////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Țările Române în
Epoca Fanariotă (1711/1716 - 1821), 15/11/2022

1. Epoca Fanariotă și motivele introducerii sale:

- Imperiul Otoman, înca din secolul 18, începuse să-și piardă încrederea în
domnitorii români (după ce ℂobțineau tronul din partea sultanului nu ezitau Σsă
ridice steagul răscoalei anti-otomane )
- Imperiul Otoman încă din aII-a jum. a sec. 18 a trecut prin ℂCriza Orientală
(de unde bani pt armată și fomei ???), de aceea turcii, pentru a menține controlul
asupra Țărilor Române, Σ au introdus un nou sistem de conducere

2. Epoca Fanariotă – Periodizare și originea numelui

- Introdusă în 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească
- Fanariotă ~ Fanar (cartier din Constantinopol); Fener (turcă) = far
- Unii dintre cei mai bogați locuitori ai cartierului aveau funcții la curtea
sultanului și erau translator

- S-a încheiat în 1821; a avut 2 etape:

 1771/1716 – 1760 - domnitorii fanarioți erau români și greci
 1760 - 1821 – domnitorii fanarioți erau numai greci

- în Epoca Fanariotă domniile erau scurte

3. Caracteristiciile Epocii Fanariote

- În aceea perioadă alegerea domnitorului se făcea prin licitații
- Cei mai mulți domnitori aveau ca preocupare – recuperarea sumelor cheltuite
- Durate domiei era de 2,5 – 3 ani
MUCARERUL:
 Anual Banii trimiși de domnitor sultanului
 Trienal pentru a-și continua domnia

- cele mai multe domnii le-a avut Constantin Mavrocordat

ℂ - cauză
Σ – efect
-=-=-=CONTINUARE, am făcut haz de matei la ora lui GG și nu și-a putut termina lecția-=-=-=-=-

- In perioada respectivă teritoriul Țărilor Române a devenit obiect de dispută teritorială între
Imperiul Otoman și Austria/Rusia Țaristă. Cele 2 puteri creștine încercau să profite cât mai mult de
slăbiciunea Imperiului Otoman -> smulgându-i teritoriile
AUXiliar: Pe parcursul epocii fanariote au avut loc mai multe războaie între Imperiul Otoman
și Austria sau Rusia, războaie care s-au încheiat de cele mai multe ori de țările creștine. ( doar 1
singur câștigat de turci). În urma acestor conflicte militare, Imp. Otoman a cedat către învingători
teritorii de la Țările Române. ( idee auxiliarele și cele tăiate pot fi ignorate, sunt doar ranforsări )

- 1699, Pacea de la Rarlowitz, a cedat Austriei Transilvania

- 1718 – conflict între Austria și Turcia, prin pacea de la Passarowitz( a cedat Banatul și
Oltenia ).
- 1739 – pacea de la Belgrad ( Turcia recuperează de la Austria Oltenia )
- 1775 – pacea de la Kuciuk-Rainargi
- 1812 – pacea de la București ( Turcia a cedat Rusiei Basarabia )

- Domnitorii fanarioți au fost folosiți ca adevărate „ferestre” – locuri prin care Imperiul
Otoman intra în leg. dioplomatice cu țările occidentale.
-În ambele țări, s-a încheiat în 1821, atunci când regimul fanariot i s-a pus capăt, revoluție
condusă de TUDOR VLADIMIRESCU.

- Regimul fanariot a fost un regim anacronic, depășit, învechit, corupt,; de aceea se simțea
cu acuitate necesitatea înlăturării lui, ptc ajunsese să reprezinte o frâna în evol. societății românești.
- Incepuse să cunoască ff multe probleme ( fanariotismul) ( avem o prob. a poporului
românesc, facem treabă numai dacă suntem împinși de la spate )
MOTIVAȚIE: Să se revina la o situație anterioară în care societatea nu mai era condusă de
greci( tu-i în macaz de greci ); ci de oamenii lor !!

4. Revoluția lui Tudor Vladimirescu

- mij. ianuarie 1821, ultimul domnitor fanaritot ( Alexandru Șuțu ) ℂa încetat din viața. În
locul său, până la numirea unui nou domnitor, Σa fost organizat un fel de guvern provizoriu,
„COMITETUL DE OBLĂDUIRE”. AUXiliar: Conducătorul țării a decedat, deci trebuie condusă ca
nu poți „so lași așa de izbeliște”, d-aia a fost format acest guvern, format din 3 boieri care și-au
asumat sarcina de conducere a țării românești până la soririi noului voievod. Ăștia aveau leg. cu T.
Vladimirescu.
- Stai mă o țâră; cine era ăla? Era unul dintre oamenii de bază ai sys. fiscal fanariot + era recunoscut
ca un critic virulent/aprig al sys. fanariot. T. Vladimirescu fusese voluntar în armata țaristă în timpul
războiului ruso-turc ->>> obținuse cetățenie rusă!

- Din partea COMITETUL DE OBLĂDUIRE, Vladimirescu a obținut sarcina să organizeze

ℂo ridicare populară care să det. Σînlăturarea regimului fanariot. ( scopul lui era „să ridice țara”). În
același timp, TV a primit Σaprobarea pt organizarea unei mari adunări populare în N Olteniei,
PADEȘ.

- La această adunare, TV a prezentat un prim program al revoluției sale, și anume cunoscut

sub numele de PROCLAMAȚIA DE LA PADEȘ
- AUXiliar: Îndemn la ridicare generală pt înlăturarea regimului fanariot, ( că corupție, alea
alea ). Cine a participat la această adunare? Majoritatea țăranilor care locuiau acolo și îl cunoșteau.
 - Ulterior, TV a creat o armată proprie, revoluționară, în care participau țăranii liberi din
N Olteniei, cunoscuți sub numele de PANDURI. ( lăsau gospodăria, iși luau armele și iși apărau
granițele ) ( pământurile au început să fie din ce in ce mai mult furate de greci, care voiau să-i
deposedeze de avuții ). TV și-a creat o primă armata militară în Țânțăreni, lângă Craiova.

- În același timp, TV a întreținut o strânsă corespondență cu COMITETUL DE

OBLĂDUIRE și cu o societate secretă numită ETERIA/Frăția ( 1814, la Odessa ), iar conducătorul
acestei societăți era ALEXANDRU IPSILANTI. EXPlicație: Scopul ETERIEI era acela de a elibera
Grecia de sub dominația otomană, iar grecii eteriști nădăjduiau că vor primi un sprijin important din
partea Rusiei Țariste. De unde până unde? zău?

- TV a încercat tot timpul să oprească o eventuală invazie otomană la N de Dunare; motiv pt

care a menținut și o corespondență și cu pașii turci de la Dunăre. ( T. Vladimirescu le spunea
turcilor că nu urmărește să elimine dominația otomană , ci doar sys. fanariot, deci mișcarea sa nu
are un caracter antiturcesc ) <<<stai mă o țâră, da' nu e tot una?!>>>

Sfârșitul revoluției și regulamentele

organice. Perioada regulamentelor
organice, 06/12/22

- sf. mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost judecat de către un tribunal la Târgoviște, a fost
găsit vinovat de trădarea intereselor și condamnat la moarte + executat + L.
- Armata lui -> minusminus. Singurii care s-au opus împotriva otomanilor a fost armata
eteristă. ✄ Bătălia de la Drăgășani, dar ei au fost înfrânți, ALEXANDRU IPSILANTI a fost nevoit
să se refugieze la Sibiu.
- iun. 1821- iul. 1822, teritoriul Țărilor Române s-a aflat sub ocupație militară otomană și s-
au retras ăia când sultanul a hotărât să introducă doi domnitori, Ioniță Sandu Sturdza ( Moldova ) și
Grigore D. Ghica ( Țara Românească ) ;;;;;;;;; Domnie până în 1828.

- 1827, conflict ruso-turc, care s-a prelungit în 1828 când teritoriul principatelor a fost
ocupat de ruși. S-a încheiat printr-un tratat de pace semnat la Adrianopol (sept. 1829).
- Tratatul de pace semnat conține și o anexă care se refera direct la Țările Române și care
suprindea că: 1. Imperiul otoman trebuia să restituie Ț.R. teritorile stăpânite pe malul drept al
Dunării: Braila, Bistrita,Turnu.
2. Se acordă libertate deplină comerțul Țărilor Române.
3. Domnitorii erau desemnați pe viață;;;; problema era ca până la recuperarea despăgubirilor Rusia a
menținut ocupația militară a principatelor.

- 1828 - 1834, ocupația militară țaristă.

- Ț.R. erau numite Principatele Dunărene.
- Adevăratul conducător al principatelor a fost comandatul militar PAVEL KISELEFF. A
organizat constituirea la Iași și Bucuresti, șî ăia au redactat REGULAMENTELE ORGANICE (
val. constituțională ) avea principiul separării puterilor în stat + exista Adunarea Obșteasca =
parlament unicameral.
- Cea executivă formată de un domnitor și un guvern format de 6 miniștrii. Cea
judecatorească reprezentată de instanțele de judecată.

- Domnitorul trebuia aleasă de o adunare obșteasca extraordinară, iar domnia era pe viață.
- REGULAMENTELE ORGANICE au intrat în vigoare la 1 iun. în Ț.R., iar în Moldova,
la 1 ian. 1832 . Domnitorii s.n. domnitori regulamentari. Regulamentele organice aduceau elem. de
noutate: 1. erau înființate arhivele naționale 2. a fost infințat serviciul de pompeir 3. introduse
registrele de stare civilă și 4. un impozit unic pe cap de familie

- 1834 – 1839, se aflau 3 domnitori regulamentari, Mihail Sturdza în Moldova, în timp ce în

Țara Româneasca doi au fost Gheorghe Bibescu și Alexandru Ghica(?).

Revoluția industrială , 20/12/22

A. Definiția Revoluției Industriale

- A reprezentat un proces de natură istorică și economică care a avut drept scop înlocuirea
muncii manuale umane cu mașina
- Scop: munca fizică e grele și lene.

B. Momemntul și locul apariției Revoluției Industriale

- A ap. în prima jum. a sec 18, mai întâi în Marea Britanie; presupune înlocuirea muncii
fizice cu cea intelectuală
- Revol. industrială a ap. prima oară în industria textilă, primele mașinării mergeau pe apă;
primele mașinării: 1. războiul de țesut mecanic, 2. suveica „zburatoare”, 3. Mașina de
grenat/pieptănat bumbacul. OBS!: mătasea în China și Japonia.

- Mașina cu aburi, 1769 ( James Watt )

- Folosit principiul ăsta in invenții, precum: 1. pompe de scos a apei din mine 2. primul
vapor cu aburi ( 1807 ) - Robert Fulton, 3. prima locomotivă din lume ( 1814 ) - George
Stephenson, 4. 1825 - PRIMA CALE FERATA DIN LUME ( Marea Britanie ) +++ ( -- trenurile au
devenit o necesitate pt. transportare rapidă și accesibilă )

- E inventat primul aparat de fotografie din lume ( Franța ), primul stilou ( Petrache
Poenaru )
- Importante invenții in fizica, fenomenul electromagnetismului ( M. Faraday ) ; chimie
( Mendeleev )
- Tot în perioada resp. au apărut și : hârtia de sugativă, hârtia de ziar.

C. Periodizarea Revoluției Industriale ( 2 etape importante )

1. Prima revol. industrială ( prima jum. sec 18 - ~1870 ) - perioadă în care principalele
elemente au reprezentat Cărbunele și Ferul
2. A doua revoluție industriala ( 1870 - 1914 ) - alte surse de materii prime (
ȚIȚEI/PETROL, curentul electric PRODUS,. BETON, OȚELUL și STICLA )

( continuăm după vacanță; ia vezi cum ar fi să ne paște Sf. Extemporal😂😂😂 )