie y Ich Mgci P. P. przyiaci61, potym y kotly srebrne y siedmiu
trqbaczów za ktoremi koniusz y rumaki moie prowadzono pod dekami
tylko. Nastçpowal kiehaia dworu mego I. P. Dabrowski pisarz Kaliski, za
nim towarzystwo pancerne y usarski bez rynsztunków, Ich. Mgd, P. P.
Przyiaciele, I. P. Sekretarz y ia, obok mniç, spatium trochq zostawiwszy,
po dwunastu pokoiowych z kaidey strony. Clausit agmen szegdziesiat
raytarycy z kilkunastu faifrów. Ledwo comsiç z tamtego miejsca
ruszyi, podkal miç logofet z boiarami, którzy zsiedszy z niemi z koni,
imieniem hospodarskim z przyiazdu cieszyli y witali. Daley posta-
piwszy at aga ze dwiema czauszami, cieszac siç z przyiazdu mego y
ustçknienie czekaiac na mnie wyrazii. Male czwierd mile uiachawszy,
pokazal si ç siçdmnasta choragwi sam hospodar, ale barzo kusemi z
turecka muzika, ktorey takte nasze siç ozwaly. Zblitaiacego siç niedaleko,
czekdem at przyiachal, podal wprzód prawa do przywitania rçkq,

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 89

lewa dopiero kolpak zdial y ja takte potym czapka. Complement

kr6tki winszuiac bytnaci moiey y przyiaini migdzy pryncypatarni
iego a rzeczapospolita. Odpowiedzialem winszuiac wzaiem pokoiu
potadnego y scisleyszey teraz ktora intercedet migdzy nami przyiatni.
W tym konia obr6cil, prawa rqkq mi dawszy, tak tedy iachaligmy
naymniey przez cztyry godziny z soba a choragwie iego y boiarowie Po
bokach iachali. Koniuszy iego rumaki chcial za memi prowadzie, ale
gdy rn6y pugcid go za niq niechcial y zastanowil si, hospodar postrze-
giszy, kazal im na bok poygd. Conwersacya wszystka byla o zruino-
waniu ziemie ich, o nadziei y scisleyszey z namy przyiatni. Pytalem
o wiadomaciach z Stambulu, ale powiedzial ie nie wie wiqcey o ce-
sarskim tylko po ile te iut wieidzal, o moskiewskim te tomu tylko
constat, te iak stanal tak mu zaraz do conferencyey ieden dziefi w
tygodniu, to iest Sobotq, naznaczono, conclusit te niekladzie aby co
skutecznego traktowaio siq, poki wszyscy razem poslowie niesiedziwy
siq. Gdy iut do gospody przyiachaligmy, zsiadl z konia hospodar,
wedlug slowa y pod rqkq miq wziawszy, na schody do izby wprowadzii,
Tam stanawszy, prosii miq abym sobie iak w domu moiu rozkazal,
potym trochq zabawiwszy, powiedzia/ te nie chce podr6inego diutey
turbowad, wyprowadzilem go, lubo prosil abym zostal, a to umyglnie,
aby kiedy u niego bqc1g, nowa o przyimowaniu miq nie wrosla trudnoié.
Sobota odpoczynkowi z podr6zy dano.
Niedzicla to iest 28 Febr. bankietowi naznoczona, nitcli icdnak
obiecac siq przyszlo, posh/ern znowu pana Turkuia y Karowskiego,
pytaiac siq quibuscum circumstantiis przykty bqdq, potrzebuiac
abym zasta/ na schodach, gdy wieidzad bqk czekaiacego, a na dole u
schod6w, gdy zsiadad z konia, m6wié na to hospodar niedal, wywodzac-
iako iut y nadzwyczay wprowadzeniu miq tak do miasta, iako y do
gospody wygwiadczyl, affirmando te podobnego traktamentu posia
nigdy nie by/o. Chcia/ tylko do ostatniego pokoiu do mnie wyniede..
Gdy iednak kilka razy odemnie postani firma resolutione powracali
znowu dziqkuiac za bankiet, tandem per omnes ceremoniales grady
poszedi kr6kami, at tandem z schod6w na dziedziniec sprowadzony,
gdy widzial te mig ruszyd nie m6g1 w tey ktora rzeczypospolitey w
osobie moiey debebatur powadze. Iut y poludnie miialo niteli ostatnia
tego wszystkiego dal resolucya. Po niey tedy przysial logofeta ze dwoma
boiarzynami, na bankiet proszad. Po tym w godzinq, albo w p61tory
poslal y konia przy ktorym znowu boiardw zapraszaiacych, piechoty

www.dacoromanica.ro
90 P. P. PANAI TESCU

y assistencye swoie z muzyka turecka y z wyiacemu tureckiemi trg-

baczami. Jachalem tedy y swoia munita assistencyg, z ktora gdym w
bramg wiezdzal zamkowa, zastalem iut hospodara na schodach stoia-
pego, a gdym sig zblital na dol sChodzacego, kteory gdym zsiadl po-
dzigkowawszy tem si g stawiel na g6rg prosil. Tandem do ostatniego
przyszedlszy pokoiu na tapczanie prawa rgkg dal, o ktora (wytey
przepomnialem) tako z trudnacia disputowai, iako o wygcie przeciwko
mnie. Dano potym w6dki y siodkaci, w tym nim stob, zastawiono,
zlecilem generalibus terminis liberum religionis nostrae exercitum,
descendi y ad particularia, biskupstwo wo/oskie in suis praerogdtivis
wedlug dawnych accidencyey y wolnoici utwierdzaiac y per puncta
od o. o. franciszkan6w mi dane umowiiaiac si g niezapominalem y o. o.
Iezuit6w na co wszystko, z wielka moia satisfakcya odpowiedzial,
twierdzac te nie rozumi teby sig mieli o co o. o. na niego skarzye.
Ieli zag ieszcze w czym trzeba, wszystko obiecA uczynie, praecavendo
sobie te mig ma za powrotem moim prosid aby tente, ritus graeci
w Polszcze by/ respectus, co tu uznaia y co uznawad 1304. Po tym prosil
aby ustapiono na privatna ze Irma conferencya, na kt6rey tylko L M.
Pan sekretarz y brat hospodarski, czlowiek y Po lacinie eruditus et
moribus grzeczny, iakby w Polszcze wychowany. Zaczalem prosid
go aby iako chrzegcianin chcial confidenter informare de statu rerum
w Sztambule y co ad comunem causam christianitatis nalety przestrze6.
Reposuit gwiadczeniem si g wielkiey ze mn4 confidencyey, kb:key w
tym daie dow6d, te lubo materya iest na niego niebezpieczna, przecie
mi tyle dufa, otwieraiac arcanum Porty te punkt o spgdzenie Budziac-
kiey y Nahayskiey Ordy Turcy chca alia ad vocabula transferre, trzy-
maiac sig ad literam punctu w tey materyey, w ktorey iest te tam
zkad wyszli wracad sig maim A te tak wiele iut sig ich na Budziakach
porodzelo tod ei vigore punktu tego spgdzid ich non tenetur. Roz-
gmialem si na to y powiedzialem te to obrona tartu nie seria reflexione
godna. Prosil zatym abym si g omni modg staral ruszyd ich ztad, com
latwie y szczerze przyobiecal, maiac ten punkt in mandatis instruk-
cyey moiey. Tandem weszli stolowi urzgdnicy hospodarscy w kafta-
nach Po turecku i te iut ieg6 na stole designarunt. Gdzie przyszedszy,
zastalem przez cala sag dlugi st61, trzy krzegla, dwa in eminentiore loco
a trzecie za stolem nitey. Poszedi tedy hospodar do swego na lewa rgkg,
a mnie na prawey posadzil podle siebie, nitey w trzecim krzegla brata
swego mlodszego. Przed stolem, spatium migdzy mna zostawiwszy,

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 91

posadzi/ I. P. Sekretarz, I. P. kasztelana Srzemskiego. I. P. starosta

Zydaczewskiego, Po nim ich. x. x. iezuitów Zapolskiego, Wlatowskiego
y Oziçbiowskiego y tak daley ex ordine. Pocz4.1 siç rz4d drugi 7,a stola,
zostawiwszy od brata hospodarskiego spatium, czerwecem i boiarami.
Bankiet zag od salvy potqiney z dzial, diugo pid zdrowia niezaczçlo,
tylko co hospodarowi pi d nalano, to y mnie równ4 szklenicç dano, at
tandem w trzy godziny iakag ieteli nie wiçcey (bo ten bankiet summa
cum magnificentia giedm albo ogm godzin trwal). Wzi41 hospodar
duta szklenicç y za zdrowie krolewskie do mnie wypil, tycz4c mu
fortitudinem Alexandri magni, fortunam Julij Caesaris, dano przytym
zaraz potçtnie y z armat ognia y wraz wszystkie piechoty salvq. Po
maley chwili wziaiem ia szklenicç za zdrowie hospodarskie y szczçg-
liw6sci pod hospodarem tey ziemie pike; odezwala sie takot z dzial y
piechot salva. Iak prçdko armaty nabito y piechoty wygotowaly si,
wzi41 znowu hospodar szklenice, pike za moiç zdrowie y szczçgliwey
negocyacyey tycz4d, z t4te piechoty y dzial salvq at okna powypadal
y izba za kaidym strzelaniem duto si ç trzçgla.Wzi4lem ja znowu z
tymie armaty hukiem za zdrowie brata lego py6 y tak gdy siç ochota
zagrzela wielkie gwiadczenia ochoty iego y brata iego ludzkogci uz-
naiem. Prosil mig potym aby swoiey przyigd kazal muzyce, ktora gdy
przyszla, wyelce sobie u niey complacuit, ile brat mlodszy który siç
trochç na niey zna. Tak gdy °gm godzin siedziligmy przyszlo si ç po-
tegnad y za ochotç podziçkowad, po którey gdym prosto do karety
szedl, prosil ieszcze do pokoiu, gdzie, na tapczanie znowu na prawey
rçce usiadlszy, przyniesiono mnie wprz6d, potym hospodarcwi, kaffy,
sorbetu, w6clki na rçce pachni4cey y kutrzenie.
Tak tç ceremoni4 odprawiwszy potegnalem. On zag wed/LT dannego
slowa do samey karety, która iego byla, sprowadzil. Assistentes at
do gospody mialem boiarów, piechoty y wszystkie hospodarskie muzyki.
Wprowadziwszy mi g na ON boiarowie do pokoiu, dobra noc powie-
clziawszy, spad poszli y mnie, chwala Bogu, pozwolili.
Prima Martii. Po ochocie wczorayszey odpoczynkowi y rozporz4-
-dzeniu w dalsz4 drogç ku Dunaiowi, day Boje szczçgliwq., dano.
2 da Martii. Przed poludniem w dziell ruszenia mego poslalem
hospodarowi Imgci konef srebrn4 pstro zlocistl4 wielk4 przez kihaiç
mego, hospodarowey zag szkatulg burstynow4 piçkn4 bardzo, raz y
widelce y lyikg, przy tym kuszyk barzo piçkny z tegot burcztymi.
Bratu hospodara I. M. pan Dymitrowi parç pistolet6w y fuzy4 paryska.

www.dacoromanica.ro
92 P. P. PANAITESCU

Nieoddarowanym iest bo si ç na powr6t zachowali podlug dawnego

zwyczaiu. Panu kihai tylko za przyniesienie present6w hospodar dal
konia barzo podlego tatarskiego, hospodarowa chustkç a brat hospo-
darski atiasu na tupan y sukna na kontusz y chustkç tureck4. luz gdy
w drogç siç zabieram, przychodzi z pokionem do mnie hetman wo-
loski, czlowiek grzeczny tegnai4c mnig w gospodzie, tg dawszy racy4
te w polu przed hospodarem Iegomgci4 y przed Dymitrem bratem
iego do po tegnania niedocignie si, prosz4c oraz, imieniem hospodar
skim abym kiedy bçdç mial wyietdzad, dai znad teby mi obay, tak
hospodar, iako y brat do wyprowadzenia zaiachali drogç. To notanda
te lubo antecessor moy I. P. woiewoda Chelmskiego szczyl si ç te
do iego namiotem hospodar zsiadi z konia y wyprowadzil, co per
omnia tu przez ludzi na ten czas bqd4cych negabat, przeciet w
dyaryuszu swoim wiasnym te go niewyprowadzal tylko hetman sam,
przyznai.
Dawszy tedy znak, ruszylem si; hospodar wzaiem z bratem drug4
ulic4 ziachai si ç ze mn4, oblapiwszy siç mile ze mn4, prawç iako y
zawsze dal zaraz rçkg y dobre pi/ mile prowadzil y daley podobno
gotem bqd4c, gdybym sam y dla sp6inionego czasu y dla przykrego
zimna nieprosil byl aby iut powrácil. Tandem potegnaligmy, on cum
summa teneritudine te mn4 wiçcey przyiatni gwiadcz4c aniteli powagi
swoiey przestrzegai4c, calui4c mig, brat zag iego Po polsku do nóg
tegnai. Po skoriczony tedy tym ceremoniale, spieszylem na nazna-
czony kunak Skinty4 nazwany nad rzek4 Rebrysia let4cy; tam wie-
czorem stanowszy y tylko pust4 cerkiew a chalek trzy w ziemi ladaiako
zachaczonych zastawszy z wielk4 niewygoda pod mroznym niebem
zanocowalem. Zkad pocztç o goszczeniu moim Iasiech expedyowalem,
ktdra skonczywszy bied naszych mialem rozrywkç przez stado gwin
dzikich przez pole id4cych, z których iedna bardzo podczas glodu
tamtego na kuchia potrzebna dostala siç.
Tertia Marta. Cigtki kunak, bo piqd mil woloskich odprawid
przyszio, a co wiçksze te ieszcze do pustego rniasteczka Wasluy, miçdzy
Beriadem rzek4 y Wasluiem letacego. Wasluy pod samym miastecz-
kiem idzie y w Berlad za samym miasteczkiem wpada. To miasteczko
quondam stoleczne hospodarclw bywala, mianowicie Stefana, który
woynç przeciwko TurkCow podniosny retyrowod siç z residency4 at
do Iass, musial, tandem at do Soczawy, na ostatku, lubo od naszych
posilkowany, bitwç przegrawszy, sam na placu polegl.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 93

4-ta Marta. Przebywszy lodem pod niektoremi ciqtarami iut siq

lami4cym obliwakce to miasteczko rzeki, staneem w Berladzie, na-
siadleyszym iut miasteczku, ale dla koni z to niewygod4, bo pod
niebem stoke, wel1k4 stolq cierpied musialy. Zastaligmy y tam koscioiek
mizerny, bez xiqdza od wielu lat zostakc, który summo zelo chlop ieden
stary prosty podciwy trzyma, niegdy kogcielny, y co niedziela na
4piewanie litaniey y inszych naboigstw convocat kilkunastu zosta-
wkcych tam katolik6w. Tam odprawiwszy nabo tqstwo y ochrzciwszy
I. P. sekretarz pewnego katolika dziecie, pospieszylem 5 ta Marta na
kunak do Puceny, podr6z4 nazbyt diug4 wzgórzysta gqstemi lasami
zatrudnion4, takte per summa incommoda przy powietrzu mroznym
y niepogodnym, at godzina w noc staneem. Ale miasto odpoczynku
wigkszy niewczas defectum stancyey, prowiant6w, obrok6w, przy
straszney niepogodzie na ludzie y konie zastatem.
6 ta tedy Marta iut na blitszy kunak do miasteczku Pisku wapilem,
tam wczegnie stan4wszy, odpocz4c koniom y ludziom zamislaiem,
metus iednak resolucyey zimy eiicit do Dunaiu spieszyd, tam tedy iut
porzuciwszy sanie po naboigstwie do Galacu nad Dunaiem miasta
die 7 ma przybylem przed miastem na p61 mile wyiezdzali perkalapowie
te dwiema chor4gwiami ianczarem y z koni zsiadszy powitali y do
wczegney barzo zaprowadzili stancyey aby odetchn4c ludziom,
koniom y sobie chcialem. Ale widzac te si q Dunay iut od brzegeow
mal, przyszio do tego tern si g octava die zaraz nazaiutrz Po naboigst-
wie w kosciele u o. o. franciszkan6w przeprawie wyglosil. Iakot
y szczggliwie z laski Boziey y barzo potrzebnie te w ten dziefi, bo tak
si q brzegi iut nadpsowaly byly, it woloszyn z Galacu mnie gonkcy,
ledwo z koniem zapadiszy wyratowad si g mitt. Gdy prowadzonym
tedy z Ianczaramy 1)61 mile Dunay przebywakc dla niebespiecznych
mieszania mieysc iechaiem, dogwiadczyligmy te z wie1k4 iask4
Bozig przebyligmy kiedy troche daley iut y lodu na Dunaiu niezosta-
ligmy. Iachaligmy barzo pigknym kraiem, bo przegiem samego Dunaiu,
ex opposito make miasto Brail y oraz fortecq ktora Multanom nalety,
praesidium zag tureckie w sobie ma. Widzieligmy y okrqty, ktore na
Czarnym Morzu chodza, niezbyt wielkie, na tenczas pod Brailem na
Dunaiu zamarzle. Mile od kunaku nazwanego Meczyn wyiachal Mech-
met Aga z kilka turk6w od sieraskiera witakcy y wszelk4 ochotg y
-wygodg obiecukcy. Ia wzaiem nazaiutrz do Baby miasta I. P. Do-
brosolowskiego towarzysza I. P. woiewody Poznallskiego syna mego

www.dacoromanica.ro
94 P. P. PANAlTESCU

z odezwaniem siç tem w pafistwo iego przyiechaly z wymowieniem

dla pospiechu miiam; przytym par ç pistolet6w francuzkich z fuzyq
oddad mu kazalem.
Z Meczyna nona praesentis ruszywszy siç Po polach w drodze, wo-
losza z powitaniem y z podarumkami z miodami, kolaczami potykalo
miç niemaio, Turcy nawet curiositatis ergo drogç zewszqd zaiezdzali.
Ogm godzin czasu iadqc przed konakie Daghakioy po polsku Mamcz4
wsiq. nazw anym, nad samym Dunaiem letqcym, wyiechali od wezyra y
seraskiera przystani agowie, potym wolosza rity graeci z zwemi czern-
cami za wieg wychodzili, witali i wprowadzili...
...Baltadzeszty... Tam poczta z Polskiey przygla y wzaiem do Polsky
expediowana przyszedl z niq. y list od hospodara do mnie, peleh przyiat-
ni, przytym ze skarzacy te przeciw powszechnemu pokoiowi rotmistrz
I. P. starosty Halickiego wieg szlachcica Wo/oskiego naiachal, kilka
woloch6w zabito y drugich raniono. Dolozyl te y do I. P. Krakowskiego
pisze y abym pisal prosi, bo iesliby sprawiedliwogci doygd nie mcSgl,
musial by to Porcie doniegé. Odpisalo siç complementach te o spra-
wiedliwaci nie trzeba wq.tpi6 y te sam do I. P. Krakowskiego o to
insto...

TRADUCERI

Relatia I
Dela Sniatyn la o jumAtate mill incepe tara Moldovei... CernAuti
pe raul Prut pe un deal inalt, Tirgul Siretului. Merserim toati ziva
arä oprire cale de opt mile pe drumuri rele. Targul Siretului este a§e-
zat pe un deal deasupra Siretului. Suceava este pe rani Suceava pe
un deal foarte limit. Sub orà§el se aflà ora§ul vechi, unde se vAd bi-
serici pustii, dar foarte frumoase, zugrAvite al fresco. Cetatea a fost
clIdità de ai nowi, are ziduri bune i pnturi. Baita [Bayce] localitate
intre podgorii mari, Baia, orl§el pe care 1-am inconjurat, are o bise-
ria catolia pustie i douà ortodoxe deasemenea pustii. AvurAm abià
ateva colibe la acest conac. DiThrosqti, cfiteva colibe ca la Baia. Baia
Dobrose§ti slut a§ezate pe raul Moldova, peste care nu este nevoie
sl trecem, deck dacI mergem inspre Roman. Ubrava, un sat mare
pe 11111 Siret, peste care trebuie sI trecem. Tirgul-Frumos sou in po-
loni Krasny-targ pe rAul Bahlui, care ad este Ina mic. Podul Iloaiei

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN 'MILE ROMANE 95

[Poduleloy] pe raul Bahlui, peste care este ad i un pod mic de zid. Sant
numai colibe mici, raul deasemenea nu e mare. De acolo merseram
catre Iasi. La o mila si mai bine inainte de oras ne-a intampinat logo-
fltul sau cancelarul domnului Moldovei 1) Cu cativa boieri moldoveni
caläri pe cai mizerabili taranesti, cad nu au caii lor proprii. Logoatul
a descalicat la departare de cativa pasi si prin talmaci a urat bun sosit so-
lului, a intrebat despre felul cum a decurs calatoria si si-a aratat pi-
rerea de eau pentru ,neplacerile intampinate, spunand Irma cá sant
suferite in serviciul republicei spre lauda lui Dumnezeu. Solul a raspuns
ci pentru el nepläcerile sant bine venite, daca le sufere pentru tara lui.
Dupá aceea cancelarul a mers inaintea solului iar oamenii lui la stanga
mai departe, neamestecandu-se cu curtea noastra. Dupà.' aceea la o mill
polona de oras ne-a intampinat un aga turcesc trimis de vizir cu cativa
turci, calarind si ei pe cai prosti. Veneau turceste cu turbane in cap
si nu au descalecat. Au urat bun sosit cu aceleasi complimente ca si
cei dintai, iar aga a mers inaintea solului, pe cand turcii s'au amestecat
cu oamenii nostri. Nu erau dealtfel, decat patru. Doi ceausi se aflau
sub tuiuri (cozi de cai), cari sant insignele ceausilor, la capat au forma
de para. Aga mergeh cu solul iar pe ceausi i-a trimis inainte sa deschida
drumul solului. La o jumatate de mila de oras ne-a iesit inainte dom-
nul 2) cu hatmanul 3) salt si cu muzica seimenilor. Sosind domnul,
nu a descalecat, deasemenea nici medicul sau, un grec 4) imbracat lute°
suba de samur rosie. Acesta a tinut o scurta cuvantare in numele dom-
nului scotandu-si palaria in fata lui si urand solului bun sosit. Solul
a miscat numai putin palaria nescotand-o de tot si a ascultat cuvan-
tarea cu capul acoperit (caci domnul a facut la fel dupa obiceiul sau
sau mai degraba dupa obiceiul turcesc) si a raspuns pe scurt in lati-
neste. Domnul a mers apoi pe langl sol pe partea stanga, iar hatmanul
mai departe cu oamenii sai tot la stanga, unde se afla si doctorul lor.
Intre dansii duceau si doi cai domnesti de parada, unul sur, celalt bal-
tat cu paveze si placi de metal aurit pe langa sea atarnate in partea dreapta.
Sub sele erau si buzdugane din cari se vedea numai capetele manerelor.

Nicolae Donici.
Antioh Cantemir In prima domnie (1695-1700).
Lupul Bogdan.
Medicul Andrei Li kinios din Corfu, despre care cf. Neculce, Cronica, la Ko -
gliniceanu, Letopisere, ed. II, II, P. 349 qi C. Sathas, NeoeUrpoo) Otaaoyta-
Athena , 1868, PP. 443-444.

www.dacoromanica.ro
96 P. P. PANAlTESCU

Ala ceaus merga inaintea lor mai departe avind la sea o tamburina
linga care se afli o biciusca, caci ii pläca sl tipe ca un bufon (precum
spuneau cunoscatorii lucrurilor turcesti). Deasemenea Ali ceaus tineà
un caduceu de argint cu miner de lemn (de forma urmä'toare, cu doul
lantisoare ca aceste picaturi) 1). Toti trimbitasii mergind in frunte
cântau, mai la urmà muzica seimenilor si trimbitasii moldoveni, dar
cintau prosteste, mai rau deck latratul ciinilor. In fata orasului la
sosirea noastra, eri o multime de care si deasemeni si pe margini sei-
meni, cari ne-au insotit in oras si pink' la gazde. Intrind in mahalalele
dela margine ne-a primit o muzica de viori, trei viori in forma de oc-
tave mari si altele douà ca niste cobze cari aveau capetele retezate la
spate ca la 4 luth », carora moldovenii le-au ponmcit sa. tack' la intrarea
In oras. Dornnul a condus pe sol pinä la gazda si nescotindu-si palaria
i-a aratat cu mina sä se urce pe sari, dupa aceea tot nu si-a scos
palaria si a spus ca a ponmcit sal se faca toate cele necesare pentru co-
moditatea noastra si a plecat.
La bucatarie erau si ai nostri si ai domnului, erau doi bucatari, unul
erà pentru procurarea merindelor si la masa a trimis doul feluri de
vinuri moldovenesti, mai bune cleat avuseram pina acum.
A doua zi logofatul a venit si descalecind, a poruncit sa i se scoata
cismele la scara dupa obiceiul turcesc si incaltindu-se cu c( papuci » 2),
adica un fel de pantofi, s'a dus la sol.
Dui:4 Iasi, Scinteia pe riuletul Jijia, citeva colibe, Vaslui intre doui
riuri, adica Birladul si Vasluiul, odinioara capitala moldovenilor, azi
un sat pustiu. Birlad pe riul Birlad, Putina, ad am mers 12 ceasuri
din cauza distantei si a drumurilor rele, Piscul, Galati. La acest orasel
trecuram Dunarea. Ne-am oprit apoi in citeva conace dealungul acestui
riu si a bratelor sale. Macin, din care iesind am trecut pe linga o stinca
inalta deasupra Dunarii, ce se ridici din pamint. Daia-Kioi, Sarai-
Kioi, Bältagesti [Baltadzieszty], de-acolo intraram in tara Dobrogei
.[Dobrucka ziemia], unde mai inainte locuiau tatarii dobrogeni. Sint
si azi sate locuite de tatari, dar nu le poti cunoaste, caci si ca imbra-
caminte si ca limba sunt asemenea cu turcii.
Karasu, adica apa-neagra lfinga un lac mic, pe care sint o multime
de rate si giste de diferite neamuri precum si lebede. Este si o stinca
deasupra apei pe un deal din care se face stinca. In ea este locuinta
In text se afli un desen, reprezentfind aceastil insigni. (N. trad.).
In original in romilneate. (Nota trad.).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE "97

de pustnic, Cu loc pentru foc, pentru pat si pentru trecere. Driwemle,

Bazargic. In imprejurimile Provadiei intrarim in tara bulgireasci.
Intoarcerea. Bazargic, ad i incepe tara Dobrogei. Ad i seara tirziu ie-
nicerii au atacat pe un turc care mergeá spre tabirä cu doui roa136,
despre care vezi in alt ziar. Kara-Acz (3 mile), Batladzi (.5 mile), Saray-
Kioy (5 mile), Daia-Kioy (2 mile), Ieni-Kioi (4 mile), adici satul non,
Micin (3 mile), Galati (4 mile) la Dunire cu trecerea riului. Pisk (5
mile), Pireny (6 mile), Birlad (6 mile), Vaslui (6 mile). Ad l o fetiti
de zece ani s'a inibusit Cu o bucati de carne ce i se diduse si a murit.
Scinteia, Iasi. Ad Cazimir Szemet, tânàrul judecitor din Zamuid
staroste de Kulcha, apucat de paralizie, a murit; inci de o siptimini
erá bolnav cu friguri i fierbinteali din pricina fructelor si a harbu-
zilor. A murit la io Septemvrie, pela ceasurile 5 dimineata, feria 6-ta,
[sic] cuprins de paralizie. La ceasurile 5 seara, feria 5-ta a fost ingropat
Cu toati pompa ce se puteá face atunci, in prezenta i cu cheltuiala
preastrilucitului sol, precum i cu asistenta tuturor fratilor lui de arme,
cari ei insisi purtari. corpul. In timpul serviciului divin, i in cl'pe. In-
humàriisi in alte momente s'au slobozit bombardele, erau de fati si
steagurile raitarilor [poloni] si ale ienicerilor.
Dobrosesti, Tirgul Frumos [targ formos], de ad am mers citre 0111
numit Siretul moldovenesc (cici Siretul moldovenesc este altul cleat
cel polon, care se varsä in Nistru la Wasilow, despre care vezi mai joss).
Pini la acel râu merserim patru ceasuri i jurnitate i deaiemenea
patru mile si jumitate de drum. Dupi ce caii au trecut innot rul acesta
repede, iar träsurile au trecut pe un bac, in aceeas zi merserim. mai
departe dealungul riului Moldova trei mile in patru ceasuri, din cauza
drumurilor rele prin pidurea de fag, lungi de o mill', ash cä Iii aceá
zi merserim sapte mile si jumätate. Baia pe riul Baia, dar nu ne opri-
rim in acest sat. Suceava pe 111.11 Suceava, o asezare frumoasi si
Suceava veche este in apropiere unde se aflà mai bine de zece biserici,
dintre cari una este soborul, zugriviti pe diniuntru. si pe dinafari,
care zugriveall se pistreazi pinà acum. Ad trecurim riul Suceiva
In vad, cici nu este prea adinc. Ling*/ biserica sobcirului este un palat
domnesc de zid, pustiu cici mai inainte, in vechime, aici locuiau
Moldovei. Tirgul Siretului cu trecere peste riul Siretul moldovenesc,
Il trecurim in vad, cici ad e mai putin adinc ca la Tirgul Frumos.
La trei mile depirtare este pidurea Bucovina. Merseräm prin ea o
milk* i jumitate pe un drum flu si de acolo incl. o mill buni ping ta

7 P. P. Panaitescu, Calatori poloni In 'Pirtle Romine.

www.dacoromanica.ro
 P. P. PANAITESCU

.Cernauti, a§a dar dela Targul Siretului pana la Cernauti, dupa care
vine granita dintre Moldova 0 Polonia, am mers vase ceasuri, drum
de patru mile mari. La Cernauti trecuram peste raul Prut. Pana la
Sniatyn, unde se termina din ceastl parte Moldova e o jumatate de
mill de drum, in vale este o balta.noroioasa in forma de parau, care
merge spre Sanoreci, inaintea paraului curat care curge cateva stadii
dela granita pana la Sniatyn.

Relatia II-a
Februar .18 [Sniatyn]. A doua zi dupa sosirea solului a venit
dela Ia0 pan Turcul cel tartar 1), care in numele domnului 0 al frun-
ta01or de acolo a dat asigurki de pregatirea conacelor, totu dandu-i-se
numlrul cazacilor, oameni i cai, cari insoteau solia, a spus cà mol-
dovenii nu se aqteptau la un numar a0 de mare. A dat o relatie despre
lupta dintre oarda din Crimeia i tatarii din Bugeac, cari, incapata-
nandu-se impotriva firmanului lamurit al Portii, nu vor sa se retraga
din Bugeac. Insu hanul cu puterea sa, cu ieniceri i cu artilerie a venit
sa-i alunge din aceh regiune. La primul atac al artileriei le-a pricinuit
mari pierden, dar In ciocnirea otilor cei din Bugeac au fost mai tari
0 au straits a0 de rat pe han, incat l-au silit sa le dea sub iscalituri
leglmint ca nu va mai merge asupra lor. Dupa aceea de ambe partile
s'au tritnis plangeri la Poarta. Oarda cea mare din Bugeac a oferit Portii
un tribut mare ca poata pastrh salaqurile ei in Bugeac.
Domnul Moldovei pornise in ajutorul hanului cu patru mii de oa-
meni, dar din pricina zapezilor 0 a frigului nu putuse sosi la vremea
luptei i deoarece fusese informat ca se ajunsese la o intelegere se re-
trase din camp. Solul i-a trimis o scrisoare dandu-i de veste ca a sosit
la granita, atnintindu-i vechile obiceiuri ale tratärii marilor soli.
Inainte de plecarea din Sniatyn, comandantii o§tilor i stegarii, in
lipsa regimentarilor, &duel onorurile solului in mijlocul unei mari
adunari cu multime de popor i focuri de tun, insotira pe sol dupa ¡e-
Orea din ora la o jumatate de mill pang dincolo de granita Moldovei.
Solul despartindu-se de ei cu dragoste,s'a grabit inceapa calkoria

Turculet sau Constantin Turcul e fratele mai mare, comandant de CernAuti

pus de poloni. e Turculet cel mic e, fratele lui, luptA deasemenea in r Andurile polone.
Pentru ei, cf. Iorga, Documentele Bistritei, II, pp. XXXIIXXXIII.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 99

trecand riul Ceremus la Lujeni, la transeele regelui Albert 1) si s'a

indreptat spre Cernguti. La o jumatate de mill de acel oras Turcul,
starostele orasului si Abrzeszkul 2) boier, comisar [reprezentant] al
domnului pentru conace cu suità de moldoveni ne-au intimpinat in
camp si ne-au insotit in oras pinA la locul de gazdà. In acest oras curge
111.11 Prut acoperit cu putinà ghiatà foarte slabä din pricina desghetului,
trecere foarte periculoasà. In acest conac merinde au fost foarte putine,
deasemenea si furajul. Nu erh nici un motiv serios pentru ash ceva si
cateva zeci de oameni se acuzau unul pe altul. VazAnd Turcul marea
nepläcere produsl, pe lfinga cI s'a scuzat, spunand CA aceasta nu e
treaba lui, a poruncit sà se deschidä gropile lui cu ovlz de furaj (cari
insä nu ajungeau nici pentru jumAtate din cai) si a impArtit continutul
domnilor furieri ai soliei.
19 Februar. Solul pornind din acel conac a strabAtut cinci mile mari
prin pAdurea Bucovinei si Troian, drum neintretinut, foarte greu de
strabltut pe dealuri si in plduri foarte dese, panA la Seredzki Targ
sau Seretu, orAsel asezat pe riul cu acelas nume, unde sosi atre searl.
ad glsirAm merinde si furaj nesuficient.
20 Februar. La patru mile depArtare sosirAm de vreme la Suceava
dui:4 ce trecuram peste raul cu acelas nume, ce curge sub acest ofäsel.
Dar si ad i erh mare slrAcie in ce priveste furajul. Conacul acesta era
asezat in asezAri proaste langl mingstirea armeneasci. 3), indrità de ai
nostri, pe un deal. Ceva mai jos spre rlsIrit ell asezarea orasului vechi,
unde se aril zidurile pustii ale ministirilor impodobite si ale caselor
mari de piatrà si niinele unui oras odinioara populat. 21 Februar. Dui:4
patru mile de drum, acand un inconjur dela dnimul drept, solul a
sosit la Baia, pe raul cu acelas nume. In apropiere este un rill mai mare,
Moldova, care curge de sub dealurile ce se aflA la miazAzi. Inspre miazg-
noapte se afll minastiri pustii si o bisericl catolici polonA, zidurile
numai, indicii ale unui oras odinioarl populat. Acum sint abih cateva
colibe proaste, noaptea o petrecuam sub cerul liber. 22 Februar.. Dupl
patru mile de drum sosidm la Dobrosesti, petrecuram noaptea sub
cerul liber, sub ninsoare si Ont. 23 Februar. Solul a sosit seara la Krasny-
TArg, care pe moldoveneste se numeste Tirgul Frumos, dui:4 ce trecuse
1) loan Albert. E vorba de urmele expeditiei dela x497.
1) HAbAsescu Vasile, clucer mare si vornic de Cfimpu-Lung. Cf. Iorga, 1. c., II,
pp. 93 si XXXVII.
3) Zamca.

7*

www.dacoromanica.ro
100 P. P. PANAITESCU

a doua oara in cursul calatoriei rfiul Siret. Ad a primit scrisoarea dom-

nului Moldovei plina de bunavointa çi dragoste in asteptarea
24 Februar. Miercurea Cenusei, inceputa Cu sfinta slujbä. Toata ziva
aceasta a fost consacratä odihnei oamenilor obositi si cailor.
25 Februar. Dupl slujba sfinta, solul a ajuns de vreme la ultimut
conac inainte de Iasi la Podul Iloaei pe Bahlui. Am aflat acolo numai
chteva colibe si mare lipsa in ce priveste merindele i furajul, iar noaptea
o petrecuram sub cerul liber in ger. Inca din acel conac solul aratat
intentia ca la sosirea lui in Iasi sa fie primit cu mare cinste i cu deo-
sebite ceremonii de catre domn. Deaceea a crezut de cuviinta ca mai
intai sà afle ce crede hatmanul 1) moldovenesc, intrebändu-1 printeo
scrisoare trimisa cu unul din curtenii säi mai de credinta. Hatmanul,
desi a primit sa se faca onorurile cuvenite, totus nu a aprobat intro-
ducerea unor anume ceremonii cerute. Atunci solul a transcris chteva
extrase din ziarul räposatului voevod de Chelm 2), sol mare la Poarta,
si a adaugat ce i s'a parut mai potrivit ca exemple pentru a sustine au-
toritatea Poloniei si a trimis dela conac pe Turcul si pe tilmaciul
Karowski la Iasi, ca sa trateze asupra acelor puncte i anume : mai
intii ca logofatul Moldovei, ceeace inseamna cancelar, sa intämpine
pe sol la o min.' bung de Iasi, iar la o jumatate de mila astepte pentru
a-i urh bun sosit domnul cu oastea, apoi dupä urare sà porneasca and
locul la dreapta solului, sa se traga focuri de tun si sà sune clopotele,
iar and solul va sosi la gazda, domnul sà descalece i sa-1 conduca
panä in odaie. Domnul s'a sfatuit si a discutat multa vreme aceste cereri,
aducand impotriva numai acest argument: ca ash ceva nu se facuse
pentru nici un sol si mai ales in privinta acestor trei puncte: ca domnul
sà iasä asà de departe din oras, ca sa se traga focuri de tun, si ca domnul
sà descalece i sà insoteasca pe sol pink' la gazda, ceeace nu se cuvine
nici chiar vizirului. Chiar ceremoniile obisnuite ce se cereau erau mai
mari deal acelea ce se facusera pentru voevodul de Chelm. Dar solul
nu s'a multumit cu aceasta si a trimis a doua oara räspuns domnului
cu aceasta declaratie ci cererile lui nu intrec cele ce se fácusera pentru
voevodul de Chelm, des' el aduce sperante mai mari deck solul pre-
cedent, cad voevodul mergeh pentru incheierea unei paci incä indoel-
nice, pe and el merge pentru intarirea completa a prieteniei dupa ce

Lupul Bogdan.
Ioan Gnifiski; despre cälätoria lui in tail v. mai sus sub No. X.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE

pacea fusese dejh confirmata 1). Daca domnul nu vrei sa-i faca cinste
sa-1 conducä pana la gazda, atunci sa-1 ierte cà nu va venì la banchetul
lui. Deci dupa lungi controverse domnul s'a hotarit s'A faca urmatoarea
declaratie: desl obiceiurile poruncesc altfel, totus din prietenie pentru
castelanul Cracoviei si pentru numele mare al solului va face toate
cele cerute. Chiar ar fi tras focuri de tun, dar s'a scuzat ca n'o poate
face din cauza prezentii unor aga turcesti, fagaduind ca va da o com-
pensatie cu ocazia audientelor.
Acestea discutandu-se din noapte 'Ana la pranz in ziva de 26, ta-
bara erh asezatä la mai mult de o mill de Iasi si s'a dat ordinea de mars.
Mai intai mergeau sub insigna comandantului de cuartiere carele
curtenilor, ale ofiterilor si prietenilor [solului]. Dupa aceia bagajele si
caretele solului. Dupa care si trasuri mergeh steagul moldovenilor cu
tobe si inarmati cu läncii numeroase, toti in buna ordine. Dupa un mic
spatiu urmau caii povodnici [de parada] ai insotitorilor solului inteun
sir lung. Indata dupa ei mergeau sapte trambitasi si tobosari cu tram-
bitele si tobele de argint, indata in fata domnului conius, in urma CA-
ruja veneau sapte cai de parada ai solului imbracati, dintre cari unul
erh acoperit cu stofe. Apoi compania husarilor si a cuirasierilor, in
sfarsit prietenii solului in numar mare formau o cavalcada frumoasa.
Dupa dansii urmh insus solul calarind incet la pas pe un cal voinic.
Pe langa calul solului mergeau cinci calareti. Cat despre curtea solii,
citeva sute de calareti, ea insoteh pe sol asezata in randuri. La urma mer-
geau reitarii imbracati in uniforme noui rosu aprins, sub un steag alb
cu galoane cu crucea rosie a cavaleriei si coifuri de argint, avand si
muzica: vreo zece fluere si doi trambitasi cu trambite rotunde. Mer-
gand noi in aceasta ordine, abih a pornit solul si l-a intampinat logo-
fAtul moldovenesc cu suita numeroasa si cateva zeci de boieri. Au des-
calecat la cativa pasi de sol si logofatul i-a urat bun sosit cu supunere,
aratand CA toti se bucura de aceasta fericita sosire. Apoi incalecand
a mers pe langl aripa stanga a curtii. Dupa cateva stadii a sosit si Ibraim
aga, comisarul vizirului, care asteptase Ora atunci la Iasi venirea so-
lului si impreuna cu suita lui arath multa multumire pentru sosirea
cu noroc a solului. Exprimand aceasta in cateva cuvinte, a luat loe in
cavalcada si mai apoi a insotit si el pe sol 'Ana la gazda. La mai mtilt

1) Scopul soliei erà regularea obligatiilor decurgand din incheierea plcii dela
Carlovitz (1699).

www.dacoromanica.ro
102 P. P. PANAITESCU

de o jumatate de mila de oras se aflà domnul si Turcul ne-a dat de

veste a ne asteapta de mult si chiar porneste mai departe din locul
unde asteapta, ca sa intampine pe sol. N'am mers multa vreme si am
intalnit pe domn, maria sa Antioh Constantin Cantemir cu hatmanul
sat!, Bogdan Lupul si cu o multime de osteni sub §aptesprezece stea-
guri si doua tuiuri. Tar and cele doul osti ajunsera una in fata alteia
au inceput A cante muzicele militare. Intre aceea domnul grabind
pasul a dat mana dreapta solului ca semn de bun venit inca inainte
ca solul sa-si scoata palaria [calpac] cu stanga si a ponmcit talmaciului
sau sa arate prin cuvinte de prietenie urarea de bun sosit. Fara nici o
ezitare s'a asezat la stanga solului, dandu-i locul la dreapta. Apoi au
mers impreunä discutand diverse lucruri, iar oamenii lui de sub stea-
guri au mers pe linga steagul o§tenilor moldoveni ai soliei si hatmanul
cu restul suitei erà la stanga aproape de ai nostri. Unul dintre steagu-
rile domnesti cu insigna, cavalerie frumoasä §i bine ordonata cu o mu-
zia de ieniceri s'a amestecat cu curtea noastra. In cursul mersului
ienicerii steteau de ambele pärti ale oastei, iar comandantii si boierii
mergeau dela sol Ora la steagurile moldovenesti ale soliei inteun sir
neintrerupt care incingeà sirurile noastre. Pe langa caii solului §i ai
prietenilor lui mergeau patru paji imbräcati frumos cu hangeare le-
gate cu lantisoare de brau. La stanga duceau patru cai de parada dom-
nesti, doi acoperiti cu stofe si cu sea auritä iar alti doi mai inainte Cu
sarile late. Dar la intrarea in oras s'a produs o controversa pentru
precadere intre coniusi si paji si s'au plans fiecare atat solului cat si
domnului, deci domnul a poruncit sa se retraga caii lui de paradä. Toata
aceh parte a drumului a tinut patru ceasuri in ordinea cuvenita pana
la resedinta pregatita pentru sol. Intrand in oras trageau mereu focuri
Cu pustile de mina si se trageau toate clopotele. Solul a fost condus
prin tot orasul 'Ana la resedinta sa, unde domnul descalecand l-a rugat
sa-1 urmeze pana la odaie si mergand inaintea lui l-a condus de manä
pe sari. Ajungand in odaie -i-a urat sa se odihneasca bine dupa atata
drum si dupa o scurta convorbire §i-a luat ramas bun.
Solul l-a insotit pana jos pe san, desi indata in a doua odaie domnul
il rugase sa se intoara inapoi.
27 Februar. Domnul a dat de veste a a doua zi unnà sa aiba loc pentru
sol un banchet solemn. Deci pentru ca nimic in ceremonial sa nu atinga
autoritatea soliei, solul a trimis pe Turcul si pe talmaciul Karowski
O. trateze asupra felului cum solul va fi primit de domn. Ei au adus

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 103

raspunsul lui, cum el nu vrea sa dea locul la dreapta la masa solului

si fagadueste numai ca va iesi in intampinarea solului in a doua ca-
mera. Au urmat pana a doua zi o multime de discutii asupra acestui
lucru. Domnul a admis intai sä iasà in a treia odaie, apoi si in ultima
odaie, in sfarsit in susul sa'rilor, spun and ca aceasta nu se cuvine dupa
vechile obiceiuri. In sfarsit and se apropià vremea banchetului, solul
n'a vrut sa primeasa sä vie pina ce nu va avei siguranta unei primiri
demne de dansul din partea domnului. Domnul in aceasti ocazie s'a
aparat cu multe vorbe, spunand ca nu se coborise niciodata la atatea
politete, dar dupa alte discutii a cedat la cererile solului si i-a dat de
veste de aceasta, fagaduind c5.-I va intampini jos la ultimele trepte.
28 Februar. Mai intai logofátul moldovean a invitat pe sol la banchet
In numele domnului, apoi la ceasurile doulsprezece au mai venit cativa
boieri rugandu-1 sà vie, caci timpul banchetului a venit. Indatä dupa
dansii au adus calul domnesc pentru sol. Alaturi mergeau ienicerii si
ceausii fnimos imbracati.
Boierii pomeniti au condus pe sol la calul ce-i fusese pregatit si /-au
insotit pana la castel. 0 cavalcada numeroasa si frumos impodobita
precedà pe sol, pe de laturi mergeau ienicerii si in urma solului venei
curtea si o careta in care sedeau preotii capelani iezuiti. Sosind la castel
solul a intalnit pe domn, care-1 astepti la scara. Scoborind pana la
ultima treaptä, a urat cu supunere bun sosit solului si l-a poftit cu
dansul in camera. In a doua camera astepti fratele domnului, Dimi-
trascu 1), care a urat bun sosit solului, arätand ca este fericit sa vada
persoana lui, caci de mult auzise de marele sit' nume. /ntrand apoi
In a patra odaie s'au asezat pe un jilt acoperit cu perne, la dreapta solul,
la stanga domnul. Fratele domnului stand langa sol a inceput diverse
discutii cu prietenii solului asupra datoriilor prieteniei. Dupa multe
dovezi de prietenie solul si domnul au trecut la audienta publica si
dupa un scurt discurs solul a expus domnului interesele private ale
pärintilor franciscani locali, anume: libera exercitare a religiei, ina-
poierea cladirilor si satelor lor cele vechi, liberarea lor de anume bi-
ruri, si in sfarsit Cu privire la episcopatul de Baal', sau al Moldovei.
Domnul a aratat multa bunavointa, spun and ca primeste toate cererile,
flgaduind ca le va inapoià veniturile si va conferí franciscanilor vechile
imunitati pentru libera exercitare a religiei lor. Dupl aceea to s'au

1) Dimitrie Cantemir.

www.dacoromanica.ro
X cl4 P. P. PANAITESCU

retras din odaie, rämanand in conferinta numai solul cu secretarul

si domnul. Conferinta lor a tinut aproape o jumatate de ceas. Apoi
s'au dat rachiuri, dulceturi si zaharicale tuturor celor cari veniserl cu
solul, atat prietenilor cat si curtenilor.
Dupl puting vreme spätarul [miecznik] 1), ceasnicul [podczaszy] 2) si
stolnicul moldovenesc 3) au venit imbracati in caftane sau odajdii (im-
bracaminte obisnuita la ei si la turci) si impreunä cu maresalii 4 ) au
poftit la mask* adunarea, inchinandu-se mai intai domnului si saru-
tandu-i mana. In camera unde era pregAtita masa se aflau douà scaune
mai ridicate pe trepte si un al treilea in partea stangI. Solul invitat
de donut s'a asezat pe cel dintaiu scaun la dreapta, iar domnul a sezut
la stanga langl sol. Al treilea scaun a fost dat fratelui domnului. In
partea dreapta a mesei sedeau secretarul soliei, prietenii solului, pa-
rintii iezuiti, apoi alti dintre prieteni si curtea. Pe partea sta.ngl dupa
fratele domnului, lasandu-se loc liber ca pentru o persoana, sedeà un
calugar shismatic anume Cacavelo 5) si boierii moldoveni. La ince-
putul banchetului s'a tras cu tunul si s'a varsat vin in acelas timp so-
lului si domnului, caci domnul effuse sà aiba primul loe in aceasta.
Ca la douà ceasuri dupa inceperea banchetului, domnul a Milt in sa-
natatea märiei sale regelui Poloniei, August al doilea, urandu-i noroc
In cele dorite si domnie intru multi ani. Atunci au tras cu tunul si ie-
nicerii au tras focuri de pusca. Dupa aceea solul a baut in sanatatea
domnului si acesta in sanatatea solului. Dupä ce s'a tras din nou cu
tunurile si pustile, boierii au arätat si ei veneratia lor. Dupal termi-
narea banchetului, care a tinut cateva ceasuri, domnul a poftit cu multa
bucurie pe sol in odaie, unde s'au asezat iar pe jilt in aceeas ordine ca
mai inainte, si au urmat convorbiri prietenesti. Dupa aceea s'au adus
ape parfumate pentru spälat si s'a ars tamaie.
Dupa ce timp de un ceas aproape domnul (Muse dovezi de poli-
teta si aratase vadit multumirea lui pentru prezenta solului, se aproiSia
si vremea plearii solului si acesta luindu-si ramas bun a vrut sa plece.
Dar domnul ca sa dea si mai mare dovadI de politeta I-a rugat sa mai
stea. In cele din urma 1-a insotit pang la careta si si-a luat ramas bun
1). Spiitar erit atunci Mihai Racovità, mai tArziu domn.
2) Ceasnic = paharnic, loan Buhus.
') Stolnicul Ilie Tifescu.
4) Postelnicei.
6) Ieremia Cacavela, medic si filozof, profesorul lui Dimitrie Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 aLATORI POLONI IN TARILE ROIVIANE 105

# humanissime*. Insotit de o numeroasa cavalcada, muzici, trambite

si facle aprinse, solul a fost condus Ora la gazda lui de oamenii de
curte ai domnului.
2. Mart. Pregatirile de drum si fixarea conacurilor urmatoare au luat
multä. vreme. Solul a poruncit ca sä se dea daruri indestulatoare tuturor
curtenilor domnului.
2 Mart. Solul a trimis domnului daruri prin Sigismund Dq.bro wski
pisarul cetatii Kalisz, si # chehaia * (adicl maresal) al curtii si anume
un vas (aiguillere) mare de argint aurit,iar doamnei o caseta de chih-
limbar admirabil lucrata, si in interior tot de chihlimbar. Iar fratelui
domnului i-a däruit o pereche de pistoale si o pusca foarte frumos lu-
crata la Paris. Acestia le-au primit cu multä bucurie si recunostinta,
däruind si pe chehaia.
Tocmai and solul eri gata de plecare, a sosit la gazda hatmanul
Moldovei, al-Rand ca domnul ca o dovada de cinste ce vrei sa-i faca,
il va insoti in acelas chip ca la sosire, iesind cu dansul afara
din oras.
Cand s'a trambitat de plecare, solul a pästrat aceeas ordine de mars
ca la sosire si trecand prin oras l-a intampinat domnul cu fratele sau,
hatmanul, ostenii sub steaguri si tuiuri si cu toatà pompa militara.
Dui:4 ce s'au apropiat unii de altii si-au dat mana Cu dragoste si s'au
intampinat cu bucurie, domnul s'a asezat la stanga si cu aceeas ordine
si stralucire ca la sosire au iesit din oras. Fratele domnului a aratat
solului cu multe cuvinte dragostea si prietenia lui; merga and pe
langi sol, and in cavalcacla cu prietenii solului, cari erau inainte. La
o jumätate de mill de oras, la raurile Bahlui si Nicolina, cari erau aco-
perite cu ghiatä desi sant mlastinoase, domnul cu toti oamenii sal ca-
lari si pedestri si-a luat ramas bun dela sol cu multä dragoste, dandu-i
mina, ridicand de cateva ori palária si imbratisindu-1, pe cind stea-
gurile de osteni de amandouI partile dädeau onorurile.
Dupä ce a aratat aceeasi politeta si prietenilor si suitei solului, s'a
intors in oras. Fratele domnului cu nu mai putina efuziune si dragoste
a exprimat urarile sale solului si prietenilor, despärtindu-se cu prie-
tenie. Domnul facuse solului atatea onoruri, incit nici n'ar fi putut
da mai multe dovezi de politeta.
Aceeas bunavointa au dovedit si ministrii si capeteniile calärimii,
cari gramadindu-se in fata solului au urat cu vorbe si semne calltorie
fericita si intoarcere de asemenea.

www.dacoromanica.ro
xo6 P. P. PANAlTESCU

Dupi o insotire ash de s6lemni, solul s'a gribit si urmeze drumul

mai departe. Dar graba a fost impiedicati de anume nepliceri; abih
iesiti din Burztyn [ ?] furim nevoiti sä trecem mereu peste dealuri,
cari urmau unul dupi altul in sir neintrerupt. Deaceea ajunserim foarte
tirziu, dupi un drum de mai bine de patru mile, la conacul dela Scan-
teia, care se afli pe riul Rebricea. Acolo aflarim numai o biserici de
zid pustie i trei bordeie sipate in pimint, ash cà noaptea o petre-
curam foarte neplicut din pricina gerului.
3 Mart. Dupi cinci mile mari ajunserim la conac, in oriselul pustiu
Vaslui pe riul Birlad, pe care-1 trecurim de doui ori, odati la jumi-
tate drum, a doua oarä sub oras, unde sosirim seara. Acest orisel este
format numai de ruine si de resturile zidurilor resedintei de odinioari
a domnilor Moldovei. Numele si-1 ja dela riul Vaslui care curge
oras la risirit.
4 Mart. Solul a pornit din conacul care erh asezat chiar pe locul unde
se unesc cele .doui riuri ce udi Vasluiul, Birladul i Vaslui, acoperite
cu ghiati subtire, ce nu puteh sustine greutiti mari. A pornit spre orasul
mai mare Birlad, dar din cauza drumului lung Si greu, nu a ajuns acolo
decit seara. Raul Birlad trece prin acel ora i ajungind in mahalalele
lui are o albie mult mai largi, cäci mergind dela Vaslui spre
primeste pe dreapta riurile Lipovit (la o jumitate mill de Vaslui),
Docolina (la doui mile), Bogdana (la o jumitate mill de Birlad), iar
pe stinga, in apropiere de Bfirlad (unele chiar la o jumitate de mili)
primeste Budziakul, Crasna, Idriciul [Idrycz] i Ilanul. In acest conac
gerul a fäcut mult riu cailor cari stäteau noaptea sub cerul liber.
rari fericire am avut ad, dind de o bisericuti catolia in afar% de oras,
Cu acoperisul tirinesc, pe care o are in griji un franciscan din Galati,
oras pe malul Dunärii..
5 Mart. Am ascultat acolo liturghia i apoi solul a pornit spre conacul
dela Puteni. Drumul a fost foarte obositor, fiind prea lung si pe dea-
luri cu piduri dese, aerul inghetat i vintul ne-au pricinuit cele mai
mari nepliceri, astfel cä sosirim aba la ceasul unu noaptea. Acolo
lipseau i odáile i merindele çi furajul, i atit oamenii cat i caii au
suferit din pricina vremii rele. Neavind odihni am preferat si ne
bim si ajungem la conacul mai apropiat la Piscu.
6 Mart. Am sosit de vreme la Piscu si deodatä solul a luat hotirirea
si se gribeasci imediat si ajungi la Dunire. Dar deoarece carele au
fost asezate altfel pentru drum, am astep:at pini a doua zi.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 107

7 Mart. Solul a pornit in graba spre Galati. La Piscu trecurlm din

nou peste raul pomenit Barlad.,,Acest rau se varsa in Siret la erba-
nesti. Curgand de ad i [din Piscu] catva timp pe camp se desface in
brate. Dincolo de Siret din spre apus vine 11111 Milcov din munti dela
Odobesti, dupà care sat, acest parau se depärteaza si la Focsani, oras
muntenesc, desparte Moldova de Muntenia si mai departe, intrand
mai adanc in Muntenia, desparte cele douà OH pana la Dunare. De
pe dealurile de langa Galati se arata In vale o priveliste in care se pot
deosebi raurile pomenite: Barladul, Siretul s'i Milcovul, cari se varsa
In Dunlre linga Galati prin guri deosebite[?]. La intrarea in oras cei
doi parcllabi (aclical administratori sau podstarosti) au intampinat cu
doua steaguri de ieniceri pe sol si l-au condus pana la gazda. Din cauza
necontenitului desghet si pentru ca trecerea Dunarii O. se faca in im-
prejurari sigure, Inca de cu seara s'a anuntat cu trambite el va aveh
loc a doua zi.
8 Mart. Dupa liturghia ce se flea in biserica franciscanilor, solul a
fost insotit de un boier care venise cu el dela Iasi in calitate de comisar,
precum si de parcalabi cu ieniceri si steagurile 'Ana peste Dunare pe
malul celalt la o jumatate de mi.% de uncle si-au luat ramas bun cu
supunere si urari generale. lar boierul comisar ne-a insotit pand la
conacul urmator. Trecerea Dunarii n'a fost fall primejdie, caci apele
erau revarsate si dupa trei zile de desghet ghiata se facuse subtire, totus
o trecuram cu bine. Cand merseseram deja o milä dealungul Dunarii
pe malul celalt, avand in fata Braila, oras muntenesc, am avut dovada
ca teama noastra nu fusese fail temei, cad Dunlrea era acoperita de
gheturi plutitoare si aproape nu mai era ghiatä stabila decal foarte
subtire.
La patru mile de Galati sosiram la Macin [Metsin] primul oras tur-
cesc pe malul Dunarii. La o jumätate de mill de sat ne-a intampinat
In drum Mahmet-aga trimis de seraschier la conac in calitate de co-
misar. Dupa ce a aratat in numele sefului slu bucuria pentru sosirea
solului in aceasta tara, l-a condus Ora la gazda cu caieva zeci de cä-
lareti turci. Din acest conac solul a trimis la seraschier pe Dobroso-
lovski cu o scrisoare, dandu-i de veste de sosirea lui si pentru a-si asi-
gura mai departe sprijinul lui, i-a trimis ca dar o pereche de pistoale
si o pusca foarte frumos lucratl la Paris.
9 Mart. Pornind dela Macin in drum pe campie o mare multime
de tarani moldoveni au intampinat pe sol cu daruri, deasemenea si

www.dacoromanica.ro
a o8 P. P. PANAITESCU

turcii calari ne-au insotit in drum. Opt ceasuri am mers 0111 la co-
nacul Thaga-Kioy [Daia-Kioj] arzat pe malul Dunarii. La o jumatate
mill de acel sat ne-au intampinat aga turce0i trimi0 de seraschier cu
cateva zeci de turci pentru a insoti pe sol. Deasemenea moldovenii
de rit grecesc cu calugarii lor au ie0t din sat in intampinarea solului
Cu multe daruri, cerand sa-i sarute mina dreapta. Ei weptau de mult,
de0 vremea era foarte rea.
La acest conac solul a0epta calul pe care seraschierul, ce nu tia
inca de darurile trimise de acesta, il trimisese cu haturi 0 §ea
0 o sabie pentru calatorie dupa moda turceasca. Acestea s'au adus
a doua zi...
12 Mart, in conac la Baltage0i...
15 Mart. Un drum lung pana la conacul Ghiverli, unde nu gasiram
nici un lucru pentru odilma. Satul e o aFzare bogatä, dar cu oameni
nefericiti, cad in afarl de putini turci, locuitorii sant de-ai no0ri,
poloni, luati prizonieri de turci, precum 0 o multime de creqtini greci.
Unii sub mari greutati 0 apasari ale paganilor, inca 10 pastreaza cre-
dinta, iar o alta parte mai mare, au adoptat spre durerea sufletelor cre-
dincioase greFlile bisurmanilor.
[A doua zi sosesc la Bazargic].
Intoarcerea. La 30 .August. Am strabatut patru mile mari 0 apoi
trecuram Dunärea la Galati, dar avuram nenorocul ca fluviul, care era
lini0it sub ochii no0ri, a fost deodata agitat de un val puternic, tocmai
In clipa and noi treceam peste dansul, dar din fericire trecerea se fad'
totti cu bine. Mai fericiti au fost insa prizonierii [poloni liberati] 0
cativa din suitä cari trecuserä rail nici o teama Cu o zi Inainte. Cind
solul a debarcat a fost salutat cu salve de tun din coräbii 0 parcalabul
cu ienicerii lui 0 cu muzica il a0eptau in port 0 l-au condus prin oral
pana la gazdä. Acolo aflaram ca prizonierii pe cari solul ii trimisese
pe ghimii, au fost purtati de vanturi cateva saptamani pe Marea Neagra
impotriva weptarilor. La 31 August ramaseseram tot acolo pentru
odihnl.
i Septemvrie. Dupà ase mile mari avuram conac in oräselul Piscu,
unde se intoarse 0 Dobrosolowski, ce fusese trimis la seraschier. Acesta
trimisese 0 scrisoarea ce o primise dela Caraman pava ca sa nu ingaduie
conform firmanului vizirului Ibraim predarea prizonierului Taban.
Aceasta producand o intarziere in schimbul de prizonieri enumarati
In tratat, seraschierul fagaduia a se va sili cu once mijloace A. fie predat

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE iog.

acesta, dar nu poate sa uzeze de autoritatea sa impotriva unui pasa egal

In grad cu dinsul. 2 Septemvrie. Deasemenea merseram sase mile si
saturam in conac la Puteni, de unde s'au trimis noui instructiuni in
chestia acelui prizonier. 3 Septemvrie. Dui:4 sapte mile sosiram in ora-
selul Birlad. Din acest conac s'a trimis scrisoare domnului dindu-i
de veste de apropierea soliei si de sosirea noastra peste putin in Iasi
4 Septemvrie. Plecind din Barlad la miezul noptii, din cauza drumurilor
stricate de ploi, acei cari s'au grabit sosirl la Vaslui abih la prinz iar
altii si o parte a taberii aba a doua zi. Din pricina unei astfel de vremi
rele a doua zi 5 Septemvrie ne-am odihnit. La 6 Septemvrie insa, inainte
de rasaritul soarelui am pornit pe o ploaie care nu mai inceth. Dupa
sase mile sosiram la conacul pustiu dela Scinteia, unde nu avuram
nici un acoperis ca si ne aparäin de vremea rea, pina ce s'a linistit catre
seara. Ad primind vesti sigure cum chi domnul ne va prim' cu aceeas
politea ca si prima owl, si cu aceleasi ceremonii, solul a pornit dela
Scinteia la 7 Septemvrie. i ad drumul erh greu, cä'ci am strabätut
patru mile pe dealuri si cadeh o ploaie deasa care ne impiedich sa ne
grabim. La mai bine de o jumatate de mill de Iasi ne-am oprit ca la
un ceas, in care timp si tabara care erh intarziaa ne-a ajuns si s'a fäcut
asezarea in ordine. Cum dupa un ceas ploaia mai incetase putin,
solul a pornit spre Iasi in ordine de defilare. Nu departe de acel loc
ne-a iesit inainte domnul cu osteni sub steaguri, urindu-ne bun sosit
cu dragoste si asezindu-se la stinga solului. Impreuna cu suita si in
sunetul muzicilor militare au intrat amindoi in oras si domnul l-a
condus pe sol la gazda, insotindu-1 pink' in ultima odaie. Toate cere-
moniile si imprejurarile pe cari le-am mentionat la sosirea dintii a
solului s'au urmat si acum punctual. 8 Septemvrie fiind särbatoarea
Nasterii Prea Sfintei Fecioare ne-am odihnit, deasemenea si a doua
zi, 9 Septemvrie, caci expedierea corespondentii la Stambul a luat
mula vreme, trimitindu-se si scrisoare lui Mavrocordat 1). Dar pe
de alta parte, ziva aceasta fu ca o amintire neagra, cad soarta a rapit
prea de vreme din viaa pe tovarasul nostru Szemet. Deci si ziva
urmatoare zo Septemvrie am fost nevoit sa mai aminam plecarea din
cauza acestei necesitati lugubre, facind si vizia domnului pentru a ne
luà ramas bun. La zz Septemvrie disdedimineata, dupl ce s'au facut
cele de cuviinta, am dus corpul prin tot orasul in mod solenm cu toaa.

1) Alexandru Mavrocordat, marele dragoman al Portii.

www.dacoromanica.ro
 IZO P. P. PANAITESCU

curtea 0 gazda [soliei] pana la biserica cuvio§ilor parinti franciscani,

unde a urmat slujba funebra 0 ingroparea, trigindu-se focuri dupa
obiceiul ostarsc 0 in scurt i s'au dat toate onorurile funebre. La in-
toarcerea dela inmormantare, and ne pregateam de plecare s'a adus
ca dar din partea domnului Moldovei, un cal fled §ea, de o valoare mai
mica cleat ne a§teptam dupä darurile ce-i fusesera date de noi. Pe
and noi pornisem deja., domnul ne-a iesit inainte in ora§ dela castel
Cu toatä curtea 0 ostenii 0 iara§ Cu aceea§ politeta ne-a insotit in
-camp. In aceea§ zi, dupa trei mile mari de drum, sosiram la conacul
pustiu dela Podul Iloaiei. 12 Septemvrie. Dupa trei mile mari moldo-
vene§ti avuram conac la Targul Frumos [Torg-Formos]. 13 Septemvrie.
Dela Targul Frumos am mers patru mile pana la Pa§cani 0 am stat
pe malul Siretului, care era revIrsat. In acea zi au trecut numai oa-
menii dincolo, iar carele au aqteptat pana a doua zi, trecand pe plute;
caii toti au trecut innot. Lucrurile mai necesare fiind trecute dincolo,
catre seara solul a mai mers patru mile Ora la conacul Dobrose§ti
pe apa Moldovei. 14 Septemvrie. Am a§teptat in acela§ conac tab'A'ra
intarziata, deci a trebuit sa ne odihnim. 15 Septemvrie. Conac in camp
langa Baia, dupa §apte mile de drum. z6 Septemvrie. Conac la Su-
ceava, acolo am luat masa in camp intre oraq 0 o minastire, dui:4
ce trecusem in vad raul Suceava, acolo am. stat 0 noaptea. 17 Sep-
temvrie. La pranz sosiram la Targul Siretului 0 poposind putin, am
trecut apa Siretului, foarte multumiti ca trecerea acestui rau nu ne-a
mai intarziat 0 de asta data ca la Pa§cani, caci ad i puturam avei un
Arad foarte putin adanc. 18 Septemvrie. Dupa ce strabaturam padurea
Bucovinei sosiram la pranz in conac la Cernauti pe Prut, tabara a
trecut pe plute, iar caii toti in vad. 19 Septemvrie. Pornind dis de di-
mineata sosiram aproape de pranz la Sniatyn... Granita Moldovei, pe
-care o atinseram cu bucurie se afla la un sfert de mill de Sniatyn,
formata de paraul foarte mic Colacin.

Relatia a treia
18 Februar. Pan Turcul luind o lista a oamenilor ci a cailor a trirnis-o
atat acelor cari au grija conacelor cat ci domnului. Am trirnis 0 pe
cativa din suita mea la domn dandu-i de veste ca m'A aflu la granita
0 ca nu ma indoesc cI voiu gäsi toate pregatite, precum 0 cinstea ce
se datore§te unui sol mare inci din vechime. Deci, precum hotarisem,

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN MILE ROMANE fix

am pornit de dimineati, dupa ce luasem blagoslovenie la parintii do-

minicani. Am mers 'Ana la primul conac moldovenesc la Cerauti,
unde am fost intampinat in drum de comisarii domnului, Abarscul
§i Turcul cel anat., cari descalecand mi-au urat bun sosit in tara lor
In numele domnului cu supunere §i au aratat ea slut comisan i insar-
cinati cu grija celor necesare pentru mine, fagaduind Ca vor aveh zel
In toate. Totus nu mi-a fost ingkluit O. ma bucur multa vreme Cu astfel
de nadejde, cad dupa ce am trecut Prutul langa Cernauti, intrand in
ora § am aflat adevarul vechei zicatori: Quod videatur adest, quod co-
modatur abest.
Locul era extraordinar de frumos, dar merindele §i furajul lipseau,
a§a a abià daca au avut caii fan, iar oamenii n'au avut nici paine §i
tralau numai cu apa. Nici chiar prezenta starostelui Turcul nu a fost
de nici un folos, caci sub pretext ca tara e ruinata, se daduse ordin sa
nu se villa nimic, del s'a dovedit din cele ce s'au descoperit ca era
bel§ug de toate. Se vede ca voiau sa ne obi§nuiasca dela inceput cu o
lipsa din ce in ce mai rea, caci pink' la Ia§i am dus-o a§a de rau incat
au inceput a se ivi §i boli intre servitori.
Ar fi multe de scris asupra celor ce se petrec in aceasta tara, dar cei
pentru cari scriu [polonii] fad bine cum din pricina apasarilor, unul
dupi altul locuitorii isbutesc sa fuga in Polonia sau trebuie sl
moara de foame. Ma tem foarte mult ca atunci and mä voiu intoarce
cu totii vor fi pierit, li daca aceasta tall va ramane pustie, fereasca
Dumnezeu, se vor intinde ad, spre mare primejdie a tArilor noastre,
hoardele tatarilor nohai §i bucegeni, cum au inceput s'o §i faca. Pentru
ca sa impiedic acest lucru, voiu starui din toate puterile, intemeiat pe
tratate.
Al doilea conac dupa. Cernauti a fost la Targul Siretului, unde tre-
curam §i raul Siret. Al trei/ea la Suceava, unde trecuram raul cu acela§
nume, al patrulea WTI Baia in camp. Al cincilea iarä§ in camp la Dobro-
se§ti nu departe de riul Moldova. Pinl ad nu s'a intimplat nimic deo-
sebit, afar% de foame 9i. ger mare. Al saselea la ß Formozie » pe Bahlui;
inainte de a ajunge acolo, trecuram a doua oara Siretul. Ad posta mi-a
adus o ciudatà scrisoare a mIriei sale regelui 1), prin care ma rugi
sa schimb cateva puncte ale instructiunilor mele in favoarea Moscovei,
nu fara prejudiciul nostru.

1) August II, rege al Poloniei (1697-1704, 1709-1733).

www.dacoromanica.ro
112 P. P. PANAITESCU

Am raspuns Cu respectul cuvenit ca nu sta in puterea mea sa modific

instructiunile primite i voiu astepti o hotarire a senatului, care singur
dupl legile noastre poate decide in aceasta chestie 1). In schimb avui
o scrisoare si dela cardinalul primat al regatului, care dimpotriva ma
intarea in mentinerea punctelor instructiunilor, ca fiind necesare pen-
tru a impiedica un rasboiu al nostru cu Moscova, deoarece prietenia
noastra cu ei in imprejurarile de acum ridica banueli impotriva repu-
blicei. Am rämas pe loc in acei zi pentru corespondenta i pentru
odihna oamenilor si a cailor obositi i infometati. A doua zi 27 Februar
ajunseram la al saptelea conac la Podul Iloaiei, acolo a sosit omul meu
trimis la domn, aducand o scrisoare dela acesta plink' de politeta
fägaduind toate cele necesare cu bunavointa. Deci am trimis din nou
comisar la Iasi, caci fusesem prevenit din vreme de felul cum vrei sà
mà primeasca domnul. Am citit in scrisorile trimise de hatman lui
Turcul i lui Karowski talmaciul meu, cá domnul, del nu e silit s'o
faca, totus in cinstea mea va iesi din oras un sfert de mill, ma' va con-
duce pana la poarta gazdei mele i apoi se va intoarce la dänsul calare.
Deci am trimis la dansul pe Turcul si pe Karowski aratänd el as fi
dorit sa salut pe domn, dar daca-mi refuza datoriile ce le are fatä de
un sol mare, nici eu nu voiu merge la dinsul. Ca dovada a obiceiurilor
de primire ale solilor mari, i-am trimis extrase din ziarul ultimului
sol, voevodul de Chelm, adaugand i alte cateva onoruri ca sà rämlie
pe viitor spre cinstirea tot mai mare a republicei. Mai intai, ca logo-
fa'tul sa ma intämpine la o mill de oras, iar domnul la o jumatate de
sa-mi dea mie locul la dreapta, la gazda mea sa descalece
ma conduca 'Ana. in odaie, sa se sune clopotele in biserici i sl se traga
focuri de tun. El a raspuns cu martori cari fusesera prezenti la vremea
intrarii in oras a voevodului de Chelm, sol mare, el domnul a iesit
abià in fata orasului, dar n'a descalecat, conducand pe sol numai la
corturi, a recunoscut a se sunasera clopotele si a fagaduit, ca se va
face la fel, ca nu va ieì numai in fata orasului, ci ma' va intämpini la
un sfert de mila afara. In sarsit a primit sa iasä si la o jumatate de milk
de oras, indicand un loc in apropiere, peste care niciodata domnii nu
trecusera. Pentru locul la dreapta a discutat foarte multä vreme. Boierii
au marturisit chiar sub juramant ca nu i se daduse raposatului sol.

Conflictul intre sol §i rege se explia prin aceea a Rafael Leszczyilski erit §eful
opozitiei i ostil politicei rusofile a regelui.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 113

lar and a fost vorba sä ma insoteasca acasI panà in camera, nici

n'a mai vrut sä auda ceva. Ash incat Turcul i Karowski au plecat,
declarand domnului din partea mea el nu voiu merge la dansul.
Cand a vazut o astfel de declaratie hotärita i definitiva, a cedat
pentru locul la dreapta i pentru insotirea pana in camera, nu fára du-
rere. Cat priveste tunurile, a spus ca n'ar fi refuzat clack' nu era un aga
In oras, si pentruca Iasul nefiind o cetate, niciodata nu s'a facut ash
ceva, 'Msä la banchet a fägaduit ca nu va economisì praful de pusca
atunci and se va beh in cinstea Märiei sale Regelui.
Am asteptat raspunsul in camp la doul mile de ora i vä'zind ca
am obtinut tot ce cerusem, am renuntat la loviturile de tun. Deci am
pornit n ziva de 26, asezand in ariergardl numai pe raiteri. Carele toate
erau inainte, dupa ele steagul moldovenilor cu tobe i lancii, in numär
de o suta doubeci de calareti, apoi caii de parada ai suitei i ai prie-
tenilor, apoi tobele de argint i apte trambitasi, dupl care coniusii
caii mei de parada, acoperiti cu stoa. Urmh chehaia curtii mele, Dq-
browski pisar de Kalisz, si dupä dansul cuirasierii i husarii flea ar-
murk apoi prietenii, secretarul i eu. Lasand ceva spatiu in urma mea
urmau cate doisprezece oameni de cask' de fiecare parte. Oastea se ter-
minh cu 6o de raiteri i chteva zeci de fluere. Abih pornisem din acel
loc si fui inthmpinat de logoat cu boierii, cari, desalecand, mi-au
urat cu bucurie bun sosit in numele domnului. Am urmat mai departe
pang ce s'a ivit aga cu doi ceau0, atitAnd bucuria ce are pentru sosirea
mea si nerabdarea cu care ma astepth.
Aba mai facuram un sfert de milk' si s'a arätat insus domnul cu sapte-
sprezece steaguri de osteni, dar in numar mic i cu muzica turceasa,
clreia i-a raspuns i muzica noastra. Apropiindu-se, am asteptat pang
a venit si a dat el intai maim dreapta in semn de bun sosit i apoi si-a
scos palaria cu stanga i eu deasemenea dupa aceea mi-am scos palaria.
Cu un scurt compliment, domnul mi-a urat ca prezenta mea sa fie cu
noroc i sa aducä prietenie intre principatul sau i republica.
Am raspuns, urand pace sigurl i prietenie mai tare intre noi. Atunci
si-a intors calul si mi-a dat locul la dreapta i ash merseram ca la patru
ceasuri impreuna, iar steagurile lui i boierii au mers pe de laturi. Co-
niusul lui a vrut sa aseze caii lui de parada dupa ai mei, dar and co-
niusul meu n'a vrut sa-1 lase si s'a plans domnului, acesta a poruncit
sa-i duel pe de laturi. Toata conversatia a fost asupra tarii lor ruinate
çi despre speranta unei prietenii mai stranse cu noi. Am cenit vesti
8 P. P. Panaitescu, Cgatori poloni In Tarile Routine.

www.dacoromanica.ro
114 P. P. PANAITESCU

dela Stambul, dar domnul mi-a spus a nu stie mai multe despre im-
pärat, numai atat stia cà solului moscovit de cand a sosit i s'a fixat
o singurl zi pe saptImana pentru convorbiri, Sambata, de unde con-
chide ca nu se va trata ceva decisiv pana nu se vor aduna toti solii. Cand
ajunseram la gazda, domnul a descllecat, cum fusese vorba, i luan-
du-ma de maul m'a condus pe scari pana in odaie. Acolo m'a rugat
sà poruncesc ca in casa mea si stand numai putin a spus ca nu vrea
sa ma tulbure mai mult dupa atata drum. L-am insotit, desi m'a rugat
sà raman, i aceasta intentionat, pentru ca la primirea mea la dansul
sa nu se produca noi greutati.
Sambata ne-am odihnit de oboselile drumului. Dumineca, 28 Fe-
bruar, zi destinata banchetului. Nu am fagiduit ca voiu yen', ci am cre-
zut de cuviintä sa trimit Intai din nou pe Turcul si pe Karowski, in-
treband in ce fel voiu fi primit, cerand ca domnul sa mà astepte la
scara cand voiu sosi i sa coboare scara pana jos and voiu descaleci.
Domnul nu a primit, spunand cà deja impotriva obiceiului ma inso-
tise in eras si la gazda, afirmand cà niciodata nu a mai fost tratat un
sol in as5. fel. Vroia sa mà intampine numai in ultima odaie, dar de
oarece in cateva randuri trimisii mei s'au inters cu hotarire si refuzand
banchetul, treptat, a primit toate punctele ceremonialului i in sfarsit
a acceptat chiar sà scoboare scarile pana in curte, and a vazut cà nu
má misc din hotärirea mea de a cere cele datorite autoritatii republicei
In persoana mea. Trecuse chiar ora pranzului pana and a dat ultima
hotarire pentru toate cererile. Apoi a trimis indata pe logofat cu doi
boieri, sa ma' pofteasca la banchet. Dupa aceea, peste un ceas sau un
ceas i jumatate a trimis si un cal iaras cu boieri, cari sà ma pofteasca
cu pedestrime, suita, muzica turceasca cu cei mai buni trambitasi turci.
Am mers i eu cu suita mea, si cum am intrat pe poarta castelului am
zArit pe domn asteptandu-ma in susul scariler, i cand m'arn apropiat
s'a coborit. Mid am descalecat mi-a multumit a am venit si m'a ru-
gat sa mä urc sus. Cand insfarsit am ajuns in ultima odaie ne-am asezat
pe un jilt, dandu-mi locul la dreapta. Am uitat sä" amintesc mai sus a
tot atatea greutati facuse pentru aceasta ca i pentru coborirea in in-
tampinarea mea. S'au dat apoi bäuturi, rachiuri i dulceturi, i in timp
ce se aseza masa, am tratat in termeni generali despre libera exercitare
a religiei noastre, coborindu-ma si la amanunte asupra prerogativelor
episcopatului de Back' dupa drepturile i privilegiile sale vechi, n'am
uitat sa pomenesc i punctele ce mi s'au dat privitoare la franciscani

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMAINE 1z5

§i la iezuiti. Spre marea mea multumire domnul a rAspuns cA nu in-

telege cum pArintii ace§tia ar avei s'A se plingl de dAnsul §i a dacA e
nevoie de ceva, a fAgAduit ch" va face toate cele necesare, spunindu-mi
ing cA.' la intoarcerea mea ml va rugh §i el ca §i in Polonia sA fie res-
pectat ritul grecesc in credinta sa. Dupl aceia m'a rugat &A ne retragem
In audientA privatA la care au asistat qi secretarul soliei §i fratele dom-
nului, un bArbat erudit in limba latinA §i cu educatie aleasA, ca §i cum
ar fi fost educat in Polonia!
Am inceput prin a-1 rugh pe domn, ca pe un cre§tin, sA MA informeze
In mod confidential despre starea lucrurilor la Stambul §i sA-mi spuie
cele necesare pentru interesul comun al cre§tinAtAtii. Mi-a rAspuns
cA va cloyed' o mare sinceritate fall de mine, cAci de§i lucrul este pri-
mejdios pentru dAnsul, totu§ in tainl imi va descoperi secretele Portii.
Anume in punctul care prive§te alungarea oardelor de nohai O. tA-
tari din Bugeac, turcii vor s'A schimbe intelesul textului tratatului
tinAndu-se de litera articolului, care spune cl trebuie sá se intoara
de unde au venit. Deoarece multi din ei s'au n'Ascut in Bugeac, in baza
acestui articol nu-i pot alungh de acolo. Am rfts O. am spus a o ase-
menea apArare e o glumA §i nu e demn'A de cugetare serioasà. M'a ru-
gat apoi s'A mA silesc din toate puterile sl fac s'A fie alungati tAtarii
de acolo, ceeace am fAgAduit u§or §i sincer, aci aveam acest punct in
instructiunile mele.
In sfar§it au sosit functionarii mesei domne§ti imbrAcati turceste in
caftane, spunind ch.' e vremea s'A mergem la masA. Intrand in sala de
mAncare vAzui o masa lungA ce ocuph toatA inc'Aperea si trei scaune,
douä mai inAltate O. unul mai jos. Deci domnul s'a a§ezat pe scaunul
s'Au la stinga §i pe mine m'a a§ezat la dreapta, iar pe fratele s'Au mai
tAnAr lb.ngI dAnsul mai jos pe al treilea scaun. Dupl mine urmh un
spatiu, apoi §edeh secretarul soliei, castelanul de Srzemsk, starostele
de Zydaczow §i dupA dAnsul plrintii iezuiti Zapolski, Wlatowski §i
Oziqblowski §i a§h mai departe in ordine. Pe partea cealaltA dupA fra-
tele domnului urinà un spatiu, apoi un cAlugAr 1) qi boierii. Banchetul
a inceput cu o salva puternia de tunuri, dar multa vreme nu s'a in-
ceput sl se bea in sAnAtatea cuiva, pAnA ce i-au värsat domnului O.
bea §i mi-au dat §i mie un pahar la fel, §i apoi s'a bAut veo trei ceasuri,
daca nu mai mult, cAci acel banchet a tinut cu cea mai mare strAlucire
ce! putin §apte sau opt ceasuri.
i) Ieremia Cacavela (vezi relatia pre cederart p. 104).

8*

www.dacoromanica.ro
x x6 P. P. PANAITESCU

Domnul a luat un pahar mare si a bäut, inchinand catre mine, in

sänatatea regelui, urandu-i puterea lui Alexandru cel Mare si norocul
lui Iulius Caesar2). Indatä s'a tras o salvä puternica cu tunurile si toatä
pedestrimea a dat deasemenea cu pustile. Dupä o clipä am ridicat si eu
paharul si am &ant in sänatatea domnului si pentru fericirea acestei
tari sub domnia lui, deasemenea s'au tras salve cu tunurile si cu pus-
tile pedestrimei. Abia a incetat focul artileriei si impuscIturile pedes-
trimii, dotnnul a ridicat din nou paharul, band in sätatatea mea si
pentru isbanda negocierilor mele si iaras au tras salve artileria si pe-
destrimea de au cazut ferestrele si s'a cutremurat toata odaia. Apoi
am ridicat iar paharul cu aceleasi impuscaturi si am baut in saratatea
fratelui salt si pentru a incuraji bunavointa lor am marturisit despre
marile dovezi de butavoina ce primisem dela domn si de politeta fra-
telui slit. Dupa aceea m'a rugat domnul sa chem sà cante muzica mea,
care-i produse multa' placere precum si fratelui sail mai tartar, care se
pricepe putin in muzica. Astfel dupà ce statuseram opt ceasuri la masa
am crezut de cuviina sa-mi iau ramas bun si SA multumesc. Dar cum
voiam sä ma' duc deadreptul la tasua, domnul m'a poftit din nou in
odaie, unde saturam iar pe jilt, dandu-mi-se locul la dreapta. S'au
adus apoi (intai mie si apoi domnului) cafele, limonade [sorbet], ra-
chiuri, al:4 parfumata pentru maini. Dupa indeplinirea acestor ceremonii
mi-am luat ramas bun. Domnul, dupa cuvantul dat, m'a condus pana
la trasura, care era trasura lui. Avui ca insotitori pana la gazda boieri,
pedestrime si toate muzicile domnesti. Boierii m'au condus sus la
mine in odaie si urandu-mi noapte buna au plecat, ingäduindu-mi,
slavi Domnului, sa dorm.
.r Martie. Dula serbarile de eri am lasat ziva de azi pentru odihna
§i pentru organizarea calatoriei in spre Dunare, da Doamne sa fie cu
noroc.
2 Mart. De dimineata, in ziva plecarii mele, am trimis domnului
prin chehaia mea un vas de argint mare aurit, iar doamnei o caseta
de chihlimbar foarte frumoasa impreuna cu o furculia si o lingua cu
miner foarte frumos, deasemenea de chihlimbar. lar fratelui domnului,
Dimitrie, i-am trimis o pereche de pistoale si o puseä de Paris. Nu am
fost rasplatit dupa euviinta, cad ei in schimb s'au purtat dupä vechiul
obiceiu. I-au dat numai chehaiei dupa aducerea darurilor, domnul un

1) In latine§te In text: fortitudinem Alexandri magni, fortunam Iulii Caesaris.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE "7
cal tataresc foarte prost, doamna o naframa, iar fratele domnului o
stel de atlas pentru o vesta, o panza pentru o haina si o naframa tur-
ceased.
Tocmai and ma pregateam de plecare, a venit la mine cu un dar
hatmanul moldovean 1), om politicos, ca sa ma salute la gazda mea,
spunand ea in camp nu va puta sa patrunda pana la mine sa ma sa-
lute in prezenta domnului si a fratelui sat' Dimitrie. Deasemenea m'a
rugat in numele domnului ca atunci and voiu porni sa dau de stire,
pentru ca domnul si fratele sail sa ma intampine in drum si O. ma' in-
soteasca. De observat ca del antecesorul meu, voevodul de Chelm, s'a
laudat ca domnul a descalecat la corturile lui si l-a insotit, toti oamenii
cari au fost prezenti atunci neaga acest lucru si chiar in ziarul lui per-
sonal recunoaste ca domnul nu l-a insotit, ci numai singur hatmanul.
Deci am dat de stire si am pornit, iar domnul cu fratele sau au iesit
de pe alta stradl si m'au intampinat. Ne-am impreunat cu dragoste
si ca de obiceiu mi-a dat locul la dreapta, conducandu-ma o jumatate
de mill. M'ar fi insotit chiar si mai departe, daca eu insu-mi nu l-as
fi rugat O.' se intoarca din pricina orei inaintate si frigului aspru. In
cele din urma ne-am luat ramas bun, si el cu multa dragoste, arItand
el tine mai mult la prietenia mea cleat la demnitatea lui, m'a sa-
rutat. Fratele sau insa m'a salutat dupa moda polona inch-
n andu-se.
Dupl terminarea acestor ceremonii m'am indreptat in graba spre
conacul pregatit la Scanteia pe raul Rebricea, acolo am sosit seara si
am dat numai de o biserica pustie si de trei bordeie nenorocite sapate
In pamant. Am ramas noaptea cu multà neplacere sub cerul liber in
ger. De acolo am trimis scrisori privitoare la cele ce facusem in Iasi.
Avuram acolo o mangaiere a lipsei in care ne aflam, caci intalniram o
turma de mistreti in camp, dintre cari isbutiram sa luam unul
pentru bucataria noastra, lucru foarte nimerit in aceasta vreme de
foamete.
3 Mart. Drum foarte greu de cinci mile moldovenesti pang la ora-
selul, iaras pustiu Vaslui, asezat intre raurile Barlad si Vaslui. Vasluiul
curge in oras si se varsa in Barlad in afira de oras. Acest °easel a fost
odinioara capitala domnilor, anume a lui stefan, care cu ocazia ras-
boiului cu turcii a fost silit sa se retraga din aceastl resedinta pang

1) Lupul Bogdan.

www.dacoromanica.ro
1'8 P. P. PANAITESCU

la Iasi i apoi pana la Suceava. In cele din urma desi fusese ajutat de
a nostri a pierdut bàtàlia si a cazut in luptl 1).
4 Mart. Dui:4 ce am trecut raurile ce uda acel orasel, desi ghiata
se rupeh sub greutati mai mari, am sosit la Barlad, un orasel mai popu-
lat, dar in privinta cailor avuram aceleasi nepläceri, caci au ramas sub
cerul liber suferind de ger. Acolo gasiram si o bisericuta catolica' in
mizerie, ramasa de multi ani Para preot. Numai un taran simplu, bi-
tran i cinstit, fost odinioara tarcovnic, are grija de ea cu cel mai
mare zel i in fiecare Duz-ninecà adunä cei vreo zece i cativa catolici
ramasi acolo 0 canta litanii si face si alte liturghii. Acolo am tinut li-
turghie si secretarul soliei a botezat copiii unui catolic.
5 Mart. De acolo am plecat in graba spre conacul dela Puteni, ca-
latorie foarte lunga, ingreunata de dealuri i paduri dese. Culmea a
fost cä am suferit si de vreme rea, ger si furtuna, ash el sosiram abià
la ceasul unul noaptea. Dar acolo lipseau i camerile de locuit si me-
rindele i furajul si au suferit in vreme de furtuna atat oamenii, cat
caii.
6 Mart. Ne-am indreptat spre conacul apropiat in oräselul Piscu,
unde am sosit de vreme çi speram sa pot odihni acolo oamenii i caii.
Dar teama desghetului apelor m'a gonit mai repede spre Dunare, ash
cá dupa slujba religioasä am pornit spre Galati, oras pe Dunare, unde
sosii in ziva de 7 Mart. La o jumatate de mill in fata orasului, au iesit
in intampinare parcalabii cu douà steaguri de ieniceri. Descalec and
ne-au urat bun sosit i indata m'au condus la gazda, caci voiam sà dau
.odihna oamenilor, cailor i mie insu-mi. Vazand Insà cá Dunarea in-
cepe sa se reverse, am fost nevoit chiar a doua zi 8 Mart, imediat dupäi
liturghia dela franciscani si pregatesc trecerea fluviului.
Trecerea a fost cu noroc, din mila lui Dumnezeu, si s'a dovedit ca
bine am &cut ca am trecut chiar in acei zi, cad la maluri ghiata se
rupeh i un moldovean care veneà cu mine din Galati, abià a isbutit
sa-si salveze viata and a cazut de pe cal. Am fost insotit de ieniceri
o jurnatate de mili dupa trecerea raului, pentruca drumurile erau in-
curcate. Vazuram atunci ca trecuseram tocmai la timp, din xnila lui
Dumnezeu, cad ceva mai departe nu mai gasiram ghiatä. pe Dunäre.
Am mers prin locuri foarte frumoase, cici inaintam dealungul

Urmele curtilor lui Stefan cel Mare la Vaslui se vld i azi. Cat priveste p o-
vestirea luptelor cu turcii, e de purl fantezie.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE RONLINE

Durarii, avand In fatä pe malul celalt orasul BrAila cu cetatea care apar-
tine muntenilor, dar are o garnizoanI turceascl. VlzurIm i corabii
foarte mari, cari merg deobiceiu pe Marea Neagrà i cari erau acuma
prinse de ghiatà la BrAila. La o mill de conacul numit Mdcin, ne-a
intampinat Mahmet aga cu cativa turci trimisi de seraschier, cari ne-au
urat bun sosit, fagaduindu-ne toatä bunAvointa lor i toate cele nece-
sare: A doua zi am trimis la orasul Baba pe Dobrosolowski din suita
voevodului de Poznali, fiul meu 1), dAnd de veste seraschierului ca'
am sosit in tara lui i cà nu-1 pot întâlni, fiind grAbit. I-am poruncit
lui Dobrosolowski dea o pereche de pistoale frantuzesti si o puscA.
9 Mart. Pleand dela MAcin, m'au intAmpinat in drum pe camp
o multime de moldoveni, urindu-mi bun sosit i aducAndu-mi in dar
colaci cu mied, chiar i turcii din curiozitate ne-au iesit peste tot in
drum. Dupa opt ceasuri de drum sosirAm la conacul Dagha-kioj, sat
numit pe poloneste Mamcza, pe Dunäre. Acolo ne-a intampinat aga,
trimiS de vizir si de seraschier i apoi moldoveni de rit grecesc cu cá-
lugàrii cari iesiserl din sat urandu-ne bun sosit i alAuzindu-ne...
La Bältägesti ne-a sosit posta din Polonia si am trimis i noi rAspuns,
a venit si o scrisoare a domnului Moldovei cAtre mine, Ora de prie-
tenie, dar plangindu-se impotriva camerierului general, rotmistrul sta-
rostelui de Halici, cl nAvAlise inteun sat al unui nobil moldovean, uci-
sese ativa moldoveni si pe altii Ii fänise. M'a vestit a va scrie caste-
lanului Cracoviei i mà rugi scriu i eu, cáci daca nu va puta ob-
tine dreptate va fi silit sà raporteze la Poartà. I-am rAspuns Cu compli-
mente, spunandu-i ca sä nu se indoiascl cl i se va face dreptate i cá
eu insu-mi voiu stärui pentru aceasta la castelanul Cracoviei...
[Intoarcerea lipseste].

XII. Solia lui Stanislazo Chomqtowski voevodul Mazoviei

1712-1714
Räsboiul nordic, §ederea lui Carol XII la Bender i rAsboiul
lui Petru ce! Mare cu turcii, turburaserl din nou relatiile
dintre Polonia si Imperiul Otoman. August II izbutise sA
alunge pe rivalul slu Stanislaw Leszczyfiski, care se refugiase
1) Viitorul rege Stanislaw Leszezviski.

www.dacoromanica.ro
120 P. P. PANAITESCU

in Turcia. Regele detronat impreura cu Carol XII cAutau sà-

provoace un conflict intre Poartà si August II, aliatul lui Petru
cel Mare. In urma incheierii pAcii dela Prut, Stanislaw Cho-
mgto wski, voevodul Mazoviei 1), e trimis la Constantinopol
pentru regularea situatiei de drept si recunoasterea lui August
ca rege. Solia lui fu foarte multà vreme impiedecatà de intri-
gile suedeze, dar dupa aproape doi ani de tratsäri se into*Arce
Cu succes deplin.
Se cunosc dou'a relatii manuscrise si una tipgrità ale acestei
solii. Relatia scrisA de solul el insus se g`aseste in Manuscrisul
bibliotecii Czartoryski din Cracovia No. 200 (Teki Narusze-
wicza), pp. 381 si urm. sub titlul: Rellaciia z poselstwa do
Najjasniejszej Porty Ottomartskiey Chomentowskiego, zvojewody
Mazowieckiego. (Relatia soliei catre sublima Poarta Otomansä
indeplinità de Chomgtowski, voevodul Mazoviei).
A doua relatie e scrisl probabil de secretarul soliei si se aflà
In manuscrisul aceleiasi biblioteci, No. 613 pp. 235-259.
Acest manuscris este ing fragmentar si-i lipsesc o sumA de
pagini, intre cari tocmai acelea cari cuprind descrierea pri-
mirii soliei la Iasi.
A treia solie este o descriere in versuri retorice scrig de
pArintele iezuit Francisc Gaciecki, care din felul cum se ex-
primA (vorbeste despre membrii soliei la persoana intaia plu-
raa) a luat parte la solie.
Versurile lui Francisc Gaciecki au fost 61)A-rite sub titlul:
Poselstwo wielkie . . . Stanislawa Chomentowskiego wojewody Ma-
zowieckiego od. . . Augusta II krdla Polskiego, xictiqcia Sas-
kiego elektora y Rzeczypospolitey do Achmeta IV soltana Tu-
reckiego . . . przez lata 1712, 1713, 1714 odprawione. (Solia cea
mare a lui Stanislaw Chomgtowski, voevodul Mazoviei, tri-
mis de August II regele Poloniei, principe elector al Saxo-
niei si de republied la Ahmet IV sultanul turcesc in anii 1712,
1713, 1714), Lemberg. 1732.
AceastA din urmA relatie, desi in versuri macaronice, este
cea mai completà si (11 foarte interesante amanunte asupra lui

1) Mai tarziu hatman de amp, sol la Petre cel Mare. t 1728. Niesiecki, Herbarz,
III, p. 76.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 121

Nicolae Mavrocordat, precum si asupra executArii lui Con-

stantin BrAncoveanu, la care autorul a fost martor ocular.
Cronica lui Axinte Uricarul povesteste astfel trecerea soliei
voevodului Mazoviei prin Iasi: <<Au gAtat si despre partea
Lesilor sol mare, pre Homintovski, voevodu Mazovski si
1-au trimis la Poartg.... Sosit-au acel sol in Iasi in opt zile
a lui Octomvrie veleatu 7221 Si i-au fgcut Nicolae voclä alai
frumos, precum se cade, trimitand inainte boieri si slujitori si
1-au adus cu mare cinste, cum este obicei de se fac solilor
celor mari; venit-au si la curte de s'au impreunat cu Nicolai
vodà cu multe ceremonii si cu mare politia au fácut voroavA,
si la purces, iarAsi cu alai si cu mare cinste, mergand si singur
Nicolai vocIA de 1-au petrecut On la un loc »1).
In, Condica ce are intru sine obiceiuri vechi .,si noi a prea indl-
tatilor domni, de Gheorgaki al doilea logofa (1762), citim ur-
mAtoarele cu privire la solia lui Chonwtowski in capitolul in-
titulat : Teremoniile ce se fac la solii straini ce trec prin ()rapt
Ia.,rului mergéind la Tarigrad. ((Dal-A cAnd s'au int Amplat sol
mai mare ca sl vie, vreun voevod lesesc, dupl cum la domnia
lui Niculai Vodà Mavrocordat, au mers sol mare la Tarigrad
voevoda Mazovetkie, care sol ca acesta foarte rar s'au in-
tâmplat de au trecut, atuncea este acest obicei, adia singur
domnul sA iasg. inaintea acelui sol cu toatà orAnduiala alaiului
tArii, s5.-1 intampine de laturea orasului si sà-1 petreacg., mer-
gAnd domnul cu solul cAlAri si alAturea, ing domnul din a
dreapta si solul din a stfinga, il duce pâra la gazdà si iarAsi
la impreunAri int Ai solul au mers la curte intru adunarea dom-
nului si apoi au mers domnul cgre adunarea solului la gazda
lui »2).
a) Relatia solului
Rellaciia z poselstwa do Najjasniejszey Porty Ottomanskiey Chomentow-
skiego Wojewody Mazowieckiego.
Odebralem wiadomogé ie hospodar wotoski Mavrokordaty pyta siq
ktorymby traktem do granic Porty ruszyd si q mialem. Odebrai bowiem
Koaniceanu, Letopisete, ed. II, II, pp. 139-140. 0 scurti mentine si la
Neculce, ibidem, II, P. 347. Pentru intoarcerea solului, ibid., II, p. 104.
Koaniceanu, o. c., III, p. 329.

www.dacoromanica.ro
122 P. P. PANAITESCU

ordynans aby zwyczaynym poslom na przyjazd y przejazd m6y gotowai

traktamenta.
Pelen ludzkogci list od hospodara Imci odebratem, ktorym mig o
czasie ruszenia mego y trakcie pyta. A w tym daie znad e Achmet bei
kapudzy basza, to iest komornik cesarski y iego podkoniuszy czlowiek
dworski iedzie. Zdalo si g zaczekae na niego abym tym wigksze gwiatlo
intencyi Porty y ztad dalszych negocyacyi m6g1 zabrad.
...is Octobris ruszylem si g za granice w czterech set kilkudziesiat
ludzi equipazii y w siedmset kilkudziesiat koni. Ledwo przeszediszy
Czeremesz, rzeczkq granica trzymai4c4 miqdzy pafistwem waszey krer-
lewskiey Mogci a prowincya Woloska podbyta pafistwu Ottomaitskiemu,
od dw6ch choragwi przez hospodara iego mogci ordynowanych potkani
y komplementem przez pierwszych boiarem uczyniony, ruszylem
daley, gdzie w put mili od hetmana kraieow woloskich przez bgbnach,
kotiach y muzykach przywitany w assystencyi dziesigciu, doge licz-
nych choragwi do pierwszego kunaku Czerniechowiec z tat assytencya
prowadzony bylem. Gdzie przenocowawszy, y boier6w przystanych y
hetmana udarowawszy, w dalsze ku lass sam ruszyiem sig z niemit
drogg. Nic chcg czasu zabierae wyliczanim mieysc y dni, ciekawszym to
zostawuiac dyaryuszem, doge te stanawszy o dwie mile od lass, daw-
nym przykladem wyslalem lego. P. Woytkowskiego towarzysza znaku
Nayjagnieyszego Kr6lewicza I. mogei z tiomaczem dworu, aby cere-
monial przyigcia wedlug dawnych zwyczaiew umowil. Ale odebrai rep-
likg y respons na pismie te nietylko zwyczayne, ale y nad to co mote bydz
honoru uczyni hospodar lego mogci, znaiac si g do powinny Waszey
krolewskiey moici y rzeczypospolitey weneracyi. Jakot za zbliteniem
sig moim konno w naletytey assystencyi, spotkal mi g hospodar iego
moge w liczbey boiarew komitywie y pieszych semen6w przy r6tnych
muzykach, takte iaskich turk6w, rezydent6w tatarskich assystencyi
y lacitiskim powitawszy komplementem, prawa rgkg wedlug daw-
nych umov dawszy, do naznaczonego, ich zwyczaiem zbudowanego,
prowadzit dworu migdzy wszystkim calych Lass, at do malych wypro-
wadzonych zakon ludem. Gdzie, niezsiadaiac z konia, potegnawszy,
do swoiey pownícit stancyi. Zkad regaiy w cukrach, cytrynach, mor-
skich rybach przyslawszy wzaiemna w srebrnich axamitach, zlotogio-
wach y krystalach odebral kortezya. A lubo wedlug dawnych zwy-
czai6w nazaiutuz zaraz naletala mu odemnie wizyta, lecz, aby byl
dany czas wiadomogci z Stambulu, slabym wymowilem sig zdro-

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 123

wiem, na drugi dzieú odkladaiac, ktdry iak przyszedl, pierwszych z

dworu swego z przybranym podemnie koniem y pod innych ordyno-
wanemi z liczn4 piesza y konna assystencyq. zapraszaiac mig przysid.
Kgdy wsiadszy na konia, gdym do zamku przyiechal, na samym ganku
w podworzu mi g przyjmowal y prowadzqc przez sala na ktorym pa-
tryarcha z calym dywanem woloskim siedzacy, powstaniem y schyle-
niem glow nas witali. Do dalszych prowadzil pokoiciw, gdzie krzegto
dawszy y sam na drugim z przeciwko usiadlszy, przyiacielskie odemnie
pozdrowienie y list od waszey kr6lewskiey mogci do niego adresso-
wany odebral, kb:51-y z naletyta przyiawszy submissya, o powodzenie
tak zdrowi y interessow waszey kr6lewskiey maci, iako y caley rzecz-
pospolitey przyiemnym pyta/ affektem. W dalszym dyskursie, kiedym
go o sytuacyi dworu Porty wyczerpnad chcial, ostrotnie lecz madrze
iako dawny iey praktyk, dawai przestrogi, pokazywal iednak te benders-
kiey nie tyczyl drogi.
Nazaiutrz zaraz dal znad te swoig chce mi oddad wizitg na ktorego
przykcie ludzi zordynowawszy na bok przez marszalka dworu na
schodach przez iego pan sekretarza ; w pul sieni potym odemnie
spotkany wprowadzony y ex opposito mnie posadzony, tym chgtniey
tg wisytg odprawial, im z weseisze przyszedl nowina, iedzie Po mnie
z Stambulu Karasatyr Achmet aga od wezyra z dwiema czauszami,
teby mi g iak nayprgdzey y nayprostey do Stambutu prowadzil; tyczyl
oraz teby nie bawiac w kraiu który mutacyom podlegla za przybiciem
ich nieumieszkanie ruszyé. Ledwo co hospodar ruszyl, zaraz po-
mieniony aga, pocztg wyprawiony z dwiema czauszami stanal u
'Tillie y list mi od I. pan generala Gottza oddal, w którym pogpiechu
mego iyczy y te wezyr z wielkim pragneniem ludzkogciu czeka y te po-
wiedziano od Achmet beja o Ukrainie naszey, iakoby przez Moskwy
oddaney Porcie nowina, tadnego fundamentu nie ma, iednakowo
przez Portg iako y ministr6w moskiewskich negowana. Przyszedl byl
y do Achmet beja ordynans, teby nie bawiac w Benderze do Stam-
bulu iechai, ale ten nieszczggliwacia naszg iut tam by! pospieszy/. Nie
alliguig si g do daty, bo ta w prywatnym ceremonialu dyariusie wyra-
iona, ale nazaiutrz zaraz kazawszy wozom ruszyé, sam wsiadiszy na
konia, ruszylem, gdzie w pul miasta od hospodara Iegomoici spotkany
z tat magnificentya, co y przy wiezdzie, za pul dwierci mile wyprowa-
dzony. Wprzed iednak tegot dnia z listami y upomnikami do seraskiera
wyprawiony odemnie. I. P. skarbnik Sendomirski z tymte do hana

www.dacoromanica.ro
124 P. P. PANA1TESCU

I. P. puikownika Stawski. Traktowalem we dw6ch punktach z hospo-

darem, pierwszy aby mi listy tak do brata swego, iako y do innych dal,
ale odebralem negativq, druga ieby mi poczta do Polski trzymal, ale
y na to taki dal respons, te bez wyrainego przegwiqtney Porty ferman
uczynid tego nie mote. Stanqlem dad p6ino ceremoniami y expedycya
do Polski czas straciwszy. Na bardzo szczuplym konaku kgdy rano
przybiegl do mnie od seraskiera kapudzii Zar Kichaia z listem zapra-
szaiqcym do Benderu, co z ustney zrozumiwszy relacyi, poslalem skrycie
do agi, który mi g prowadzil, powiadaiqc mu po co ten przyiachal y
obliguiqc go podarunkiem znacznym aby si q wozom y ludziom moim
ruszyd niemieszkanie kazai; a tego który z tym listem przyiechal, za
importune traktowal... Zbywszy sig tego, iechalem do Galacu nad
Dunaiem polotonego, gdzie dzieh koniom wytknqwszy y od hana
I. mci. z komplementem odebrawszy respons, przybytem umyglnie z
Brahilowa pokrytym z armatkami y chorqgwiemi przeprawiiem sig
bacie, y dalszq kontynuowalem drogq...
... [La Constantinopol]. Wizyty od Mavrokordaty tlumacz gene-
ralny Porty, a brat na ten czas hospodara Imd. Woloskiego...
... Wezyr do protestacyi o Chocim przystqpil takim sposo-
bem. Znad te pan posel pakt Karlowieckich nie czytat, kiedy pisze
ie przeciwko nim fortecq Chocim buduiemy, iakby na swoim
granic niewolno co siq komu podoba stawiad. Odpowiedzialem te
upominaiqc si q pakt Karlowieckich, nietylko je czytalem, ale maiqc co
robid ledwo si g ich napamigc nie nauczytem. Dwie rzeczy o Cho-
cimiu pakta Karlowic maiq, pierwsza teby Wokchy wolne zostawaly,
iak zawsze bywaly, te tedy czqgd Wo/och iest porkolabstwo Chocim-
skie. Zaczym y to teby wolnogci bylo, ktore niema wolnogci, kiedy
fortece mied bqdzie. Te t pakta meowitt teby Soczawa, Niemiec y inne
mieysca w Woloszech oddad Wolochom, kiedy tedy lego kr6lewskiey
Mogci y rzeczpospolita fortece wolochom, a nie porcie oddala, iakte
ma na fortifikacya y garnizon turecki pozwolid. Drugi fundament w
tych paktach iest, te siq reassumie wszystkie dawnieysze pakta, które
Karlowieckiey kapitulacyi nie sq. przeciwne, iest tedy w Osmafiskich
paktach te Chocimski zamek, który by/ w possessyi Polskiey powi-
nien bydz oddany Wolochom y obadwa woyska z Woloch wynieg6
powinny. To iut z fundamentu pakt memorial m6y podalem. Odpo-
wiedziai na to te racya te sq. pociagnione y explikacya to jest pakt. Nie
pakta kt6re y my moglibygmy explikowad kiedybygmy chcieli, ale

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 125

kiedy nie masz wyrainie w paktach, iak mamy w cesarskich co for-

tifikowad, co nie, tedy nam wolno. Uspomnienie starych pakt dla
ceremonij sig kladzie, a do tego zawoiwaligmy Wolochy, bo nam re-
bellizowali, wolno nam nie tylko fortec w ich kraiu budowad, ale w
prowincya Porty odmienid, y nie przez hospodar6w, ale przez baszq
rzadzid. Wszak kiedy by nie my niektórzy blagoge soltaLski gniew,
iui wydany by/ ferman ten, tak wiele razy wiarolomny nam wyciaé
narod. A do tego nie przeciwko nam tg fortecg stawiamy, ale kiedy nie-
przyiaciel Moskal tak daleki tamtvly przyszedl, musiemy szlaki fortecemi
zawrzed, ile zechcemy Moskwq przepugcili. Replikowalem ie wolno
co siq podoba z swemi poddanemi czynie, ale bez krzywdy samsiadego
y pakt...
W kreace potym y drugq. audiencya odebralem w kt6rey ialogna
byla tragedya ginacego od miecza Konstantego woiewody z iednym
ziqciem y trzyma synami, straciwszy pierwey pomqczeni wszystkie ktore
w pafistwie tamtym mied mogli depozyta...
Przebywszy Dunay y szczqgliwie w Iassiech stanawszy z ta co y
pierwey od hospodara Iegomogci uczczeni y przyiaci ludzkogci y Po
kilkudniowym wytkneniu, o dwierd mile za Iassy wyprowadzeni.
Na pierwszego zaraz od Iass noclegu od baszy Imd Chocimskiego, a
potym podskarbiego wielkiego y zemna plenipotenta przyiazni przez
czochodara iego podkal miq list, na który odpisawszy, w dalsza pug-
ci/em siq drogq y na drugim od Chocimia noclegu od putkownika w
kilkaset lipk6w ulana pod kory. Na ostatnim zag od Chocimia noclegu
pisarz szah6w rumelskich w kilkaset prowadzil mig kawaleryi. Na
mile od Chocimia kihai baszy samego w kilku tysigcy szpah6w y
przywitaniem y komplementem miq podkal, y miqdzy ucieraiacych
siq dziydami szpach6w, gminim dog6 wesolo prowadzil, a na dwierd
mile od Chocimia liczne ianczar6w spotkaly miq ody, do samey pro-
wadzac stancyi irniq soltana y szczqgliwego z nami wykrzykowali
pokoja. Miiacemi iag mieysce tamto, ze czterech nuczacych armat
salve nadzwyczay turecki dano, w postawionym szaraiu wielki rozbito
namiot, biaia nad nim znak pokoiu y przyiaini rozwinawszy chora-
giew... Nazaiutrz zag udarowawszy seraskiera y wazaiemny w
chusta y koniu odebrawszy upominek, oddalem mu pod na-
miotami wizytq, mile przykty ktora tylko na iyczliwy przyiaini
odprawiona, na nasze stronq Dniestru 17 przeprawilem sig Oc-
tombris...

www.dacoromanica.ro
126 P. P. PANAITESCU

b) Relatia secretarului
die 15 Octobris. Po wysluchaney mszy gwiçtey oraz generalney
benedykcyi na drogç ruszyl. I. P. Pose! z Sniatynia do granicy Wo-
ioskiey, gdzie Po kilka szwadron6w raytaryi i dragonii przy muzykach,
lekkie choragwie, po choragwamy I. P. regimentarz zag ze wszyst-
kiemi officyerami et agmine towarzystwa przy strzelanie z armat
wyprowadzal. Stanawszy na granicy wszycy porzadkiem swoim przeiet-
dzal. I. P. Pose!, tegnaiac siç ze wszystkietni. Przebywszy zag rzekç
Czeremosz, ktora graniczy, przywitany byi od znacznych boiarów
iaskich, którzy, zsiadiszy z koni, piechoto I. P. posla imieniem hospo-
dara lego mogci Iwitali. Po wzaiemnym komplemencie zatrzymal siç
trochg I. P. pose!, atby equipa t wszystek przeszedi, potym ruszyl
daley. 0 peoi mile zaraz spotkamy I. P. hetmana woloskiego przy liczney
asystencyi, bo z pierwszemi bojarami nie bylo tylko dwie choragwie,
tu zag oprelcz innych kilku choragwi i znak hospodara iego mogci co
nad nim nosza i semeni iego by/0. Iak tedy. I. P. pose! przy trqbaczach
i r6iney muzyce i kotlach woioskich przywitany od. I. P. hetmana
Woloskiego przy oddaniu listu peinego dobrey przyjazni od hos-
podara lego mogci, szedl daley at samym mrokiem w Czerniejow-
cach 15-a Octobris na pierwszym kunaku stanal. Ztamtad, przykra i
daleka bardzo droga, bo niektore tabory, mianowicie co ciçtsze at
nadedniem start* w polu w zachygcie, bo namioty nie nadeszly, no-
cowal I. P. pose! na kunaku nazwanym Lubaneszte. diae x6 ejusdem.
Zkad 17 ruszywszy stanal w Botuszanach, gdzie dwa listy, ieden
od hospodara lego mogci, drugi od I. P. Achmet Beja aby I. P. pose/
pospieszyk, odebral, zkad ruszywszy diae x8, w polu na kunaku naz-
wanym Stroineszte nocowal, diae 19 w Szypte wiosce nocleg przy-
padi, gdzie przez umysinego spachç od. I. P. beja wypravvionego list
powinszowania odebral weygcia w granice Porty. Taz samo i w swoim
ligcie, który I. P. hetman woloski oddal, hospodar lego mogé wy-
razil. Zkad I. P. pose/ wyprawil. I. P. Woythowskiego, towarzysza
znaku králewicza Iegomogci Augusta z listem do hospodara lego
mogci, a to dla umowienia ceremonii przyiçcia, teby z terni wszyst-
kiemi honorami, iako niebogcik I. P. genera/ Wielkopolski by! i I. P.
pose! przyjçty. Ztamtad ruszywszy siç diae 20, nocowai na bardzo
niewczegnym kunaku Murzeszte nazwanym, dwie milki lekkie od las,
gdzie od I. P. Woytkowskiego odebral respons, w którym byi list od

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 127

hospodana iegomaci i zapieczgtowany, ustnie zag I. P. Woytkowskiemu

hospodara iegomogci deklarowal ie nietylko te, ale ieszcze wigksze
honory niieli I. P. general Wielkopolski odbioral gwiadczone I. P.
poslowi bgda. Diae 21 umowiony wiazd do Iass tym sie odprawil
sposobem, ruszyl si g z noclegu I. P. posel i gdy wigksya potowg drogi
uiechal, dal mu znad I. P. podkomorzy wo/oski ie hospodar Iego-
maci si g ruszyl. Tak zaraz wsiadl na konia I. P. posel i ludzi swoich
tak zaordynowai: Szedl napierwey I. P. Stanowniczy, za nim wszystkich
ludzi, tak towarzystkich iako i dworskich i kompani woioskiey, kilka-
dziesiat koni za niemi, r6ine powodne konie, zatym podkoniuszy z
rumakami poselskiemi przykaytemi, potym starsi pokoiowi ze dwunastu
pokoiowych w nowey barwie, za temi dworskich i towarzystwa koni
ze 30. Po nich I. P. pulkownik Stawski, choraiy Popiel, I. P. general
Spigiel, I. P. podkomorzy Saski i kapelani, potym I. P. sekretarz,
przed koniem zag poselskim dw6ch biegun6w, a okolo konia 4 kur-
m6w od srebra bogato ubranych. I. P. posel sam siedzial na swym
rumaku w turkusowe siedzienie, bogato ubranym w blgkitnym nowym
kontuszu sobolami podszytym, za nim szlo 30 granadier6w bogato
ubranych, za tymi pan oboiny przed karyta iechal, za ktoremi wszystkie
insze taborem ciagneli sig. 0 pul mile dobre nadszedl hospodar...3)
de .r7 Octobris 174. Relacya przyiazdu w granice Polskie I. P. woie-
wody Mazowieckiego, posla wielkiego do przeiwioney Porty Otto-
manskiey, tudzie.t I. P. generala Goltza.
Diae 15 praesentis. Iako sig tylko z kunaku nazwanego Hawororzu
ruszyl I. P. poset, tak zaraz go spotkal I. P. Bali basza, ulan w Otto-
ra set koni brakowanych Lipk6w, daiac zna6 ie pasza Iegomogci,
lubo od I. P. posh nie mial wiadomogci o zbliteniu sig lego, relacyi
hospodara Iegomogci wyszia przeciwko poslowi Iegomogci, witaiac go,
cieszac sig iako dobrey przyiaciel szczggliwie zakohczonego pokoiu,
o zdrowie dobre posta Iegomogci pyta...
Przyiechawszy tedy ku lasowi pod Chocimem, spotkalo z nowu
2 pulki ianczarskie z czorbadzimi swemi, kiedy I. P. posel przyiechal
do Chocimia, zagzla mu numerosa plebs z kianianiem glow szczggli-
wego winszuiac przyiazdu i pokoiu. Nawet sam pasza w namiotach
przed zamkiem rozbitych siedzial, aby widzial wiazd.

1) Aci se intrerupe manuscrisul.

www.dacoromanica.ro
128 P. P. PANAITESCU

TRADUCERI
a) Relatia solului
Primii veste ca domnul Moldovei Mavrocordat 1) intrebase despre mine
pe ce drum voiu apuca spre Poartä, caci primise porunca sà pregateasca
cele necesare pentru sosirea i trecerea mea, dupa obiceiul solilor...
Primii o scrisoare dela domn Ora' de politeta In care ma intreba
de data plecarii mele si de drumul pe care voiu apuca. Imi dedea de
stire i ca Ahmet bei capugi-basa, adica camarasul imparatesc i aju-
torul sau, pod-coniusul, un om dela curte sant pe drum. Mi s'a pärut
mai bine sa-1 astept, ca sa pot aveh mai multe lamuriri asupra intentiilor
Portii, ca sä intreprind apoi noi negocien...
...La 15 Octomvrie trecui granita cu patru sute si cateva zeci de
oameni i vreo sapte sute si ceva de cai. Abia trecui 014111 Ceremus,
care formeaza granita intre tara mariei sale regelui si provincia Mol-
dovei supusa tarilor otomane, i m'au intampinat doua steaguri de
osteni trimise de domn i dupa complimentele boerilor fruntasi plecai
mai departe. La o jumatate de milk' fui primit de hatmanul Moldovei 2)
cu tobe, surle i muzici i cu o suita de zece steaguri de osteni, fiecare
In numar destul de mare. Toti acestia m'au condus pana la primul
conac la Cernauti. Acolo petrecui noaptea i dui:a ce daruii pe boierii
trimisi în intampinarea mea si pe hatman pomii la drum mai departe
spre Iasi.
Nu voiu sà va räpesc mai multa vreme enumerand locurile i zilele
calatoriei mele, acestea le-am trecut intr'un ziar mai ama.'nuntit. Destul
sä spun ca la doul mile de Iasi, dupa vechile exemple am trimis pe
Woytkowski din steagul ostenilor fiului regelui 3) i cu talmaciul curtii
ca sa stabileasca ceremonialul primirii dupa vechile obiceiuri. Au pri-
mit raspuns la scrisoarea mea ea domnul ne va face nu numai onorurile
obisnuite, ci i altele mai mari, pe cat ii va sta în putinta, recunoscan-
du-se dator cu o deosebita veneratie fata de majestatea voastra si de
republica.
Cand m'am apropiat calare cu suita obisnuita, m'a intampinat domnul
cu o numeroasà suitä de boieri si de seimeni pedestri cu diferite muzici,

Nicolae Mavrocordat in a doua domnie in Moldova (1711-1716).

Hatmanul loan Buhus.
Croleviciul August, mai tftrziu August III (1733-1763).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 129

insotit deasemenea si de rezidentii turci din Iasi cu o suid de tatari.

M'a primit Cu un compliment in limba latina si mi-a dat locul la mina
dreapd dupä vechile intelegeri i apoi m'a condus pang la o cladire
construid dupa obiceiul lor, dupa ce strabatusem printeo. mare ma-
time compusa din aproape toti locuitorii Iasilor pana la cei mai mici.
Ajunsi la gazda, domnul nu a desalecat, ci luandu-si limas bun, s'a
intors la locuinta lui. De acolo ne-a trimis daruri: zaharicale, Ming,
pesti de mare si a primit si dela noi in schimb catifele cusute cu fire
de argint, brocarturi i cristale. Desi dui:4 vechile obiceiuri se euvenia
ca a doua zi sa-i fac o vizita, dar co &I castig vreme, sa pot prim' vesti
din Stambul, m'am scuzat, pretextand ca sant bolnav, ama.nand au-
dienta pe a doua zi. Asadar in acea zi domnul a trimis pe cei dintai
ai curtii luí cu un cal impodobit pentru mine si alti cai pentru ceilalti
Cu o numeroasa suità, pedestrasi i calari, ca sá ma invite la dansul. Astfel
incalecai i sosind la castel, domnul m'a primit la gangul din curte si
m'a condus printeo sala in care stätea patriarhul si tot divanul Mol-
dovei. Acestia ne-au salutat ridicandu-se i inclinand capetele.. Apoi
m'a condus in alte camere i in sfarsit mi-a oferit un scaun, sezand
el pe un altul in fata mea. Eu atunci i-am urat sanatate prietenelte
i-am dat scrisoarea ce-i adresase majestatea voastra.
A primit-o cu o supunerea cuvenita si a intrebat Cu simpatie de.sue-
cesele si de sanatatea si de interesele majestatii voastre si de ale repu-
blicii. Urmand conversatia, am cautat sa-1 ispitesc ca sà aflu .careut
situatia la curtea otomana, mi-a dat sfaturi cu prudenta Var ,en
intelepciune, ca un vechi cunosator al ei, mi-a spus totu cA fiu
mà indeamni sà iau drumul pe la Bender. A doua zi mi-a .dat de stire
ca vrea sa-mi intoarca vizita. Am asezat In ordine oamenii mei pentru
primirea lui, de o parte pe MITI maresalul curtii mele si pe sari cu se-
cretarul soliei. La mijlocul coridorului 1-am primit eu i 1-am condus
asezandu-1 in fata mea. Aceasta vizita domnul a facut-o cu bind' wie
caci imi aducea si o veste bunk' cà venea in intampinarea mea dela Starn-
bul Karasatar Achmet aga trimis de vizir cu doi ceausi, ca sA ma' cofiduca
pe drumul cel mai scurt i cat mai repede la Constantinopol.
Domnul m'a sfatuit sa nu intarzii inteo tara supusa schimbarilon,
ci sä pornesc imediat in intampinarea lor. Abià plecase domnul, ci.

1) Probabil mitropolitul Moldovei sau un patriarh din orient. Mitropolit erit atunci
Ghedeon.

g P. P. Panaitescu, CIätori poloni in TArile Romine.

www.dacoromanica.ro
130 P. P. PANAITESCU

0 sosit la mine numitul aga cu doi ceau0 0 Cu scrisori. Mi-a dat scri-
soarea generalului Goltz in care-mi spunea sA mA grAbesc 0 cl vizirul
mA a§teaptl cu multA bunlvointl. Imi mai spunei cA vestea adusa. de
Ahmet bei, cum a Ucraina noastrA va fi predatA de Moscova Portii,
nu are nici un temei, este desmintitä atat de PoartA, cat 0 de miniwii
muscAle§ti. Si Ahmet bei primise poruncA sl nu se opreascl la Bender,
ci sl meargl la Stambul, dar din nefericire el pomise deja inteacolo.
Nu voiu da ad date, cad le-am llsat pentru ziarul privat al ceremo-
nialului, dar indatA a doua zi am poruncit carelor sA porneascl 0 incl.-
lecand am plecat 0 eu. La mijlocul orawlui fui intampinat de domn
cu acelaq ceremonial ca la sosire 0 fui insotit de dansul mai bine de un
sfert de mill. Inainte de plecare, in aceia0 zi trimisesem pe vistiernicul
de Sandomir cu daruri la seraschier, iar pe pulcovnicul Stawski la han.
Cerusem domnului doul lucruri: intaiu ca sA-mi dea scrisori de reco-
mandatii cAtre fratele slu 1) 0 cAtre altii, dar a refuzat, apoi ca sa-mi
mijloceascA transmiterea corespondentii in Polonia, dar 0 la aceastA
cerere mi-a rlspuns cA nu poate s'o indeplineascl fail un firman in
acest sens dela PoartA.
Deoarece pierdusem multA vreme cu ceremoniile plecArii 0 cu expe-
dierea po§tii in Polonia, sosirIm destul de tarziu la conacul foarte mi-
zerabil ce ne era destinat.
Acolo de dirnineatl a sosit trimis de seraschier capugi Zar-kehaia
cu o scrisoare invitandu-mI la Bender, ceeace am inteles din relatia
lui verball. Am trimis atunci in tainA la aga care mA cAlAuzià, spu-
nandu-i cauza sosirei aceluia 0 convingandu-1 cu un dar insemnat si
porunceasci plecarea carelor 0 a oamenilor mei, tratand de inoportun
pe acel care venise cu scrisoarea...
. ...Rezolvind aceastA chestie, am pornit pang la Galati, ora q a§ezat
pe malul DunAril, unde am dat cailor o zi de odihnl. Acolo primii§i un
rispuns cu complimente dela han. Trecui DunArea pe o corabie trirnisI
special dela BrAila, cu tunuri rnici 0 steaguri 0-mi urmai drumul mai
repede...
[La Constantinopol in timpul tratArilor]. Vizirul a rAspuns la pro-
testul polon privitor la Hotin, spun and cA solul nu a cetit textul trata-
tului de Carlo witz, dacI spune ca. 1-am cAlcat zidind o cetate la Hotin,
ca 0 cum nu ar fi ingAduit sI clAdeascl cineva cetAti la granitA. Am

1) loan Mavrocordat, mare dragoman al Portii.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 131

raspuns nu numai a cetisem textul tratatelor, dar chiar il qtiam pe de

rost. Acest tratat cuprinde doug. puncte privitoare la Hotin: mai inthiu
ca Moldova sa fie libera cum a fost si mai inainte. Deoarece parcalabia
de Hotin face parte din Moldova, trebuie sa fie 0 ea libera, ceeace
nu e cazul, and turcii cladesc acolo o cetate.
Deasemenea tratatele spun ca Suceava, Neamtul 0 alte locuri din
Moldova sa fie inapoiate moldovenilor, deci majestatea sa regele 0
republica polonà au inapoiat cetatile moldovenilor 0 nu Portii, deci
nu pot permite A faca turcii fortificatii 0 sa pue garnizoana turceasca
la Hotin. A doua temelie a tratatului dela Carlo witz sta. in faptul a
toate capitulatiile cari nu se impotrivesc acestora sunt intarite. Deci
scrie in tratatul cu sultanul Osman 1) ca cetatea Hotinului, care se afla
In stapanirea polonilor sa fie predata Moldovei, iar cele douà osti tre-
buie sa se retraga din Moldova. Am dat un memoriu in acest sens intemeiat
pe tratate. Vizirul a raspuns ci argumentele mele sint deductii din
tratate, nu texte. Nu exista tratate pe cari nu le-am putei explich in
sensul dorit, dar nu exista un text precis, cum este in tratatul cu impa-
ratul [nemtesc], care sa spue ce se poate fortifich 0 ce nu, deci in aceasti
privinta sintem liberi. Amintirea vechilor tratate este un act de pur
ceremonial. Noi am ocupat cu ancle Moldova, pentruca se rasculase
impotriva noastra 2) 0 nu numai ca ne este permis sa cladim cetati pe
teritoriul ei, dar chiar s'o prefacem in provincie a Portii 0 s'o guvernam
nu printr'un hospodar, ci printr'un pa§1. Si de n'ar fi imblanzit unii
minia sultanului, un firman in acest sens ar fi fost dat, a0 de multe
ori se purtase acel popor fari credinta fata de noi. Cetatea in chestiune
nu se ridica impotriva voastra, dar deoarece du0nanul muscal izbutise
sl inainteze aqi de departe, santern nevoiti sa inchidem granitele Cu
cetati, cita vreme noi (polonii) lasam drum deschis Moscovei. Am
raspuns ca. sint liberi sa faca ce poftesc Cu supu01 ion, dar faià a ne-
dreptiti pe vecini 0 a calci tratatele...
. ...In curand am avut o a doua audienta la sultan, cu care ocazie
a fost deplorabila tragedie a lui Constantin Voevod 3), ucis sub sabie,
impreuna cu ginerele au 0 trei fii. Mai inainte prin chinuri fusesera
siliti sa piarza toate averile ce le putusera depozith in tara lor...

1) Tratatul incheiat in urma luptei dela Hotin la 1621.

9 Aluzie la trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea tarului Petre ce! Mare la 1711.
9 Uciderea lui Constantin BrAncoveanu.

9.

www.dacoromanica.ro
132 P. P. PANAITESCU

...Trecui Dunarea i osii cu bine la Iasi, primit Cu aceiasi politetl

de domn ca si prima oara. Dupà clteva zile de odihna am pornit mai
departe, insotit fiind la un sfert de milk' afara de Iasi. La primul conac
dupa Iasi mi s'a adus scrisorile prietenesti ale pasei de Hotin si a vis-
tiernicului sat' prin ciuhodarul lui, la cari am raspuns imediat. La al
doilea conac inainte de Hotin am fost intlmpinat de un pulcovnic cu
cateva sute de ulani lipcani, lar la ultimul conac inainte de Hotin pi-
sarul spahiilor Rumeliei m'a intampinat cu clteva sute de calareti. La
o mila de Hotin chihaiabasa insus cu cfiteva mii de spahii m'a intim-
pinat cu complimente i urare de bun sosit si m'a condus, in timp ce
spahii faceau tot felul de exercitii de lupta cu lanciile. La un sfert de
mill de Hotin m'au intampinat numeroase o oda » de ieniceri i in nu-
mele sultanului m'au condus pang la locuinta mea, striglnd pentru
urarea unei paci fericite cu noi. Trecand pe langa seraiul nou cladit,
artileria turceasca a dat patru salve extraordinare si pe serai s'a ridiczt
un cort mare cu un steag alb in semn de pace si prietenie... A doua
zi am &gnat seraschierului o naframa si am primit ca dar un cal. I-am
fa'cut o vizita sub cort, fiind bine primit; scopui ei a fost numai prie-
tenia binevoitoare.
Trecui Nistml in spre tara noastra la 17 Octomvrie.

b) Relatia secretarului
La 15 Octomvrie, dupl ce am ascultat Sf. liturghie cu bine cuvin-
tarea genera% solul a pornit dela Sniatyn care granita Moldovei; in-
sotit pink' acolo de cateva escadroane de raitari i dragoni cu muzici,
steaguri de oaste watt', regimentarul cu toti ofiterii, corpul tovarasilor
nobili, cu impuscaturi i lovituri de tun. Sosind la granita, solul i-a
trecut in revista i vi-a luat ramas bun dela toti. Trecand raul Ceremus,
care formeaza granita, solul a fost intampinat de boieri fruntasi dela
Iasi, cari descalecind au urat bun sosit solului in numele domnului.
Dui:4 complimente reciproce solul s'a oprit putin ca toate echipajele
sa vie din urma, apoi a pomit inainte. Dupl o jurnatate de mill a fost
intampinat de hattnanul Moldovei cu o numeroasa suita. Cu cei din-
tli boieri nu venisera deck douà steaguri de osteni, acum insl pe
langI alte cateva steaguri erà i insigna domnului pe care o poartä in
prezenta lui i seimenii. Solul a fost primit in sunete de trimbite, di-
ferite muzici, tobe moldovenesti. Hatmanul Moldovei i-a dat o scri-

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 133

soare a domnului piing de prietenie, apoi au plecat mai departe si la

asfintit sosiram la Cernauti (i5 Octomvrie), primul conac. De aci inainte
drumul nostrul a fost foarte greu si lung, unele popasuri au fost dupa
mai bine de o zi de mers, i noaptea stateam in camp sub cerul liber,
cad corturi nu aveam. Mai intaiu solul a poposit pentru noapte la co-
nacul numit Lublnesti in ziva de 16 a aceleiasi luni. Deacolo pornind
In ziva de 17, sosi la Botosani, unde primi douà scrisori, una dela domn,
alta dela Ahmet bey, ca sä se grabeasca. De acolo pond. la 18, si a po-
posit noaptea in camp la conacul numit Stroinesti, la 19 noaptea in
satul ipote, unde prim' o scrisoare cu urare de bun sosit in hotarele
Portii dela bei, adusl de un spahiu. Acelas lucru spuneh i domnul
in scrisoarea ce o aduse hatmanul Moldovei. De acolo solul a trimis
pe Woytkowski din steagul craleviciului August cu o scrisoare catre
domn pentru aranjarea ceremonialului primirii, cerand sa fie primit
cu aceleasi onoruri ca raposatul general Wielkopolskil). De acolo pornind
a poposit noaptea la conacul foarte incomod dela Murzesti, la douà
mile mici de Iasi. Acolo a primit raspuns dela Woytkowski cu scrisoare
dela domn sub pecetie. Domnul declarase dealtfel verbal lui Woytkowski
cä nu numai va face solului onorurile ce se facusera generalului Wiel-
kopolski, dar chiar i altele mai mari.
La 21 intrarea in Iasi s'a facut dupa chipul in care eram intelesi. So-
lul por' dela popasul de noapte i dupä ce strabause mai mult de ju-
matate drum Il intampina camarasul [podkomorzy] moldovean, care-I
vesti cä domnul pornise. Deci solul a inellecat si a asezat in ordine
oamenii ski. Mai intaiu mergeau stanownicii i dupl dansul top oame-
nii, tovarasii nobili, curtenii, compania moldovenilor, cateva zeci de
cai, dup./ dansii caii de povara, comiii Cu caii de parada ai solului aco-
periti, apoi fruntasii pajilor, doisprezece paji in uniforme noui in culori,
caii curtenilor i ai tovarasilor nobili in numar de treizeci. Dupä
pulcovnicul Stawski, stegarul Popiel, generalul Spigiel, clmarasul
Saski i, capelanii, apoi secretarul si pe langa calul solului mergeau doi
cala.'reti si in jurul calului patru valeti imbracati in fir de argint. Solul
insus erà pe calul ski de parada pe seaua sa cu pietre scumpe [turquoise],
imbracat bogat inteun contas nou albastru captusit cu blank' de sobol.
In urma lui mergeau treizeci de grenadiri bogat imbracati, dupä ei

1) E vorba de Rafael Leszczyfiski care Ewa titlul de voevod Wielkopolski. Pentru

solia lui, vezi rnai sus sub No. XI.

www.dacoromanica.ro
X 34 P. P. PANAITESCU

seful taberei inaintea caretei solului, dupa care urma tot restul taberii.
La o jumatate de mill distanta ne-a intampinat domnul...
[Ad manuscrisul se intrerupe].
La 17 Octomvrie 1714 relatia primirii la granita polona a voevo-
dului de Mazovia, sol mare la sublima Poarta, precum si a generalului
Goltz.
La 15 Octomvrie abii iesise solul din conacul numit Hawororz, in-
data I-a intampinat Bali-basa cu o suta cincizeci de ulani calari dintre
lipcani, dandu-i de stire ca pasa, des' nu a primit veste dela sol de so-
sirea lui, totus afland dela domnul Moldovei, ha trimis in intampinarea
lui, bucurandu-se ca bun prieten, de incheierea fericitä a pacii si in-
treaba de sanatatea solului.
[Urmeazà despre chestiunea prizonierilor rascumparati dela turci].
Sosind deci la padurea dela Hotin, ne-au mai intampinat inca douà
regimente de ieniceri cu ciorbagii lor, precum si o numeroasa o plebe *
care ne-a urat bun sosit si s'a aratat fer cita de incheierea 06 salu-
tandu-ne. Insus pasa de Hotin sedei langa castel, in cort ca sa priveasca
intrarea noastra...

c) Relatia lui F. Gosciecki

[La Sniatyn.] Un curier al domnului ureaza bun sosit solului, din-
du-i de stire ea prin malta sa situatie e sigur sa gaseasca in toata tara
Moldovei bunavointa si zel, indata ce va binevoi sa tread granita spre
cel dintaiu conac. Domnul aratà in cuvinte frumoase, cum ca va avea
dovada bunavointii sale inci dela malul Prutului. Abii a terminat
acesta, a si venit un alt trimis, care a urat bun sosit solului din partea
hatmanului Moldovei, Buhus, aratand el stapanul ski asteapta pe sol
Cu nerabdare cu oamenii sai la granita si e fericit ca. batranetea lui va
fi impodobita cu slujbele ce le va aduce marelui sol. Solul a multumit
pentru aceste dovezi de simpatie si a stabilit plecarea pe a doua zi, iar
acelora cari adusesera aceste vesti li s'au dat cite treizeci de bani rosii.
[Urmeazi ceremoniile religioase la Sniatyn inainte de plecare.]
15 Octomvrie, Sâmbeitd... Coborind solia de pe deal s'a lasat trite°
vale larga, unde gasiram insirata cavaleria coroanei, la dreapta steagu-
rile ostenilor poloni, la stanga sub steaguri, raitarii si dragonii. Prin
aceasta strada inarmata trecuram !Ana la granita. De partea cealalta,
e care ne desparte un mic parau, erau insirate pentru parada trei stea-

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 135

guri de osteni moldoveni, cari ne-au intimpinat in sunetul vesel al

trambitelor, tobelor i strigatelor. Hatmanul Moldovei Ii trimisese inainte
Cu tot ce putuse gas' mai bun si mai impodobit ca oaste. [Urmeaza
despartirea solului de sotia sa ce-1 urmase pana la granita].
Atunci solul cu o privire mai \resell salutä si pe ceilalti insotitori
trece cu o saritura a calului micul parau al granitei. Un polcovnic mol-
dovean iese din siruri, il primeste la granita pe oaspetele distins, uran-
du-i cu cuvinte bine alese, bun sosit, i arata ca va dove& cu fapte do-
rinta de a-1 sluji dupa porunca lui. Deci a facut un semn cu buzduganul,
a grit peste Oran i steagurile de osteni defilarl in fata solului. Pornind
de acolo, facurarn abii o jumatate de ceas i Buhus hatmanul iese in
drumul solului pe un cal alb vioiu, urmat de douä steaguri de osteni.
Ii ureaza bun sosit cu cuvinte grave dar putine, aratandu-se gata sa-1
serveasca, caci dragostea lui da puteri noui varstei sale inaintate. Solul
recunoscator Ii multumeste i ofera in schimb dragostea lui. Dupi
aceea hatmanul a pornit inainte, iar solul desalecand s'a urcat in careta
si au pornit inainte in luncile frumoase ale Moldovei, 'band in urzna
cateva zeci de calareti poloni. [Nota]: (Hatmanul adusese cu sine cinci
steaguri de moldoveni, deci am lasat in urma cateva zeci de poloni.
Acestia, nu stiu de ce, si-au asezat sälasurile inteun sat nenorocit.)
In sfirsit catre seara, sosiram la Prut, pe care 1-am trecut fiecare cum
am putut, unii prin vad, altii pe plute nu tocmai bune, fiind formate
mai mult din lemne subtiri, dar din fericire trecerea se facù cu bine
noaptea sosiram la Cerniuti, unde ne-au asezat la diferite gazde.
Aci am avut prima dovada a zelului moldovenilor, caci furam primiti
cu toate pregatirile necesare, atat pentru sol, cat i pentru curtea lui.
Era indestulare de toate: mancare, bautura, iar bucataria noastra care
astepta gata, nu a suferit lipsa nici aici, nici mai incolo. Am avut de
toate: vin, mied, carne, furaj i alte lucruri mal-unte i toate rara nici o
intarziere. Numai vremea ne lipsia, caci nu puturam sta mult la conac,
drumul pe ziva urmatoare a tinut zece ceasuri, fara oprire. Aà ca
atunci and noaptea ne-a prins in drum, silindu-ne sa ne oprim, ser-
vitorii nici nu mai stiau ce sa faca mai intaiu, sau faca slujba sau
sä dea hrana animalelor nerabdatoare. Oricum, nu ne plangeam de
aceste greutati, caci eram de mult pregatiti sa le infruntam, nu pop trece
apa fara sa te uzi. Dela prima oprire pornisera inainte in zori carek
incarcate, iar solul a pornit ceva mai tarziu dupa ce ascultase liturghia
inteo coliba de nuiele, caci slujba o fäceam sau sub cort sau in cask

www.dacoromanica.ro
136 P. P. PANAITESCU

ori unde gaseam loc mai potrivit, cad in toata Moldova sant biserici
catolice numai la Iasi si la Cotnari, aceasta pustie i rara preot, aproape
In camp pustiu, caci nu are in apropiere nici o coliba. Biserici ortodoxe
sant insa multe, dar sant schismatice, sau mai bine zis eretice. i acestea
sant in mina sau se ruineaza, caci nu e permis sub pedeapsa de moarte
sa .fie Teparate. Mergand asadar mai departe, staturam noaptea a doua
In camp sub corturi, iar acei cari n'avurä loc in corturi stätura in colibe
de nuiele impletite, acoperite cu fan.
Aceasta a fost dealtfel felul cum petrecuram i noptile urmatoare,
dar Dumnezeu a fost milostiv i ne-a dat vreme bunk'. Apropiindu-ne
de hsi, dela ultimul conac solul a trimis pe un curtean de frunte al
sau la domnul Mavrocordat cu complimente, dandu-i de veste cI merge
ca sol la sultan si ca vrea sá vada i vrednicul sta'panitor al Moldovei.
Doninul recunoscator a poruncit maresalului 1) sail sa intampine pe
marele oaspete Inca in conacul unde se aflh i sa-i spuie cat de mare
e respectul sau, i bucuria pentru norocul de a primi un oaspete ash
de ales.
Abii rasirise soarele, si trambitasii au sunat de plecare. Deci toti
au inalecat, de o parte sirul lung al soliei, de alta parte cavalcada. Astfel
pornind incet catre Iasi, intalnim stafete moldovenesti cari fug, se intorc
iara si transmit vesti, fäcandu-si datoria catre voevodul lor, ca i catre
sol. La o jumatate de mila de Iasi vedem pe domn cu pompa destul
de frum6asa. Un regiment de calareti sta insirat, inaintea lor
este splendidul cortej al boierilor fruntasi in frunte cu insus domnul,
pe un elegant cal turcesc, asteptand cu o fata veselä pe oaspetele
Solul coborind din carea a incalecat pe un cal voinic i invätat. Atunci
and ostile au ajuns allturi, domnul se indeparteaza i astfel in mod
intim îi face solului un compliment inteo latina aleasa, arätand cat e
de fericit aiba ca oaspete. Fie cl erh sincer, fie ca o flea din poli-
teta, se arata fericit si-i dä solului locul la dreapta, iar el sta la stanga.
Muzicile moldovene ne inconjurau cantand cu fluiere, trompete ce
suna, trambite i tobe i ienicerii bat in tact darabanele, scripce, tim-
bale, drambe çi mandorele discrete completeazä concertul dat de tigani.
Dar atata ñu ajunge, fiecare face ce poate, cad apropiindu-ne de Iasi
s'au tras focuri de tun dela castel i clopotele hisericilor au inceput
sa sune. Clopotele acestea atarna numai de forma, cad moldovenii nu

Maresalul, adici =trek postelnic, erk atunci Ramadan.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 137

le trag cleat daca trece domnul sau clack' di el porunca pentru vre-o
solemnitate publica. Pentru liturghie insa ciocänesc pe o scindura sau
pe o tabla de fier, ceeace cere mai putina muncl. Deci domnul, ca do-
vada a politetii sale a condus pe sol la castel si a dat oaspetilor toate cele
necesare din belsug.
A doua zi dimineata, dupä obiceiu, solul a fost in vizita la domn. Mai
inthiu cei doi voevozi au avut o convorbire intima si prieteneasca, iar
inteo alta camera mai mare au fost tratati insotitorii solului pe un divan
cu cafea, rachiu si dulceturi, dovedindu-li-se astfel ce mult pretuesc
moldovenii astfel de oaspeti. Dupa ce au terminat complimentele ne-am
intors acasa si apoi a sosit aga sa-si la functia.Erh trimis de vizir ca sä in-
soteasca pe sol si sa-i procure toate cele necesare pe drum de ad i inainte.
Lucrul insä pareà ciudat, cad acesta nu puta fi motivul adevarat
al trimiterii lui din Stambul la Iasi, deoarece nu se cuvine turcilor
81 conduca solii prin tara Moldovei, ci moldovenii ii conduc in tara lor
si ii predau turcilor aba la Dunäre. Dar despre aceasta va fi vorba
mai pe larg mai jos. Deoarece noi lasasem la o parte din drumul nostril
Benderul, unde se aflh seraschierul si in apropiere si hanul si cum nu
aveam vreme sa-i intalnim, solul le-a trimis daruri, dar totus ei ii gasira
pricina, cum s'a dovedit in curind ch" tes intrigi impotriva lui, dar
flea izb Lida. Solul trimisese hanului si seraschierului complimente si
daruri alese, hanului prin pulcovnicul Stawski podstolnic de Sawock
si seraschierului prin Chomgtowski castelan de Czechow, oameni demni
de aceastä onoare. Solul le daduse si scrisori in care with dovezi de
prietenie si ca daruri, vase de arama oglinzi de argint, armure,
pusti de diferite forme, stofe tesute cu aur, toate acestea ca apoi sa-1
tradeze. Pe and trimisii pornesc pe drumul lor si solul, nevrand sà
zaboveasca mai mult si vrand &A se foloseasca de vremea !Nina, a pornit
§i. el din Iasi spre Dunare. Mai intaiu a trimis un dar frumos domnului,
multumindu-i pentru onoarea ce-i facuse, pentru care-i pastreaza obli-
gatie si dragoste. Domnul a primit darul cu recunostinta. Desi vroià
sa arate si mai mult zel, s'a scuzat a nu poate face mai mult din cauza
starii de ruing in care se aflh tara lui, ceeace facuse pentru cinstirea
persoanei inalte a solului, senator al regatului, erh putin, dar din dra-
goste. S'a dat de stire ca solul pornise dela gazda, atunci domnul a
incalecat si el si urmat de curte si intocmai ca la sosire au stat insirati
In fata castelului, asteptind sa-si ia ultimul ramas bun dela sol. Capi-
tanul care anuntase pe domn se cam grabise si-1 facuse sa. iasa prea de

www.dacoromanica.ro
138 P. P. PANAITESCU

vreme din castel, avi ca 1-a silit sa avtepte nitel calare pfina s'a ivit ca-
valcada soliei. De ad i furia domnului, care ponmcevte A i se taie capul
cäpitanului; ordin sever: and se va intoarce sa nu-1 mai gaseasca cu
capul pe umeri. Calaii au apucat pe nenorocit, ad nu e chip de fäcut
observatie asupra severului decret. Averea celui executat va merge la
vistierie, clack' mai rämäne ceva, apuca cine poate, fie mireni, fie din
der. Despre sufletul lui nu se intereseazI nimeni. Preotii au aceastä
maxima prosteasca: minia domnului este mänia lui Dumnezeu vi
precum acesteia nu te poti impotrivi, nici fatI de aceea nu se cuvine
&a' stai impotriva. Deci and moare cineva ()data, trebuie sa moara vi
a doua 'parà in chinurile de veci. Astfel ar fi fost v'i soarta acelui om,
vi nu vi-ar fi scapat capul de sub sabie, daca nu 1-ar fi scapat solul, care
a intervenit pe linga domn sa-vi retragi hotarirea.
Cind solul s'a apropiat, domnul s'a indreptat catre dänsul cu cor-
tegiul lui numeros de moldoveni, ca vi prima oara.Ieviram din ora v catre
cämpia dela miazazi vi urcAndu-ne apoi pe un deal, domnul vi solul
vi-au luat ramas bun cu complimente reciproce vi asigurari de dragoste,
care va tine vi dupa despartire.
[Notä marginala: Exemplu de grosoldnie turceascd].
Merita sa fíe amintit cu aceasta ocazie un exemplu public al purtarii
turcilor. Domnul daruise lui aga trimis din Constantinopol ca insotitor
al solului, un cal a sa calareasca pe el in serviciul soliei. La inceput
turcul a fost multumit, dar and a vazut caii povodnici [de parada]
ai domnului, exercitändu-se in libertate, cu haturi aurite, vele
bogate mindre aurite, a inceput sa-i tremure inima inteinsul, vi ne-
ständ mult pe gänduri, se duce la donan vi-i spune cu indräsneala:
# Ce mi-ai dat un stärv de cal, de nu se tine pe picioare ? DA-mi altul
mai demn pentru o astfel de calatorie 1 » Domnul rovevte vi-i spune
destul de impAciuitor: # De ce nu mi-ai spus la castel, om necuviincios ?
Acum nu-i nici vreme, nici locul sa facem acest schimb de cai. Daci
acesta nu e bun, iti voiu trimite altul din urmä diseara. De nu ai res-
pect pentru mine, sa ai macar pentru sol ». Dar aceste vorbe au fost
In vAnt, ca vi cum ai vrea sa impaci un magar cu complimente. Crudul
turc, se invirte in jurul dorrmului pocnind din biciu vi striga amenin-
tator: # Iatä ai cai de parada, pentru pompa ta, iar pentru mine nu ail*
Domnul suspina vi neavänd incotro ii dä' unul dintre povodnici vi intor-
candu-se catre noi, spune : # Domnii mei, nici un ceas nu-vi poate ascunde
grosolInia 1 ».

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 139

DupA ce ne luargin rImas bun dela domn, apucarAm drumul cel mai
scurt spre DunAre.
[UrmeazI un lung pasaj despre intrigile seraschienilui dela Bender,
care vrea sI sileascl pe sol sA treacA prin acel oras].
NelAsandu-ne influentati, ne-am urmat drumul cu hotArire prin re-
giuni pustii in cea mai mare parte, si peste cateva zile sosirAm la Galati
pe DunAre, unde parcAlabul ne-a primit destul de bine dupA puteri.
Ne-a iesit inainte afarA din ora § si a urat bun sosit oaspetelui. Erà insotit
de steaguri de osteni §i muzicA si pregAtise pentru sol o locuintA cu
toate cele necesare din belsug. Solul fu asezat In gazdA la curtea unui
cApitan catolic, clAdire nouA., dar nu prea strAlucitä, Insà cu frumoasA
vedere pe DunAre. Acolo ne odihnirAm o zi intreagA, cAci a doua zi
era sArbAtoarea tuturor sfintilor si asistarAm si la slujba religioasA. Intre
timp moldovenii ne pregAtiau trecerea fluviului.
Deoarece voiam sA mA folosesc de vremea frumoasA, si pentrucl
eram grAbiti, m'am Indreptat spre DunAre. De pe deal vedeam pe mal
siruri de cege mari, iar in apropierea grAmezilor de peste, stau in jur,
ca in tabere, caii legati si berbecii grasi. Cei räi sant legati de coarne
Cu fringhii tari. Pe mal stau dese grAmezile de stiuci, crapi mari si alte
grAmezi acoperite. Toti pestii sant morti, ceeace pescarii explicA astfel:
ei pescuesc atata peste, inch dacl 1-ar duce viu pe corAbii, ar fi aruncat
in DunIre. De ad si ieftinAtatea pestelui: un crap sau o stiucl mare
o poti cumpArà pe un pret mai mic de 20 de grosi [szostka]. IeftinItatea
pestilor e cauzatI si de faptul cl moldovenii nu-i mAnincl in post.
Alti pesti ca bibanul sau altii se dau de mancare porcilor. Pentru prin-
derea pestilor intrebuinteazA ca la noi plase, iar cegele le prind cu undita
si anume intind o franghie lungA cu plutä si atarnA de ea unditele.
Astfel pornesc pe apA cu b'Arcile si aruna fringhia in locurile unde se
aflA cega si clacA vre una atinge undita, indatà se vede dupl miscarea
plutei. Atunci pescarii tinand capAtul fringhiei indreaptA barca repede
spre malul cel mai apropiat si de acolo trag franghia i aduc pestele
de cap pe uscat.
Tocmai cand soseam la mal veniserA si ghimiile » din Stambul
pline cu diferite delicatese pentru toate gusturile: curmale, smochine,
castane, lämâi, portocale rumene. Toate au fost vandute repede,
cAci erau foarte ieftine: puteai obtine trei portocale sau lArnai
pe un ban. Alte coräbii dintre acestea rImaneau de o parte,
tainice.

www.dacoromanica.ro
140 P. P. PANAITESCU

Dupä ce mi-am bucurat destul ochii si gustul, m'am intors pentru

a petrece noaptea in casa unde ne asezasem. A urmat apoi ziva in care
trebuià sä. trecem Dunärea, si cerul ne-a däruit vreme frumoasä. Toate
erau pregatite pentru trecere and sosirà dela Brlila coräbiile. Solul a
trecut inteo corabie micl frumoas'A acoperità cu covoare si cu perne
de fir de aur. La carmä falfaia un steag, la prorä, douä tunuri scurte
si groase. Carmaciul cu marinarii, toti imbrAcati in stofá rosie, arata
fete vesele. Carele stau in sir gata de trecerea fluviului si paznicii stau
langä plute.
Färl intarziere a si inceput trecerea, care tinù mult timp din cauza
lärgimii Dunärii. Cele patru plute abià dacä izbutirl cu multà muncà
a marinarilor s'l treacI toatä solia Ora in searä. Solul asteptase pink'
In pi-M.1z, and, imbarandu-se, a pomit salutat de impusaturi. Car-
maciul 1-a condus dela un mal la ceMlalt destul de repede. Cand corabia
fu legatä de malul opus, tunurile au bätut din nou, iar tinerimea [din
solie] stand pe malul Dunlrii intoneazà vechiul antec: 4 O! Polonie,
sosind peste Dunäre, nu te mandri, ci, de voie, de nevoie, impaca-te
cu tara sträinä I ».
De acolo am pomit la conacul apropiat, unde ne-am adunat cu totii
a doua zi. Aceasta din pricinä Ca' trecerea fluviului tinuse multà vreme
si gheturile de pe margini, cari trebuirà sä fie sparte, impiedecaserä
trecerea carelor. Acum avurlm locuinte mai bune ca in Moldova, desi
si ad erau campii säThatece, dar satele sant mai dese si nu asi de pustii,
oräselele slut mai mari si mai populate. Oamenii päreau nestatornici
si chiar crestinii aveau ceva sälbatec, cAci abii un sträin se aseazä inteo
cask' ca oaspete, toti ai casei o päräsesc, luand adesea cu ei si mobilele.
Intru aceasta urmeazá obiceiul turcilor, cari nu suportà pe un strein
In camera lor, si deaceea adesea chiar cu bani rugau pe aga ce ne
conduca sä nu ne aseze in case turcesti, spunand: # intre acesti pereti
nu se pot amestech ghiauri cu mahomedani, chiar dacl e vorba de
oaspeti». CAci la dansii # ghiaur », inseamnä pägan, iar ei se socotesc
singuri drept-credinciosi, si nu numesc altfel pe sträin, cu care nu vor
sä se inteleagl, deck cu acest nume de marl .. .
[Urmeazä un pasaj mai lung despre obiceiurile turcesti].
Deci, deoarece turcii nu ne primiau in gazd5., päzindu-se de oamenii
nostri, am fost asezati in casele crestinilor, sau in casele turcesti ale aror
stäpani nu se aflau acasà. Crestini sant multi pe ad, dar inteo stare
decbutà. Dupg casele lor, imbrkäminte si infätisare, se vede a sant

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 141

In robie. Casa crestinului e mici si joasi, compusi dinteo singuri inci-

pere. In unele sate este compusi dinteun acoperis firi tavan deosebit,
sprijinit pe patru stâlpi. Grajduri, staule sau hambare nu se gisesc in
aceasti WA, cici nu e obiceiul sA pistrezi pe WTI case grine sau ani-
male. Roadele cimpului skit treerate in camp, vitele nu pirisesc cimpul
toati iarna. Cei cari n'au loc in case se odihnesc in camp chiar in timpuI
gerului de iarnä i suporti noaptea intreagi chinurile frigului. Nici
in case nu e mult mai bine, cici nu obisnuesc sobe, ci numai cite o
vatri. lar cind cade zipada de sigur ci pe acei cari stau in aceste case
Cu haine usoare Ii apuci frigurile. Dar acestea sint lucruri firi insem-
nitate: acelui care se gräbeste i se pare §i iarna vari.
Micin a fost primul nostru conac, unde sosirim foarte obositi dupi
trecerea Dunàrii i spargerii gheturilor de pe mal pentru care, dar si
ad i ni s'a dat puting vreme de odihni. Abii poposisem si turcii ne-au
pornit spre alt conac la opt mile distantä. Ad insi nu se misoarä drumuI
In mile, ca la noi, ci in ceasuri, dar de astidatä, des' drumul eri bun,
ficurim atitea ceasuri cite mile erau. De observat ci inci dela Du-
nire moldovenii Ii luaseri rämas bun si de acolo, dupi vechiul obiceiu,
turcii singuri urmau sA aibi griji de solie, sä. pregiteasci gazdele §i
merindele...
[Urmeaza un pasaj despre ospitalitatea turceasci].
Dela scurtul popas dela Micin pornirim la drum spre Bazargic
capitala àrii Dobrogei, stribitind o cam* roditoare. Si ad., ca
Moldova sint câmpii foarte roditoare, acoperite cu grâne ca i in Po--
Ionia, pe cari le aduni. gospodarii. Ad stribiturim mai multe mile
timp de doui zile, färà si vedem nici o locuintä pe aceste câmpii mä-
noase, fie a satele Wit rare, fie ci sint putini locuitori cari si se ocupe
cu munca cârnpului, ci indatä se duc la negustorie sau la meserie. De-
altfel oamenii acestia se gindesc mai putin la producerea piinii §i a
kasei » cleat la cultura harbuzilor, pepenilor si a castravetilor. Bere
rachiu nu se afli, asi ci turcii isi astimpirl setea fill mare chel-
tuialà cu api. Deì vinul este ingiduit crestinilor, tot-us nici la ei nu
vezi prea multi biuturi, càci rink' si fie pedepsiti....
De toate au acei cari economisesc banul si nu-I dau pe vin, dar ad
crestinii, des' vinul ar fi destul i ieftin, string once ban din
cauza foametei si a binilui greu pentru haraci. [Solul, desi bolnav
se grábete, aflind cA dusmanii Poloniei fac intrigi la Constan-
tinopol]...

www.dacoromanica.ro
142 P. P. PANAITESCU

[Dela Bazargic 1 Dupi odihni de o zi, iesirim din Dobrogea si intra-

rim in Bulgaria spre Coslugea...
Acum in citeva versuri voiu arätà cetitorului cum au sosit cazacii
In tara turceasci. Cind suedezii au pornit cu risboiu impotriva mus-
calilor, Mazepa, hatmanul cazacilor zaporojeni, a trecut si el de partea
Suediei. Dar cazacii, vizind puterea cea mare a Moscovei, au pirisit
pe conducitorul lor. Dupi infringerea dela Pultava, Mazepa cu putini
credinciosi a trecut Nistrul cu suedezii la turci. Odati cu norocul
si-a pierdut si vieata si corpul sat a fost ingropat in Bugeac. Dar nici
acum nu si-a gisit odihna din cauza licomiei titarilor sau a moldo-
venilor. Cici precum se cuvenii unui hatman ash mare, care fusese
stipinul intregii Ucraine, cazacii nu s'au uitat la cheltueall si mai ales
nepotul sill de soil Woynarowski, care-si ficei o fall din faptul ci
nu pirisise pe unchiul sat in cidere si din ingrijirea somptuoasi a
ingropirii lui. Dupà vechiul obiceiu de a ingropi pe morti cu multe
bogitii au coborit in mormint corpul lui Mazepa imbricat in haine
cusute cu aur, cu brocart bogat, iar la gat salbi de aur, in mini buz-
dugan si pe frunte diademi. Deoarece nu eri nici o biserici In acel loc,
1-au ingropat in camp si i-au ficut drept mauzoleu o movili de pimint.
Licomia nu 1-a lisat, cum am spus, si se odihneasci, cici chiar in noaptea
urmitoare corpul a fost scos din mormint, desbricat si jefuit si aruncat
gol ca hrani ciinilor si pisirilor. Aceasta e soarta celor mari, cu viata
se termini si strilucirea lor, lar daci oamenii rii nu 1-ar fi atins, natura
ar fi indeplinit aceasti operä... Dar cu aceasta nu s'au terminat aven-
turile lui Mazepa, ad fiind din nou ingropat, a fost kris jefuit. In
cele din urmi Woynarowski cuprins de jale a hotirit si transporte corpul
lui Mazepa la Ierusalim, ca si se poati odihni micar acolo in pace.
Obtinind un firman turcesc si un convoiu, a pornit, dar nici de data
aceasta soarta nu a permis si se odihneasci in pace si si treaci de granitele
Moldovei. La Galati se afli o biserici frumoasi, dar ruinati, care de
mult e numiti Ierusalim. Domnul Moldovei 1) hotireste deci, ca si fie
ingropat corpul acolo, spunind a in acest chip s'au indeplinit cererile
firmanului. Si cazacii au fost multumiti si nu meargi mai departe si
au ingropat pe comandantul lor in acest Ierusalim. Insus domnul a
condus convoiul si a ripit cu indrisneali tot ce eri mai de pret. In
sfirsit 1-au ingropat pe Mazepa lingi usa laterali a bisericii si deasupra

1) Nicolae Mavrocordat in prima domnie in Moldova (1709-1710).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 143

mormantului au asezat o piatra, ca sa se poatä odilmi. Dar nici adi

odihna nu i-a fost de lunga durata, cad läcomia tatareasca l-a gasit
si aici.Anume cand moldovenii cu domnul lor au calcat credinta lor fata
de turci, unindu-se cu tarul 1), turcii ca pedeapsa au poruncit tatarilor
sa-i loveasca cu foc si sabie. In aceasta imprejurare si mormantul lui
Mazepa a fost pradat de tatari si oasele lui au fost aruncate in Dunare,
unde in sarsit dupa trei ingropari si-a gasit mormantul definitiv. Ash
ne-a povestit igumenul, pe and treceam pe langa biserica acelei
manastiri.
0, Mazepa 1 Aventurile corpului tau, au innoit in Moldova pe acelea
ale ruteanului din Roma! [?] Atatea ori si in atitea feluri te-au in-
gropat si in cele din urma tot n'ai putut gas' un mormftnt 2).
Acum trebuie sà avertizez pe cetitor, ca sa nu incurce aceste pro-
vincii cari sunt sap inite de domni [hospodari], sub puterea turceasca, cad
numele ce le dam noi nu se potrivesc cu ale geografilor : tara pe care o
numim noi # Wolochy », este numita pe mape Moldavia, i aceea pe
care o numim t( Multany », e numita Valachia. La noi in Polonia din
vremuri vechi este obiceiul sa numim tara mai apropiata Wolochy. iar
pe cea mai departata Multany. Deci and e vorba de domnii lor sa nu
se lase cineva inselat de deosebirea fata de denurnirile geografilor.
Dupl moartea lui Mazepa a ramas in locul lui Orlik, care fusese
pisar [secretar] al curtii, sef al cancelariei hatmanului, si ca atare avand
in mina hartiile lui Mazepa. Vrand A. castige favoarea Portii, a trimis
vizirului hirtiile secrete, aratandu-i cum insisi supusii Portii lucreaza
s'o piarda. Intre altele a dat si scrisorile domnului Tärii-RomAnesti
scrise catre fostul sat' stapan, din care se vedei ca impreuna cu Mazepa
pregatià ruina Portii. Pe langa scrisori a mai comunicat turcilor toate
secretele ce le stià si aceasta in scurt timp a pierdut pe numitul domn,

Alianta lui Dimitrie Cantemir cu Petre cel Mare.

Mazepa moare la Tighina, la 18 Martie 1710 st. v. Despre Ingroparea lui scrie
Nicolae Costin: Intr'acest an 1710 la luna lui Martie 18 zile, au murit §i Mazepa,
hatmanul cfiziicesc la Tighina 9i. 1-au astrucat In bisericl la un sat anume Varnita,
ce este lAngli cetatea Tighina. De acolo i-au mutat trupul la Galati, de 1-au Ingropat
la mlnAstire la Sfeti George si nici acolo n'au avut odihnl. Spun pe cum 1-au des-
gropat turcii la vremea rAscoalei, la domnia lui Dumitraqco-Vodi, and au robit
oamenii din Galati, de i-au ajuns oasele la tfirmurile Dunirii, pre care nici dupii
moartea lui nu 1-au etbdat nice pftmfintul II. (Kogilniceanu, Letopisete, ed. II, II,
pp. 69-70).

www.dacoromanica.ro
144 P. P. PANAITESCU

cum se va vedeà mai jos. Iar trAdätorului, acordandu-i-se incredere,

i s'a dat ca recompensä buzduganul hatmanului ca sl fie el hatman,
In locul celui mort, asupra cazacilor cari stäteau in Turcia si primiau
keg dela Poartà. Acestia preferau sl stea sub protectia Turciei,
temandu-se de moarte de se vor intoarce acag si astfel turcii
din pricina acestor refugiap pretindeau pentru ei Ucraina polo-
nezà...
Duminecd, 26 August, zi destinatä primirii solemne a solului suedez
Grotus de sultan... , inainte de primire am fost martori unei scene
demne de plans, pedeapsa mult timp amanatä a celui mai nenorocit
dintre hospodari: Cantacuzin 1), domnul TOrii-Romanesti cu toata
casa lui, din sangele fostilor impOrati de risarit, acum rob nenorocit.
Am spus in versurile de mai sus, cum Orlik a trädat pe acest nenorocit
domn, pe care l-a inselat sultanul cativa ani, ca sO-1 poata prinde mai
bine: and räuda credinta lui, cunoscutä de multa' vreme, and arkand
bänuialä fata' de atitudinea trädAtoare a cazacilor, cari trädand
pe stlpinul lor, nu putean fi credinciosi nici Portii. Alte ori ii
recomanda s'a' nu intindO nemtii vre-o cursa, sa fie pe paza din
spre Ardeal. Cand nenorocitul era linistit si sigur, sultanul a pus
mana pe el. I-a scris Ca' are vesti sigure prin spionii sli ca in mai
multe randuri detasamente nemtesti s'au apropiat de granità si cal se
pregateste ceva din acea parte. Deci i-a poruncit ca sO trimità la gra-
nitä ostenii luí si deasemenea i-a poruncit hanului sil trimità tot acolo
pentru 1=1 cateva mii din oarda' si de va fi nevoie pentru sigurantà
sl cheme si turci. Domnul inselat era acum ca inchis lute() retea si sul-
tanul &du atunci un firman ca sO-1 prindl viu si säl-1 aducl la Tarigrad cu
toatà casa lui. Asa se si facu fära intarziere si au asteptat multà vreme
In Iedi-Kule o moarte grozavi, fiind munciti intre timp cu chinuri grele
ca sa arate averile lor. In cele din urml, omorindu-i aproape, au izbutit
sl le afle. In sfarsit asazi au fost dusi la locul de executie. E o piata
linga serai, in fata Galatei, unde se obisnueste executarea oamenilor
de seamI. La margine este o galerie acoperiti in care sta sultanul sI
asiste la executie. In adevar si cu aceastà ocazie, sultanul Ahmet fu
prezent, in jur piata era incinsa de sirurile ienicerilor si o mare multime
alergase s'a' vadä singeroasa pedeapsà. La mijlocul pietii stalea tatal,

1) Eroare In loc de Brancoveanu.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 145

mama, trei ffi, fiicele, ginerele maresal 1), toti in läcrami si inimile
tuturor spectatorilor acestui teatru de moarte bateau. Primul care-si
pierdu capul sub sabie fu maresalul, ginerele domnului, si in acelas
chip pierira in singe doi fii. Mai raminea al treilea un baietas de doi-
sprezece ani, care tremura inspaimintat; and càläul il apuca sa.-1 taie
ca pe cei dintiiu, copilul striga cât putu: « La virsta mea pot avea
o vina asa mare, care sa merite o moarte asa de cruda? Daca vina e
numai a parintilor mei, de ce ma pedepsesti pe mine, mare sultan ?
Nu eu, ci altii au fost acei cari m'au adus aci si cari au fost impotriva
ta, eu cu toata virsta mea copilareasca m'am opus. Incearca, stapine
Da-mi voie sa-mi traesc tineretea, vei vedea cu citä credinta iti voiu
sluji. Daca pe mine crestin ina vei libera cu iertarea ta, mà voiu face
musulman, dacl de asta tine iertarea mea. Prefer sä fin musulman decit
sa mor nevinovat cu o asa de grozava pedeapsa, platind greselile pa-
rintesti ». Indata aceste cuvinte au fost transmise sultanului c acesta
a trimis vorba lui Cantacuzin, intrebindu-1: Daca ca pärinte, ingadue
fiului sau sa-si schimbe legea, ca gift pastreze viata ». Batrinul a
suspinat adinc si a simtit cu cruzime in inima aceasta nouà lovitura
a vorbelor prostesti ale copilului. Desi evlavia se lupta in el cu dragostea
parinteasca, totus evlavia a invins dragostea c cu glas limpede a spus:
« Din singele nostru n'a mai fost nimeni care sa-si piarda credinta.
Nenorocitul acesta, desi e fiul meu, daca si-a pierdut cinstea prin prostia
sa, sa-si plateasca capul cu singele sau ». Indata a fost taiat si acela
la urma venerabilul batrin plecat capul sub sabia calaului. Mama
çi fiicele, desi li se däruise viata, au fost indata vindute ca roabe. Astfel
de siguranta au crestinii aci, cad o simpla banueall echivaleaza cu o
crima aptuitI I Nimeni nu mai poate spune ca va trai sigur in Turcia,
daca-si va plati haraciul.
Dupa terminarea acestei scene, Grotus si-a indeplinit solia data de
stapinul sau la sultan. Multi soptiau: De ce audienta lui a fost fixata
In aceeas zi cu executia ? Nu se cuvenia ca oaspetii straini sl fie adusi
sa vada o scena asa de infioratoare. Oricum, fie cà a fost o simpri
intimplare, fie a lucrul eri facut dinadins, se spunei ca. 1-au
adus pe suedez ca sa ja aminte: Cine are fericirea sa-si manince
piinea din mila turceasca, trebuie sa se poarte mai modest in
tara lor...

1) Paharnicul Enache Viarescu, ginerele domnului.

zo P. P. Pansitescu, Calatori poloni In Tdrile Romano,.

www.dacoromanica.ro
146 P. P. PANAITESCU

Intoarcerea. Din aceasta tara [Turcia] trecuram Dunarea in Moldova.

Moldovenii voiau sa ne primeasca cu mai multa cinste inca de cum
ne primisera la ducere, caci atunci cei dela Bender 'II impiedecara O.
ne primeasca asa cum ar fi dorit ei. Acum ei putura sa arate pe fata
sentimentele lor fata de Polonia si insus domnul a spus el intaia oat%
ne-a primit asa cum a fost silit, nu asa cum ar fi vrut, neingaduindu-i-se
de catre factiunea din Bender. Oamenii acestia traesc aci ca pe o toba
[sic!] si cea mai mica greseall o platesc cu capul. Chiar o banuiall daca
se naste la Poarta din invidie, poate indata produce pierderea capului
si a averii si pedeapsa poate lovi la fel pe domn ca si pe moldoveanul
simplu.
Cand ne apropiaram de Prut ne-au iesit in cale cateva sute de ulani
calari, cari au urat bun sosit solului in camp in numele sefului lor, pasa
de Hotin, aratand totdeodata si bucuria cu care seraschierul ne astepta
la Hotin. Cum insa 'Jana acolo mai erau sase mile am ramas noaptea
pe Prut la Kotary, impreunä cu numerosi tatari, destul de politicosi.
A doua zi pornind spre Hotin, &him drumul pazit pe amandoul par-
tile de siruri de ieniceri, fara arme, insa in ordine si cu haine de sax.-
batoare. La stanga douà mii de calareti turci cu muzici, formeaza o
ostire frumoasa. In fruntea lor stà chehaia seraschierului cu curtea lui,
cativa oameni alesi mai la o parte. Cand solul se apropie, acesta se
indrepta spre el si-i ureaza bun sosit, iar turcii cu o miscare repede
ne inconjoara impreuna cu tatarii.Noi mergeam cu toata aceasta multime
printre ieniceri... [Un lung pasaj din exercitiile de lupta ale turcilor].
Astfel merseram aproape o mill intreaga. Tot mereu se adunau mai
multi turci pana intr.sra'm in Hotin si cum sosiram, din castel slobozira
loviturile de tun, iar pe ziduri cantau muzicile. Insotit cu acest sgomot
solul a fost condus aproape la marginea castelului in seraiul, pe care
acum si-1 cladia vistiernicul, destul de impodobit, des' nu erà inca ter-
minat. Pentru curtea solului se pregatisera sapte corturi ridicate in
curte, iar carele si caii trebuiri sa stea pe langa gard, cad nu era chip
sa gasesti un acoperis in aceasta asezare noua, sau vre un grajd. Turcii
aveau numai casute mici, asemanatoare cu baracile pe care le ridica
negustorii la balciuri sau la bazare. Totus ne simtiram bine aci, cad
bagajele grele si cu oamenii nostri furl trimisi inainte peste Nistru la
Zwaniec, pe and noi trebuiam sa mai asteptam inca dincoace de flu
o noagie intreaga inainte de a vedea tara noastra...
[Urmeaza despIrtirea de seraschier si intrarea in Polonia].

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TAR1LE ROMANE 147

XIII. Misiunea lui Bogdan teilmaciul

1713
In toamna anului 1713 Poarta hotArise transformarea Hoti-
nului in raià turceascA i trimisese pe seraschierul Abdi pasa
sI ja cetatea in primire, urmat fiind de domnul Moldovei
Nicolae Mavrocordat 1). Polonii erau nelinistiti de asezarea
unei garnizoane turcesti in fata Camenitei. Comandantul acestei
cetAti trimise o scrisoare seraschierului printr'un curier, Bog-
dan talmaciul, cerand 16muriri asupra prezentei armatei tut.,
cesti. Curierul a dat la intoarcerea sa un raport asupra mi-
siunii sale la Hotin si peste Prut care se aflà in copie in,
Manuscrisul 613 al bibliotecii Czartoryski din Cracovia, pp.
209-211.
Relacya uczyniona przez Bogdana tlomacza który listem I. P. Rappy
byl u I. P. Apty paszy seraskiera a 5 ta ad 7 mam Septembris 1713 . .
u mostu Lipkanskiego i w Chocimiu.
Wyiechal 4-a praesentis z Kamienca przed wieczorem *z listem I.
P. Rappy generala majora komendanta Kamienieckiego do Apty paszy
seraskiera, noc4 przeprawiwszy Dniestr. Zaiechal do perkakby Cho-
cimskiego nazaiutrz, to iest 5-ta praesentis, ktelry perkalaby dai prze-
wodnika pomienionemu Bogdanowi do hospodara Iegomaci, stoi4cego
ieszcze za Prutem.
Stanawszy u hospodara, zastal samego hospodara spi4cego w poludnie,
zaprowadzono go tedy do logofeta, alias marszalka hospodarskiego,
który logofet pytai si: «co slychad u was »? Odpowiedzial te dobrze.
Potym pytal siq: « sila ludzi macie w Kamiencu »? Odpowiedziaf:
« manly dosye, tak piechoty, iakot co amunicja. Regimenty sq. te:
gwardya kr6lewska, regiment hetmanski i innych wielu pan6w ».
Potym wziqto go do drugiego namiotu do syna logofetowego, ten
siq go pytal: « czy umiesz Po lacinie Powiedzial te nie. « A wiqcey
woyska ni t w Kamiencu gdzie iest »? Odpowiedzial te woysko wielkie
i oboz generalny pod Glinianami. Potym si q daley pytai: « czylikie
slyszeli tegmy tu ku granicom przyjachali »? Odpowiedzial te dysze-
1) Asupra acestor evenimente, cf. Axinte Uricarul, Cronica, la Kogàlniceanu,
Letopisete, ed. II, II, pp. 159-161 si N. Iorga, Chilia Cetatea Alba. Bucuresti,
1900, p. 246.

10*

www.dacoromanica.ro
148 P. P. PANAITESCU

ligmy, ale siq dziwiemy poco. Rzeki na to tente wspomieniony logofet

sam, comy to przyiaciele wasi dawni, niewiem iednak nasz komendant
seraskier czy warn iest przyiazny. Daley si q o krolu Iegomogci, ich.
M. P. P. hetmanach, gdzie sa, pytal. Odpowiedzialem te nie wiem.
Na ostatku o Moskwie pytai siq, gdzie teraz iest. Odpowiedziai te
na granicach swoich pod Wasilkowem. Do tego namiotu gdzie byl syn
logofetow przyszedi trzeci bojar i poczal si q takte o woysku polskim,
garnizonie Kamienieckim, krolu iegomaci, hetmanach i Mosk wypitad,
takte odpowiedziai i temu iak pierwszemu. Cokolwiek tedy powie-
dzial i wszystko to pisano i podobno seraskierowi odeslano, bo i se-
raskier oteit siq pytai, czytaiac z karty.
Wyprowadziwszy tedy z namiotu tego wspomienionego posianika,
oddano go rotmistrzcSw lipkatiskiemu... nazwanemu, aby byl przy
nim, go odesiano do seraskiera.
Potym hospodar kapitana swego iednego wyprawil, ktetry od Ha-
sakary rotmistrza wziawszy poslanika, przyprowadzil do seraskiera
przez woysko tureckie i tatarskie nadjechal, nad Cekausz, widziat
tedy armaty okolo postawione, kuSrych okolo 6o bylo ; przy armatech
bylo y czaiek ze 30 na wozach, armaty niektore Po 16, Po 17 par ba-
wokSw ciagnelo. A iut te naymnieysza kt6r4 12 par ciagnelo. Potym za-
prowadzii go ten hospodarski kapitan diae 6 praesentis do kapicy
paszy hospodarskiego, kteory o teot samo co i logofet pytal siq, na co
iednakowo odpowiedziat. Kapicy pasza, wziawszy tegot poslanika,
poszedi z nim do seraskiera. Iak przyszli, seraskier tym co byli na
ten czas kazal ustapic; iak ustapili wszyscy, pytak siq przez tiomacza,
zkad iest. Odpowiedzial z Kamienca i list wziawszy, oddai. Pytat siq
seraskier od kogo list, czy od hetmana ? Odpowiedzial tente te nie-
wiem od kogo, tylko mi go nasz komendant oddal. Potym pytal siq
seraskier, co slychac o kreilu Iegomogci, ich M. P. P. hetman6w,
woysku i Moskwie; tak na to odpowiedziai iako i u logofeta. Na ostatek
pytal si g czy iut wiedza tem ja przyiechai sam; odpowiedzial: wiedza
ale si q dziwuia Po co, kiedy traktaty Karlowieckie zachowuia i tadney
okazyi nie dali do lamania onych». Odpowiedziai na to seraskier te
ja w dobry spos6b przyiechal, ani nic nie mam w intencyi, tylko
zamek naprawad ». Od seraskiera zaprowadzono go do dumacza se-
raskiera ; tym czasem nim list przeczytano i odpisano, tam siedzac

1) Loc alb in text.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN MILE ROMANE 149

pytal sic tlomacza seraskierskiego, gdzie iest Stanisiaw i wojewoda

kijowski i czy wolno, czy pod aresztem. Odpowiedzial mu tiomacz,
iak chcesz, tak rozumiey. Zawolano tedy tegot poslanika do seraskier
Po napisanym ligcie, ktelry oddai4c, seraskier rzekl: # Iak Ng na niebie
tak pod glowa cesarza mego, w dobry spos6b przyiechalem i naymniey-
szey szkody czynid niedam ». Odpowiedzial na to poslanik, ale teby
ludzie waszey paszyfiskiey mad niedomyglili sic i nie pozwolili so-
bie. Rzekl na to seraskier : << Zakazalem ieby nikt na tamtc stronc
nieprzeieidzal bez mego pisania i iak kto peliedziepi saniem moim dla
kupowania prowiantem albo inszey potrzebie, tegodo piero pugcié, to i it
Polskiey strony czynid kaic teby bez pisania nieprzepuszczano nikogo».
Koh) paszy 12 armat bylo, ale takich co je dwa konie ciagne/o.
We Czwartek seraskier ruszyl sic od Mostu Lipkanskiego i iechai
do Chocimia, przed nim Bosniak6w piechoty 57 szlo, choragw Bosnia-
ków 29. Woyska tureckiego nie m6g1 pomiarkowad, iak sila moglo bydt,
widzial iednak znaczne tak tureckie iako i tatarskie woyska, na iednych
gérach tatarskie, a tureckie na drugich, na sto tysiccy do boju sic licza.
W Chocimiu stanawszy kazal seraskier zawolae tegot poslanika i
odiecha/ mu rozkazal, m6vvi4c: # Upewniey przyiaciela komendanta
te w dobrey sposelb tu stanalem, a ieteli nie wierzy, niechay ten list,
co ja piszç Iasnemu hetmanowi odeszle »; tak w Pi4tek do Kamienca
pownícii.

Relatia lui Bogdan talmaciul care a fost trimis cu o scrisoare a lui

Rapp catre Abdi pasa seraschierul dela 5 la 7 Septemvrie 1713 la Po-
dul Lipcanilor si la Hotin.
Bogdan talmaciul a pornit la 4 Septemvrie seara din Camenita cu
scrisoarea generalului maior Rapp, comandantul Camenitei, catre Abdi
pasa seraschierul. In timpul noptii a trecut Nistrul si s'a dus la pared-
labul Hotinului a doua zi, adicd la 5 Sept. parcalabul i-a dat calduzd
panä la domn 1), care se afla inch' peste Prut.
Sosind la domn, 1-a gäsit la pranz dormind, asadar 1-au condus pe
Bogdan la logofat 2), alias maresalul domnesc, care 1-a intrebat: Ce
se aude la voi ? A rdspuns ea bine. Pe urmd a intrebat: # Aveti multi
oameni la Camenita ? », a raspuns: # Avem deajuns, atat pedestrime cat
si munitii. Regimentele sant anume : garda regard, regimentul hatmanului
1) Nicolae Mavrocordat.
3) Antioh Jora.

www.dacoromanica.ro
250 P. P. PANAITESCU

si ale altor multi nobili. Dupa aceea 1-au dus intealt cort la fiul
Acesta 1-a intrebat: Stii latineste ? » A easpuns a nu. 4 Dar
unde aveti oastea mai mare decat cea dela Camenita ? » A raspuns ca
oastea cea mare si tabara generalä se afla la Gliniani. Dupa aceea a mai
intrebat: Oare ati auzit cä noi am sosit aci la granita ? » A raspuns ca
am auzit, dar ne miram pentru ce. La aceasta a raspuns insus logoatul,
mai sus pomenit, cà noi santem vechii vostri prieteni, dar nu stiu daca
seraschierul, comandantul nostru, va este prieten. Dupa aceea a intrebat
despre rege despre hatmani, unde se aflä? Am räspuns cà nu stiu.
La urma a intrebat despre muscal 2), unde se afla acum ? A raspuns
la granita lui la Wasilkow. Un al treilea boier a intrat atunci in cortul
unde eri fiul logofaului si a inceput si el sa intrebe despre oastea po-
lonA, garnizoana Camenitei, regele, hatmanii i Moscova, si Bogdan a
raspuns la fel ca celor dintaiu. Ei scriau toate raspunsurile, si le-au
trimis i seraschierul, caci seraschierul a pus aceleasi intrebari, cetind
hartie.
Dupa ce 1-au scos pe trimis din cort 1-au condus pana la rotmis-
trul lipcanilor anume [loc alb in text], ca sa-1 duca la seraschier. Dupa
aceea domnul Moldovei a trimis un apitan de-al sau, care a luat pe
trimis dela rotmistrul Hasa-Kary i 1-a dus el la seraschier, trecand
prin oastea turceasca i tatareasca. La Cekauz [?] trimikd vazu i tu-
nurile asezate in jur, in numar ca de saizeci; pe langl tunuri erau
treizeci de bard, in care. Unele tunuri erau trase de 16 sau 17 perechi
de bivoli, iar cele mai mici de iz perechi. Dupl aceea pomenitul ca-
pitan domnesc 1-a condus in ziva de 6 Septemvrie la capugi-basa al
domnului Moldovei, care a intrebat la fel ca i logofatul i trimisul
i-a raspuns la fel. Capugi-basa, luand pe trimis, a mers cu el la sera-
schier. Cind au sosit, seraschierul a poruncit tuturor celor cari se aflau
atunci la dansul sa se duel. Cand au plecat toti, 1-a intrebat pe trimis
prin talmaci de unde este. A raspuns ca. din Camenita i luand scri-
soarea i-a dat-o. A intrebat seraschierul: dela cine e scrisoarea, oare
dela hatman ? lar acela a raspuns: nu stiu dela cine, stiu numai
mi-a dat-o comandantul nostru. Dupa aceea seraschierul a intrebat :
Ce s'aude despre rege, despre hatmani, despre oaste, despre Moscova,
polonii stiu ca eu am sosit aici? Am raspuns ca stiu, dar se mid de ce,
trimisul i-a raspuns la fel ca i logofatului. La urma a intrebat daca
August II.
Petre cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 151

ei se tin de conditiile tratatului dela Carlo witz si n'au dat nici o

ocazie turcilor sa-1 calce. La aceasta seraschierul a raspuns ci 4 si eu
am venit numai Cu intentii bune, si nu am alt scop cleat A. repar ce-
tatea [Hotinuluij*.
Dela seraschier l-au dus la talmaciul seraschierului, si pe cand acesta
cetea scrisoarea si o transcria, trimisul sezand acolo l-a intrebat pe tal-
maci: Uncle sunt acuma Stanislav si voevodul de Kiev 1), sant ei liberi
sau arestati ? Talmaciul a raspuns: 4 Cum vrei, asa intelege !* Dupa
scrierea scrisorii, au chemat pe trimis la seraschier. Acesta dandu-i scri-
soarea a spus: 0 Cum e Dunmezeu in cer, pe capul imp*Iratului meu,
jur ca am venit cu intentii bune si nu voiu permite sa se facà nici cele
mai mici strickiuni [polonilor] *. La aceasta trimisul a raspuns, ca oame-
nii mariei tale nu stiu aceasta. Seraschierul a raspuns: 4 Am oprit ca
cineva sä treaca de partea cealalta [a Nistmlui] fail hartie dela mine,
iar pe cei cari vin cu scrisoare dela mine pentru cumplrare de proviant
sau alte treburi, pe aceea numai sa-i lasati. Din partea Poloniei dease-
menea am poruncit sa nu lase pe nimeni fat% scrisoare ». In jurul pasei
se aflau douasprezece tunuri, dar de acelea ce puteau fi trase de doi cai.
Joi, seraschierul a plecat dela Podul Lipcanilor si s'a dus la Hotin.
In fata lui mergeau 57 de pedestrasi bosniaci si 29 de steaguri de osteni
bosniaci. Trimisul n'a putut observa cat de mare putea fi puterea ostirii
turcesti, a vazut insá el erau forte insemnate, atat turcesti, cat si all-
regti. Ostile trucesti asezate pe unele dealuri, iar cele tatIresti pe alte
dealuri se puteau socoti ca la o suta de mii de osteni buni de lupta.
Seraschierul sosind la Hotin a ponmcit sa-1 cheme pe trimis si i-a
poruncit sa plece inapoi, spunandu-i: 4 Asigurä pe prietenul meu, co-
mandantul [Camenitei], ea am venit aci cu intentii bune si de n'o crede,
sa trimita hatmanului aceasta scrisoare ce i-am scris*.
Astfel trimisul s'a intors Vineri la Camenita.

XIV. jurnalul lui Filip Orlik

1722
Filip Orlik, hatmanul cazacilor zaporojeni, este un per-
sonaj istoric care a jucat un rol insemnat in istoria Europei
1) Stanislas Lesczpiski, regele detronat al Poloniei si partizanul lui Iosif Potocki
voevod de Kiev, se refugiaseri in Moldova dupii intoarcerea lui August II.

www.dacoromanica.ro
152 P. P. PANAITESCU

rAsAritene. Originar din Cracovia (nAscut la 1672) fAceh parte

dinteo familie nobilA polonA 1), studiazA la academia lui Petru
MovilA din Kiev si e autorul mai multor opere in versuri po-
lone 2), intre altele un poem in onoarea lui Mazepa 3). Prieten
cu acesta, ajunge pisarul (secretarul) lui in timpul and el-à
hatman al cazacilor. AlAturi cu Mazepa ia parte la lupta dela
Poltava (1709) si se retrage cu armata suedezA la Tighina. In
urma mortii hatmanului, regele Suediei Carol XII Il numeste
pe Orlik hatman al cazacilor favorabili suedezilor o) 4).
In aceastA calitate incheie o aliantA cu hanul tAtarilor si nA-
vAleste impreunA cu dAnsul in Ucraina, promitAnd a va face
aceastA provincie vasalA Turciei, (1711 primAvara), insä e silit
curAnd sA se retragA 5). Orlik a contribuit in acest timp i la
pieirea lui Constantin VodA BrAncoveanu, predAnd turcilor
corespondenta acestuia cu predecesorul lui, Mazepa 6). Toate
intrigile lui insA n'avurA nici un rezultat si e silit sl plece in
Suedia impreunA cu protectorul sAu, Carol XII. In Suedia
stA pAnA la 1720, and porneste din nou spre pArtile noastre
ca sA ja comanda resturilor cazacilor rImasi in Basarabia.
DupA ce zAboveste doi ani aproape in Germania si Polonia,
trece prin Moldova (Mai-Iunie 1722) 7) si de ad i la Serres,
Salonic, Constantinopol (1724)8). La 1734-1737 Ii gAsim la
CAusani in Basarabia, unde sta in fruntea cazacilor refugiati
In Turcia 9), de acolo se mutA la Iasi, de unde continuA agi-
tatiile contra Rusiei i tine corespondentA cu fiul säu, contele
Orlik, stabilit la Paris 1'). BAtrAnul exilat moare la Iasi la 24
1) F. Rawita-Gawronski, Filip Orlik, in Biblioteka Warszawska LIX, 3, 1899,
p. 395 (acelas studiu in Studya i szkice historyczne, ser. II, Lemberg 1900).
1) Ibid., p. 396.
Filip Orlik, Alcides Rossyiski. Ian Mazepa, 1695 (f. loc.).
F. Rawita-Gawronski, o. c., p. 392 si W. Konopczyliski, Polska a Sztvecja
(Polonia si Suedia), Varsovia, 1924, p. 66.
Konopczyfiski, I. c.
3) Cf. relatia solii lui Chorngtowski, mai sus, pp. 143, 144.
7) F. Rawita-Gawronski, o. c., PP. 401-402.
5) Ibid., PP. 406 i urm.
5) St. Ciobanu, Biserici vechi din Basarabia. oAnuarul Comisiunii Monumentelor
Istorice s, sectia Basarabia, I, p. 20.
10) H. Zdzitowiecka, Projets de rétablissement du roi Stanislas en Pologne, Paris,
1915, P. 73, nota 2, cf. si pp. 59, 74, 92.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 553

Mai 1742 st. v. (Joia Verde) in timpul unei vizite la Con-

stantin Vodà Mavrocordat 1). Domnul Moldovei vAzAnd a
oaspetele ski se simte rgu, cheamA un preot catolic, stiind c'ä
Orlik, care erà ortodox din copildrie trecuse la unire in timpul
sederii lui la Bender. Dar Orlik respinge pe preotul iezuit si
cere un preot ortodox, ash al domnul cheamä un popà si
corpul mortului este ingropat in biserica mitropoliei. Domnul
inskcineazA pe vistiernic, pe mitropolit si pe pkintii iezuiti
Itggarski si Marti sl inventarieze averea rAposatului si s'o ail:4
In pästrare p Ara la sosirea in Iasi a vkluvei si a fiului lui 2).
Filip Orlik a lisat un jurnal al alkoriilor sale scris in limba
polonA, care cuprinde rAstimpul dela 1720 la 1732: #Diariusz
iodrdzy ktdry. . . zaczql si q roku 1720 miesicga Oktobra dnia
vo» (Ziarul cAlkoriei care a inceput in anul 1720 luna Octom-
crie io). Am intrebuintat o copie (cu unele pArti rezumate de
copist) aflgtoare in, manuscrisul bibliotecii Czartoryski din Cra-
covia No. 1977 (800 pp.). Un manuscris mai complet, despre
care se afirmg cl ar fi autograful lui Orlik, se afll la Paris la
biblioteca ministerului de externe 3), dar nu am avut putinta
sA-1 consult.
Partea care priveste Moldova se aflä sub anul 1722 (pp.
65-85), datà la care Orlik a traversat aceast5 tarà venind din
Polonia si treand spre Constantinopol 4).

Diariusz podrdzy ktory w imie Troycy Przenayiwiltszey zaczgl si w

roku 1720 miesig,ca Oktobra dnia .ro

21 Marca (1722) w Sobotç przeprawiwszy si ç za granicç Polskti

do ziemi Woloskiey przez rzekç Czeremusz y nai4wszy przewodnika
uiechaligmy dobr4 mil do wioski Woioskiey Waszkowce, kt6rey

1) St. Zaleski, lezuici w Polsce (Iezuitii in Polonia), III, Lemberg, 1902, p. 844.
Istoricul ucrainian Elia Borciak a anuntat in 5924 in trei reviste ci a descoperit
anul mortii lui Orlik: (Yxpaiiime TpAyHa Varsovia, I, No. 292. Ktuira Viena,
I, No. I; idem, L'atatnano ucraino Filipo Orlik. Europa Orientale s, Roma, IV.
1924, p. 169), desl data anului si chiar a zilei se aflia in cartea lui Zaleski din 1902
3) St. Zaigski, /. c. dupl ziarul misiunei iezuite in Moldova.
F. Borciak, YitpaiHoote TpR6yHa. I. c.
Cf. despre Orlik si A. S. Petruszewicz, CDHJIIIIIIII. OpJIHIC. Lemberg, 5872.

www.dacoromanica.ro
154 P. P. PANAITESCU

panem iest Szczerban Flonder, gdzie zanocowaligmy y daligmy 4

czerwone tydowi dla rozmienienia na drobna turecka monetq w
Sniatynie y dla kupienia tam na 22 Marca drogg róznych wiktualów,
ktáry w Niedzielq rano p6iechawszy, nie prqdzey z Sniatyna powr6cil
at do nocy. Dlaczego musieligmy caly dzieft tam stad na glodzie z pos-
tem. Swiadczy/ nam iednak ludzkogd y hospitalitatem ten sam Flonder,
który prosil nas do siebie na wieczerze y jako m6g1 swe chudy pacholek
traktowal y siano dla konicy dal, gdzie dla nieprqtkiego tydowskiego
powrotu musieligmy nocowad. 23. W Poniedzialek rano wyiachawszy
z Waszkowiec, gdzie wide naieligmy przewodnika, przybyligmy za
p61 milg do przeprawy gdzie siq laczy Pruth z Czeremosza, które prze-
prawiwszy, staneligmy na popas za milç od przewozu we wsi Mamaie-
wicach, naletacey do monastyru Skitskiego, gdzie we dworku mona-
styrskim u o. o. tamteyszych, zjadszy obiad nocowaligmy za p61 milg
w Slobodzie. 24 we Wtórek wyjachawszy rano z Slobody, popaso-
waligmy za dwie mile we wsi Toporowcach a ztamtad staneligmy na
noc za milq w Sankowcach wsi naletacey iut do Chocimu, ktora wladnie
ieden spaha, ktory nas czgstowal nas (sic !) kafg.
25 We grodg naiawszy podwóz koniey parç u Subaszy poturczynio-
nego z Woioszyna a na loinie konie wsadziwszy wierzchowo Karola
y lana, uiechaligmy poitrzed milq y stanawszy za 1)61 mili od Chocimu,
poslatem przodem tam Karola do kihai passyfiskiego, oznaymuiac o
sobie y proszac o gospok, a nim on powrócil zjedligmy na tym mieyscu
obiad, Po którym nie zadlugo powrócil Karol a z nim przybyli ordy-
nowani od Kolczaka dwóch officerów Lipkafiskich Rotmistrz y Po-
rucznik, dla spotkania y dla zaprowadzenia mnie do gospody nazna-
czoney u Rotmistrza Liplimiskiego Korsaka za Chocimem niedaleko,
we wsi Lipliailskiey, który nas przyial dosyd ludzko iako czlowiek
poczciwy.
26 We czwaitek Po obiedzie posylalem Capitana Descloira przy
Rotmistrzu Korszaka do pólkownika LiplialLskiego Kolczaka z wizyta
z podzigkowaniem za wygwiadczony mi honor y z prótba by mi u
Seraskiera ziednal audyiencia, lecz on spal, kapitan powrócil sam ieden
do gospody a Rotmistrz Korsak wstal si g tam y at do wieczór pózno
przyiechal który mnie imieniem Pulkownika swego rada abym w
Pa... (sic!).
27 w Piatek (poslal swego kapitana do tlumacza Huseima, aby tam
zapomoca kihai wprowadzil go do Baszy, tlumacz przyszedl nad wiecz6r)

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE x55

z exprobacyi4 od Baszy te ja bqd4c tak wysokiey szarty, nie dawszy

o sobiç zna6 przynaymniey trzema dniami, tak nagle... przyiechalem do
Chocimu, nakoniec kazal mi powiedzie6 te mi ç ani do Stambulu ani
do Hana drogi niepozwoli, lecz zk4dem przyiechat abym tam nazad
iachal, co lubo mi ç bardzo bylo poalterowalo, iednak nietrac4c nadziei
y stalego animuszu i humoru, odpowiadzialem na to te ja jut przez
Iachimowskiego pisaiem do Paszy I. mgci y oznaymitem o sobie te
mam tu y sam bydt. Dniga te ja tu jachatem incognito pod inszym
imieniem bez tadny assystencyi tebym si ç nieoglosil w Polszcze (sic)
i co iestem y dok4d isk y iegli z granicy dai o sobie zna6 Paszy Imgci,
toby siç w Chocimie rozglosilo o moim przybyciu y doszlaby wiado-
mog6 do Forwactów Polskich iako w blitkim spiedztwie z Chocimem
zostaiscych, gdzie codzien nabywai4 Polacy. Przez co bym podat
siebie w iawne niebezpiecze6stwo, y nie mope przebrad si ç przez
Forwachty Polskie wpadlbym w ich rçce, a consequenter w Moskiew-
skie. Trzecia te ja nie iestem cudzy czlowiek, ale tyczliwy sluga Na-
iagnieyszey Porty od którey mam Hatyszaryf, to iest Przywiley Pa-
dyszacha Imgci, wlasn4 iego rçks. podpisany i stwierdzony, na protekcyis.
mnie y woysku Zaporowskiemu dany, takte i traktat na wieczne po-
bratymstwo z Paiistwem krymskim zawarty. A jako za wiadomogcis.
Porty y Hana poiachalem za Królem nieboszczykiem Szwiedzkim
zostawiwszy tu pod protekcyis. teyte Porty y Hana, woysko moie za-
porowskie, tak Po smierci tegot krola nieboszczyka powrócilem w
pafistwo Nayiagnieyszey Porty do woysko mego y mam listy do
Nayiagnieyszego Padyszy Imgci y weyzyra Imgci od króla Szwedz-
kiego teraznieyszego do Paszy Imgci y zlych raciy nie trzeba bylo
mnie tadnych zatywa6 ceremoniy, y podwakrotnie oznaymowa6 Paszy
Imgci o moiem przybyciu... 1) A te Paszy Imgci kate mi zt4d iacha6 zks.-
dem przyiachai, to Imgci iawn4 w tym Po dkazuie propensyi4 do strony
Moskiewskiey y wlagnie chce mi ç wydawa6 w rçcç nieprzyiaciól moich,
czego nie tylko wiara Bissurmafiska niepozwala ale y jura gentium
bronis. (twierdzil te Pasza cisgn41 by na siebie nielaskç nie tylko Porty,
ale i króla Szwedzkiego, który go listami obdaczyl, gdyby go sie waiyi
oddadt do r4k nieprzyiacidl, przywodzi przyklad Rakocego którego
Turcy nawet pobici nie chcieli wydadt etc.). Byly i insze racyie któ-
remi tlumacza Husseima informowalem... wzi41 odemnie Huseim

1) Punctele de suspensie in manuscris.

www.dacoromanica.ro
156 P. P. PANAITESC13

przywiley Cesarski na protekcyiq dany, y obiecal go Paszy prezento-

wad (wyslal razem wiernego stun Karola, który) oznaymil mi te
Pasza kazal mi dawad tain y ge Huseim ma byt sam nazaiutuz z relacyq...
Co Inig trochç pocieszy/o... (Odebral wiadomad o Iachimowskim
te go Pasza zaprowadziwszy gwaltem do Zwafica kazal oddad w rçce
Regimentarza na Forwachtem i e Pasza do Sieniawskiego list iego
wiasny do woyska mid odestad).
Co mnie przez wszystkie dni barzo alterowaio i slabq exquito nad-
zieje bespieczefistwa mego.
28 w Sobote rano wyiezdzal do Chocimu Posiannik PadyszyAski z
17 kaftanem y z konfirmacya urzçda paszawskiego y wladny do Abdy
Paszy ordynowany, ktorego Lipkowie spotkali i przy wiezdzie do
miasta dano salve z 24 sztuk armat, a przed wiazdem iego przybyi
do mnie na kwatere Husseim tiumacz, który mnie powiedziai te-
Pasza nie kazal mu czekad tego wiazdu do sieibie nie naletqcego, ale
rozkazd aby zaraz do mnie iechal. Za przybyciem tedy swoim powie-
dzial mi te Pasza barzo byl kontent z relacyi onego i talowal te si ç w
tym do mnie odzyvvd, nie swiadom bçdac interesclw moich, i zaraz
dal ordynans o wydawaniu mnie tainu, a mnie prosil, abym byl cier-
pliwy puty, poki o mnie nie przyidzie ordynans od Porty, do kt6rey
obiecai o mnie przez umyglnego kuryera pisad, potrzebowai tylko
abym mu listy krolewskie do Padyszy y Weyzyra, takte i traktat na
pobratymstwo z palistwem krymskim zawartç pokazd, com uczynil i
posialem to wszystko przez Husseima.
30119 w Poniedzialek przyniosl mi Karol pieniqdze tainowe y odebrat
na koni içczmiexi. Eodem bçdac Pan Rotmistrz Korsak gospodarz móy
u Puikowniku swego Kodenaka oznaymil mi ie Pasza kazal mi w mie-
6cie gospodg naznaczyd. Posialem tedy zaraz Karola do tego Pana
Kolenaka proszad aby mie z tey gospody nie rugowano z tych racyi
pierwsza te tu cerkiew blisko, gdzie podczas swiçt tatwiey mi bçdzie
na nabokstwie bywad aniteli z miasta. Druga te tu miçdzy Lipkami
wlagnie iak miçdzy uroteni ludzmi zostak, trzecie wszystko mu bçdzie
Po miescie drotszey kosztowad, gdzie trzeba bçdzie tiomacza mied, a
na tami koszta nie stak. Posidem takte y do Husseyxna tegot Karola
pytayac si ç o przywileja, traktacie i o listach kr6lewskich dla czego by
utrzymywano i kiedy mogç mied audyencya u Paszy.
Za powrotem tedy swoim Karol uczynii mi relacya te pierwszy
mi na notç abym tam zostawal kwatere gdzie mi si ç upodobalo, drugi

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 157

zag to iest Husseim ttumacz powiedzial te Pasza bgdac barzo zabawny,

ledwo mogt widzied te moie papiery. 0 audyencyi zag powiedzial te
nie wie, coniecturowal iednak te chiba za powrotem kuryera z Stam-
bull.' przez kt6rego Pasza pisat o mnie do Porty.
I Apr.12I Mart. (w monasterze dowiedzial sig o towarzyszu For-
wachtowym wyprawionym do Kolczaka stratnika i Pulkownika z
listem) o mnie pisanym, zkad nad wiecz6r pown5ciwszy prosilem
Pana Rotmistrza Korszaka gospodarza mego aby... dowiedzial sig co
o mnie do Regimentarza pisano.
2/22 we Czwartek przyjachat do mnie Czausz Basza Paszynski z
doniesieniem woli Paszynskiem abym do miasta na kwaterg przeni6s1
sig... Tandem przyslano od Paszy Po Korsaka Rotmistrza ktáry powr6-
ciwszy... donicíst mi te Pasza obawiajac si g aby mi czego ziego z PoIs-
kiey strony nie uczyniono, gdzie iest wiele Partizan6w Moskiewskich,
chce tego abym ja dla lepszego bespieczefistwa przeni6st sig na
gospodg do miasta. Korsaka zag pytal it iegli on bierze na swoie
staranie y ieteli moie assekurowad te mi tam nic zlego od nieprzyiaci61
moich nie bgdzie, tedy tebym tam zostawal... i pierwszy dzien gwiat
odprawiwszy, w poniedzialek do miasta na gospodg przebral sig. Na
coKorsak odpowiedzial it nie mote on assekurowad w tym Paszy gdyt
laden hultay y nieprzyjaciet nie da o sobie znad co ma ztego robid.
Kazal mu tedy Pasza, aby mi kiedy zechcg iachae do cerkwi dawat
sludziey kómendy swoiey dla bezpieczenstwa teby mi g zaprowadzali
do monasterze, y tam chod przez cala noc byli przy mnie y nazad do
gospody przeprowadzali,... Powrcíciwszy Rotmistrz Korsak... doni6st
te o ligcie pytat si g pisarza Kolczaka, ktáry mu odpowiedzial te listu
ladnego nie bylo, tylko przystal towarzysza ustnie pytaiac si ç o mnie,
ietelim przyjachal do Chocimu, y z tegoto pono pytania apprehendo-
wal Pasza, aby mi czego zlego z Polskiey strony zan amowq. Moskiewska
nie uczyniono. Po odebraniu tey relacyi iachalem do Monasterzu na
passyia dokad konwoiowalo mi ç 12 Lipkdow y at do skoAczenia nabo-
gefistwa w nocy czekali mig tam y odprowadzili do gospody.
3 i4 (Modlitwy odprawial w monasterze) a po slutbie Botey takte
nie wyietdzaiac bylem tam at do wieczora gdzie y nocowalem, got-
uiac si g do spowiedzi. Eadem rezident Woloski odestal mig baran-
kiem y winem).
5 w Niedzielg Wielkonocna na zawiaslowanie Nayswigtszey Panny
wslawszy rano o czwartey godzinie po p6inocy wyspowiadatem sig

www.dacoromanica.ro
xs8 P. P. PANAITESCU

grzech6w przed Oycem Ihumenem... i przyialem lubo nie godny

sakrament ciala i krwi Pana naszego Chrystusa. Po stutbie zai Botey
byligmy na w6dce u oyca Ihumena z Rezydentami Woloskim i Multan-
skim.
6 w Poniedzialek... Po obiedzie przyiachat do mnie Czausz dla
zaprowadzenia do gospodg do xniasta, dokad pierwey rzeczy odes-
talem a potym w karecie y sam zaiachatem do Mustafy Agi, czlowieka
mnie znaiomego,kt6ry przedtym ...0 nieboszczyka Mazepy za tlumacza
bywal y od Sakczy mig od wielkiego Wezyra, kiedym powracal do
Kilii konwoiowal.
9 we Czwartek zabawny by! Pan Kolczak, dla czego nie moglem
mu oddadt wizyty. Eodem byli u mnie z wizyta rdini Tureccy offi-
cerowie.
ro. Byt u mnie na obiedzie Terdzyman Husseim... który oznaymil,
te listy Kr61a Szwedzkiego w interessie moim do Cesarza Tureckiego
y do wezyra wypisane, takie y przywiley tegot Cesarza y traktat
miçdzy mna y Paitstwem krymskim zawarty, postal Pasza do Porty;
co mnie bardzo poalterowalo.
12. Pisalem listy do woyska Zaporowskiego, oznaymuiac o moim
tu przybyciu o Panu Iahimowskim, y tadaiac aby desideria swoie na
pismie do mnie wyrazili y specifikaciya woyska przysiali, który list
posialem na rçce Ali Bolubasza tiumacza przedtym mego, proszac
go... aby ten list odestat do woyska, a sam gotowy byt ze mna do Kon-
stantynopola, ieili mi tam kata iachad.
13 (Prosil na obiad) Rezident Multanski, lecz nie wiem co w tym za
menkament by!, czy tyd tlumacz nie wyrozumial iego mentem, czyli,
sluga onego nie potrafit relacyi uczynid te nie czekaian miç na obiad z
gokiem swoim pulkownikiem woiewody Belzkiego Potockiego zjadi,
a mnie jut Po obiedtie przez slutacego swego prosil pa dwukrotnie,
lecz niechcialem u niego by, atbym si ç wprzod informowal o tym men-
kamencie od tyda. i6 Aprilis, przyniost Karol assygnacya od Kolczaka
na blatemki tain. 24 April. Jezdzilem kareta w pole z P. kapitanem
y z Michalem y w tym diverstissemancie wstapitem do P. Korsaka
Rotmistrza a od niego do Ulana, gdzie wiele zebralo siç byto Lipkan
Kanskich officerow miçdzy ktoremi znacznieyszy Skirmund, Korycki,
tamtedy na r6inych diskursach zabawiligmy siç. 25 Apr. Przyiechal tu
posiannik od Kr6la y Rztey do Porty expediowany J. P. Popiel Porucznik
Husarski, ktorego insolito y indebito more spotykano- wyiezdzal od

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 159

Paszy kihaia z wielka aparencya y z muzika, ktoremu assistowali Lip-

kowie y Spahowie, a bylo wszystkiego woyska na 4000, wyiachali zag
in occursum temu posiannikowi at do samego brzegu nad przewda,
ktorym przeprawiwszy Dniestr, kiedy wysiadi na lad przywital go
kihaia, y dano pod niego konia bogato ubranego od Paszy, lecz kihaia
wziawszy prawa strong przyprowadzyl do miasta, gdzie potegnawszy
sig z poslannikiem, odiechal ze wszystka Paszymska aparencya y mu-
zyka do zamka, a poslaniec na gospodg do Kolczaka. Wiezdzaiacemu
zas do miasta dano salwa z io sztuk armaty. Swoia assistencya na
poiazd mid poslannik bardzo szczuply y nie bardzo splendide wietdzal.
Mia/ iednak kareta y dwa wozy Po 6 koni, s/ug siedm y dwoch pokoio-
wych. Iadac z kihaiem ani shwa z nim nie mówil y czegog byl poal-
terowany. Eodem gospodarz exkuzowal Pana Paleologa za upraszeniem
iego samego te ani mi g myszlil ( ?) prosid na obiad podczas bytnosci u
niego z Polski gosciey, znaiac te bylaby to dla mnie nie z wielkim ho-
norem, lecz przed iydem tylko menvii te trzebaby mnie kiedy dobrze
przybrawszy si g prosid na obiad. Zyd zai czy niedobrze wystuchawszy,
czyli z urodzonego szalbierstwa temu Paleologowi figiel, zaprosil mie
by do niego na obiad, o czem supra.
26 Apr. Doniosi mi gospodarz moj Mustafa Aga Sasinski cogno-
mine te mu powiadal Porucznik Lipkanskiey Choragwi Polski, ktory
za ordinansem N. Sieniavvskiego konwoiowal posiannika Polskiego
do Chocimu ie P. Iahimowskiego, tenie P. Sieniawski odesial do
Brzezen y tam za warta siedzi, o ktorym iakoby mial pisad Pap Sie-
niawski do Króla Jego mogci,pytaiac sig com a z nim czynid, lecz ieszcze
na to nieotrzymal tadnego responsu. Relacya ta bardzo mie ucieszyla y
nadziejg uczynila, eliberacyi tego biednego Iahimowskiego.
28 Apr. Mial audiencia u Paszy Poslannik Polski. Odziai go Pasza
kaftanem zufrowym pronostaiami podszytym y darowal konia cudnego.
4 Mai. Wyiecha/ pos/annik polski in vias suas do Stambulu... tych
zag glupich ceremoniy nie bylo z ktoremi go potykano. Eodem posy-
lelem Karola do Husseyma tiumacza proszac go o doniesinie Pyszy
o liscie do woyska odemnie pisanym, a od Paszy Benderskyego utrzy-
manym, y o danie ordynansu temut Paszy teby ten list do woyska
Zaporoskie go odeslal. Lecz Karol powrociwszy uczynit mi relacyaze
Husseim doniosit o tem wszystkiem Paszy, ale diabei na niego wsiad/,.
gnieWliwy za to gem mu nieoznaymil kiedym ten list posylal do
Benderu, y nie °Weed nic, tylko kazai mi abym cicho siedziai.

www.dacoromanica.ro
 16o P. P. PANAITESCU

5 Mai. Przyzywalem do sebie tyda tego ktory mi dawal sudorifera

(gdy chorowal), wziglem od niego siedm pigutek z ktorych trzy przed
zachodem slofica wziglem, y w godzinç ucznily mi operacyg jedng.,
przed p61nockiem zag wziglem residuas cztery Po ktfirych at w dzien
mialem takte stolec y chwatu Bogu poprawilo mi siç.
8 Mai. Wiadomogé o gmierei Xicy Rakociney... Byli u mnie Rezy-
dent Multafiski i Doktor Medycyny, przyslal mi potem Rezydent
kaparow oliwech i rzodkwi mlodey.
10 Mai. Z wyzytg. u kapikihai Multanskiego od doktora do.,
wiedzialem si ç te on nie iest ex stirpe Imperatora, y nie iest
szlachcic.
15 Mai. W dziefi S. Mçczenicy Ireny siuchalem slutby Botey
ex voto za nieboszczyzkg. stey pamiçci rodzicielkg moie ktora siç nazy-
wala Ireng. Po nabotefistwie naterminowalem list do Paszy, w ktorym
wyrazilem barbaram iego inhospitalitatem te mil inciviliter tu przyjql,
y przez ogm niedziel niepozwaia mi do siebie accessu, nie daie au-
diencii, y listu krola Szwedzkiego do siebie pisanego nie przyjmuie,
te mi zabrania do woyska mego pisad y o przybyciu moim w ten tu
kray oznaymid, te mi niezwyczayny charakterowi memu tak bardzo
maly tain daig. Z ktorego listu terminq bylem u tlumacza Husseyma
radzqc si ç go ieteli ten list bardziey Paszy nieurazi, ktory tyczyl abym
ten list dnia iutrzeynego przez kihaiç podal. Bykm u Rezidenta Mul-
ta fiskiego, ktorego prosilem aby do Hospodara Multanskiego list odesial.
17 Mai. List do Paszy odeslaiem przez Karola do kihaia. Odebrawszy,
kazal Husseimowi po turecku przetlumaczyd y obiecal ie Po przetlu-
maczeniu Paszy oddad.
19 Mai. By/ u mnie Husseim od Paszy, od ktorego uczynil mi
zwyczayny Turecki complement Salamalekiu, potem czynil mi res-
ponsu od Paszy na list moy ktory si ç exkuzow41 iedno chorobg
swoig, druga bytnogcia poslannika Polskiego, te mi nie dal audien-
cyey, o tainie na categork nie powiedzial. Ze pisat do Porty o mie
bardzo dobrze oznaymuigc o moim przybiyciu, te mam «Chaliszaryf »
od Padyszy, traktat z Pafistwem Krymskiem y listy od krola Szwedz-
kiego do Porty z czem postal umyslego, etc.
20... Odebratem listy z Krakowa od naycie/szey moiey familii, ktore
mi pryslal Xigdz Zalçski inkludowane w liscie Xçta Warsiewskiego...
y oznaymil te P. Woiewoda Kiiowski ordinowat do Krakowa subsidium
familii moiey sto talarow. Za co, niech Bog zaplaci.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN MILE ROMANE i6i

22 Maij. Pisalem cyframi do Hospodara Multanskiego.

23 Maj. Byl u mnie Husseim od Paszy z powtornym camp!ementem
Item odda/ mi specifikacy4 tainu ktory za ordinansem Paszy auxit
Defre dar do II lewow y 5 akczy na tydzien, co uczyni na miesi4c 44
Lewy y 20 akcyi a przedtym na miesi4ic dawano tylko 22 72 lewa, takie
siano y igczmiell dla koniy y chleb dla mnie y czladzi. Teraz zag y za
chleb y za siano pieniqdzami dano, oprócz iqczmieniu ktorego na
6 koni z kilie naznaczono, a tamo we pieniqdze na 8 os613 dai4 siq.
By/ern na wieszporze w Monasterku, gdzie zastalem z Ukrainy Zadnie-
prskiey przybylego iednego zakonnika... ktory doniosl 2e widzial y
.czytal u Protopopy Niemyrowskiego punkta drukowane na ktore
cale duchovviefistwo y swiecki stan z starzyzny przysiqgali na Ukrainie
y podpisywali si q na wiernog Caru i successorowi jego wnukowi,
synu niebozczyka Carewicza... Co mig contremuit inter caetera re-
tulit y to te car wypowiedzial woyna Persowi.
24 Maij. Widz4c siq z tymie zakonikiem Szostakowskim y wypers-
wadowalem mu aby z listem moim poiechal do Sieczy do woyska
Zaporozkiego.
25 Maij. Nawiedzial miq Pan Korsak Rotmistry Lipkanski przed
poludniem y zabawil si g z p61 godziny, ktory powiadal e z Grodna w
tych dniach przyjachal tu Lipka y doniosl to, iakoby Car mial wzi4c w
protekdy4 swoiq. krola Stanislawa y chce go posadzid na thronie y
jakoby w Litwie mid wydad uniwersaly na prowianty dla woyska,
czemu nie ze wszystkim wierze, y bçdq. czekad konfirmacyi.
26 Maij. Pisalem list do Woyska Zaporozskiego... y i4dalem aby
desideria swoie y komput woyska wszystkiego przysiali mi na
pisanie.
27 Maij. Rano expediowalem oyca Szostakowskiego in vias suas do
Sieczy, lubo byl y descz y wiatr.
28 Maij. Oznaymil mi gospodarz te z Stambulu powrácil Czuhodar
Paszynski kteory byl posylany z wiadomaci4 o moim przyiezdzu. Przed
poludniem zag przyszedl do mnie Husseim tlumacz od Paszy ordi-
nowany, ktory mi oddal chatyszaryf, to iest przywiley Cesarza Tu-
reckiego, y traktat miqdzy mn4 y Panstwem krymskim zawarty, co
wszystko Pasza odemnie odebrawszy utrzymywa/ u siebie at do po-
wrotu Poslanca, potym oznaymil mi od Porty ordinans aby inn4 z
Chocima posylal do miasta Serrezy, gdzie bym zostawal przy Rameza
y Bayram a po Bayrainie ma mi q ordinansem swoim Porta sprowa-
Ix P. P. Panaitescu, Cilitori poloni In Prile Romine.

www.dacoromanica.ro
162 P. P. PANAITESCU

dzid do Stambutu dla conferencyey. Naznaczyl zag Pasza dzieri wyiazdu

mego w Soho% przyszta.
30 May. Bylem ex voto na stuibie Boiey y odprawiliimy potem
pro felici itineri moleben do N. P. po ktorym naboienstwie poteg-
natem oyca Ihumena y powrociwszy do gospody pisatem do Zalgs-
kiego, prosz4c o przesylanie listow do Mustafy Agi gospodarzu
mego. Oznaymilem o rozgioszonych wiadomaciach iakoby Car in-
tendit vi armorum osadzid na tronie Polskim Krola Stanistawa, y
ieieli to w samey rzeczy, prositem o wiadomogd. Pisalem y do P.
Stenflichta in certo negotio. A do Hana y do Woysku pisane listy
odestalem na rqce Husseima tlumacza, dla oddania onych Paszy,
ktory obiecal odestad do Paszy Benderskiego z ordynansem aby je
odes/al do Sieczy.
His peractis w imie Boskie (z konwoiem) iechal przez Lipczany,
przez Prut, Stefanowce.
3 Iunii... do Ias, mizerney stolicy Hospodarskiey, rozgosciwszy
sig postalem do P. Alexandra Amiry niegdyg ttumacza krola Szwedz-
kieyo y mego przyiaciela w Benderze przed tym zostai4cego, dai4c
mu znad o sobie... Nino tedy byi u mnie przywitaniem od Hospodara,
A. Amira który zabawil si q niemalo na konferencii przy ktorey byta
dulcis recordatio praeteritorum.
6 Iunii. Przyiechat do mnie P. Amira y marszalek woloski y przy-
prowadzono od Hospodara konia bogato ubranego, ktorzy mi g prosili
od Hospodara abym go nawiedzit y tym koniem zaiachal. Prowa-
dzili tedy mnie y przyprowadzili do zamku z zwykI4 sobie ceremoni4,
gdzie mi g na wschodach Boiarowie spotkali y wprowadzili in atria
hospodara, ktory mig w 1361 izby spotkal y Po przywitaniu prosit mil
siedzid. Z ktorym na r6inych diskursach zabawilem godzinq. y daley,
Po tem mi q traktowai kafq, sorbetem mrodzonem more Turcico, a
potem kazat przed sob4 czytad ferman Cesarski prezentowany sobie od
Agi mnie konwoiuticego, w ktorym bylo expressum aby mi g wszgdzie
honorifice przyimowano, wszelk4 podr6in4 wygodq czyniono, 20 albo
15 ludzi konwoiu dawano, pilnie przestrzegano abym nigdzie niemiat
naymnieyszey krzywdy, y od mieysca na mieysce, przyprowadziwszy do
Porty, znad dawano czyli wszgdzie zdrowy w calosci przyiechalem.
Po przeczytaniu tego Fermanu poiegnalem Hospodara y nakoniec
odiachalem z takiemit Ceremoniami do gospody... Z listami do Hana
y do woyska wyprawilem dwóch kozakow ktorych w Iasach zastakm

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 163

Hoycka y Fedora towarzyszów Irklewskiego Kurzen y dalem in viz- -

ticum. Pana Amirç tentowatem dwukrotnym listem aby mi wy-
iyczyl na drogç pienigdzy, lecz graecam fidem u niego znalazleir.
Wyiechalem z Ias.
_to lunii. Przybylismy do Ga/acy, nad Dunaiem w piçknym po-
loieniu zostaivego, ale mizernego, gdzie nam wszelk4 civilitatem
przeloteni tamteysi gwiad czli y przyniesli mi na kuchnia wyza y karpia
potçznego. W wieczor bylem w cerkwi S-o Ierzego w ktorey nawie-
dzilem grob niebosczyka Mazeppy y zmowilem za Dusze iego Pacierz y
msze pro defunctis preces z condolency4 te tantus vir niem6g/ mied
sepulturam honorificam. Wyszedlszy z cerkwi staligmy przez czas
kr6tki nad Dunaiem, gdzie nas convenit Oyciec Ihumen tamtcyszey
cerkwi y Monasteru... od ktorego Po tem odebralem affect parç
flasz win4 y 4 cytryny. Tey nocy malo co albo nic zgol4 nie spalem
dla plech.
iz lunii. Zaprosil mig. Oyciec Ihumen tego Monasteru, ktory do
Gory Athonskiç nalety, y traktowal mi ç herbathe, konfiturami y
wodk4. Powroctywszy z Monasteru iezdzilem ex curiositate za p61
mile od Galacy ad Fossam Traiani, chc4c widzied antiquitatem, sq
iednak znaki szanc6w gdzie obozem cesarz Traianus stal, widad iacze
fossy drzewom o wzmocniene propugnacula, miçdzy ktoremi iest nay-
wytsza gora czyli arte, czyli natura wyrobiona y znad te tam mia/ stae
sam Cesarz, ktora iest dokola fossami munita. Na tey gorze by/o coi
murowanego czyli palac, czyli iakowe munimentum aeternitatis,
ktorego rudera obywatele Galaccy porozbierali do samych funda-
ment6w, owszem same fundamenta powybierali y z tego ro Cerkwi
ufundowali. Sa idcze reliquie tych murow kamienie y cegly ktorze
sapiunt autiquitatem. Fossa ta Traianowa tam iest gdzie Seret w
Dunay wpada Pisalem do Hospodara Multany o rekomendacy4 tak
do Porty, iak y do siostrzenica swego wielkiego tlumacza... teby mie
mie Po Bairamie ordinansem Porty wokowano do Stambulu.
12 lunii. Przeprawiwszy si ç przez Dunay, gdzie nocleg do pierws-
zego miasta Tureckiego Maczen.
14 lunii. Prosili miç chrzestianie (w miescie Hirsow) te bym
siç postaral w Konstantynopolu o pozwolenie im zbudowania
cerkwi.
20 lunii popas w Uszelni; iut w Bulgariey, ktorey obywatele
Bulgarscy chlopi...
u*

www.dacoromanica.ro
 i
164 P. P. PANAITESCU

Traducere

21 Mart. SAmbla am trecut rani Ceremus din Polonia in Moldova

si tocmind o cAlluzl, am mers o mill bun'A panA la satul moldovenesc
Väscluti [Waszkowce], al cAmi stAp An este Serban Flondor. Acolo am
poposit noaptea si am dat unui evreu patru galbeni rosii ca sl-i schimbe
In moneti turceascl mAruntA la Sniatyn si sl cumpere acolo diferite
merinde. Acesta a pomit DuminecA, 22 Mart, de dimineatl si nu s'a
intors dela Sniatyn cleat noaptea. Deaceea furAm nevoiti sl rAmAnem
acolo toatA ziva cu foame si post. Din fericire acel Flondor ne-a dat
dovadl de ospitalitate si omenie, cici ne-a poftit la dAnsul la masa de
searl a tratat si pe bietii mei servitori, dAnd si fin pentru cai. Acolo
am fost nevoiti s'A petrecem si noaptea din pricina intArzierii evreului.
La 23 Mart, Luni, de dimineatA am pornit dela VlscAuti, de unde
luarlm din nou o cAlluz'A si dup./ o jumätate de mill sosirAm la Prut,
In locul unde se uneste cu Ceremusul. Am trecut rAul in luntri, ase-
zind pe ele si carele, iar caii au trecut innot.
La o ma distantl de riu am poposit in satul Mamaievita, care este
al mlnAstirii Schitul 1). Acolo in curtea mAnAstirii am luat masa la
pArintii cAlug'äri, iar noaptea o petrecurAm la o jumltate rnil'A distantI
la Slobozia. La 24 Mart, Marti, Elm plecat de dimineatI din Slobozia
si am poposit dupA un drum de dou'A mile in satul ToporAuti si de acolo
am mers pAnA la Sancluti [Sankowcej, unde rAmaserAm noaptea. Acest
sat tine de Hotin si este proprietatea unui spahiu, care ne-a cinstit cu
cafea. La 25 Mart, Miercuri, angajAnd o pereche de cai de cArIusie
dela un subas turcit din Moldova, si punind pe Carol si pe Ioan cAlAri
pe ei, am mers doul mile si jumAtate si sosirAm la o jumAtate de mill'
de Hotin. Am trimis acolo inainte pe Carol la chehaia pasei, dAndu-i
de veste de sosirea mea si rugindu-1 sA-mi glseascl locuintl. PAnA
ce sl se intoarcA prinzirAm in acel loc. Nu mult dupà aceea s'a intors
si Carol si cu dinsul au venit si doi ofiteri lipcani, un rotmistru si un
porucic, trimisi de Kolczak in intAmpinarea mea si ca s'A mA condua
la locuinta ce mi-era pregAtitl la rotmistrul de Liplian Korsak, nu de-
parte in afarl de Hotin in satul Liplianska. Acesta ne-a primit cu de-
stulA politetl, fiind un om cum se cade.

1) Schitul Mare in Galitia. Mai multe sate ai mIngstiri din Moldova erau inchi-
Elate acestei ministiri rutene.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE 120MANE 165

26, yoi dupä pränz am trimis pe capitanul Descloir impreuna cu rot-

mistrul Korsak la polcovnicul lipcanilor Kolczak ca sä-1 viziteze si sa-i
multumeasca pentru cinstea ce-mi f'a'cuse. Deasemenea 1-am nigat sä-mi
mijloceasca o audienti la seraschier. Deoarece insa Kolczak dorma,
cäpitanul s'a intors inapoi, lar rotmistrul Korsak a rämas acolo si s'a
intors numai tirziu seara si m'a sfätuit in numele pulcovnicului sau,
ca a doua zi 27, Vineri, sä' trimit pe apitanul meu la tilmaciul Huseim,
ca acesta impreuna cu chehaia sa-1 ducà la pasa de Hotin. Asa am si
facut si tälmaciul s'a intors seara cu tispunsul pasei ca se mirk' cum
eu, care ocup un post asa de inalt, n'am dat de veste de sosirea mea nici
mä'car dupa trei zile si sosisem asa pe neasteptate la Hotin. In urma
a poruncit sl mi se spuie ea nu-mi dä' voie sa merg nici la Stambul
nici la han, dar sa ma intorc de unde am venit. Aceasta veste m'a tur-
burat foarte mult, dar nepierzänd nadejdea, ci pasträndu-mi linistea,
am rispuns ca Inca mai dinainte scrisesem pasei prin Iachimowski,
dändu-i de veste de sosirea mea. In al doilea rind eu sosisem aci incog-
nito sub alt nume, faiä suita, ca sa nu se auda ceva in Polonia cine sint
si unde merg. Dacä' a-si fi dat de stire pasei Inca dela granita de sosirea
mea, vestea s'ar fi rä'spfindit la Hotin si ar fi ajuns In cetatile polone
vecine de aproape Hotinului, unde vin zilnic polonezii. Prin aceasta
a-si fi intrat inteo primejdie vadita si n'asi fi putut sa strä'bat printre
sträjile poloneze, ci as fi cazut in mäinile lor, si prin urmare ale Mos-
covei. In al treilea rind eu nu sunt un om strain, ci supusa slugä' a prea
strälucitei Porti, dela care am un hatiserif, adica privilegiu semnat de
mäna insäsi a padisahului si intarit de dänsul, pentru protectia mea
si a ostirii zaporojene si deasemenea un tratat de infratire incheiat cu
tara Crimului. Eu plecasem cu stirea Portii si a hanului sa insotesc
pe rä'posatul rege al Suediei 1), lä'sänd oastea mea a zaporojenilor sub
protectia Portii si a hanului. Acum dupa moartea regelui mä intorc
In tara prea sublimei Porti la oastea mea si am scrisori catre prea inaltu/
padisah si care vizir dela actualul rege al Suediei 2) si chiar care pasa
de Hotin. Nu trebuie sa mi se atribue intentii rele din faptul ca n'am
indeplinit ceremonii si n'am anuntat de doug. ori pe pasa de sosirea
mea. Daca pasa imi porunceste sä' ma intorc de unde am venit, aceasta
inseamna ca s'a dat pe fatä de partea muscalilor si vrea sa ma dea in

Carol XII (1697-1718).

Frederic I (1721-1751).

www.dacoromanica.ro
166 P. P. PANAITESCU

mAinile dusmanilor mei, ceeace nu numai cä se opune credintii mu-

sulmane, dar si dreptului gintilor. Prin aceasta pasa si-ar atrage nu
numai disgratia Portii, dar si aceea a regelui Suediei, care nu-mi dA-
duse scrisorile lui ca s'A le vadA date in mâinile dusmanilor. SA ja exem-
plu pasa din cazul lui Rakoczi 1), pe care turcii, chiar invinsi, n'au
vrut sA-I predea. Am mai informat pe tAlmaciul Huseim i cu alte ar-
gumente.
Huseim a luat dela mine si privilegiul impArAtesc dat mie pentru
protectie si mi-a fAgiduit cA-1 va prezenta pasei. Am trimis impreunA
Cu tAlmaciul pe credinciosul meu Carol, care mi-a adus vestea cA pasa
a poruncit sl mi se dea un tain i cà Huseim va veni a doua zi cu rAs-
punsul. Acestea m'au inveselit nitel. Totusi aflai despre Iachimowski
cä pasa, dupA ce pusese sä" fie dus cu forta la Zwaniec 2), ponmcise sä
fie dat in mAinile comandantului strAjilor de granitA. Pasa urma sä
trimitA lui Sieniawski scrisoarea lui catre ostire. Acestea m'au intristat
si mi-au lAsat numai o slabA nAdejde pentru siguranta mea. La 28 Mart,
Stimbeltd de dimineatA a sosit la Hotin un trimis al padisahului cu 17
caftane i cu confirmarea in functia de pas6 a lui Abdi Pasa. Lipcanii
au intampinat pe trimis la intrarea In oras, s'a tras si o salva cu 24 de
tunuri. Inainte de sosirea lui venise la mine in cuartier Huseim tal-
maciul, care mi-a spus cA pasa Ii poruncise sà nu astepte sosirea tri-
misului, aci nu avea nevoie de talmaci, ci sA meargI indatA la mine.
Mi-a spus deci cä pasa a fost foarte multumit de relatia ce i-o
cuse din partea mea si cA-i pare rAu ca-mi dAduse poruncA f`a'rl s'A cu-
noascA interesele mele. IndatA a poruncit s'A mi se dea tain i mA roagà
sI am rAbdare pana va veni poruna in ce ml priveste dela PoartA,
cAreia Ii va da de veste printeun curier special. Avea InsA nevoie
dau scrisorile regelui care padisah si vizir si sA-i arAt tratatul de infra-
tire incheiat cu tara Crimului. I-am trimis deci toate prin Huseim.
30119.Luni, Carol mi-a adus banii tainului i orz pentru cai. In aceeasi
zi rohnistrul Korsak, gazda mea, mergAnd la pulcovnicul s'A'u Kolenak,
i-a spus cl pava a poruncit s'A mi se dea locuintA In oras. Indad am
trimis pe Carol la acel Kolenak rugAndu-1 ca sl nu fiu indepArtat din
casa in care stAteam, din urmAtoarele motive: intAiu cA am aci in apro-
piere o bisericA ortodoxl, unde a-si putea sl mg. duc mai usor la litur-
Francisc Rakoczy, II, seful rgsculatilor unguri, refugiat in Turcia dui:4 in-
frAngerea lui. (t 5735).
Cetate poloni pe Nistru in fata Hotinului.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 167

ghie de sArbAtori cleat in oras. Al doilea cA aci intre lipcani stau ca intre
rude, al treilea cl in oras toate m'ar costa scump, va trebui sA iau un
talmaci, si nu-mi va ajunge tainul. Am trimis pe Carol si la Huseim
sl-1 intrebe de privilegiu, de tratat si de scrisorile regelui, de ce mi le
retinea i and voiu putea avea audientA la pasA. La intoarcerea sa
Carol mi-a spus cA cel dintaiu la care-1 trifnisesem imi dA de stire a pot
sä stau unde-mi, place, iar cel de-al doilea, adia talmaciul Huseim
i-a spus cà pasa fiind foarte ocupat, abia a putut sA vadA hartiile mele.
Despre audientä a spus a nu stie, dar crede cA abia dupà intoarcerea
curierului trimis cu scrisori ale pasei la Stambul, voiu fi primit.
APrillaT Mart. La mInAstire aflai despre un grinicer polon trimis
la strajnicul i pulcovnicul Kolczak cu o scrisoare despre mine.
Deci intorcandu-mA cAtre searä am rugat pe rotmistrul Korsak, gazda
mea ca sA afle ce scria despre mine comandantul gränicerilor.
2/22 jOi. A venit la mine ceaus-basa al pasei anuntandu-mi vointa
pasei sl mä mut in ora. Deasemenea pasa a trimis dupl rotmistrul
Korsak, care la intoarcere mi-a spus cà acesta se teme sA mi se intample
ceva fAu din partea polonilor, cAci se aflA acolo multi partizani ai Mos-
covei, deci doreste pentru siguranta mea ca sA-mi mut locuinta in oras.
Pe Korsak l-a intrebat clack' isi ja rAspunderea si m'A poate asigura
nu mi se va intamplà acolo nimic rAu din partea dusmanilor mei, cAci
In acest caz pot rAmane acolo. Voiu putea s'A petrec acolo prima zi de
Pasti, iar Luni sA mA mut in oras. Korsak i-a rAspuns ca: nu poate sA-1
asigure, cAci nu stie ce flu poate plInui un vagabond sau un dusman.
Deci pasa i-a poruncit ca de cate ori voiu vrea sà merg la biseria sA-mi
dea cativa oameni de-ai lui pentru sigurantA, cari sA mg insoteascl la
mIngstire i chiar de voiu sta acolo twig noaptea sA mA plzeascA i s'A
mä conducA inapoi acasA. Intorcandu-se rotmistrul Korsak mi-a spus
cA a intrebat si de scrisoarea pisarului lui Kolczak care i-a rAspuns
cä n'a fost nici o scrisoare, venise numai un grAnicer intreband din
viu grai despre mine, dacA venisem la Hotin si din cauza acestei
intrebäri se temea pasa sä nu mi se facI ceva rAu din Polonia, dupA
sfatul muscalilor. Dui:A primirea acelui rAspuns am plecat la mAnIstire
pentru Patimile Domnului çi m'au condus doisprezece lipcani cari m'au
asteptat panA la sfarsitul liturghiei noaptea i m'au condus apoi
acasl.
3 fi 4 April. Am fAcut rugAciuni la mängstire, si-am rimas acolo si
dui:4 slujbl pank" seara, chiar i noaptea, pregAtindu-mA pentru spo-

www.dacoromanica.ro
168 P. P. PANAITESCU

vedanie. In aceia0 zi rezidentul Moldovei la Hotin mi-a trimis un

berbec çi vin.
5. Dumineca Pa§telor pentru salutare Prea sfintei Fecioare m'am
sculat de dimineata la ceasurile patru dupa miezul noptii, mi-am spo-
vedit pacatele in fata pärintelui egumen 0 am primit sfintele daruri:
corpul i singele Domnului nostru Hristos, dei eram nevrednic. DupA
liturghie am fost s'A beau un paliar de rachiu la parintele egumen im-
preuna cu rezidentii Moldovei i TArii Romane§ti.
6 April. Luni. Dupa pranz a venit la mine un ceau§ ca sA ma conduci
la noua locuinta in ora, unde am trimis intaiu bagajele in caretA, apoi
m'am dus i eu §i m'am a§ezat la Mustafa aga, un barbat ce-mi era cu-
noscut, care mai inainte fusese talmaciul raposatului Mazepa i ma
insotise dela Isaccea [Sakcza] pana la Chilia, cand mA intorceam dela
marele vizir.
9 April. yoi. Kolczak era ocupat, aa ca nu I-am putut vizita. In aceea0
zi m'au vizitat diferiti ofiteri turci
ro. Dupa pranz a venit la mine Huseim terzimanul, care mi-a spus
ca scrisorile regelui Suediei scrise catre impäratul turcesc i catre vizir
in interesul meu çi deasemenea çi tratatul incheiat intre mine 0 tara
Crimului au fost trimise de pa§a la Poarta, ceeace m'a turburat foarte
mult.
12. Am scris scrisori catre oastea zaporojenilor, and de veste de
sosirea mea aci, despre Iachimowski i cerand ca sA-0 arate dorin-
tele lor in scris catre mine, dandu-mi 0 o socoteall a num'a'rului
Scrisoarea am trimis-o lui Ali-Baluba§a, fostul meu talmaci,
rugandu-1 sà trimità scrisoarea catre oaste i sa fie gata sa mearga cu
mine la Constantinopol, daca mi se porunce§te sA merg acolo.
.13. M'a invitat la masa rezidentul TArii Rominesti, dar nu §tiu
ce fel de grqala s'a intamplat: fie el evreul talmaci n'a inteles ce i s'a
spus, fie ca sluga aceluia n'a putut sA-0 indeplineasca insarcinarea, fapt
este ca nu m'a alteptat, ci a mancat cu oaspetele säu pulcovnicul lui
Potocki, voevod de Belz, iar pe mine m'a anuntat abia dupa masa,
chemandu-ma de dou'A ori prin servitorul sàu. N'am vrut sa merg la
dansul, pana ce nu ma voiu fi informat dela evreu de aceasta gre§ala.
z6. Carol mi-a adus dela Kolczak acordarea unui tain convenabil.
24 April. Am mers in careta in camp impreuna cu apitanul i Cu Mihai
ca sa petrecem mai placut am vizitat pe rotmistrul Korsak, i apoi
pe ulani, unde s'au adunat multi lipcani, ofiteri de cavalerie, printre

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE r 69-

cari cei mai insemnati erau Skirmund, Korycki. Deci am petrecut in

diferite discutii.
25 April. A venit aci un trimis al regelui [Poloniei] 1) si al republicii,
trimis la Poarta, anume Popiel, porucic de husari, pe cari 1-au intim-
pinat inteun chip neobisnuit si cum nu se cuvenia. L-a intimpinat din
partea pasei chehaia lui cu o suita mare, muzica, lipcani si spahii si
era toatl oastea in numar de patru mii de oameni. Au iesit in intim-
pinarea trimisului pina la malul Nistrului. Cind trimisul trecu riul si
s'a coborit pe uscat chehaia i-a urat bun sosit si i-a adus ca sa call-
reasca un cal frumos impodobit al pasei. Chehaia luind locul la dreapta
1-a condus pina in oras, unde luindu-si ramas bun a plecat cu toata
suita pasei si cu muzica la castel, iar trimisul a fost asezat in gazda la
Kolczak. Cand a intrat in oras s'a dat o salva cu zece tunuri. Trimisul
avea o suita foarte mica si nu prea stralucita. Avea ing o careti
si doua care cu sase cai, sapte slugi si doi oameni de casa. Mergind la
chehaia nu a vorbit cu dinsul nici o vorba, se vede a era suparat de
ceva. '
In aceiasi zi gazda mea a scuzat pe Paleolog 2) pentru invitatia ce
mi se facuse; el nu se gindise sa ma cheme la masa, pentruca atunci
se aflau la el oaspeti din Polonia, stiind a aceasta n'ar fi fost cu multa
onoare pentru mine. Evreului ii spusese numai ca ma va invita la masa
cind va gasi o ocazie mai buna. Acesta ing, fie cà nu intelesese bine,
fie a din viclenie innascutä voise sa joace o farsa acelui Paleolog, ma
Invitase la dinsul la masa, despre care vezi mai sus.
26 April. Gazda mea Mustafa aga, poreclit Iasinski mi-a spus cá
aflase dela un porucic de lipcani din steagul ostenilor poloni, care din
ponmca lui Sieniawski insotia la Hotin pe trimisul polon, el acel Sie-
niawski trimisese pe Iachimowski la Brzez si ca se aflä acolo sub pazä.
Sieniawski ar fi scris despre dinsul regelui, intrebind ce sá facä cu
dinsul, dar pina acuma nu primise nici un raspuns. Aceastä relatie
m'a bucurat mult si mi-a dat nadejde el bietul Iachimowski va fi
eliberat.
28 April. Trimisul polon a avut audienta la pasa. Pasa 1-a imbracat
Cu un caftan de brocart captusit cu blank* si i-a daruit si un cal
minunat.

1) August H.
3) Paleolog, rezidentul (capuchehaia) TArii Rorane§ti la Hotin.

www.dacoromanica.ro
170 P. P. PANAITESCU

4 Maiu. Trimisul polon a plecat in drum spre Stambul. La plecare

n'a avut aceleagi ceremonii prostegti ca la sosire. In aceeagi zi am tri-
mis pe Carol la Huseim tälmaciul, rugandu-1 sà dea de gtire pagei despre
scrisoarea ce scrisesem oastei gi despre primirea ei de atre paga de
Bender. SI dea deci de gtire acelui paga s'o trimità ogtirii zaporojene.
Carol intorandu-se mi-a spus a Huseim a spus toate acestea pagei,
dar paga era flu dispus gi s'a mAniat ca nu i-am spus and am trimis
scrisoarea la Bender. Nu a flgaduit nimic, ci mi-a poruncit sl stau linigtit.
5 Maiu. Am chemat la mine pe evreul care-mi dedea de obiceiu
sudorifere, and eram bolnav. Am luat dela dAnsul gapte pilule, dintre
cari trei le-am luat inainte de apusul soarelui gi dup.& un ceas vi-au facut
efectul, inainte de miezul noptii am mai luat restul de patru in urma
carora am avut deasemenea efect pana in ziul gi, laud'a' lui Dumnezeu,
mi s'a facut mai bine.
8 Maiu. Veste despre moartea principesei Rakoczy. A venit la mine
rezidentul 'Pill Romanegti gi un doctor in medicina.. Mai tftrziu re-
zidentul mi-a trimis gi nigte capere, masline gi ridichi noui.
_To Maiu. La vizita ce fa'cui capuchehaiei Prii Rominegti, aflai dela
doctor, ca nu este din neamul imparatilor gi nici nobil.
15 Maiu. In ziva sfintei mucenite Irina ascultai liturghia ex voto pen-
tru raposata mea mama, care se nutnia Irina. Dupa slujba ispravii scri-
soarea care paga in care mä plingeam de barbara lui lipsä de ospitali-
tate, aci ma primise nepoliticos gi de opt saptImAni nu-mi ingaduia
s1-1 vad, nedindu-mi audienta gi nu primegte scrisoarea regelui Sue-
diei scrisa catre dänsul, imi interzice sa scriu ogtirii mele gi sa-i aduc
la cunogtinta sosirea mea in aceasta tara, imi da un tain foarte mic fatä
de situatia mea extraordinara. Am fost Cu aceastà scrisoare la tilmaciul
Huseim, intrebändu-/ daca nu cumva ar supAra gi mai mult pe paga.
El m'a sfatuit sa i-o trimit a doua zi prin chehaia. Am fost la rezidentul
Tgrii RomAnegti, pe care I-am rugat sa transmita o scrisoare domnului
Tarii Romanegti 1).
17 Maiu. Am trimis prin Carol scrisoarea catre paga la chehaia. Acesta
primind-o a poruncit lui Huseim s'o traduca pe turceste si a fägaduit
ca dupa traducere le va da pagei.
19 Maiu. A venit la mine Huseim trimis de paga, care mi-a facut din
partea lui obignuitul compliment pe turcegte : Salaam-Alekin, apoi mi-a

1) Nicolae Mavrocordat In a doua domnie In Tara Romaneascl (1719-1730).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE i71

dat rispunsul pa§ei la scrisoarea mea. El se scuza mai intiiu prin boala
lui, apoi prin prezenta trimisului polon, ci nu mi-a acordat audienti,
despre tain n'a spus nimic, mi-a spus ci a scris Portii foarte bine despre
mine dind de veste de sosirea mea, spunind cum a am hati§erif
dela padi§ah, un tratat cu tara LCrimului §i scrisori dela regele Suediei
citre Poarti, §i ci trimisese cu aceasta un curier special.
20. Primii scrisori din Cracovia dela familia mea de singe, pe cari
mi le trimitea preotul Zaleski, punindu-le in scrisorile preotului War-
siewski, dindu-mi de §tire a voevodul de Kiev fixase la Cracovia
un ajutor de o suti de talen i pentru familia mea pentru care-1 va ris-
pliti Dumnezeu.
22 Maiu. Am trimis o scrisoare cifrati domnului Tirii Romine§ti.
23 Maiu. A venit la mine Huseim trhnis de pa§1 cu un nou compli-
ment. Mi-a dat de §tire ci defterdarul din porunca pa§ei imi mirise
tainul la II lei §i 5 akti pe siptimini, ceeace inseamni pe luni 44 lei
§i 20 akti, iar pinä acum mi se dedea pe luni numai 221/2 lei, precum
§i fin §i orz pentru cai §i piine pentru mine §i pentru servitori. Acum
mi se dedea bani atit pentru piine, cat §i pentru fin, afari de orz pen-
tru §ase cai doui chile, iar tainul in bani era pentru opt persoane. Am
fost la vecernie la ministire, unde &EL un cilugir venit din Ucraina
de peste Nistru, care mi-a spus ci a vizut §i. a chit la protopopul de
Nemirov ordine tipirite pe care jurase tot clerul §i starea mireneasci
Cu conducitorii lor din Ucraina §i isciliseri si fie credincio§i tarului
§i nepotului sin, mo§tenitorul tronului, fiul riposatului tarevici 1).
Intre altele mi-a spus ci tarul declarase rizboiu Persiei 2).
24 Maiu. M'am intilnit cu acela§ cilugir Szostakowski, §i 1-am con-
vins si meargi la Siecz la oastea zaporojenilor cu scrisoarea mea.
25 Maiu. M'a vizitat Korsak rotmistrul lipcanilor inainte de prinz
§i a rimas, o jumitate de ceas. Mi-a spus cá zilele acestea sosise aci din
Grodno un lipcan, care spuneh ci tarul ar fi luat sub protectia lui pe
regele Stanislav §i vrea si-1 a§eze pe tron §i. ci ar fi dat proclamatii in
Litvania pentru proviant pentru oaste, ceeace nu prea cred §i wept
confirmare.

Tareviciul Alexie, omorlt la 1715, se pare din ordinul tathlui siu, Petre cel
Mare. Fiul lui Alexie erh Petre, care domnl mai thrziu sub numele de Petre II
(1727-1730).
Rhzboiul lui Petre cel Mare cu Persia a constat din expeditia dela Derbend,
a care a luat parte si Dimitrie Cantemir.

www.dacoromanica.ro
172 P. P. PANAITESCU

26 Maiu. Am scris catre oastea zaporojenilor, cerind sa-mi trimita

in scris dorintele lor i insemnarea numarului intregii o§tiri.
27 Maiu. De dimineata am expediat pe parintele Szostakowski in
drum spre Siecz, dei era ploaie i vint.
28 Maiu. Gazda mea mi-a dat de §tire cä se intorsese dela Stambul
ciuhodarul pari care fusese trimis cu tirea sosirei mele. Inainte de
prinz a venit la mine Huseim tálmaciul trimis de pa§a i mi-a inapoiat
privilegiul imparatului turcesc, precum i tratatul incheiat intre mine
§i tara Crimului, pe cari paya le luase dela mine §i le oprise la dánsul
ping la intoarcerea trimisului. Dupa aceea mi-a facut cunoscut ordinul
Portii ca sa fiu trimis dela Hotin in orapl Serres, unde voiu famine
In timpul Ramazanului §i al Bairamului, iar dupa Bairam e ordin dela
Ponta sa ma cheme la Constantinopol pentru tratari. Pava a fixat data
plecarii mele Simbata viitoare.
30 Mau. Am fost la santa liturghie §i am facut apoi rugaciuni catre
domnul nostru pentru calitorie fericita. Dupa slujba mi-am luat ramas
bun dela parintele egumen i intorcándu-ma acasä am scris lui Zalgski,
rugind pe Mustafa aga sä transmita scrisoarea. Ii dadeam de veste
despre svonurile rasp indite, cum ci tarul ar vrea cu puterea armelor
sa arze pe tronul Poloniei pe regele Stanislav §i Il rugam sa-mi dea
de veste dacl e adevarat. Am scris i lui Stenflicht pentru o anume
treaba. Scrisorile scrise catre han §i catre oaste le-am dat lui Huseim
talmaciul sa le dea pari, care flgaduise sa le trimitä pari de Bender
Cu ordin ca sa fie transmise la Siecz. Acestea fiind fácute am plecat
cu Dumnezeu Cu un convoiu pe la Lipczani, peste Prut, la
fäne§ti.
3 lunie. Sosii la Ia0, saracacioasa capitala a hospodarilor. Dupa ce-mi
gasii locuinta am trimis la Alexandru Amira fostul tilmaciu al regelui
Suediei i fostul meu prieten and steteam la Bender, dindu-i de
§tire de sosirea mea. Tarziu seara Amira 1) a venit la mine cu o invitatie

1) Alexandru Amiras, scriitor grec, originar din Andros, dragoman al lui Carol XII
la Bender, sub Mihai Racoviti ocupi in Moldova functiile de cfirninar, mare sluger,
postelnic. E autorul unei scrieri, Istoria autenticd a lui Carol XII regele Suediei in
vremea petrecerii lui in Turcia; originalul grecesc s'a pierdut. O traducere italiani
a fost publicati de N. Iorga, Storia del soggiorno di Carlo XII in Turchia, Bucuresti,.
1905. Deasemenea e autorul (sau traduckorul din greceste) al unei compilatii de
cronici moldovene (1662-1733). (Kogfilniceanu, Letopisete, ed. II, III, pp. 97-180).
Pentru Atniras, cf. Iorga, Istoria literaturii romdne, II (ed. II), pp. 520-533.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 173

din partea donmului 1) 0 am stat multa vreme de vorba despre dulcile

amintiri ale trecutului.
6 Iunie. A venit la mine Amira cu mareqalul 2) aducand dela domn
un cal bogat impodobit,rugändu-ma din partea lui sa viu 4-1 vad 0 sa
merg la dansul calare pe acel cal. Deci m'au condus Cu ob4nuitele lor
ceremonii la castel, unde ma a§teptau boierii la scarl. Ace§tia m'au
condus in odaia domnului, care m'a Intampinat In mijlocul °all 0
&pa urare de bun sosit m'a rugat sa rd. Am stat mai bine de un ceas
cu diferite conversatii 0 dupä aceea m'a tratat cu cafea 0 inghetata
dup. obiceiul turcesc. Dupä' aceasta a poruncit sl se citeascl In fata
lui firmanul imparatesc, ce-i fusese prezentat de aga care ma' insola.
In firman scria O. fiu primit peste tot cu cinste 0 s'a' mi se dea tot aju-
torul pentru calatorie, dändu-mi-se 15 sau zo oameni pentru convoi,
sa aibà toti grije ca sa nu mi se facl nicairi vreo strambätate 0 trecänd
dintr'un ora intealtul, sa dea de veste Portii daca sosisem intreg 0
sanatos. Dupa citirea firmanului mi-am luat ramas bun dela domn
0 m'am inapoiat cu acelea0 ceremonii ca la venire. Am trimis cu scri-
sori catre han 0 o§tire doi cazad, pe cari i-am gasit in Ia0, Hoycko 0
Fedor tovar10 ai lui Irklewski 0 i-am pus pe drum. Pe Amira 1-am
rugat de doul ori prin scrisoare ca sa-mi imprumute bani de drum,
dar gasii la el 4 graecam fidem ». Am plecat din Ia0.
lo Iunie. Sosiram la Galati pe Dunare 'jute° pozitie frumoasa, dar
orapl säracacios. Locuitorii ne-au primit Cu multa cinste 0 mi-au adus
pentru bucatarie o tiuca 0 un crap mare. Seara am fost la biserica
Sf. Gheorghe, unde vazui mormintul raposatului Mazepa 0 platii 0
o slujba cu rugIciuni funebre pentru sufletul lui, indurerat ca un astfel
de barbat nu poate avea un mormint mai de cinste 3). Ie0nd din bi-
serica am ramas nitel pe Dunäre, unde ne-a intimpinat 0 egumenul
acelei biserici 0 manastiri. Primii mai tärziu dela dänsul in semn de
dragoste douà sticle de vin 0 patru lamai. Noaptea nu dormii aproape
deloc din pricina racelii la piept.
.r.r Iunie. Pärintele egumen al acelei manastiri, care tine de Muntele
Athos m'a invitat la el 0 m'a tratat cu ceai, dulceatä 0 rachiu. Dupg ce

Mihai Racoviti in a treia domnie in Moldova (1716-1726).

Postelnicul Constantin Ipsilante.
Pentru mormAntul lui Mazepa la Ga'ati, vezi mai sus, alitoria lui Chomp-
towski PP. 142-143.

www.dacoromanica.ro
174 P. P. PANAITESCU

m'am inapoiat dela manastire am mers de curiozitate la o jumatate

mill de Galati la §antul lui Traian [fossa Traiani], vrand sa vad anti-
chitatile. Sint in adevar semnele §anturilor unde era tabara implra-
tului Traian 1), se vad inch' §anturile intarite cu lemn §i intariturile,
intre cari o movill inalta flcuta de oameni sau poate dela natura. Se
vede CA acolo stetea insu§ imparatul, cacì este intarità cu §anturi de
jur imprejur. Pe acea movilà era o cladire de zid, fie un palat, fie in-
tarituri, a ca'ror ruine locuitorii Galatului le-au luat ca sa-§i cla'deascS
propriile lor case. Au luat chiar i temeliile, din cari au cladit zece bi-
serici, dar mai skit inca resturi ale acelor ziduri de piatra de cararnida,
cari se vad a fi antice. Acest §ant, al lui Traian, este in locul unde se
varsa Siretul in Dunare.
Am scris domnului Tarii Romanesti, cerandu-i recomandatia atat
catre Poarta cat i catre fratele säu, marele dragoman, ca sa fiu chemat
prin ordin dela Poartä la Stambul dupa Bairam.
12 funk. Trecui peste Dun5re i poposii noaptea in primul ora § tur-
cesc
.14 Iunie. Cre§tinii din ora§ul Har§ova m'au rugat sä staruesc la Con-,
stantinopol sa li se permitä sa cladeasca o biserica...
20 Iunie. Popas la Uszelni, localitate care se afla deja in Bulgaria,
locuitorii sant tarani bulgaxi.

XV. Solia lui Iosif Podoski

1759
Iosif Podoski «kuchmistrz » al Litvaniei (grand maitre
d'hôtel de Lituanie) fu trimis la 1759 ca sol in Turcia de re-
gele Poloniei August III pentru regularea afacerilor tagrwi.
CunoWem douA relatii deosebite ale soliei lui. Una este in
limba francezd §i a fost publicatà de N. Iorga in volumul,
Cdldtori, amhasadori misionan i in tdrile noastre. Bucurqti
1899, pp. 43-52, dupà un manuscris aflAtor in arhivele din
Dresda. D-1 Iorga crede cA numele de Podoski a§h cum apare
In manuscrise este o eroare in loc de Potocki. In realitate
n'avem a face cu un membru al cunoscutei familii Potocki, ci
e vorba de o familie veche originarà din Litvania, Podoski_
1) Cetatea Gherghina, lfingA Galati.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 175

Gabriel Podoski, fratele solului, a fost arhiepiscop de Gnezen,

iar Iosif Podoski, solul, e un personaj foarte bine cunoscut,
care ajunse mai tarziu voevod de Plock 1). Relatia francezA
este probabil scrisà de secretarul francez al soliei C. Lafont 2).
0 altà relatie in limba polonl intitulatl: Diariusz pose lstwa
Podoskiego do Turek. (Ziarul soliei lui Podoski in Turcia), se
plstreaz1 in ms. No. 615 al institutului Ossolirtski din Lemberg_
Manuscrisul este un autograf al autorului, Adam Golarlowski,
secretarul soliei si judeator militarde la Bobrownik, care sem-
neazA la sfArsitul manuscrisului. Am dat mai jos plrtile cari
intereseazA tara noastrà din acest manuscris p Ara acum inedit.
Relatia polonä este foarte deosebità de cea francezA si mai
intinsà, cuprinzAnd si interesante stiri privitoare la atitudinea
boerilor fatà de Ioan-Vodä Callimah si reproducAnd pe alo-
curea textual cuvintele acestuia. Datele nu concordà intot-
deauna exact intre cele douà relatii: Relatia polora nu are
intoarcerea soliei, care se ga'seste numai in cea francezA 3).

Diariusz poselstwa Podoskiego do Turek

-.29 Wrzeinia... Nad turecki zag brzeg nie tylko starszyina z ian-
czarami na konwoy y paradq, ale caly prawie Chocim na dziwowisko
wyszedi, taka zgrai4 ie od zawoidw gçsto skupionych Turkow, ile ie
oni na ziemi siadaia nisko, brzeg tamten zdal si ç bydi gnieiem pod-
krytym. 'tit tez z tamtey strony od Ottakow w pram wsiedli, aby nas
odebrali strainik powiatu Chocimskiego y kapidzi pasza konduktor
nasz z miern4 liczba, aby dla nas mieysce bylo przednieysych Tu-
reckich urzçdinkow. To zobaczywszy, y J. W. Posel, w assystencyi
J. O. xdia Woiewody Lubelskiego, J. W. Kasztelana Kamienieckiego
Kasitelanica Lwowskiego, Borzysiawskiego, Chor4tego Trçbowol-
skiego, jmc. Administratora Biskupstwa Kamienieckiego, y bardzo
wielu jm-iow wysokiey Szariy Sztabs, y mnieyszey Officierow, oboieT

Niesiecki, Herbarz Polski, VII, Lipsca, 1841, PP. 350-351. Cf. dealtfel sem-
natura solului la Iorga, Documente Callimachi, II, p. 239.
N. Iorga, o. c., I, CXIX, nota t.
a) Cf. despre solia lui Podoski o N. Iorga, Istoria RomeInilor prin cdldtori, ed. II, II.
Bucuresti, 1928, pp. x38i61 (dupi relatia francezi) si ad i apare numele J Po-
tocki in loc de cel corect.

www.dacoromanica.ro
176 P. P. PANAITESCU

osobliwie iednak Cudzoziemskiey slutby, na Pram wgiádamy. Iut

si ç obadwa pramy na srzodku Dniestru zestly, gdy je Przewotnicy
utrzymali y zlaczyli, w tym witaia z wielka przyiemnogdia Turcy
Posla, y w Pram swoy zapraszaia. Dopiero xiq w'da Lubelski y Kast-
telan Kamieniecki, ostatni raz przy serdecznym siç zobopolnie 'Adis-
kániu potegnali J. W. Posla, oraz Skryp Turecki (podlug dawnego
y zawste zachowanego zwyczaiu) w ktorym dana iest assekuracya, iako
Poslá, y wszystkich znim iadacych, w wszelkim bespieciefistwie y
zobowiu, Turcy (same prtypadkowe, y z prawa natury, albo dopusz-
czenia Boskiego, wyiawszy trefunki) oddáé Po skonczoney funkcyi
Polsicze powinni, odebral. A zatym wstyscygmy z Panem w Pram Tu-
recki przesili. Zaraz nas Turcy dokola obstapili, szczçgliwego przy-
bycia do nich, y dalstych winszowali pomyglnogei, wolaiac: Istala,
istala, to iest: Bog zdarzy dobrie. Sciskali nam rçce, y po ramio-
nach glasiciac perswadowali, abysmy si ç nie tçsknili, wszelkie nam
czynic wygody obiecuiac. Iutesmy do brtegu przybyli tam zo
koni wierzchowych pod roinemi bogatstemi, y drugiemi wcale lichemi
dywdykami, od Pasty Chocimskiego przyslanych zástáli. Wiedtie6
potrieba, te ten Pástá nie dawno z Tátára obiawszy w Chocimiu
Pástastwo, ieszcze siç nie zbogacil. Zatym te wszystkie prawie konie,
od roinych Obywatelow Chocimskich zbieráne, w mizernych dosyc
siedzeniach, y same drugie ledwie Po 50 Tynfow warte podiezki.
Owstem gdy Pose/ od niego 24 koni potriebowal, prosil koniuszego
Poselskiego przez Iulianiego Tiumácti nistego, aby Panskich, 4 koni
dodal, gdyzby tyle przyslawie me mogl. Na co odpowiedt dana, ze nie
tyle 4, ale y io bgda dane. Owstem gdyby nie dla zwyczaiu, tedybysmy
wstyscy swemi konmi wiezdzali. Bod záprawdç nie bylo w caley liable
Dworu Poselskiego, tak lichego konia, ktoryby ich naylepstego nie
celowai. Atoli pod Posla dino niezgorsiego prieciç bialego ogierá, y
nie suto hawtowany dywdyk. Nayprzednieysta konia tego okazalogd,
y cnota byla te bet stárpania siq, spokoynie szedl pod ietdzcem.
Kuszyla si ç za tym kawalkata. Dwor tym portadkiem, iak y do Kamiencá
na wiazd. Potym wszyscy Officierowie naymniey 40 y Przyiaciele
odprowadzaiacy Pana do Chocirnia. Dopiero Pose!, po lewey stronie
(ktora u Turkow iest starsza) maiac jm Pana Sekretarzi Legacyi.
Po prawey kapidzi Paszç konduktora, miçdzy 6 Pajukami konia
pod nim y strzemiana, trzymaiacemi, y stegcia Haydukami, tak iak
wytey sa opisani, wystroionemi, maiac przed soba 14 kapelistow z

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TAR1LE ROMANE 777

Tureck4 Po Ciohudársku ubranych, y dwoch Laufrow, wsiystkich

parami idacyclx. Po bokádh dlugie Ianczarow z paikarni (iak ich zwy-
czay podcias pokoiu, gdyz tadney broni im siq nosic nie godii) szeregi,
z lekka krokiem wolnym iachat W odwodzie J. P. Gaktowski by/
z swoia Hussarkich Szeregowych Kommenda. Zatym Rumaki Panskie
z odkrytemi siedzeniami y dywdykami, Po nich karety, wresicie wozy,
Cogmy tylo z mieysca ruszyli, záraz kápela Turecka z Surmow, 14)-
now suknem cierwonym okrytych, z Tulumbasow gromadnie ziotona,
z wielkim wrzaskiem y uprzykrionym dla niezwyczaynych usiow
piskiem, odezwala siq, y tak przerazliwa melody% az do samego z
Chocimiu Palacu Stancyi Poselskiey nieprzerwanie kontynuowala.
Gdygmy dobre Stáiánie nad brzegiem Dniestrowym prieiácháli,
udalismy si q w przykra, ale nie wielk4 gorq po prawey Nce. Tam w
budynku drewnianym (iak go Turcy zowia. Woiewoda) w samey
rieciy Strainik portu brzegowego, a ie rzetelnie riekg Mytnik, miesika.
Tu prosili Turcy na kaffq Pana, lea Pose/ nie maiac za honor, do
iednego Celnika wstqpowáe, nie akceptuiac poczqsny, rozkazal prosto
ciagna.d do Chocimia. Tu wsicklá siq kwestya, nie od Turkow (bo bylo
lieysia rieci byla) ale od Dziulianiego Tlumacza násiego, aby I. Pan
Sekretarz Legacyi, pried Poslem iachal, a Strainik Powiatu Chocim-
skiego, przy samym Pogle, Po lewey Nee, ná iego mieyscu. Co usly-
szawsiy nieiaki Ianuszewici, ktory w Pulku I. K. M. i Krola Polskiego,
nie zbyt dawno byl Rotmistr2em, y za wystqpek swoy z rozkazu W.
I. Pana Borzyslawskiego di 6 Choraiego y Podstarosty Trgbowol-
skiego, a wten czas w tym Pu/ku Pulkownika, w ka.ydanach
teraz Pásiy Chocimskiego iest tiumáciem, napieral sig, aby P. Dziu-
lianiego illacyi stálo sig zadosyd. Atoli Jm Pan Sekretarz Legacyi do-
wiodl z Xdia Zbarazkiego, Leszczynskiego, y Chomqtowskiego Le-
gaciow drukowánych, ie lego przy boku Poselskim iachanie spra-
wiedliwie mu, nie tylko tu, ale y w samym Stambule przed wyisiemi
niieli straznik tuteysiy iest Urzqdnikami, naleiy. A to proct instych
racyi, z tey tákie: Ze Sekretari na rqkach swoich do Cesarzá list
Krola Jmci, na audyencya wieiie, y respons Cesarki tákowai odwoii
Po poiegnaniu Cesarza ceremonia (iako o tym niiey przy koncu pisáé
bqdq). Tak dawszy do wyrozurnienia Ianusiewiczowi y Julianiemu, ie
na tych rzeciach nie sila si q znaia, oswiadczyi si q za zezwoleniem Po-
selskim Turkom, ze tego nie uczyni, gdyz by/o bylo z uym4 Charakteru
kg°, I ze Turcy bez postpozycyi prawa goscinnego, oraz ,szacunku
12 P. P. Panaitescu, CäMtori poloni In Titrile Pomine.

www.dacoromanica.ro
178 P. P. PANAITESCU

Osoby Poselskiey, napierád si q tego nie mogli. Iakot y nie ustspil,

owszem do samey Stancyi prZy boku Poselskim, iak zaczsl, iachal.
Za co od wszystkich na ten etas znayduiscych siq Jmciow Polakow
wielkiey dystynkcyi, osobliwie tych, ktorzy z J. W. MnisZchem, Pod-
komorzym Litewskim do Osmana III nie dawno prty Legacyi byli, y
zwyctaie dobrte te wiedzieli, odebral wielkie podzilkowanie. W ten
ciás prawie raz pierwszy wydalo si q zdradziectwo y nie staeroge
Iulianiego, o ktorey potym na koncu osobno uctynig relacys. Zatym
konczylismy drogq do Chocimia, ktory od Zwinci pul dwierei mile
(proci priewozu) lety. Przez cals drogq pospolstwo Tureckie, do kola
Po stronach rozrtuceni, tak sliciney paradZie dziwuisc si, nie mogli
násycid ukontentowania ciekawoidi swoiey, inni na cudnie sprawnych
koniach we wszystkim biegu diskáli o tiemiq diirydy, ktore odbite
wysoko podskakiwaly, a w tym na powietrzu, niepostrzetons iárt-
kogdis koni, y swois chybkoádis, tez diirydy chwytali. Wstákte nie
wszystkim y nie zawsie, tá situká sig udawalá. Gdygmy si q zblityli
ku Miastu, ziagli Turcy z walow Zamku ogromnych Armat strielá-
itiem przyiazd nást, y swoie ukontentowanie glogid, A gdy 44 rázy
wypaláis Dziala, mygmy do Stancyi I. W. Posla zaprowacliili. Gdtie
potegnawsty go ci wstyscy Imc, ktorty dla okazalosci wilksiey y
honoru Oyayzny Mu assystowali, powrocili w Polski brzeg do Zwáncá.
Tu nieco, A te rtetelniey rzekq wielks dotkliwad sera náste uciuly.
Widzsc taiosne ich potegnaia, y nieiakie niby nas w rqku grubiáll-
skich odstspienie.... Od godziny drugiey po obiedtie, do sámego za-
mierzchnienia tey párady priewlokl sig prtedisg. Záciym Po skoncto-
ney kolácyi, wstyscysmy sig na \yetis rozesili do stancyi.
30 Wrzesnia. I. W. Posel zaprosiwszy niektorych Jmciow, miáno-
wicie I. W. Jmc X. Administratora Biskupstwa Kamienieckiego, W.
Jm Pana Borzyslawskiego Chorstego, iesicte w Zwáncu báwiscych,
tu do Chocimii, goidi y nas solennie czgstowal. Rozne prty tym od
roinych Turkow odbieral prty powitániu prezenta, ktore iednak nad
ieden y drugi imbryczek miedtiany, frukta y kwiatki, wiqksze nie
byly, gdy tym ciásem od J. W. Posla podiug urodzonego lego humoru,
zlotem y roinemi byli oldarowani galanteryami.
1 Paidziernika. Dzien dzisieyszy dany iest zabawie Poaty odchod-
zscey do Polski.
2 Pazdziernika. Po obiedzie prtystly do Stancyi Poselskiey Pászow-
skie konie tyle y te sAme, ktore Po nas na brieg Dniestrowy ni dniu

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 179

onegdayszym pod Zwaniec przychodzily. Na ktorych tak I. W. Pose!,

y my wszyscy, tq. assystency4 y porzqdkiem, iakoárny wprowadzeni
byli, iachalismy do Zamku z wizyta do I. P. PAszy Chocimskiego.
Gdysmy w Zamek wkrociyli z nádzwyczay wielkich Armat 43 rázy
Po wAlAch &no ognia. Wchodzqc do pokoiu Paszynskiego, tak iest
riect akkommodowana: ze razem Pose! z sieni, A Pászá z innego
boku swego pokoiu przestqpili, y w srzodku sig izby z sobq. zesili.
Gdy tym ciAsem kilka slow, nA przywitanie PAsiy, nie wcale wdziganym
trelem spiewali Turcy, ktorym to z Urzgdu ich przynalety, zAraz
usiadisty na bogatych wezgiowiach po prawey rgce J. W. Pose!, Po
lewey PAszA, wzaiemnie si g przez Tlumaczow przywitali. Priy PAsiy
siediial Kapidzi PAszá konduktor, prty Posle, Sekretarz Legacyi.
Wigc priystedl Pasikierdzi, ktorego jest Urz4d rgczniczki lub bide,
Po brzegach zlotem, srebrem y iedwabiami wyszywane, lub inne
materyalne bogate zamiast serwet na koláná kiág, y przykryl kolana
temi rganiakami. Po nimKawedzi przyniosl po flizanie kaffy, ktore
ledwogmy wypili. ZAraz nAstqpil Buchardzi z srebrnq. flAsik4 pelnq.
wody pachn4cey, y na rgce nam po kilka kropel nalawsiy, podal rgcinik
klidemu inny do otarcia. Potym inny z .srebrnego ThurybularzA,
okAdiil nas wonnym dymem. NA ostAtku dano Sorbetu rudzynko-
wego, ktoregamy iak wodki po hauidie sig napili. A potegnawszy sig,
tyrnie porzadkiem y párAdq. prty rownym z Armat, y tak licinym,
iak priy wiezdzAniu bi6iu, do StAncyi powrodilismy, dawAy másita-
lerzom Tureckim bakszysz, to iest dArowizng z oduzdnym iak
ciyi humor kazal, Po dwa tynfy, Po lewie, drudzy wigcey. Tu Pasza
Chocimski przystal z podarunku ogiera Poslowi, brudnowilciAtego,
rosloidi y urody mierney, ale dobrie podstárialego.
3 Pazdziernika. Ten dzien na rozdawaniu podarunkow Turkom,
ktore sig w drugiey opisi4 Dyaryusza ciggi przeszedl. Wszystkie
generalnie podárunki, przez cAlq podroi wydane, znaydziesi w dru-
giey Ciggdi, gdyiby si g tu niemi sik Dyaryuszu zAwAlila Tegoz. dnia
wozy y karausze wo/owe pod rieay nAste Turcy dali w liczbie ..Wigc
je zaraz pákowano.
4 Pazdziernika. Wyiachalismy z Chocimia tymie poriqdkiem, y
takowymze Armat str2elániem, iaki dot4d wiazd nAst. Odprowadziwszy
nas pui cwierci mile, powrocil si g gmin Turecki y assystencya Iancza-
row do Miasta. Sam ty/ko priy nas zostal si g konwoy z Kapidzi Pásia.
Ten Kapidzi Pisti wywiozl z sob4 w Tureckiey karetce mocno przy-
zz*

www.dacoromanica.ro
I8o P. P. PANAlTESCU

krytey, aby nikt nie doyrzal, dziewczyng 18 lat maiaca rodem Czer-
káskg, niewolnicg, dal za ni g moo lewow, co uczyni 4000 tynfow,
ktora sobie do Stambulu wiezie, lubo sam (Wad ma okolo lat 90. Tego
dnia uiachawszy godzin 6, stanglismy na noc owstem noca w pierwszym
Kunaku, to iest Stacyi Kanu kuprzy, Po Polsku w Lipczanach.
Ta wies zowie sig y Krwawy most, te tu Turkow Polacy, pod ciás owey
slawney Chocimskiey woyny y zwycigstwa, w nocy mostem wyrzngli
kilkanakie tysigcy.
Pazdziernika. Dwie godziny iadac, nocowalismy na drugim ku-
naku Akmeczyt, Po Polsku Pererita..Akmeczet Po Polsku tlumácty sig
bialy Meciet, te Moskwa dobywaiac Chocimia, biala od wapná Cerkiew
sobie tu wystawila. Tu gdy przodem Stanownicty Poselski przyiachal,
y chcia/ klágd kretkg ná driwach budynku Lipid iednego dla samego
Posh. na Stancya, Lipka notem mu rgkg skaliczyt, ráczym wzigty ocl
konduktora Kapiclii Pásiy, mial byl bycli odeslany do Chocimia na
kryminálna karg, ale gdy Turcy wielkie ciynili do Pana y nas wszyst-
kich instancye o milosierdzie, z natury pelen dobroci y láskawogd
Posel, darowal mu ten wystgpek, a on dal na Cyrulika ranionemu lewow
I pryrzekli Turcy te takowych przykrogei wigcey czynid nie miáno,
czego iednak nie dotrzymali, iak sig niiey pokate.
Pazdziernika. Iachalismy godzin 6 y stanelismy w kunaku naz-
wanym Korpácz. Mala to wioska y dosyd stczuplo miegeiligmy sig. 0
dobre od wgi staie Prut plynie, nad ktorym od przyiazdu nistego por-
tçzne iednym brtegiem Ciagna si g dosyé dlugo, ale drugim brie-
giem dziwnie gladka rownina, patriacym ná siebie z wierzcholka tych
opokow cudnie wdzigctny podaie prospekt. Te skaly naturalne wy-
cfrozenia, rozpadliny, y nieiakie lochy maiace, ztad idtie ze tu do-
mowych golgbi y kawkow, nie zrachowana licibá w tych rozpadlinach
sig lgte. Bo przy budynkach, ktore úiziutenkie SQ, nigdy klas6gniazdow
nie mop, a pod dáchámi dla strásznych dymow, ktore pod niemi
wychodza, 41146 im sig nie podobna. Z tad pochodti, ze wielkie sta-
da golgbi lataia, ktorych jednak Turcy bronia, bo je 7,a domowe
maiac, sámi stilelai4, a byle postrzelony cokolwick iesicie tyl, gardlo
mu priertynáia, y tak iuz im iegd sig godzi. Taz sámo z kaida
ciynia zwierzyna. Nad brzegiem Prutu pod same skaly y gora, rosna
chrosty, w ktore pusciwszy ogáry, zábilismy trzech záigcy, á lisy w
rozwáliny skaly ukryly si g pried psy.
Pazdzierniko. Tugmy spoctywali.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE I8I

Pazdziernika. Uiachawszy godzin dwie, nocowalismy w Badráczu

matey wiosce, mizerna wygoda. Iest tu maly do polowy trina za-
rosly stawek, na ktorym hack iywych tak mnogoAd wielka znaydo-
wala si, ze ledwie byl kto w calym Dworie, aby kilka ich nie zabil,
albowiem Po strzeleniu zerwawsiy siç, natychmiast znowu padaly, nie
bçdac przestrasione.
Pazdziernika. StAneliAmy w Wasylach iadac godzin 3. Wioska
leiy nad samym brzegiem Prutu w roskoszney rowninie, Prut zakrgtem
swoim bardzo kolistym po tamtey stronie na poludnie, ciyni nieiaka
niby wyspg iakie bywaja na Wigle, kçpa tá gçstym chrostem y wyso-
kiemi drzewami rotnemi mocno zarosla. Kobiety generalnie wszystkie
starych babow, mítiemaiac Solakow ták bydi swawolnych, iak dozna-
waia Turkow, lodiiami siç w tç kçpç y z diiedmi y z padielami prze-
wiozly, y tam palac sobie ognie, ten diiefi y noc kolo nich priemies2-
kAly. TA ich ueiecika wygodnieysie y obszernieysie nam uczynila
Stancye, bo proci wiçkszego mieysca w Izbach, nie piekli chleba ani
gotuiac y smaiac, nie kopdili nam ile ieszcze w dzien goracy. Atoli
udieciká Wolosikow y stronienie od Polakow, nie tak z cnoty y wstydu
ich pochodii, w ktorym siç ten Narod nie zbytnie kocha, iák bardiiey z
nieAmiáloAdi y pomiarkowania dystynkcyi swoiey kondycyi. Gdy al-
bowiem kapela násta osobliwie na trabach y waltornach nad brzegiem
Prutu nocy tey pogodney na echo grata, y woda y driewa na kçpie do
slicinieysiego Instrumentow glosu wydania pomoca byla, tez Wo-
losiki odstapiwsiy legowiská y zasieciy swoich, priybiegly nad brteg z
wielkim stuchaiac kapeli ukontentowaniem, glosami swemi wielka
.okáz?waly radoge, wzaiemnie prtyspiewAiac po swoiemu, to iest nie do
kritaltu priyiemnie.
.ro. Pzdziernika. Uiachawsiy godzin 4, przebylismy dwiema pra-
mami po linie idacemi Prut, w ktorey dosy6 mala woda z racyi suszow
Ta rieki plynie niskim korytem, y w wielu mieyscach bardzo siç
krçdi, brzegi ma wskdiie wysokie, ale ciçAdiey pomiçdzy dosy6 wyso-
kiemi skalistemi gorami idzie. lest szeroka mieyscámi o Ioo krokow,
mieyscami szersza, czasem wçisia. Atoll obywatele nad Prutem miesz-
kaiacy twierdza, ie gdy wyleie, o trty staiania y daley zalewa ziemiç,
y znowu osusta. Tak y briegi iak Wisla, tu odezwie tu przyciyni.
Przeplawiwszy siç tedy przez Prut, stançlismy na noc we wsi nad samym
briegiem tey rieki na wysokiey gorze leiacey, Tabor nazwaney. TuAmy
tedy niezgorsie maiac Stancye nocowáli. Tegoi dnia I. W. Posel jm

www.dacoromanica.ro
182 P. P. PANAITESCU

Páná Xawerego Boriyslawskiego Choratycá Trgbowolskiego w assy-

tencyi kilka pokoiowych y 4 Szeregowych, y Imc. Pana Leonardego
konduktora Naszego przodkiem do Iassow do Xdia z responsem, na
list tegoi Xdia do Wasilow pisany, wyprawil.
Pazdziernika. W teyie wsi przez dzisieyszy dzien spoczglismy.
Zráná I. W. Posel y inni ochotnieygi Po Msiy s. priewieili sig na tamtg
strong Prutu na polowánie. Mac tu y Sárny ggste, y do zabicia trudne.
Ieteli bowiem z kniei bardzo ggstey wypadna w stepy, tedy zbyt
wysoka trawa, chwastami y badylami iak lasem zwieri okryly, widziany
bydi nie moie. Atoli y sarnow y zaiacy nabito. W stárym Prucie, to
iest w tym loiu, ktorym przedtym Prut plynal, doznalismy bydz gilá
ryb, rozmaitych, mnostwo bowiem Sumow, SzczupakoW, Kárpiow,
mála giatka ludzie Dworscy nalowili. Oriechow wodnych, nieprzebrana
y niewidána mnogogd, ktore wielka licibá wiepriow brodzac po wockie
y wielce sig spasa.
12. Pardziernika. Uiachawszy godzin dwie, stanglismy w Kryniciá-
nich noclegiem. Tugmy dosyd siciuple znaleili stincye. Kolo zachodu
sionca przyiachali káreta, stesdia kohmi Hatman to iest Wodz Woyska
Multanskiego, Postelnik to iest Marszalek Nadworny Xdia, IP. Leo-
nardi konduktor, takie Sekretarz Xcy Larosz. Mieli z soba assystencyi
6. Choragwi Wolochow, ktorzy pod rozwinionemi znakami
trabami przyszli. Ci iednak ludzie by/ prosty gmin wiegiiiakow bez.
broni, bo im zaiywád w pokoiu nie godzi sig. Atoli iedna Choragiew
dzidy pod proporcami toltemi miala. Dal im Posel audyencya, podczas
ktorey siedzial w kriegle, á di urzgdnicy zdiawszy kolpaki z glowy, stali.
Z ktorych Larosz mial mowg po Francusku, wyrazaiac wielkie Pana
swego ukontentowanie z siciesliwego tu przybycia Poselskiego, y do
Iassow Stolecinego Miasta zapraszal. Podzigkowal dobrey energij
komplementem Posel Xdiu, zá oswiadczenie zyczliwych chgci, orat
wszystkich siedzied progil, uczgstowani konfiturami, kAffa potegnáli,
y do Iassow tegoi dniaz tai piráda y ceremoniami odiachali. Pierwey
iednak od nich stanal tu z Iassow ná powrot I. Pan Borzyslawski, y te
uczynil relacya. Byla mu záraz w Miegdie naznaciona Stancya, ale
obral sobie nocleg u XX. Iezuitow. Zatym mu tain to iest sustentacya
wiktualna przyniegiono w obfitogdi, Chleba, migsa, rytu, wina, y roz-
nych fruktow, á on tych, ktorty przyniosli dobrym bakstczem odda-
rowal. Nazaiutri do iego Stancyi przyiachal Korliuszy Xdy, y dwoch
Dworskich wierichem, oraz, káretá przyszla siegdia konmi, przy

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 183

ktorey szlo 6. Czochudarow to iest Pajukow. W tey karecie gdy IP

Borzyslawski ku Zamkowey Bramie zblizyl, wystlo ná assystencya
dwoch Czauszow y 4 Czochudarow. Pried samym Palacem przyia/
go y przywital Postelnik, a w Palacu, wielki Marszalek xiqstwa, w
pierwszym Pokoiu Hatman, y tak go do xiazqcia wprowadzili. Na
zblizenie siq iego wstal xiaze z krtesia, y o trzy kroki ruszywsty sig,
sluchai komplementu uctynionego Po ládinie, y list odebrat. Zatym go
po lewey Nce giedtied progii, A po ckstowAniu konfiturami y kaffa,
odpowiedtial, te list ktory on przyzwiozl, iest responsem, zatym nie
odpiste, ale ochotnym sercem czeka wiázdu Poselskiego, ktorego
przyzwoita wprowadzád kate wspaniologeia. Zatym Im Pan Choraty
potegnal Xdia, y tat parada odprowadzony do Stancyi, po obiedtie
do nas tu powrocil.
.13. Pardziernika. Godzin 2 uiachawszy, gdysmy sig pod Iassy
zblityli, blisko o pul mile zaiachali nam drogq Urzqdnicy Woloscy,
iakoto : Hatman woyska, Marszalkow 2, wielki y Nadworny, Kanclerz
y Podskarbi, cály zgola Dwor Xiatqcy, tákte bárdzo wielu przedniey-
szych Imion y fortun Boiarow, to iest Pánow Wo/oskich stroyno
wedlug zwyciáiu swego, y na piqknych bogato przybranych. Ogm
przy tym Choragwi pod znákámi z kotiami y trabami. Kareta Xéia cala w
oknach krzysztalowych postostna, po wierichu lakierowana y wyzlacana,
woinice iednak byli nie iedney barwy, y to Cygani. Ci Urzqdnicy
przyiachawsty do karety Poselskiey, zgiedli z koni. Po uctynionym
przywitaniu prosili I. W. Posla iak sobie siutyé kate, czyli koniem ?
ktorego pigknego y bogato wystroinego przyprowadzili, cty kareta ?
wzbranial si q wprawdzie trochq I. W. Posel, y swoia kareta chcial
wiazd odprawi6, ale Sekredarz Xdy Larosz prosil, boby/o bylo z kon-
fuzya Xéia. Wiqc wsiadi Posel z samym tylko sekretarzem Legacyi
do karety Xvy. A zátym rustyla siq kalwatata tym sposobem:
Wprzcid milicya X'cia, za ia konwoy Turecki y Kapidzi Pasza Kon-
duktor, w swoiey kolágie, Po nim I. Pan Gakzowski z Pocztow Hus-
sarskich kommenda, przed sáma kareta Urtoinicy X'cia wytey
wzpomnieni, Po bokach karety, dworscy y assystencya Poselska,
pried Forygiem 14 kapeli piesto, y u biegunow parami. Pozy karecie
Po obu stronach 6 Haydukow y 6 Pajukow, iak sa w wyistych wiaz-
dach opisani, y zo Czohudarow X'cych w ponis prizybranych piqknie
X'cych z naszemi pomieszanych od samego Forysiá, do sadnich karety
kol dwiema rmlami. Potym szly dwie karety Poselskie, za niemi 8

www.dacoromanica.ro
184. P. P. PANAlTESCU

Rumakow naszych, dopierot caly Tabor wozow, boykow, y karau-

stow. Nie przeyrzana tu licibi roiney pia y wieku ludzi, ná zágilenie
iekawogdi, iaka przy takowych aktach kaidego wzrusiye z domu
zwykla. Gdzie oko spoyrialo procz gminu, widzied nic nie moina.
Powszechne tu bylo zdanie, ie iaka pompa wiazdu, udatnoid Osoby
Poselskiey, ozdoba y licibá Dworu, mnostwo wozow, dawnieyszych
ciásow Poselstwa, celowdy, tak y widzq.cych zgromadzenie liczne,
nie byto zápámigtáne. Dopieroi gdy w Miasto wieidiamy, wszystkie
kramy zastáligmy pozámykáne, gdyz kupcy iedni ulice, drudzy galerye,
inni okna Palacow, Domow, ponápelniali. Tym tedy porz4dkiem zapro-
wadzeni iestesmy w Miasto do Palacu X'cia Kántákuzen6 Podskarbiego
Wielkiego Moldawskiego, w ktorym Posel znowo iest przywitany od
wyra2onych Urzqdnikow, lubo pity tak wielkich applauzach, nie
do konca byligmy weseli, z rácyi bqdacego w Jassacb powietrza, dla
ktorego pozerwania, cáta Ulicá Po wypgdzonych w pole ludziach
byla pusta, atoli nas wzzystkich Pan B6g zdrowo z t.q.d wyprowadzil.
14 Pazdziernika. I. W. Pose/ pos/al P. Iulianiego dumáczá swego
do X!cia na uloienie ceremonij zwyczáynych przy przykciu lego na
Wizycie. Iako to : Ieieli do Drzwi tego Pokoiu, w ktorym przyimowany
I. Pan Pose/ bqd2ie, wyidzie X'iq priediwko Niemu ? Ieieli Poslowi
takiet y nie mnieysie bqdzie dane krieslo, w iakim Xi4tq siediiee
bdzie? Ieteli w siedzeniu práwa rqka Poslowi bqdzie dana ? Wresteie
ieieli tikie Xi4k odda wizytq Poslowi. A gdy na to wizystko X'iq
(ile to zwyczay iest) zezwolit, I. W. Pose/ naznáczyl na t Wizytq
dzien 16 tego Miesi4ca.
Paidziernika. Prócz sluchania Naboienstwá w kokiele, ktory
iest X. X. Franciszkanow, y X. X. Iezuitow spolny, ale mies2kánia y
inne swoich miesikancow budynki, osobnie do kaidego Zakonu
naleizt, nic si q znácinego nie robilo, procz e dzig wedlug Ruskiego
kalendarza przypadlo Swigto S. Franciszka, Fundatora Zakonu Mi-
norum,. ktore I. W. Pose/ solennie obchodzil.
16 Pazdziernika. Po wysluchanym w wspomnienym Kogeiolku
Naboienstwie, gdy do Palacu Stancyi Panskiey powracamy, zasta
lismy na dziedzincu konie pod Posh y nas od X'cia priyslane. Tr2eba
przyzná6 ie y konie okazalsze, y si4dzenia bogatsze bez proporcyi byly
od tych, ktore Paszá Chocimski, nam na wiazd, y wizytq do siebie
przyslal. lacha! tedy Pose/ na bia/ym koniu dobrie iui prawda gorciy-
cikq. cierwong. obsypanym od lat poznych, pilknym iednak y dla

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TAR1LE ROMANE 185

powagi powolnym, w siedzeniu bogátym, pod dywdykiem na grana-

towey materyi, zlotem, srebrem, y iedwabiimi gustownie wystywa-
nym. Rustylismy sig co do slowa tym poszadkiem, ktorym y wiazd
tu do Iassow odprawilismy. Urzgdnicy X'cia przed Postern, za temi
Po lewey rgce Sekretarz Legacyi przy Pogle, za nami komendi nastá,
za ni a kapela Xiatecia z Surmárni y tulumbassami Tureckim obycia-
iem graiaca. Dopierogmy poznali, iak ludne sa Iassy, kiedy sig poka-
zata po wstystkich przedsionkach, oknach y dichach tak mnotna liciba
ludii, ze si g zdalo, iakoby z calego tego Panstwa zesili si g wstyscy
na to teatralne widowisko, tak dalece, te 20 Czohudarow y 2 Czau-
szow X'cych, musieli rozgániád tak wielki awn ludii. Od nastego
Palacu prosta ulica prowadzi do Zamku X'cego. Gdysmy si g do
bramy Zamkowey zblitáli, odezwáli si g na przywitanie naste Trgbacte
Xcy ktorzy sa Cygani, y nie inactey trabia, tylko jak u nas Po kogciolach
z wietow przed kieszporami w Odpusty. Zsiadaiacego z konia Posh
zaraz prowodzili Urzgdnicy y caly Dwor X'cia Marszalkowie obydwa
y Hatman. Przeszedlsty Sal, zastal Pose/ X'cia przy progu tego Po-
koiu, w ktorym go przyimowal. Temi tedy przywitawsty slowy:
Bene et prospere veniat Illustrissimus Legatus. Zaprowodzil X'tg
Posla do krzeslow dwoch, karmazynowym Aksamitem, galonem srebr-
nym y goidziami srebrnerni, iak tynfy glowy maiacemi obitych, a
vviiawszy sam lewa. rgkg, progit po prawey siedziec Posta. Zatym I. W.
Posel przywital go lacinskim stylem, krotkiemi ale dobránemi slowy
Na ktory komplement wyborna lacina. X'tg wyratil radogd swoig z
przybycia zdrowo tak wielkiego y milego Goscia. Xiatg ten iest Ian
Theodor, statury srzedniey y mierney otylogci, lat presto 6o, pigkney
iednak y rtezwey Starogdi, powagi wspanialey, nie jednak na pychg
nie pochodzacy, rozmowny y w slowoch przyiemny. Lacinski igzyk
przednie umieiacy, y do wymowienia sig nim w tywych terminach
latwy. Lat 28 byt u Cesarzow Tureckich w Stambule Nadwornym do
nayskrytSzych interessow terzymantem, to iest Thrmactem. Co mu
teraz do bieglogdi rzgclow prawie wszystkich Nacyi statystycinych
iest fundamentem. Ztad mial por, wyslazyc sobie taskg Cesarska,
ktora go tez at na ten Stopien Godnogdi wyniosla. Zong ma y dwoch
Synow doroslych, y corki, ale proct Synow, nic nam si g widzied nie
dal°. A lubo rodem (iak powiadano) iest Moldawczyk, z czego powinni
byli Bojarowie bydt kontenci, zazdrogé iednak y wrodzona wszystkim
kraiom przywara, rownego sobie nie cierpied na Panowaniu po-

www.dacoromanica.ro
x86 P. P. PANAITESCU

budzila ich, 2e lubo go iu2 widzieli X'ciem, uzna6 go nim nie chcieli.
Politycznie tedy Naywigksi Urzqdnicy y dostoyni Bojarowie na swoie
wsie siq porozdzielali, roznemi exkuzanci chcqc pokry6 niechqci
swoie, y nie assystowanie Iemu. Atoli iedni od niego skazani, drudzy
z dyspozycyi Stambulskiey na wygnanie skazani, smutnym przypad-
kiem y siebie y innych do pokornieyszey przywiedli ukiadnoádi. W
sercu iednak dalecy s4 od sczererogdi ku Niemu. Ale ie ma Xigiq
wielkq. Wezyra teraznieyszego, á bardzo mocnego, nad sobq. protekcyq.
(iako si q to pokak niiey z exekwowanego w Stambule dla tego X'cia,
Lineza francusa) nic knowa6 nie smiei4. Wszako2 iakiey na Wezyrze
odmiany dockkawsiy si, momentemby wybuchne ukryty ogien.
Po zakoncionych komplementach, ciqstowany by/ I. W. Pose/ konfi-
turami, kaffq, zatym dano roianney wodki do obmysia palcow. Wreszcie
perfumami okadzono. Na co Xiq rzeki: Istae sunt Orientales ceremo-
niae, et quoedam humanitatis officia, quae solent Hospitum distinc-
tioni et honori praestari. Gdy winstowat Polszcte tak diugiego dod-
kiego pokoiu, i cokolwiek nAmienil teraznieyszych koniunktur, rzek/:
Certe gloriosa est neutralitas Reipublicae Polonae. O zdrowiu krola
Imci Polskiego, o Hetmanach. Tym ciásem caly Dwor Poselski w
innych Pokoiach konfiturami, kaffq, y cukrami ciesiowal Marszalek
Nadworny X'cy. Skonczyli dyskurs y wizytg. Odprowodzif Xiq do
samych drzwi Posla. Do Stancyi w teyze paradzie powrocilismy w
ktorey ai ná Salq. odprowadtiwszy Urzqdnicy Moklawscy, wszyscy
niskim uklonem, y oswiadczeniem przyschylnoki poiegnali Posla
Pazdziernika. Dziá okolo godiiny zo. Takq2sam parad4 z temit
Choragwiami y Urzgdnikami y kapelq, przybyl na wizytg do Posia
X'zq. Tym sobie wilkszq tylko czynil wspániolog6, 2e om piqknych
Rumaków pod slicznemi dywdykami w siedzeniach bardzo bogatych
przed nim prowadzono. Na kaklym siedzeniu wedlug Turckiego
zwyczaiu z giadanej strony szabiá, z prawej storny buzdygan, a na
samey kulbace kalkan srebeny, ku lewej Nee pochylony, cyfry w
grodku wypukle wyziacane maiqcy przyp.iqte byty, które rzecz znaczna
ayni okazatok. Przed X'ciem iachalo dwoch Synow jego, na pigknie
urodziwych zbyt sprawnych, mierney rosiogdi Tureckich koniach, za
temi X'iq na kasztanowatym roslym rumaku, powolnym prawda ale
dzielnym. Siedzenia bogate u wsiystkich osobliwie u X'cia. R2qd
suty kamieniami roznemi rodzony. Tylko co w Dziedziniec wjechat
zaraz marsze pilkne grala kapela nasza. Zsiadajacego przy schodach

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE I 87-

Paiocowych z konia X'cia, przyial I. Pan Kazimierz Plaskowski, Marsza-

tek Dworu, y Towarzysz Znaku Pancernego I. W. Posla, otoctony
assystencja Nadworna. W Przysionku stalo 12 Szeregowych konwoiu
Naszego, y przed przechodzacym bron prezentowali, W pierwszym
Pokoiu przywitai go Imc. P. Sekretarz Legacyi, y wziawszy pod rgkg
miedzy Paiukami y Haydukarni nasiemi pigknie wystroionemi, dwiema
stojacemi liniami, wprowadzi go na Salq, gdzie blisko drzwi, zaszed/
drogg X'ciu Pose', a po drobnym komplemencie prosil go Po lewey
Noe giedtied, sam wziawszy prawq. Synowie te t przy X'ciu oycu
na nitszych usiedli stolkach. Ci wszyscy byli w siubách przedniemi
bardzo sobolami podszytych, y takichie kolpakach. Dopiero siedzac
dluiszemi siq witali lacifiska MO WQ. slowy, wykaiaiac y oboyga
Narodow, y swoie do siebie zobopolnie pozywiazania. A Po kr6tkim
podebnym dyskursie, utraktowany konfiturami, kaffa y okadzeniem,
potegnawszy I. P. Posla odiachal X'iq tymie sposobem, iaki byl wiazd
iego, y takimie od nas trybem wyprowadzony, jakim by/ przyiqty.
Pazdziernika. I. W. Pose/ dal znac przez Tiumáciá X'ciu, aby
náinaciyi godzing, na ktoraby znalazi go Imc. P. Sekretarz Legacy/
wolnym do konferencyi, w niektorych Interessach pogránictnych
Ripltey. Wiqc kolo godziny dziewiatej zrana prZyslal po Irnc. Pana
Sekretarza X'ig rumaka swego gniodego w bogátym siedzeniu, szeádiu
Czohudarow stroynych, w pasach srebrnych pozlocistych, prowadZili
pod nim konia, zá nim iachalo 4 Szeregowych y dwoch pokoiowych
Poselskich na koniach Panskich. Gdy si q ku bramie Zamkowey
wysilo 2 Ciausiow y 4 Czohudarow y zlaczyli sig z temi ktorty sill
przy koniu. Prly schodach Zamkowych zgiadáiacego z konia Pana
Sekretarza, przywital S. P. Leonardy konductor nasi. W przysionku
ciekal go Postelnik to iest Marszalek Nadworny X'cy z laska Marszalko-
wska srebrna. I przywitawszy go prowadzil na Sala, gdZie byl pogotovviu
Hatman Multanski, y ten go do X'cego pokoiu wprowodzil, y z innemi
oraz Uriqdnikami kraiu, y sila Dworzan X'iqcych. Tu zastal X'iqcia
I. P. Sekretarz na sriodku Pokoiu, niby ciytájacego kirtg iák44, ktory
zaraz obraciwszy sig, gloino riekl: Belle veniat Magnificus Secretarius
Legationis, y sam usiadisiy wyiey o krok, progil siediie6po lewey Noe
I. P. Secretarzi. W tym po zobopolnych komplementach, opowiediial
Imc. Pan Sekretarz wsZystkich sobie zleconych Interessow R'ipltej
pogránicinych, szkod y krzywd essencya, y aby nedgroda uspokoione
bydz dopraszal. Na co wszystko pomyslna od X'cia odebral rezolucya

www.dacoromanica.ro
 188 P. P. PANAITESCU

y deklaracy4 sprawiedliwey satisfakcyi. Ale si q potym dalo doswiadczyd

offerty te nie wiqcey prawdziwsze nie by/3r, iak zdawna Graeca
fides. Musia/ I. W. Posel sprawiedliwogé wymodz na nim przez fer-
mány Cesarskie w Stambule. Iakie zag byly te Interessa, znaydziesz
w drugiey czesci Dyaryuszá, migdzy Memorydami podanemi do
Porty, y migdzy specyfikacyg fermanow wyrobionych. Abym prono
iedney rzeay nie powtarzal, je ich tu nie Mack. Wiqc konfi-
turami y kaffq pockstowany, y roZánn4 wodka skropiony, dy-
mem wonnym okusZony zwyciáiem tuteysZym Pan Sekretarz,
polegnal X'cia y rown4 przyiazdowi párada powrocil do Palácu
Poselskiego.
Pazdziernika. Dtig w kogdiele X. X. Franciszkanow, bralismy
publian4 na dalszq podro2 Benedykcy4, ktora Itinerarium zowiemy.
Po Nabotenstwie rozedal I. W. Posel X'ciu y Dworowi lego podarunki
przez I. P. Lafona, Cudzoziemskiey Poczty Sekretarza, ktore migdzy
innemi wycZytas2. Co tylko Poselskie prezenta I. P. Laffon rozdal
zaraz I. W. Poslowi y nam niektorym, swoie przyslal Xi4tq, ktore
przeczytasz pod tytulem: Podarunki. Po rannym obiedZie oko/o go-
dziny iz ruszyligmy si q sZcZqgliwie z Iassow. I proct tego 2e iz razy
z malych Zelaznych armatkow na polegnanie przy Zamku nam wy-
strZelono, t42 sam4 assystency4 y porz4dkiem iakosmy wprowadzeni
byli, odprowadzono nas a2 o pul mile od Iassow. Tym aásem I. W.
Pose/ monetq pary nazwan4, rozszuca/ miçdzy gmin, ktory i lakomie
y z wielkim tumultem zbieral. UiachawsZy tedy godzin 3, stanqlismy
noclegiem w Kunaku Bofsy nazwanym.
Tu siczuple bardzo mielismy Stancye. Wyieidzai4c z Iassow,
Turczyn ieden I. Pa. Komorowskiego Dworzanina Poselskiego obu-
chem pod oko skaliczyl, wielkim áczqgdiem, Ze mu go na mieyscu nie
wybil. A zág tu Giergieliwiczá StanownicZego násZego, orazy Wo2-
nicg I. Pa. Ochockiego, Turcy pobili dobrZe, za co ná prZyszlym
kunaku, ieden który obuchem uderzyl, bra/ w podesawy.
20 Pazdziernika. Po czterogodzinnej iázdZie, stanqlismy w kunaku
Makareszty. Tu bardzo wygodne zastaligmy rezydencye, osobliwie
Pan sial w Dworku, wiagnie na polski model stAwiány, iakiego drugiego
iu2 y potym niewidzielismy. Nawet Pawie y Zorawie chowane cho-
dzily Po dziedzincu, lubo prostego tylko cilowieka ten Dworek. I
wszyscy ludZie w tey wsi s4 grzecini, y dla Polskiego Narodu
przychylni.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 189

21 Pazdziernika. Tusmy spoczywali, y lego dnia wytey wspomniany

Turczyn bral w podesiwy za excess swoy.
22 Pazdziernika. Pigc godzin uiachawsiy, nocowalismy w Germa-
nesztach. Ta wies na wysokiey gorie ley. W gospodach dla siczup-
logéi chatopkow y opodal iedney od drugiey stancyi niewygodniegmy
nocowoli.
Pazdziernika. Dzig od wczorayszego kunaku spugciwszy si g z
gory po lewey rgce niedeleko Prutu, zobaczylismy mogilg nadzwyczay
wielk4 y bardziey do gory podobna. Ze iednak w czystey rowninie
sárni stoi, y okragloge rgk4 ludzka zdala sig bydz zrobiona. Przesiad-
lem sig na konia y z diekawoszemi Dworu naszego Imciami, uiachawsty
z puicwierci mile, stanglismy przy tey Mogile, ktora krokami od nas
zmierzona, ma u dolu cyrkumferencyi krokow 780, szydlasto w gorg
pochodzi, wigc moina zamiarkowAd iey wysokogd. W srzodku iest
rotnie rozkopana, y ma lochy. Iedni powiadáia, ie pewny Wezyr
stal tim z wielkim woyskiem, y na pamiatkg ambicyi swoiey, roz-
kazat ia wysypad, aby kady wielogé ludzi mogi z tey pracy miarkowád.
Inni twierdza, ie przy tym mieyscie byla batalia z cigzka oboiey
strony klgska, y tu zobopolnie trupy pogrzebione Po wielu lat dosili
Turcy ie z Trupow ziemiá w sáletrg obrodila sig. Onego doszedlszy
Turcy, kopali ziemig y z pobitych kokiami, na saletrg lutrowali.
Iak tu zwyczay iest, ze w zadney staroiytnogei prawdy nie moina
doygd, bo ludiie tuteygi sa progei, y naimniey trzymaia o prawdziwym
ciekáwych rieczy dowiedzeniu sig. ZEtym powrocilgmy do nasky
drogi, a przeiachawszy godzin 2, mieligmy na nocleg kunak Sztenelesty.
Dla niedostatku gospod (bo tu w prieszlym Roku woiuiac z soba.
swawolnie Tatariy, wpads2y, lud2i y bydlo zábrali, domy albo raczey
budki z kretesem popalili) wieksia ciggd ludii Nastych, y wsiystkie
konie, pod Niebem stali. A przed samym wieczorem gwaltowny
desici, y ten pierwsiy raz ná Woloszczyznie na nas spadi. Ale nie-
richlogd swoig, iggokia nadgrodtil, bo cála noc iak z cebri la', czym
sig duo ludiiom napo iykriyi.
Pazdziernika. Tugmy si g tego dnia susiyli, ale tylko na samym
wietrie, ktory prawdziwy byl iegienny, ostry y mroiny, bo tu o drwA bár-
cizo skapo. I tak cigzka plaga, wpul ziigbli, á cale mokrzy, wzigli ludiie.
Pazdziernika. Iachalismy 8 godiin z cigzki birdzo plersk, ktory
ciynil gnieg mokry, duierni nieustannie padaiacy káwolami, á ieszcie
go wiatr w ociy diskal, tak ie Woinici Forysia, 4 Foryg drogg ledwa

www.dacoromanica.ro
¡go P. P. PANAITESCU

widziai. Samym wieciorem przyiachalismy na kunak Fatszya náz-

wány, przedtym osiadie Miasteciko bylo, ale iak wzpomnielem
wyiey, Tataziy go zruinowali w prkstiym roku, wpadisiy w Mul-
tany. Samych ludzi roinego wieku y phi (iak po wsiach potym
rzetelny rachunek ciyniono) 60000 zabrali w niewola. A gdy Prut
przebywbli, iak bydio przeprawili zagárniony w Iassyr lud. Sila bardzo
potonglo. Dtieci osobliwie wok w sákury kladli, a przewiegiwszy
przez konia, wplaw poszli, dla tego mizerne dziecka, iedne zálaly siç,
drugie podusify. Za rozkazem Cesárzá Tureckiego, oddali starych y
kalecznych, ale miodziesz oboiey plci nie iest powrocona. Mowia
tuteysi, ze Turcy od Tátárow uieli za nich wgiad pieniadze. Ta
Falrzya teraz tylko kilkanagdie ma budynkow, koncem swoim na
wschod do samego ciagnie siç Prutu, na ktorym ogladalismy giedm
statkow nie wielkich, inakszym sposobem od nastych robionych, bo
spod miia graniosty iak pramy. Tylko ge w srzodku wypukfe, á w
koncAch wgisie. Zwierichu zás sa dyspozycya Szmigow sklepione, y
izdebki ze driwiámi porzadnemi y oknami maia. Te Statki z roinemi
towirami chodza z Dunaju do Prutu, y znowu do Dunaju. Tugmy
skill* y mizerne mieli stancye.
Pazdziernika. Diisieysza podrot tylko nas trty godziny báwila,
y stançlismy z kunaku Kierza nazwanym gdgiesmy o male mieli cha-
lupkow.
Pazdziernika. Iachalismy godzin 7 na kunak nizwany WAnczi,
y iakie takie miawszy stancye, gdyi y tg wieg Tátarzy spalili. Tu
nocowalismy.
Pazdriernika. W tymze kunaku spoczywalismy ten dzien. A
gdysmy do Prutu zaraz pod ta wsia. plynacego poszli niektorty ogl4dá5
mlyny na tey rzece, ktore takimie ksztaltem iak y u nas w Polszcze
Po roinych rzekich, na lodziach sq. budowine. Tç tylko maia roinogé,
ie tu nie tak doskonali sa Rzemieslnicy, y maka tu tylko na progd
idzie, bo pytlow nie znaia. Widzielismy z tamtey strony Prutu nad
brzegiem dosyc ludzi oboiey plci, roinego wieku, y karausze ich to
iest Wozy, y Woly pásace siç. Ci ludzie z trzciny, ktora tu na trzy
sainie wysoko rogitie, budynki sobie porobili, y w nich przed powie-
trzem schronili siç. Ci ludzie sq. ze wsi o cwierd mile, zaraz nap-
rieciwko tego, gdzie dzig stoiemy kunaku, wielce budowney. Bçdac
tedy ieszcze zdrowami, tu uszli ze wsi, w ktorey prawie wszyscy ludzie
umarli, a iest chalup bligko dwiegdie.

www.dacoromanica.ro
 CALAT0R1 POLON1 IN TAR1LE ROMANE rgr

Pazdziernika. Po 7 godziu iazdtie, stançlismy w kunaku nAtwa-

nym Sryica.
Pazdziernika. Tuárny stac spoczynkiem musieli, gdyz przez
Galac (gdzie nam dzig nocleg przypadal) przieidzai Páázá Azowski o
trzech Bunczukach. Do iego wladzy nalety y starostwo Bagdodok,
ktore siç az ku Bramom Stambulskim ciegnie. ten to sam Pástá Machmet
Aga, ktory byl dopiero Postern od teraznieyszego Cesarza, Polszcze
do I. K. Mci y Ripltey. Ze tedy mid Ianczarow z sobe przeszlo 900,
wige by nam z nim razem z Ga/acu pomiescid si ç bylo trudno y niewy-
godno. W tey tu wiosce kilka domow zabitych z racyi powietrza.
Przy tych domkach do kola prawie wiszystkie náste, y samego nawet
Posia byly Stancye, w tey bliskosci, ze nad 20 krokow do nich daley
nie bylo. Owstem 3 ludzi powietrzem zmarlych zaraz nie daleko
z ted w trzcing wywleczono, y tam nie pogrzebionych zostawiono,
ktorych trupy wrony y sroki do polowy iut obiadly. Co naái ludzie y
moi sami z ciekawoádi glupiey ogledali, ale im to iest zganiono. Iedna-
kowoz y Woznica z Bryki Poselskiey poddany Iacek Imieniem zAchwycit
tu tey zarázy, w krotce umarl, y nam strachu wrobit, lake o tym w
krotce nitey bçdtie.
Pazdziernika. Po czterogodzinney podroty, stançlismy w Galacu
Miescie, nad Dunaiem lgtacym, do X'cia Moldawskiego jurysdykcyi
podleglym. Tu z noclegu iadec, wiçcey iak potçtna mila wzdlut, a
wszerz z pulmile Po lewey rçce iest Staw, ktory pewnie z wylewu
Prutu rteki z Dunay wpadaiecey stád si ç musial. Ma wielke slawç z
mnogogdi ryb rozmaitych ktore slog w nim znayduie. W Gálácu
stalismy w iednym Monasterze Grekow Schizmatykow tak obszernym
te si ç w nim prawie 6aly Dwor zmieidil. W drugin Monasterze
tylko X. X. kapellani, Doktor, y I. P. Kommendant z Szeregowerni
stall. Pairskiey Stancyi Bramç y fortke, warta Szeregowych pilnie
strtegla, aby zadnen tak z znácinieystych, iáko y pospolstwa siu-
tecego, do Miasta nie wychodza, a to dla powietrza prawdziwie pod
ten czas tu siç znayduiecego. Iakot co dzien, Po kilkoro ludti umárlych
chowano, y sila domow zábitych by/o. Okolo ktorych, blitey iak 30
krokow, i4 y z I. Panem Choretym Borzyslazskim, Imé. P. Ochocki
Towárzyst Chelmafiski, Skarbnik Stancye za Miastem mái4c, bylismy
nie bez strachu. Przywieziono dzig na wozach dwoch wyzow na
przedanie I. W. Poslowi iestete zywych. Te watyly oliow 190, dano
za nie Lewow.

www.dacoromanica.ro
192 P. P. PANAITESCU

Listopada. Spowiedzia Swiqta Uroczysto66 Wszystkich Swiqtych,

porzez wiçksza czçád Dworu obchodzona.
Listopada. Resta nas. S. Pokuty Sakramentem, ratowala Dusze
w Ciyádu bçdace.
4. 5. Listopada. Spoczywalismy tu, nie mow siç prtepráwie dla
wiatrow niezwyczaynych, ktore straszna na Dunaiu wzburzywszy
falç (tu nawalnad fortuna zowia) nie podobny przewoz czynily.
Listopada. Dla teyze fortuny ieszcze na mieyscu bawiac, cho-
dzilismy ogladid stoiace na Dunaiu Státki, sa zrobione naksttalt Sz-
magow, Turcy ìe gimie zowia. U rudla sa bardzo szerokie y wysokie.
Glçbokie sa lokci 25 zwierzchu dobrze sklepione, inne o iednym,
inne o trzech Másztach. Woza Zyto, Pszeniczki z Miast nad Dunaiem
letacych, iako to Galacu, Brahylowa y innych, do Stambutu, Ciarnym
Morzem, a z Stambulu rozne towary Tureckie, osobliwie Bakalia, to
iest korzenie do tychze Miast rozwota. Ladowáno przy mnie pstenicç
w iednç Gimiç, ale polowa w niey byla kakolu. Sila si ç zmiescic mote
w iedem taki Statek. Turcy Maydkowie chodza Naksitait Maydkow
Angielskich, Holenderskich &c. iakich w Gdansku widywamy w takim
kolorze y tymte kroiem. Czytalem w Paktach Paserowickich, ze z
Wçgier wolno Dunaiem swemi Statkami sprowadzac rotne towary
kupcom Wagierskim, ale z samego Dunaiu do Stambutu ciarnym
Morzem te Wçgierskie Statki igé nie powinny. Tylo maia náiq6 tych
Gimiiow od Turkow, y dopier° przelotyvvsty towary, mogq je prze-
wiegd do Stambutu, iakot tak ctynia.
Listopada. Dzig przewozilismy si ç iednym pramem, ale dutym
(brat Po 3 bryki y koni 37) przez Dunay, ktory tu iest stersty, niteli
Wisla pod Toruniem, nie rovvnie giçbsty, bo gdyby nie prog plaski w
samym usciu wpadania w Morze dzarne, wielkie okrçty by nim chodzic
mogly. Prog zas iest takowy. Gdy siç rozigra morze, niezmiernerni
balwanami ciska w wpadaiacy w siç Dunay. Ta zas rzeka wszystkim
impetem diánie w Morze wody swoie, y tak Morze wyrzuca piasek
swoy, Dunay tet ten piasek nie tylko te strzymuie, ale y swoy przy-
garnia, a tak z tego piasku robi siç niby grobla wysoka w wodzie, ktora
lest glçbokim Statkom szkodliwa, ctçsto na niey albo siç lamia, albo
uwiçzna. I. W. Posel z dystyngwowáfistemi priewiozt sig batem
duzym punktualnie w dziesiaciu minutach (18 ludzi wioslami ro-
bilo) miçdzy nieustannym Trqbactow odglosteniem roinych Marstow
y Kurántow. Kuchnia, kredens, garderoba, rumaki pramem zaraz z.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 193

nami, ale innych wozow priepráwá y ludzi, wigcey iak do godziny

czwartey po polnocy zabAwila. Viáchawsty rachuiec z przewozem
godzin siesd, stançligmy o dziewietey w nocy w Mácinie. Teraz masz
opisany ow wspomniony wytey Stangreta przypadek. Albowiem
smutna nam siç otworzy/a. Scena, ktora nie tak przestraszyla, iako
ráciey wskrog przerazila boiiinie niezwyczayne serca násze y umysly
Zatym I. W. Posel poslal pieniedze, aby umarlego pochowali Wolochy,
ktoriy byli tak smieli, ze do koszuti wprzod trupa obrali. Liberye
cale nowe y wszystkie iego okrycie, obuwia, sobie zabrali, dopiero trupa
pogrzebali....
Listopada. Uiachawszy godzin 6, nocowalismy w Peczennikach.
Listopada. Po 6 godzinney iazdzie, nocowalismy w Kunaku náz-
wanym Saray.
zo. Listopada.. Piçc godzinne iazdç skonczywszy zanocowalismy
w Kunaku Straza zowiecym si. Tak bez spoczynku uciekalismy od
mieysca smiercie Stangred y strachem naszym obrzydiego. Za potrzebne
ciekawosci rzect sedzç opisac mieysca polozenie z tç stronç Dunaju
ku Stambulowi. Pultory mile od przewozu po lewey Nee ku pulnocy,
pokazaly nam siç wysokie skaly to weisze, to szersze roznerni rozpad-
linami podzielone do polowy. W iednym mieyscu bardzo szydlaste, w
drugim plaskie, wszystkie nad zwyctay chropowate, z szarego twar-
dego kamienia. Te gory nazywaie Siedmgor, widg je o stek mil
przed Gaacem ieszcze. A z tych gor ma bydz widic Morte Czarne,
do ktorego od nich dwie mili. Se. te skay przyiemne Zeglarzom, bo
zobaczywszy le daleko z morza, ciesze siç bydz blisko portu. 0 milç
przed Macinem troszki siç w rowninç nie zupelne ulozyly. Atoli w
pul mili znowu siç podniosiy, daleko wyzey od pierwszych, y ciegne
siç tak az tu do kunaku nieprzerwanie. Nierownie iednak maiec gar-
bate y bardzo poiamane wysoko46 swok, tak az doted z lewey rçki
maiec skaly, z prawey Dunay, szeroke y wdziçcznie roskoszne az w
tg wies wiachalismy plászcZyzne. A co nam nieprzyiemnosci wiszece
z iedney strony czynily gory, to nadogradzal prospekt piynecych w
te dni pogodne po Dunaiu Stakow, to iest Gimiow Tureckich pod
zaglami. Sila tych skalow reprezentowalo nam siç mocno bialo. Ze zas
te kilka dni potçznie dogrzewalo &once, y gory te naprzeciw poludniowi
lei% nie moglismy sobie wyperswadowid, abysmy wierzyli ze to
sniegi lei% bardziey owszem trzymano, ze to gispsowe gory. Ia tedy y
I. P. Chorezy Borzystawski, Po tegnaswzy w karecie IW Posla, kazalismy

13 P. P. Panaitescu, altitori poloni In TArile Rename.

www.dacoromanica.ro
194 P. P. PANAlTESCU

sobie dád konie, y tylko we dwoch ziachawszy z traktu dobre ewierd

mili, minawszy pewna wies Turecka dobrze osiadla, gdysmy pod
gorámi stáneli, niecogmy si e piesto na nie wzgrabali, a corat pnacy
sie wyzey, z podziwieniem, wielki snieg znalezlismy. Co wieksza, ze
co od Slonca snieg tiiad powinien, to wcale w lod krzepnal, záciym
nabrawszy w chustki tego lodowatego sniegu, dowiezljsmy IW. Pos-
lowi, ktory go z zdumieniem obeyrzawszy dla ciekawogdi y innym
obnosic kazal. Sniegi te w wspomnianych gorach rok corocznie w nay-
wieksze upaly nie gina. Od Macina zictawsty, iuz tu wszedzie Ba-
wdy y °sly widziec nie nowina.
I.E. Listopada. Tusmy spoctywali. Migdzy wschodem y poludniem
niezmiernie wysoka osiadia przy samey wsi tey skala, tak przykra, ze
site prawie do stupa iakiego zda bydz podobna. Atoli ziemia od na-
tury potrzasniona y trawa porosa, Na te gore z diekawogdi /edwo kilku
naszych z wielka praca doszli y z niebegpiectenstwem zeyscia. Wszakze
obral sie Turczyn ktory y swoia y konia swego okazuiac sprawnosc,
na te skale w oczách niszych wiachal, iednak ziachac nie mog/ sie
odwatyd, proct octywistey smierci, albo do smierci niewyleczanego
kalectwa. Przediet piesto konia prowadzac prosto zszed/ bez szwanku.
Wszystkich przyznaniem, y Pan y kon nieposledniey sztuki do-
ka záli .
12. Listopada. Porzuciwszy iuz Po prawey rece Dunay, udalismy sie
w lcwa, y przebywszy wspomniane gory, ktore niby chac slog stac
/askawemi przeiezdzaiacym, w pewney rozpadlinie duo sie znityly, y
nie przykra czyniac wysokogd, powolna ustaly droge. Uiachawszy
godzin 9. stanglismy noclegiem w Karasu, niegdys dobrym Miescie,
teraz ledwie za wies dobra stoiacym, y przy samym tylko Imieniu
Miastá bedacym. Lubo od samego Dunaiu az do Bazardziuku ten
kray, zowie sie Dobrutansky, atoli zwyczay, te konduktor X'cia
Moldawskiego prowadzi Posia Polskiego az do Karasu. Ze zas nasz
konduktor I Pan Leonardy musial powracid do Iassow z racyi nieod-
wlocznego w interessie Xiazecym wyiazdu do Warszawy, gdyz tam
wiele razy bywaiac, ma znaiomogd u Dworu Naszego y przyiatil z
Panami. Wiec zaplacil przodkiem tain za te wszystkie od Galacu
kunaki y z spoczynkowanemi dniami rachuiac I. Panu Plaskows-
kiemu Marszatkowi, naezacy, y przy potegnaniu Posla odebrawsty
szpinke brylantami sadzona, z Gatacu ieszcze pawroca do Jas-
SOW . . .

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TARILE ROMANE 195

Traducere

29 Septemvrie. Pe malul turcesc al Nistrului [la Hotin] nu erau nu-

mai ofiterii i ienicerii gata de parada, dar aproape tot Hotinul a venit
sa ne admire. Atat de mare era multimea turcilor, ca ni se parea ma-
lul lor, care era mai jos deck al nostru, acoperit de zapada. Indata
de pe malul opus dela Ottaki s'au urcat pe plute ca s'A ne conduca
strajnicul regiunii Hotinului, capigibava, calauza noastra vi un numar
mic de inalti functionari turci, deoarece era nevoie O. ni se ¡ase loc li-
ber. Vazand aceasta solul, impreuna cu voevodul de Lublin, castelanul
de Camenita vi cel de Lwow, Borysiawski, stegar de Trqbowla, ad-
ministratorul episcopiei de Camenita vi multi alti înalçi demnitari
ofiteri mai mici in grad, atat poloni cat vi straini, dar mai ales acevtia,
s'au urcat pe pluta. Ambele plute s'au intalnit la mijlocul Nistrului,
unde carmacii le-au oprit i le-au legat. Turcii atunci au urat bun sosit
solului cu multa prietenie i l-au poftit pe pluta lor. Atunci solul
luat Limas bun pentru ultima oara dela voevodul de Lublin vi dela
castelanul de Camenita imbrativandu-se. Solul a primit atunci dela
turci dupa obiceiul vechi i intotdeauna respectat, un act scris, asi-
gurand cI solul i toti acei ce-1 urmeaza vor fi aduvi inapoi de turci
la terminarea functiunilor, sanatovi i feriti de once primejdie, afarà
de intamplari nepravazute dela natura sau trasnetul lui Dumnezeu.
Atunci trecuram cu totii in urma solului pe pluta turceasa Indata
turcii ne-au inconjurat urandu-ne sosire cu noroc intre dânii i alte
urari, strigand : Ivala Ivala!, adica : Dumnezeu s'A dea bine! Ne
apucau de maini vi de brate spunandu-ne sa nu ne temem, caci
vom gäsi toate cele necesar ela anvil. Sosind la mal, gasiram acolo
dou'Azeci de cai alevi cu vele bogate i alti cai cu vele saracacioase,
trimivi de pava dela Hotin.
Trebuie O. se vtie ca acest pava, care de curand fusese ridicat dintre
tatari la rangul de pava, n'avusese vreme sa se imbogateasca. Aproape
toti acevti cai erau adunati dela locuitorii Hotinului, avand vele mize-
rabile vi acevti cai erau abih veo 50 pe cari puteai egad. Solul insa avei
nevoie de 24 de cai boierevti i atunci pava a cerut comisului [koniusz]
soliei prin talmaciul Iuliani sa dea el patni cai, caci nu aveh mai mult
1) Francesco Crescento Giulani, italian, interpret al Poloniei pentru
orientale. Cf. pentru el, N. Iorga, Documente Callinuzchi, II pp. XXXXXXII.
Se intituli çi4, marquis de Giuliani* (ibidem, II, p. 256).

ISO

www.dacoromanica.ro
196 P. P. PANAITESCU

de zo de acest fel. I s'a räspuns el se pot da §i zece §i am fi cgalorit

bucuros pe caii no§tri, clack' n'ar fi fost obiceiul s'a mergi pe caii gazdei,
aci in toatà cut-tea soliei nu se afla un cal mai prost deck cel mai bun al ior.
Numai solului i-au dat un cal alb bun cu o pa cu nitia broderie.
Cea mai deosebità calitate a acestor cai era faptul cà mergeau lini§titi
fIrà sI fie indemnati. Deci cavalcada a pornit, cut-tea soliei era arzatä
In aceea§i ordine ca la intrarea In Camenita. Dupà curte urmau toti
ofiterii in nurrar de vreo 40 prietenii cari insoteau pe sol la Hotin.
Apoi solul insu§, avand la stanga, care la turci este mai de cinste, pe se-
cretarul soliei. La dreapta era capigi-baqa, alluza noastrà, intre §ase paji
tinand calul qi sclrile rlii, apoi §ase haiduci, descri§i mai sus §i 14 muzi-
canti imbracati turce§te ca ciuhodari i doi alergitori, toti mer-
gaud doi cate doi. De margini §irurile lungi ale ienicerilor, nepurtand
nici o armg, cum e obiceiul lor in timp de pace, 0 mergand cu pas
incet. In ariergardä era Galgzowski comandand pe husari, apoi caii
de paradl cu vele acoperite §i cu draperii, in sfar§it trAsurile i ca.rele.
Abia intrarlm in ora § §i. muzica turceasel a inceput sà cante din
trambite, tobe acoperite cu stofI ro§ie §i tulumbase toate arzate
grAmadi, cu mare sgomot, foarte neplacut pentru urechile neobi§nuite
Cu aqa ceva. Cu aceasta' melodie iritantk am fost condu§i tot timpul
ping la palatul din Hotin, unde era pregaità locuinta solului.
Dupl ce am trecut prin locuri frumoase pe malul Nistrului, ne-am
urcat pe un deal repede dar nu prea inalt. Acolo se afll o clAdire de
lemn chiar pe malul raului, pe care turcii o numesc Woiewoda, unde
locue§te paznicul portului, sau mai bine zis vame§ul. Aci turcii au poftit
pe sol la o cafea, dar solul socotind a nu e de demnitatea lui sI se
coboare la un vame§ nu a pritnit, ci a poruncit sA meargA drept la Hotin.
Atunci s'a ivit un conflict provocat nu de turci, in acest caz s'ar
fi rezolvit mai u§or, ci de Giuliani, talmaciul nostril, care a cenit ca
secretarul soliei sl meargA inaintea solului iar « strajnicul * tinutului
Hotin sI meargA lingä sol la stanga in locul aceluia. Auzind aceasta,
un oarecare Ianuszewicz, talmaci al pari de Hotin carp fusese mai
inainte rotmistru in regimentul regelui Poloniei, i fusese pus in lan-
turi din cauza nesupunerii sale la poruncile lui Borzyslawski, azi stegar
§i podstaroste de Trembovla, iar atunci polcovnic al acelui regiment,
a strigat ca plrerea lui Giuliani sà fie indeplinità. Secretarul soliei
insr a dovedit din relatiile tipa'rite ale solilor lui Zbarazki 1), Lesz-
Pentru aceste solii, vezi mai sus calitorii No. III, XI, XII.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 197

czynski i Chomqtowski cá i se cuvine lui sa mearga pe langl sol,

nu numai aci, dar chiar i la Stambul, inaintea unor demnitari mai
inalti ca « strajnicul » local. Motivul pe langa altele este acesta : se-
cretarul sine in mana la audiente scrisoarea regelui si la plecare ja
raspunsul imparatului (cum se va vedea in urma). Astfel a dat a in-
telege lui Ianuszewicz §i lui Iuliani ca nu se prea pricep in aceste lu-
cruri, §i cu voia solului a declarat turcilor ci nu se va retrage, cad
aceasta ar inseam o injosire. Turcii din pricina dreptului de ospita-
litate §i in semn de respect pentru sol nu au putut sa insiste; deci se-
cretarul a continuat sa mearga pe langa sol pana la gazdä. Pentru acest
lucru a primit multumiri dela toti polonii mai distin§i ce se aflau de
fad, anume acei cari nu de mult fusesed in solie cu Mniszech pod-
comori al Litvaniei la Osman III 1), i cari cuno§teau bine aceste obi-
ceiuri. Acum pentru intaia oad s'a dat pe fad tradarea §i nesinceri-
tatea lui Iuliani, despre care vom face la urma o relatie deosebita. In
sfar§it terminaram drumul pana la Hotin, care dela Zwaniec este lung
de o optime de tuna, in afara de trecerea Nistrului. Pe tot drumul o
multime de turci steteau pe margini admirand o parada a§a de std.-
lucid, neputanduli satura curiozitatea, altii admirau mai ales minu-
natele jocuri ale cailor cari luandu §i vant sareau in aer Cu o minunata
repeziciune, de§i nu toti §i nu totdeauna isbuteau sa faca acest joc.
Apropiindu-ne de ora, turcii au inceput sa-§i arate multumirea, tra-
gaud focuri din tunuri uriar de pe ziduri i and se implinised 44
de lovituri, noi ajunseram la locuinta solului. Acolo §i-au luat ramas
bun toti acei cari, pentru a face mai mare cinste patriei qi a da mai mare
solemnitate soliei, Il insotised §i apoi s'au intors inapoi pe malul polon
la Zwaniec. Inimile noastre s'au indurerat de aceasta despartire,
zand jalnica lor plecare §i ramanerea noastd in mainile barbariei. [Ur-
meazd un pasaj Cu comentarii asupra iubirii de patrie]. Toad parada tinuse
dela ceasurile doul dupa pranz paid la apusul soarelui.Dupa aceea am luat
masa de sead i ne-am dus cu totii la locuintele noastre sá ne odihnim.
30 Septemvrie. Solul a poftit la Hotin pe cativa nobili anume pa-
rintele administrator al episcopiei de Camenita, stegarul Borzysiawski,.
cari mai ramaseseri la Zwaniec §i a tratat pe oaspeti cu mult fast. Dupi
1) Solia lui G. Mniszech, marele sambelan al Litvaniei, avù loc la 1755. Cele
doul relatii de calatorie au fost publicate, una de V. A. Ureche (*Ateneul Roman *,
IV, 1869, pp. 3-9), cealalta de N. Iorga, Cdldtori, ambasadori i misioncrri, pp .
33-43.

www.dacoromanica.ro
198 P. P. PANAITESCU

aceea a primit dela turci deosebite daruri in semn de bun sosit, dar
acestea nu erau mai insemnate cleat un ibric, douä de amnia, fructe
si flori, pe cand solul dui:A cinstea lui innascuta, a dat daruri in aur
si diferite obiecte de galanterie.
z Octomvrie. Ziva de astazi a fost consacrata corespondentii pentru
posta trimisa in Polonia.
2 Octomvrie. Dui:A' pranz au dus la locuinta solului caii pasei, aceiasi
si in acelas numär ca la sosirea noastra alaltaeri dela Zwaniec pe malul
Nistrului. Solul impreuna cu noi toti au incalecat si merseram, cu aceeasi
suita si in aceeasi ordine ca la sosire, la castel sà viziam pe pap de Ho-
tin. Cand intraram in castel au tras de pe ziduri de 43 de ori din tunuri
foarte mari.
La intrarea in odaia pasei, ceremonia a urmat in chipul urmator:
In timp ce solul intrà din gang, pap s'a ridicat din cealalta parte a (Aga
si s'au intalnit in mijlocul incaperii. Dupa cateva cuvinte de bun sosit
ale pasei, turcii au inceput sa ante niste triluri nu tocmai placute,
cari fac parte din ceremonialul lor. Dupä aceea s'au asezat indata pe
perne bogate, solul la dreapta, pap la stanga, facandu-si complimente
reciproce prin talmaci. Pe langl pasa sedeh capugi-pasa, calauza noastra
lar pe laugh' sol secretarul soliei.
Atunci a venit <( paschergiul », functionar care are grija servetelor.
Aceste servete sant albe cu marginele brodate cu aur, argint si ma-
tase, sau in loc de servete aduceh bucati de materie bogatc. Pe acestca
ni le-a asezat pe genunchi si apoi cafegiul a adus cafea trite° cana. Abià
o batman', yen' si buchargiul cu o sticla de argint plina cu apa parfu-
mata si ne-a turnat fiecaruia cateva picaturi pe maini si apoi ne-a dat
un prosop sä ne stergem. DupI aceea altul cu o cadelnita [thurybularz]
ne-a tamaiat cu fum parfumat. La urma ni s'a adus liqueur de struguri,
pe cari 1-am baut dinteo singura inghititura ca rachiul. Luandu-ne
ramas bun, ne-am intors in aceeasi ordine si cu aceeas parada, cu lo-
vituri de tun tot atat de numeroase, Onä la locuintele noastre. Am dat
scutierilor turci cate un c bacsis *, adica dar, dupl gradul fiecäruia,
douà parale, un leu, altora mai mult. Pap de Hotin a trimis ca dar
solului un cal de coloare murdarä, mediocru ca talie si slab invatat si
cam batran.
3 Octomvrie. In aceasta zi s'au impartit daruri turcilor, a caror lista
se afla in partea doua a ziarului, unde se pot vedeh toate darurile pe
tot timpul calatoriei, caci aici ar intinde prea mult povestirea. In aceeas

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 199

zi turcii ne-au dat care Cu boj si cärausi in numar de Doc alb] pentru
lucrurile noastre, asä, a toate au fost indata impachetate.
4 Octomvrie. Am plecat din Hotin in aceeas ordine si cu acelas nu-
mar de lovituri de tun ca la sosire.
Comunitatea turceasca ne-a insotit o optime de mila, apoi s'a in-
tors inapoi in oras impreuna cu ienicerii. Pe länga noi a ramas numai
convoiul cu capugi-pasa. Acest capugi-pasa duceä cu el inteo caretä
turceasca foarte acoperitä, In asa fel ca nimeni si nu poata privi inaun-
tru, o fata de 18 ani, o roaba de neam cerchez, a platit-o moo de lei,
adica 4000 de tynfi, si o duce cu dänsul la Stambul, desi el e un bu-
nic si are 90 de ani. In acea zi am mers sase ceasuri si am sosit noaptea
la primul popas, sau conac la Kanukuprzy, pe poloneste Lipczani.
Acest sat se mai numeste si # Podul sängeros » pentruca aci in timpul
vestitului rasboiu dela Hotin si a isbändei noastre 1), polonii au rupt
noaptea podul ucigind peste zece mii de turci.
5 Octomvrie. Am mers doul ceasuri si am poposit noaptea in al doilea
Akmecet, pe poloneste Pererita. Akmecet, pe poloneste se talmaceste
mecetul alb, pentruca muscalii cucerind Hotinul 2) isi ridicasera aci
o biseria alba varuita. Aici, and au sosit in frunte oränduitorul [sta-
nowniczy] cartierelor soliei si a vrut sa insemne cu creta usa unei cla-
diri a unui lipcan, ca sa fie locuinta solului, lipcanul 1-a ranit cu cu-
titul la mfina. Dup'ä aceea a fost prins de capugi-pasa calluza noasträ
si urma sa fie trimis la Hotin pentru pedeapsä criminala. Dar turcii
au rugat foarte mult pe sol si pe noi sa ne fie mila de el si solul fiind
dela natura plin de bungate 1-a iertat si acela a dat numai io lei chi-
rurgului. Turcii au fagaduit CA asa ceva nu se va mai intimpla, dar
nu s'au tinut de vorba, precum se va vedea mai jos.
6 Octomvrie. Am mers sase ore 0 ne-am oprit in conacul numit cor-
pacz. E un sat mic si am stat in locuinte destul de proaste. La un stadiu
de sat curge Prutul; pe malul de unde veneam se intind stänci mari
pe o mare intindere, iar pe malul celalt e o cämpie intinsa minunata.
Privind la dänsa de pe virful acestor stänci, ti se infatiseaza o pri-
veliste minunata. Aceste stand avänd dela natura cateva gluri si cra-
paturi, o multime de porumbei de casa s'au asezat in acele crapaturi.
Cad nu pot nicaieri sa-si aseze cuibul pe clädirile cari sunt foarte joase,

Maths dela Hotin, castigati de Sobieski asupra turcilor la 1673.

Rusii cuceresc Hotinul la zx August 1739 condusi de Munich.

www.dacoromanica.ro
200 P. P. PANAITESCU

nici pe sub acoperisuri din pricina fumului strasnic care se ridica sub
ele. Mare multime de porumbei sboara prin aer, iar turcii Ii apara,
caci Ii socotesc ca tinand de casele lor. Ei Ii impusca i dacä porumbeii
loviti mai sunt in viata le taie gatul si asa Ii manilla. La fel fac i cu
celelalte animale. Pe malul Prutului pe stanci i dealuri cresc tufisuri,
In cari läsand pe ogari, am impuscat trei iepuri, iar vulpile s'au ascuns
In crapaturile stancii in fata cainilor.
7 Octomvrie. Ne-am odihnit tot acolo.
8 Octomvrie. Mergand mai multe ceasuri am poposit noaptea la
Badracz, un sat mic i sarlacios. Se aflä aci un mic iaz, acoperit pe
jumatate cu trestii, pe care e o asa cantitate de rate, incat aproape nu
s'a gasit cineva in toata curtea sa nu omoare macar cateva, mai ales
ca fugind dupa impusaturi, veneau din nou, nefiind inspaimantate.
9 Octomvrie. Dupa trei ceasuri de drum sosiram la Wasyli, sat ase-
zat pe malul Prutului inteo campie frumoasa.
Prutul, care curge foarte serpuitor in aceastä parte, formeaza mai
spre miaza-zi o insula, cum sunt pe Vistula. Insula e acoperita cu ar-
bori inalti cu tufisuri dese. Toate femeile afara de babele batrane,
socotind pe polonezi tot asa de licentiosi ca i turcii, au trecut toate
cu barcile in acea insula, impreunä cu copiii i luandu-si si astemut.
Acolo si-au aprins focuri si au stat in jurul Ion toata ziva i noaptea
urmätoare. Aceasta fuga a lor ne-a ingaduit sá avem locuinte mai multe
si mai comode, cad pe langä' faptul cà aveam mai mult loe, femeile
nu mai coceau paine si nu mai gateau mancare in casa, ne mai afu-
mandu-ne si in ziva aceea fierbinte. Fuga moldovencelor i faptul
se fereau de polonezi nu era pricinuità atata de virtute si de rusine,
caci acest neam nu se prea sinchiseste de asa ceva, ci mai ales de teami
si din observarea deosebirii de conditie. Cand irisa muzica noastra,
compusa mai ales din trambite i cornuri de vanatoare, a inceput
cante in noaptea aceea frumoasa pe malul Prutului, ecourile aduse de
ape si de arbori intareau frumusetea sunetelor instrumentelor. Atunci
moldovencile au iesit din adaposturile i ascunzisurile lor, alergand
la mal si ascultand muzica cu mare multumire, glasurile lor aratau
bucuria lor, cantind si ele cantecele lor, cari insa nu erau cu totul placute.
.ro Octomvrie. Am mers timp de patru ceasuri si am trecut Prutul
cu doua. plute. Raul are al:A puting din pricina secetii, nu este adanc
si in multe locuri se stramteaza mult. Malurile sant pretutindeni inalte
adesea sant dealuri inalte pietroase.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 201

Pe alocurea räul e lat de o sutà de pasi, in alte locuri mai lat, iar in
altele mai strimt. Locuitorii de pe malurile Prutului afirmI cl atunci
and raul se umflä inundeazi regiunea pe o distantl de trei stadii
chiar mai mult, si apoi din nou se usucA. Ca si Vistula, roade ad ma-
lurile iar acolo le adaugl. Dupl ce trecuelm Prutul ne opriam pentru
noapte inteun sat anume Tabära, pe malul riului pe un deal inalt. Ad
petrecurlm noaptea, avind locuinte bune. In aceeas zi solul a trimis
inainte la Iasi la dorm.% cu räspunsul la scrisoarea lui pe Xavery Borzys-
lawski, stegar de Trembovla cu cativa servitori i patru osteni, precum
si pe Leonard, caläuza noastrà.
ii Octomvrie. Ne-am odihnit toatA ziva in acelasi sat, de ciimineatl
dupl liturghie solul cu citiva insotitori au trecut peste Prut la yang-
toare. Se gäseau acolo multi iepuri si cäprioare, dar eri greu sá le poti
impusci. Chiar dacl ies din tufisurile dese in step5., iarba inaltä, bu-
ruienile çi arbustii ascund animalele ca inteo pädure. Totusi au fost
impuscati i iepuri i aprioare. In Prutul vechi, adicl in albia prin
care curgeà räul mai de mult, isbutirIm sä pescuim o multime de pesti.
Oamenii curtii aduserà somni, tiuci, crapi, prinsi cu o plasI micä.
Marea cantitate a ciulinilor atrage porcii, cari se bäläcesc in apl, si
se ingrasl cu aceasa hranä.
12 Octomvrie. Am mers douäl ceasuri 'Ana la Cärniceni, unde pe-
trecurlm noaptea. Aci &him locuinte destul de proaste. La apusul
soarelui au sosit cu o caretà trasä de sase cai, hatmanul Moldovei 2), adicl
seful armatei moldovenesti, postelnicul 3), adia maresalul curtii dom-
nesti i Leonardi cAlluza, deasemenea si La Roche, secretarul domnului4),
avind cu dinsii o suitg de sase steaguri de osteni moldoveni Cu stea-
gurile desfäcute, sunind din trimbite i bätAnd din tobe. Totusi acesti
oameni erau numai niste simpli çàrani fa'rà arme, cici nu le este 1110-
duit sl poarte arme in timp de pace. Un singur steag aveà làncii cu
stegulete galbene. Solul a primit in audientà pe nouii veniti çi in tim-
pul audientii a sezut pe scaun, iarg dregätorii, scotändu-si

loan Toader Callimah (1758-1761).

Hatmanul Vasile Razul.
Ve! postelnicul Alexandru Ipsilante.
9 Luca La Roche, secretar francez al domnului Moldovei, originar din Aix. Cf.
pentru el N. Iorga, Documente Callimachi, II, pp. XXXIIXXXIV. Fusese secretar
al lui Don Carlos, regele celor Dourt Sicilii. Retras la Bra§ov, scrie un lexicon in,
o limbi. N. G. Dossios, Studii greco-romdne, p. 107.

www.dacoromanica.ro
202 P. P. PANAITESCU

[kolpald] au stat in picioare. La Roche a tinut o cuvantare in frantu-

zevte, exprimand multumirea sapinului sat' pentru fericita sosire a soliei
poftind-o la Iavi, oravul de scaun al OM. Solul a multumit pentru
amabilitatea i bunavointa domnului vi a rugat pe toti sä eada, tra-
tandu-i cu dulceata i cafea. Dupa aceia vi-au luat ramas bun vi s'a
intors in aceeavi zi la Iavi cu aceleavi parade vi ceremonii. Mai inainte
insl de ei sosise dela Iavi Borzyslawski, care a povestit urmatoarele:
La sosirea lui indata i s'a dat o locuinta in ora, dar el si-a ales locuinta
la parintii iezuiti. Dupa aceea i s'au adus « tain *, adia o portie de
merinde i anume in mare cantitate: paine, carne, orez, vin i diferite
fructe, vi el daduse aducatorului un bun «bacviv» 1). A doua zi a venit
la locuinta lui comisul domnesc [koniusz] 2) Cu doi curteni
o careta trash' de vase cai, pe laugh' care mergeau « ciuhodarii adica
pajii. Cand careta lui Borzyslawski s'a apropiat de poarta castelului
s'a mai adaugat la suità i doi ceauvi si patru ciuhodari. In fata pala-
tului I-a primit i i-a urat bun sosit postelnicul, in palat marele mareval
al curtii, in prima camera' hatmanul i astfel 1-au condus la domn. Cand
el s'a apropiat, domnul s'a ridicat de pe scaun vi a inaintat cu trei pavi,
ascultand complimentul in limba latina i luand scrisoarea solului. Dui:a
aceea I-a rugat sl veaza la stanga i i-a oferit dulceata i cafea.
Domnul a spus ca scrisoarea primita fiind un raspuns nu va mai
raspunde vi el, ci avteapta cu inima plina de bucurie sosirea solului,
care va fi primit cu o strilucire deosebita. Dupa aceea stegarul vi-a
luat ramas bun dela sol vi a fost condus cu aceleavi ceremonii la locuinta
lui, iar dupa amiazi s'a intors la noi.
13 Octomvrie. Dupa ce am mers doua ceasuri, apropiindu-ne de Iavi,
aproape de o jumatate de milk', ne-au ievit in drum demnitarii moldo-
veni anume: hatmanul ostilor, doi marevali, cel mare vi al curtii 3),
cancelarul 4) i vistiemicul 5), aproape toata curtea domneasci precum
vi multi boieri de frunte distinvi prin nume i avere, adica nobilii mol-
doveni, imbricati dupa obiceiul lor i calarind pe cai frumovi i impo-
Dupa aceea erau vi opt steaguri de ovteni cu steaguri, trim-
bite vi tobe. Careta domneasca cu ferestre de cristal, trasa de vase cai

Cuvintele fain §i bacf4 in textul polon.

2) Vel comisul Teodorachi.
AdicA un vornic i postelnicul (maresalul curtii).
Marele logoffit loan Bogdan.
Ve! vistiernicul Ioan Cantacuzino Deleanul.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 203

.cri data cu lac pe din afara i aurita. Vizitiii erau imbracati in diferite
colori çi erau tigani.
Demnitarii ajungand la careta solului au descalecat i dupa ursárile
de bun sosit au intrebat pe sol daca vrea sa mearga calare sau in ca-
reta, aci in afar% de careta adusesera si un cal frumos i impodobit.
Solul mai intai s'a opus nitel, spunind cá vreh sà mearga cu careta
lui, insa La Roche i-a spus cä aceasta ar fi o ofensa' adusä domnitorului.
Deci solul a trecut impreuna cu secretarul soliei in careta domnului.
Atunci cavalcada a pomit in ordinea urmatoare: mai 'Mai mergeà mi-
litia dorm-teasel, apoi insotitorii turci cu capigi-pasa, calauza noasträ
In träsura lui, dupa aceia Gaktowski cu husarii, careta solului cu dem-
nitarii moldoveni mai sus pomeniti pe de laturi, apoi curtenii, membrii
soliei.
Inaintea avangardei mergeau 14 muzicanti pe jos, mergand cate doi.
De ambele parti ale caretei erau sase haiduci i sase paji, ash cum au
fost descrisi mai sus si douäzeci de ciuhodari domnesti frumos im-
bracati in postav. Oamenii domnesti i ai nostri erau amestecati Ora
la avangarda in dosul caretei pe douä randuri. Dupa aceia urmau douà
carete ale solului, apoi opt cai de parada ai nostri i in sfarsit toata ta-
bara carelor, armele, carausii. O multime imensa de ambe sexe si de
toate varstele iesise din case de curiozitate, cum se obisnueste la ase-
menea ceremonii, ash cà ochii nu puteau distinge nimic alt cleat o
multimc de oameni. Parerea tuturor erh ea nu mai fusese alta solie
care sa intre in oras cu aka pompa, cu un sol ash de insemnat, cu o curte
ash de frumoasl i numeroasä, si cu asà multe trasuri, precum i cu
o ash mare afluentä de privitori. Cand intraram in oras gasiram toate
prävaliile inchise, caci negustorii erau unii pe strada altii la balcoane
sau la ferestrele palatelor si ale caselor. Am fost condusi in ordine prin
oras 'Ana la palatul principelui Cantacuzin, marele vistiernic al Mol-
dovei, unde solul fu din nou primit de inalti demnitari. Dei eram
tare veseli de o asemenea primire, totusi ne temeam de ciuma care ban-
tuia. in Iasi. Pentru a ne feri de ea aproape toatä strada erh pustie, caci
oamenii furl trirnisi la camp. Din fericire Dumnezeu ne tinù pe toti
sanatosi.
Octomvrie. Solul a trimis pe Iuliani talmaciul la domn ca sä sta-
bileasca ceremoniile obisnuite pentru vizità i anume: daca domnul
va primi pe sol la usa odaii in care va avei loc audienta, daca i se va
da solului un scaun egal cu acela pe care va edei domnul, daca i se

www.dacoromanica.ro
204 P. P. PANAITESCU

va da solului locul la dreapta si in sfarsit daca domnul va inapoia vizita

solului. In caz and domnul s'ar invol la toate cererile solului, cum
era si obiceiul, acesta fixase data vizitei pe ziva de 16 a lunei.
.r5 Octomvrie. Am ascultat slujba in biserica catolica, a francisca-
nilor si iezuitilor. Ei au biserica in comun, dar locuintele in clädiri
separate ce apartin deosebit fiecaruia din cele doua ordine. In afarl
de aceasta nu fäcuram nimic deosebit in acea zi. Dupa calendarul ru-
sesc azi cade sarbatoarea Sf. Francisc, fundatorul ordinului minori-
tilor, pe care solul a celebrat-o cu solemnitate.
16 Octomvrie. Dupä ascultarea liturghiei in biserica pomenita, and
ne intoarseram la palatul unde era gäzduit solul, aflaram in curte cai
trimisi de domn pentru sol si pentru noi. Trebuie sa recunosc CA acesti
cai ca infatisare si ca sele bogate erau fail indoialä mai de seama
deck acei trimisi de pap. din Hotin cu ocazia vizitei ce i-o facuram.
Deci solul a incalecat pe un cal alb bun, devenit mai cenusiu cu anii,
dar totus frumos si cu pas incet, cum se cuvenea demnitatii soliei. Seaua
era bogata si acoperitä cu o stofa de materie de grenat cusuta cu gust
cu aur, argint si matase. Am pornit in totul in aceeasi ordine cu care
intrasem in Iasi. Demnitarii domnesti mergeau inaintea solului, dupa
dansii urmau secretarul soliei la stanga solului, apoi comandantii garzii
si muzica domneasca cantand dui:4 obiceiul turcesc din trambite si
tobe. Abea acum vizuram ce populat este Iasul, caci s'a arätat o asi
de mare multime de oameni pe la toate iesirile, ferestrele si acoperi-
surile, incat se Ora ca se adunasera din intreaga tarä pentru a privi
ca la teatru. Chiar cei 20 de ciuhodari si doi ceausi domnesti furl siliti
O. alunge multimea ca sä faca loc. Dela palatul nostru panä la castelul
domnesc este numai o strada dreapta. Cand ne apropiaram de poarta
castelului ne-au iesit in intampinare trambitasii domnesti, cari sant
tigani si and ca la noi and cheama din turnurile bisericilor la predica
pentru pocaintä. Descalecand solul, indata dregätorii I-au condus im-
preuna cu toata curtea domneasca, maresalii amindoi si hatmanul.
Dupa ce strabaturam o sala, solul a fost intampinat de domn la pragul
odaii in care urmi sa-1 primeasca cu urmatoarele cuvinte: Bette et pros-
pere veniat, illustrissimus legatus 1 Dupa aceea domnul 1-a condus la
doui scaune, acoperite cu catifea rosie cu galon de argint si cuie de
argint inflorate in forma de t% tynf t [moneta]. Domnul a luat locul la
stanga, rugand pe sol sa stea la dreapta. Acesta i-a urat domnului bun
gasit in limba latina pe scurt, dar cu cuvinte bune. Domnul a raspuns

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TARILE ROMANE 205

la acest compliment inteo latinl aleag aritand bucuria sa cl a sosit

sänatos un oaspete ash de mare si de placut. Acest domn se numeste
Ioan Teodor, statura id este mijlocie, nitel gras, are mai bine de saizeci
de ani, un batran frumos i vioiu, Cu foarte multa autoritate in figura,
dar fail trufie, foarte placut in conversatie. Cunoaste admirabil limba
gaseste usor termeni vii and o vorbeste. Timp de 28 de ani
a fost terziman, adica talmaciu de curte al imparatilor turci la Stambul,
pentru interesele lor cele mai secrete. Aceasta 11 face sa fie acum cu-
noscator al afacerilor aproape a tuturor statelor. Avù astfel ocazia sa-si
castige gratiile imparatesti i astfel fu ridicat in actuala demnitate. Are
sotie, doi fii mari si fete, dar nu ne fu dat sà vedem cleat pe fii 1). Dei,
precum se spune, este moldovean de neam, ceeace ar trebui sà multu-
measca pe boieri 2), totus invidia i vitiul, cari nu lipsesc in nici o tara,
i-a indrumat pe boieri ea nu sufere ca unul egal cu ei sa-i conduca
desi Il vazusera dejà ca domn, nu au vrut sa-1 recunoasca. Deci cei mai
mari demnitari politici i boierii mai de fnmte s'au retras pe la satele
lor sub diferite pretexte, vrind sal-0 ascunda nemulturnirea i sá nu-1
ajute in nici un fel. Unii din ei au fost condamnati de care dinsul,
altii din porunca venita dela Stambul au fost trimisi in exil, fiind siliti
astfel, eat ei cat i altii, sa se supuie. In inima trig sant departe de a
fi sinceri fatä de domn. Dar deoarece acesta se bucurà de protectia
vizirului actual, care este foarte puternic, nu indrasnesc sa comploteze
impotriva lui. (Lucrul s'a dovedit si mai tarziu prin alungarea dela Stam-
bul, la cererea acelui domn, a francezului Lynche) 3). Totus se asteapta
o schimbare de vizir, si in acest caz indata ar izbucni focul ascuns 4).
Dupa terminarea cuvantärilor i s'a oferit solului dulceata i cafea
s'a dat apoi i apà parfumata pentru spälarea degetelor i ne-au tamaiat
cu fum de parfumuri. La aceasta domnul a spus: Istae sunt orientales
eremoniae et quaedam humanitatis officia, quae solent hospitum distinctioni et

Fiji dorrmului Grigore i Alexandru.

Pentru origina romftneasci a lui loan Callimah, cf. A. D. Xenopol, Istoria
genealogia casei Callimachi, Bucure§ti, 1897 o N. Iorga, Documente Callimachi,
I, pp. XVI §i urm.
Linche sau Linchoult, negustor §i secretar domnesc, de origine francez, de-
capitat la 1760 din ordinul sultanului. Cf. N. Iorga, o. c., I, p. CIX o Hurmuzaki,
Documente, Supliment, II, pp. 714-716.
Pentru nemultumirea boierilor impotriva lui loan Callimah, pseudo-Enache
Kogalniceanu, Cronica, la KogAlniceanu, Letopisete, ed. II, III, pp. 237-238.

www.dacoromanica.ro
2o6 P. P. PANAITESCU

honori praestari. A urat ca pacea cea lunga de care se bucura Polonia

sa fie pastrata, oricat ar fi ea indeinnata de imprejurarile actuale, zicand:-
<( Certe, gloriosa est neutralitas Reipublicae Poloniae I »1). A intrebat de
sanatatea regelui Poloniei 2) si a hatmanilor. In acest timp maresalul
curtii domnesti a tratat pe toti curtenii solului intealtal odaie cu dulceatl
cafea i prajituri. Ispravindu-se discursurile i vizita, domnul a insotit
pe sol pang la usa. Ne-am intors acasa cu aceeas parada cu care venisem.
Demnitarii moldoveni ne-au insotit pana in sala palatului i i-au luat
rImas bun inchinandu-se foarte jos si aratandu-se gata de slujba.
Octomvrie. Astazi pe la ceasurile zece, cu aceeas paradi si cu ace-
leasi steaguri, muzici i demnitari, domnul a inapoiat vizita solului-
Pentru dansul a mai adaugat insa i aceasta pompa: pe langl el erau
dusi opt cai frumosi de parada', acoperiti cu stofe minunate Ç cu,sele foarte
bogate. La fiecare sea, dupa obiceiul turcesc, atama de partea stanga
sabia, la dreapta buzduganul i chiar pe sea era o pavaza de argint in-
clinat spre partea stanga, scarile aveau la mijloc cifrul domnesc aurit
In relief, ceeace face mult efect. In fata domnului mergeau cei doi fii
ai lui CAM pe cai mici turcesti de rasa bung si bine invatati. Dupa
dansii mergeà domnul pe un cal mare roib, care umbla cu pas incet,
dar voinicesc. eaua pe care sedea domnul era cu totul deosebita.
bogata, avand pe margini cusut un sir de pietre scumpe de diferite
feluri. Abià intrase in curte si indata muzica noastra a inceput sà ante
un mar s frumos. Domnul a descalecat la scara palatului, fiind primit
de Kazimir Plaszkowski, maresalul curtii i tovaras al steagului de
osteni inzauati ai solului, inconjurat de suita soliei. Pe coridor stateau
doisprezece paznici ai convoiului nostru i la trecerea domnului i-au
dat onorul cu armele. In prima camera l-a intampinat pe domn secre-
tarul soliei, care i-a urat bun sosit i luandu-1 de mana l-a dus printre
pajii i haiducii nostri, cari erau asezati pe doua randuri, pana In sala
unde l-a intampinat la usa solul. Dupa un scurt compliment l-a poftit
pe domn sa Facia, dandu-i locul la stanga, iar el s'a asezat la dreapta.
Fiji domnului au sezut i ei pe langa tatal lor pe scaune mai joase. Toti
erau imbracati cu blanuri foarte scumpe, c'aptusite cu zibelina. Dupa
ce s'au asezat a inceput o conversatie mai mare in latineste, aratind
legaturile dintre cele doui popoare, precum si cele dintre ei personal..

1) Neutralitatea Poloniei in rfisboiul de sapte ani.

5) August III (1733-1763).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 207

Dupa alte discursuri de acest fel, cari furl scurte, s'au servit dulceturi,
cafea i s'au tamaiat oaspetii. Luandu-si ramas bun, domnul a fost
condus de sol ca la sosire, apoi in acelasi fel de ai nostri.
Octomvrie. Solul a dat de stire domnului prin talmaciu sa fixeze
o oil la care sa-1 poatI vedea secretarul soliei pentru o conferintl pri-
vitoare la anume interese de granità ale republicii. Deci, cltre ceasurile
noul dimineata, domnul a trimis dupa secretar cu un cal de parada al
sàu invatat, cu o sea bogata i sase ciuhodari frumos imbracati cu braie
argintii cusute cu aur. Acestia i-au adus cai boieresti, ca sà mearga pe
ei patru soldati ai soliei i doi servitori. Cand s'a apropiat de poarta
castelului i-au intampinat doi ceausi i patru ciuhodari i s'au unit cu
acei cari mergeau pe langa cal. La scara castelului, secretarul a desca-
lecat si a, fost intampinat de Leonardi, cllauza noastra. In coridor
astepta postelnicul, adica maresalul curtii domnesti cu un baston de
argint in mana. Urandu-i bun sosit l-a condus printr'o said, unde-I
astepth hatmanul Moldovei. Acesta l-a dus in camera domnului im-
preuna cu alti demnitari ai tárii si multi din curtenii domnului. Domnul
l-a intarnpinat pe secretar la mijlocul odàii, unde se aflà cetind o hartie.
Indatä s'a intors si a spus cu glas tare: Bene veniat MagnificusSecretariur
Legationis! El s'a asezat pe un scaun mai inalt cu o treapta, iar pe se-
cretar l-a poftit sI stea la stanga. Dupl complimente reciproce, secre-
tarul a expus domnului interesele de granita ale republicii, ce-i fuseserI
incredintate: pagube i nedreptati ce trebuiau despagubite. Domnul a
dat raspuns favorabil, fagaduind cä se va da satisfactie conform drep-
tatii. S'a dovedit Irish', mai tarziu, ca acele fagaduinti nu erau sincere,.
ci erau pornite din vechea graeca fides ». Solul a fost nevoit sä: ceara,
dreptate prin firman imparItesc la Stambul. Care anume erau acele
interese se poate veda in a doua parte a ziarului intre memoriile inain-
tate Portii si intre firmanele obtinute i ca sa nu repet de geaba acelas.
lucru, nu le insir ad. S'au oferit apoi dulceturi i cafea, apI parfumata
pentru spalat, a fost tamaiat cu fum parfumat dupI obiceiul local. Dupi
aceea secretarul si-a luat ramas bun si s'a intors la palatul solului cu
aceeas paradl ca la venire.
Octomvrie. Azi primiram binecuvantare publica pentru conti-
nuarea calatoriei in biserica parintilor franciscani, binecuvantare pe
care o numim: itinerarium. Dupl liturghie, solul a trimis daruri dom-
nului i curtenilor lui prin Lafont, secretarul corespondentei straine.
Darurile sant enumerate la un loc cu toate darurile date de solie. Indati

www.dacoromanica.ro
208 P. P. PANAITESCU

ce Lafont imparti darurile, domnul a trimis si el la randul sau darurile

sale solului si catorva din noi, pe care le vei ceti la urma sub titlul:
Daruri. Dupa mancarea de pranz am plecat cu bine din Iasi pe la cea-
surile 12. In sernn de salutare s'au tras douasprezece lovituri de tun
din tunurile mici de fier dela castel. Cat despre rest, am fost insotiti
de aceeas suitä si in aceeas ordine ca la sosire, pana la o jumätate de
mill de Iasi. Intre timp solul a aruncat ceva monete multimii, care le-a
adunat cu multa lacomie si mare tumult.
Dupa trei ceasuri de drum sosiram pentru odihna de noapte la co-
nacul numit Bossy, unde gasiram locuinte foarte proaste. La iesirea din
Iasi, un turc a ranit pe Komorowski, curtean al soliei, cu un ciomag
sub ochi, mare noroc el nu 1-a omorit pe loc, iar pe Giergieliwicz,
cuartier-maistrul nostru si pe vizitiul lui Ochocki i-au &gut bine turcii.
Pentru aceasta la conacul urmä'tor,unul din cei cari lovisera cu ciomagul
a fost batut la talpi.
20 Octomvrie. Dupa patru ceasuri de drum sosiram la conacul Ma-
caresti. Ad gäsiram locuinte foarte comode, mai ales solul, care a stat
la o curte, asezata intru totul dupa modelul polonez, cum nu mai VA-
zuram alta in cursul calltoriei, nici nu intalnisem mai inainte. In curte
umblau chiar pauni si cocori, del curtea aceea erh a unui om simplu.
Toti oamenii din acel sat sant politicosi si binevoitori fag de poloni.
21 Octomvrie. Ne-am odihnit tot acolo si in aceh zi. Turcul mai sus
pomenit a primit lovituri la talpi pentru excesele sale.
22 Octomvrie. Am mers cale de cinci ceasuri si am innoptat la Ger-
manesti. Acest sat e asezat pe un deal inalt. Am stat foarte rau din cauza
,ca erau colibele foarte mid si departate unele de altele.
23 Octomvrie. Pornind dela acel conac ne-am coborit de pe deal si
vazuram la stanga aproape de Prut o movill foarte mare aproape cat
un deal. Dar deoarece sta singura in campie si eri rotunda, cred ca erà
ridicata de mana de om. M'am del:at-tat calare impreuni cu cativa
curteni mai curiosi si dupa un sfert de mila de drum sosiram langà
movill, pe care am masurat-o cu pasul. Are la baza 780 de pasi si merge
In sus in forma de sula, se poate deci ghici cat e de inalta. La mijloc
e sapata si are gluri adanci. Unii spun ca un anume vizir a stat acolo
cu o oaste mare si ca amintire a ambitiei lui a poruncit s'o ridice, ca
fiecare sa poata vedeh din aceh munca ce multi oameni au fost acolo.
Altii afirma cà in acel loc a fost o batalie cu mari pierden de ambele
parti si ca au fost ingropate ad trupurile celor cazuti. Dupa multi ani

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 209

Turcii au aflat a din cauza cadavrelor se fäcuse acolo saliträ,

au säpat pämantul 0 din oasele mortilor au extras saliträ. Ca de obiceiu,
ad nu se poate aflà adevärul asupra vreunei antichitäti, aci oamenii
ace§tia skit simpli 0 nu se gOndesc sä pästreze adevärul asupra lucru-
rilor interesante.
Ne-am intors apoi la drumul nostru 0 am mers cale de doul ceasuri.
Noaptea am rämas la conacul Stánileti. Erà ad o mare lips1 de locuinte
ad anul trecut n'äväliserä ad niste eätari Ail de al:41Eu, pi-land,
lu And cu ei vitele i arzAnd casele, sau mai bine zis colibele, a§h a multi
dintr'ai ncrWri, precum i toti caii au rämas sub cerul liber. CAtre searl
a inceput 0 o ploaie mare, cea dintaiu pe care o vazurarn in Moldova.
A tinut foarte multà vreme 0 a udat oamenii no§tri toatä noaptea, spre
marea lor neplAcere.
24 Octomvrie. Am rämas tot acolo sä ne usam, dar ne-am uscat
numai la vOnt, care erà mai mult de iarnä: aspru 0 rece. Foc nu pu-
turäm face, aci aici sOnt foarte sgirciti Cu lemnele. Aà cá ne-a
mers 0 mai räu i oamenii au pornit pe jumAtate inghetati l Cu
totul uzi.
25 Octomvrie. Am mers timp de opt ceasuri pe vreme foarte urità
cu lapovità, care s'a transformat in z'Apaa, ce adei neincetat cu fulgi
mari. Vintul ni le arunch in ochi, aà cà vizitiii aba vedeau caii i caii
abià vedeau drumul. Tfirziu seara sosirim la conacul numit Fälciu
[Falszya], care fusese mai inainte un oil§el populat, dar, precum am
spus 0 mai sus, l-au minat tátarii, cari n'äväliserä anul trecut In Mol-
dova. Ei luaserl cu aceastä ocazie in robie pizeci de mii de oameni de
ambe sexe, aci mai tirziu se fácuse o socotealA amInuntitä in fiecare
sat. Cfind au trecut Prutul, au transportat oamenii luati in iassyr
[robie] cà vitele i foarte multi s'au innecat. Mai ales copiii mici furl
btati in saci i atarnati de cal, iar caii läsati sà treaa apa innot, a§i
cà nenorocitii copii unii furà blgati in apä, altii au sufocat. La porunca
impäratului turcesc, au inapoiat pe bätrani 0 pe invalizi, dar tinerii de
ambe sexe n'au fost inapoiati. Localnicii spun a turcii au luat bani
pentru dOn0i dela tätari. Acuma F'älciul nu are cleat vreo zece-douäzeci
pe case, la capätul de räsärit al localitätii curge Prutul, pe apele aruia
väzurAm §apte coräbii mici, construite insä altfel deat ale noastre, aci
partea inferioarà este cu colturi ca bacurile, numai cà la mijloc sunt
bombate, iar la capete mai strOmte. In interior au aceea0 dispozitie ca
t szmaga » (corabie u§oati) cu camere, cu ui i ferestre. Aceste cornii
pp.Panaitescu, Crtlatori poloni in Tarile Rumble.

www.dacoromanica.ro
210 P. P. PANAITESCU

merg Cu diferite mOrfuri de pe Dunäre pe Prut in sus si apoi din nou

pe DunAre. Ad i avurim locuinte putine si mizerabile.
26 Octomvrie. Drumul de azi fu numai de trei ceasuri si ne oprirAm
In conacul Kierza, unde avurlm numai cateva colibe ca locuintl.
27 Octomvrie. Am mers timp de sapte ceasuri Ora la conacul numit
Vancea [Wancze], unde avurArn locuinte nu prea bune, cAci afarii
pradaserl si acest sat. Ad ì am rämas noaptea.
28 Octomvrie. Ne-am odihnit la acelasi conac. Cativa dintre noi am
mers Ora la Prut, care curge aproape de sat si am privit la morile de
pe acel rau. Morile sunt crádite pe punti plutitoare ca si cele de pe rau-
ri/e din Polonia. Singura deosebire e cà acestea de ad i nu au morani
ask de buni ca ai nostri si fáina se face numai mkinatà, cilci uzeazá
side sig. Pe malul opus al Prutului vOzuram multi oameni de
ambe sexe si de deosebite varste cargusi care si boj cari pOsteau.
Acesti oameni isi flcuserl locuinte cu trestii, cari cresc foarte dese la
o departare de trei sajene si astfel se apgrau de ciuml. Ei sant dinteun
sat la o depArtare de un sfert de milk*, in fata acesfuia unde sateam noi,
dar mai mare. Cei cari erau incl sänkosi iesiserä din sat, aci aproape
to locuitorii din aproape douà sute de colibe muriseri.
29 Octomvrie. Dupl sapte ceasuri de drum, sosiram in conacul numit
Saita.
30 Octomvrie. Am fost nevoiti sa fámanem sä. ne odihnim tot acolo,
cOci la Galati, unde urmà sá stärn in astäseark trecek par de Azov
cu douä tuiuri. De stapanirea lui tine si pasalacul Bagdodok, care se
intinde 011.1 la portile Stambului. Acest pasl este acelas Mechmet aga
care fusese mai inainte sol trimis de actualul impArat in Polonia la rege
si republia. Deoarece aveh cu el mai bine de 900 de ieniceri, ar fi fost
greu si incomod sA ne amesteam si noi cu el la Galati. In acest sat
cateva case fuseserà dkramate din pricina ciumei. Aproape toate lo-.
cuintele noastre erau asezate in jurul acelor case si chiar aceea a insus
solului nu erk mai depOrtatà de ele cleat de doulzeci de pasi. Trei
oameni cari muriserà de ciumä furl aruncati in päpuris aproape de acolo
si ramanand neingropati, corpurile lor furl mancate pe jumatate de
corbi si de cioare. Oamenii nostri si noi insine ii priveam cu o curiozi-
tate imprudentà, pentru care furgm dojeniti. Totus un vizitiu al ca-
relor soliei, anume Iacek, serb, a cäpatat aceastl boará si dui:a
scurt timp a si murit, pricinuindu-ne teama, cum se va vedek
mai jos.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN 'MILE ROMANE 211

31 Octomvrie. Dupa un drum de patru ceasuri sosiram la Galati,

ora q a.Fzat pe malul Dunarii i supus jurisdictiei domnului Moldovei.
Ad in apropiere se afla un lac lung de mai bine de o mill 0 lat de o
jumItate de ma, de sigur format din apele Prutului care se vars./. in
Dunare. E un lac foarte vestit prin multimea pe0ilor de tot felul ce
se aflá in el. La Galati am stat inteo manastire de greci schismatici,
a§à de incapatoare incat a incaput toata curtea acolo. Numai preotii
capelani, medicul i comandantul cu garda au stat intealt1 mlnastire.
Poarta locuintii solului i poarta de afara au fost pazite de o gardI ca
nu cumva sa iasa cineva in oraq, fie dintre cei insemnati, fie dintre ser-
vitori. Aceasta din cauza ciumei care bantua atunci in ora, cad in
fiecare zi se ingropau cativa morti i erau o multime de case conta-
minate. Eu, stegarul Borzyslawski, Ochocki, tovarls al regimentului
din Chelm i vistiernicul, aveam locuintele noastre afara din orai la
treizeci de pa0 de aceste case, spre marea noastra spaima. Azi ne-au
adus in care doua qtiuci vii pentru a fi vandute solului. Cantariau 190
de olii 0 am dat pe ele lei Doc alb].
Noemvrie. Cea mai mare parte a curtii soliei s'a spovedit cu ocazia
sarbatoarei Tuturor Sfintilor.
2 Noemvrie. Restul dintre noi, cari nu se spovedisera ieri, au luat
sfintele sacramente.
3, 4 fi 5 Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo, neputand trece Dunarea
din pricina vanturilor extraordinare cari turburau apele fluviului, ridi-
and valuri i facand trecerea imposibila. Ad numesc aceasta: fortuna.
6 Noemvrie. Din cauza aceleia0 « fortuna », am ramas iar pe loc
am mers s'A vedem corabiile pe Dunlre. Sant construite in forma de
szmag, turcii le numesc «ghimii ». La canna sant foarte stramte
inalte. Sant adanci de 25 de coti 0 bine organizate in interior. Unele
au un singur catarg, altele trei. Transporta grau din oraqele de pe malul
Dunlrii, Galati, Braila, la Stambul pe Marea Neagra. Din Stambul
aduc diverse marfuri turcqti, mai ales «bacalia sau coloniale care sant
descarcate in aceste ora§e. In fata mea se incarch grä.0 inteo ghirnie,
dar pe jumatate erà plin cu neghinl. O astfel de corabie este foarte
incapatoare. Turcii umbra cu aceea0 pantaloni ca ai marinarilor
englezi i olandezi, ce se yid la Danzig, cu acelea0 colori
croite la fel. Am cetit in pactul dela Passarowitz el este permis
negustorilor unguri sá aduca pe corabiile lor marfuri din Ungaria pe
Dunare, dar aceste corabii ungure0i n'au voie sa iasà de pe Dunare
14'

www.dacoromanica.ro
212 P. P. PANAITESCU

in Marea NeagrA spre Stambul. Ei sant nevoiti sl inchirieze ghimiile

turcesti, inarand mArfurile pe ele pot sa le dua la Stambul, precum
si fac.
7 Noemvrie. Azi trecurAm DunArea cu un bac foarte mare, care cu-
prindeà trei care si 37 de cai. DunArea este ad i mai largI ca Vistula
la Thorn si cu mult mai adancl, aci de n'ar fi un prag intins la varsarea ei
In Marea NeagrA, ar putel pAtrunde pe ea cele mai mari corAbii. Pragul
acesta s'a format in chipul urmator: marea, and e agitatA, aruna valuri
In spre apele DunArii care se varsl in ea. Dar pe de altA parte tot ad
fluviul impinge cu putere apele sale in mare, ash inat marea aruna
nisipul sAu si DunArea nu numai a nu-I primeste, dar impinge si ea
alt nisip. Din tot acest nisip se formeazI sub apl un dig inalt, care
impiedecl trecerea corAbiilor mari, cari adesea se stria sau se impot-
molesc. Solul cu fruntasii soliei au trecut pe o bara mare strlbAtand
raul in zece minute, aci barca erà condusA de 18 vaslasi. Intre timp
trambitele sunau rail incetare marsuri si dansuri. IndatA dui:4 aceea
au trecut pe bac buclaria, bufetul, garderoba, caii. Dar trecerea celor-
lalte care sit a oamenilor a tinut panA dupA ceasurile patru dimineata.
Dupl sase ceasuri de mers dela locul trecerii sosirlm la ceasul noul.
seara la Niacin. Acum voiu descrie intamplarea amintita a lui Stangret
care ne-a prezentat o scenA tristA nu atat de inspAimantAtoare, cat a
produs o teamA neobisnuita in sufletele noastre (sic). [UrmeazA pe
mai multe pagini descrierea mortii lui Stangret, care apAtase ciuma
In Moldova. E ingropat la Mein.] Solul a trimis bani ca mortul sl fie
ingropat de moldoveni. Acestia erau asà de indrAsneti Mat cutezarA sä.
desbrace corpul !Aril la amase, luandu-i uniforma cea noul, rufele
si inaltAmintea, si numai dupl aceea il ingroparl...
8 Noemvrie. Am mers sase ceasuri si am famas noaptea la Peceneaga
[Peczennika].
9 Noemvrie. Dupl sase ceasuri de drum am stat noaptea in conacul
numit Saray.
.ro Noenivrie. Dupa cinci ceasuri de drum am stat noaptea in conacul
numit Straja. Astfel farA odihnA ne indepartam cu teama cat mai repede
de locul mortii lui Stangret.
Cred interesant si folositor sA descriu aceste locuri. De o parte erà
DunArea. La o mill si jumatate de locul unde trecurlm, la stanga, spre
miazA noapte, ni s'au arAtat stanci inalte, and mai largi, and mai
stramte, despartite prin prApastii si pesteri. Pe alocurea sant foarte

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 213

ascutite, in alte locuri au varfurile tocite, toate foarte aspre din piatrl
aura si tare. Aceste dealuri se numesc: *apte dealuri si se vad incl dela
vase mile inainte de Galati si de pe culmea lor se spune ca se vede Marea
Neagra, care e la o distantl de doul mile. Stancile acestea sant favora-
bile marinarilor, caci vazindu-le de departe de pe mare, se bucurl el
s'au apropiat de port. La o mill' de Macin terenul se transforml aproape
In campie, dar la o jumatate de mill. mai departe se ridica din nou si
dealurile urmeaza fara intrerupere pana la conacul urmator. Au insl
inaltimi foarte neregulate i sunt roase. La stanga au stand si la dreapta
Dunarea, larga si placuta la vedere Ora' ce in acest sat intraram iar
In campie. Neplacerea pe care ne-o produceau dealurile, ce se ridicau
de o parte, erà compensata prin privelistea coräbiilor, ghimii turcesti,
-plutind cu panze pe Dunare in zilele acestea linistite. Stancile acestea
erau albe pe inaltimi i deoarece soarele ardeh de mai multe zile
stancile erau spre miaza-zi, nu puteam crede ca sunt acoperite cu zapadl.
Cei mai multi sustineau ca e vorba de dealuri de gips. Deci eu impreunl
cu stegarul Borzyslawski, dup./ ce am salutat pe sol in careta lui, am po-
runcit sä ni se dea cai i singuri noi doi am mers un sfert de mill tre-
cand si printr'un sat turcesc bine populat. Cand sosirlm sub dealuri
ne-am urcat pe ele pe jos si tot ridicandu-ne mai sus, cu mirare &du-
ram de zapadl mare. Mai mult, cata zà'pada fusese topita de soare in-
ghetase, ash el luaram in batiste zapada inghetatl si o duseram solului,
care o privi cu mirare si porunci i altora sa mai aduca. Aceste zapezi
de pe dealurile pomenite se fac tot mai mari si nu dispar in tot cursul
anului.
Incepand dela Niacin vazuram foarte multi bivoli i magari.
ii Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo. In spre sud-est se ridici la
marginea satului o stand: foarte inalta i dreapta. Erà însá acoperitä
cu pamant dela naturl i crescuse iarbl pe ea. Aba cativa dintr'ai
nostri, impinsi de curiozitate, izbutira sal se urce pe ea cu multa muncl
si primejdie. Totusi s'a gasit un turc care s'a urcat calare pe aceh stanca
sub ochii nostri, dar n'a putut sa se mai coboare la fel, caci risch sa
moara sou sa ramie schilod. Deci s'a coborit pe jos ducand calul dea-
clreptul si fära soväire. Toti au recunoscut cl atat stäpanul cat si calul
facuserà un lucru cu totul minunat.
12 Noemvrie. Lasand Dunarea la dreapta ne-am indreptat spre stanga,
strabatand dealurile mai sus pomenite, care vrura sa se arate bine-
voitoare, prezentandu-ne o prapastie intre ele. Ash fail multa greutate

www.dacoromanica.ro
214 P. P. PANAITESCU

am trecut pe un drum bun si mergind timp de nouä ceasuri rämaseräm

noaptea la Carasu, odinioarä oras bun, azi abii un sat mare, care Os-
treaz1 numai numele de oras.
Desi aceastä tail dela Dunäre pira la Bazargic se numeste Dobrogea
[Dobruzanski], totusi este obiceiul ca o clauzä a domnului Moldovei
sl conducl pe solii poloni pinä la Carasu. Insä ci'lluza noasträ Leo-
nardi trebuii si se intoarcg la Iasi din pricina unor treburi domnesti
ce nu se puteau amini si anume sä meargl la Varsovia. Fusese acolo
de mai multe ori si are cunostinte la curtea noastri si prietenie cu no-
bilii. Deci a plitit mai intiiu tainul pentru toate conacurile si zilele
de odilmä dela Galati ping ad in miinile lui Plaszkowski, maresalul
soliei, si s'a intors la Iasi ilia dela Galati, luindu-si rImas bun dela
sol si primind dela dinsul un ac cu briliante.
[Intoarcerea lipseste].

XVI. Solia lid Toma Alexandrovici

1766
Toma Alexandrovici, pod comori, (Ominar) al curtii 1) fu
trimis ca sol in Turcia la 1764 cu ocazia alegerii noului rege
al Poloniei Stanislav-August Poniatowski (1764-1795), dar
fu silit sA zAboveasO la granità doi ani, din cauza incurO-
turilor diplomatice cu Turcia. Corespondenta lui dela gra-
nita Moldovei si din timpul soliei a fost publicatà de N. Iorga :
Documente Callimachi II, pp. 350-365. (Cf. si p. 575). Jur-
nalul soliei intitulat : Dyaryusz legacyi Imc. pana Tomasza
Alexandrowicza, podkomorzego nadwornego iego. k. moici y
posta extraordynaryinego do Porty Ottomanskiey w roku 1766
odprawioney. (Ziarul soliei lui Toma Alexandrovici, pod
comori al curtii majesatii sale regelui si sol extraordinar la
Poarta OtomanA, indeplinità la anul 1766). formeazA manu-
scrisul No. .1615 al institutului Ossolinski din Lemberg, numele
autorului nu e indicat.

1) Erii fiul lui Alois, episcop de Culm, a fost mai tarziu maresal al curtii si la
urml voevod al Podlachiei. Moare la 1795. Niescieki, Herbarz Polski, II, p. 25.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN TARILE ROMANE 215

Dyaryusz legacyi Imc. pana Tomasza Alexandrowicza podkomorzego

nadwornego lego k Moki y posla extraordynaryinego do Porty Otto-
manskiey w roku 1766 m odprawioney.
Martius die z6... przybyl konduktor moldawski z listem od xigcia
pana swego peinym sentyment6w nayprzylainieyszych, ktoremu lego
M. posel wychodzq.ce mu z audyencyi ofiarowal zloty zegarek y roz-
kazal przytrzymad go na obiad, ktfiry dawal w przytomnfigci I. P.
kasztelana Kiiowskiego, Imc P. regimentarza partyi y generalnego
fortec pogranicznych kommendanta, iako te t woyska utriusque autha-
ramenti...
Die 24-a. Ruszyl si g Iego P. posel z calym ekipa tern, przy rzg-
sistym z armat biciu, dworu swego otoczony assystencya z poprze-
daiqcemi karetg poselska, dwoma konduktorarni, to iest : tureckim y
moldawskim. Wyprowadzali wielkim mnfistwem za miasta, a chorq-
giew cala Lipkan6w z swoim rotmistrzem, at na nocleg konwoiowala
o szeid godzin od Chocimia do Czabru, gdziegmy zanocowali. Wieg ta
do powiatu Chocimskiego nalezy, Prutem z Woloszczyznq graniczy.
Die 25-a. Przebywszy dwoma Pramami Pruth rzekg staneligmy na
noc we wsi Gikol o godzin dwie od Czabru.
Die 26-a. Uiachawszy godzin pigd, stanieligmy w Chwameficie ( ?)
Die 27-a. Tugmy spoczywali.
Die 28-a Godzin cztery uiachawszy, staneligmy na noc w Kukuten
gdzie I. W. Pose! od Boiara znacznego byl witany, y do dworu onegot
proszony.
Die 29-a. Po szesciogodzinney iezdzie staneligmy w Taborze wsi
nad Prutem letqcey, gdzie od stawnego Piotra Alexiewicza z Turczy-
nem Traktatu zostawione. Szafice widzieligmy.
Die 30-ma Turcy swe swigta odprawiali, z tych dnia
trzeciego przybyl z powitaniem I. W-o Posla pierwszy Urzgdnik Mol-
dawski, w kompaniy Wielkiego Kaminara, imieniem Xigcia Hospor
dara Moldawskiego.
Aprilis. Die z-a 2-da. Wyiachaligmy z Taboru o godzin osm
(sic)staneligmy we wsi Mgdzyl este. migdzy Prutem y Zyta
rzekami w lasach lez4cey.
Die 3-a. Tu og z/amanq u karety reparowano.
Die 4-a. Kowal nadworny nogg ziamal, a nakoniec I. W. Pose/
zachorowal, gdzie iak sig slabosd wzmagad zaczgla, posial do Iass6w
Po Doktora, który przybywszy wkrertce dal prezerwatywy I. W-u Poslowi,

www.dacoromanica.ro
216 P. P. PANAITESCU

y radzil, aieby o godzin trzy do pewnego Palacyku nad Prutem le-

iacego, gdzie swiezse y zdrowsze powietrze iak wtym mieyscu, chcial
siq z calym przeniegd Dworem.
Die 6-a 13-a. Po trzygodzinney iezdzie stanal I. w-o Pose I w
Cekorze, w Palacyku nad samym Prutem bqdacym, y tam przez sie dm
dni ratowal zdrowla, r6inemi lekarstwami y krwi puszczenie m, Po
kteorych zupeinie przyszedlszy do zdrowia, odebral powinszowanie
od Hospodara Moldawskiego przez znacznego Officialiste z oko-
licznosci polepszenia zdrowia.
Die 14-a. Uiachawszy godzin siedm staneligmy w Tryisten ( ?)
Die 15-a. Wyiachawszy rano z racyi przydluzszey stacyi bo osmio-
godzinney, staneligmy w Miescie Huszu, gdzie I. W. Pose/ o mile
byl przyimowany, od obywatel6w miasta tego z choragwiami wyie2-
dzai4cych, y wprowadzony z okrzykami do rezydencyi Biskupa Grec-
kiego. W tym Miescie Kosciot Katolicki pod rzadem Franciszkan6w,
Protekcya Polska zaszczyconych, nie mala Parafian ma liczbq.
Die 16-a 27-a. Tugmy spoczywali dla reparowania woz6w, kt6re
siq troche poryinowaly (sic) byly.
Die 1.8-a. Siedm godzin uiachawszy staneligmy we wsi Tokielacz.
Die 19-a. Po szesciogodzinney iezdzie staneligmy w Miescie Berlat
gdzie I. W. Posel o mile w polu od woloskich Choragwi y gminu
posp61stwa byl przyimowany y rewnie2 do Miasta wprowodzony.
Die 2o-a 21-a. Tu dwa dni spoczywalismy dla reparowania
nadpsutych 1(61 u wozeow bagatowych.
Die 22-a. Godzin szege uiachawszy, staneligmy w wiesce Blindzu
gdzie I. W. Pose! od dziedziceow oney byl mile przykty y do Dworu
wprowadzony.
Die 23-a. Uiachawszy godzin trzy staneligmy we wsi Pucen.
Die 24-a. Po szesciogodzinney iezdzie staneligmy w wiosce na noc
nowo stawiacey siq, Pekya, gdzie przybyi Bojar to iest Gubernator
Miasta Galacu, z kilka kapitanami, y inna assystencya swoia z
powitniem I. W. Posla, oswiadczaiac siq gotowym bydz do przyiqcia
go w Galacu.
Die 25-a. Uiachawszy godzin szege staneligmy w miescie Galac,
do kt6rego nie doiezdzaiac pultory godziny przyimowany by! I. W.
Pose! od Beszliagi Tureckiego, y Boiara Gubernatora tamtego Miasta,
z Choragwiami y pospolstwem na te powitanie umyslnie zgromadzo-
nym. Okrqty u Portu u Dunaiu znayduiace siq Bandery swoie na znak

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 217

salutowania wywieszali. Teyie nocy naszego w to Miasto przybycia,

wszczal si q ogien w Officynach Monasteru, w ktetrym staligmy, y
wielkie w nas sprawil pomieszanie przeciet ie w porzadku przez cala
drogg Dwor Poselski ustanowiony, wyprowadziligmy wszystkie ba-
gate z dziedziefica, nim si q (*eft poczal w ON wzmagaé, iakoi izbq
tylko iedna napelniona pawrozami y tykami w popiol obr6cil, z kt6rey
sig ten wszczal ogien, w tym odmgcie kilku naszych ludzi okaleczyto
siq, dla których opatrzenia, y bagatowych woz6w reparowania, mu-
sieligmy bawie na mieyscu dni iedenascie.
Majus. Die 6-a. Przeprawiono trzema wielkiemi Batami equipat
Poselski a Sam I. W. Posel bacikiem umyslnie sporzadzonym, przy
huku armat, y odgiosie nadwornych swoich trqbacz6w przebywszy
Dunay po szesciogodzinney iezdzie, stanal w Macinie, miasteczku
Tureckim bardzo mizernym.
Die 7-a. Uiachawszy godzin pié, staneligmy we wsi Ienikioiu.
Die 8-a. Godzin cztery uiachawszy, przybyligmy do Daiakioiu.
miasteczka w zapadlosciach letacego.
Die 9-a. Po siedmiogodzinney iezdzie staneligmy we Wsi Syradzi.
Die .ro-a. Godzin p:q6 uiachawszy przybyligmy do Karasu, Miasta
przedtym slawnego, y osiadiego, teraz zas przez wielkogé podatków
bardzo zruynowanego, tu siq Ziemia Dobrudzianska zaczyna, naleiy
do Paszy Sylistryi.
Die 11-a. Tugmy odpoczywali a I. W. Posel expedyowal kuryera
do Gabinetu.
Die 12-a. Wyiachaligmy na noc o godzin siedm do wsi Givimle.
Die 13-a. Cztery godzin iadac, staneligmy w Wiosce Hazerkiuinsy
do Balczyka Miasta naleiacey.
Die 14-a. Po szesciogodzinney iezdzie przybylismy do Miasta Ba-
zardzyku. Te miasto mocno osiadle, samych Ianczaresw liczy moo°
kilko Dzami iami y Zegarem ozdobione, y rozboiami kt6re siq
zawsze okolo niego praktykuia wstawione.
Die 15-a et I6-a. Tugmy odpoczywali.
Die .r7-a. Godzin szege uiachawszy, staneligmy w Koziudzy Mias-
teczku Bulgarskim, gdyt tu koficzy siq Dobrudza a Bulgarya
zaczyna....
November. Die 9-na. Iadac godzin szege do Ister maista Greckiego
na noc zaiachaligmy, leiy w zapadlosciach miqdzy skalami.

www.dacoromanica.ro
218 P. P. PANAITESCU

Die zo-a. Uiachawszy godzin dziesiqd do Babadan Miasta Tureckie-

go wieczorem scikgneligmy, w którym Pasza Sylistryiski, na usmie-
rzenie w tey okolicy hultaystwa, iui kilka niedziel siedzi, y ieszcze ma
zabawid.
Die zz-a. Tugmy odpoczywali.
Die 12-a. Przez godzin pi qd iadac staneligmy w Tulczy, miegcie
lei4cym nad samym Dunaiem.
Die 13-a. Przeprawiad od poinocy zaczqto wozy Poselskie a 2e tak
prqdko przewiegd sig nie mogly wszystkie, dla czego I. W. Posel prze-
prawiwszy sig zostawil resztg baga 2u, sam zag cztery godzin uiachawszy,
y drugi raz batem, umyslnie na Siebie czekai4cym, przebyl szczqsliwie
Dunay, pod samym Ismahilowem gdzie na noc stan41, a wozy tako i
drugi raz przebywszy rkzeliq, iut p62no w noc sci4gnely.
Die 14-a. Przybyl konduktor Xiqcia Moldawskiego z powitaniem
I. W. Posh, oswiadczai4c mu siq gotowym w rozkazach wszelkich, a
ie od Dunaiu y Tain y Wozy Posiom iu2 on szafowae powinien, dla
tego wozom wolowym y konnym zachodzid do przepakowania Po-
selskich rzeczy rozkazal.
Die 15-a. Rzeczy przepakowywali.
Die z6-a. Godzin piqd iad4c we wsi Doudar staneligmy.
Die 17-a. Uiachawszy godzin ogm we wsi Greczyn nad granic4
Tatarskg nocowaligmy.
Die z8-a. Reparacya ziych wozciw tu nas zatrzymaia.
Die 19-a. Po szesciogodzinnym przeciggu, do wsi w polu czystym
1ei4cey Czerneste daiyligmy.
Die 2o-a. Godzin 6 uiachawszy, y Pruth rzekq przebywszy, sta-
neligmy w miasteczku nowo stawi4i4cym siq, Fulczyia nazwanym.
Die 2z-a. 0 godzin. 6 we wsi Szteneleszte nocowaligmy.
Die 22-a. Z t4d godzin 5 iad4c do wsi Skapucen przybyligmy.
Die 23-a. Po szesciogodzinney iezdzie przybyligmy do Wsi Mq-
dzysneszte nad dwoma w lesie Rzekami leigcey, o kt6rey, pierwey
iadgc tak2e pisaligmy.
Die 24-a. Tu I. W. Posel odpoczywal, do kt6rego Xi42e Moldawski
dystyngwowanego z powitaniem przysial Boiara, ktory, y prezent od
niego z chleba, wina, konfitur, y zwierzyny zio2ony I. W. Poslowi
oddal.
Die 25-a. Godzin szegd iad4c, staneligmy we wsi Tryister.
Die 26-a. Uiachawszy godzin trzy, przybyligmy do Taburu.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 219

Die 27-a. Po szesciogodzinney iezdzie, przyiachawszy I. W. Pose/

do Kukuten, od tychie co y przedtym Dziedzic6w byl witany y do
tegoi Dworu wprowadzony.
Die 28-a. 0 godzin szegé w Sawenie, wsi do Tureckiego naletqcey
Powiatu nocowaligmy.
Die 29-a. Po szesciogodzinney iezdzie, staneligmy we wsi Ibaneszte
na trakcie, iak do Czernieiowiec, tak do Chocimia lei4cey, gdzie
I. W. Pose! iui rezolwowanym bqd4c iachad prosto do Zaleszczyk,
odebral List od Dworu aieby na Chocim powracal.
Die 3o-o. Udal siq tedy I. W. Pose! ku Chocimiowi, a po szescio-
g9dzinney iezdzie, y przebyciu w brod rzeki Prutu, stana na noc w
Giniuwcach...
December. Die z-ma. Pasza nie mope tak prqdko wygodnego znaleszc
dla I. W. Posla w Chocimiu Palacu, dla lepszey wygody, na Ottaki
do WoiewodziLskiego zaprasza go.

Ziarul soliei lui Toma Alexandrowicz, podkomori al curta regale fi sol

extraordinar la Poarta Otomand in anul 1766
z6 Mart. [La Zwaniec pe Nistru]. A sosit caranza moldoveneasca
Cu o scrisoare a domnului 1), stapanul sat', plina de sentimentele cele
mai prietenesti. La plecarea lui din audienta, solul i-a d'aruit un cea-
sornic de aur si a poruncit sa fie retinut la masa pe care a dat-o caste-
lanului de Kiev, comandantului garnizoanelor si comandantului general
al cetatilor dela granita...
18-23 Mart. [Primirea la Hotin. In afarä de descrierea ceremo-
niilor turcesti nu se da' nici un amanunt asupra orasului §i a locuitori-
lor lui].
24 Mart. Solul cu toata solia a plecat In timp ce se trägeh Cu tunu-
rile, insotit de suita. In fata caretei solului mergeau doul caTanze: un
turc §i un moldovean. Ne-au insotit In afara' de oras o mare multime
de oameni si un steag intreg de lipcani cu rotmistrul sat' ne-a condus
pang la conacul de noapte la sase ceasuri de drum de Hotin, In satul
Ceabru [Czabru]. Acest sat tine de raiaua Hotinului, despärtitä de Mol-
dova prin 11111 Prut.

1) Grigore Alexandru Ghica in prima domnie in Moldova (1764-1767).

www.dacoromanica.ro
220 P. P. PANAITESCU

25 Mart. Trecuram Prutul pe doua bacuri si am stat noaptea in sa-

tul Gikol, la douà ceasuri de Ceabru.
26 Mart. Dupa cinci ceasuri de drum ne-am oprit la Chwameticie.
27 Mart. Ne-am odihnit tot acolo.
28 Mart. Dupa un drum de patnt ceasuri am ramas noaptea la Cu-
cuteni, uncle solul a fost intampinat de un boier fruntas si invitat la
curtea lui.
29 Mart. Dupa sase ceasuri de drum sosiram la Tabara, sat pe Prut,
unde vazuram santurile ramase din vremea tratatului vestitului Petre
Alexievici cu turcii 1).
30-31 Mart. Turcii isi au sarbätorile mari in aceste zile. A treia gi,
z April, a sosit primul demnitar al Moldovei 2) insotit de marele ca-
minar, urand bun sosit solului in numele domnului Moldovei.
2 April. Plecand din Tabara sosiram dupl opt ceasuri in satul Men-
zilesti [Mgdzylczeste] in padure, intre raurile Jijia si Prut.
3 April. Ad s'a reparat osia stricatä a unei carete.
4 April. Potcovarul soliei si-a rupt piciorul, iar solul s'a imbolnavit.
Simtind a slabiciunea ii este in crestere, a trimis la Iasi dupa un doc-
tor. Acesta a sosit dupa scurta vreme si a dat medicamente solului,
sfatuindu-1 sa se duck' cu toata curtea la un palat mic ce se aflà la trei
ceasuri distanta, pe Prut, unde va puta gasi aer mai proaspat si mai
sanatos ca ad..
6-13 April. Dupa trei ceasuri de drum solul a sosit la Tutora pe
Prut, la un palat mic ce se aflà chiar pe malul raului si acolo si-a in-
grijit sanatatea timp de sapte zile, luand diferite medicamente si lasan-
du-i-se si sange pang ce s'a fäcut deplin sanatos. Cu ocazia indreptarii
sanatatii a primit felicitari si dela domnul Moldovei printeun ofiter
al lui de seama.
14 April. Am mers sapte ceasuri pana la Tryisten.
15 April. Am pornit de dimineata din cauza drumului lung ce aveam
de stelbaut, caci merseram opt ceasuri. Ne-am oprit in orasul Hui,
unde solul fu intampinat la o tnilà departare de oras de catre locuitori,
cari iesisera cu steaguri. Ei l-au condus cu strigate de bucurie pana
la resedinta episcopului grecesc 3) [i.e. ortodox]. In acest oras se afla si

Aluzie la pacea dela Prut (Iv I), care Irish n.'a avut loc in acel sat.
Probabil marele logofht, care erit atunci Vasile Cilibiul.
Episcop de Hui erh atunci Inochentie (dela Putna).

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 221

o biserica catolicl a franciscanilor, sub protectia polonä, avind si un

numar mare de credinciosi.
16-17 April. Ramaseram sa ne odihnim tot acolo ca sa reparäm
carele stricate.
18 April. Dupa sapte ceasuri de drum ne-am oprit in satul Tokie-
lacz [sic].
19 April. Dupg sase ceasuri de drum ne-am oprit in orasul Birlad,
unde solul a fost intimpinat in camp, la o mill de oras, de steaguri mol-
dovenesti si de obstea tirgovetilor, cari 1-au condus in oras.
20-21 April. Ad ì am ramas doul zile pentru repararea roatelor
stricate ale carelor de bagaje.
22 April. Dupa sase ceasuri de drum ne-am oprit in satuletul Blindzu,
unde solul a fost bine primit de proprietarii satului, cari 1-au condus
la curte.
23 April. Dupä trei ceasuri de drum ne-am oprit in satul Puteni.
24 April. Dupa ease ceasuri de drum ne-am oprit inteun sat clädit
de curind, anume Pedhia, unde a venit un boier, guvernatorul orasului
Galati, cu citiva capitani si suita lui ca sa ureze bun sosit solului, all-
tindu-se gata de primire la Galati.
25 April. Dupa ease ceasuri de drum am sosit in orasul Galati. La un
ceas si jumatate departare solul a fost intimpinat de besli aga turcesc si de
boierul guvernator al orasului cu steaguri de osteni si multime de locuitori,
adunati special pentru primire. Corabiile cari se aflau in port pe Dunare
au arborat steagurile lor in semn de salutare. In chiar noaptea dupa sosirea
noastra a izbucnit un foc in oras in magaziile manästirii in care steteam,
producind mare panica intre ai nostri, desi solia stätuse in tot cursul
calltoriei in cea mai perfecta ordine. Am scos toate bagajele in curte
inainte A' se mareasca focul. Numai o singura camera Oa cu fringhii si
scinduri a fost prefacuta in cenuse, dar in acei invalmaseala au fost raniti
mai multi dintr'ai nostri. Pentru ingrijirea lor si pentru repararea carelor
de bagaje furam ne. voiti sa räminem pe loc unsprezece zile.
6 Maiu. Toata solia a fost trecuta peste Dunare pe trei corabii mari,
iar solul insus a trecut pe o barca pregatitl special pentru dinsul. S'au
tras lovituri de tun si trimbitele curtii au sunat. Dupl sase ceasuri
de drum a sosit la Macin, orasel turcesc, foarte saracacios.
7 Maiu. Dupl cinci ceasuri de drum sosiram in satul Ieni Kioi.
8 Maiu. Dupl patru ceasuri de drum am sosit la Daia-Kioi, un oräsel
In ruine.

www.dacoromanica.ro
222 P. P. PANAITESCU

9 Maiu. Dura sapte ceasuri de drum sosiram in satul Siradzi.

xo Maiu. Dupa cinci ceasuri de drum sosiräm la Carasu, oras vestit
pe vremuri si populat, azi insa ruinat din pricina birurilor mari. Aici
incepe tara Dobrogei, care e supusa pasei de Silistra.
Ix Maiu. Ne-am odihnit pe loc iar solul a expediat un curier minis-
trului.
12 Maiu. Am mers pana in noapte sapte ceasuri pang la satul Ghi-
vimle.
13 Maiu. Dupa patru ceasuri de drum sosirlm in satul Hazerkiuinsy,
care tine de orasul Balcic.
14 Maiu. Dupa sase ceasuri de drum sositim in orasul Bazargic.Acest
oras este foarte populat, numai ienicerii sant in numair de 12 mii, are
si cateva giamii, impodobite cu ceasomic. E vestit orasul prin talhariile
ce se intampla in imprejurimile lui.
15-16 Maiu. Ne-am odihnit tot acolo.
17 Maiu. Dupl sase ceasuri de drum sosiräm la Coslugea, orasel bul-
garesc, unde se sfarseste Dobrogea si incepe Bulgaria...
[Intoarcerea].
9 Noemvrie. Dupa sase ceasuri de drum am ramas noaptea la Ister,
oras grecesc, in ruine intre stanci.
.ro Noemvrie. Am mers timp de zece ceasuri pana la Babadag [Baba-
dan], oras turcesc, unde sosiram seara. Pasa de Silistra este ad i de cateva
säptamani ca sa petreaca in imprejuritni si are si mai stea.
ix Noemvrie. Ne-am odihnit tot acolo.
12 Noemvrie. Dupa cinci ceasuri de drum am sosit la Tulcea, oras
pe Dunare.
13 Noemvrie. Dela miezul noptii au inceput sà treaca trasurile peste
Dunare si cum nu puteau trece repede toate, solul a trecut mai inainte
de restul bagajelor, si dupa patru ceasuri de mers a trecut raul a doua
oara. Si ad i il astepth o barca speciala pe care a trecut cu bine la Ismail,
unde a ramas si noaptea. Carele au trecut si ele raul a doua mil si au
sosit numai tarziu noaptea.
14 Noemvrie. A sosit o calauza a domnului Moldovei, urand bun sosit
solului si asigurandu-1 ca toate sant gata la porunca lui si el el va aveà
grija dela Durare incolo de tain si de care pentru solie, ash ca a si po-
runcit sa aduca care cu boj si cu cai pentru bagaje.
15 Noemvrie. Incarcarea bagajelor.
16 Noemvrie. Dura cinci ceasuri de drum sosiram in satul Doudar.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TÄRILE ROMÄNE 223

17 Noemvrie. Dupa opt ceasuri de drum am sosit in satul Greceni,

la granita tatara, unde am stat noaptea.
18 Noemvrie. Repararea carelor stricate ne-a tinut pe loc.
19 Noemvrie. Dupl §ase ceasuri de drum ne-am oprit in satul Cer-
ne§ti in mijlocul campului.
20 Noemvrie. Am mers sase ceasuri §i am trecut §i. raid Prut, oprin-
du-ne in orarlul nou cladit Falciu.
21 Noemvrie. Dupa §ase ceasuri de drum am ramas noaptea in satul
Stanile§ti. [Szteneleszte].
22 Noemvrie. Deacolo am mers cinci ceasuri pang in satul Ska-
pucen.
23 Noemvrie. Dupä §ase ceasuri de drum sosiram in satul Menzi-
leqii [Mqdzysneszte] in padure intre douà rauri, despre care am mai
pomenit §i la ducere.
24 Noemvrie. Solul s'a odihnit tot acolo §i domnul Moldovei a trimis
pe un boier frunta§ sä-1 salute. Acesta i-a adus dela domn §i daruri:
paine, vin, dulceturi, v anat.
25 Noemvrie. Dui:A. §ase ceasuri de drum sosiram in satul Tryister.
26 Noemvrie. Dupa trei ceasuri de drum sosiram in satul Ta-
barn.
27 Noenzvrie. Dupa §ase ceasuri de drum solul a sosit la Cucuteni,
unde a fost din nou primit de proprietari §i. condus la aceia§ curte ca
la ducere.
28 Noemvrie. Dupa §ase ceasuri de drum am rämas noaptea in satul
Säveni, care tine de raiaua turceasca.
29 Noemvrie. Dupa sase ceasuri de drum ne-am oprit in satul Iba-
ne§ti pe drumul care merge la Cernauti §i la Hotin. Solul era hotarit
sa mearga deadreptul la Zaleszczyk, dar a primit o scrisoare dela curte
sa se intoarca la Hotin.
30 Noemvrie. Deci solul s'a indreptat spre Hotin §i dupa sase
ceasuri de drum si trecerea Prutului in vad, a ramas la satul Gi-
niuwce.
z Decemvrie. [Sosirea la Hotin. Descriere pe larg a ceremoniilor tur-
ce§ti de primirit ordonate de pa§a. Singurul pasaj interesant pentru noi
e unnatorul]: Un pulcovnic de ieniceri... salutind pe sol in numele
pari i-a dat de §tire ca acesta neputand gasi repede o locuinta comoda
pentru sol in palatul dela Hotin, 1'1 pofte§te pentru mai mare coMo-
ditate la Ottaki la [palatul sau casa] voevodului: [VVoewodzinska].

www.dacoromanica.ro
224 P. P. PANAITESCU

XVII. Cdlcitoria lui W. Chrzanowski

1780
Manuscrisul No. 632 al bibliotecii Czartoryski din Cracovia
cuprinde corespondenta oficialà din Constantinopol atre re-
gele Stanislav-August Poniatowski din anii 1780-1787. In
acest rästimp, agentul permanent al Poloniei la Poartà erà un
oarecare W. Chrzanowski atasat comercial, despre cariera
biografia cAruia nu avem dealtfel nici o altä stire. Intre scri-
sorile lui aflAtoare in sus numitul manuscris se gAseste si o de-
scriere de cAlAtorie in formA de scrisori Care un prieten inti-
tulate: Listy zawieraige nowe relacye podrdzy przez prowincye
Moldawij, Bulgaryi daumiey Thracyi czyli Rumelij, tudzie 2 opi-
sanie sposobem geograficznym, topograficznym y historycznym
Stambulu. W Warszawie 1780. (Scrisori cuprinzAnd o noul
relatie de alAtorie prin provinciile Moldova, Bulgaria si vechea
Tracie sau Rumelia, precum i descrierea geografia, topogra-
ficl si istoricA a Stambulului Varsovia. 1780) (manuscrisul
citat pp. 601-724). Descrierea cAlAtoriei e precedatà de o dedi-
catie in limba francezA care regele Stanislav-August. Aspectul
manuscrisului, indicarea locului i datei in josul foii de titlu,
ne fac sA credem cA manuscrisul erà pregAtit pentru tipar.

W. Chrzanowski. Listy zawieraiace nowe relacye podr6ty przez

prowincye Moldawij, Bulgaryi y dawney Thracyi czyli Rumelij,
tudziet opisanie sposobem geograficznym, topograficznym y history-
cznym Stambulu... W Warszawie, 1780.
List I. z Chocimia.
Po odebraniu ostatniego listu W. M. Pana z tywa chgcia przedsiq-
wioiem tadaniom lego zadosyd czynie wdawaniu mu moich relacyi
przez czas bawienia si g mego w pafistwie tureckim. Okolicznoki,
które 1)04 osnowa tego mego pierwszego listu, wstrzymaly mnie
przez dni kilka w tym miegcie, kt6re samo z siebie nieofiaruie wiele
osobliwaci. Forteca Chocim leca nad rzeka Dniestrem, kteora na-
turalna miqdzy Polska a pahstwem Tureckim formuie granicq, niebq-
dac jak prostemi murami opasana, ma kilka wiet okraglych, kt6re jey
sluia za bastyony, natura zag lepiey i sytuowala nit sztuka potrafita
umocni6. Garnizon tego mieyca do pultora tysiaca tolnierza wynosi.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 225

Miasto na wzgórku poloione, cale drzewem zbudowane, jako y brame

onego, prócz hilku murowanych meczetów y szkoly publiczney, w
dole zag nad brzegiem rzeki Dniestru lety przedmiegcie zwane Otaki.
Pasza trzytulny, zwykly komendant tey fortecy, iest plenipotencyary-
uszem Porty, równie jako Komendant fortecy Kamienca od polskiego
dworu, dla zabiespieczenia z obopólney obu granic spokoynog6.
Obcowanie tychte graniczacych obywatel6w bez wiadomog6 pierw-
szego y drugiego staie siç trudnym. Gdy zag jaki obywatel prowadzony
ciekawacia,.handlem, lub innym sposobem chce przebywa6 granicç y
wglab kraiu udawa6 siç, powinien wprzód uwiadomi6 komendanta
fortecy Kamiefica pogranicney, aby za onego paszportem przez du-
macza na granicy rezyduia.cego, od paszy Chocimskiego dany mu by/
buyrutli, iest to na ksztalt fermanie czyli ukazu danego imieniem Porty,
bez którego podróini byliby w podeyrzeniu. Oprócz tego bierze siç
zazwyczay z soba iednego lub dwóch iaticzarów chocimskich oby-
watch:SIN, za to Tatarowie Lipka; tradycya nosi, ie te imie dane im iest
zamiast Litwa, gdzie dawniey byli osiedli, których naywiçksza cigge
Polski içzyk bardzo dobrze umieja. Ci ludzie sluia podróinim za
przewodników y strai, pilnoge y wiernog6 onych iest niepószlakowana.
Co siç zag tycze publicznych aktów y poselstw do Porty, te potrzebuia
osobliwszych cesarskich fermanów, które z Kancellaryi Porty w Stam-
bule wychodza y sa operowane przez ministrów lub agent6w rezy-
duiacych, czyli podlug czasu y potrzeby osób uzylich u tego dworu y
na ten koniec ferman czyli mandat Cesarski bywa do wszystkich Ko-
mendantów y guwernarów prowincy6w, jako tez y do xiaiat Moldawij
y Walachij expedyowany.
Nie opuszczç W. M. Panu przyl4czy6 opisanie sposobu iakim
przyimowany bywa u Chocimie posel Polski iadacy do Porty y przez
jakich ceremoniach wyprawiony do Stambulu. Naprzód z strony
Polskiey doieidzaiac do fortecy Kamiefice, komenda kawaleryi
nadworney o milç od fortecy konwojnie posla, y Po publicznym
wieidzie y wyiezdzie, udaie siç do Zwafica przy odglosie z dzial.
Tam zastaie Meymandara, czyli konduktora moldawskiego, którego
xiaie tey prowincyi za odebraniem wspomnionego fermanu naznacza,
tak dla przyjçcia posla na granicy, iakotet dla umiarkowania tainu.
Przysyla takoi pasza Chocimski sekretarza powiatowego z komple-
mentem y prezentami w fruktach y glodyczach róinych dla uporzadze-
nia podróiy y ceremonialu w przeprawie na Dniestrze, wiezdzie do
15 P. P. Panaitescu, Calltori poloni in Tarile Ronnine.

www.dacoromanica.ro
226 P. P. PANAITESCU

fortecy Chocimia y wyieidte z oney. Zwyczay Late it urzcdnik korony

bywa od dworu wyznaczony dla oddawania na sraídko .Dniestru
posta y wziccia naú rewersu od paszy chocimskiego. Przebywanie tey
rzeky z odglosem armat z obu stron dzieie sic, na srzódku kt6rey bat
polski z tureckim sic tsczy y tamie z pierwszego do drugiego poset
przesiada. A gdy sic iut na ich brzegu znayduie, zaproszony bywa do
namiot6w tam przygotowanych, gdzie bcdsc przywitany y trakto-
wany 'caws, serbetem y konfiturami z calym swoim dworem, z ian-
czarami od fortecy, y z komends polsks iadscs z dobytemi palaszami,
przy biciu w bçbny y odglosie z dzial fortecznych wieczora publicznie
do Chocimiu w tym tedy znowu mieyscu na nowo witany imieniem
paszy jako musafir czyli gogci cesarski znayduie wszystkie tywnoki,
ekwipate y wszelkie inne ku jego podr6ty przyzwoite wygody, y to
iest co sic ma wrozumieé przy slow° tain. Ceremonial ten koficzy sic
na umiarkowaniu sic z kommissaryuszami, tak Porty, iako Moldawij
wzglcdem dalszey podr6iy, co trwa przez dni kilka. Na ostatek, dawszy
darunki zwykte wszystkim officyalist6w, kr4ts. kolo iego, posel przy
odgtosie z dziat wyieidia z fortecy. Oto wszystko o Chocimie, co mote
W. M. Pana ciekawad wzbudzid. Niepusznc mu iednakte powiedzid
it oprácz r6zniey zawoicíw zamiast czapki y kaptura; ipiewafica zamiast
dzwon6w przy gwistney, sorbetu zamiast wina, znalazalem u maho-
metan6w wszystko to, co ludzi dobremi przymiotami obdazonych
znacza : zdrowy rozssdek y z natury takte poiccie, jakotet y obyczaie
goicinnoici przyiemne, co mnie bardziey iak kiedy przegwiadczyd
potrafito, te nie trzeba ssdzic o narodach z samey tylko ich slaboki.
Pospolstwo powszechnie malo maisc iwiatta idzie tu mniey iak w
niektórych europeyskich kraiach za nowogcis y cudzym zdaniem, fa-
natyzm maisc wiccey nad onym mocy, nieprzyimiewa iednakte umystu.
Droga moia w xigstwo Moldawskie y wstrzymanie sic w iego stolicy,
iak przedsicbiorç dostarczy mi okazys. nadeslanie W. M. Panu dalszey
relacyi. Dzig wyiedzam z Chocimie. Mam honor byé W. M. etc..
List 2-gi z Iass. Przybywszy do tego stolecznego miasta xicstwa
Moldawij, w ktdrym od dni kilku przebywam, milo mi iest acz listowns
z W. M. Panem rozoczad konwersacy4 a przyobiecans w pierwszym
moim 1icie kontynuacys moiey podráty iemu kommunikowad. Od
wyiazdu moiego z Chocimia, zksd uczyniwszy przyzwoite ku moiey
podr6zy przygotowania, udalem sic do mieysce zwanego Larga. Ta
wieg nalety do powiatu Chocimskiego y osiadta przez samych Maho-

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TÄRILE ROMÄNE 227

metan6w, którzy tak, jak w innych podobnych mieyscach, do powia-

towitych robot, jakoto wyrabiania ogrod6w, etc, Moidawian6w, Wo-
loch6w lub innych chrzeszcian utywaia; to mieysce iest szegd godzin
czyli mil od Chocim odlegie. Ztamtad iedzie siç do Bryndzeny wieg
równie osiadta przez samych Turk6w y formuiaca granicç powiatu
Chocimskiego, ktoren to powiat, acz bçdac naturalna czçgcia xiçstwa
Moldawij, dependuje iednakte od paszy Chocimskiego. Z Largi do
Bryndzeni ogm godzin drogi ; z tego ostatniego mieyscu przeietdzaiac
przez wieg Koszteszty osiadla przez Moklawiandw, przebywa siç
rzek Prut do mieysca zwanego Stefaneszty o siedm godzin drogi od
Bryndzeni. Ta wieg ze szczçtu ruynowana podczas ostatniey woyny,
cala na nowo jest zbudowana. lac* po nad Prutem osadzonym wsiçdzie
wsiami y piçknemi domami, który formuie naypiçknieysze natury
widoki, udatem siç do miasteczka Tabor, o szegd godzin drogi odleglego
od Stefaneszty.
Ztamtad zag, przebywaiac przez wiei nazwanego Kierniczen sta-
nolem w Iassach, wiechawszy siedm godzin drogi. Tu nalety miç siç
zastanowié nad dobrocia tego kraiu. Rozlegle równiny ziemi nader
dobry kait'. niemalo talowad te rolnictwo w onym iest tak opuszczonym.
Ludno46 w proporcyi ziemi iest nader mala, y chciano mnie zapewnid
te w obudw6ch prowincyach Moldawij y Walachiy nie znayduie sig
nad piçdkrod sto tysiçcy dusz. Rzeki przerzynaiace w r6tnych rnieys-
each ten kray, wszystkie prawie wpadaia w Dunay y ofiaruia. tatwa
drogg y pobudkç do handlu. Las6w malo zdarzylo mi si ç widzied w
innych stronach jak nad Prutem, to mote byd przyczyna te wcalem
xiçstwie Moldawskim dom6w z drzewa budowanych w cale niewidad,
gdy wszystkie wsie y miasteczka z gliny polepione domy maia. Ied-
nym slowem, ten kray tyzny, obfity y nader dobrze podzielony przez
sama naturç, nie potrzebnie jak innego rzadu, iak daley opowiem W. M.
panu, aby stal siç bogatego y potrzebnym w powszechnaci.
lassy stoteczne miasto tey prowincyi zawiera okolo trzydziestu
tysiçcy mieszkanic6w. Domy matey plaskie, ulice szczuple y mostowane
zamiast bruku. Innych tu mur6w niewidad, jak palac xiazçcy y kilku
klasztor6w, ktoren to pala czyli rezydencya hospodara z ogromnych
mur6w, y sklepiefi, o iednym piçtrze wysokim, formy kwadratu, po-
dobny iest do starego y opuszczonego zamku czyli cytadelli. Tytuly
xiatat, kt6remi ci hospodarowie szczyca, winni sa europeyskim dworom,
gdy Porta xiakcia Moidawij lub Walachij hospodar, Bohdan-bey
zs*

www.dacoromanica.ro
228 P. P. PANAITESCU

czyli woiewodaszy mianuie. Nominacya ich od upodobania samego

cesarza zawigia. Przypatrzywszy si z bliska, latwo pokazuie si g it
wiakiwym charakterem dzisieyszych Grek6w iest podlogé y duma
razem, pierwszey dla ulagodzenia ostraci rzadu pod kteorym zostai4,
drugiey zag dogadzaiac, chcq. we wszygtkim zwyczaie Mahometanów
nagladowae, czego dostatecznym obrazem iest ziotenie dworu tych
guwernor6w prowincyi. A jako mialem okazy4 przypatrzenia
dworowi xi4igcia Moidawij, tak przez opisanie historyczne onego,
zobaczysz W. M. Pan jak wiele duma przewyisza ten utytek, ktoren
by powinien wynikae dla dobra kraiu y mnogaci onego urzgdnik6w:
Wielki Postelnik mianuie sig tu byd naypierwszym ministrem,
noszqcym na sobie urz4d wielkiego marszalka. Laska w srebro oprawna,
kt6r4 przed xigciem zawsze nosi, oznacza onego funkcy4, rewn4 po-
winnaci4 jest jego wychodz4ce xiqigce decyzye do dywanu, zwanego
Po moidawsku spataria, zanosié, ktoren te dywan z dwunastu boiareow
czyli znacznieyszych obywatelow kraiowych od powiat6w na ten koniec
vvybranych, sklada sig. Do tegot wielkiego postelnika nalety odbieranie
memoryal6w y suplik narodowych.
Kaminary, drugiego ministra reprezentuie, tego urzad do polityki
zaprasza. Wielki logofet, znaczy wielkiego kaneclerza, wielki westyar,
podskarbi, wielki kamerask pod komorzy, wielki paarnyk, pod czaszyp
y wiele innych urzgdników cywilnych, z których ma katdy dwóch,
lub trzech podobnych subalternów. Stan woyskowy niemnieyszq po-
wagg w urzgdnikach onego oznacza : wielki hatman, czyli hetman z
dwiemi officyalistami subalternami ma komedg nad milicy4 xi4igc4,
która si g sklada z kilkudziesiqt ludzi, ani przybranych, ani rozbroionych
podiug ich stanu przyzwoicie. Nayprzyncypalnieyszym za4 tych wszy-
stkich urzgdników obiektem iest scisie obserwanie etykiety y cere-
monial6w w aktach publicznych tak wzglgdem Mahomedan6w, jako
tez y cudzoziemiciw, jakoto posiów zagranicznych, dla przykcia kt6-
rych dwor w zamku y milicya po ulicach miasta na owczas powig-
kszona szykuie sig. Zadziwisz si g W. M. pan, gdy mu powiem te po-
mienieni urzgdnicy, jako y wielu innych podobnych, zupeinie s4 nieczyn-
nami y bez mocy w ich urzgdach. Ieden lub dw6ch faworyt6w xiqtgcia
wszystkie funkcye odbywai4, xiqte zag nosz4c jarzmo na sobie despo-
tyzmu Porty, równym cigtarem y poddanych swoich przywala. Tu
przychodzi mi si g zastanowid jak czgstokrod zie podzialy w tym sig
trafiaiq, gdy zamiast udzielenia zachgty mieszkaficom sposobnym y

www.dacoromanica.ro
 cALAToRI POLONI IN 'MILE ROMÂNE 229

prawowitym tey szczqgliwie uporzadzoney ziemi, rzacy onych prowa-

dzeni ducha interessu dobieraia im wszelkie sposoby przemysiu y
wolnogci.
Religia panuiaca iest grecka, znayduia si q iednakte mieszkafice, tak
w Moldawiy, jako y w Walachij religij rzymskiey katolickiey, których
na kilka tysiqcy rachowad moina y którzy maiq swego biskupa przez
papieta nominowanego, rekomendacq y protekcya kr6la Polskiego. Ten
biskup rezyduie w miegcie Bakdw zwanego, ku Transylwanij. Znajduie
si g w Iassach Kogciol Katolicki, przy którym kilku xiqty Eranciszka-
n6w. Mieszkafice religii katolickiey osiedli w innych miastach równie
maiq ich kogcioly. Szkoia, kt6r4 xiaie swoim kosztem utrzymnie, dla
uczenia jgzyka tacifiskiego y greckiego, jakotei y teologij, bylaby
utyteczna krajowi, gdyby ogwieconych miaja nauczyciel6w, ktárzy z
pomigdzy mnich6w narodowych sa tego wybierani, gdy sprowadzenie
cudzoziemc6w zdaie siq byd w tych umyslach nader kosztowne.
Bocoreszt stoleczne miasto xiqstwa Walachij ma szkolq dog6 porza-
dna, w kt6rey LICZq jqzyka lacifiskiego y greckiego literalnego.
Zwyczayne intraty xiatqcia Moldawskiego z podatku, dziesivin,
cla y haraczu skladaia si, co na pultora miliona piastr6w co znacznie
wynosi, to iest szegé milionów zlotych polskich, z których ten hospodar
co rocznie do skarbu cesarskiego tysiac kies, czyli dwa miliony zlotych
polskich wyplacad powinien, bgdac obligowany procz tego wszystkie
za roskazem cesarskim zastgpowad expensa, jakoto: expedycye pasz6w,
tainy dla posleow zagranicznych y niemale prezenta co roczne dla
wezyra y wszystkich pierwszych officyalist6w Porty y Wielkiego
Seraiu. Co naywiqksta jest tych mieszkafic6w uciqzIiwociq, gdy w
podobnych okazyach urzgdnicy kraiowi pod pozorem fermanu cesars-
kiego, mimo tyle podatków rzadownie ustanowionych, wycigczaia ich
do ostatka, bqdac pewnemi te kosztem onych doyadzaiac równie inte-
ressowi tych, którzy panuiacege hospodara posiadaia fawor wyda
raz6w sprawiedliwogei. Monn honor by d W. M. Panu etc. .
List 3-ci z Galatzn. luz z ponad brzegu Dunaiu, kt6ren Moldawia
od Bulgaryi dzieli y formuie tych dw6ch prowincyi naturalna grani-
ce, adressuiq W. M. panu ten list y spodziewam sig e ostatni mcSy
z miasta Iass pisany doszedl rak lego. Zkad wyiazd m6y nazaiutrz
dziefi nastapil do mieysca zwanego Glodeni, o szegd godzin drogi.
Wieg ta sytuowana na wielkiey równinie ma oko/o sto dom6w. Ztam-
tad udalem si q do miasteczka Wailuy zwanego, kt6re bqdac z gruntu

www.dacoromanica.ro
230 P. P. PANAITESCU

zruynowane podczas ostatniey woyny, na nowo wybudowane zostalo.

Zkad przez wieg zwana Kiszkany, Po ogmiu godzinney drodze przy-
bylem do miasteczku Burlat. W tym miescu odprawuia siç tygodniowe
targi, gdzie widad czasem po kilka tysiçcy sztuk koni y bydla razem,
po które tam kupcy te wszech stron przyietdzaia, y chociat te miaste-
czko doznalo razów ostatniey woyny, znayduie siç teraz w lepszym
staniç jak wprzód bylo. Nakoniec z Burlat przez wieg Skoszteszty
y wieg zwan4 Pekiá, w którey wiçcey trzechset domów rachuia, przy-
bylem do miasta Galatz, o czternagcie mil drogi. Wieg Pekia jako y
inne dla bliskaci rzeki Dunaiu sa tak licznie osiadle. Tu dopiero
wiçcey jak kiedy poznad moina jak wiele naturalnie polotenie Mol-.
dawij y Walachij ofiaruie mieszkancom potytku, gdy rzeka Dunay
odbierai4c tyle innych przerznaiacych te obie prowincy rzek, zupeln4
latwogd do zaszczepienia handlu miçdzy dwoma czçgciami gwiata,
Europq y Asya sprawuie.
Niemalo potrzeba siç zastanowid, jak rzad tych kraiów nie umie
korzystad z tych danów natury y opuszcza tç ziemig która zrzódlem
obfitogci stad by si ç mogla.
Miasto Galatz sytuowane nad rzeka Dunaien bylo pod czas osta-
tiney woyny przez Turk6w spalone dla wyprowadzenia z onego Moskwy
kb:5ra tam trzymala garnizon dad mocny, teraz zag co raz bardziey
lepiey y regularniey zabudowane. Portokalabi (godnogé niemaio po-
watna u dawnych Grek6w), guwernor miasta, iest oraz komendantem
tego portu, w którym Moklawianie y Wolochy zwykli ich magazyni
skladad. Produkta ktoremi ztad te prowinczye Czarnym Morzem
handluia sa: wina, miody, frukta suszone, welna, skury, sea. etc. Ziexnia
zag przez obszernie drogi Stambulskie pçdza mnogogd bydla y koni.
Rolnictwo bçdac z gruntu opuszczone w tym kraiu nieprzynosi
potytku, któren ziemia zwykla udziela.d. Ormianie osiedli w Polsce
y którzy sami oborczyli handel turecki z Polska, równie do portu Ga-
latzu udaia si, zkad lub Morzem Czarnym, lub tez ziemia do Stam-
bulu iada. Mieszkafice tych kraiów oznaczaia dwie pory w roku nay-
zdatnieysze dla zeglugi na Morze Czarnym, to iest na wiosng u Kwietniu
y w iesieni w Wrzegniu. Za dobrym wiatrem okrçta od Dunaiu w Morze
Czarne w dni trzy lub naydaley u Stambule stawaia. Od dni dwóch
mego tu bawienia sig, muszç W. M. panu wyznad it nieraz przy-
go mi si ç zastanowid nad uwagami które mi siç snuly o potytkach,
któreby mogly wynikad dla Polski wzglçdem tego kraiu. Informacye

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE RomANE 231

które w tym punkcie zacianolem od osiadlych tego portu mieszkafic6w,

ukazaly mi dogé iasno, jak wiele znayduie si g produkt6w, których by
moina lub in natura, lub tez z fabryk polskich dostarczy6, jakotet
y fabrykowad niemalo innych w tym sasiedzkim kraiu reownie z awan-
tatem Polskiey olbywatel6w, którzy przywileie zafundowane na tylu
traktatach z palistwem Tureckim zupelna /atwogd do obcowania y
porozumienia si ç z onym ofiaruia. Bawienie siq moim w Stambule
dostarzczy mi czasu y materyi rozciagnad si q w tym punkcie, a zatym
powziagd zupeina informacya te zrz6dla w tym wszystkim, co mogia
tadaniom W. M. Pana dogadzid.
Udawaiac si ç w dalsza moia podr6t, przez prowincya Bulgaryi y
Rumanij czyli Rumelij przedsigbiorq poprzyzwoytym przygotowaniu
siq iutro ztad wyiechad. Kallarasze, czyli kuryerowie moldawscy od-
prawuiacy regularna pocztç do y ze Stambulu dwa razy na miesiac,
spodziewam siç te mi zdarza okazya zaslania W. M. panu relacyi
dalszey moiey podr6ty. Mam honor zostawad W. M. panu... etc.
List 4-ty z Aidos... Przebywanie rzeki Dunaiu przy wykiu rzeki
Seret, kt6ra Moldawia od Walachij oddziela, gdzie oprócz kilku okrqt6w
kupieckich znalazlem dwa woienne (kt6re za rozkazem Porty xiatqta
Moldawij i Walachii budowad sa obowiaiani) cala godzinç czasu mnie
zatrzymato. A tak gdym wysiadl na ziemie Bulgarji, udalem siç z
moierni jahczarami Chocimskiemi do mieysca zwanego Meczyn, o
szegd godzin drogi od Galatzu. Tu nie nalety mi opugcid co siç tycze
podr6ty posla czyli ministra zagranicznego przez Bulgarya y Rumelia
do stolicy pafistwa, kt6ren przebywszy Moldawia lub Walachia, gdzie
kraiowy tain y konduktor mu iest dawany, maiac meymandara czyli
kommissarza Porty sobie dodanego, pomienione prowincye Bulgaryi
y Rumelij za onychte tainem z wszelkiemi honorami przebywa.
Niebçdç jut W. M. panu wspomnied lepianek, czyli dorn6w spo-
sobem moldawskim stawionych, gdyt w pierwszym tym mieyscu
Bulgaryi znalaziem r6inicç w tey mierze. Bulgarowie iako y Turcy,
którzy sami w Maczynie osiedli, z polowych kamienych glina spaio-
nych ich domy muruia. To mieysce ma swego starszego, kt6rego aga
mianuia. Tente aga jako y caly powiat Dobrazia zwany dependuie
od paszy maiacego komendç w fortece nad Dunaien Sylistrya zwaney,
w ktdrey za zwyczay rezyduie. Z Maczynu zboczylem kilka godzin
drogi do miasta Babadagh, kteorego ruiny naystraszniesze ostatniey
woyny ukazuia znaki, gdy na tysiac kilku set dom6w znalazlem do

www.dacoromanica.ro
232 P. P. PANAITESCU

szczetu poruynowanych y opuszczonych od ich wia6cicielów, którzy

w Rumelij y innych dalszych prowincyach posiadali; teraz za6 nieznay-
duie siq tam nad kilkadziesiat domów osiadlych przez Ormiany,
gdy dawniey liczono w tym miacie do pigtnastu tysiqcy miesz-
kaliców...
Wyiechawszy z Babadagh przybyiem do mieyscu zwanego Hassana,
o szek godzin drogi od Meczynu, ktere równie przez samych Maho-
metanów iest osiadle. Pospoistwo tego powiatu Dobrudzia, który
naywiqcey doznawal razów ostatniey woyny iest z natury humoru
dzikiego y iyie w samotnaci bez czynne...
Z Hassana udalem si q przez wie6 Kassyndze zwan4 do Satuszkioi,
o 66m godzin drogi. Wszystkie te trzy mieysca nader dobrze sytuo-
wane, domy wygodne y obszerne. nocleg iney w tym mieyscu w domu
pocztarskim niemalo da l mi okazyi do zasluniowienia siq, gdy po6rodku
miazkaficów samym nawet Mahometanów nieprzyiemnych sposobu
onych tycia nieprzyiatnego, znalazlem dom godny szacunku y posza-
nowania. Ztamtad mialem piqc mil drogi do w si zwaney Czelebi-kioy,
letacey nad obszernym iezorem Karasu, to iest woda czarna, które
to jeziora ma kommunikacya z Dunaiem y Morzem Czarnym. Z Cze-
lebi-kioy przez wie6 Kubadya zwana, przybylem do Kalfa-kioy o
dziewiqc godzin drogi. Niedaleko od pierwszego tych dwóch mieysc
przebywa sig most czyli tamq kaminn4, która stoi na bagnach, które
rozlewy z jezora Karasu ku Czarnym Morzu formuia, ten iedyny prze-
iazd w tym mieyscu, u dolu gur, nad nim panui4, m6g1 by by z mala
kwota ludzi mocno broniony, lecz zdaie si q latwo widziee it od akcyi
pod Babadagh y Kahula boia tit odpqdzila Mussuimanów at za gury
Balkany...
Z Kalfakioy uddem si q przez wie6 zwana Kasapczu do miasta Ba-
zardzyk o szege godzin drogi. W tym mieyscu osiadlym przez Turków,
znayduie si q kilka domów ormianiskich, którzy winem, fruktami y
futrem handluia....
Kiostendza y Mangalia. Ten pierwszy dawniey zwany Constantia
iest ieden z nayznaczieyszych do kt6rego grecki y tureckie okqtka
przybywaia, znalazlem tam dwa kupieckie ze Stambulu, które nale-
teli do Greków. Miasto Kiostendza nie okazuie jak same ruiny, sytua-
cya onego iest nader pigkna. Mangalia równych doznala razów os-
tatniey woyny, jak y te wszystkie mieysca, któren w tey stronie znalazl,
powracaiac do Prowadyi.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 233

W. Chrzanowski. Scrisori cuprinzdnd o noud relatie de cdldtorie prin

provinciile Moldova, Bulgaria fi vechea Tracie sau Rumelia, precum fi
descrierea geograficd, topograficd fi istoricd a Stambulului.
Varfovia 1780
Scrisoarea I din Hotin. Primind ultima scrisoare a domniei tale, m'am
apucat cu multa placere sa-ti indeplinesc dorinta de a-ti face o relatie
a celor väzute de mine in timpul petrecerii mele in tara turceasca. Im-
prejurari, cari se vor vedea in cuprinsul prezentei scrisori, m'au retinut
chteva zile in acest oras, care nu prezinta multe lucruri deosebite. Ce-
tatea Hotinului este asezata pe rAul Nistru, granita naturala intre Po-
lonja si Turcia. Cetatea e inconjurata de ziduri simple cu cateva tur-
nuri rotunde, cari slujesc de bastioane, e frig mai bine intarita de natura
decht de mestesugul omenesc. Garnizoana este de o mie cinci sute
de soldati. Orasul e asezat pe un deal si e cladit numai din lemn, chiar
si portile lui Ant de lemn. Skit numai chteva mecete si scoli publice
cladite de zid. In vale, pe malul Nistrului se afla mahalaua Ottaki. Pasa
cu trei tuiuri este comandantul ordinar al cetatii si reprezentant al
Portii, cum este si din partea Poloniei comandantul cetatii Camenita.
Arnandoi ingrijesc de linistea si siguranta granitelor. Legaturile intre
locuitori pe cele doua parti ale granitei greu pot aveh loc flea stirea
celor doi comandanti. Daca un cetatean, din curiozitate sau pentru
negot sau pentru altceva vrea sa treaca granita si sa intre in adancul
tarii, trebuie mai inthiu sä dea de stire comandantului cetatii Camenita,
pentru ca sa i se dea un pasaport prin thlmaciul care rezideazI la gra-
nita iar dela pasa sa ja un 4 buirutli », adica firman sau poruncl data
In numele Portii, fara de care un calator ar da de banuit.
Mara de aceasta, de obiceiu se ja si unul sau doi ieniceri din Hotin
pentru paza. Acestia sunt Mari lipca, traditia spune cà acest nume
este derivat din Litwa, pentrucl mai demult erau asezati in Litvania.
Cei mai multi stiu foarte bine limba polona si slujesc calatorilor de
calauza si straje. Zelul si credinta lor skit incoruptibile. In ceeace pri-
veste actele publice si soliile la Poarta, ele necesita un firman deosebit
imparätesc care se da din cancelaria Portii la Stambul si sint obtinute
de ministri sau agentii rezidenti, sau dupl vreme si nevoie de persoane
cari stau de obiceiu la curtea turceasca. Acest firman sau ordin im-
paratesc este expediat tuturor comandantilor si guvernatorilor provin-
ciilor, precum si principilor Moldovei si Valahiei.

www.dacoromanica.ro
234 P. P. PANAITESCU

Nu voiu omite nici descrierea primirii la Hotin a solului polon mer-

gAnd la Poariá si a ceremoniilor cu cari este apoi trimis spre Stambul.
Mai intaiu, incl in Polonia la Camenita solul este insotit la o mill de
cetate de cavaleria curtii si dupäi intrarea si iesirea din cetate e con-
dus la Zwaniec cu lovituri de tun. Acolo e intâmpinat de meimandar
_au aläuza moldoveneasca, trimis de dorrmul Moldovei 1) la primirea
firmanului. Acest meimandar primeste pe sol la granità si are grija
tainului. Deasemenea si pasa de Hotin trimite secretarul raielei cu un
compliment si daruri: fructe si zaharicale. Acesta are grijà de organi-
zarea alkoriei la trecerea Nistrului, la intrarea si la iesirea din cetatea
Hotinului. Obiceiul este ca un functionar al coroanei polone sl fie
trirnis dela curte, ca sl incredinteze pe sol la mijlocul Nistrului si sI
ja o chitantà asigurkoare pentru dAnsul dela pasa de Hotin. Trecerea
acestui fluviu are loe in auzul loviturilor de tun din ambele plrti. La
mijloc se intilneste corabia polona cu cea turceasa si atunci solul trece
din cea dintaiu intea doua. La sosirea pe malul turcesc, solul este poftit
sub cortul ridicat pentru dAnsul la mal si acolo i se ureazà bun sosit
si e tratat cu cafea, bauturi rAcoritoare si dulceatà impreuni cu toatà
curtea lui. De acolo, insotit de ieniceri din cetate si de garda polong cu
sàbiile scoase, cu tobe si lovituri de tunuri din cetate, solul isi face in-
trarea in Hotin si acolo e din nou primit in numele pasei ca # musafir »,.
adicà oaspete al impàratului si primeste hrani, echipaje si toate cele
necesare pentru algorie, cari se cuprind impreuna in cuvintul « tain »..
Acest ceremonial se terminä prin intelegerea cu comisarii Portii si al
Moldovei pentru stabilirea alAtoriei, ceeace tine cateva zile. In sal-sit
se impart daruri functionarilor din jurul solului, acesta pleacI insotit
de lovituri de tun. Iatà tot ce poate trezi interesul d-tale la Hotin.
Trebuie insa sI adaug cA in afarä de diferente, ca turbane in loe de
palArii sau sepci, cintä.'reti in turnuri in loe de clopote si barturi dulci
In loc de vin, am gäsit la mahomedani tot ceeace deosebeste pe oamenii
cu educatie bunl: judecatI s'AnätoasA si inteligentà naturall, precum
si obiceiuri de ospitalitate. Aceasta m'a convins si mai mult ci nu tre-
buie sA judeci popoarele numai dupi slThiciunile lor. E adevlrat cI
poporul de jos este ad i mai putin luminat ca in unele fári ale Europei
si cA fanatismul are mai mare putere asupra lui, fIrA ing sA turbure
complet spiritele. Drumul meu prin principatul Moldovei, cu oprire

1) In aceastil vreme era domn al Moldovei Constantin Moruzi. (1777-1782),

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 235

In capitala lui, imi va da ocazie sa VA trimit o noul relatie. Azi parasesc

Hotinul.
Scrisoarea a doua din Iafi. Sosind in acest oras, capitala Moldovei,
unde stau de cateva zile, mi-este placut sa reiau convorbirea in scris
cu d-ta si sa urmez cu relatia calatoriei mele, dupa fagaduiala din scri-
soarea intaia.
La plecarea mea din Hotin, unde s'au fäcut pregatiri deosebite pentru
calatoria mea, m'am dus pink' in satul Larga. Acest sat tine de tinutul
Hotinului si e locuit numai de mahomedani cari, ca si in alte locuri,
intrebuinteaza pentru muncl, de pild1 lucrarea gradinilor, pe moldo-
veni, valahi sau alti crestini. Acest sat este departe sase ceasuri sau
mile de Hotin. Deacolo am mers la Branzeni [Bryndzeni], sat dease-
menea numai de turci si formand granita tinutului Hotinului. Acest
tinut, desi este o parte naturala a principatului Moldovei, este insa
supus pasei de Hotin. Dela Larga la Branzeni sint opt ceasuri de drum.
Din acest din urmI sat, trecand prin satul Costesti, [Kaszteszty], locuit
de moldoveni, se trece raul Prut la satul Stefanesti, opt ceasuri de drum
dela Branzeni. Acest sat a fost cu totul distrus in timpul ultimului
räsboiu 1), iar acum este recladit in intregime non. Mergand dealungul
Prutului am vazut peste tot sate bine populate cu case frumoase, toate
formeaza privelisti din cele mai frumoase. Am sosit apoi in oräselul
Tabor, sase ceasuri de drum dela Stefänesti. De acolo, trecand prin
satul numit Carniceni, am sosit la Iasi, dupa sapte ceasuri de drum.
Ad trebuie sà vorbesc mai pe larg de bogatia acestei tari. Intinsele
cimpii de pamant deosebit de bun te fac sä regreti ea agricultura este
a§A de parasita. Populatia in proportie Cu intinderea tarii este foarte
mica si am fost asigurat a in ambele provincii: Moldova si Valahia
nu se afla mai mult de cinci sute de mii de locuitori. Muffle cari strabat
In diferite locuri aceasta tara se varsa aproape toate in Durare si °feel
drumuri usoare si indemn pentru negot. Pacluri am vazut putine in
regiunea Prutului. Deaceea probabil nu vezi nicairi in toata Moldova
case de lemn. Toate satele si oraselele au casele de lut lipit. Aceasti
tara manoasa, bogata si foarte bine impartita de natura n'ar aveà nevoie
deck de un altfel de guvern (cum voiu aratk mai jos), ca sa devie una
din *He cele mai bogate si mai necesare lumii intregi. Iasii, capitala
provinciei are ca la trei zeci de mii de locuitori. Casele sant mici si

1) Illizboiul ruso-turc (1768-1774).

www.dacoromanica.ro
236 P. P. PANAITESCU

joase, sträzile stramte i cu scanduri in loc de pavaj. Cadiri de zid sant

numai palatul domnesc i cateva mänästiri. Palatul sau resedinta hos-
podarului are ziduri uriase i bolti, este cu un etaj Walt de forml
tratä si se aseamka cu castelul cel vechiu päräsit sau citadela.
Titlul de principe ce se dà hospodarilor este datorit curtilor euro-
pene, cAci Poarta numeste pe domnul Moldovei si al Valahiei #hospodar,
Bohdan bey sau voievodasi Numirea lor depinde de impärat.
privesti de aproape vezi usor cà adeväratul caracter al grecilor de azi
este in acelas timp umilintä i trufie, prima pentru induplecarea stapa-
nului sub care stau, ca sàji poatà implini in voie a doua. Ei vor intru
toate sá urmeze obiceiurile mahomedanilor, ceeace e o icoanä suficientä
a curtii acestor guvematori de provincie. Cum avui ocazia sá examinez
curtea domnului Moldovei, vei puteh sà vezi din descrierea lui istoricA,
ce trufie domneste acolo in locul grijei pentru binele tärii precum
multimea functionarilor lui:
Marele postelnic ar fi ad primul ministru, care are functie de 'mare
maresal. Un baston imbrAcat in argint, pe care-I poarta intotdeauna
In fata domnului e insigna functiunii sale.
Deasemenea e ingrcinat sà aducA hotäririle domnului in timpul
lipsei lui, la divan, care se numeste pe moldoveneste spdtdria. Acest
divan este compus din doisprezece boieri, sau cetlteni mai distinsi
alesi de tinuturi. Tot marele postelnic primeste jalbele i memorialele
poporului.
Cdminarul e al doilea ministru, acest functionar invità la intrevederi
politice. Marele logorät este mare cancelar, marele vistier, e podskarbi,
marele cArnaras podkomorzy, marele paharnic, podczaszy i multi alti
functionari civili, cari fiecare au sub dansii doi sau trei subalterni
asemänätori [ca titlu].
Functiunile militare au un numgr tot ash de mare de functionari,
In frunte cu marele hatman adicà hetman, care cu doi ofiteri subalterni
are comanda asupra militiei domnesti. Aceastä militie se compune din
cateva zeci de oameni färä uniforme si fall arme potrivite pentru functia
lor. Cea mai insemnatä datorie a tuturor acestor functionari este stricta
observare a etichetei si a ceremonialelor in actele publice, atat Eta' de
mahomedani cat si de stfäini, ca soli, etc. Pentru primirea lor se aseaz1
In ordine curtea in castel si militia pe sträzile orasului. Te vei miré.
and Iti voiu spune cà pomenitii functionari ca i multi altii aseml-
nAtori sint cu totul flea' nici o putere in functiile lor. Unul sau doi

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 237

favoriti ai printului indeplinesc de fapt toate functiunile, iar principele

care suporta jugul despotic al Portii aruna si el aceleasi greutati pe
supusii sal. Aceasta, trebuie s'o spun, are urmari foarte rele, aci in loe
de a incuraja pe locuitorii inteligenti si activi ai acestei tari asa de fericit
inzestrate, guvernantii condusi de spirit interesat ii lipsesc de toate
mijloacele activitatii si libertatii.
Religia dominanta este cea greceasca, dar se afla locuitori aat in
Moldova at si in Valahia de religie romano-catolia, in numär de
ateva mii, cari au episcopul lor numit de papa dupa recomandatia si
protectia regelui Poloniei.
Acest episcop are resedinta in orasul Bacau in spre Transilvania.
Si la Iasi se afla o biseria catolia cu cfttiva preoti franciscani. Si lo-
cuitorii catolici din alte orase au bisericile lor. Scoala pe care princi-
pele o intretine cu cheltuiala lui pentru invatatura limbii latine si gre-
cesti si a teologiei ar fi folositoare tarn, daca ar aveà profesori invatati..
Acestia slut insa alesi dintre calugarii din tara, caci aducerea de pro-
fesori strlini li se pare prea costisitoare. Bucurefti, capitala Valahiei
are o scoala destul de bunk' in care se invata limba latina si greaa cla-
sia.
Veniturile domnului Moldovei din impozite, zeciuiala, vami si haraci
se ridia la vre un milion si jumätate de piastri, suma destul de insem-
nata, aci face ca la sase milioane de zloti polonezi, din cari domnul
trebuie sa plateasa anual la visteria imparateasca o mie de pungi, sau
douà milioane de zloti poloni, fiind silit in afara de aceasta sa suporte
toate cheltuelile poruncite de sultan ca: expedierea pasalelor, tainuri
pentru solii straini si multe daruri anuale pentru vizir si functionarii
fruntasi ai Portii si ai marelui serai, ceeace produce foarte mare asu-
prire locuitorilor, aci in asemenea ocazii functionarii regionali, cari,
sub pretextul firmanului imparatesc la care se adauga si aatea impe-
zite impuse de guvern, ii exploateaza pink' la ultima posibilitate, fiind
siguri a vor fi astfel pe placul favoritilor domnului.
Am onoare, etc....
Scrisoarea a freía din Galati. Iti adresez aceasta scrisoare pe malu-
rile Dunarii care desparte Moldova de Bulgaria si formeaza o granita
naturalä intre aceste douà provincii. Sper a ultima mea scrisoare din
Iasi a parvenit in miinile dumitale. A doua zi dupa trimiterea ei am
plecat de acolo spre satul numit Glodeni la sase mile distantä. Satul
e asezat inteo ampie mare si are ca la o sutä de case. De acolo am mers

www.dacoromanica.ro
238 P. P. PANAITESCU

Ora' la orgselul Vaslui, care fiind cu totul ruinat in timpul ultimului

rasboiu, a fost clgdit acum din nou. Dupg aceea, trecand prin satul
Chiscani, dupg opt ceasuri de drum sosii in orgselul Barlad. In acest
loc se tin iarmaroace sgptgmanale, unde se pot vedea chiar cateva mii
de capete de cai si vite impreung. Negustorii vin din toate pArtile si del
orgselul a suferit mult in ultimul rgsboiu, se aflg acum inteo stare mai
bung ca mai inainte. In sfarsit plecand din Barlad si trecand prin sa-
tele Scostesti (Costesti ?) si Pechia, cel din urmg cu mai mult de trei
sute de case, sosii la Galati dupg paisprezece mile de drum. Satul Pechia
ca si altele sunt asa de bine populate din pricina vecinitgtii Dungrii.
Ad i mai ales se poate vedea cat folos oferg situatia naturalg a Moldovei
si Valahiei locuitorilor, cgci Dungrea primeste ca afluenti toate celelalte
ape ce strabat aceste doug provincii, formand astfel o mare usurare
negotului chiar intre (iota continente: Asia si Europa. E de mirare
cum guvernul acestor tgri nu stie sl profite de aceastä situatie natu-
ralg si lasg in pgrasire o targ care ar putea fi un izvor de bogatii.
Orasul Galati asezat pe Dungre a fost ars de turci in timpul ulti-
mului rgsboiu, ca sg scoata dinteinsul pe muscali, ce tineau ad o gar-
nizoang destul de putemicg. Acum insa este reconstruit tot mai regulat
si mai bine. Portocalabi (sic!), functiune importantà si la grecii antici,
este guvernatorul orasului si comandantul portului. In port sant ma-
gazinele moldovenilor si valahilor in care se aseazg. produsele ce ur-
meaza a fi transportate pe Marea Neagrg: vinuri, mied, fructe uscate,
ling, piei, sare, etc. Pe uscat sant duse la Stambul vitele si caii. Agri-
cultura fiind cu totul in pgrgsire in aceastg tara, nu aduce folosul pe
care 1-ar da obisnuit parnantul. Armenii din Polonia, cari singuri se
ocupg cu negotul Turciei cu Polonia si vin ad in portul Galati, de unde
se duc sau pe mare, sau pe uscat la Stambul. Locuitorii acestor tari
socotesc cà sant doug perioade in an mai potrivite pentru navigatia pe
Marea Neagrg, anume: primgvara in Aprilie si toamna in Septemvrie.
Dacà e vintul bun te duce din Dungre pe Marea Neagrg ping la Stam-
bul in trei zile.
De doug zile de and stau ad, mi s'a intamplat adesea sà observ fo-
losul pe care 1-ar putea aveh Polonia din aceastg tara. Informatiile pe
cari le am dela locuitorii acestui port mi-au dovedit lImurit cite pro-
duse sint de cariar avei nevoie # in natura » sau din fabricile polone. S'ar
putea chiar fabrica multe lucruri in aceastg targ vecina cu mare avantaj
pentru cetgtenii poloni, cari ar avei privilegii intemeiate pe tratatele cu

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 239

Turcia. Acestea le-ar da mare usurintä sa se inteleagä Cu locuitorii

de ad. In timpul sederii mele la Stambui voiu cautà vreme s m intind
asupra acestui punct i A iau informatii complete dela izvor, lämurin-
du-te si pe domnia-ta.
Deoarece sant gata sa-mi urmez drumul prin Bulgaria si Rumania
sau Rumelia, fac mari pregatiri, ca O. pot porni maine. CäIäraii sau
curierii moldoveni fac curse regulate de posta la si dela Stambul de
douà ori pe luna, astfel ca am nädejde sa-ti pot trimite relatii despre
urmarea càlàtoriei mele.
Am onoare..., etc.
Scrisoarea a patra din Aidos.. . [Consideratii generale asupra Bul-
gariei]. La trecerea Durarii laugh* varsarea Siretului, care desparte
Moldova de Valahia am väzut pe langi cateva corabii de negot si doul
de rasboiu. Acestea slut construite de domnii moldoveni i ai Mun-
teniei din porunca Portii. Trecerea a tinut un ceas intreg. Cand am
debarcat in Bulgaria m'am dus impreuna cu ienicerii mei luati din
Hotin Ora la satul numit Niacin la sase ceasuri de drum din Galati.
Ad i trebuie sä observ cà solii sau minitrii, cari calatoresc prin Bul-
garia si Rumelia spre capitala Turciei, dupa ce au strabatut Moldova
sau Muntenia, unde li se da tain si conductor din aceh tart pe langa
meimandar-ul sau comisarul Portii, primesc i in Bulgaria si Rumelia
un tain dela Poarta i toate onorurile. Nu voiu mai insistO asupra caselor
de lut cladite dupa felul moldovenesc, caci chiar in acest prim oras al
Bulgariei am aflat ceva deosebit. Orasul e locuit numai de bulgari
turci, casele lor sant zidite pe jumatate de piatra cu lut. Acest oras
are un sef numit aga care, ca tot tinutul numit Dobrudzia tine de pasa
comandant al Silistrei, cetate la Durare, unde i rezideaza.
Dela Macin am mers cale de cateva ceasuri pana la orasul Babadag,
unde ruinele sale arata grozave urme ale ultimului räsboiu, caci gAsii
o mie i cateva sute de case cu totul ruinate i parasite de proprietarii
lor fugiti in Rumelia sau alte provincii. Acum nu se mai afli ad deck
ca.teva zeci de case locuite de armeni, pe and mai inainte orasul aveh
cincisprezece mii de locuitori... [Consideratii asupra muntilor Bal-
cani].
Plecand din Babadag sosii la satul numit Hassana la sase ceasuri de
drum de Macin, locuit numai de mahomedani. Locuitorii acestei regiuni
Dobrodzia, care a suferit foarte mult de pe urma ultimului rasboiu sant
de natura salbateci i traesc izolati i fárä activitate. Dela Hassana am

www.dacoromanica.ro
243) P. P. PANAITESCU

trecut prin satul Kassyndze pana la Satuszkioi, opt ceasuri de drum.

Tustrele aceste sate sant foarte bine asezate, case mari si comode;
noaptea am petrecut-o in casa postei. Am fost mirat sá glsesc in mij-
locul mahomedanilor, dusmani strainilor, o casa demna de toata. cinstea.
De acolo cale de cinci mile pana la satul zis Celebi-Kioi asezat pe lacul
cel mare Karasu adica apa neagrä, care are comunicatie cu Dunarea
si Marea Neagra. Dela Celebi-Kioi prin satul Kubadia am sosit la Kalfa-
Kioi, dupa nouà ceasuri de drum. Nu dep2rte de cel dintaiu din aceste
doul sate treci un pod sau dig de piatra asezat pe mlastinele formate
de lacul Karasu spre Marea Neagra...
Aceasta trecere, aparata din spate de dealuri ar fi putut fi aparata
de un mic numar de oameni bine inarmati, ing se vede ca dupa luptele
dela Babadag si Cahul teama a facut pe musulmani sa fuga pang in
muntii Balcani... [Consideratii asupra rasboiului]. Dela Calfa-Kioi am
trecut prin, satul Casapgi si sosii la orasul Bazargic dupa sase ceasuri
de drum. In acest oras locuit de turci se afro' si cateva case de armeni,
cari fac negot cu vin, fructe si blanuri...
[Autorul fiind silit sa astepte la Provadia se duce sa viziteze portu-
rile Märii Negre].
Constanta si Mangalia [Kostendza y Mangalia]. Cel dintaiu se numii
In vechime Constantia, este unul din cele mai insemnate porturi unde
vin corabii grecesti si turcesti. Aflai acolo douä corabii de negot din
Stambul, cari apartineau unor greci. Orasul Constanta este acum in
ruine, dar asezarea lui e foarte frumoasa. Mangalia a suferit si ea de
pe urma rasboiului, ca si celelalte orase ce aflai in aceasta regiune la
intoarcerea mea la Provadia.

XVIII. CcficItoria lui W. Dzieduszycki pe Nistru

1785
Walerian Dzieduszycki din Lemberg, impreunA cu mai
multi negustori flcurà la 1785 o cAlgorie pe Nistru, din Polonia
la Cetatea-AlbA, transportfind grau si alte mgrfuri, ce urmau
a fi vândute in acest din urm6 oras. Scopul alAtoriei el-à cer-
cetarea cursului Nistrului in vederea unui proect de legauri
comerciale pe aceastà cale intre Polonia si Marea Neagrà. Re-
latia cllAtoriei lor este intitulatà: W. Dzieduszycki. Podrd i &I

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 241

dosewiadczenia *lawa Dniestrowego w roku 1785. (CAlAtorie

pentru cercetarea navigatiei pe Nistru in anul 1785) si a fost
publicatà in revista, Przyjaciel ludu, din Leszno X' 1843 pp.
66-120). De oare ce cuprinde multe amAnunte cari nu privesc
tArile noastre i consideratii de geografie fizia asupra Nistru-
lui, ne-am mArginit sA däm un rezumat in traducere, cate cu-
prinde toate amAnuntele interesante din punct de vedere
istoric.

Valerian Dzieduszycki. Cdlätorie pentru cercetarea navigatiei pe .Nistrun

in anul 1785
(Rezumat).
Calatorii pe Nistru facusera mai inainte çi Koziobrodzki, staroste
de Olchow i printul de Nassau-Sygen dela Zwaniec la Bender in 1784,.
Turcii nu l-au läsat sa treaca inainte. S'a multumit sä faca o harta a
Nistrului dela Zwaniec la Bender. La 1783-84 J'Acuse o calatorie
Dierzyk pana la Cetatea Alba cu patru coräbii, dintre cari abia uña a
ajuns la capatul calatoriei.
La Iahorlyk pe ganga Nistrului este granita Poloniei. La Dubisari
este jurisdictie turceasca, guvernatorul, numit caimacam depinde de
voevodul » dela Cäusani. Calatorii fac o vizita guvernatorului ce"
voie sà se duca pe Nistru pana la Cetatea Alba, dar el refuza pana nu
va primi ordine din Bender. Calltorii spun a la Cetatea Alba* Ii asteaptä
un vas, care urmeaza sä incarce marfurile ce aduc ei, i a intarzierea
le-ar pricinui mari pagube. Dupa multe insistente izbutesc sa plece.
La Bender, in mahalaua de pe Nistru, se afla un ambarcader 'Linde
se incarca cereale i loc pentru uscarea lor. In port la sosireas polonilet
se aduna o multime ostila; calätorii cer protectia basalei. Acesta triinite
un ciorbagiu cu catira ieniceri cari imprastie multimea. Urineaza o vi-
zita la basa, care se numia Aslan-Basa. Fusese instiintat de caimaeamul
de Dubasari, dar acum li se fac greutäti din pricina hattiilor de ideri-
titate, cari n'ar fi in regula. In sfarsit primesc permisie de plecire, dar
cu un insotitor sau alanza: Iussalici, care erà un fel de spion. Cand
sá plece vine un curtean de-al basei cerandu-le firmanul ce aveau, ca
fie vizat la cancelarie. Peste catva timp revine, spunand ca &manid
nu e bun si s'a cenit aviz dela Stambul. Deocamdata nu pot pie& In
urma protestului calatorilor sant totuslasaçi sa plece.
16 P. P. Pannitescu, Calatori poloni in Tarile Romano.

www.dacoromanica.ro
242 P. P. PANAlTESCU

Dela Bender sosesc la Tudory, sat pe Nistru, unde incepe cc latirea

Nistrului, care se numeste in limba tarii Zeman». De acolo merg pana
la Cetatea Alba (Akkerman), unde sant primiti de seful \Tamil « mu-
zellimul*, care este si un fel de sef politic al locului. Dupa o primire
politicoasa sant invitati la o gazdi alma de autoritati langa cetate, dea-
supra portului. Din aspectul orasului nu s'ar puteh ghici a e un port
pentruca negotul e redus, nu gasesti nici un negustor mai bogat, care
sa poata plati deodata zece mii de florini. Corabiile din port sant foarte
mici si in timpul sederii lor acolo, cälatorii n'au vazut una mai mare
de cinci mii de kile de Stambul (kila de Stambul are 22 de ocale sau
66 de funti de Varsovia). Aceste coräbii incarca ad grau pentru Stam-
bul si se intorc mai totdeauna goale, cad daca ar aduce marfuri tur-
cesti, n'ar fi cine si le cumpere. Totus sant zile in cari nu gasesti in
tot orasul zahir sau lamai.
Dintre locuitori sant si cateva zeci de greci cari se ocupa cu negotul
de stofe, sunca si vinuri, dar sant niste nenorociti intotdeauna cu teama
mortii in suflet din pricina samovolniciilor si anarhiei turcilor
de ad. Adesea fug la Kerson si toti doresc sa intre sub stapinirea
muscileasca. Au si o biserica veche de zid, pustie, in care n'au voie
sh; slujeasca. Ca &Ali faca cineva idee de anarhia care domneste la Ce-.
tatea Alba e destul si observe faptul ca ovreii, cari au drept sa locu-
iasca si si faca negot in toate orasele turcesti, se tem sa vie ad si nu-i
gasesti debe, desi oficial nu le este oprita asezarea. In port se construesc
anual vre-o opt corabii mici cari pot incarch vre-o 4--5000 de kile de
Stambul.
Se descriu pescariile de pe liman si pescarii cu barcile lor asezate
una lingl alta, formand un sir foarte lung. Intr'o noapte calatorii ii
privesc stand inteo manistire pustie inteun loe numit Majak. La iesirea
Nistrului din liman se afla o colonie de cazaci zaporojeni, cari se ocupa
cu pescuitul si uscarea pestelui. Diferite feluri de peste se pot veda
uscindu-se la soare si in vant, pestii sant vanduti in Ucraina si Po-
lonia. Altii sant sirati.
La Cetatea Alba corabiile ancoreazi in fata bisericii moldovenesti,
ce se afla deasupra portului. Cand e furtuna corabiile se adapostesc
sub biserica si chnitirul grecesc. Calatorii nostri cari adusera grau pe
corabiile lor il descarca, dar nu le este ingaduit sa-I pue in magazii, ash
a e amenintat sa se strice sub cerul liber. Del graul lor e mai bun ca
graul « arnautesc * de ad, nu li se di un pret bun in lei. Leul are pa-

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 243

truzeci de parale si cinci lei buni fac un ducat olandez. Pentru ca sà

nu se strice gr Aul, trimit o plAngere seraschierului de Ismail, mai mare
peste basil dela Cetatea Alba, Bender, Hotin, Oceacov si a voevodului
de Clusani, cerAnd s'A le fie ingOduitA incArcarea in magazii sau pe co-
rAbii. Basa trimite si el un tAtar la Ismail sI se desvinovIteasa. Tri-
misul polonilor e bine primit si seraschierul dA ordin basei s'A facl in
ash fel ca grAul sl fie incArcat pe corAbii cAt mai ieftin. In cele din urmi
se ajunge la o intelegere.
# Deoarece tAlmaciul nostru pentru limba turceascA nu stià moldo-
veneste si cum poate ne-er fi trebuit un tAlmaciu moldovean, luAm cu
noi un evreu polon, care stii moldoveneste si eri singurul evreu din
Cetatea Alba ». InsI in afarA de acesta mai venise acolo un alt evreu
moldovean pe o corabie din Stambul. Acesta fa'cuse mari cheltueli pe
drum si nu mai avea cu ce trAl, asà cl evreul polon 11 ja Cu el intreti-
nAndu-l.
Departe de a fi recunoscAtor, evreul moldovean, care intre timp se
turcise, se plAnge cadiului a evreul polon ii datoreste 70 de ducati si
aduce ca martori falsi doi turci. Intrebati de cadiu in ce limbl avusese
loc tocmeala, martorii spun a in ovreeste, dar se dovedeste cA ei
insisi nu stiau aceh hint* ash cA procesul se Inchide at% vre-o
hotArire.
Tocmai atunci soseste in port un galion comandat de cApitanul Ah-
met, un arniut al lui capitan basa dela Cociubei, port aproape de Ce-
tatea Alba. El eri originar din Dulcigno si cunosteh limba italiang.
Polonii i se piing de greutAtile ce au avut.
La intoarcere polonii nostri merg spre Bender, li se spune si nu
tragl in port, cAci lumea neobisnuitg cu strAinii ar face tumult. Ei se
duc inteun sat la un sfert de mill de oras, ing afli cA In sat este ciuml.
Vor si fuga, dar n'au cai. Dealtfel ciuma face ravagii si la Bender, unde
numArul mortilor creste mereu.
Benderul numai cu numele este turcesc, in realitate muscalii porun-
cesc acolo cum vor. De curind un general rus vizitase cetatea cu sotia
si copiii.
Basa de Bender face noui greutAti cAlAtorilor, 'Ii opreste sl plece.
Atunci ei cer protectia consulului rus din Iasi. Ivan Lawentici, second
maior, vice consul rus in Moldova, trimite vorbA cA polonii Ant aliati
cu rusii si cere sl li se dea voie sail urmeze drumul. Ei pleacà spre
cask' multumiti a au scApat de ciuml.
16e

www.dacoromanica.ro
 244 P. P. PANAITESCU

XIX. Cdieltoria lui Stanislaw Malachowski

1791
Ultima solie polonA la Constantinopol inainte de impArtirea
definitivA a Poloniei fu aceeà a lui Francisc Potocki trimig de
regele Stanislaw August la 1789. Solia evitase Ilrile române,
care erau atunci teatrul rAsboiului ruso-austro-turc 1). La in-
toarcerea soliei, la 1791, unul din membrii ei, Stanislaw Mala-
chowski 2) se despArti de sol si trecu prin Moldova, atunci
ocupatà de rusi. Malachowski a lAsat o scurtà descriere a cl-
lkoriei lui cuprinsá in memoriile lui: Pamktniki Stanislawa
Malachowskiego. (amintirile lui St. Malachowski) ed. W.
Log. Poznah, 1885. Partea privitoare la tArile noastre la pp.
91-92.
Merge cu solia lui Petre Potocki. La ducere trec prin Italia, Corfu, Greda.
La intoarcere la 1791 prin Adrianopol, .5'umla, Rusciuc.
4 Dupl trecerea Dunb'xii ne-am despArtit de fii solului. Acestia s'au
dus la Viena, iar eu la Iasi, capitala Moldovei: oras mare, murdar ca
toate cele turcesti. Ad i m'am prezentat generalului comandant si gu-
vernator militar Bezborodko 3), care m'a primit cu distinctie.
Toti generalii si ofiterii superiori stAteau in fata lui nemiscati ca
statui, iar el umbli inteo uniformA bogatà cusutà cu aur, pe care strà-
luceau nouà stele. Tocmai m'am intimplat la inmormintarea vesti-
tului Potemkin 4), deci am fost s5 vä'd casa in care el-A depus corpul lui.
Pe un catafalc inalt erk coiful si spada lui. Pe 16 taburete erau ordi-
nele si decoratiile, pe un al saptesprezecelea lAngà cap erà un coif de

1) K. Waliszewski, Ostatni pesel polski do Porty Ottomanskiey. Akta legacyi

Stambulskiej Fr. P. Potockiego (Ultimul sol polon la Poarta Otomani. Actele soliei
la Stambul a lui Fr. P. Potocki). Dot& volume. Paris, 1894-
3) Stanidaw Ma/achowski (1736-1809), nepotul lui Stanidaw Makchowski,
delegatul Poloniei la pacea dela Carlowitz. Autorul nostru a fost maresal al dietei
plinri la 1792 si presedintele senatului in marele ducat al Varsoviei (1807-1809).
Niesiecki, Herbarz Polski, VI, p. 335.
Contele Bezborodko, ministru de externe al Rusiei, trimis la Iasi pentru ne-
gocierea pficii Cu turcii. (Hurmuzaki, Documente, IX', p. 254.)
Printul Potemkin-Tauridzki, generalisimul armatei ruse, moare la 5/16 Oc-
tomvrie 5791 16110 Iasi, pe and se indrepti spre Rusia. Mormftntul lui se and /a
Iasi in biserica Golia.

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 245

aur. Ofiterii faceau de straja cu sabiile intoarse spre corpul lui. Dupà
aceea am fost poftit la masa la hatmanul Branicki 1), unde era locul
de intalnire §i sfat al intemeitorilor confederatiei dela Targowica 2).
Triumviratul Potocki, Rzewuski, Branicki se ocupa cu o treaba urita.
Aci a fost hotarita intrarea o§tirilor in Polonia 3). La masa ambii Bra-
nicki discutari cu mine, spunand cà tendinta revolutionara a dietei
e daunatoare Poloniei, caci in curand va incepe rasboiul, dupa care
va urmà caderea tarii 4). Sotia lui Branicki ducindu-ma la fereastra a
inceput sà se planga, spunand cat a pierdut Polonia prin moartea un-
chiului ei Potemkin, care aveà intentia sa ridice pe cazaci, sa se uneasca
cu oastea polona §i. s'A se proclame rege al Poloniei. Mi-a dat a inte-
lege a acel proiect fiind descoperit, a fost pricina mortii lui, caci, pre-
cum au scris §i gazetele, Potemkin a fost otravit de un preot.
Am trecut apoi Nistrul pe la Mohilew.

XX. I. I. Kraszewski. Descrierea Cetc1tii Albe.

1843
Iosif Ignatiu Kraszewski (1812-1887) originar din Litva-
nia este considerat ca una din cele mai importante figuri ale
literaturii polone la mijlocul veacului XIX. Autor extrem de
productiv, a scris sute de romane si mii de nuvele, schite, si
povestiri. La 1843 a calatorit prin Basarabia si a publicat amin-
tirile sale de calatorie sub titlul: Wspomnienia Odessy, Iedis-
sanu, Budzaku, dziennik przejaidki w roku 1843 od 22 Czerwca
do rz- Wrzesenia. (Amintiri din Odessa, Iedisan si Bugeac. Ziar
de calatorie din anul 1843 dela 22 Iulie la II Septemvrie).
III volume, Vilna 1845-1846. Aceasta carte nu mi-a fost la
indemana. Inainte de a publich aceste amintiri in volum a
publicat partea privitoare la Cetatea Alba in revista, Biblioteka

1) Hatmanul Xavery Branicki, unul din principalii nobili poloni ruso-fili, a con-
tribuit la intrarea rusilor in Polonia si la a doua impirtire a acestei tfiri.
1) Confederatia dela Targowica formad de nobilii poloni rusofili in frunte cu
S. Potocki, I. Branicki si S. Rzewuski, impotriva constitutiei dela 3 IVIaiu 1791.
3) Intrarea armatelor rusesti in Polonia aya loc peste cateva luni, la inceputu 1
anului 1792.
1) A doua impArtire a Poloniei.

www.dacoromanica.ro
2 46 P. P PANAITESCU

Warszawska, Varsovia 1844, III.pp. 75-109 sub titlul: Ozoi-.

diopol, Dniestr i Akkierman, dupA care am rezumat paginile ce
urmeazA. AvAnd in vedere epoca relativ recentA a cAlAtoriei,
lungimile retorice ale descrierii si faptul a autorul reproduce
pagini intregi din diverse cArti istorice, ne-am multumit sl
dAm un rezumat, lAsAnd la o parte tot ce nu prezintA
interes.
Pentru restul cAlAtoriei: descrierea ChisinAului, cf. St. Cio-
banu: Ch4indul, ed. Comisiunii Monumentelor Istorice,Sectia Ba-
sarabiei, ChisinAu 1925, pp. 51-53.
CAlAtorul plead.' din Odessa spre Ovidiopol la 31 Iulie 1843 0 de-
acolo vede pe inntimi, pe malul opus al limanului Cetatea-Albà.
Stind la Ovidiopol in a0eptarea coräbiei cu care urmà sI treacä
inteacolo, vede sosind 0 carele colon4tilor nemti 0 o träsurà a prin-
tesei Sutu din familia Callimachi, care venise cu fiica ei 0 a§tepth. va-
pora*d. Dar pe liman se ridia o furtunA. Printesa Sutu privqte lini-
§tifk fiica ei pàle§te. In sfAr0t se imbard. 0 pomesc 4 La dreapta
noastrà apar zidurile negre ale Akkermanului, cetate care amintwe
pe greci, pe romani, pe genovezi 0 pe turci. La stanga cazIrmile
cà'z'Ace§ti cari alatuesc ca o nouä cetate cu §apte bastioane, cupola bi-
sericii, casa po§tii 0 pe mal un minaret turcesc, farul se desemneaz1
tot mai bine dinspre apus pe cerul limpede. Casele oraplui sint risi-
pite pe dealuri deasupra limanului. Cetatea iese dintre stancile pe cari
este cladità, a§a ea' literalmente se seal& in liman 0 e spAlatà Parl ice-
tare de valuri. E de o frumusete minunatl in colorile apusului de soare,
un tablou splendid 0 cu totul nou pentru mine.
Cetatea e uria§5. 0 clAdità din piatra albicioask e inconjurati cu §an-
turi adAnci intàrità cu piatrk e int'grità cu ziduri, bastioane crenelate;
are 0 un minaret inalt, singura rArn4ità vie a vremurilor turcilor,
despuiat ing de podoabele cele mai vechi 0 de balustrada superioarI.
Castelul (donjonul) e täcut 0 trist, pustiu dar plin de amintiri, atrage
toate privirile catre dAnsul ».
Pe mal a§teptà o multime imblicatA in haine de toate colorile. Strà-
bat un bulevard cu copaci tineri pe margine, vAd vechea baie a sul-
tanilor, de unde un coridor subteran duce la cetate. Bulevardul e diat
pe alocurea de trepte 0 trece pe sub o poartà gotick trec pe lingI ruina
bAii, iar la stinga albesc in lumina soarelui clzArmile cele mari ale ca-

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN 'MILE ROMANE 247

zacilor. Pitulata in pamant e biserica greceasca. Trecand apoi prin

piata persana infra in oras.
Vizitarea cetdfii. Trec peste santuri pe un pod, care azi nu e apärat
deck de doul uriase blocuri de piatra culcate la parnant. Cifra sulta-
nului se vede sapatä in marmura alba la poarta, ca si la cele (iota ba-
stioane interioare.
Inträ in prima curte interioarl care e uriasa ca intindere, la stanga
se vld ziduri cu bastioane i crenele, cari se intind dealungul santului.
Din loc In loc se ridica pe ziduri cate un turnulet si un drum de paza
duce pe deasupra zidului. Pe zidurile interioare, cari despart prima
curte interioara de a doua, sant inscriptii grecesti, blocuri de piatra
si de bronz. Langà minaretul, care a ramas in picioare sant trei ghiu-
lele de fier. Curtea a doua e mai mica, inconjurata cu ziduri cu ba-
stioane, cu sari largi, pe jos iarba uscata. In interiorul donjonului mai
este si o a treia curte, dar n'o putem vedea, fiind azi inchisa. Pe ziduri,
In locuri inalte sant inscriptii armenesti i grecesti. In curtea dintaiu
este si o sterna in forma deltei grecesti. Intreaga clädire nu aminteste
debe felul de a &A& particular turcilor, ci mai mult epoca germanica.
Turcii au adaus numai minaretul lipit cu lut, care pare mai mult un
cos inalt i afara de cifrele sultanilor nu mai sint alte amintiri turcesti.
In partea care da catre liman se deschid in zid trei ferestre, acolo era
locuinta pasei, de unde fArà indoiala privii adesea in seara linistita pe
pe oglinda limpede a apelor limanului, cari spalau temeliile cetatii.
Acum e o odaie murdara i neingrijita.
Tovarasul de drum al autorului care vizitase orasul cu un an inainte
nu-1 mai recunostei. Pierisera bordeile turcesti, baracile de lean, mi-
cile ziduri, colibele, cari formau un labirint de ulicioare incurcate, acum
se vad pe o linie dreapta case albe ca cele din Odessa, cladite cu o ar-
hitectura frumoasa. Gratie generalului Fiodorov, care se poate spune
ca a creat Chisinäul, se civilizeaza repede i Cetatea Alba, apar vii plan-
tate, in port se vad vaporase, comertul este viu, in oras sant gradini
publice, fanta.ni, cladiri noui.
Noaptea calatorii vor sa vada iaras cetatea la lumina lunii. Pe strazi
era inca miscare, barbierii armeni aveau inca pravaliile deschise, pe
strazi se plimbau moldovenii, armenii, si o multime de ovrei. Noaptea
era de o frumusete minunata, luna risipii o lumina argintie pe liman.
Pràvàliibe barbierilor erau formate din odai joase i putin luminate,
pe sofale steteau oameni cu figuri rumene i parul negru, cu stergare

www.dacoromanica.ro
248 P. P. PANAITESCU

intinse sub barbie. Pe strada trece armata cu muzica,cu tobe si fluere,

cantand fantastic si turburand aceasta noapte frumoasa. 4 Voiam sa
vad cetetea pe luna presimtind o frumusete noul si n'am regretat
aceasta excursie. Mai intaiu ne ducem insa la ruina bail pasilor, intrIm
printeo gaura din zid. Ruina e acoperitá cu iarba si muschiu, care-i
dau aspectul tmui tumulus. Bkjbaind prin intunerec, trecem prin mai
multe odal, coridoare, usi stramte, cari te silesc sa' te pleci ca sá treci,
o arhitectura curioasa, un fel de labirint luminat ici colo de deschideri,
prin cari intra lumina lunii. Gandul nostru se indreapta spre viata
de harem cu colorit oriental, dar azi totul e acere si intunerec... ».
In piata se afla un mare mecet, care a slujit rusilor de biserica, pink'
ce au zidit un sobor nou. E o cladire mizerabila, insä Cu acoperis inalt
4i la intrare o mica galerie acoperita cu trestie si terminata cu o cupola
.adausa mai tarziu.
De ad merg la cetate si ca s'o vada din alta parte o apucl pe o ca-
rver stramta printre stanci, care duce la liman, urcandu-se tot mai
stis pe stanci trec pe sub ziduri si bastioane, adesea trebuie sa se catere
In maini. 4 Indreptindu-ne spre apus, gam si privim, e o priveliste
demna de oboseala ce ne-a cuprins. Deasupra capetelor noastre se ridica
ziduri imense. Bastionul cel mare e amenintator si intunecat, la dreapta
zidurile sant luminate de luna, la stanga urmeaza ziduri vi iar ziduri,
unele mai inalte, altele mai joase, diate cu ferestruici si crenele, inta.-
rite cu parapete si contra-forturi, luna lumineaza bucati din zid, alte
parti le lasa In intunerec. Noi gam pe o stanca de care se lovesc undele
calde ale limanului ».
La intoarcere sträzile sant pustii; numai in frizeriile armenesti mai
e lumina, cainii latra pe calatorii intarziati.
Proprietatea in regiunea Cetatea Alba e acum in mainile rusilor
bogati, cari insa nu locuesc ad, ci-si trimit administratorii. Populatia
judetului e compusa din moldoveni, sleahta polona, ruteni si velico
rusi. Toti sant liberi, nu exista verbi. Satenii plätesc zeciuialä din
produsele pämantului. Despre Cetatea Alba au scris putin Nadejdin
vi. germanul Kohl. Populatia orasului dupa Nadejdin se ridica la 2800
de oameni, malo-rusi si velico-rusi, poloni, bulgari, moldoveni,
greci, armeni, nemti, ovrei, tigani. Nu mai sant turci si tatari.
Kohl numara 13.000 de locuitori intre cari 16o de familii de armeni
vi socoate ca numele Akkerman este de origini germanä'. Noi aflana ea'
acum sant 25.000 de locuitori. Fiecare neam are o fratie, comunitate,

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLONI IN TARILE ROMANE 24.9

deosebitI cu casa, administratia i dIri deosebite. Orasul e impIrtit

In patru 1)1.0, trei mahalale si orasul central: cartierul Szaba, locuit
de elvetieni i ruteni, cartierul Papuszoja (PIpusoaia) sau pe moldo-
veneste Cucuruza, unde este si biserica ortodoxI, cartierul Turlaki cu
.suburbiile Czair i Bykoz, unde locuesc numai ruteni.
UrmeazI consideratii istorice. Orasul se nurnià in antichitate Ofiuza,
s'au gásit monete ale lui Lisimah. Se numii in evul mediu Aspro-
Castron, iar moldovenii Ii zic Czetate-Alba. Genovezii au stIpAnit
orasul pinI la 1474, and stefan ce! Mare luI pe acestia sub protectia
lui. Dela acest *tefan, care guverni Moldova, Muntenia si Basarabia,
.au rámas inscriptiile grecesti din cetate. La 1484 Baiazid II ia Cetatea
Albl i turcii o stIpanesc 0111 la venirea rusilor, prima oarl N, 1770,
a doua oarä la 18°6.
A doua zi de dimineatI cä1torii merg iar la baia turceascl, unde iau
schite in desemn. Se vId bine deschiderile pentru iesirea aburilor
cateva resturi de zugrAveall: flori, festoane, benzi rosii i negre. In
jurul sIlii principale se deschid vreo zece camere xnici, stramte i intu-
necoase.
Viziteazà din nou cetatea i vld bastionul in care a stat nenorocitul
Koniecpolski in lanturi. In curtea dintliu e o inscriptie greacl cu stemI.
In curtea a doua este un zid cu doul turnulete rotunde, citadela e la
mijloc, acolo erau depozitele de praf de puscI. A treia curte e strAmtI,
pe zid se vede o stemi sIpatI. CIlätorul se urcI pe o scará s'o vadI mai
de aproape si vede cl reprezintl luna si pinteni. Se aflà acolo si o in-
scriptie in turceste, amintind de repararea din anul 1171 adicl 1756.
ViziteazI i pivnitele unde e acum un depozit de butoaie cu vin. Merg
apoi sA descifreze inscriptia greceasa din curtea dintAiu, dar nu izbu-
-tesc nicidecum. In curte observI multe pietre aruncate, Cu oarecari
sculpturi, dar fárI inscriptii. Odaia pasei are o iesire tainicI in zid.
Este, precum spune Nadejain, bastionul in care a stat o noapte in-
treagl Puskin. Lingl sant creste un arbore mare, zidit pe mormAntul
sotiei iubite a unui pasä.
4 Dela cetate mergem pe marginea limanului la biserica greceascl,

.din care tocmai iesià o procesiune cu steagurile intinse. Din nefericire

n'a mai rImas nimic din costumele populare. Toti au acum costumul
'trivial ce-I poartI Europa intreagl, ra'rI gratie i flrà caracter. Sunt
cAteva grecoaice cu nIframe in formA de turbane in cap, dar hainele
croite ca la oras. Grecii poartA fesuri rosii, dar sint imbrIcati in frac.

www.dacoromanica.ro
250 P. P. PANAITESCU

Cantecul preotilor ieqind din biserica ni s'a pärut monoton i ipator.

Biserica e joasa, safacacioasl, asezata pe malul limanului pe un cap,
al carui varf e ocupat de cimitir. Forma ei e simpa', acoperi§ul e jos
are o cupoll deasupra. Langa biserica in vale sant mormintele cu pietre
cu inscriptii greceqti dar prea vechi. In ziduri, in pereti i in curtea bi-
sericii sant o multime de corniqe mari frumoase de marmura alba, de
sigur resturi dela biserica cea veche, azi slujesc ca &ami, sau pentru
intinderea rufelor. In interior nu e nimic interesant. In cirnitir este
o mica capera pe locul unde a fost omorit de turci sfantul Ioan dela
Suceava. Inäuntru la mijloc, intre lumanari aprinse e un fel de sarcofag
nou, pe podele, manjitä cu vopseh e o piatra antica adevarata cu in-
scriptie greaca, pe care se vad doui foi de palmier sculptate grosolan.
Inscriptia suna: sfantul mucenic Ioan cel Nou din Trebizunda a fost
omorit la Cetatea Alba la 1492 Iulie 2, sfintele lui moaqte se afla in
Suceava. Nadejdin in Almanahul din Odessa spune cá exista manu-
scrise grecesti ale vietii lui. Erà de neam din Trebizunda §i a fost mar-
tirizat la anul dela facerea lumii 7000 (1492). Aceasta este de fapt data
ocuparii Basarabiei de catre turci».
#Privind spre liman, propun sá mergem la izvorul sfintei Paraschiva,
dar vremea erh inaintata. Acest izvor se afla la o viorsta i jumatate
de ora q pe stancile limanului i are o legenda populara foarte frumoasá.
Paraschiva erà de neam din Polonia. Tatarii o prind in Podolia si din
cauza frumusetii ei o daruesc paqei dela Cetatea Alba. Turcul se in-
dragoste§te de fata, care erh abià de 16 ani, zadarnic cauta insa s'o im-
buneze, o tina in haremul sáu, Ii aduceh daruri, Ii faceh fagadueli,
spune cuvinte dulci. Ea tace mereu 9i se roaga. Disperat, turcul vrea
inteo noapte sä obtie cu forta ceeace nu puteh obtine cu binele; un
inger insa apare §i musulmanul insplimantat fuge. Paraschiva vazand
cä acesta uitase uqile deschise fuge, dar pala reintors o urmare§te cu
oamenii lui. Tocmai cand erau s'o prinda ea e transformata inteun
izvor facator de minuni i bolnavii merg azi acolo s'A se scalde».
Mergem acum sa vedem oraqul turcesc, care a ramas ca in vremea
turcilor, e format dinteun labirint de ulicioare stramte, ziduri imite
cari te impiedeca 81 vezi casele, portile inguste se deschid in gradini.
Casele sant mizerabile, de lut acoperite cu trestie, ferestrele au gratii
de len-in i cu vergele. In fata fiecarei chute este cate un pridvor umbrit
In care este un fel de taraba: loc de qezut sau masa, unde stateau turcii
lucrand la me§tequgul lor. Tocmai gasim stand pe sofa pe un batra.n,

www.dacoromanica.ro
 CALATORI POLON1 IN 'MILE ROMANE 251

ultimul turc din Cetatea Alba. Statea cu o tichie ro§ie in cap, fail tur-
ban, papucii cazuti la pamant, era imbracat inteun caftan lung intu-
necat, tinea tabachera in mina §i avei un ceasornic de argint la brau.
Ne ofera i noul tutun negru
«Toate ulcioarele ora§ului vechiu sant intortochiate, intunecoase §i
triste. Mergand pe drum vedem o cladire de zid in care erau puse pietre
de mormant cu inscriptii armene§ti. O piatra rotunda' acoperia cladirea,
douà pietre o sustineau. Peste zid nu era nimic de vazut, dar acesta
formà intrarea catre biserica i cimitirul armenesc. Din prag ne pri-
veste preotul armean in haina lunga §i legata cu un brau si ne faga-
dueste sa ne aduca cheile. Intre timp trecem printre mormintele cari
stau in jurul bisericii. Preotul nu §tia sa ne ceteasca inscriptiile vechi,
cele pe cari mi le-a cetit erau noui §i neinteresante. Biserica este pe ju-
matate in pä'mant, intunecoasa §i posomoritä. Deasupra intrarii prin-
cipale este o galerie deosebita pentru femei, cladita din caramdia ca
§i toga. biserica. Nici o banca sau scaun, chiar tronul arhiereului, la
picioarele caruia stau incaltamintele lui rituale n'are scandura de stat.
Altarul e ca la unitii no§tri, iar in ziduri ant incastrate pietre de mor-
mant foarte vechi cu ornamente simbolice; palmete, pasari, pe§ti. In
zidul sacristiei este zidita o baie mica' pentru botez. Acolo am vazut
un pahar de lemn aromatic cu inscriptie ebraica: « Iacob ben Iuchim ».
Zugravelile sant in stil greco-bizantin. Biserica aceasta jum'atate sub-
terana aminte§te vrernile de roble. Pardosita cu caramida, Cu papuci
läsaçi ici §i colo, cu perne aruncate jos, are un aspect cu totul original,
pe jumatate oriental n.
Seara calatorii se duc cu trasura la vii. Raspandirea viilor in aceste
parti nu e prea veche, viile se intind pe o suprafata de cateva viorste.
Totu§ se spune cà unele vii ar fi foarte vechi; acestea dau vin bun.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 INDICE
Abdi-pasa de Hotin, 147-x 51, 154, 156,
158-174.
abuchte, fruct, 17.
Academia din Kiew, 152.
Achmed-aga, 40.
Achmed-Karasatyr, 123, 124.
Adrianopol, 57, 59, 6o, 63, 66, 244.
Adun-Gere, munti in Dobrogea, 74.
Adyl mima, 78.
Afumati (cetatea lui Mihai l'oda), 20.
aga (turci), 83, 85, 95, xoi, 108, 113,
123, 124, 130, 137, 138, 140, 162,
163, 173.
aga-vel, vezi Neculce Ioan
agenti moldoveni la Poarta, 35.
agricultura in Moldova, 227, 230, 235,
238.
Ahmet IV (sau III), sultan (1703-1730),
120.
Ahmed, capitan de corabie, 243.
Ahmed, capugi basa, 122, 123, 126,
128, 130, 133.
Aidos, port la Marea Neagra, 231, 239.
Aix oras in Franta, 201.
Akkerman, vezi Cetatea Alba.
Ak-mecet, sat in raiaua Hotinului, 180,
199.
Ala ceaus, 84, 96.
Alai bei, 77.
alai donmesc, 49, 121.
Albert kan, rege al Poloniei (1492-1501),
16, 26, 27, 99.
Alczapi, sat in Dobrogea, 7.
Alexandrovici Alois, episcop, 214.
Alexandravici Toma, calator polon, 204,
215, 219.
www.dacoromanica.ro
Alexandru ce! Mare, 91, xx6.
Alexandru ce! Reru, domn al Tarii Ro--
manesti, i fiul sau, pretendent,
Alexandru Coconul, domn al Tarii Ro-
mánesti si al Moldovei, 19, 28, 39..
Alexandru Grecul, sol atar, 12.
Alexandru Bias, domn al Moldovei si
al Tarii Romanesti, 30.
Alexandru Lripusneanu, domn al Mol-
dovei, 6-9, fratele sáu vame.s, 8.
Alexandru Movild, domn al Moldovei, 35.
Alexie, tarevici, x6x, x 7 x.
Ali, buluc basa, 158, 168.
Ali, ceaus, 71.
Ali, pasa de Camenita, 77.
Almanahul din Odessa, 25o.
Amiras Alexandru, scriitor grec din Mol-
dova, 162, 163, 172, 173.
Amurat IV, sultan, (1623-1640), 37,
43, 46.
Anastasie, impirat bizantin, 7, zidul lui, 7_
Antioh Cantemir, domn al Moldovei
81-84, 86-92, 94-96, 98-105, 109-117,-
119, doamna lui, 91, 921 105, 1'6, 117.
Antonie din Popesti, domn al Tirii Ro-
manesti, 77, podul lui, 77.
Antonie Ruset, domn al Moldovei, 68-7o,
72-77, doamna lui, 74.
Ardealul, 7, 12, 71, 72, 78, 144, 229,
237.
ardeleni munti, 19, 44, nobili, 12.
armata moldoveneasci, xo, 23, 54, 65,
72, 73, '00, 102, 105, 110, 135, 144,
145, 182, 201, 228, 236, munteana,
19, 29, 30, 39-41, 44, 55.
armeni, 22, 33, harbieri 247, 248, bise-
 254 P. P. PANAITESCU
rica lor (Cetatea Alba), 251, (Hotin),
23, (Suceava) 99, in Dobrogea, 232,
negustori, 7-9, 26, 40, 47, 74,
75, 230, 238.
arndutesc griu, 242.
Asia, 230, 238.
Aslan, ba§a de Tighina, 241.
Aspro-Castron (Cetatea Alba), 249.
Astamaty, agent grec in Ucraina, 74, 75.
Athos, munte, 163, 173.
stofa, 52, 55, 92, 117.
August II, regele Poloniei (1697-1733),
79, 80, 87, 88, 104, 111-113, 119,
122-124, 128, 129, 131, 148, 150,
151, 158, 159, 169.
August III, regele Poloniei (1733-1763),
122, 126, 128, 133, 174, 186, 187, 207.
Austria, 244.
Avram, p ircalab, II.
_Axinte Uricarul, cronicar, 121.
azapi (soldati turci), 21.
Azov, pa§a de, 191, zlo.
Babadag, 7, 79, 93, 119, 2,8, 222, 231,
lupta deis, 239.
Babilon, 43.
bacalia (bacanii), 192, zIx.
Bacdu, episcopia catolica, 90, 103, 114,
229, 237.
Badracz, sat (Moldova), z8z, 200.
Bagdodok, pa§alac, 191, 210.
Bahluiul, riu, 76, 8x, 83, 87, 94, 95,
Too, 105, nr.
Baia, ora, 83, 85, 87, 94, 97. 99, no,
riu, 85, 97, 99.
haia domneascd (Vaslui), 27, a sultanului
(Cetatea Alba), 246, 248, 249.
Baiazid II, sultan (1481-1512), 249.
Zairamul, 18, 162, 163, 172, 174.
Baita, sat (Moldova), 83, 94.
Balaban, negustor din Lemberg, 69, 74.
Balcani, muntii, 232, 239, 240.
Baltic, 217, 222.
bdlciuri vezi iarmaroc.
baldachin domnesc, 31.
Bali-bata, 127, 134.
www.dacoromanica.ro
BdItagetti, sat in Dobrogea, 84, 85,
94, 96, 97, 108, 119.
ban al Craiovei v. Ghiorma.
banchete, 3, 4, 10, 17, 25, 51, 59, 63,
66, 69, 75, 88-9x, 101, 103, 113-115.
Bar, ora' in Podolia, 55.
Baracz Sadok, istoric polon, 57.
Bdrlad, ora, 19, 28, 38, 42, 52, 70, 76,
84, 85, 93, 96, 97, 106, 109, 118,
216, 221, 230, 238, riu, 28, 38, 39,
42, 76, 84, 92, 96, xo6, 107, 117.
Bdrlddeanu Solomon, mare logoat, 59.
Barovski, vezi Buze§ti.
Basarabia, 152, 245, 249, 250.
Basta Gheorghe, x2.
Bathory Sigismund, principe al Ardea-
lului, 12.
Batladzi, v. Baltage§ti
Bazargic, 44, 85, 97, xo8, 141, 142,
214, 217, 222, 232, 240.
Bazil, soldat polon, 48.
Bebek Ferentz, nobil ungur, 7.
Bek-nuirza, 78.
Betz, voevodul de, 74, x58, 168.
Bender, vezi Tighina.
Bentetti, sat in Bugeac, 78.
Berejani, sat in Moldova, io.
betli-aga, 2,6, 221.
Bezborodko, general rus, 244.
bialogrozeni, tdtari, 78.
biblioteci polone, 4, 6, 9, 21, 36, 67,
8o-82, 120, 147, 153, 175, 214, 224,
ruseqti, 9, ro.
Bieganowski Nicolae, sol polon, 53, 55-56.
Bielewicz, ofiter polon, 52.
biruri in Moldova, 46.
biserici armene§ti (Cetatea Alba), 251,
(Hotin) 23, (Suceava) 99, catolice:
(Baia) 99, (Birlad) 93, 105, II8,
(Bucure§ti) 40, (Cotnari) 136, (Ga-
lati) 42, 52, 107, (Hui) 216, 221,
(Ia§i) 26, 47, 69, 73, 74, 77, no,
136, 184, x88, 205, 207, 229, 236,
(Suceava) 83, 94, ortodoxe (Barlad)
28, (Buzau) 29, (Cetatea Alba, gresca)
242, 247, 249, 250, (idem, romaneasca)
 INDICE
242, 249, (idem, ruseasca) 246, 248,
(Galati) 142, 143, (Hotin In raja)
156, 157, 166, x67, Sf. Nicolae)
(Pererita) i8o, x99, (ScAnteia) 27,
92, 106, 117, (S0CeaVa) 83, 85, 94,
97, (Steffinesti) 71, 123, 126, (Vaslui),
de lemn, 27, 28, V. si mfinttstiri.
Bizantin, imperiu, 7, 144, x6o, 170,
stil, 251.
Blindzu, sat In Moldova, 216, 221.
Bobonek, persan, 74.
Bobrownik, localitate in Polonia, 175.
boeri moldoveni, 13, 17, 26, 37, 42, 45,
59, 61, 62, 64, 68-7o, 72, 73, 75, 84,
88, 89, 91, 94, 95, 103, 112-114,
x16, 119, 122, 126, 128, 132, 136,
162, 173, 175, 183, 185, 186, 202-206,
213, 218, 220, 223, 228, 236, munteni,
13, 19, 31, 32, 51, 52, 54.
bogdfia tdrilor romdne, 227, 235.
Bogdan II, domn al Moldovei, 78.
Bogdan Ioan, slavist, 9.
Bogdan loan, ve! logoffit, 183, zoz.
Bogdan Lupu, hatman, 84, 87, 92, 95,
ZOO, 102, 105, III, 117.
Bogdan Movild, fiul lui Ieremia vodfi, 35.
Bogdan tdlmaciul, cAlfitor polon, 147-
150.
Bogdana, rfiu, ,o6.
bogdani, vezi moldoveni.
Bogddnesti, sat in Moldova, 68, 71.
Bohdan-bei, titlu al domnului Moldovei,
228, 236.
Bolochowca, sat lingfi Hotin, 6.
Borciak Elia, istoric rutean, 153.
Borzyslawski, ofiter polon, 175, 177, 178,
182, 183, 191, 194-197, 201, 202,
211, 213.
bosniaci (cfilireti), 68, 71, 149, x51.
Bossy, sat in Moldova, x88, 208.
Botosani, 13, 126, 133.
Bradaw, voevodul de, 56.
Brdila, 21, 34, 35, 41, 44, 6z, 66, 93,
107, 119, 124, 130, 140, 192, 211,
cadiul dela, 62, 66.
Brdncoveanu Con stantin domn al Tfirii
www.dacoromanica.ro
255
Romanesti, uciderea lui, 121, 125,
131, 143-145, 152, familia lui, 145.
Breincoveanu Maria, 30.
Brdncoveanu Freda, mare spfitar, 30, 50.
Branicki I,. 245, sotia lui nepoata lui
Potemkin, 245.
Branicki Xavery, hatman, 245.
Brdnzeni, sat in raiaua Hotinului, 227,
235.
Brasov, 12, 20I.
Brates, lac, 191, 211.
brocart, stoffi, 17, 20, 48, 49, 159, 169.
Bronikowski, ofiter polon, 48.
Brudzki, rotmistru polon, 68.
Brzez, localitate in Polonia, 159, 169.
buchargiul (functionar turcesc), 179, 198.
Bucovina plc:lure (Costnin) 70, 86, 97,
99, 110, (Upusna), 8, 9, 26, (Vaslui),
17, 18, 38, 44.
Bucuresti, 12, 20, 30, 39, 40, 44, 51,
52, 8o, 229, 237.
Buczacz, oras In Polonia, 13, 6o, 63.
Budziak, rau in Moldova, los.
Bugeac, 17, 77, 78, 87, 90, 98, III,
115, 142, 245, granita, 218, 223,
moldoveni in, 142.
Buhus, pircillab de Hotin, 23, 26.
Buhus Alexandru, hatman, 69, 70, 73,
76, fiul salt, 73, 76.
Buhus loan, hatman, 122, 126-128, 133-
135.
Buhus loan, paharnic, 104-
buirutli (ordin turcesc), 225, 233.
bujurdun (ordin al vizirului), 44, 47.
Bulbuler, sat in Dobrogea, 79.
bulgari, 7, la Cetatea AlbA, 248, in Do-
brogea, 231, 232, 339.
Bulgaria, 5, zx, 85, 97, 142, 163, 174,
217, 224, 229, 230, 233, 237, 239.
Buzdu, oras, 12, 19, 20, 29, 40, 50, 51,
rau, 20, 40, 50.
buzdugan domnesc, 30, 49, 84, 95, 142,
x44, 186, 206.
Buzesti, fra;ii, 12.
Bykoz (mahala la Cetatea Alba), 249.
Bzicki Andrei, sol polon in Turcia, 6.
256 P. P. PANAITESCU
Cacavela leremia, profesor grec, 82,
104, 115.
cadiu (la Braila), 62, 66, (Cetatea Alba),
243, (Giurgiu), 21.
Caesar lulius, 91, lx6.
caftane, 17, 32, 51, 90, 104, 115, 156,
'59, x66, 169.
Cahul (lupta dela), 232, 240.
cai domnetti, xo, 12, 16, 20, 49, 83,
85, 95, 102, 103, 113, 114, 123, 129,
138, 162, 173, 184, 186, 187, 2041
206, 207.
caice, 8, 21, 32, 41, 44.
caimacami, 70.
caldi, 138.
cdldra,si, 23, 49, 52-54, 62, 66, 77,
231, 239.
Cdldrati, sat in Moldova, 23.
cdlduze, 17, x53, 176, 179-180, x82,
187, 194, 196, 198, 199, 201, 207,
214, 215, 218, 2/9, 222, 225, 231,
233, 234, 235, 239-241.
Callimah loan Teodor, domn al Moldovei,
175, 182-188, 201, 203-206, 208, fa-
milia, x85, 205, 245, fii lui, x86, 187,
205, 206.
Cdlnitte, rat' in Tara Romineasca, 20.
Cdlugdreni (lupta deis), 2o.
cdlugdri, romini in Dobrogea, 108.
cdmdrati, 126, 132, 228, 236.
Camenita, 6, 9, xo, II, x5, 22, 36, 37,
42-45, 55, 63, 66, 68, 70, 71, 72,
75, 147-151, castelanul de, 175, 176,
178, 195-197, 225, 233, 234.
cdmile, 17, 18.
cdminar, functia lui, 228, 236.
cancelar, 228, 236, vezi logofit.
Cdmpul Lung (Bucovina), 99.
Cantacuzino, 144, 145.
Cantacuzino Dimitrie, domn al Moldovei,
69.
Cantacuzino-Deleanul loan vistiernic, 182,
184, 202, 203.
cdntdreti, 32.
ccintece populare, 181, Zoo.
Cantemir Antioh, domn al Moldovei,
www.dacoromanica.ro
81-84, 86-92, 94-96, 98-105, 109-1171.
119, doamna lui, 91, 92, x05, 116, x x7.
Cantemir bei, sef al tatarilor, 17, 18, 78.
Cantemir Dimitrie, 4, 67, 83, 90-92,
103, 104, 105, 115, 116, 125, 131,
143, 171.
capela Sf. loan (Cetatea Alba), 250.
cdpitani, 40, 51, 52, 137, 139, 148, xso,
217, 221, de Buzau, 50.
capitulatiuni, 124, 131.
capu che haia, vezi rezident.
capugii, xo, 35, basi, 122, 128, 175, 179,
180, 183, 196, 198, 199, 203.
Caraman pasa, ro8.
Cara Mustafa, mare vizir, 67.
carete boeresti, 50, domnesti, 31, 183,
202, 203.
Carlos don, regele celor Doutt Sicilii,
201.
Carlowitz, paces dela, 79, xor, x24,
130, 131, 148, 151, 242, 244.
Cdrniceni, sat in Moldova, 23, 24, 37,
42, 47, 52, 62, 65, x82, 201, 227, 235-
Carol, servitor, 154-159, 164, 166-168,
x7o.
Carol X Gustav, rege al Suediei (1654-
166o), 57, 58.
Carol XII, rege al Suediei (1697-17,8),
8o, 81, 119, 120, 152, 155, 165, 172.
Carpati, munti, 15, 19, 20, 29, 44.
Cartal in Bugeac, 76.
casapgii, 232, 240.
castel la Hotin, 146, 177, 179, 196, 198,
descrierea lui 246-251, la Iasi, Io, 17,
26, 38, 69, 89, 103, zIo, 114, 122,
123, 129, 136-138, 162, 173, 183,
184, 188, 202, 204, 208, descrierea
lui, 73, 74, 77, 227, 228, 235, la Si-
listra, 33, 40, 44, la Suceava, 85, 97,
la Vaslui, 27, 92, '18, vezi curtea
domneascii.
Catargiu Apostol, 25, 54.
catolici in Moldova, 229, 237, (Birlad),
93, ¡i8, (Galati), 139, (Hui), 216,
221, 243, (IaSi) 153, 185, 204, mi-
siuni, 26, 74, vezi si biserici.
 INDICE
Causani, 752, voevodul din, 241, 243.
cazad dela Don, 77, 71, mercenari,
38-40, 44, 45, 47, 98, zaporojeni,
55-57, 78, 142, 744, 151, 152, 1551
158, 759, 161, 162, 165, 168, 770,
172, 173, 245.
Ceabru, sat langa Hotin, 215, 219, 220.
ceasnic, 704.
ceous basa, 757, 167.
ceausi,18, 19, 28, 39, 42-45, 57, 58,
59, 62, 66, 83, 84, 88, 95, 96, 116,
123, 729, 130, 158, 168, 183, 185,
202, 204.
zehi, 17.
Cehrin, ora 9 in Ucraina, 74, 75.
Cekauz, sat land. Hotin, 748, 150.
Celebi-kioi, sat in Dobrogea, 232, 240.
.cerchezi, 780, 799.
Ceremus, rau, 99, 122, 126, 128, 132,
753, 164
Cernavoda, ora, 79, 84, 96, 194, 214,
217, 222, 232, 240, laCU1, 232, 240.
Cernduti, 82, 86, 87, 98, 99, IZO, II I,
122, 126, 128, 133, 735, 219, 223.
Cernesti, sat in Moldova, 218, 222.
Cetatea Alba, 10-12, 77-79, 240, 242,
243, descriere 242, 246-251, greci la,
242, romani, 242.
Cetatea Neamtului, 124, 131.
C'etcrtuia manastire, 73.
Chelm (Culm), voevodul de, 6, 66, 67,
72, 75, 87, 88, 92, I00, 112, 117,
191, 211, 274, V. i Gninski loan.
Chilia, 79, i58, x68.
Chiscani, sat in Moldova, 230, 238.
Chirindu, 246, 247.
Chmielniecki Bogdan, hatman al caza-
cilor, 56.
Chmielniecki Iurie, fiul precedentului,
74, 75.
Chocim, vezi Hotin.
Chodkowce, sat in Moldova, xo.
Chomctowski Stanislaw, dilator polon,
119, 120, 127, 134, 173, 177, 196.
Chomctowski W., istoric polon, 14.
Chrzanowski W., dilator polon, 224, 233.
x7 P. P. Panaitescu. Calitori poloni In Tarile Romine
www.dacoromanica.ro
257
Chwamencie, sat in Moldova, 215, 220.
Cilibiul Vasile, logoat, 216, 220.
ciobani in Dobrogea, 7.
Ciocanesti, sat in Tara Romaneasca, 32.
Ciorani, sat in Tara Romaneasca, 32, 40.
ciorbagii, 127, 134, 241.
Ciswicki, ofiter polon, 38, 44, 47, 51.
Ciubdrciu, io, zz.
ciuhodari domnesti, 183, 185, 186, 202,
204, 207, de Hotin, 725, 732, 16x,
772, 177, 196.
duma (in Moldova), 183, 190, 791, 203,
210, 211, 243.
cluceri, vezi Dragomir, Habalescu Vasile.
cobze, 96.
Cociubei, port Marea Neagri, 243.
Colacin, p ar au, 110.
Colentina, rau, 29.
colonisti nemti in Basarabia, 246.
vezi Teodorachi.
comunitati nationale in Basarabia, 248,
249.
Constantin Movild, domn al Moldovei,
13, x6, 27, 35, 37.
Constantinopoi, 3, 4, 7, 14, 17, 22, 231
25, 27, 34, 36-40, 42, 43, 45, 46,
50, 52, 53, 56, 57, 67, 68, 8o-82,
89, 90, 709, 114, 115, 120, 121, 123,
124, 129, 730, 137-141, 144, 152-
755, 157-161, 163, 165, 167, 168,
170, 172, 174, 177, 180, 185-192,
197, 199, 205, 207, 210-212, 224,
230-235, 238, 239, 241-244.
Constantinov in Ucraina, 74.
Constanta, descriere, 232, 240.
consul rus, la Ia9i, 243.
Contus Pavel, stolnic, 68, 70, 71, 75.
corabii la Cetatea Alba, 242, pe Dunire,
93, 118, 124, 130, 140, 792, 212, 216,
221, 231, 239, pe Marea Neagra (gre-
ce§ti), 232, 240, (turce§ti), 232, 240,
pe Nistru, 226, 234, 241, 243, 246,
247, Pe Prut, 190, 209, romane§ti
de rasboiu, 237, 239, ungure9ti, 192,
211.
Corfu, 95, 242.
258 P. P. PANAlTESCU
Cornul lui Sas, lupta dela, 16, 24, 37,
68, 71.
Corpacz, sat in Moldova, 18o, 199.
Coslugea, sat in Dobrogea, 142, 217,
Costepti, sat in Moldova, 227, 230,
235, 238.
Costin, hatmanul, 39, fratele am, 39, 40.
Costin lonitd, serdar, 73.
Costin Miron, 4, 14, 39, 58, 67-69, 72,
73, 75, 76, 82, fii lui, 69, 73, 76.
Costin Nicolae, 82, 143.
costume, 3, domnesti, 31, 55, nationale,
249.
Cotnari, 136.
covoare romanesti, 73, 74.
Cracovia, 4, 36, 78, 8o, 120, 147, 152,
153, x6o, 161, 171, 224, castelanul,
6, 24-26, 34, 37, 38, 43, 46-50, 54,
55, 94, lox, 119, episc0P, 7, xnahala,42.
Craiova, banul, 39.
Crdm, vezi Crimeia.
Crasna, ram, 106.
creftini in Dobrogea, 140, 141, 163, 174.
Cricov, rau, 40.
Crimeia, 9-II, 13, 38, 77-79, 98, 155,
156, 158, i6o, 16x, 165, 166, 168,
171, 172.
cronici polone, 27.
Cucuruza ( Pdpu,waia ), mahala la Ce-
tatea Alba, 249.
Cucuterd, sat in Moldova, 215, 2x9, 220,
Culm, vezi Chelm.
cureni moldoveni, la Constantinopol, 231,
239.
Curlanda, 12.
curtea domneascd, Bucuresti, 31, Iasi, 7,
zo, 26, 38, 58, 62, 65, 69, 81, 90,
103, Ito, 114, 122, 123, 129, 136-138,
183, 188, 208, descrierea ei, 17, 26,
73, 74, 77, 227, 228, 236, Scanteia, 49,
Suceava, 85, 97, Vaslui, 27, 38, 92,
x 18.
curteni, IO, 13, 59.
curti boerefti, 26, 45, 62, 65, 77, 184-189,
www.dacoromanica.ro
203-204, 206, 207, 209, 215, 216, 219,
220, 221, 223,
Czair, mahala la Cetatea Alba, 249.
Czartoryski, biblioteci, 8o-82, r20, x47,
153, 224.
Czechow, localitate in Polonia, 137.
Czenbrowka, sat pe Prut, 6.
Czermak W., istoric polon, 21, 53.
Czerkies, oras in Crimeia, 79.
Dabrowski Sigismund, (Alter polon, 85,
105, 113.
Daia-kioi, sat in Dobrogea, 83-85, 94-97,
io8, 119, 217, 221.
Damasc, stofa de, 72.
Dcfmbovita, rau, 30, 40.
Dan, mare vornic, 13.
Danemarca, 67.
Danzig, 192, 211, negustori din, 56.
Derbend, expeditia dela, 171.
Dersztor (numele romanesc al Sill-
strei), 33.
dervi,c, 7.
descalecarea Moldovei, 78.
Descloir, capitan, 154, 164.
Diarbekir, brocart de, 20.
Dierzyk, calator polon, 241.
dieta polond, 4, 37, 43, 50, 52, 67, 70
79, 245.
Dimitrie yodel Cantemir, 4, 67, 83, 90-
92, 103-105, 115, 116, 125, 13x,
143, 171.
divanul, 54, 123, 129, 228, 236.
Dobrogea, 79, 84, 85, 96, 97, 140-142,
193, 194, 212-214, 217, 218, 222,
bulgari, 231, 232, 239, crestini, 140,
141, 163, 179, romani, 94, 107, ¡o8,
129, 193, 212.
Dobrosefti, sat in Moldova, 83, 85, 87,
94, 97, 99, 110, III.
Dobrosolowski, ofiter polon, 94, 107, io8,
119.
Docolina, sat in Moldova, 38, 49, 1o6.
doctori, vezi medici.
Doliny, vezi Docolina.
dominicani, calugari, 86, 'ix.
 INDICE
Dontnesti, sat in Moldova, 74.
domni ai Moldovei, vezi Alexandru Co-
conul, Bogdan II, Callimah loan,
Cantacuzino Dimitrie, Cantemir An-
tioh i Dimitrie, Duca Gheorghe,
Gheorghe $tefan, Ghica Grigore AL,
Dias Alexandra LApusneanu Alexan-
dru, Mavrocordat Constantin si Ni-
colae, Moruzi Constantin, Movill
Alexandru, Constantin, Ieremia, Mi-
hail si Simion, Racovita Mihai, Rares
Petre si $tefan, Ruset Antonie, $tefan
cel Mare, Toma $tefan, Vasile Lupul.
dontni ai Tdrii Romdnesti, vezi Alexandru
cel Rau, Alexandrul Coconul, Basarab
Matei, BrAncoveanu Constantin, Duca
Gheorghe, Ilias Alexandru, Mavro-
cordat Nicolae, Mihai Viteazul, Mih-
nea Turcitul, Movila Simion, Radu
Alexandru, Radu Mihnea, Radu $er-
ban, Toma Leon.
Don, cazaci dela, 18.
Donici Nicolae, mare logofat, 83, 84,
88, 89, 95, 96, roo, 103, 113, 114.
Dorwnko, hatmanul cazacilor, 57, 78.
Doroza, cazaci, 78.
Doud Sicilii, regat, 201.
Douder, sat in Bugeac, 218, 222.
drabanti, 17.
Dragomir, clucer, 40, 51.
drcimbe, 136.
Dresda, 174-
Drivemle, sat in Dobrogea, 85, 87.
Dubdsari, oras pe Nistru, 241.
Duca Gheorghe, domn al Moldovei
Tarii Rominesti, 58, 70, 73, 74, 77. Rod, orasul de, 62, 66.
ducati olandezi, 243.
Dudesti, lupta dela, 30.
Dulcigno, 343.
Dumbrava, sat in Moldova, 83, 94.
Dumitru, postelnic, 40.
Dunejet, r au in Polonia, 50.
Dundrea, 7, 8, 18, 20, 21, 31-33, 41-45,
49, 52, 55, 62, 65, 66, 69, 76, 79, 84,
85, 91, 93-97, ro6-1o8, 1r6-119, 125, Franta, 67.
130, 132, 137, 139-143, 146, 163,
17*
www.dacoromanica.ro
259
173, 174, 190-194, 210-213, 217, 221,
227, 229-232, 235, 238-240, 244.
Durak, p ArcAlab, ix.
Dymidecki, rotmistru, 74.
Dymir, oras in licraina, 74-
Dzieduszycki W., calator polon, 240, 241.
ebraice, inscriptii (Cetatea Alba), 251.
econom, functie boereascii, 40.
Elan, vezi Dan.
Elena, doamna lui Matei Basarab, 51.
Elisabeta Movild, doamna, 27.
Elvetia, 21.
elvetierti, la Cetatea Alba, 249-
emir (ordin al sultanului), 6z, 66.
eticheta, la curtea domneasca, 228, 236,
Europa, 4, 15, 21; 53, 151, 226, 230,
234, 238, 249.
evrei, 74, 154, 158-16o, 164, 168-170
242, 243, 247, 248.
Falciu, oras in Moldova, 190, 209, 218,
223.
fanarioti (caracterizare), 228, 236.
Fedor, cazac, 163, 173.
Felin, staroste de, vezi Potocki *tetan..
ferezie, stofa, 31.
fermele lui Vasile Lupu la Constanti-
nopol, 45-
Firley Nicolae, voevod de Sandomir, 35,
sotia lui nascuti MovilA, 35.
firmane, 124, 125, 130, 131, 142, 144,
162, 173, 188, 225, 229, 233, 234,
237, 241
Fiodorov, general rus in Basarabia, 247-
Flondor Serban, 154, 164.
Focsani, 19, 28, 39, 49, so, 55, 107.
Folcin, vezi Falciu
francezd limbd In Moldova, r82, 202.
franciscani la Galati, 93, zo6, 107, 118,
la Iasi, 26, 39, 47, 51, 90, 103, I I 0
114, 184, x88, 204, 207, 216, 221,
229, 237.
Frederic, elector palatin, r8.
260 P. P. PANA1TESCU
Frederic I, rege al Suediei (1720-1751),
x55, r56, 165-167, 170.
Gadowski, tunar polon, 69, 74.
Galata (mahala a Constantinopolului),
x44.
Galati, 28, 35, 41, 42, 44, 52, 62, 65,
66, 69, 76, 84, 85, 93, 96, 97, lo6ro8,
x18, 124, 130, 139, 142, 143, 163,
173, 174, 191-194, 210-214, 216, 229,
230, 237, 238.
Galezowski, ofiter polon, 177, 183, 196,
2o6.
gallon (corabie), 243.
Galitia, 164.
garda domneascd, 19, 21, 31.
Gavri/, hatmanul, fratele lui Vasile Lupu,
37, 42, 43, 47, 49.
GavrilaF Mateia.y, logant, 47, 49.
Gedziana, sat in Tara Romineascl, 29.
genovezi, coloniile lor in Moldova, 78,
246, 249.
Germania-germani, II, 12, 35, 144, 152,
246-248.
Ghedeon, mitropolit al Moldovei, 123,
129.
Ghenghea, vornic, 70.
Gheorgaki, al doilea logofit (Sutu), I21.
Gheorghe din Lozian, parcilab de Ho-
tin, r3.
Gheorghe Duca, domn al Moldovei gi al
Tirii RomAnegti, 58, 70, 73, 74, 77.
Gheorghe Movild, mitropolit al Mol-
dovei, 13.
Gheorghe $tefan, domn al Moldovei, 56.
Gherghina, cetate Ifingn Galati, 174.
Gherghita, ora' in Tara RomOneasen,
x9, 20, 29, 39, 40, st.
Ghica Grigore Alexandru, domn al Mol-
dovei, 215, 216, 218-220, 222, 223.
Ghicol, sat in Moldova, 255, 220.
Ghiorma, banul Craiovii, 39, 40.
ghimii (cornbii turcegti), ro8, 139, 192,
193, 212, 213.
Ghiverli, sat in Dobrogea, 218.
Ghivinile, sat in Dobrog.a, 217, 222.
www.dacoromanica.ro
Giergielewicz, ofiter polon, 188, =8.
Gietli-Paragoi (satele hAnegti), 179.
Giniutoce, sat in Moldova, 219, 223.
Giuliani Francesco Crescenti, traduentor
al soliilor polone, 176-178, 184, 195
197, 203.
Givan-narza, dernnitar tAtar, x8.
Giurgi Mehmet, mare vizir, 18.
Giurgiu, cetatea §i raiaua, 21.
Gliniani, ora' in Polonia, 147, 550.
Gioderri, sat in Moldova, 229, 237.
Gnezen, arhiepiscopul din, 175.
Gninski loan, palatin de Chelm, cAlittor
polon, 4, 66, 67, roo.
Godlewski, ofiter polon, 58, 61, 65.
Golarlowski Adam, cilitor polon, 175.
Golia, biserici Iagi, 244.
Golski, voevod al Rusiei, 37.
Goltz, general polon, 123, x27, 130, 134.
Gordshiu, lupta dela, 12.
Gorecki, ofiter polon, II.
Gosciecki Francisc, poet iezuit, 120, 134.
gradind domnectscd, 73, 77.
Gradnicki, °fiver polon, 48.
greacd limbd in Moldova, 229, 237.
Greceni, sat in Moldova, 218, 223.
grecegi, inscriptii, 247.
GreceFti, sat in Bugeac, 79.
greci in Cetatea Albn: 242, 246-250, in
Dobrogea, ro8, 218, 222, in Moldova,
25, 26, 28, 74, 83, 95, 191, 211, 228,
236, in Silistra, 33, 41, 44-
Grecia, 7, 244.
Grigore, logofit, 29.
Grigorovita Em., 36.
Grodno, ora' in Litvania, x61, 171.
gropi Cu OVAZ, 99.
Gross de Turn, sol ceh, 18.
Grotus, sol suedez, 144, 145.
GrozeFti, sat in Moldova, 76, 77.
HabaFescu Vasile, vornic de Ciimpu-
Lung, 86, 99, ix 1.
haiduci, Do.
Halici, staroste de, 94, 119.
Halil, paga de Silistra, 39.
 INDICE
haraci, 40, 141, 145, 229, 237.
Hdrsova, oras in Dobrogea, 62, 66,
crestini la, 163, 174.
harta Nistrului, 241, Prii Romine§ti,
143.
Hasa-Kary, rotmistru de lipcani, 148,
150.
Haspali, ritu in Dobrogea, 20.
Hassana, sat in Dobrogea, 232, 239.
hatmani, functia, 228, 236, poloni, 38,
54, vezi Bogdan Lupu, Buhu§ Ale-
xandru si loan, Costin, Gavril, OrIs,
RacovitA Nicolae, Razul Vasile.
Hawororz, sat in Moldova, 134.
Hazer Kiuinsi, sat in Dobrogea, 217, 222.
Heresti, sat in Tara RomtlneascA, 51.
Hoiceani, sat in Moldova, 68, 7x.
Homintovski, vezi Chometowski.
Horyn, ora' in Ucraina, 74.
hospodar, titlu, 228, 236.
Hotin, 6, 9-x x, 13-15, 18, 22, 23, 36,
37, 42, 43, 45, 46, 52, 53, 58, 6o,
63, 127, 134, 154-1.72, 175, 178, 179,
185, 194, 197-199, 204, 223-226, ca-
stelul, 146, 159, 169, 177, 196, ciu-
hodarul de, 125, 132, descriere, 22,
23, 224, 225, 233, lupta (dela x621),
14, 15, t8, 22, 124, 131, lupta (deis
1673), 74, 180, 199, ocuparea de turci,
125, 130, 131, 147-151, Ora-
labi, 26, 147, 149, v. si Buhus,
132, 146, 226, 234, 243, raiaua,
215, 219, 227, 235, seraiul, 125, 132,
146, strajnicul, 176, 177, 195, 196, vis-
tiernicul turc, x25, 132, 146.
Hoycko, cazac, 163, 173.
Hrehorovici Vasile, agent polon, 13.
Hubert L., istoric polon, 57, 58.
husari, 59, 88, xoi, 113, 158, 169, 177,
183, 196, 203.
Huseim-aga, sangeac de Cetatea AlbA, xo.
Huseim, tfilmaci de Hotin, 154-158, x6o,
161, x65-168, 170-172.
Hu,n, episcopul de, 2,6, 220.
Iablonowski Stanislaw, hatman, 8x.
www.dacoromanica.ro
Iacek, soldat polon, 191, 210.
Iacob ben Iuchim, 251.
bibliotecA, 36, 80.
Iahorlyk, localitate pe Nistru, 241.
Iakimowski, agent cazac, 155-159, i6-
169.
Ialomisa, rAu, 29.
Ianovici Andrei, medelnicer, 58.
Ianuszewicz, tAlMaCi, 177, ¡96, x97.
Iaslowiec, oras in Polonia, 6o, 65.
iarmaroc (la Bilrlad), 230, 238, (la Pe-
renta), 70.
kz#, 6, 7, to, 12, 13, 16-19, 24-27,
30, 34-37, 42, 43, 45-50, 52, 53, 56,
6o-66, 68, 70, 72-77, 79, 82-85, 87,
88, 92, 95-98, loo, xox, 107, 209,
xix-113, 117, 118, 120-129, 132, x33,
136, 152, 153, 162, 163, 172, 173,
182, 183, 185, 188, 194, 201, 202,
204, 208, 215, 220, 226, 228, 236,
237, 243, 244, descrieri, 26, 58, 227,
253.
Ictworow, ora§ in Polonia, 56.
iaz domnesc la Iasi, 77.
Iazlowiecki Nicolae, hatman, ix.
Ibdnesti, sat in Moldova, 219, 223.
Ibraila, vezi BrAila.
Ibraim, ceaus, lol.
Ibraim I, sultan (1640-1648), 37, 43, 46.
Ibraim, vizir, xo8.
Ibraim Zagardzi, pasa, 75.
Idriciul, rAu in Moldova, xo6.
ledi-kule (Sapte tumuri), 144.
Iedisan (regiune in sudul Ucrainei), 245.
ienicer-aga, 68, 71.
ieniceri, 48, 49, 54, 70, 77, 85, 93, 97,
98, 102, 103, 107, 108, 118, 125,
132, 134, 136, 144, 146, 175, 177,
179, 191, 194, 196, x99, 210, 217,
219, 222, 223, 225, 226, 231, 233,
234, 239, 241.
Ieni-kioi, sat in Dobrogea, 85, 97, 217,
221.
leremia Movild, domn al Moldovei,
10-13, 37, 47.
Ierlicz I., cronicar, 57.
262. P. P. PANAITESCU
lerusalim, 142.
iezuiti in Moldova, 69, 74, 77, 90, 91,
103, 115, 120, 153, 182, 184, 202, 204.
Ilanul, ritu in Moldova, xo6.
Ilia; Alexandru, domn al Moldovei, 58,
6o-66.
Ilinski H., conte, 6.
Inaczani, sat in Dobrogea, 79.
Inochentie, episcop de Hui, 22o.
inscriptii la Cetatea Alba, antice, 250,
armenesti, 241, 251, ebraice, 251,
grecesti, 247, 249, 250, turcesti, 247.
insigne boerefti, 19, 54, 187, 207, 228, 236.
loan, servitor, 154, 164.
Ioan Albert, rege al Poloniei (1492-1501),
16, 26, 27, 99.
loan Cazimir, rege al Poloniei (5648
,668), 55, 57-60, 62, 65.
loan cel Nou, sfant, 250, viata lui gre-
ceste, 250.
lorga Nicolae, 14, 67, 81, 174, 175.
Iorga, vistiernicul, 53.
Ipsilante Alexandru, postelnic, 182-183,
187, 201, 202, 207.
Ipsilante Constantin, postelnic, 163, 173.
Irklewski, cazac, 163, 173.
Isabela, regina a Ungariei, 7.
Isaccea, 79, 158, 168.
Ismail, 74, 79, 218, 222, 248.
Ispir Pt:fa, de Silistra, 39, 41, 42, 44.
Ister, oras, 21(8, 222.
Italia, 19, 26, 244.
luliani, vezi Giuliani.
lussalici, calauzi la Tighina, 241.
Iusth, vames moldovean, 12.
jalbe, 228, 236.
Jeravna, v. Zuravna.
jidovi, v. evrei.
jtjia, rfiu, x6, 24, 37, 71, 72, 84, 96,
215, 220.
jongleuri, 32.
Jora Antioh, logoat, 147-150, fiul sau,
147, 150.
Kalfa-kioi, sat in Dobrogea, 232, 240.
www.dacoromanica.ro
Kalinowski Gheorghe, hatman polon, 22.
Kalisz, oras in Polonia, 88, x05, 213.
Kameniec Podolski, v. Camenita.
Kantecki Clement, istoric polon, 21.
Kanu cu Przy, sat in Moldova, 18o, 199.
Kara-Acz, sat in Dobrogea, 85, 97.
Karasu, v. Cernavoda.
Karowski, talMaCi, 87-89, I00, 102,
112-114.
Karwicki I. D., istoric polon, 81.
Kassyndze, sat in Dobrogea, 232, 240.
Kazi bei, sol tatar, 12.
Kazi-Ghirei, hanul tatarilor, 9, io.
Kerson, 242.
Kiebriceni, sat in Moldova, x t.
Kierza, sat in Moldova, 190, 210.
Kiev, 149, 151, 152, x6o, 172, voevodul,
38, 215, 219.
Kinarski Stanislav, pisarul lesesc, 58,
6o-63, 65.
Kobylecki, comandant polon, 59.
Kogdlniceanu Mihai, 82.
Kohl, calitor in Basarabia, 248.
Kolczak, pulcovnic de lipcani, 154,
157-159, 164-169.
Kolenak, pulcovnic de lipcani, 256, 166.
Kolinie, sat in Moldova, 28.
Komorowski, ofiter polon, 188, 208.
Koniecpolski Stanislaw, hattnan polon,
249.
Korecki Samuil, cneaz, 47, Soria lui nis-
cua Movila, 47.
Korsak, rottnistru lipcan, 154-158, i6,
i68, 171.
Korycki, ofiter cazac, 158, 169.
Kossakowski, ofiter polon, 38, 44, 47,
48, 52.
Kotary, sat in Moldova, 146.
Koziobrodzki, calator polon, 241.
Krasinski G., sol polon, 21, 39, 50.
Kraszewski I. y., scriitor si calator polon,
6, 245.
Kubadia, sat in Dobrogea, 232, 240.
Kubala L., istoric polon, 56.
Kulcha, localitate in Polonia, 85, 97.
Kulina, v. Docolina.
 INDICE
KuIm, v. Chelm.
Kuszewicz Samuel, dilator polon, 14, I5.
Kutnarski, pisar lesesc, 49.
Kuzminski, ()filer, polon, 59.
Lacki, pisar lesesc, 13.
Lafont C., secretar al soliei polone, 175,,
188, 207, 208.
lancieri munteni, 19.
Ldpufna, oras, 8, x x, vama, 8.
Lapu,sneanu Alexandru, domn al Mol-
dovei, 7-9, fratele sAu vames, 8.
Larga, sat in raiaua Hotinului, 227, 235.
La Roche Luca, secretar domnesc, x82,
183, 201-203.
latina limb(' in Moldova, 69, 73, 83,
90, 95, 115, 129, 136, 147, 150, 183,
185-187, 202, 204-207, ".229, 237.
Lawrentici Ivan, vice consul rus la Iasi,
242.
Lgczyck, oras In Polonia, 8o, 82.
lefegii, 71.
Lemberg> 4, 21, 33, 36, 37, 42, 43, 46,
53, 60, 69, 175, 176, 195, 240.
Leon Tomsa, domn al TArii Roma-
ne§ti, 30.
Leonardi, cAlAuza, x82, 187, 194, 201,
207, 214.
Leszczynski Rafael, voevod Wielkopolski
cAlAtor polon, 4, 79-82, ix 2, 126,
127, 133, 177, 196.
Leszczynski Stanislav, fiul preceden-
tului rege al Poloniei (1704-1709),
4, 10, 81, 93, 119, 120, 149, 151, x61,
162, 171, 172.
Leszno, oras In Polonia, 241.
lefi, V. poloni.
leul, monetti (valoarea lui), 242.
lexicon poliglot, 201.
Likinios, medic grec, 84, 95.
limanul Nistrului, IO, II, 242, 246-250.
Linche (Linchoult) de, 186, 205.
Liov, v. Lemberg.
lipcani, tatari, 121, 127, 132, 134, 148,
151, 154, 156-161, 164, 165-171, x8o,
199, 215, 219, 225, 233.
www.dacoromanica.ro
263
Lipczarri, sat In raiaua Hotinului, 162,
172, x80.
iipliani, v. lipcani.
Liplianska, sat In raiaua Hotinului,
154, 164.
Lipovdf, rau in Moldova, to6.
Lisimah, 249.
Litvania, i6x, 171, 174, 178, 197, 199,
225, 233, 245-
logofeti, functie, 228, 236, In Moldova,
v. Cilibiul Vasile, Costin Miron, Do-
nici Nicolae, Gavrila§ Mateias, Jora
Antioh, Petriceicu, Stroici Vasile, To-
derasco, In Tara RomaneascA, v, Gri-
gore, logofeti al doilea, v. Gheorgaki
(Sutu), Nasturel Udriste.
Loi I., istoric polon, 244.
Lozian Gheorghe din, parcalab de Ho-
tin, 13.
Lubieniecki Stanislav, 36.
Lublin, voevodul de, 175, 176, 195.
Lubdnefti, sat In Moldova, r26, 133.
Lujeni, sat in Bucovina, 99.
Lukaszewicz, tunar polon, 69, 74.
Lupul Bogdan, hatman, 83, 87, 92, 95,
TOO, 102, 105, 112, 117.
Lwow, v. Lemberg.
Lyon, pusti de, 20.
Mdcdrefti, sat in Moldova, x88, 208.
Mdcin, °rase' in Dobrogea, 41, 44, 66,
84, 85, 93, 94, 96, 97, 107, 1X9, 141,
163, 174, 193, 194, 212, 213, 217,
221, 231, 232, 239.
Maftei, v. Matei.
Maiaki, localitate pe Nistru, 242.
Malachowski Stanislav, dilator polon,
244.
Malachowski Stanislav, diplomat polon,
bunicul precedentului, 244.
Mamaevita, sat in Bucovina, 154, 164.
Mamcza (Daia-kioi) sat In Dobrogea,
94, 119.
mdndstiri in Bucuresti (Mihai VodA) 30,
(Radu Voda), 30, 40, In Buzau, 29,
264 P. P. PANAITESCU
In Cetatea Alba, 242, in Galati (Sf.
Gheorghe) 143, 163, 173, 174, 191,
211, 217, 221, lAngi Hotin, 157, 161,
167, 171, in Iasi, 77, 227, 237, Schitui
Mare (Galitia), 154, x64, la Suceava,
99, (armeneascl), 99.
mandorele (instrumente muzicale), 136.
Mange:lia, 232, 240.
Maniecki, ofiter polon, 47.
manuscrise grecesti, 250.
mape geografice, v. hirti.
Marea Alba, v. Marmara.
Marea NeagreY, 7, To, 21, 42, 93, 94,
108, 118, 119, 192, 211, 212, 230,
232, 238, 240.
maresali (postelnici), 19, 31.
Maria Firley, fiica lui Ieremia Movili, 35.
Marinara, mare, 7.
Marti, iezuit in Moldova, 153.
Meirza, cipitan moldovean, 74.
matelstiri, 18.
Matei Basarab, domnul Tirii Roma-
nesti, 28, 31, 32, 34, 35, 39, 40, 44,
49, 50, 51, 55.
Mader; Gavrilas, logoat, 47, 49,
Matera, sat in Moldova, 71.
Mavrocordat Alexandru, mare dragoman
109.
Mavrocordat Constantin, 153.
Mavrocordat loan, 124, 130, 163, 174.
Mavrocordat Nicolae, 121-130, 132-139,
146-150, 160,161, 163, 170 171,
174-
Mazepa loan, hatman cizAcesc, 142, 152,
158, 168, mormintul la Galati, 142,
163, 174.
Mazovia, voevodul de, x x9-121, 127, 134.
Mechmet aga, pasa de Azov, III, 2I0.
medelnicer, v. Ioanovici Andrei.
medicamente, 16o, 170, 216, 226.
medid in Moldova, 84, 95, x6o, 170,
216, 220, v. Cacavela Ieremia, Li-
kinios.
Mehemet aga, ceaus, 45, 94, 107, 119.
Mehemet basa, caimacamul Camenitei, 34.
Mehmet Ghirei, hanul tiitarilor, 79.
www.dacoromanica.ro
Menzilesti, sat in Moldova, 215, 218,
220, 223.
Miaitkowski W., cilkor polon, 34, 36,
46, nepotul lui, 38, 44, 47.
Mihai, soldat, 158, 168.
Mihai Viteazul, 12, 19, 20, 29.
Mihai-Voda, minfistire, 30.
Mihealas Movild, domn al Moldovei, 27.
mihmandar (cAlluza), 225, 231, 234, 239-
Mihnea Radu, v. Ftadu Mihnea.
Mihnea Turcitul, 21, 33.
Milcov, rau, 39, 107.
militie, v. armata.
minoriti, v. franciscani.
mitropolia din Jai, 153.
mitropoliti ai Moldovei, v. Ghedeon,
Movill Gheorghe.
Mniszech Gheorghe, sol polon, 178, x97.
Mochilew, 245.
Moise Sekeli, x2.
Moldova (rAul), 83, 85, 87, 94, 97, 99,.
no, xxi.
Moldova (tara), cisalpina, 19.
Moldova (tara) descriere, 226, 227, 235,
numele la poloni, 143, Populatia, 226,
227, 235, ulterior, 19, mentiuni passim.
moldoveni in Bugeac, io, 79, 142, in
Dobrogea, x07, in Polonia, 6, 88, IOI,
102, 113, 127, 133,
mori pe Prut, 190, 210.
Moruzi Constantin, domn al Moldovei
234.
Moscova, 56, 58, 67.
Motoc, satul sotiei lui, 6.
Movila Hanului, 78.
Movila lui Stroici, 24.
Movild Alexandru, 35, Bogdan, 35,
COMtantin, 13, 16, 27, 35, 37, Eca-
terina, 47, Elisabeta, 27, Gheorghe 13,
Ieremia xo-13, 17, 35, 37, 47, Maria
35, MiheTi/a,c 27, Petre, 152, Simion,
II-13.
Movileni, sat in Moldova, 28.
Multany (Tara Romlineascli), 143.
Manich, general rus, 199.
Muntele Athos, 163, 173.
 INDICE
Muntenia, v. Tara RomAneascl
Murad, v. Amurat IV.
Murgefti, sat in Tara RomineascA, 33.
Murzefti, sat in Moldova, 125, 133.
muscali, v. rusi.
muschete, 30, 48, 51, 52.
Mustafa, aga, 6x, 7x.
Mustafa, aga, tAlmaciul lui Mazepa,
158-159, x62, x68, 169, 1720
Mustafa, fratele lui Radu Mihnea, 33.
Mustafa I, sultan (1617-1618, x622-
1623), 18.
Mustafa II, sultan (1695-1703), 80.
muzelim (varnes) la Cetatea Alba, 242.
muzica domneascA, 17, 47, 59, 69, 73,
75, 84, 86, 90, 91, 95, 108, 109, 114,
x x6, 122, 126, 128, 132, 135, 136,
139, 183, 185, 203, 204, turceasci, 32,
146, 159, 169, 176, 177, 179, 196, 198.
Nadejdin, istoric rus, 249, 250.
namestnic de Silistra, 52.
Nassau-Sygen, print, cAlAtor pe Nistru,
241.
Ndsturel Udrifte, al doilea logoffit, 40, 54
Nasyl aga, to.
Natkovici, istoric croat, 6.
Neajlovul, 20.
Neamtul cetate, 69, 74, 124, 131.
Neculce loan, cronicar, 68, 8x.
negot in Moldova, 227, 237.
negustori in Moldova, 3, 70, 76, 230,
238, armeni, 7, 8, 9, 26, 230, 238,
greci 26, moldoveni 58, poloni 26, 56,
turd, 26.
Nemirov, oras in Ucraina, 74, 75, 16x,
x7x.
nemtegi armate, x t, 12, 144.
nemti, colonisti in Basarabia, 246, 248.
Nicolae, dervis, 7.
Nicolae Sf., bisericl la Iasi, 26.
Nicolae, tAhnaci, 8.
Nicolina, rAu, xos.
Niemczewicz I., istoric polon, 36.
Nistrul, 6, 9, to, 15, 22, 23, 31, 36,
37, 42, 45, 47, 53, 58, 60, 63, 70,
www.dacoromanica.ro
265
78, 79, 85, 97, 125, 132, 142, 146,
147, 149, 151, 16x, 166, 171, 175-178,
194-198, 215, 219, 224-226, 233, 234,
240-242, 245, 246.
nohai tettari, 77, 78, 87, 90, tit, 115.
Nomosenski, ofiter polon, 48.
Nowogradek, oras in Polonia, 6x, 65.
nuntd domneascd, 29, 31.
Oblucita, oras la DunAre, 7.
Oceacov, 243.
Ochocki, ofiter polon, 188, 191, 208, 211.
octave (instrument muzical), 84, 96.
Odessa, 246, 247, 250.
Odobegi, 107.
Ojogeni, lupta dels, 34, 51.
Okhow, localitate in Polonia, 24/.
Oliva, pacea dela, 57.
Ords, hatman, to.
Orlik Filip, hatman cazac, 143, 144,
151-153, fiul gm, conte, 152, 153,
mama lui, x6o, 170.
ortodoxi in Polonia, 90, 1,5.
Osman II, sultan (x618-x622), 22, 23,
124, 131.
Osman III, sultan (1754-1757), 178, 197.
Ossalinski, institut la Lemberg, 29, 36,
6o, 175, 214.
Ostermayer, cronicar sas, 7.
Ostrog, oras in Ucraina, 74.
Ostrog Constantin de, voevod de Kiev, II.
Oiwiecim din Kunowa, cAlAtor polon, 4,
21, 53, 56.
Ottaki, mahala a Hotinului, 175, 195,
219, 223, 225, 233.
Ottman R., istoric polon, 36.
Otwinowski Erasm, cAlAtor polon, 6.
Ovidiopol, oras pe Nistru, 246.
Ovidovo, lac (limanul Nistrului), to.
Ozga, staroste, sol polon, 43.
Ozieblowski, misionar iezit, 9x,
paftak de diamant, 55.
Pagul, sat in Moldova, 77, 78.
paharnicul, functie, 228, 236, v. Buhus
loan.
266 P. P. PANA1TESCU
paii, 19, 102, 127, 133, 183, 187, 202,
206.
Palat domnesc, v. castel, curte.
palatini moldavienses, 6x, 64.
Paleolog, reprezentant muntean la Hotin,
159, x6o, 169, 170.
Paleolog Emanoil, boer moldovean, 13.
panglicari, 52.
Pdpupaia (Cucuruza), mahala la Ce-
tatea Alba, 2, 49.
Paraschiva Sf., legenda ei, 250.
pa'redlabi, functia lor, 230, 238, de
Galati, 76, 93, 107, i8, 139, de
Hotin, 6, 13, 23, 36, 45, 53, 60, 63,
124, 131, 147, 149, V. §i Buhu§,
Lozian Gheorghe din.
Paris, 53, 67, 91, 105, 107, 116, 152, 153.
Passarowitz, pacea dela, 192, 211.
pastramd,
Paszty, v. PcIta.
Pa,va de Cetatea Alba, 147, 249, 250,
de Hotin, 125, 127, 132, 134, 146,
154-175, 177, 179, 184, 195, 196,
198, 205, 219, 223, 225, 226, 227,
233-235, 260, de Silistra, 32, 34,
39, 41, 42, 52, 217, 218, 222, 231,
239, de Tighina, 159, 170.
Pagani, x x o.
pafchergiu (functionar turcesc), 179, 198.
Pawlowski, ofiter polon, 5z.
Peceneaga, sat in Dobrogea, 193, 212.
Pechia, sat in Moldova, 216, 221, 230,
238.
Perecop, 9, to, 12.
Pererita, sat lfinga Hotin, 68, 70, 18o,
199.
Persand, piati la Cetatea Alba, 247.
Persia, 36, 40, 43, Or, 171.
pescdrii la Cetatea Alba 242, la Dunare,
20, 21, 41, 139, 191, 211.
Petre I cel Mare, tar al Rusiei (1682-
1725), 119, 120, 125, 131, 143, 148,
151, 161, 162, 171, 172, 215, 216, 220.
Petre II, tar al Rusiei (1727-1730),
16x, 171.
Petre Raref, domn al Moldovei, 7.
www.dacoromanica.ro
Petriceicu, logofit, 13.
Piaseczynski, calitor polon, 9, ro, 13.
Pilar, boer, 40.
Pirelli, sat in Moldova, 85, 97.
pisan i lefefti in Moldova, v. Kinarski
Stanislaw, Kutnarski, Lacki, Wolf
Andrei, in Tara Romfineasca v. Sta-
rzaws ki.
Piscul, orfi§el in Moldova, 84, 85, 93,
96, 97, ro6, 107, ro8, 118.
Plaszkowski, ofiter polon, 186, x94,
206, 214.
platofe de fier,
Plock, localitate in Polonia, 175.
Plumbuita, lupta dela, 30.
Poarta Otomand (v. §i Turcia), 16, 18,
24, 25, 34, 36, 44, 54-59, 61, 62,
64-68, 74, 75, 79, 80, 82, 90, 94, 98,
too, 509, 115, 119-128, 130-134,
143-147, 155-163, 165-169, 171-174,
188, 205, 207, 219, 224-229, 231,
233, 234, 236, 237, 239, 244.
Pock2a1.2y (paharnic), 228, 236.
podkomorzy (ciminar), 228, 236.
Podlachia, 214.
Podolia, IS, 22, 35, 37, 43, 74, 250.
Podoski lonf, calator polon, 174, 175,
fratele sau arhiepiscop, 175, familia,
174-175.
podskarbi (vistiernic), 228, 237.
Podul Iloaiei, (nasal in Moldova, 83, 87,
94, 95, 100, 110, x I2.
Podul Lipcanilcrr (podul sfingeros), sat
pe Prut, 147, 149, 151, x80. 199.
poduri de piatra, in Dobrogea, 232, 240,
in Moldova 24, 28, 49, 77, in Tara
Romfineasca, 29, 32, 40, 41.
Poklatecki Francisr, editor, 80, 82.
polond limba, 6, 50, 67, 153.
po/one cronici 27, fabrici, 231, 238.
poloni, in Basarabia nobili, 248, in
Dobrogea, 108, in Moldova, 12, ne-
gustori, 26, in Tara Romineasca, sol-.
dati, 13, senatori, 5o.
Polonia, impartire, 243, 245, mare, 8o,
mentiuni, passim.
 INDICE
Poniatowski Stanislaw-August, rege al
Poloniei (1764-1795)1 214, 224, 244.
.Pontul Euxin, v. Marea NeagrA.
Popiel, stegar polon, 127, 133.
Popiel, sol polon, 158-16o, 169-171.
opulatia principatelor romAne, 227, 235.
port (la Cetatea Alba), 242, (Galati),
230, 238.
postav polonez, 57.
post elnicei, 104.
postelnicul, functie, 228, 236, V. Andras
Alexandru, Catargiu Apostol, Dumitru,
Ipsilante Alexandru si Constantin,
Ramadan, Trifan.
Porta, sat In Basarabia, 8.
Potemkin-Tauridzki, print, general rus,
moartea lui la Iasi, 244, 245.
Potocki, familia, 174, 175, loan, castelan
de Camenita, to, losif voevod de
Kiew, 149, 151, Fr. Petre, sol polon,
Revere, hatman, 56, Stanislaw,
AFtefan, ginerele lui Ieremia Mo-
vill, 16, 24, 27, 37, 42, voevodul de
Belz, 158, 168.
_Poznan, oras In Polonia, 83, 93, 119.
Praga, 17.
Prahova, rAul, 29, 40.
pristavi, 79.
proprietatea in Basarabia, 248.
Provadia, oras In Bulgaria, 85, 97.
Prutul, 6, 7, 9, 15, 22, 36, 37, 42, 43,
45, 47, 6o, 61, 63, 64, 69-71, 76-79,
82, 86, 94, 98, 99, 110, II I, 146,
147, 149, 154, 162, 164, 172, 180-182,
188, 190, 191, 199-201, 208-211, 218,
220, 223, 227, 235, pacea dela, 120,
220.
_Pulaski K., istoric polon, 9, to, 67.
pulcovnici moldoveni, 135.
Pultava, lupta dela, 142, 152.
Pu,vkin, scriitor rus, 249.
puf ti de Lyon, 20.
Putna, manAstire, 220.
Putna, râu, 39.
Puteni, sat in Moldova, 84, 93, 96, xo6,
109, x8, 216, 221.
www.dacoromanica.ro
267
Putina, v. Puteni.
Racovitd Mihai, mare spitar apoi domn
In ambele principate, 104, x62, 172,
173-
Racovitd Nicolae, hatman, 59.
Rddauti, sat pe Prut, 23, 36, 42, 47, 52.
Radu Alexandru, domn al TArii Roma-
nesti, 30.
Radu Mihnea, domn al Moldovei si al
TArii RomAnesti, II, 12, 16, 19, 20,
28, 30, 32, 33, 39, 40, 6o, 61, 63,
64, 66, frati pAgAni 33, mormAntul
lui, 30.
Radu erban, domn al Tarii Romitnesti,
II, 12.
Radu-Vodd, mAnAstire la Bucuresti, 30.
rddvane, 47, 51.
Radzewski Francisc, 80.
Radziejowski Hieronim, cAlitor polon, 4,
57, 58, 6o.
raiaua Giurgiului, 21, Hotinului, 147,
215, 219, 226, 227, 237.
Rakoczy Francisc II, eful rAsculatilor
unguri, 155, 166, sotia lui, 16o, 170.
Ramadan, postelnic, 136.
ramazan, 162, 172.
Rdmnicul Setrat, oras, 19, 29, 39, 50, 52.
Rapp, general comandant al Camenitei,
147, 149.
Rarer Petre, domn al Moldovei, 7.
Rarer ,Ftefan, dotrin al Moldovei, uci-
derea lui, 7.
rdzboiul de sapte ani, 206, ruso-turc
(1768-1774), 227, 230-232, 235, 238-
240, idem (1787-1792), 244-
Razu Vasile, hatman, x82, 183, 185,
187, 201, 202, 204, 207.
Rebricea, rAti In Moldova, 97, 106, 117.
Rggarski, iezuit din Iasi, 153.
Rekawka, movilA la Cracovia, 78.
religie ortodoxil, 229, 237.
Renii, v. Tomarova.
restaurare de biserici, 23.
rezidenti ai Moldovei la Hotin, x57,
168, ai Tirii RomAnesti, 157-160,
268 P. P. PANAITESCU
x68, 169, 170, turci la Jai, 122, 128.
roate de osteni, 39.
Roma, 143.
Roman, oras, 83, 94.
ronzeind, limbi, 51, 243.
romani, 246.
ronidni, 5, la Cetatea Alba, 247-249, in
Dobrogea, 94, 107, 119, istoria lor, 3.
Romanow localitate in Wolhynia, 6.
Romaszkiewicz, talmaci armean, 22, 24,
28, 33, 34, 38, 47, 49, 50, 52.
Rosetti, v. Ruset.
Roszow, lac in Moldova, 7.
Rozowski, tunar polon, 69, 74-
Rudolf II, imparat, 12.
Rumania, vezi Rumelia.
Rumelia, 224, 231-233, 239, spahii din,
125, 132.
Rusciuc, 21, 244,
Ruset Antonie, domn al Moldovei, 68,
69, 72-74, 76, 77, doamna lui, 74.
Rusia, rufi, 18, 75, 87, 'II, 112, 123,
125, 131, 142, 148, 150, 152, 155,
157, 165, 167, 180, 199, 227, 230,
233, 238, 242-244, 248, 249, consuli,
243, soli, 89, 114.
Rusia RoFie, provincie polone21, 37, 43-
ruteni, la Cetatea Alba, 248, 249.
Rzewuski Stanislaw, 245.
Saadi, poet persan, 6.
Saccea, v. Isaccea.
Sadi-Ionescu Al., 9.
Salonic, 152.
Sancauti, sat in Moldova, 154, 164.
Sandomir, 35, vistiernic de, 123, x30.
sangeac, de Cetatea Alba, It).
Saniani, sat in Moldova, 37, 47.
Sanoreci, sat in Moldova, 86, 98.
Sarai, sat in Dobrogea, 84, 85, 96, 97,
193, 212.
Saski, camttras polon, 127, x33.
sa,si, in Moldova, 7z.
satele moldovenelti ale hanului (in Bu-
geac), xo, 79.
Satul nou, sat in Dobrogea, 87, 97.
www.dacoromanica.ro
Satusz-kioi, sat in Dobrogea, 232, 240.
Sazonia, lao.
Sawocz, localitate in Polonia, 137.
scamatori, 32.
Scdnteia, sat in Moldova, x8, 27, 38,
42, 49, 52, 76, 84, 96, 97, 109.
Scarlet, socrul lui Alexandru Coconul, 29.
sceptru, domnesc, 51.
Schitul Mare (in Galitia), 154, x64-
scripce, 136.
secretan i poloni in Moldova, v. Kinarski
Stanislaw, Kutnarski, Ladd, Wolf
Andrei, in Tara Romaneascii, v.
Starzawski.
seimeni, 73, 77, 83, 84, 95, 96, 122, 128.
Sekeli Moise, x2.
senat polon, 87, 112.
senatori moldoveni, 47, 53, 54, poloni,
52.
seraiul la Hotin, 125, 132, 146, la Si-
listra, 32, sultanului, 18.
seraschier, 69, 74, 76, 94, 107, xoS,
119, x23, x24, 125, 130, 132, 137,
139, 146-151, 154, 165, de Ismail
242.
serdar, 68 v. al Costin
Serepka, piriu, 21.
Serres, ora' in Macedonia, 552, 162,
172.
Siebenbargen, v. Ardeal.
Siecz, localitate in Ucraina, z6z, 162,
171, 172.
Sieniawski, general polon, x56, 159,
166, 169.
Sigismund II August, regele Poloniei
(1548-1572), 6.
Sigismund III Vasa, regele Poloniei
(1587-1632), 9-14, 18-20.
Silistra, x8, 32-34, 39, 41, 44, 52, 56,
paya de, 32, 34, 39, 41, 42, 52, 217,
218, 222, 231, 239.
Simion Movilef, domn in Moldova
Tara Romaneasca, I x-13.
Siradzi, localitate in Polonia, 217, 222.
Siret, rau in Galitia, 86, 97.
Siret, râu in Moldova, 12, 19, 28, 39,
 INDICE
50, 76, 82, 85-87, 97, ioo, 107, 1x0,
Ixx, 163, 174, 231, 239.
Siret targui, 82, 86, 87, 94, 97-99,
110,
Skapuceni, sat in Moldova, 218, 223.
Skirmund, lipcan, x58, 169.
Skurkiel, v. Scarlet.
Skyrica, sat In Moldova, 45.
slavond, limbA, sz.
Slobozia, sat in Bucovina, 151, 164.
Slobozia, sat In Tara Romaneasci, 29.
slujbasi domnesti, 131.
Sniatyn, ora a In Polonia, 69, 70, 74,
82, 86, 94, 98, ¡jo, 126, 132, 154, 164.
Sobieski loan III, regele Poloniei (1674-
¡696), 56, 66-68, 74, x8o, 199.
Sochaczoto, localitate In Polonia, 6o, 63.
Socol, stolnic, 40.
spada domneascd, 30, 49.
spahii, 71, 125, 126, 132, 133, 159, 169.
spdtari, v. Brancoveanu Preda, Raco-
vitA Mihai.
spdtcfrie, 228, 236.
Spiegel, general polon, 127, 133.
Srzemsk, ora' In Polonia, 91, 115.
Stambul, v. Constantinopol.
Stangret, soldat polon, 193, 212.
Standegi, sat pe Prut, 189, 209, 218, 2 23.
Stanislaw-August Poniatowski, rege al
Poloniei (1764-1795), 214, 224, 2 44.
Stanislawow, ora' in Polonia, 74.
stanovnici (comandanti de tabAra), z 27,
133, 18o, 199.
Starzawski, pisar leaesc al lui Matei
Basarab, 40, 51.
Starzynski, v. Starzawski.
Staserverdi, sat in Dobrogea, 79.
Stawski, pulcovnic polon, 124, 127, I 30,
133, 137.
steaguri moldoveneati, 17, 24, 26, 72,
126, 132, 182, 201, muntene, 19,
polone, turceati, 17, 41, 68, 76,
stema Moldovei, 17.
Stenflicht, ofiter polon, 162, 172.
stolnici, v. Contua, Socol, Tifescu I lie.
Straja, sat in Dobrogea, 193, 212.
www.dacoromanica.ro
269
strajnicul coroanei, 51, Hotinului, 175,
177, 195-197.
Strdsineni, sat In Moldova, 23.
Stroici Vasile, logoat, 24.
Stroinesti, sat in Moldova, 126, 133.
Stryinski, ofiter polon, 46, 48.
Strzelisk, localitate in Polonia, 74.
Sturza, boer din Hotin, 46.
Sturza Ilie, vornic, 76.
subasi de Hotin, 154, 164.
Suceava, oraa, 13, 70, 83, 85, 87, 92,
94, 97, 99, ID:), ixx, iz8, 124, 131, 250.
Suceava, rau, 83, 85, 87, 94, 97, 99,
110, xxi.
Suedia-suedezi, 14, 55, 57, 58, 67, 8x,
120, 142, 144, 145, 152, 155, 158,
160, 162, 165, 166, x68, 170-172.
sulger, 71, 172.
Suliszewski, agent polon, 18.
Sutu Gheorgaki, al doilea logoffit, 121.
Sutu, principesa, 246.
Szaba, v. Saba.
Szembek, contele, 8o, 81.
Szemet Cazimir, 85, 87, 109.
Szostakowski, cllugAr rutean, z6z, 171.
Saba, sat in Basarabia, 249.
.dita, sat In Moldova, 191, 210.
savan, functie, 37.
Koala domneascd din Bucuresti, 229,
237 din Iaai, 229, 237.
Septilici, vornic, 70.
Serbanesti, sat pe Siret, 107.
verbi, In Basarabia, 248.
Sipote, sat in Moldova, 126, 133.
Sirim hei, 74.
slealtta polond, 45.
,Ftefan cel Mare, 26, 27, 38, 92, 117,
II8, 249.
Stefan Rares, domn al Moldovei, 7.
,Ftefan Tomsa, domn al Moldovei, 14-18,
24, 29, 37, 43, 60, 61, 64-
StefrInegi, targ pe Prut, 6, 1o, 15, 23,
27, 37, 42, 47, 52, 68, 71, 162, x72,
227, 236.
Sumla, 244.
270 P. P. PANAITESCU
$vedul, v. Suedia.
Taban, soldat polon,
Tabdra, sat in Moldova, 7, 37, 47, 182,
201, 215, 216, 220, 223, 227, 235.
Tdbdrdsani, sat in Moldova, 23.
tain, 156, 158, 160, 16i, x66-168, 170,
171, 182, 202, 225, 226, 229, 231,
234, 237, 239.
tdlhari in Dobrogea, 217, 222, in Mol-
dova, 15, 18, 27, 70.
tellmaci ai soliaor polone, 16, 43, 50,
v. si Bogdan, Giuliani Fr. C., Ka-
ro wski, Nicolae, Romaszkiewicz.
talmaci moldoveni la Cetatea Alba, 243.
Tangribrod, sat in Dobrogea, 7.
Tankiesz, sat in Moldova, 52.
Tdrgoviste, 29, 39, 40, 44, 51, 55.
Targowica, confederatia dela, 245.
Tdrgul-Frumos, 83, 85-87, 94, 97, 99,
ITO, III.
Ttzrnopol, ora § in Polonia, 46.
Tarnow, ora§ in Polonia, moldoveni din, 6
Tarnowski, comandant polon in Tara
Romaneasca, 13.
tdtari, 7, 9-13, 17, 18, 22, 38, 40, 42,
43, 45, 52, 59, 77-79, 87, 98, x
123, 129, 143, 146, 148-152, 163,
174, 250, bialogrodzeni, 78, in Bu-
geac, 87, 90, x x x, 115, 142, 248, in
Dobrogea, 84, 96, prazi in Moldova,
189, 190, 209, 210, 219, 222, SOU,
12, 13.
Taszycki, secretar in solie polonfi, 36.
Tavula, munte la Nord de Buzau, 20.
Tecuci, 19, 28, 39, 42, 49, 52, 76.
Teleajdn, 19, lupta dela (1600), 19, 29,
idem (1637), 5x.
Tenesti, sat pe Prut, 69, 76.
Teodorachi, comis, 183, 202.
Thetra, v. Tablira.
Thorn, oras in Polonia, 192, 212.
Tighina, 75, 79, 119, x23, 124, 129;
130, 137, 139, 143, 146, 152, 153,
159, 162, 170, 172, 241-243.
timbale, 136.
www.dacoromanica.ro
Timisoara, pasa de, 12.
toaca, 137.
Toderasco, logofit, 53.
Tokai, vin de, 17.
Tokielacz, sat in Moldova, 216, 221.
Tomarova ( Rena), 68.
Tomsa Leon, domn al Tarii Roma-
nesti, 30.
Toma $tefan, dornn al Moldovei, 14-18,
24, 29, 37, 43, 6o, 61, 64-
Toncefti, sat in Moldova, 42.
Topordusi, sat in Moldova, 154, 164.
Tracia, 224, 233.
Traian, valul lui la Galati, 163, 174-
Transilvania, v. Ardeal.
Trebizonda, 250.
Trei-Erarhi, biserica la Iasi, 48, des-
criere, 77.
Trembowla, oras in Polonia, 175, 195,
starostele de, 43, 182, 201.
tributul turcesc, 229, 237, V. si haraci.
Trifon, postelnic moldovean, II, 12.
Trojan, sat in Basarabia, 69, 79.
Troian, sat in Bucovina, 99.
t7071111 domnesc, 32, 54, 55.
Trysteri, sat in Moldova, 216, 218,
220, 223.
Tudory, sat pe Nistru, 242.
tuiuri, 75, 83, 95, 102, 105, 191, 210.
Ttdcea, 218, 222.
tunuri moldovene, 75, 77, 88, 91, I00,
lox, 104, 108, 112, 113, 115, 116,
136, 140, 188, 208, muntene, 4r, pe
corabii, 124, 130, 140, turcesti, 125,
132, 148, x50, 159, 169, 178, 179,
197-199, 215, 217, 219, 221, 225,
234, 243.
turci, passim.
Turcia, 6, 7, 47, 55-58, 6o, 63, 120,
142, 144-146, 152, 163, 166, x74,
¡75, 214, 224, 225, 233, V. §i Poarta
Otomanfi.
Turcul Constant in, 86-88, 98.
Turculel (Turcul ce! tank), 86-89, 98,
ioo, lox. 102, 104, 107, 108, 110-114.
Turlaki, mahala la Cetatea Alba, 249-
 INDICE
Twardowski Samuel, calitor polon, x3-15.
Tara Romdneascd, 3, 10--13, 19-2x, 28,
29, 34, 35, 38-41, 43, 44, 49-53, 55,
6o-62, 64, 66, 73, 75-77, 93, 107,
119, 143, 144, 158, 159, 16i, 163,
168-171, 174, 225, 227-231, 233,
235-239, 249-
rarigrad, v. Constantinopol.
tarul de Perecop, 9-12.
Tifescu Rie, stolnic, 104.
tigani, in Basarabia, 248, lfiutari, 136,
185, 204, vizitii, 183, 202.
Tutora, sat pe Prut, ii, 18, 216, 220,
lupta dela, 18, 47.
Ubratfa, v. Dumbrava.
Ucraina, io, 43, 56, 57, 67, 74, 75,
123, 'h0, 142, 144, 152, 161, 171, 242.
Udrirte Ndsturel, al doilea logofat, 40, 51.
Ungaria, 192, 211.
unguri, mercenari in Moldova, 56, ne-
gustori in Moldova, 192, 211, nobili,
7, rasculati, 166.
uniforme militare, 54.
uniti (religie), 251.
Ureche, sat, 16.
Ureche Grigore, cronicar, 1o.
Ureche Nistor, vornic, I°, 13, x6.
Ursache, vistiernic, 69, 70, 74.
Urumbet (tatari), 77, 78.
Ustia, mosie a Movilestilor in Polonia, i3.
Uszelni, sat in Bulgaria, 163, 174.
Vdcdrescu Enache, paharnic, 145.
Valahia, 143, v. Tara Romaneasca.
valahii, i 9.
Vdlcdnerti, sat in Bugeac, 79.
valul lui Traian (la Galati), 163, 174.
vebni, 229, 237, la Iltpusna, 8, 9.
vameri, moldoveni, 8, turci la Cetatea
Alba, 242, la Dunare, 7, la Hotin,
177, 196, la Silistra, 33.
Vancea, sat in Moldova, 190, 210.
Varna, 42, 44.
Varnita, sat langi Tighina, 143.
www.dacoromanica.ro
Varrovia, 4, 9, 18, 58, 67, 194, 214,
233, 242, marele ducat de, 244.
Vdscduti, sat in Bucovina, 153, 154,
164.
Vasile, clucerul, 13.
Vasile Lupu, doxnn al Moldovei, 22, 25,
26, 34, 35, 37-39, 42-49, 51-55, 77,-
78, familia, 48, fiul, 34, portretul, 48.
Vasile Sf., biserica, v. Trei Erarhi.
Vaslui, oras, 19, 27, 38, 42, 76, 84, 85,,
92, 96, 97, 1o6, r09, 117, 229, 238,
curtea domneasca din, 27, 76, des-
criere, 27.
Vaslui, parau, 84, 92, 96, xo6, 117.
veniturile Moldovei, 229, 237.
Veveli Batirte, negustor i diplomat grec,
16-18.
Veveritd, boer moldovean, 6.
Viculani, sat in Bugeac, 78.
Viena, 8r, 244.
vin moldovenesc, 9, de Tokai, 17.
vista*, 13, 138, 229, 237.
vistiernici, functie, 228, 236, V. Canta-
cuzino-Deleanul, Iorga, Ursache, Voi-
cul ; al doilea, 84, 96, de Hotin, 125,
132, 146.
VisMhz, 181, 192, 200, 201, 212.
Vladislav, v. Wladislaw.
voevod de Cdurani, 24r.
voevodari, titlu turcesc al domnilor ro-
mani, 228, 236.
Voicul, vistiernic, 13.
Volhinia, v. Wolhynia.
vornici, v. Costin Miron, Dan, Ghen-
ghea, Neculai Vasile, Sturza lije,
Septilici, Ureche Grigore i Nistor,
de Cdmpul Lung, Hibasescu Vasile.
Waradin, 12.
Warsiewski, preot polon, 16o, 171.
Warszawa, v. Varsovia.
Wasili, sat in Moldova, 181, 200.
Wasilkow, localitate in Rusia, x48, 150.
Wasilow, localitate in Polonia, 85, 97.
Werszez, sat in Moldova, 41.
Wieruski Wincent, ofiter polon, 6.
272 P. P. PANAITESCU
Wierzbicki, membru al unei solii po-
lone, 8.
Wi/no, 14.
Winnica, oral In Podolia, 43.
Wiszniaviecki Mihai, ginerele lui Iere-
mia Movili, 27, 45.
Wladislcrw IV Vasa, rege al Poloniei
(1633-1648), x4, 22, 25, 31, 32, 37,
38, 43, 44, 46, 47, 50, 52-54.
Wlatowski, iezuit polon, 91, 115.
Wojewoda, castel /a Hotin, 177, 196,
219, 223.
Wojna loan, agent polon, 13.
Wojnarowski, nepotul lui Mazepa, 142.
Wolf Andrei, secretar domnesc, 68, 70.
75.
TVolhynia, 6, 74.
Wolochy, numele polon al Moldovei, 143.
Woytkowski, ofiter polon, 122, 126-128,
133.
Wysocki F. W. secretar al unei solii po-
lone, 57, 6o, 63.
Wyznarski, preot polon, 38.
Zaboia, movill, 78.
www.dacoromanica.ro
Zadarski, ofiter polon, 46.
Zaheu, tftnAr polon, 46.
Zalesczyki, ora § in Polonia, 219, 223.
Zaleski, preot polon, 16o, x62, 171, 172.
Zaluski, biblioteci la Var§ovia, 9.
Zamca, milastire la Suceava, 99.
Zamoiski loan, cancelar §i hatman polon,
12, 19, 29.
Zamuid, localitate in Polonia, 85, 97.
Zapolski, iezuit din Moldova, 91, 115.
Zaporojeni, v. cazaci.
Zar-kehcda, 124, 130.
Zbaraz Cristofor de, sol polon, z3-20,
43, 58, 6o, 6r, 63, 64, 177, x96.
ziduri bizantine, in Dobrogea, 7.
zloti ro§ii, 31, 45, 46, 72.
Zolkiewski Stanislaw, hatman polon,
18, 47.
Zolkiewski Stanislaw, 8, 9.
zugrclveli bizantine, in biserici, 251.
Zurawna, pacea dela (1677), 66, 68.
Zydaczow, ora' in Polonia, 91, 115.
Zwaniec, orfi§el pe Nistru, 22, 6o, 63,
146, z56, 166, 178, 197, 198, 215,
219, 225, 234, 241.
 CUPRINSUL Pag.
Introducere 3
Cillitoria lui Erasm Otwinowski. 1557 6
Trei Bola ale lui Lavrin Piaseczynski. 1601-1603 9
Samuel Twardowski. Descrierea soliei ducelui de Zbaraz. x622 13
Solis lui G. Krasinski descrisii de un anonim. 1636 21
Raportul almaciului Romaszkiewicz. 1639-1640 33
Solia lui Wojciech Miaitkowski. 1640 35
Cfilitoria lui Stanislaw Oswiecim. 1643 53
Solis lui Nicolae Bieganowski. 1654 55
Solia lui Ieronim Radziejowski. 1667 57
Solis lui loan Gnihski palatin de Culm. 1677-1678 66
Solis lui Rafael Leszczyziski. 17oo 79
Solia lui Stanislaw Chometowski voevodul Mazoviei. x712 1714 119
Misiunea lui Bogdan tillmaciul. 17x3 147
Jurnalul lui Filip Orlik. 1722 151
§olia lui Iosif Podoski. x759 174
Solis lui Toma Alexandrovici. 1766 214
Caliitoria lui W. Chrzanowski. 1780 224
Cilltoria lui W. Dzieduszycki pe Nistru. 1785 240
Cilitoria lui Stanislaw Malachowski. 1791 244
I. I. Kraszewski. Descrierea Cetitii Albe .1843 245
Indice 253

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
sTuoti °,5f CERCE.TAIII
Lei
N., fORGA; Istoria poportiMi francez., 1919 so
N. IORGA, Scurta lstorie a Slavilor rasan-
teni : ,Rusia si Polonia. Simple linii de
orientare. 19x9
Dr. GR. ANTIPA, Problemele evolutiei po-
porulur roman. 1919
,N. IORGA, Istoria literaturilor romanice in
desvoltarea si legaturile lor. 3 vol. 1920.
(Epuizat)
P. PONI, Statistica .Razesilor. 1921 . . . .25
VI, Dr. GR. ANTIPA; Dunarea ssi problemele
ei stiintifice, economice si politice. 1921 24
VII. TH. CAPIDAN, Meglenoromanii. I, Isto-
ria i grow lor. 1925 too
II. -Literatura poppla rà la Meglenoromani
' 1928 130
VIII.. G.° BOGDAN-DUICA, "Viata si ideile lui
'Simeon Barnutiu. 1924 '65
Dr. N. LEON, Entomologia medicala . I00
T. SAUCIUC-SAVEANU, Cultura cerea-
icier .in Grecia antica si politica cerea-
- lista a Atenienilor. 1925
SEXTIL PUSCARIU, Studii Istroromfine,
75
II, Introducere, gramatica, earacterizarea
dialectului istrproman: 1927.. . .. zoo
Dr. I. LEPSI, Studii faunistice; morfolo-
gice i fiziologice asupra Infusorii1c;r din
Romania. 1927 . . ... ° ..
XIII., O. ANASTASIU, Industriile ,sateSti. "in
: , 90

raport Cu localizarea marei induei S.. uzo"

. XIV. R: -V. BOSSY, Politica externa a Rornfiniei
intre anii I873-1880, privita dela Agen,
tia diplomatica din Roma, 1929 . . . zo -
XV, VICTORIA D. VOINOV, Excretia pKin inter-
' media cromatocitelor la, nevertebrale 1929 r150
SEXTIL PUSCARIU, Studii Istroromane
'III, Bibliografie Critica, Listeie lui Bar-
toli, Texte Inedite, Note, Glosare. 1929 . 210
XVII. P.° P.- PANAITESCU, Calatori poloni
rile romane. 1930 18o

www.dacoromanica.ro