ȚĂRILE ROMÂNE

ȘI
PROBLEMA ORIENTALĂ

Prof. Anghel Mariana

Clasa a-X-a
 CUPRINS:

 PROBLEMA ORIENTALĂ (CHESTIUNEA ORIENTALĂ)

 RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE
 SECOLUL FANARIOT
 REVOLUŢIA DE LA 1821
 REGULAMENTELE ORGANICE
 PROBLEMA ORIENTALĂ
 Terminologie: este o perioadă în istoria Europei caracterizată
prin încercările de rezolvare a problemelor diplomatice
și politice generate de decăderea Imperiului Otoman.
 Chestiunea Orientală a apărut odată ce puterea Imperiului
Otoman a intrat în declin după 1683, când forțele sale au fost
înfrânte în bătălia de la Viena de către forțele aliate austriece
și polono-lituaniene conduse de Ioan Sobieski.
 Chestiunea Orientală se referă la decăderea Imperiului Otoman
(,,Omul bolnav al Europei”) şi la problema menţinerii sau împărţirii
Imperiului Otoman; tendinta marilor puteri de a se substitui
dominatiei otomane in Balcani si Orientul Apropiat.
 PROBLEMA ORIENTALĂ

Cauzele decăderii Imperiului Otoman:

Lupta de eliberare a popoarelor cucerite.

Corupţia elitelor politice şi militare.
Eşecul asediului Vienei, din 1683.
Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria,
interesate de cucerirea teritoriilor stăpânite de
turci.
 SECOLUL FANARIOT
(1711/1716 - 1822)
 Terminologie: Fanarioţii sau grecii fanarioţi (în
limba greaca erau membri ai familiilor
aristocratice grecesti care locuiau in cartierul
FANAR, cartier al grecilor din Constantinopol.
Perioada s-a numit fanariotă (sec. al XVIII – lea)
 Instaurat: în 1711 – Moldova
1716 – Ţara Românească
 Domnitor Nicolae Mavrocordat. Regimul politic
s-a numit fanariot.
 CARACTERISTICILE REGIMULUI
POLITIC FANARIOT
 Domnitorul era numit de Poarta Otomană şi era
considerat un simplu funcţionar al Porţii (dregător).
 Politica externă controlată de turci.
 Autonomia Ţărilor Române este încălcată.
 Exploatarea excesivă a resurselor ţării – haraci (tribut
anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului Otoman), peşcheşuri
(cadou), mucarerul(confirmare a domnilor români de către Poarta
Otomană), monopol turcesc asupra comerţului.
 Dezintegrarea armatei.
 Politica internă era controlată de Poartă.
 Perioada reformelor după modelul despotismului
luminat.
 REFORMELE LUI CONSTANTIN
MAVROCORDAT

REFORMA FISCALĂ REFORMA JUSTIŢIEI

 introducerea unui  separarea atribuţiilor
impozit unic, plătibil judecătoreşti de cele
în patru rate. administrative.

REFORMA SOCIALĂ
REFORMA  desfiinţarea şerbiei
ADMINISTRATIVĂ (legarea de glie a
 instituie salarizarea taranilor)
dregătorilor.
 REFORMELE LUI ALEXANDRU
IPSILANTI
 Reforme juridice:
Primul cod de legi fanariot s-a tipărit în 1780, din initiaţiva
lui Alexandru Ipsilanti, Pravilniceasca condică, ce se va aplica
în Tara Românească până în preajma revoluţiei lui Tudor
Vladimirescu.
 A organizat învăţământul şi serviciul poştal.
 A acordat o atenţie deosebită dezvoltării meseriilor şi
comerţului.
 La Bucureşti a fost construită o nouă curte domnească,
 a început regularizarea cursului râului Dâmboviţa astfel încât
aceasta să nu mai inunde capitala şi au fost construite primele
cişmele cu apă de izvor adusă de la o distanţă de 20 de km.
PRAVILNICEASCA CONDICĂ
 RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-
TURCE
Contextul Internaţional:
Deschiderea ,,Crizei Orientale” declanşată de
înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei (1683).
Franţa şi Anglia doreau să menţină integritatea
Imperiului Otoman împotriva politicii expansioniste a
Rusiei şi Austriei pentru menţinerea echilibrului
european.
Principatele Române au devenit ,,teatrul operaţiunilor
militare” în confruntările dintre cele trei imperii rivale:
otoman, ţarist şi habsburgic.
Principatele au suferit ocupaţii militare îndelungate şi
pierderi teritoriale.
 RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-
TURCE
 (1683-1829)
1683-1699 războiul ruso-austro-turc. Pacea de la
Karlowitz. Prevederi: Transilvania este anexată de
habsburgilor. S-a pus problema moştenirii Imperiului Otoman
(problema orientală).
 1716-1718 războiul austro-turc. Pacea de la Passarowitz.
Prevederi: Austria a obţinut Banatul şi Oltenia.
 1735-1739 războiul ruso-austro-turc. Pacea de la Belgrad.
Prevederi: Oltenia a revenit Ţării Româneşti.
 1768-1774 războiul ruso-turc. Pacea de la Kuciuk-
Kainargi. Prevederi: Rusia obtine dreptul de a interveni în
apărarea creştinilor ortodocşi din Imperiul Otoman.
Începutul protectoratului rusesc asupra Principatelor.
Austria anexează în 1775 Bucovina.

Protectorat=formă de dependență politică a unui stat față de altul în virtutea

unei convenții conform căreia statul protector conduce politica externă a
statului protejat, acesta păstrându-și autonomia internă.
 RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-
TURCE
 1787-1792 război ruso-austro-turc. Pacea de la Şiştov
cu Austria din 1791 şi Pacea de la Iaşi cu Rusia din
1792. Prevederi: Poarta era obligată să respecte
autonomia Principatelor. Rusia a ajuns vecină cu
Moldova.
 1806-1812 război ruso-turc. Pacea de la Bucureşti
(Hanul lui Manuc). Rusia a anexat Basarabia.
 1828-1829 război ruso-turc. Pacea de la Adrianopol.
Prevederi: Modificări în statutul politico-juridic al
Principatelor.
În 1822 se revine la domniile pământene. Situaţia a fost
reglementată de Convenţia de la Akkerman din 1826 prin
care se instaura protectoratul ţarist în Principate.
 REVOLUŢIA LUI TUDOR
VLADIMIRESCU DE LA 1821
 Contextul Internaţional:

 Începutul secolului al XIX-lea – marcat de adâncirea crizei

orientale, accentuarea mişcărilor de eliberare naţională, creşterea
influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de Jos . Perspectivele unei
revolte antiotomane au apărut în contextul unei mişcări greceşti,
cunoscută sub numele de ,,Eteria” condusă de Alexandru
Ipsilanti.

 Scopul urmărit- declanşarea unei răscoale generale în Balcani, cu

sprijin rusesc, împotriva jugului turcesc.

 În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de

TUDOR VLADIMIRESCU.
 CAUZELE MIŞCĂRII
REVOLUŢIONARE DE LA 1821
 Înlăturarea regimului fanariot.
 Corupţia.
 Fiscalitate excesivă.
 Dominaţia otomană.
 Ştirbirea autonomiei.
 Pierderile teritoriale.
 Insurecţia urma să izbucnească în Ţara
Românească sub conducerea lui Tudor
Vladimirescu.
 PROGRAMUL MIŞCĂRII
REVOLUŢIONARE DE LA 1821
 Programul mişcării este expus în mai multe documente:
 Proclamaţia de la Padeş - cu scopul de a
chema ,, norodul sub arme şi să se facă folos
neamului creştinesc şi patriei noastre’’. Se constituie
Adunarea Norodului, organism politic şi militar, se
ajunge la o înţelegere cu boierii.
 Cererile norodului românesc - program de reforme:
numirea în funcţii după merit, libertatea comerţului,
desfiinţarea vămilor interne, armată naţională, principiul
suvranităţii poporului, desfinţarea privilegiilor, reforme.
Harta Revolutiei de la 1821
 DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI DE LA
1821
 Înţelegerile cu eteriştii eşuează- forţele greceşti acţionează
la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele acţiuni.
 Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară.
 Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara
Românească, Al. Ipsilanti pune la cale arestarea,
judecarea şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare.
 Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la
Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci
 Consecinţele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu:
- revenirea la domniile pământene,
- consolidarea curentului reformator,
- internaţionalizare statutului juridic al
Principatelor.
 TRATATUL DE LA ADRIANOPOL
 1828- 1829- război ruso- otoman, pacea de la Adrianopol.
 Prevederi:
- autonomie administrativă pentru Principate.
- restituirea raialelor Turnu,Giurgiu,Brăila,
- graniţa cu turcii pe talvegul Dunării,
- numirea domnilor pe viaţă,
- libertatea comerţului,
- menţinerea suzeranităţii otomane,
- instaurarea protectoratului rusesc,
- elaboarea unor regulamente administrative
(Regulamentele Organice).
 REGULAMENTELE ORGANICE

 Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în

Moldova – administraţia lui Pavel Kiseleff.
 Au la bază principiul separării puterilor în stat.
 Puterea executivă- DOMN, ales pe viaţă de o Adunare Obştească
Extraordinară, avea drept de iniţiativă şi sancţiune a legilor, ajutat
de un Sfat compus din şase miniştri
 Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din
boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi prezenta domnului
rapoarte despre starea ţării
 Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul
Divan Domnesc- instanţa supremă, organizat corpul de avocaţi şi
serviciul procuraturii.
 REGULAMENTELE ORGANICE

Contele Pavel Kiseleff este considerat ca fiind cel mai strălucit general reformator
rus, în timpul domniei conservatorului țar Nicolae I al Rusiei.
 REGULAMENTELE ORGANICE

MODERNIZAREA PRINCIPATELOR:
reorganizarea învăţământului,
reînfiinţarea armatei naţionale,
îmbunătăţirea unor servicii publice: sanitar, poştă, pompieri,
 înfiinţarea Arhivelor Statului.
reorganizarea sistemului fiscal;
reformarea justiţiei;
păstrarea privilegiilor boiereşti.
Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi dreptul de
imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist în problemele interne ale
Principatelor Române.
 Domniile regulamentare

Pe baza Regulamentelor Organice au domnit:

Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) şi

Gheorghe Bibescu (1842-1848) în Ţara
Românească,

Mihail Sturdza (1834-1849), în Moldova.

 CONCLUZII:

 Sub aspect economic şi politic, secolul fanariot a

reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la
izbucnirea mişcărilor din 1821.
 Revenirea la domniile pământene şi elaborarea
Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă
în evoluţia Principatelor Române în secolul al
XIX-lea.