REGIMUL FANARIOT IN TARILE ROMÂNE

Fanariotismul - a reprezentat un sistem politic, economic, social si cultural nou, impus de Poarta in secolul
al-XVIII-lea in Moldova si Tara Romaneasca.

Istoricul Vlad Georgescu il defineste astfel: " o structura social ,politica si de cultura in care se puteau
integra toti cei dornici sa accepte si sa respecte un anumit sistem de valori bazat pe ortodoxismul
conservator, pe traditianismul antioccidental si pe respectarea legaturii de credinta fata de Poarta ".

Cauzele instaurarii regimului fanariot:

- actiuniile antiotomane ale domnitorilor romani (D. Cantemir si C. Brancoveanu, de exemplu) si

neincrederea sultanilor in acestia;

- accentuarea crizei din Imperiul Otoman si patrunderea elementelor grecesti in tarile romane.

Scopurile:

- preintampinarea miscarii de eliberare a celor doua tari romane: Moldova si Tara Romaneasca si
eventuala "tradare" a domnilor romani;

- exploatarea resurselor economice de catre otomani;

Instaurarea regimului fanariot:

- In 1711, in Moldova, dupa "tradarea" domnului Dimitrie Cantemir, Imperiul Otoman instaureaza ca
domn pe Nicolae Mavrocordat.

- In 1716, in Tara Romaneasca , dupa mazilirea domnitorului Constantin Brancoveanu, este instaurat
primul domn fanariot, tot Nicolae Mavrocordat.

Trasaturile regimului:

Politic

- domnul este numit direct de sultan si devine functionar al Imperiului Otoman avand
rangul de pasa cu doua tuiuri

- durata scurta a domnilor. In total au fost 36 domnii in Tara Romaneasca si 34 in Moldova

→instabilitate;

- institutiile tarii sunt desfintate (armata in 1741) sau mentinute formal (Sfatul Domnesc);

- autonomia tarii este astfel grav incalcata, politica externa lichidata

Economic

-obligatiile cresc continuu, atat ca numar, cat si ca suma. Existau in principal 4 mari obligatii financiare:
→ tributul-creste permanent;

→mucarerul-suma de bani pentru numirea sau reconfirmarea domnilor;

 →peschesurile-darurile catre sultan si marele vizir;

→obligatia de a aproviziona Constantinopolul cu grane (cereale) si altele.

Social

- vechea ierarhie sociala este inlaturata iar categoria privilegiata- a boierilor- ramane in prim plan. Dar
principiul dupa care sunt recunoscuti boierii, nu mai este cel dupa avere , ci dupa functiile detinute in stat
(dregatorii);

- creste numarul dragatorilor si majoritatea fara acoperire in stat;

- o parte a boierimii este grecizata;

- boierimea, pamanteana devine ostila si se organizeaza in "partida nationala";

- erau partu categorii de boieri care alcatuiau Divanul cel Mare, protipendada, si "cei cinci

boierii de sus";

Cultural

- orientalizarea culturii si modelului de viata: limba greaca folosita in toate institutiile iar moravurile,
imbracamintea si stilul de viata de la Constantinopol erau cvasiprezente;

- singurul domeniu (+ cel al administratiei) in care se observa un progres datorita unor domni
iluministi si cultivati;

Etape ale regimului fanariot:

I. pana in 1774, dominatia otomana a fost excesiva, legaturile cu Occidentul au fost lichidate. Familii
domnitoare:Mavrocordat, Racovita, Ghica

II. 1774-1821, dominatia otomana a slabit, s-au acceptat deschiderile cu Occidentul, deschizandu-se
primele consulate straine la Iasi si Bucuresti. Cultura este impulsionata acum, ideile iluministe
patrund pe cale directa sau indirecta ducand la formarea unei constinte nationale. Familii
domnitoare:Caragea, Ipsilanti, Moruzi, Sutu.

Reformele social-economice si administrative; Principalii domni fanarioti:

1) CONSTANIN MAVROCORDAT:-domn de mai multe ori in perioada 1730-1769;

Reforme:

- reforma administrativa- leafa pentru dragatori iar judetele conduse de ispravnici;

- fiscalitate:-a introdus o dare fixa, ridicata de 4 ori pe an;

- desfintarea darilor multiple: pagonaritul, vacaritul.

 - sociale - desfiinteaza serbia (rumania) in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. Taranii
devin acum clacasi- dependenta economica fata de stapani.

2) ALEXANDRU IPSILANTI -1774-1782; 1796-1797 Tara Romaneasca, 1786-1788 Moldova. Reforme:

- fiscale;

- in invatamant, reorganizeaza Academia Domneasca de la Sf. Sava;

- starea edilitara a Bucurestiului;

- s-a organizat sistemul postelor si manufacturile;

- juridic: 1780 "Pravilniceasca Condica" aplicata pana in preajma revolutiei de la 1821

3) SCARLAT CALIMACHI-juridic- 1817-Codul de legi din Moldova

4) ION GHEORGHE CARAGEA -juridic:1818-"Legiuirea Caragea"

CRIZA ORIENTALA SI REVENIREA LA DOMNIILE PAMANTENE. (Revolutia de la 1821)

Context:

- Inceputul secolilui al-XIX-lea se caracterizeaza prin efervescenta revolutionara, in special statele

aflate sub dependenta straina (ex:Imperiul Otoman)

- Criza Orientala se acutizeaza, iar Rusia devine din ce in ce mai puternica in Balcani, sub pretextul
protejarii "fratilor cresini"

- Boierimea pamanteana din Principate desfasoara acum o lupta puternica pentru drepturi nationale,
iar contextul pare favorabil in conditiile declansarii simultane a revolutiei in Balcani.

In acest fel debuteaza prima miscare cu caracter revolutionar , ce avea ca principal scop inlaturarea
regimului fanariot si revenirea la domniile pamantene .

Ianuarie 1821-Ultimul domn fanariot , Alexandru Sutu , moare (probabil otravit), iar "Comitetul de
obladuire"(organismul provizoriu de conducere), il desemneaza pe Tudor Vladimirescu, "sa ridice norodul la
arme"

I. Intre ianuarie 1821 si 20 martie 1821 , miscarea condusa de Tudor, are un caracter
moderat indreptat impotriva regimului fanariot (si nu impotriva otomanilor!). De aceea discursul sau in
aceasta perioada este unul cu accente social-politice.

In aceasta perioada, T. Vladimirescu, intra-n contact, cu miscarea numita Eteria , cu care a incheiat o
intelegere. Eteria este o societate greceasca , aparuta la Odessa in 1814 si avea ca prncipal scop, inlaturarea
turcilor din Balcani si eliberarea popoarelor oprimate de acestia. Putem spune, deci ca pe langa obiectivul
social-politic, Tudor viza in aceasta perioada si obiectivul national -revenirea la vechea autonomie a tarii.

Cele mai importante documente redactate in aceasta perioada , au fost:

 Poclamatia de la Pades (23 ianuarie 1821) si

"Cererile norodului romanesc" (februarie 1821) , un fel de constitutie, redactat in perioada sederii
si instruirii in tabara de la Tantareni

II. Dupa 20 martie , Tudor inlocuie discursul si obiectivul principal de atins (cel social-politic) intr-
unul national , asa cum spune in proclamatia de la Bucuresti (20 martie 1821) . Insa Tarul Rusiei dezaproba
miscarea revolutionara, iar Tudor are de infruntat acum o mare primejdie: interventia otomana.

In mai 1821 , in timp ce se intorcea spre Oltenia pentru a se apara , Tudor este banuit de complot de
eteristi, capturat la Golesti , condamnat la moarte si executat.

In 1922 s-a revenit la sistemul domniilor pamantene, in Moldova fiind numit domn Ionita Sandu Sturza;
iar in Tara Romaneasca Grigore Dimitrie Ghica.

Urmare: obiectivul social-politic, inlaturarea regimului fanariot , a fost atins prin revolutia de la 1821