Capitolul V

Romdnia $i concertul eurooean. De ls ,,Criza Orientald" Ia marile aliante ule secolului

XX

,rCriza Orientallo' I ,rProblema Orientall" reprezintd problema ivitd pe fondul

pr[buqirii Imperiului Otoman, cAnd puterile vecine Rusia (Imperiul Jarist) qi Austria
(Imperiul Habsburgic) rdvneau la mogtenirea otoman6. Acest eveniment incepe odatd cu
depresurarea Vienei ( 16 iulie, 1683,,,unul dintre cele zece evenimente care au zguduit
lumea"), datoritd intervenliei surprinzdtoare a regelui polonez Ian Sobie ski. Acesi lucru
marcheazd Si inceputul expansiunii Imperiului Habsburgic. incepe redimensionarea
stutelor continentului. Cele mai multe conflicte a\e ,,Crizei" s-au desfrgurat in Balcani
(11 p6ni la sfdrqitul Primului Razboi Mondial, dintre care primele 6 pdnd ta I8I2).
Starea conflictuald austro-ruso-otoman5, dar mai cu seami cea ruso-otomand s-a
prelungit pdndla sfArqitul primului Rdzboi Mondial. in aceastd perioadd spaJiul romdnesc
a trebuit sd jongleze intre Marile Puteri pentru a-gi dob6ndi o situa{ie cdt mai avantajoasd.
In 13 aprilie 1711 Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711) a semnat un tratat cu Jarul
Rusiei, Petru I, la Lufk.. Are loc lupta de la StInileEti, pe Prut, in iutie lTll iar ogtile
moldo-ruse au fost infr6nte de turci.
,,Criza Orientald" debuteazd, in 1683, cdnd turcir au atacat Viena. in apdrarea
Vienei au venit mai multe armate cregtine iar turcii sunt respingi (depresurarea Vienei).
Austriecii vor porni in urmdrirea turcilor gi vor elibera mai multe teritorii, pe care le vor
ocupa apoi ei. in perioad a ,,Crizei Orientale" vor avea loc llrdzboaie ruso-austro-turce ?n
urma cdtora Turcia, mai mereu infrdntd, va fi nevoitd sa cedeze mai multe teritorii. Acest
lucru va avea consecin{e qi asupra spa{iului romdnesc. in momentul izbucnirii
,,Crizei...,',
toate teritoriile romdnegti se aflau sub control otoman (Transilvania, Banat, Bucovina,
Basarabia, lara Romdneascd, Moldova, Dobrogea). in acest context Imperiul Otoman a
incredinfat Principatelor misiuni noi, care comportau loialitate absolutd: obr..uur.u atentd
a migcdrilor inamicului qi capacitatea de a disponibihzaresurse materiale gi umane mult
sporite fa!5 de trecut, in eventualitatea unui conflict armat, in cursul c6ruia defecfiuni
precum cea a lui Dimitrie Cantemir erau de neconceput. Regimul fanariot este mult mai
apdsdtor atAt din punct de vedere politic cdt gi economic. Principatele sunt complet
integrate sistemului politic qi militar otoman, incetdnd a mai uu.u b politica externi gi
diploma{ie proprie.
O parte din acestea insd vor fi cedate de cdtre Turcia celorlalte puteri invingdtoare,
astlel:
o Transilvania (1699, pacea de la Karlowitz) trece la Austria; Transilvania va
ftotganizati de habsburgi dupd ,,Diploma Leopoldind" din 1691 . Actul dar
de ?mpdratul Leopold I consacra nafiunile privilegiate (maghiari, sagi gi
secui) gi religiile recepte (catolic6, calvin6, luterand gi unitariand). in
168711697 ?n Transilvania are loc unirea cu Biserica Romei (catolici). Cei
uniJi se vor numi greco-catolici sau ,,uni1i" sau ,,unia{i". Unirea a fost

n2
 semnatd in cadrul Sinodului de la Alba-Iulia, de un grup de 38 de protopopi
?n frunte cu mitropolitul Atanasie Anghel.

o Banat, Oltenia ( 171 8, pacea de la Passarowitz) trec la Austria;

o Olteni a (1739,pacea de la Belgrad) revine turcilor;

. Bucovina (177411715, pacea de la Kuciuk Kainardji completatd cu

Convenfia de la Constantinopol) trece la Austria, ca rdsplati a neutralitdlii
sale in rlzboiul ruso-turc. Tot acum Rusia se declard protectoarea tuturor
ortodocgilor din teritoriile otomane. Ecaterina aII-a oblinea concesiile care
urmau s[ direc{ioneze, pentru aproape un secol, modalita{ile interven{iilor
rusegti in Imperiul Otoman. Expansiunea teritori a fost exprimatd prin
ald,
ocuparea hanatului Crimeii qi a teritoriului dintre Bug gi Nistru. Rusia
obJinea astfel dreptul de navigalie pe Marea Neagrd qi strdmtori.
Interferen{a expansiunii puterii teritoriale, comerciale gi spirituale ruse cu
efe ctele rdzboaielor napoleoniene din Mediterana qi intinderea lor spre
Balcani gi Marea Neagr5, obliga Constantinopolul la retrageri importante
care vor defini rolul viitoarelor crize. Principatele erau scutite de tribut
pentru doi ani. Domnul Grigore al III-lea Ghica al Moldovei a fost
asasinat in 1777 din ordinul sultanului in complicitate cu austriecii pentru
cd s-a opus ceddrii Bucovinei.

o Basara bia (28 mai, lSl2,pacea de la Bucuregti) trece la Rusia;

Evolu{ia ,,problemei romAneqti" verificd aprecierea lui Talleyrand - ,,centrul de

gravitatie al lumii este Dunirea,la frontierele Europei"- frcuti la inceputul secolului.
in secolul XVIil Principatele Romdne au evoluat tntre suzeranitatea otomand Si
incercarea Rusiei de a-Ei impune protectoratul. Imperiul Rus are o ascensiune tn for/d in
Balcani. Competilia se afld fn centrul relaliilor dintre francezi, care i;i protejeazd
interesele in Orient ;i englezii care protejeazd drumul Indiei, in timp ce Austria i;i
propune sd limiteze afirmarea hegemoniei ruse in estul Europei.
Imperiul otoman era considerat "omul bolnav" al Europei ;i doar contradicliile
dintre Austria, Rusia, Anglia;i Franla au tmpiedicat disparilia sa.
in contextul rdzboaielor ruso-austro-iurce, Ecaterina a II-a propunea in I774
crearea unui stat tampon intre cele trei mari imperii, cu numele de Dacia, format din
\{oldova qi.Jara Romdneasc[, sub un suveran de religie cregtin-ortodox6. Statul urma sd
fie independent, fbrd a putea sd fie incorporat de Rusia sau Austria ori sd cadd sub o altd
dependen{i. Atat acest proiect cdt gi proiectul grec al Ecaterinei a II-a s-au lovit de
asperitdlile ,,Problemei Orientale", imprejurare care face ca ,,regatul dacic" s[ rdmdnd
doar o recunoagtere a destinului comun al Jdrilor Romdne.

n3
 Se poate considera cd intre 1774-1802 seria de firmane
gi hatigerifuri pe care
Poarta a fost obligatr sd le acorde Principatelor
au modificat statuiul lor juridic. puterea
suzerani a fost constrAnsd sd garanteze privilegiile Principatelor
gi sd find seama in
exercitarea drepturilor sale de clauzele trataielor cir puterile
strdine.
In acest timp, ?n Jara Romdneascd qi Moldova (Principatele romdne)
instaura domniile fanariote. Domniile fanariote se
turcii vor
vor men{ine p6n5 in 1g22.
Ctiza Oriental[ se va ad6nci in primele decenii ale secolului
al XIX-lea.
odatd cu prdbusirea Imperiului Napoleonian (1815) se impunea
reconstruclia
Europei' Pentru stabilirea noii ordini, afost convocat Congresul^de
acesta a impus restaurarea regimurilor conservatoare gi
la Viena (lSI51,
ecnffinril european pe baza
principiilor legitimismului si conservatorismului. Evolulia crizei
orientale a addncit
contradic{iile dintre Marile puteri, pundnd in pericol echilibrul
european, iar
Principatele au ocupat un loc centril. Imperiul i{absburgic
incerca sd influenleze
politica Porlii in Principate, mai ales cd i" oprr"o intdririi poziliilor
Rusiei in SE
Europei.
Inceputul secolului al xx-lea s-a desJd;urat sub semnul intrdrii societdtir
romdne;ti in epoca modernd.
In 1826 Rusia a impus Imperiului otoman incheierea unei
Conven{ii, la
lrr\r\vrrrrq' (Cetatea
Akkerman \velcr'Lva Albd), act agluonal
rlLui1)) aut aditional al tratatulul
tratatului de pace
nace de lqla Bucuresti rtin
Rrr.r,rpcri din re j,.,
1812.
pentru a ingrddi posibilitatea sultanului de u r.
urn.rt..u in r.ir,.iput.. lotrivit acestuia
domnul era ales pe o perioadd de qapte ani, dintre boierii
pdmdnteni (restabilirea
domniilor pdmdntene). Principatele vor fi scutite de tribut pe
doi ani (dupd aceasra
tributul se va relua potrivit hatigerifului din 1802). Boierii
moldoveni care din cauza
ultimelor tulburdri au pdrdsit lara, vor putea sd se intoarcd
nestingherili acasd. Se
Prevede . Imperiul
otoman nu a respectat conv.nllu d.G akGr**! nuriu
uJ".GnSt un nou rdzboi
impotriva turcilor (1s28-1s29). Miza era qi eliberaiea
Greciei. Acesta s-a incheiat cu
victoria Rusiei' iar Moldova 9i Jara Romdneascd s-au
aflat sub ocupalia trupelor {ariste
pAnd in anul 1834. La sfhrqitul rdzboiului
se incheie tratatul de'la Adrianopole. Etr
con{inea qiun .Act separat cu privire la prinfipaturile
Moldova gi valahia,,.
In 1829, prin Tratatul de la Adrianopole-Edirne ?ntre
Rusia gi Turcia.
Principatele intrd ,,de drept" sub protectorat iusesc.
Ele rdmdn qi sub suzeranitate
otomand (o noud modificare a statutului politico-juridic
/ statut internatrionai). Domnii
hospodarii erau aleqi pe via{r. Granila cu Imperiul otoman "

era iixatd pe talvegul

Dun[rii (qenal, linia cea mai adancd...), eiau retrocedate vechile
raiale Turnu, Giurgiu ;i
Brdila de pe malul stdng al Dundrii iar Principatele primeau
libertatea comerfului
(libetalizarea comerfului, intrarea sub aspect -economic
occidentului)' o garanlie colectivd "sui generis" a puterilor
in ,f"ro de influenld c
europ"n" ,-u instituit asupra
Principatelor Romane dupr rratatul de LAdrianopole (1g29),
dur.-u impus,,de jure..
prin Tratatul de laparis.
Reorganizarea celor doud Principate a
fost incredinlatd ruEilori care au impus c,
serie de regulamente administrative, dupd coniultarea
adundritor boiei*ilori prezidatd cle

t74
contele rus pavel Kisseleff, Noile Regulamente au intrat in vigoare tn iulie/decembrie
I83l tn fara Romdneascd Si in ianuarie lB32 tn Moldova'
R-egimul hibrid intemeiat pe suzeranitatea otomand Si protectoratul
rus accentuase
imirtiunea rusd, care stdnjenea atdt proiectele reformatoare ale domnilor regulamentari
cat si planurile revolutrioiarilor munteni si moldoveni. Impunerea articolului
aditrional la
..Rigilamentete Organice" (1835, 1S3S) gi atitudinea Rusiei fn 1848 ou dus
la
recinsideror"o porfii"i ,,Partidei Nalionale"' Aceasta vedea tn lar pe adversarul
principal al aspiraliilor romhnesti, tn vreme ce un compromis cu .sultanul era mai
plauzibil.
Existd o distorsiune tntre factorii geopolitici care apasd asupra Principatelor Si
Wterea
'wpansiuii influenlelor ideologice. Forla este a Rusiei, care vrea Si deline mijloacele unei
in Ealcani. In/tientra revendicatd este cea a mostenirii Revoluliei franceze, in
rimp ce Franla tntre lil5 Si t84B nu intervenea direct in zona Principatelor. Dacd,
pitru spaliu'l balcanic, nu exista o politicd directd a Franlei, exista insd un limbaj
-^-_francez"
care s-a instalat ln centrul miScdrii natrionalitd\ilor.
Momentul 1848 este resimlit in toate provinciile romdneqti. Miqc[rile
reyolulionare ins[ sunt indbuqite prin interven{ia armatelor vecine, ruse, austriece
qi

priste. Se remarcd rolul Rusiei in a ,,pacifi ca" zorta. Sub declara{iile ei panortodoxiste se
ui.rr1.uu tendin{ele de a-qi extinde influenla \n zona Balcanilor. Aceste intervenlii
au
consolidat poziliile Rusiei spre Balcani Si Constantinopol, cu atdt mai mult
cu cdt
p,rterile ociidentale au rezolvat mai intdi propriile probleme legate de momentul 1B4B'
"irnigralia in
pagoptista romdnd (fruntaqii romdni care dupi 1848 fuseserd nevoili sd fug6
wraiiatatej redactase mai multe pamflete cu caracter antirusesc' Turcia pdrea chiar
Il-beral[ in comparalie cu autocratismul rusesc, care iqi incdlcase propriile angajamente
Iuate fa\Ft de occident in legdturd cu polonezii sau romdnii. EmigraJia paEoptisti
romdneasc d a redactat mai mufte pamflete cu caracter antirusesc, introduse
clandestin in
principate, pentru a avertiza opinia publicd fa!6 de pericolul anexdrii ruseqti. Un rol
important pentru suslinerea cau)eirom6nilor l-au avut acliunile diplomatice ale
lui A. G'
Golescu-Negru la Paris, Dimitrie Brltianu la Pesta, Ion Ghica la Constantinopol,
Ion Maiorescu la Frankfurt. Bllcescu avea legdturi cu republicanii ftancezi 9i cu
revolu{ionarul italian Giuseppe Mazzini.
in aprilie 1849 nusia gi Imperiul Otoman au incheiat Convenfia de la Balta-
Liman, p.ln .ut. te t.tttdng"u *tot . Domnii Principatelor sunt
cu
degi/numifi de nurlu gt eourta p. o p.tioadd de qapte ani. Adundrile au fost inlocuite
dir-ane ale c6ror membri erau numili de domni qi de guvernul otoman'
Trupele ruse qi
pdn[ in 1 851'
otomane, precum Si comisari ruSi Si otomani vor rimdne in Principate
iniSSl Rusia ocupd militar Principatele, tot sub pretextul protecliei. Dorea astfel
si-;i asigure capete de pod spre Imperiul Otoman. Erau incdlcate in acest fel prevederilegi
Conu.nli.i de ia Balta-Liman din ig+g, ce prevedea posibilitatea ocupdrii Munteniei
l{oldovei doar in caz detulburdri. Protestele diplomatice gi incercdrile Angliei, Fran{ei 9i
prusiei de a aduce Rusia |a masa tratativelor equeaz6, ceea ce deschide calea rbzboiului'
i*"p."-"rir.l ,,nernoiul Crimeii" (principalele operalii s-au desfrqurat in Peninsula
Crimeea) qi o nou6 fazd a,,problemei brientale". in 1856 s-a incheiat ,,R6zboiul
Crimeii"

t75
 prin infrdngerea Rusiei. Puterile europene (Anglia, Franla, Austria gi Sardinia) susJineau
Imperiul Otoman, pentru a men{ine echilibrul european. Se considera cd o victorie a
Rusiei i-ar spori acesteia prea mult influen{a in Balcani. La sf6rgitul rdzboiului s-a
organizat Congresul de Pace de la Paris (18/30 martie 1856). Aici se va pune in
discufie gi ,,Problema / chestiunea romAneasc5", devenind chestiune europeanS. Un stat
romAn unit era considerat o ,,zond-tampon" intre cele trei imperli. Aceste idei erau in
favoarea Principatelor. Reprezentantul Franlei, contele Walewski (ministru de externe), a
ridicat in cadrul Congresului, chestiunea unirii Principatelor sub un prinl strdin.
Romdnii au beneficiat ;i de sprijinul tmpdratului Franlei, Napoleon al III-lea. Pentru
romdni se decid urmdtoarele:
o Principatele rdmAn sub suzeranitate otoman6, dar trec sub garan{ia colectivd
a Marilor Puteri qi ies de sub protectorat rus; aceasta insemna c[ orice
mdsurd referitoare la rom6ni nu putea fi luatl dec6t cu acordul Marilor
Puteri.

o Neutrahtatea Mdrii Negre;

o Libertatea naviga{iei pe Dundre;

. Moldova primegte de la Rusia cele trei jude{e din sudul Basarabiei (Cahul,
Ismail gi Bolgrad), sub suzeranitatea Sublimei Po(i; astfel zona strategica
care asigura ieqirea la gurile Dundrii era luatd Rusiei;

o Poarta garanteazd. Principatelor administra{ia naJionald, deplina libertate a

cultului, a legislaJiei, a comer{ului gi a navigafiei;

. RomAnii sd fie consultali in privin{a unirii prin Adunirile Ad-hoc,

propunere adresatd de contele Walewski, reprezentantul Franfei. Congresul
s-a imp[(it in doud tabere: prounionisti (Fran{a, Rusia, Sardinia gi Prusia)
gi antiunionistd (Austria gi Turcia la care s-a addugat gi Anglia). Turcia Si
Austria declarau cd romdnii nu doresc unirea.

Pe ldngd tendinla de a limita influenla Rusiei, se adaugd anumite interese clar

definite ale unor puteri, de exemplu cazul italian pentru Franla. in aceste condiyii, nu
putem vorbi despre simpatia reprezentanlilor prezen{i la Paris pentru o chestiune saLt
alta, chiar ;i atunci cdnd s-a pus problema rezolvdrii situaliilor noi ;i delicate, precum
realizarea unitdlii popoarelor romdn ;i italian. Poarta vedea tn acest proiect inceputul
dezmembrdrii imp eriului s du.
In 1857, in urma consult[rii romdnilor prin Adunbrile Ad-hoc, rezultatul este
pentru unire. Constantinopolul a intrat in scend gi a falsificat alegerile. in iulie 1857,
Napoleon al III-lea ameninfa cu ruperea relaliilor cu Poarta. Poarla a refuzat sI accepte
revendicarea Unirii, pe care o considera contrard clauzelor Tratatului de la Paris. intre

176
Anglia gi Franfa a avut loc un compromis. Anglia accepta organizarea de noi alegeri in
schimb Fran{a era de acord cu o unire formald. Acordul s-a incheiat in august 1858,
Marea Britanie gi Rusia au sfhrqit prin a se pune de acord cu poziliile Franlei pentru a
preveni tulbur[ri grave in Principate, gi a fost ratificat in cadrul tratatului de la Londra.
Principatele au rdmas sub suzeranitatea Porfii gi garan{ia colectivd a puterilor semnatare
ale Tratatului de la Paris.
in mai-august 1858 Marile Puteri europene se intrunesc ?n Conferinfa de la Paris
pentru a rediscuta problema romAnilor. Ni se oferd o unire trunchiatd (incompletd).
In 1859 a avut loc unirea Principatelor, prin dubla alegere a lur Cuza. Austria gi
Imperiul Otoman s-au opus unirii iar Anglia era neutrd. Poarta vedea in acest proiect
inceputul dezmembrdrii sale, intemeindu-se pe convingerea cd miqcarea de emancipare
din Principate avea legSturi secrete cu miqc[rile de eliberare din Balcani (Serbia qi zona
bulgdreascd). Austria considera unirea Principatelor drept un avertisment teribil,
temAndu-se de consecin{ele sale asupra Transilvaniei gi Bucovinei. Franla a sprijinit acest
proiect, deoarece astfel iqi sporea influenla in sud-estul Europei. Rusia era interesatd de
distrugerea alianlei anglo-franceze care ii provocase infrAngerea in r[zboiul Crimeii qi de
aceea a sprijinit unirea, in vreme ce Prusia qi Sardinia doreau un precedent diplomatic
care sd vinS in sprijinul unificdrii Germaniei respectiv Italiei, proces obstruc{ionat de
Imperiul Habsburgic.
in cercurile diplomaliei de la Constantinopol se conturaserd Si reacliile altor state
fald de unirea Principatelor Romdne (Belgia, SUA, Grecia, Suedia, Olanda, Danemarca
Si Regatul Neapole). Cu cdteva luni inainte de desemnarea domnitorilor in cercurile
unioniste de la IaEi Si BucureSti circula ideea alegerii aceluiasi domnitor in ambele
Principate.
Primul obiectiv de politicd externL a lui Cuza a fost recunoa\terea dublei
slegeri.-Al doilea obiectiv eru recunousterea unirii c.omplete.
In 1860 Cuza aJdcut o vizitd sultanului Abdul Meiid.
Eforturile diplomatice romdneqti pentru a obfine recunoaqterea dublei alegeri in
cadrul conferinlei puterilor garante la Paris (1S59) gi acceptul pentru unificarea deplin[ in
cadrul Conferinlei ambasadorilor de la Constantinopol (1861) gi-au frcut drum printre
interesele divergente ale Marilor Puteri.
in final, toate Marile Puteri vor recunoaqte unirea. Cuza va infiin{a agenliile
diplomatice, Ministerul de externe (afacerilor strdine, 1862), a fost suspendati
jurisdicfia consulard qi sprijind lupta de eliberare a bulgarilor, sirbilor gi a polonezilor, dat
a condifionat sprijinul acordat emigraliei maghiare de solu{ionarea revendicirilor
romdnilor din Transilvania.
Revolta polonezilor din 1863 afost privitl cu simpatie de Cuza, dar putea sb aduc[
nepldceri statului romAn.
Victoria Franlei asupra Austriei (1859), care consolida hegemonia lui Napoleon al
III-lea asupra continentului, dar gi reac{ia foarte viguroasi a Iui Cuza a convins Marile
Puteri cI Principatele sunt suficient de mature ca s[-gi asume unirea deplind gi le-au
acordat-o. Un rol important in acest sens l-a avut ministrul nostru de externe de atunci,
poetul Vasile Alecsandri.

177
 Ministerul Afacerilor Strdine al Principatelor Unite a inceput sd funcfio neze in
anul 1862. Deqi nu erau incd independente, Principatele Unite au realizat leglturi speciale
cu alte {ari: in 1863, a fost incheiatd cu Serbia o Convenlie de extradare, iar in 1g65, cu
Austro-Ungaria, o Convenlie privind sistemul pogtal qi de telegraf. in 1865 principatele
Unite au semnat la Paris, o convenJie telegraficd, dovedindu-se cd erau deja considerate
stat suveran de alte {bri din Europa.
DupI anul 1866, a crescut numirul convenliilor semnate de Rom6nia cu alte state,
precum cele comerciale gi de navigalie cu Austro-Ungaria, din 1875 qi cu Rusia din
1876.
in 1868 a fost incheiat un tratat de colaborare cu Serbia.
in 1868 a fost adoptatd ,,Legea na{ionalitlfilor" din Ungaria. potrivit acesteia
limba oficiald a Transilvaniei este maghiara. Legile vor fi traduse pi in limbile
natriona^litdlilor Fiecare comunitate va putea sd-Si infiinleze prin mijloace proprii,
Scoli.
In 1866 qi 1869 au fost consultali emisarii guvernului grec in vedeiea unei ac{iuni
comune antiotomane. S-a men{inut sprijinul acordat revolu{ionarilor bulgari. Balcanii se
conturau ca o zond, de importan{d prioritar[ a diplomaliei romdneqti.
in 1866 Cuza a fost silit sa abdice qi sa pdraseascd \ara iar pe tronul principatelor
vine prin{ul Carol I. El va continua politica de consolidare a statului romfin. Ascensiunea
la tronul Principatelor a lui Carol, candidatul Franlei qi Prusiei, ascundea miza geopoliticb
major6, in care Rusia devine puterea din Balcani in ascensiune fald de poart6.
Echilibrul continental stabilit in urma Rdzboiului Crimeii a fost radical modificat
in urma infr6ngerii Austriei de cdtre Prusia in 1866. in 1867 s-a format monarhia dualistl
austro-ungard prin alipirea Ungariei la Austria. Acest lucru va inriutf,li situa{ia rom6nilor
din Transilvania. S-a realizat unificarea Germaniei gi ttaliei.
$i influen{a Fran{ei se va
diminua in urma infrdngerii acesteia in rdzboiul din 1870-1871 cu prusia.
Primii ani ai domniei lui Carol I, dominali de instabilitatea politicd chiar de o
si
crizd dinasticd, trddeazd chiar o anumitd izolare a Romdniei. Riticent de elitele
fola
politice autohtone, noul principe coresponda frecvent cu tatdl sdu, aflat la Sigmaringen,
de la care primea principalele indrumdri. in cele din urmd, va Tn7elege cd, de
fapt
credibilizarea sa era strdns legatd de dobdndirea independenyei
ldrii. problemu
independenlei a fost pusd tncd din 1873 tn fala Consiliului de Ministri
;i vorbea despre
"ora tnsemnatd" de providenld pentra dezrobirea Orientului cre;tinitayii..
;i
independenlei presupuneu tnldtururea legdturilor anqcronice cu pourtu dar si a
Cucerirea

regimalui de garanlie colectivd instituit de Marile puteri in 1g56.

In 1875-1876 a reizbucnit ,oProblerna Orientald", prin r[scoalele antiotomane
din Baicani' Doud miscdri insureclionale tn Bosnia-Hertrigovina, din 1875, apoi in
Bulgaria, reprimate de cdtre turci, au provocat in Rusia dorinla de a interu.ni. Sub
pretextul protej[rii ortodoxiei, Rusia doreqte si intervin[ impotriva turcilor. Dar in
realitate Rusia igi urmirea mai vechiul plan, acela de a controla str6mtorile Bosfor gi
Dardanele, de a-Ei recupera judefele pierdute in 1856 gi de a scoate Imperiul Otoman din
Europa' Imperiul Otoman s-a mdi confruntat cu o rdicoalit antiotomind / insareclie tn
Bulgaria, Serbia Si Muntenegru tn 18'76, cu rlzboiul sArbo-muntenegreano-otoman
dar qi revolufia junilor turci. Afirmarea nalionalitdlilor in Balcani au fbcut
178
impracticabild orice reformd venitd de la Constantinopol. in Rusia, nalionalismul panslav
a cdgtigat qi a impus rdzboiul ca solu{ie a crizei. Anglia gi Franfa mai ales, nu vedeau cu
ochi buni incercarea Rusiei de a-qi consolida pozilia in Europa prin dezechilibrarea
raportului de forfe de pe continent gi manifestau prudentd. fald de un nou conflict in
Balcani. Anii 1875-1877 sunt marca\i de luirile de contact intre Cu(ile din Viena gi
Sankt-Petersburg. Neutralitatea Vienei era indispensabil[ Rusiei in condiJiile in care s-ar
hotdri si facd pasul qi sd abandoneze politica de non-intervenJie.
Rom6nii au vdzut in aceste evenimente o posibilitate de
independen{a, dar pentru inceput igi declard neutralitatea.
Prin nota diplomaticd din 4/16 iunuarie 1876 adresatd de primul-ministru,
Lascdr Catargia, agenlilor diplomatici ai Romdniei acreditutri tn strdindtate se sublinia
cd statul romfrn nu face ,,in nici un fel purte integrantd din Imperiul Otoman".
in conditriile tn care criza balcanicd lua amploure, Mihuit Kogdtniceanu a
adresat o notd diplomaticd agenlilor diplomatici romfrni, lu 16/28 iunie, prin cure se
revendica, practic, independenlu Romdniei. Se solicita recunoasterea indivtdualitdtrii
statului romdn Si a numelui de Romdnia, admiterea reprezentantului Romdniei in corpul
diplomatic, drepturi pentru romdnii stabilitri tn Imperiul Otoman, inviolabilitatea
teritoriului romdnesc Ei delimitarea insulelor Dundrii, recunoasterea pa$aportului
romdnesc, fixarea granilei cu Turcia pe talvegul Dundrii, tncheierea cu Imperiul a unor
convenlii comerciale, de extrddare, poStale Si telegrafice.
in august 1876, guvernul liberal condus de Ion C. Brdtianu a reluat atitudinea de
neutralitate gi a hotdrdt s[ se ahnieze la politica Austro-Ungariei qi Rusiei. in a doua
jumltate a anului 1876, pe mlsur[ ce relaliile dintre Rusia gi Imperiul Otoman s-au
deteriorat, guvernul romdn a apreciat cd era necesar sd se treacl la o inlelegere cu Rusia.
Incep negocierile cu Rusia, in vederea unor ac{iuni comune. Au loc discu{ii in Livadia
(Crimeea) , in octombrie 1876, intre primul ministru romdn, liberalul I. C. Brdtianu,
respectiv {arul Rusiei, Alexandru al Il-lea gi cancelarul rus Gorceacov. Rusia pdrea in
deceniul opt al secolului XIX singura interesati sd suslind dezmembrarea Imperiului
Otoman. Rusia nu mai rcprezenta pentru romdni principalul pericol, dupd infrAngerea in
rlzboiul Crimeii. in schimb creqtea animozitatea fald de habsburgi odatd cu incheierea
dualismului austro-ungar. Aceasta justifica optiunea liberalilor pentru o alianti cu Tarul.
Conservatorii considerau insd cd pericolul exglnsiunii ruse era iminent si optau pentlu
relatii bune cu Austro-Ungaria si pentru ndutralitate in cazul unui rlzboi ruso-turc. In
1876 Romdnia a incercat sd oblin[ independen{a pe cale diplomaticl din partea Turciei,
prin D. Brdtianu, dar negocierile egueazi. Mai mult, noua Constitulie otomana din
decembrie 1876 definea Rom6nia drept,,o provincie privilegtatl", ceea ce a provocat
protestul guvernului rom6n. Rdmdnea doar calea armelor. $i Rusia dorea anularea
prevederilor tratatului din 1856 Si sd recapete sudul Basarabiei.
In 1877 Rusia a decis sd intervinl ?mpotriva Turciei. Pentru aceasta se va semna
Convenfia romAnI-rus5 la 4 I 16 aprilie 1877. Conven{ia a fost semnatd de ministrul
romdn de externe, Milrail Kogilniceanu qi consulul rus la Bucuregti, Baronul Stuart.
Convenlia s-a bucurat de acceptul forurilor de decizie de la Bucuregti dar in acelaqi timp
eram con$tien{i de riscurile pe care le presupunea derularea politicii ruse in S-E Europei.

179
 Convenfia era necesari deoarece Romdnia se afla inc[ in sistemul de garan{ie colectivd.
Aceasta prevedea, printre altele, libera trecere a trupelor ruse pe teritoriul RomAniei spre
frontul din Balcani (la Plevna). Parlamentul romfln a ratificat convenfia qi a declarat
rdzboi Imperiului Otoman la 30 aprilie I 12 mai 1877 . La I2 aprilie Rusia a declarat
rdzboi Turciei.
Romdnia igi va proclama independenJa absolutd la 9 mai 1877 gi o va cAqtiga pe
cdmpul de luptd prin participarea la rdzboiul ruso-turc din 1817-1878. Declaratia de
independenld a fost int6mpinatd cu rdcealS de Europa. Carol I iqi asuma responsabilitatea
participirii lardzboiul din Balcani in absen{a unui tratat cu Rusia, convins c[ sdngele
romdnesc vlrsat va face imposibil de contestat dreptul larii la independen{d. Mobilizarea
general[ fusese declaratd incd de la inceputul lunii aprilie, armata ajungdnd sd numere
aproximativ 100 000 de soldafi, din care 60 000 reprezentau armata activ5. Turcii vor
bombarda malul romdnesc al Dun[rii. in replica ,la 26 aprilie 1877 , bateriile de artilerie
de la Calafat au replicat, bombardind Vidinul. A doua zi Poarta a declarat ruperea
legiturilor diplomatice cu Romdnia.
Rom6nia a participat la rdzbor aldturi de Rusia iar Turcia va fi infrdnt5. For"fele
aliate romAno-ruse au fost puse sub comanda lui Carol. La 30 august 1877, armatele
i

romdno-ruse sub comanda principelui Carol au declangat un atac general asupra Plevnei.
Cu mari pierderi a fost cuceriti reduta Grivi{a I. Au murit ?n luptd maiorul Gheorghe
I

I $on{u gi clpitanul Valter M5rdcineanu gi aproximativ 1 000 de ostagi romdni. A urmat un

i nou atac prin incercuirea Plevnei, iar forfele romdne pentru a intdri blocada, au cucerit
reduta Rahova la 9 noiembrie 1877 . La 28 noiembrie 1877 , Osman Paqa a fost nevoit s[
i

l
se predea dupi aproape trei luni de asediu. Intervenlia diploma{iei occidentale gi
pdtrunderea flotei britanice in strdmtori au impiedicat prdbugirea Imperiului Otoman.
RuSii mai continud luptele pe direclia Sofi.a - Adrianopol-Constantinopol, iar
armata romdnd a continuat inaintarea in direclia Vidin - Belogradcik.
Guvernul otoman a acceptat condiliile Rusiei pentru incheierea armistiJiului la
9131 ianuarie 1878 dar reprezentan{ii Romdniei nu au fost invita{i la negocieri,
Primele negocieri de pace au ioc la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878), dar vor
equa din cavza Marilor Puteri, in special din cauza preten{iilor Rusiei. Austro-Ungaria nu
accepta incdlcarea ConvenJiei de la Budapesta , care ii garantase din partea Rusiei Bosnia
gi He(egovina in schimbul recunoagterii Rusiei a iegirilor la gurile Dundrii. Apoi puterile
europene nu agreau proiectul ,,Bulgariei Mari"gi nici iegirile Rusiei la Marea Mediterand.
Totodati, pretentria Rusiei de la lua cele trei judete din sudul Basarabiei reprezenta o
incdlcare a sweranrtdtir P..omdniei. (isi rezervd acest drept in schimbul Dobrogei...).
&usia tSi mai rezerva dreptul de a traversa Romdnia cu trupele pentru a face legdtura cu
cele din Bulgaria (art. VIil). Se recunoqtea independenla Romdniei Si Serbiei, autonomia
Bosniei Si Herlegovinei, organizarea Marelui Principat al Bulgariei.
Disculiile sunt reluate la Berlin la 1/13 iunie 1878. Aici a fost prezentd Si o
delegalie a Romdniei care a suslinut un memoriu (IC Brdtianu, Mihail Kogdlniceanu).
Romdnii cereau:
o Nici o parte din teritoriul Romdniei sd nu fie detasatd de aceasta;

r80
 Pdmdntul Romdniei sd nu fie supus unui drepl de trecere tn folosul armatei
ruse;

Principatul, in virtutea titlurilor sqle seculare, sd intre in posesia insulelor

Si gurilor Dundrii, inclusiv Insula $erpilor;

. El primeascd, tn proporlie cu forlele militare pe care le-a pus tn linie, o

sd
indemnizalie, informa in care s-ar aprecia afi mai practicd;

o Independenla sdfie definitiv consacratd Si teritoriul sdfie neutralizat;

Tratatul din 1/13 iulie 1878 prevedea pentru Romdnia:

. Independen{a conditrionatd a Romdniei. Romdnia trebuia sd rdscumpere
ac{iunile afacerii Stroussberg (construc{ia de cdi ferate). in acelaqi timp
trebuia modificat articolul 7 din Constitulie, in sensul acorddrii cet[leniei qi
necregtinilor; aceastd prevedere reprezenta o incdlcare a suveranitdtii
nalionale a Romdniei.

o Rusia primeqte ca despdgubire de rizboi din partea Turciei, Dobrogea, pe

care o schimbd cu Rom6nia pe cele trei judele din sudul Basarabiei; qi
aceasta era o incdlcare a integritdlii teritoriale a Romdniei;

. Rom6nia pierde deci judelele dar primeqte Dobrogea, Delta Dunirii 9i

Insula $erpilor;

o Este recunoscutd Ei independen{a Serbiei qi Muntenegrului;

. Bosnia qi Herfegovina erau date spre administrare Austro-Ungariei;

. . Teritoriul Bulgariei era redus la spa{iul intre Dundre 9i Mun{ii Balcani.

Acest teritoriu era organizat ca Principat autonom sub suzeranitate
otoman6. La sud de Balcani se constituie provincia Rumelia OrientalS.

o Anglia lua Insula Cipru.

i.zia Consres Berlin de a acorda
it ceea ce Rusia ii oferise la
va urmdri t feL
internd si I tru
desdv dr{ irea s tatului national unitar.

181
 Tratatul de la Berlin insemna o incdlcare
triumfa' ameninfand chiar cu anexarea Romdniei
a suveranitdtrii Rom6niei. Rusia va
iar {arul ceruse dezmembrarea ur*ut.l
romane' in aceste condilii, carol I i$i in-dreapta
atenJia spre alte puteri europene. Garan{ia
colectivd existentd ?nainte d,e 1877 trebuia inlocuita
cu un sistem de alianle menit s6-i
asigure securitatea.
Dupa dobandirea independenJei Rom dnia
aputut
cu alte state bazate pe suveranitate gi egalital. sd stabileascd rela{ii diplomatice
teprezentan{e diplomatice, care se numeau
statul romdn a deschis primele
legafii, in alte capitale, sau a ridicat la nivel de
legafie fostele agen{ii diplomatice care funclionau
in fdrile
diplomatice '.rp..tlu.."i;;;"i'",!rr,
Austro-Ungaia, Rusia gi Turcia au stabilit reialii
1879' Independenla Romdniei a fost recunoscut[
cu Rom dnia, iar Italia ?n
de Germania, Franfa gi Anglia in lgg0
(din cauza concli\iilor de la Berlin). Astfel,
Romania a promovat mai eficient acfiunile
politicd externd, in conformitate ;u interesele de
sate,-politice qi ..onorni... De exemplu,
pentru a-qi proteja economia de concuren{a
mdrfurilor din Austro-Ungaria, Rom6nia a
dorit sd negocieze, ?n 1886, o noui conven{ie
comerciald cu acest stat, ceea ce a
determinat un rizboi vamar intre cere
dour frri (1sg6-rg9r).
in 1878 carol I a primit tjtru]
recunoscut interna{ional in 1879. in 14/26 .fe ,,aitaf ;egalr,, din partea parlamentului,
martie 188i-Romania a devenit Regat iar
carol I Rege Ia 10 mai, in urma votului parlament"rni.
Brdtianu au lEcut vizite succesive la viena
i"-ls;O-itticarol I qi Ion c.
qi Berlin, prilej cu care a fost reglementatd
succesiunea la tron' Tot acum se va semna qi
gi ,,Pactur de familie ,, (I B mai I ss
unor descenden{i direc{i, prinJ mogtenitor I ). in lipsa
a fost declarat nepotul de frate al lui carol
prin{ul Ferdinand' Acesta va gi veni imediat I,
in Romdnia. La l0l22mai 1gg1 carol I qi
Elisabeta a fost incorona{i ca regi. Aceste,
u.te iotitl.. au contribuit la cregterea
prestigiului^Rom6niei eare in I gg
, 1 avea rela{ii diplomatice cu I g
state.
In 1879 se semneazd' tratatul Puterilor Centrare
ungaria ("Liga noastrd de pace")' cancelarut g"rrn* intre Germania gi Austro-
apropiere de Romania' in 1882 se va
otto von Bismarck sus{inea gi o
forma" rripta Arianfi/puterile centrale
Germania' Austro-Ungaria gi Italia- din
cele trei'futeri considerau cd prin aderarea
Romaniei alianla^ s-ar consolida (inclusiv 1""..
ministruf de externe austro-ungar, contele
Kalnoky)' deqi intre fara noastrd^ qi Austro-Ungaria
(Transilvania)' in IBBI Carot I existau serioase probleme
si I. c. Brdtianu vor'efectua vizite su"""ri* la viena
Berlin' Era rdul cel mai mtc ia intre doud si
puteri ameninldtoare sd te aliezi cu una
impotriva celeil alte, in- conditrii le pans lavis
mului prom-ov at de Rus ia.

in u.o*utff:n|.?.ot
L
t ei apoi r' e'atianu au vizitatGermania apoi
ei Austro-Un saria
Evenimentele din timpul Rdzboiului pentru
independenJd gi de la congresul de la
Berlin au atras atenJia Romaniei asupra riscului
de a urm5ri obiective de politici extern5
fdrd patronajul uneia sau a mai muitora
dintre marile puteri. carol I gi oamenii politici
romdni erau convingi cd numai afilierea la
un sistem de alianfe va putea s6 promoveze
interesele de politicd externd ale
{drii.
In 1883 Romania a aderat la Tripla Alianfi /puterile
Austro-ungaria gi Italia). Tratatul dintre Romania Centrale (Germania,
gi aurtro-ungaria a fost semnat la

182
il,ffiiO octombrie 1883 la Viena (D. A. Sturdza - G. Kolnoky), Germania aderdnd in
rorea;i zi iar Italia ulterior, in 1888. Tratatul era valabil pe 5 ani, inilial. Cele doud pdrli
w tngaiau sd nu intre tn alianle una tmpotriva celeilalte. Romdnia s-a apropiat de
;rcsti alian{d din mai multe motive:
o Necesitatea de a iegi din izolarea diplomatici;
. Rudenia intre Carol I qi familia regali germand (Carol era catalogat ,,Un
bun prusac ai un bun german");

o Germania era consideratd atunci cel mai puternic stat din Europa;

o Neincrederea in Rusia;

o Dorinta de a imbundtdli situa{ia rom6nilor din Transilvania prin alianfa cu

Austro-Ungafia (,,drumul cdtre Berlin trecea prin Mena");

Alian{a cu Puterile Centrale avea un caracter defensiv qi secret, fiind cunoscutd

doar de suveranii statelor semnatare gi de primii miniqtri ("Casus foederis" intervine
F-ntru statul romdn doar in cazul atacdrn Austro-Ungariei). Alian{a a fost reinnoitd in
1E87, 189111892, 1902 qi 1912 gi era indreptatd impotriva Rusiei si Frantei . in cazul unui
cunflict, pdrlile contractante se angajau sd nu lncheie pace separatd. Actul nu a fost adus
fim discu{ia Parlamentului Romdniei de teama respingerii sale. Aliatele considerau
Romdnia un avanpost in politica lor de consolidare a pozifiilor in SE Europei.
In contextul interna{ional de atunci, alianJa a scos Romdnia din izolarea
drplomaticd in care se gdsea gi i-a consolidat pozi\ia in Europa de sud-est qi i-a asigurat
unele avantaje pe piala Europei Centrale. Aceste mari puteri considerau Romdnia un
factor de stabilitate gi un avanpost in politica lor de consolidare a poziliilor in sud-estul
Europei. Aderarea RomAniei Ia Puterile Centrale a diminuat ajutorul acordat
romdnilor ardeleni. in perspectirrd istoricd, aceasta a mers contra intereselor na{ionale gi
ilnpotriva sim{dmintelor marii majoritdli a rom6nilor, astfel c5 prevederile tratatului nu s-
au putut aplica nici in 1914 nici in 1916. Pe plan lung aceastd alianld era tn contradiclie
mt interesul legat de desdvdrSirea unitdlii nalionale a romdnilor qi de sentimentele
maj orit dl ii c etdlenil on
RelaJiile cu Austro-Ungaria insd se vor inrdutSfi. Statul rom6n anulase conven{ia
eomerciald, vamal[ gi de naviga]ie cu Austro-Ungaria. in 1886-1891 Austro-Ungaria a
declanqat un rdzboi vamal dar qi o politicd agresivi in zona Balcanilor.
Romdnii au urm[rit de asemenea gi evoluJia alianJei franco-ruse dupd 1891,
ncordul franco-rus din 1893 qi apropierea dintre Marea Britanie gi Fran{a, semnalati de
Antanta Cordiali din 1904 gi intre Marea Britanie qi Rusia in 1907. Viza lupta
comun[ impotriva Germaniei.
in 1907 se va forma astfel Tripla infetegere lAntanta (Anglia, Fran{a, Rusia),
ca o contrapondere la Puterile Centrale. Se producea renaqterea politico-militard, a
Fran{ei. Acest lucru atesta faptul cd Europa se indrepta spre un conflict, dar oferea
Romdniei o alternativd politicd. La inceputul secolului XX zona Balcanilor devenise un

183

lfrllllllililllll;ll : tllii I
 ,,butoi cu pulbere", din cauza numeroaselor focare de conflict. De asemenea, interesele
strategice ale marilor puteri se intersectau in SE Europei qi determinau complicarea
unei
situa{ii deloc simple.
In 1908 are loc ,,criza bosniaci',, c6nd Austro-Ungariia anexeazd Bosnia osnra $l
si
Herfegovina. in consecinfd, Serbia se va orienta spre Rusia. Bulgaria se orientea zd, spre
Austro-Ungatia qi se indepdrteazf, de Rusia. Proclamarea independenlei Bulgariei a ftst
?nsofitd de tensionarea rela{iilor sale cu Petersburgul gi apropierea de Viena.
Cu acest prilej I. I. C. Brdtianu igi exprima categoric ostilitate a fa!d, de politica
balcanicd a Austro-Ungariei. Apoi problema aromdnilor a tensionat rela{iile Rom6niei cu
Grecia in timp ce rela{iile cu Turcia au fost practic inexistente. Pretenliile teritoriale ale
Bulgariei erau privite cu suspiciune gi rdceald la Bucuregti. Singurul stat din zond cu care
RomAnia a avut relalii mai apropiate a fost Serbia, Bucuregtiul fiind ostil politicii
antisdrbeqti a Austro-Ungariei.
ln toatd aceastd perioad6 guvernul romdn susJinea o politicd de echilibru intre
statele drn zond' 9i ?9i manifesta interes pentru locuitorii romdni din Mun{ii pindului gi
de
pe Valea Timocului.
Aten{ia Puterilor Centrale fa{a de Romdnia (prinfii mogtenitori ai tronurilor
Germaniei gi Austro-Ungariei au vizitat \ara, regele Carol I a fost numit feldmareqal al
armatei germane la implinirea vdrstei de 70 de ani) rdm6neau fErd ecou. I. I. C. Britianu
9i principesa Maria tatonau terenul pentru reorientarea politicii romdnegti spre Antanta"
Romdnia eruvizitatd, de misiuni militare din Anglia gi Rusia, de personalitdtri iranceze.
intre lgl2'lgl3 au avut loc ,,Rizboaiele balcanice" (stingerea ,,Crizei
Orientale")' Mai multe state balcanice (Bulgaria, Serbia, Muntenegt.r, C...iu) au atacat
Imperiul Otoman. Rom6nia gi-a proclamat neutralitatea. Dar intdrirea Bulgariei a fost
perceputd la Bucureqti ca o ameninlare pentru securitatea frontierei
dobrogene. Tratatul
de pace semnat la Londra pdrea cd. a rezolvat deocamdati problemele, dar Bulgaria
a
emis pretenfii teritoriale exagerate. in 1913 Bulgaria gi-a atacat fogtii
alia\i. Rom-6nia rs;
Turcia au intervenit pentru a restabili pacea, ajungdnd pand aproape de Sbna. Bulgaria
inceteazd' ostiliteflle gi se va se-mna Pacea de la Bucu..qti, pr.ridata
de primul min]stru
Titu Maiorescu (1912-1913). in urma acesteia Romdnia primegte Cairilaterul (sudul
Dobrogei, jude{ele Durostor qi Caliacra),iumdtatea de Dobroge ldsatd
Bulgariei in'lg7B.
Bulgaria nLt vq mai construi fortificalii tn preajma granilei cu Romdnia (minim 20
km).
Gizduirea acestui congres de pace s-a ficut pentru prima datl in absenfa Marilor
Puteri' in contextul aCestor rdzboaie, se obsJrvd indipdrtarea Romdniei de puterile
Centrale (,,noi luptdm in sudul Dun[rii dar gdndul ia Transilvania" spunea Iorga;
Bulgaria era apropiatd de Austro-Ungaria). ^cu in acelagi timp Rom6nia se va aftrma ca
principald putere printre tinerele state din zond..
Puterile Centrale s-au strdduit sd menlind Rom6nia in alian{a lor. Austro-Ungaria gi
Germania vor trimite la Bucureqti noi minigtri plenipotenliari: Ottokar Czernin qi Von
Busche. Diplomatiavienezd, se strdduia sd oblind publicarea tratatului din 1883,
fapt care
ar fi diminuat intensitatea migcirii nafionale din Transilvania. Regele Carol I s-a opus
insd categoric, intuind consecin{ele grave pe care le-ar fi produs publi.ur.u documentului
gi a rdspuns evaziv ?n legiturd cu ajutorul pe care Romdnia l-ar fi acordat
Austro-Ungariei

184
 in caz de rdzboi. Cercurile politice germane gi vieneze acuzav ,,politica qovinistd
maghiard" care ducea la pierderea alianfei cu Romdnia. Austro-Ungaria va face presiuni
asupra autoritdfllor maghiare, precum contele Tiszapentru a imbundta{i situa{ia rom6nilor
din Transilvania. La sfirsitul anului l9l3 erau in:iliate tratative intre contele Tisza qi
Comitetul Executiv al PNR din Transilvania. imp[ratul Wilhelm al ll-lea a insistat
ca
aceste tratative s5 se finaltzeze printr-un compromis acceptabil pentru rom6ni.
Diploma{ia Antantei era la fel de activ[. larul Nicolae al Il-lea impreund cu
familia a vizitat Constan{a, insolit gi de ministrui de externe, Sazonovo la lll4 iunie
1914. Discu{iile acestora cu regele Carol I gi premierul I. I. C. Brdtianu
au reconfirmat
noua orientare politici a Romdniei.Yizita lui Sazonov la Bucuregti, urmatd
de o excursie
cu I. I. C. Brdtianu qi trecerea graniJei la Predeal a nemul{umit diplomalia
austro-ungari.
Personalitd{i marcante de la Berlin qi Viena au recunoscut cd RomAnia
era pierduta pJntru
Puterile Centrale.
La 15 / 28 iulie l9l4 izbucnea Primul Rizboi Mondial. Romania era privitd cu
interes de ambele tabere, din punct de vedere economic, militar qi strategic,
,nui ales c6
era inconjuratd de state beligerante (aflate in rdzboi gi situate in tabere
) opuse. La lg
septembrie/l octombrie 1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja sd respecte
integritatea teritoriald a Romdniei qi ii recunoqtea drepturile asupra terito;iilor
din Austro-
Ungaria in schimbul neutralitdlii.
In 19 I 5 Italia va intra in rdzboi de partea Antantei iar Bulgaria qi Turcia de partea
Puterilor Centrale' Puterile Centrale sperau in cel mai fericit caz neutialitatea Romaniei,
iar Franla qi Rusia, nemullumite de tergiversdrile lui Britianu, puneau guvernul de la
Bucureqti in fala alternativei. Astfel, in 1916 Romdnia intra in n)boi de partea Antantei
(.,Acum ori niciodatd"). Prim-ministrul Ion I. C. Br[tianu a negociat,
in secret ,ri
indelung, cu Antanta, participarea la Primul Rdzboi Mondial aldturi de aceasta, obtrindnd
in 4ll7 august 1916, recunoaqterea drepturilor Romdniei asupra Transilvaniei, Banatului
;i Bucovinei. intre 1916-1918 I.I.C. Brd.tianu a fost qi ministru de externe. ?
Armata romdnd a intrat nepregdtitd in rdzboi din cauza rdmdnerii in urmd din
pttnct de vedere economic, a nerespectdrii de cdtre aliali a promisiunilor dar din cauze
Si
corupliei (in doi ani de neutralitate nu s-a Jdcut mare lucru pentru dotarea armatei, deSi
era evident cd intr-o zi vom intra in rdzboi).
Terminarea r5zboiului va gdsi Romdnia in tabdra invingitoare. Armata romdnd va
continua luptele 9i dupd terminarea rdzboiului. in Ungaria- se instaurase un guvern
comunist condus de Bella Kun. Acesta proclamase Republica Ungard a Sfaturilor (21
martie 1919) 9i nu recunogtea alipirea Transilvaniei la Rom6nia. Armata rom6nd a ocupat
Budapesta (4 august 1919), contribuind la lichidarea regimului comunist. (era riscani sd
ovem doud state comuniste la granild).
Conjunctura anilor l9l7-l9I8,,,cascada tronurilor", de care intre primii a vorbit
Take Ionescu a adus Romd.niei beneficii insemnate. Diplomatul rom6n a incercat sd
scoatd Rom0nia din izolarea diplomaticd in care se gdsea. Punctul culminant al acestei
activitd{i l-a constituit fondarea Consiliului Nafional pentru Unitatea Romanilor, care
il avea in frunte pe Take Ionescu. Era un organism politic ce a fost recunoscut ca purtdtor
de cuvdnt al na{iunii rom6ne de guvernele Fran{ei, SUA, Angliei gi Italiei. Din acest

r85
 Consiliu a ficut parte qi Nicolae Titulescu. in SUA activa diplomatul romdn Vasile
stoica. Pe acest fond Romania ?gi va desdvdrgi unitatea nalionald.
La sf6rgitul Primului Rizboi Mondial se va organtza Conferinla de pace de la
Paris-Versailles (ianuarie 1919-1920). in privinla Romdniei, era recunoscutd Marea Unire
din 1918, dupd o mare batelie diplomatic[, prin tratatele de la:
o Saint Germaine - en -Laye, l0septembrie I 10 octombrie 1919 (semnat de
Romdnia la 10 decembrie l9I9);

o Neuilly (Bulgaria) sur - Seine din 27 noiembrie l9l9 a ldsat intactd

-
frontiera din Dobrogea intre Romdnia Si Bulgaria, stabilitd tn I9I3,.
o Trianon (negociat de Nicolae Titulescu); 4 iunie 1920;

' Paris, 28 octombrie 1920; Imperiul Britanic, FranJa, Italia, Japonia

recunosc unirea Basarabiei cu Rom6nia aceste puteri invitau Rusia sd
adere la tratat, de indatd ce va exista un guvern rus recunoscut de ele;

o Sevres (Turcia).

Tratatul cu Austria gi cel al minoritifitor a fost semnat la 9ll0 decembrie

1919. Ion. I. C. Brltianu nu a dorit si semneze ,,Trataful minoritdlilor" gi tratatul cu
Austria, deoarece acestea aduceau atingere suveranitdlii Romdniei. Sub pretextul
asigurdrii protec{iei minoritd{ilor de pe teritoriul statelor succesoare ale Austro-Ungariei,
marile puteri (Anglia, Frdnfa, SUA; Italia) doreau sd supravegheze regimul la care erau
supuse aceste minoritSli. Succesorul lui Brdtianu la conducerea guvemului, Alexandru
vaida-voevod, a fost silit sd semneze tratatele respective.
Din punct de vedere financiar; Romdniei i s-au impus cdtevaplrfi:
o "cot[ de eliberare" -230 mil. franci;
o "cot6" din despdgubirile de rdzboi ale Imperiului Austro-Ungar 500 mil.
coroane aur;
-
o Contravaloarea bunurilor statului austriac qi ungar rimase in Transilvania qi
Banat - 1 miliard coroane aur;
' RomAnia oblinea din desplgubiri 1 ,l o/o din fondul german qi 10 % din cel
oriental;
Tot acum este constituitd,la nivel internalional Societatea Nafiunilor cu sediul la
Geneva. Aceasta era o organiza\ie internafionali cu scopul de a menline pacea in lume gi
a interveni oriunde s-ar crea un focar de conflict. La scard globald, uriguiur.u pdcii pdrea
un fapt realizabil. Romdnia a fost membrd fondatoare a Societa{ii Naliunilor.'in 1930 qi
1931 diplomatul rom6n Nicolae Titulescu a fost preqedinte al Adun6rii Generale a
Societalii Nafiunilor la sesiunile XI gi XII ?. Cele doua mandate ale sale s-au deslbgurat
intr-un context internafional incert, din cauza Marii Crize economice c6t gi tensiondrii
treptate a situa{iei politice. Diplomatul romdn a fost ministru de externe intre 1927-lg2r
9i 1932-1936, sub guverne nafional-tdrlneqti gi liberale, fapt rarisim in epocd. El este cel
186
mai cunoscut diplomat romdn din perioada interbelicd. Din pdcate Societatea Nafiunilor
nu dispunea de mijloacele necesare pentru a impune pacea.
Se trece de la Europa Imperiilor la Europa Naliunilor: Germania ceda Franlei
-4lsacia Si Lorena; prin dezmembrarea imperiilor german, austro-unga4 larist Si otoman
luatt fiinld noi state: Austria, Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia, Estonia,
Letonia, Lituania, Finlanda, Romdnia. Teritoriile turceSti din Orientul Apropiat intrau
wb stdpdnire englezd Si francezd. Statele invinse erau dezarmate; se desfiinla serviciul
militar obligatoriu ;i li se interzicea producerea unor categorii de armament.
Dupd rdzboi, omenirea spera ca pacea s5 fie durabild. Existau totugi voci care
considerau c5 rimiseserd probleme nerezolvate intre Marile Puteri qi un nou rdzboi ar ft
iminent gi necesar. Majoritatea fdrilor europene ins6, printre care gi Romdnia, sperau la o
pace durabil[. Ele se vor angaja in acfiuni, tratate gi alian{e de menlinere a pdcii qi a
frontierelor existente (statu-quo : situa{ie existentS la un moment dat, in general se
referd la chestiuni teritoriale). Diploma{ia romAneascd a urmdrit sd realizeze un bloc
antirevizionist format din statele mici din Europa Centrald gi de Sud. S-a considerut cd,
Franla a fost marea noastrd aliatd vreme de 20 de ani, diploma{ii nogtri precum N.
Titulescu, I. Ghe. Duca, Grigore Gafencu fiind filofrancezi convingi. Sistemul defensiv al
Romdniei s-a constituit pe convingerea cd, FranJa gi Marea Britanie, ca principale autoare
ale ,,sistemului Versailles" il vor apdra iar Societatea Na{iunilor iqi va dovedi eficienJa in
apdrarea pacii. Aceste premise au fost false: statele tnvinse nu au fost admise la discu/iile
de pace, Franla Si Marea Britanie au dus o politicd conciliatoare, aufdcut compromisuri
cu statele revizioniste iar Societatea Naliunilor a fost incapabild sd menlind pacea.
DiplomaJia romdneascd a urmdrit sd realizeze un bloc antirevizionist format din statele
mici situate intre Marea Balticd qi Marea Egee: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia,
Grecia, Turcia. Neinlelegerile existente intre unele din ele a fbcut ca proiectul s5 nu se
reahzeze in aceastd formd.
Rom6nia a urmlrit apdrarea independenfei gi a granitelor intregite in anul 1918,
condiliile in care revizionismul era in ascensiune. Unele state vecine, URSS, Ungaria
Bulgaria revendicau teritorii rominegti. Printre ac{iunile diplomatice desfrgurate
Romdnia in perioada interbelicd amintim:
o In 1919 Rom6nia aderd la Societatea Nafiunilor; Ia momentul respectiv
Societatea era unica organizalie la nivel mondial care milita pentru
menlinerea s ecuritdlii internalionale ;

. in martie 1921 din iniliativa lui Take Ionescu se va semna o convenfie

politici gi una militarl cu Polonia la Bucureqti. Are caracter strict
defensiv gi viza eventualele agresiuni la granita risdriteand; reprezintd o
alianJd zonaI6, cu caracter strict defensiv. Take Ionescu ar fi dorit crearea
unui sistem de alianle care sI cuprindd gi Polonia gi Grecia. Acest proiect
mdre! nu s-a realizat, drn cauza nein{elegerilor dintre Cehoslovacia gi
Polonia, respectiv dintre Iugoslavia gi Grecia.

187
 in aprilie - iunie l92l se creeaz6, Mica infelegere /Mica Antanti, prima
aliantd regionald din Europa. in spiritul Societdtii Natiunilor. Din ea fac
parte Cehoslovacia, Romdnia qi Iugoslavia (fostul Regat S6rbo-Croato-
Sloven dup6 1929). Alianlele iqi propuneau sd apere integritatea teritoriald a
pdr{ilor conttactante in fa{a unui atac neprovocat din partea Ungariei sau a
Bulgariei (1ari considerate revizioniste, adicd agresoare). Mai urmdregte sd
promoveze cooperarea intre statele semnatare pebaza respectdrii granilelor
stabilite de tratatele de pace. A fost iniliata de Take Ionescu gi se bucura de
sprijinul FranJei. Cuprinde o Convenlie defensivd intre Romdnia gi
Ceihoslovacia gi una intre Romdnia qi Regatul Sdrbo-Croato-Sloven. A fost
semnatIla Bucureqti.

in l92l Romfinia semneazi Convenfia internafionald privind statutul

definitiv al Dunirii;

in 1920-1921 au avut loc tratative cu reprezentanfii URSS la Copenhaga

qi VarEovia privind reluarea rela{iilor. Negocierile au eguat din cauza
problemei Basarabiei gi a tezaurului.

in 1923Ia Lausanne este semnatd Conventia Str6mtorilor.

in l924este semnat protocolul de la Geneva, privind legitura dintre

securitate gi dezarmare.

in 1924 au loc noi negocieri cu URSS la Viena, eguate din cauza politicii
revizioniste a acesteia;

in 1925 este semnat pactul de la Locarno (de garanfii renane);

in26 martie 1926 este semnat un tratat de alian(i cu Polonia prin care se
inlocuiau cele doud convenJii qi se acordau garan{ii generale impotriva
oricirui tip de agresiune, nu doar la granilele rdslritene.

in 10 iunie / 15 iulie 1926 Romdnia a semnat un tratat de amici{ie qi.

alianfi cu Franfa. Este consider?t un sprijin in menlinerea statu-quo-ului
teritorial. Tratatul mai prevedea consultdri reciproce in cazul unui atac
neprovocat, degi nu avea clauze militare. Marea Britanie NU a luat in calcul
posibilitatea incheierii unei alian{e cu Romdnia. Tratatul a oferit un plus de
garanlie BucureStiului doar cu caracter moral, deoarece ambele state erau
interesate in menlinerea principiilor care au stat la baza Pactului Societdlii

188
 Naliunilor in lipsa unui acord militaf refuzat de Paris, tratatul romdno-
francez nu a avut o consistenld practicd, reprezentdnd infond o repetare a
celor statuate in Pactul Societdlii Naliunilor. in ciuda acestor carenle,
acordul dintre Franla ;i Romdnia a putut constitui, cel pulin la nivel
declarativ, un sprijin tn menlinerea statu-quo-ului teritorial.

La 16 septembrie 1926 este semnat un tratat de amici{ie qi colaborare

cordiali cu ltalia, incheiat la Roma. S-a urmSrit in principal at6ft oblinerea
sprijinului Romei pentru ratificarea Tratatului de la Paris (28 oct. 1920) prin
care era recunoscutd apartenen{a Basarabiei la Rom6nia, cAt qi intirirea
sistemului de garanfii. Tratatul a fost prelungit succesiv din 6 in 6 luni pAn[
in 1934. Ambele pFL$i aveau obligalia s6-qi acorde sprijin pentru
indeplinirea obligaliilor asumate. Din nefericire, tratatul italo-romAn nu a
cuprins clauze cu caracter militar, fiind considerat inferior celui semnat cu
Franla. intrucdt in scurt timp Italia a recunoscut qi a incurajat pretenfiile
revizioniste ale Ungariei, tratatul rom6no-itahan a devenit inoperant.

in 1928 este semnat pactul Briand-Kellog, propus de Fran{a qi SUA.

Statele semnatare, printre care qi Romdnia igi propuneau sd excludd
rdzboiul ca mijloc de rezolvare a diferendelor (probleme) dintre ele;

in 9 februarie 1929 este semnat Protocolul de la Moscova. Romdnia,

URSS, Polonia gi Letonia se angajau sd pund imediat in vigoare, in rela{iile
dintre ele, prevederile Pactului Briand-Kellog. Nu se men{iona insd explicit
inviolabilitatea granilelor; aceastd problemd a fost dezbdtutd Ei in cadrul
negocierilor romdno-sovietice din 1932 de la Riga, fdrd ca delegalia noastr[
sd obfind vreun rezultat, datoriti crampondrii Moscovei de problema
Basarabiei.

o Intre 1926-1932 Rom6nia participa cu propuneri la pregdtirea Conferinfei

asupra dezarmirii;

. intre 1932-1935 Romdnia a participat la lucrdrile Conferinfei asupra

Dezarmlrii de la Geneval
o 10 septembrie 1930 - discursul lui Titulescu deschide a XI-a sesiune a
Adundrii Societdlii Natriunilor la Geneva;

. in anii o'30 ai secolului XX se constati o agravare a relafiilor

internafionalel
 Intre 1932-1936 Nicolae Titulescu este ministru de externe a Romaniei;
reptezintd, personalitatea dominantd in politica externl romaneascd
interbelicS.

in 1932 au loc din nou negocieri cu URSS, la Riga, fdrd, rezultat; Moscova
se crampona de problema Basarabiei Si a tezaurului,.

in 1933 s-a semnat la Londra Conven{ia de definire a agresiunii qi a

teritoriului. $i Rom6nia va participa prin Nicolae Titulescu. Titulescu a
elaborat textul documentelor cu privire la defini{ia agresiunii in relaJiile
internafionale. Teritoriul era definit ca pdmdntul pe care se exercitl
autoritatea unui stat, ceee ce tn conceplia lui Titulescu, insemna o
recunoastere indirectd a apartenenlei Basarabiei la Romdnia;

in 9 febru arie
1934 este constituita infelegerea Balcanici, la Atena. Este
formatd din Romdnia, Grecia, Turcia gi Iugoslavia (din 1g2g). Se urmirea
men{inerea echilibrului in zond gi respingerea revizionismului bulgar gi
italian. Membrele igi garanteazd, mutual siguranla tuturor frontierelor lor
balcanice. Attizanul a fost Nicolae Titulescu, ministru de externe (1932-
1936). Se mai dorea extinderea in Europa de S-E a principiilor securitdlii
regionale, intruchipate de Mica inlelegere. Tratatul avea un caracter
defensiv.

in 1934 Nicolae Titulescu enunla principiile

politicii externe a Rom1niei;
de Ia nalional prin regionul Ia universal, iutd lozinca Romfrniei peste
groniyd;

in 1934 sunt reluate relafiile diplomatice cu uRSs, dup[ ani buni de

tratative. Permanent tratativele se loviserd de problema Basarabiei qi a
tezaurului nerestituit. La 9 iunie 1934 Maksim Litvinov gi Nicolae
Titulescu au fbcut la Geneva un schimb de scrisori gi au stabilit rela{ii
diplomatice normale. Tensiunea dintre aceste l6ri afrcut ca aceste negocieri
si nu fie considerate un succes. Romdnia a sprijinit admiterea uRSS in
Societatea Natiunilor. in anul urmdtor / doi ani mai tdrziu ( @ Nicolae
)
Titulescu a negociat un tratat de asistenJ[ mutual5 cu URSS care n-a fost
ftnahzat, nefiind ratificat de Sovietul Suprem. Vehemen{a discursului sdu
anti-nazist qi atitudinea favorabildfald de URSS i-au grdbit excluderea din
guvern gi exilul (1936-1941).

190
 . in 1935, Romdnia a condamnat, prin vocea Nicolae Titulescu,
agresiunea Italiei impotriva Abisiniei (Etiopia);

. in 193511936 este negociat/incheiat un tratat de asisten{i mutuali

romAno-sovieticl / protocol, intre Nicolae Titulescu gi ministrul de externe
rus Maksim Maksimovici Litvinov, dar nesemnat, nefiind ratificat de
Sovietul Suprem. Acum se specifica Nistrul ca grani\d, intre cele doud state.

Sistemul de alian{e europene nu s-a bucurat de eficien{a doritd, deoarece Fran{a gi

Anglia nu s-au opus suficient revizionismului iar Societatea Naliunilor a fost incapabil[
s5 menlind pacea. in acelagi timp, Rusia nu a participat la conferinla de la Paris -
\-ersailles gi, ca urmare, nici nu a considerat cd trebuie sd respecte deciziile luate acolo.
Apoi statele ?nvinse n-au fost admise la tratativele de pace de la Paris iar statele mici, deqi
inr ingdtoare, au fost discriminate. Doar statele invinse au fost considerate responsabile
de declanq ar ea rdzboiului.
Pe plan interna{ional, apar state agresoare precum Germania,Italia sau Japonia. in
1933 in Germania a venit la putere Adolf Hitler, introducdnd regimul nazist gi inaugurdnd
o serie de agresiuni. in 1935 Germania introduce serviciul militar obligatoriu iai Italia
atacd Etiopia (Abisinia). Prin vocea )ui Nicolae Titulescu Romdnia a condamnat
interven{ia Italiei in Etiopia. in 1936 Germania ocupd zona demilitarizatda Rinului iar in
nnartie 1938 igi alipeqte Austria (Anschluss)..,in septembrie/noiembrie 1938 prin
acordul de la Munchen, Germaniei i se permit\ sd ocupe o parte a Cehoslovaciei
tregiunea sudeti). Pentru Romdnia acest lucru insemna, in general, sfdrqitul sistemului
siu de alian{e iar in particular disparifia Micii inlelegeri. Anglia'qi Fran{a au tolerat
agresiunea german6. in martie 1939 Cehoslovacia dispdrea ca gi stat. Germania ocupa
Cehia iar Slovacia devenea stat separat. Apoi ltalia ocupase Etiopia (Abisinia) iar Japonia
ocupd China in regiunea Manciuria.
Cele trei state se vor alia, formdnd Pactul Tripartit (Axa Berlin-Roma Tokyo,
1936-1937). RomSnia va intra in sfera de influenlX a Germaniei Hitleriste (al Treilea
Reich). Jara noastrd.va semna o infelegere economici cu Germania,la23 martie 1939,
in termenii impugi de aceasta. Valabil timp de cinci ani, acesta asigura o legiturd mai
strdnsl intre economiile celor doud !dri. Politica de securitate coleetivf, promovat[ de
Romdnia se dovedea a ft un esec. Anglia qi Franla vor incerca o apropiere de Rom6nia,
, pentru a contrabalansa influenla german6, renunldnd treptat la conciliatorism. La 13
eprilie 1939 aceste doud Jdri au acordat garan{ii Rom6niei qi au incheiat acorduri
economice reciproce. Cele dou6 puteri occidentale au angajat negocieri cu URSS in
r-ederea stopdrii preten{iilor germane, care acum revendica noi teritorii, precum cele
poloneze. Spre surprinderea generald, la 23 august 1939 Germania Ei URSS semnau
-Pactul de neagresiune" sau ,,Pactul Ribbentrop - Molotov" la Moscova (dupd
numele ministrilor de externe a celor doud ldri). Cele doud ldri se obligau sd nu se atace
reciproc. in anexa secret5 a Pactului, cele doud igi impdrfeau sferele de influen{d in
Europa. in sfera sovieticd intrau Jdrile Baltice, Finlanda, Basarabia qi o parte a Poloniei.

191
Aceastd infelegere ?nsemna o mare ameninfare pentru Romdnia qi integritatea teritoriului
sdu. Germania declara cd nu este interesatd de aceste teritorii.
La 1 septembrie 1939 s-a declangat al Doilea Rdzboi Mondial, Germania atacdnd
Polonia. Doud zile mai tdrziu Anglia Si Franla au declarat rdzboi Germaniei. Romania s-
a declarat neutrd. in dou[ slptdmdni, jumdtate ,dirj teritoriul polone z a fost ocupat de
germani. Restul va fi ocupat de Rusia, dupl 17 ai*$tst, Polonia fiind astfel desfiin{atd ca
stat. Romdnia a acordat Poloniei tot sprijinul pe care il putea oferi ldrd a-qi incdlca
neutralitatea: tezaurul polonez a fost imbarcat la ConstanJa gi trimis in Anglia (15 a&lfu).
La fel, militari ai armatei poloneze au putut tranzita teritoriul Romdniei , de unde au
plecat in Marea Britanie, continuAnd lupta impotriva Germaniei Hitleriste. Un mare
numir de civili polonezi dar pi oameni politici (preSedinte, membrii guvernuluf au fost
addpostifi in Rom0nia. Acest eveniment gdsea diplomalia de la Bucuresti intr-o fazd
avansatd de izolare.
in fa\a superioritdtrii germane, la 22 iunie 1940 Franla a capitulat, iar Marea
Britanie ducea singurd lupta pentru propria supravieluire.
Din cauza evolufiei situaliei militare gi din Vest, Romdnia va fi nevoitd si se
apropie mai mult de Germania. Va semna cu aceasta,,Pactul petrolului". Romdnia livra
Germaniei mari cantitdJi de titei iar noi primeam arme. in aceastd perioadi RomAnia era
neutrd fafd de rdzboi.
La 1 iulie 1940 guvernul romdn a renun{atla garanliile britanice din aprilie 1939 gi
pe 4 iulie Carol a adus la putere un cabinet progerman condus de Ion Gigurtu, cu Mihail
Manoilescu la externe. Guvernul gi-a declarat dorinla de a adera la Axa Roma-Berlin qi la
11 iulie el a anun{at retragerea RomAniei din Liga Na{iunilor. Alianlele Romdniei din
perioada interbelicd devenis erd inoperabile.
Pe fondul rdzboiului, se va continua punerea in aplicare a clauzelor secrete ale
Pactului Ribbentrop-Molotov cu privire la Rom0nia. Fran{a capitulase la22 iunie 1940.
La 26'27128 iunie 1940 Moscova (prin Molotov) a adresat doui note ultimative
guvernului romin privind cedarea Basarabiei qi a Bucovinei de Nord in 24 de ore.
Rugii considerau cd Basarabia le aparfine de drept iar nordul Bucovinei il considerau un
fel de despdgubire pentru cd 22 de ani Romdnia a folosit Basarabia . La 27 iunie I 940 Ia
Bucuregti se vor line mai multe Consilii de Coroand in care s-a discutat situalia. Anglia gi
FranJa (ultima capitulase la 22 iunie 1940) igi aveau propriile probleme in rdzboi gi nu
mai ofereau nici o garan{ie. Ca urmare, s-a decis cedarea teritoriului cerut de URSS. in
exces de zel, armata sovieticd a ocupat gi linutul Herfa, care nu era prevdzut in actele
oficiale. (in total 50 762k^' ,3 776 309 locuitori). Romdniaa cerut Germaniei sI ne
garanteze granifele rdmase, dar Berlinul era decis sd garanteze doar dupd ce vom satisface
gi preten{iile Ungariei qi Bulgariei. Pentru romdnii din teritoriile cedate a inceput o tragicd
experienld, care a cuprins gi ocupa{ia sovietic5, comuni zarea qi prigoana Kremlinului,
totul culmindnd cu deportdrile masive in zone indepdrtate din URSS.
incurajatd de situa{ia existent[, Ungaria va emite preten{ii asupra Transilvaniei.
^Incep negocierile cu Ungariala 16 august la Turnu Severin. Partea romAnd a propus un
schimb de popula{ie qi o uqoari modificare a granilelor. Negocierile egueazd. Hitler avea
nevoie de ambele state (Romdnia, Ungaria) qi a incercat o solu{ie de mijloc. Ca urmare,

t92
la 30 august 1940 Romdnia a fost nevoit[ sd semneze (prin ministrul de externe Mihail
llanoilescu) Arbitrajul de la Viena (Dictatul de la Viena, act de for{i), sub presiunea
Germaniei gi Ituti"i. RomAnia ceda Ungariei N-V Transilvaniei. (42 243 km2 , 2 600 000
de locuitori, dintre care 50 % romdni Si 37 % maghiari Si secui). Am fi avut posibilitatea
si acceptdm sau eram confruntali cu un rdzboi declanqat de Ungaria qi sprijinit de Axd. In
diminea{a zilei de 30 august 1940 Consiliul de Coroand din Bucuregti a anahzat opliunile
posibile fard a gti exact ce proporfie din Transilvania va fi pierdutS. O serie de oameni
politici au cerut respingerea ,,arbitrajului" lui Hitler , dar Carol al ll-lea gi majoritatea a
hotdrdt cd acceptarea lui, impreund cu garanliile germane ale noii frontiere, era singura
pentru a ?mpiedica distrugerea ldrii. Decizia lui Hitler a fost citit6 oficial la Viena la 30
august 1940. Prin acest dictat Ungaria primea o regiune tdiatd din nordul Transilvaniei de
la Oradea in sud qi Maramureq in nord, cuprinzdnd Clujul gi regiunea de-a lungul pantelor
vestice ale Carpalilor, pAnd in vecinitatea oraqului Braqov. in memoriile sale regele Carol
al Il-lea regreta decrzia luat6.
La 7 septembrie 1940, in urma negocierilor de la Craiova, Romdnia ceda
Bulgariei Cadrilaterul ( dou[ judeJe, Durostor qi Caliacra , 6 921 km2' 425 000 locuitori),
fiind restauratl frontiera din 1912. Tratatul prevedea qi un schimb de populalie. In final,
Hitler a garantat teritoriul Rom6niei.
Astfel, Romdnia Mare se prdbugea. Rom6nia a pierdut o treime din suprafala sa gi
peste 6 milioane de locuitori. Acest lucru a semnificat gi o loviturd moral5, deoarece s-a
pr[bugit intregul sistem politico-diplomatic reahzat in 1918. in semn de protest au loc
migcdri de stradd ?n Bucureqti qi in provincie. De aceste pierderi a fost fEcut vinovat Carol
al ll-lea. El va fi nevoit si abdice , sub presiunea opiniei publice, in favoarea fiului s5.u,
Mihai I, la 6 septembrie 1940. Principalul om in stat va fi ins[ primul ministru , Ion
Antonescu, din 5 septembrie. Imediat Mihai a depus jur[mAntul de credin!6 intr-o
formul[ schimbati, impusd de generalul Antonescu. Antonescu a guvernat in colaborare
cu legionarii, singura for\d politicd acceptatl, de Hitler (legionarii adoptaser[ doctrina
nazistd). De altfel, la 14 septembrie 1940 Romdnia a fost proclamatd ,,stat nafional
legionar". Acest lucru se reahza pe fondul victoriilor Germaniei de pe front.
Rdmasd izolat6, Romdnia va continua apropierea de Germania. Ion Antonescu a
vizitat Germania qi va adera la Ax6/Pactul Tripartit (23 noiembrie 1940) qi va accepta
trupele germane in {ard in primf,vara anului 1941. Un an mai tdrziu, Romdnia va adera,
tot aldturi de Axd, la Pactul Anticomintern (impotriva comunismului internafional).
Cu toate acestea, intre Romdnia qi Germania nu a existat o adevdratd alian\6, cu drepturi
;i obliga{ii clar stabilite. Aceasta insd a reprezentat pentru Romdnia singura alternativd
pentru ,,diploma{ia de rdzboi"pentru a recdgtiga teritoriile pierdute in vara anului 1940. ln
toat[ perioada colaboririi romd.no-germane (23 noiembrie 1940 - 23 august 1944) ,
problema statutului Romdniei s-a aflat in centrul atenJiei diploma{iei de la Bucuregti,
dezbaterea ei survenind doar insd in momentele tensionate, in funclie de evolulia
ostilitAf lor.
La 22 iunie 1941 Rom0nia intra in rizboi aldturi de Germania gi alialii sdi
impotriva URSS (,,Planul Barbarossa") .Intrarea tn rdzboi afost decisd de regele Mihai
I Si lon Antonescu. Pdn[ la sfdrqitul anului s-a aflat in r[zboi qi cu Anglia gi SUA. Scopul

r93
 11
'I t,. r-ir.lt.
:
:l

ill

Rom6niei era recuperarea teritoriilor pierdute prin raptul din 1940. Basarabia gi Bucovina
de Nord au fost eliberate de Romdnia p6ni la 26 iulie 1941. Dupd aceasti datd., Ia
insistenJele lui Hitler, Romdnia va continua rdzboiul participdnd la luptele de dincolo de
Nistru, inCaucaz, in Crimeea,la Cotul Donului gi la Stalingrad. Teritoriul dintre Nistru
gi Bug (T\ansnistria) a intrat sub administralie romdneascd (august 1941-ianuarie 1944).
Acest teritoriu a fost utrhzat pentru deportarea evreilor gi liganilor, unul dintre aspectele
negative ale participdrii Rom6niei la cel de-al Doilea Rdzboi Mondial. Sub presiunea
URSS, Marea Britanie a declaratrdzbor Romdniei la 7 decembrie 1941. Dupa intrarea in
rdzbor a SUA, Germania a obligat Romdnia s[-qi onoreze angajamentele cuprinse in
Pactul Tripartit din noiembrie 1940 qi sI declare ftzboi SUA, fapt care s-a produs la 12
septembrie 1941. SUA a r[spuns, declar6nd rdzbor Romdniei la 5 iunie 1942.
In vara anului 1942, un num5r mare de efective romAneEti au luat parte la ofensiva
germand din sudul Rusiei qi din Caucaz.
Participarea tn continuare a armatei romdne in operaliuni militare dincolo de
Nistru se explicd prin considerente militare Si politice (convingerea lui Antonescu cd in
schimbul sprijinului economic qi militar oferit de Romdnia, Germania va retroceda ldrii
noastre teritoriul din Transilvania pierdut). Politica mare;alului i-a adus numerodse
critici, mai ales dupd tnfrdngerile de la Stalingrad;i Cotul Donului.
DupS luptele de la Stalingrad (toamna t942-primivara 1943) Germania gi alia{ii
sdi sunt respingi. Lumea inlelegea acum cd Germania poate pierde rdzboiul. Acest lucru
ne va influen{a gi pe noi. in noile condi{ii, diploma}ia de la Bucureqti va incepe negocieri
pentru scoaterea {6rii noastre din rdzboi. Ion Antonescu infelegea aceasti situa{ie dar
incerca protejarea farii de "marele pericol din est". Un rol major in tratative l-a avut
ministrul de externe Mihai Antonescu, CIC Brbtianu gi Iuliu Maniu. conducdtorul
opozitiei democratice. Aceqtia trimiseserd un qir de mesaje guvernului britanic, in care
explicau rolul RomAniei in rdzboi qi aspiraliile sale. incep negocierile cu Na{iunile Unite
(Anglia, Franla, SUA, URSS) la Istanbul, Ankara, Stokholm (decembrie l943-ianuarie
1944 Frederic Nanu negocia cu ambasadorul rus, Alexandra Kollontai), Berna,
Lisabona, etc. cu diplomafii anglo-americani qi sovietici. La Cairo negocia delegaJia
romdn[ condusd de prin{ul Barbu $tirbey qi Constantin Viqoianu. Romdnii ($tirbey)
doreau recunoasterea independenlei, integritatea teritoriald, statut de cobeligerant,
ajutor tn cazul unui atac din partea Bulgariei sau Ungariei. (dupd secretarul de stat
Cordell Hull). Ministrul de externe al Romdniei, Mihai Antonescu, a primit asigurdri din
partea lui Mussolini, cd va lua conducerea sateli\ilor Germaniei Si va inilia negocieri de
pace. Dar conducdtorul ltaliei a fost rdsturnat de la putere in septembrie 1943. Romdnii
se temeau de ,,marele pericol" din Est. Negocierile nu au dus la un rezultat concret iar
continuarea luptei era istovitoare pentru Romdnia (625 000 de militari, pierderi
economice). Desfbgurate intr-o discreJie maxim[, aceste negocieri au ajuns insa gi la
cunoqtinla Berlinului, motiv de sporire a tensiunilor deja acumulate. Continuarea de cdtre
Bucuregti a negocierilor secrete cu alia{ii, a demonstrat ineficacitatea presiunilor
Berlinului in privin{a sistdrii lor. Situalia a ajuns criticd odatd cu ofensiva sovieticl
iniliatd la 20 august pe frontul romdnesc. Armata Rogie a stripuns poziliile defensive in
c6teva locuri.

t94
 In aceste condifii, intervine regele Mihai I. Sprijinit de principalele fo(e politice
(PNT, PNL, PSD; PCR) Ei armat6, la 23 august 1944 se decide arestarea lui Ion
Antonescu (lovitura de stat) gi a lui Mihai Antonescu. Ion Antonescu a fost arestat qi
inl[turat de la putere, deoarece nu acceptase incheierea imediatd a armistiliului. in aceeaqi
zi regele a dat o proclamalie c[tre {ar6, prin care anunla noua situa{ie gi intoarcerea
armelor impotriva Germaniei. Deveneam astfel aliali ai Naliunilor Unite, dar implicit qi ai
URSS. Acest lucru a marcat o cotiturd in politica extemd rom6neascs. Marile puteri ale
lumii, Marea Britanie, SUA, URSS qi-au impdr{it lumea iar \ara noastri a intrat in sfera
de influenld sovietici.
Pdnd la 28 august 1944 trupele romdne neutralizaserd pericolul german care
amenin{a oragul Bucuregti. La 3l august 1944 in Bucuregti va sosi Armata Rogie
sovietic[ (aga se numeqte armata Rusiei comuniste), iar la addpostul acesteia comunigtii
romdni vor incepe lupta pentru putere. Armata Rogie va s[vdrqi qi numeroase abuzuri,
ocupdnd tot teritoriul romdnesc qi ludnd prizonieri rom6ni (130 000). Ei vor trata lara
I
noastrd ca pe un teritoriu cucerit. Abia tn noaptea de 12 13 septembrie 1944 la
Moscova Romdnia a semnat Conven{ia de Armistiliu cu Na{iunile Unite/URSS. Se
prevedea participarea in continuare la rdzboiul impotriva Germaniei (Wermacht) cu cel
pufin 12 divizii de infanterie, chestiuni legate de teritoriu qi despdgubiri, sd permiti
deplasarea liber6 a Armatei Rogii pe teritoriul sdu gi si sprijine militar gi logistic
operaliile militare ale Alialilor ?mpotriva Germaniei qi Ungariei. Romdnia tSi asuma
povara de a pldti despdgubiri care se ridicau la 300 de milioane de dolari cdtre UR^9^S.
Singurul punct favorabil pentru Romdnia era abrogarea dictatului de la Viena Si
redobdndirea Transilvaniei de Nord - Vest. Multe din aceste prevederi au fost menlinute
in cadrul Tratatului de pace de la Paris. Pdnd la 25 octombrie 1944 a fost eliberat in
totalitate teritoriul na{ional, inclusiv Transilvania. Romdnia va participa aldturi de
Na{iunile Unite la lupte in Ungaria, Cehoslovacia gi Austria. Romdnia a pierdut o treime
din trupele sale. Evolulia viitoare spre comunism nu a fost prevdzutd de diplomalii
romdni.
La 9 mai 1945 Germania capituleazi. Ciocnirile mai continui in Pacific. La 6 qi
9 august 1945 SUA a lansat asupra Japoniei bombele atomice de la Hiroshima gi
Nagasaki. Astfel se incheia a doua conflagralie mondiald.
Negocierile pentru incheierea pdcii cu Romdnia au inceput in august 1946 qi s-au
frnahzat prin ?ncheierpa tratatului de la Paris din 10 februarie 1947. Delegalia romdn[
a fost condusf, de Gh. Tdtdrescu, ministru de externe in guvernul Petru Groza. Au sprijinit
cauzaromdneasca gi diplomaJi romdni aflali in str[initate, precum Grigore Gafencu, fost
ministru de externe a RomAniei (1938-1940), el amai suslinut crearea Europei Unite, ca
o federalizare a continentului.
Pentru Rom6nia, tratatul de pace prevedea:
. NU ni se recunoagte statutul de cobeligerant (participant alix la rdzboi) de
citre Nafiunile Unite; (aveam statut de lard invins6)

o N-V Transilvaniei era reintegrat statului romdn (anularea Dictatului de la

Viena) ; aceasta era singura prevedere favorabili Romdniei ;

195
 o Granita cu URSS rdmAne cea din 1940, deci Basarubia, N Bucovinei qi
{inutul He(a r[mdn la URSS; de altfel, delega{ia rom6nd nu a ridicat deloc
problema Basarabiei, semn clar al interdic{iei Kremlinului.

o Rusia ldsa trupe pe teritoriul Romdniei sub pretextul asigurdrii ,,liniilor de

comunicalie cu zona sovietic5 de comunicalie din Austria" (frrd datd,
prelungitd pdnd in 1958);

o Romdnia trebuia sd pldteascd URSS o despigubire de rdzboi de 300 de

milioane de'dolari, la valoarea anului 1938, achitali in produse: alimente,
materii prime, echipament industrial, etc.

. Despd.gubirea Naliunilor Unite Si a cetdlenilor acestora pentru bunurile

delinute tn Romdnia Si distruse tn timpul rdzboiului;

o Restituirea bunurilor delinute de Naliunile Unite anterior datei de l

septembrie 1939;

RomAnia va intra in sfera de influen{d comunistd,, ,.sub umbrela Moscovei",.fapt

tot mai vizibil dupd 1945. Rusia va impune Romdniei un guvern comunist gi se va trece la
comunizarea firii. Pe fondul ,,R5zboiului Rece" (conflict de idei intre democra{ie qi
totalitarism) Rom6nia se va alinia politicii moscovite.
In 1948 a fost intemeiati Gruparea Romffneasci pentru Europa Unit5, in
frunte cu diplomatul Grigore Gafencu (ministru de externe a Rom6niei intre 1938-
te40).
O componentd. a Rlzboiului rece a constituit-o formarea alian{elor (blocurilor)
militare. Mai multe evenimente din anii 1947 -1948 au sporit teama americanilor si
occidentalilor in fa{a incercirilor sovieticilor de a cuceri noi pozilii in Europa. in
consecinld,la 4 aprilie 1949,la Washington se constituie NATO (Organiza\ia Traiatului
Atlanticului de Nord), formatd din SUA, Canada gi zece state europene. Sub presiunea
URSS, statele comuniste vor refuza aderarea la acest organism. Pentru statele comuniste
URSS creeazd, Organizalia Tratatului de la Varqovia in mai 1955, ca replicd la admiterea
RFG in NATO. Rom6nia va face parte din aceast[ alianla.
in 1947 SUA lanse azd, ,,Planul Marshall" prin care acordd ajutor economic statelor
europene, in vederea refacerii postbelice. Sub presiunea URSS, statele comuniste refuzd,
ajutorul. Pentru statele comuniste, URSS creeazd" CAER (Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc).
DeSi aflatd sub tuteld sovieticd, Romdnia s-a preocupat de promovarea relaliilor
si cu alte state din dara ,,lagdrului"socialist, devenind in 1955 membrd a oNU.

196
 \.OCABULAR

Agresiune : atac neprovocat intreprins de un stat impotriva altui stat;

Armisti{iu : in{elegere intre fo(ele implicate intr-un conflict, ce presupune incetarea
remporard a ostilitdtilor , frr6 a pune capiltrizboiului;
Articol adifional: articol addugat de Rusia la Regulamentele Organice, prin care nu se
admitea modificarea acestora fErd acordul ei gi al Fo4ii;
Convenfie = in{elegere intre doud sau mai multe state, prin care acestea reglementeazd
problemele din diferite domenii; cuprinde drepturile gi obligaliile semnatarilor;
Ilictat: act prin care un stat impune altui stat condi{ii irnpotriua voinlei acestuia;
:
Iliferend neinlelegere dintre state, pe plan internaJional;
fxtridare: predare a unui condamnat sau a unui urmdrit de c[tre alt stat, conform unei
convenfii interna{ionale;
Garanfie colectivl : statut internalional care indici o autonomie limitatd, sub controlul
hfarilor Puteri;
IlatiEerif = decret emis de cancelaria Imperiului Otoman c6tre domnii romAni, av6nd
pecetea sultanului pentru a fi executat intocmai;
Independenfi: situaJie a unui stat care se bucurl de dreptul de a rezolva liber
problemele sale interne qi externe, fEr6 amestec din afard,;
Legafie: reprezentan{d diplomaticd a unui stat in strdindtate, condusd de un ministru,
inferioari in grad unei ambasade;
Noti ultimativi: document diplomatic prin care un stat ii comunica altuia condiliile
irevocabile pe care le pretinde in vederea rezolvbrii unor litigii dintre ele;
Pact: denumire datd unor tratate internafionale, privind relaliile politice intre doud sau
mai multe state, incheiate in scopul men{inerii prcii ?ntre semnatari;
Problema Romdneascl : lupta romdnilor pentru emancipare nafionali, unitate gi
independenJd, pentru constituirea unui stat nalional modern;
Proiectul dacic: proiect prin care \arinaEcaterina all-apropunea crearea unui stat-
tampon, independent, numit Dacia, aflat intre cele trei mari imperii, condus de un
principe creqtin ortodox;
Proiectul grecesc : care viza refacerea Imperiului Bizantin gi implrfirea posesiunilor
europene ale Imperiului Otoman intre Rusia gi Austria;
Protectorat: dependen{a unui stat fald de altul in virtutea unei convenlii conform c6reia
statul protector conduce politica externd a statului protejat, care igi pdstieazdautonomia;
Protocol: document diplomatic, cu valoare de acord internaJional, care cuprinde
hotirdrile luate la o conferinl5 interna{ionall;
Ulfimatum : comunicare care conline condilii irevocabile pe care o putere sau un stat le
pune altuia, in vedere a rezolvdrii unei situalii litigioase de Care depini relalii
reciproce;

197