Țările Române și problema

orientală
 Problema Orientală a apărut odată ce puterea
Imperiului Otoman a intrat în declin după 1683, când forțele
sale au fost înfrânte în bătălia de la Viena de către forțele
aliate austriece și polono-lituaniene conduse de Ioan Sobieski.
Problema Orientală se referă la decăderea Imperiului
Otoman -,,Omul bolnav al Europei” şi la problema menţinerii
sau împărţirii Imperiului Otoman.
Cauzele decăderii Imperiului Otoman:

Lupta de eliberare a popoarelor cucerite

Corupţia elitelor politice şi militare

Eşecul asediului Vienei, din 1683

Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria, interesate

de cucerirea teritoriilor stăpânite de turci.
 Principatele și criza orientală:

Principatele au devenit ,,teatrul operaţiunilor militare” în

confruntările dintre cele trei imperii rivale, otoman, ţarist şi
habsburgic.

Principatele au suferit ocupaţii militare îndelungate şi pierderi

teritoriale.
 RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-
TURCE
 1698-1699 război austro-otoman. Pacea de la Karlowitz.
Prevederi: Trans. anexată de habs. S-a pus problema
moştenirii Imperiului Otoman (problema orientală).
 1716-1718 război austro-turc. Pacea de la Passarowitz.
Prevederi: Austria a obţinut Banatul şi Oltenia.
 1735-1739 război ruso-austro-turc. Pacea de la Belgrad.
Prevederi: Oltenia a revenit Ţării Româneşti.
 1768-1774 război ruso-turc. Pacea de la Kuciuk-Kainargi.
Prevederi: Rusia dreptul de a interveni în apărarea creştinilor
ortodocşi din Imperiul Otoman.
 Începutul protectoratului rusesc asupra Principatelor. Austria
anexează în 1775 Bucovina.
 SECOLUL FANARIOT

Fanarioţii sau grecii fanarioţi (în limba greaca:

Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice
grecesti care locuiau in cartierul FANAR cartier al
grecilor din Constantinopol. Perioada s-a numit fanariotă
(sec. al XVIII – lea)
Instaurat: în 1711 – Moldova
1716 – Ţara Românească
Primul și cel mai important domnitor fanariot a fost
Nicolae Mavrocordat.
 CARACTERISTICILE REGIMULUI
POLITIC FANARIOT
 Domnitorul era numit de Poarta Otomană şi era considerat
un simplu funcţionar al Porţii (dregător).
 Politica externă controlată de turci.
 Autonomia Ţărilor Române este încălcată.
 Exploatarea excesivă a resurselor ţării – haraci,
peşcheşuri, mucarerul mare, mucarerul mic, monopol
turcesc asupra comerţului.
 Dezintegrarea armatei.
 Politica internă era controlată de Poartă.
 Perioada reformelor după modelul despotismului luminat.
REFORMELE LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

REFORMA REFORMA REFORMA REFORMA

FISCALĂ JUSTIȚIEI ADMINISTRATIVĂ SOCIALĂ
introducerea Separarea instituie salarizarea desfiinţarea
unui impozit atribuțiilor dregătorilor şerbiei
unic, plătibil judecătorești de (servituţii
în patru rate cele personale)
administrative
PRAVILNICEASCA CONDICĂ
REVOLUŢIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
DE LA 1821
Contextul Internaţional:

Începutul secolului al XIX-lea – marcat de adâncirea crizei

orientale, accentuarea mişcărilor de eliberare naţională, creşterea
influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de Jos . Perspectivele unei
revolte antiotomane au apărut în contextul unei mişcări greceşti,
cunoscută sub numele de ,,Eteria” condusă de Alexandru Ipsilanti.

Scopul urmărit:
Declanşarea unei răscoale generale în Balcani, cu sprijin rusesc,
împotriva jugului turcesc.

În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de TUDOR

VLADIMIRESCU.
 CAUZELE MIŞCĂRII REVOLUŢIONARE DE LA
1821
Înlăturarea regimului fanariot.
Corupţia.
Fiscalitate excesivă.
Dominaţia otomană.
Ştirbirea autonomiei.
Pierderile teritoriale.
Insurecţia urma să izbucnească în Ţara
Românească sub conducerea lui Tudor
Vladimirescu.
 PROGRAMUL MIŞCĂRII REVOLUŢIONARE DE
LA 1821
 Programul mişcării este expus în mai multe documente:

 Proclamaţia de la Padeş - cu scopul de a chema ,,

norodul sub arme şi să se facă folos neamului creştinesc şi
patriei noastre’’. Se constituie Adunarea Norodului,
organism politic şi militar, se ajunge la o înţelegere cu
boierii.
 Cererile norodului românesc - program de reforme:
numirea în funcţii după merit, libertatea comerţului,
desfiinţarea vămilor interne, armată naţională, principiul
suveranităţii poporului, desfiinţarea privilegiilor, reforme.
 DESFĂŞURAREA REVOLUŢIEI DE LA 1821

 Înţelegerile cu eteriştii eşuează- forţele greceşti acţionează

la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele acţiuni.
 Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară.
 Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara
Românească, Al. Ipsilanti pune la cale arestarea, judecarea
şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare
 Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la
Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci
Consecinţele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu:
- revenirea la domniile pământene.
- consolidarea curentului reformator.
- internaţionalizarea statutului juridic al Principatelor.
REGULAMENTELE ORGANICE
• Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi
1832 în Moldova – administraţia lui Pavel Kiseleff.
• Au la bază principiul separării puterilor în stat.
Puterea executivă- Domnul ales de o Adunare
Obştească Extraordinară, avea drept de iniţiativă şi
sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase
miniştri
Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ-
compusă din boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi
prezenta domnului rapoarte despre starea ţării
Puterea judecătorească- ORGANELE DE
JUDECATĂ- Înaltul Divan Domnesc- instanţa supremă
MODERNIZAREA PRINCIPATELOR:
Reorganizarea învăţământului, reînfiinţarea armatei
naţionale, îmbunătăţirea unor servicii publice: sanitar,
poştă, pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului.
Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi
dreptul de imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist în
problemele interne ale Principatelor Române.
 CONCLUZII:

Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a

reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la izbucnirea
mişcărilor din 1821.
Revenirea la domniile pământene şi elaborarea
Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă în
evoluţia Principatelor Române în secolul al XIX-lea.