UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE

-152 DE ANI-
(1859-2011)

1856,Asediul Sevastopolului port
rusesc de catre coalitia antirusa
1853, inceputul razboiului asediu
Portul Sinope din Turcia de catre rusi
Cauze
-Izbucnirea unui nou
război ruso- turc- Războiul
Crimeei(1853-1856) in
urma caruia Turcia ajutata
de Franţa.Anglia si Regatul
Sardiniei infrange pe ruşi,
care acceptă noua situţie şi
închie pace la Paris;
Tratatul de pace de la Paris (1856)
-Turcia rămânea putere suzerană asupra celor doua
Tări Române ;
Napoleon al III-lea al Frantei si I Regina Victoria a Angliei, protectori
ai Turciei condusa de sultanul Abdul Medjid, dar si favorabili unirii .

-Protectoratul Rusiei de până atunci a fost înlocuit cu

garanţia colectivă a celor 7 mari puteri europene
(Turcia,Franţa, Austria, Sardinia, Prusia ,Anglia şi Rusia);
-Rusia innapoia Moldovei sudul Basarabiei şi se stabilea
libertatea navigatiei pe Dunare;
Revoluţionari de la 1848-1849 Regulamentul Adunarii Ad -hoc ale
din Tara Romanesca Moldovei

-Dorinţa poporului de a realiza

acestă unire- a fost exprimată în -Astfel în urma memoriilor acestora,
faţa reprezentanţilor marilor Turcia e însarcinata a organiza în
puteri de la Paris de către principate Adunarile Ad-hoc
membrii emigraţiei române de la
Paris , în majoritate foştii
revoluţionari de la 1848-1849;
 Adunarile Ad –hoc
(1857)
-Aceste Adunari au rolul de a consulta
populatia din principate in privinta unirii;
-În Moldova caimacamul Nicolae
Vogoride,influenţat de turci şi de austrieci,
falsifică listele electorale în favoarea
grupării antiunioniste.
-Partida unionistă protestează şi solicită
intervenţia puterilor garante.
-scandalul international este aplanat
alegerile refacute si castigate de adeptii
din tara ai unirii;
-in urma dezbaterilor acestor Adunari dela
Iasi si Bucuresti se stabilesc urmatoarele:
-unirea intr-un singur stat cu
numele de Romania;
-print strain;
-neutralitate sub garantia
marilor puteri.
-Cu toate acestea, în anul
următor (1858) la
Conferinţa de la Paris
marile puteri europene
adoptă o Convenţie , care
oferea:
-o unire formala ,
-cu doi domni,
-două guverne ,
-două Adunări Legislative
,separat deci pentru
fiecare principat şi noua
structură stală ar urma să
poarte numele de
principatele Unite ale
Moldovei şi Valahiei.
La Focsani a existat totusi o Comisie Centrala , comuna ambelor
principate cu rol juridic, sediul in care functionase aceasta fiind
demolat in 2005.
Unirea principatelor
Theodor Aman
Desfăşurarea
evenimentelor
premergătore unirii şi
unirea propiu-zisă

-Românii însă sesizând

totuşi acestă oportunitate
interpreteaza in sens
favorabil textul Conventiei
si îl vor alege ca domnitor
al fiecăreia din cele două
ţari române pe una şi
aceiaşi persona Alexandru
Ion-Cuza pe 5 ianurie în
Ţara românescă şi pe 24
ianurie in Moldova.
-Marile puteri surpinse totuşi de
acest fapt nu mai protesteză şi
accepta acest fapt împlinit chiar
dacă încă nu era o unire
desavârşită;

- Domnitorul unirii va devenii

domn deplin al unei singure
ţari- România abia în 1861, dar
în ciuda punctelor negative care
i-sar putea reproşa a realizat în
scurt timp destul de multe
pentru o ţară mica, pornita pe
calea modernizării dar înghsuită
încă intre trei mari imperii
conservatore şi ostile ,
favorabile Unirii doar pe durata
domniei lui Cuza( 1859-1866)
Mihail Kogalniceanu ,
fost revolutionar ,
om politic liberal,
colaborator foarte
apropiat al lui Cuza
si prim-ministru in
timpul marilor reforme,
(1864-1866),
l-a sustinut pe domnitor
aproape pana in ultimul
moment.
 Însemnătatea Mici Uniri

- unirea lui Mihai Viteazu care a

inclus a inclus teritorii mai largi ,
nu a durat şi nici nu a beneficit ca
acum la 1859 de context extern
atât de favorabil ;

- acestă Mica Unire nu e mai puţin

importantă decât Unirea cea Mare
de la 1918 când s-au alipit şi alte
ţări şi provincii romaneşti
Basarabia, Bucovina şi mult dorita
Transilvanie , ea constituind baza
pentru ceea ce va reliza Carol I în
acest interval dintre cele două
uniri -Independenţa şi alipirea
Dobrogei (1878) ;
- Domnia lui Cuza a adus o serie de imbunatatiri in societatea
românescă:
-o reforma agrara
-secularizarea averilor manastiresti,
-o lege a invatamantului,
-un cod civil si unul penal...
-Astfel el ramane in constiinta romanilor nu doar un personaj politic
dar si un simbol al bunatatii si corectitudinii, iubitor al taranilor si
judecator drept al celor ce incalcau legea, si mai ales ca domnitorul
primei uniri –formarea Micii Romanii fiind motiv de bucurie si
sarbatore pentru toti romanii indiferent de regiune istorica.
Blandu Tudor,
SCOALA GENRALA BOD
BIBLIOGRAFIE:
1.Manuale alternative de istorie clasa a VII-si a VIII-a
2.www.imagini google.com