V.

STATUL ROMÂN MODERN

→ statul român modern apare odată cu “Dubla Alegere” a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Ț.R.
din 1859
→ până atunci, au existat în spaƫiul românesc mai multe proiecte politice care cereau modernizarea şi
îndeplinirea idealurilor naƫionale (Unirea şi Independenƫa)
Proiecte politice româneşti în timpul domniilor fanariote (sec. XVIII)
→ începând cu 1711 în Moldova şi 1716 Ț.R. sunt introduse domniile fanariote
→ fanarioƫii erau străini, greci din cartierul Fanar din Constantinopol, numiƫi de sultan şi care acƫionau
ca reprezentanƫi ai lui în Țările Române
→ domniile fanariote erau scurte, dese şi alternante
→ domniile fanariote cuprind atât aspecte pozitive, cât şi aspecte negative:

Aspecte negative
● diminuarea autonomiei : domnitorii sunt consideraƫi de sultani echivalentul unui “paşă”
(administratori de provincie otomană)
● cedări teritoriale: Oltenia (1718-1739), Bucovina (1775), Basarabia (1812)
● creşterea obligaƫiilor financiare faƫă de imperiul otoman: tributul, cadourile (“peşcheş”),
confirmarea domniei, cumpărarea domniei
● creşterea fiscalităƫii (taxe, impozite)
● funcƫiile publice sunt ocupate de străini
● desfiinƫarea armatei permanente

Aspecte pozitive
● reforme de inspiraƫie iluministă
● desfiinƫarea şerbiei (starea de dependenƫă a ƫăranilor) realizată de Constantin Mavrocordat, în
1746 Ț.R., 1749 Moldova
● codurile de legi “Pravilniceasca Condică” a lui Alexandru Ipsilanti (Ț.R.), “Codul Civil” al
lui Scarlat Callimah (Moldova)
● funcƫionarea academiilor domneşti (predare în limba greacă)
→ domniile fanariote au provocat nemulƫumire în rândul boierilor români care, pt a-şi susƫine drepturile
s-au grupat în “Partida Naƫională”
→ ei au redactat primele proiecte politice româneşti care constau în memorii adresate marilor puteri
(Austria şi Rusia)
→ un astfel de memoriu este cel adresat de boierii din Ț.R. şi Moldova Austriei şi Rusiei în timpul
negocierilor de pace de la Focşani (1772), prin care solicitau înlăturarea domniilor fanariote şi chiar
Unirea Țărilor Române
→ un alt exemplu a fost memoriul adresat de boierii din Ț.R. tot Austriei şi Rusiei la Şiştov 1791, prin
care solicită domnie pământeană
 Proiecte politice în timpul stăpânirii habsburgice din Transilvania

→ de la sf. sec. al XVI-lea, Transilvania este principat autonom sub suzeranitate habsburgică, 1699
→ această schimbare de statut nu aduce o îmbunătăƫire românilor, deoarece credinƫa lor ortodoxă este
doar tolerată, nu recunoscută
→ prin urmare, o parte din clerul ortodox decide să accepte unirea cu biserica Romei; astfel apare
biserica greco-catolică
→ din rândul acestei biserici, se va forma generaƫia “Şcolii Ardelene”, care în 1791 redactează o petiƫie
către împ. de la Viena, numită Supplex Libellus Valachorum
→ ei solicită drepturi politice pt românii din Transilvania folosind ca argument originea romană

Proiecte politice în prima jumătate a secolului al XIX-lea

→ domniile fanariote au funcƫionat în istoria ƫărilor române până în 1821, când a avut loc Mişcarea
Revoluƫionară condusă de Tudor Vladimirescu
→ aceasta a început în ianuarie, atunci când a fost pronunƫată “proclamaƫia de la Padeş”, o chemare la
luptă
→ în februarie este redactat programul politic al mişcării, “Cererile norodului românesc”, în care
solicită înlăturarea străinilor din funcƫiile publice, refacerea unei armate permanente şi învăƫământ în
limba română
→ în martie, Tudor Vladimirescu ajunge în Bucureşti şi preia conducerea ƫării
→ el este obligat să împartă puterea cu Eteria, o organizaƫie revoluƫionară grecească fondată în Rusia, ce
traversa ƫările române pt a ajunge în Grecia să declanşeze Războiul de Independenƫă
→ în luna mai, otomanii intervin în Ț.R.
→ Tudor este acuzat de trădare de eterişti şi asasinat la Târgovişte
→ deşi înfrântă, mişcarea lui Tudor a avut drept consecinƫă înlăturarea domniilor fanariote şi revenirea la
domniile pământene
→ după reinstalarea domniilor pământene, românii, redactează şi alte proiecte politice :
● “Constituƫia cărvunarilor”, 1822, Moldova, Ionică Tăutul solicită drepturi pt cetăƫeni şi un
regim constituƫional
● “Act de unire şi independenƫă, 1838, Ț.R., Ion Câmpineanu
● “Osăbitul act de numire a suveranului românilor”, 1838, Ț.R., Ion Câmpineanu
→ în timpul ocupaƫiei militare ruseşti din 1829-1834, condusă de generalul Kiseleff sunt redactate
primele acte cu valoare constituƫională pentru ƫările române : Regulamentele organice(RO)
→ pe lângă prevederile referitoare la organizaƫia politică a statului, aceste documente cuprind şi o
trimitere la eventualitatea unei uniri a ƫărilor române
→ supranumit “Primăvara popoarelor “, anul 1848 a fost marcat de revoluƫii pe întreg continentul
european (Franƫa, Spaƫiul German, Italian, Imp. Habsburgic şi în Moldova, Ț.R. şi Transilvania)
→ în fiecare dintre ƫările române, revoluƫionarii au redactat o serie de documente, proiecte politice ale
românilor
 MOLDOVA
→ revoluƫia începe în martie 1848, printr-o întâlnire a revoluƫionarilor la Hotelul Petersburg, Iaşi
→ cu această ocazie, Vasile Alecsandri redactează “Petiƫiunea proclamaƫiune” (programul politic al
revoluƫiei)
→ revoluƫia este înfrântă în faşă deoarece revoluƫionarii sunt arestaƫi din ordinul domnitorului Mihail
Sturdza
→ cativa reuşesc să scape şi ajung în celelalte spaƫii româneşti, unde redactează alte 2 doc:
● “Prinƫipiile noastre pentru reformarea patriei”, mai 1848, Braşov
● “Dorinƫele partidei naƫionale din Moldova”,august 1848, Cernăuƫi (Mihail Kogălniceanu)
ȚARA ROMÂNEASCĂ
→ revoluƫia începe în iunie 1848, printr-o adunare populară la Islaz
→ acolo este adoptată “Proclamaƫia de la Islaz”
→ domnitorul Gheorghe Bibescu abdică, iar la putere ajunge un guvern provizoriu
→ în septembrie, are loc intervenƫia trupelor otomane
→ o încercare de rezistenƫă a pompierilor din Dealul Spirii este înfrântă pe 13 sept.
TRANSILVANIA
→ revoluƫia română începe printr-o adunare naƫională la Blaj, mai 1848
→ aici este adoptată “Petiƫia Naƫională de la Blaj”
→ intervenƫia trupelor otomane maghiare determină revoluƫia română să intre în faza armată, adică
rezistenƫa din Mƫii Apuseni, condusă de Avram Iancu
→ o înƫelegere între cele două tabere se va realiza în vara lui 1849, însă prea târziu, deoarece revoluƫia
maghiară este înfrântă prin intervenƫia trupelor ruseşti
→ toate documentele adoptate cu ocazia revoluƫiilor au solicitări comune : revendicări sociale
(împroprietărirea ƫăranilor), revendicări politice (drepturi şi libertăƫi pentru cetăƫeni, dar şi instituƫii
politice), revendicări naƫionale (drepturi ale naƫiunii române), unirea Moldovei cu Ț.R. (documentele
revoluƫiei Moldova)
→ deşi înfrânte, revoluƫiile au dat naştere unei generaƫii oameni politici, generaƫia paşoptistă, care va
duce la îndeplinire, în cazul statului român modern, revendicările acestor documente
UNIREA DIN 1859 ŞI REFORMELE LUI CUZA
→ Realizarea primului mare obiectiv naţional al românilor, Unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost
posibilă în contextul internaţional dat de războiul Crimeei (1853-1856)
→ Prin Tratatul de Pace de la Paris (1856) se decide convocarea în cele 2 ţări a unor adunări ad-hoc
prin care românii doresc să îşi exprime dorinţele
→ Rezoluţiile celor 2 adunări (din 1857) prezintă revendicări comune:
● Unirea Moldovei cu Ţara Românească
● Respectarea autonomiei de către Imperiul Otoman
● Neutralitatea teritoriilor
● Prinţ străin dintr-o familie conducătoare din Europa
→ În 1858, ţinând cont de aceste revendicări, marile puteri au adoptat *Convenţia de la Paris* (act cu
valoare constituţională) care înlocuia regulamentele organice (RO)
→ Conform ei, ţările române urmau să formeze un singur stat numit *Principatele Unite ale Moldovei şi
Valahiei*, având 2 domnitori, 2 guverne şi 2 adunări adunări legislative
→ Instituţiile comune: Comisia Centrală de la Focşani şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
→ Aplicând politica *faptului împlinit*, românii din cele 2 ţări l-au ales pe acelaşi A.I.Cuza ca domnitor
în Moldova (5 ianuarie) şi Ţara Românească (24 ianuarie)
→ Priorităţile domniei lui Cuza în prima parte au fost:
● Pe plan intern: unificarea administrativă şi instituţională
● Pe plan extern: recunoaşterea de către marile puteri a dublei alegeri
→ Pe plan extern, s-a realizat în 1861 atunci când Imperiul Otoman (puterea suzerană) a recunoscut
Unirea în timpul domniei lui Cuza
→ Cu această ocazie, Cuza a folosit pentru prima data termenul de România
→ Unificarea administrativă (ţinuturile din Moldova au devenit judeţe) şi instituţională (un singur set de
instituţii) s-au realizat în ianuarie 1862 atunci când, la Bucureşti, s-au deschis lucrările Adunările
Comune a Deputaţilor care a votat noul nume al statului
→ Până în 1864 Cuza a domnit în mod constituţional, conform Convenţiei de la Paris
→ Astfel, el a încercat să convingă Parlamentul să voteze reformele făcute de el (ex: agrară)
→ Singura reformă realizată în această perioadă a fost secularizarea averilor mănăstireşti (1863)
→ La 2 mai 1864, printr-o lovitură de stat, Cuza a adoptat o lege fundamentală numită Statutul
Dezvoltător al Convenţiei de la Paris - domnul primea atribuţii extinse (domnie autoritară)
→ În acest fel, Cuza reuşeşte să adopte reformele dorite de el:
● Agrară - împroprietărirea ţăranilor prin despăgubiri
● Electorală - creşterea nr. de alegători, votul rămâne cenzitar
● Educaţiei - învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu
● Codul civil, penal, comercial
→ Reformele lui Cuza au nemulţumit întreagă clasă politică, atât pe conservatori (care le considerau
prea radicale), cât şi pe liberali (care le credeau prea moderate)
→ Cele 2 tabere au format *Monstruoasa Coaliţie* care l-a forţat pe Cuza să abdice în 1866
MODERNIZAREA STATULUI ROMÂN ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL
→ Pt a nu pune în pericol Unirea, conducătorii politici au adus pe tron un prinţ străin - Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen
→ A fost instalat pe tron pe 10 mai 1866
→ Prin acest act, românii au pus din nou marile puteri în faţa faptului împlinit
→ Primul act al domniei a fost Constituţia din 1866 (redactată după cea belgiană din 1831) care oferea
drepturi şi libertăţi pt. cetăţeni şi se ghida după principiul separării puterilor
→ Tot la începutul domniei lui Carol, România îşi obţine independenţa în urma războiului ruso-turc
(1877) încheiat prin Tratatul de Pace de la Berlin din 1878
→ În urma obţinerii independenţei, România devine regat în 1881
→ De-a lungul domniei,(domn:66-81,rege:81-1914) România a avut un proces intens de modern. în toate domeniile
● Legislativ: legi de inspiraţie occidentală
● Instituţional: noi instituţii- Banca Naţională a României din 1880
● Infrastructurii: reţeaua de căi ferate, Podul Cernavodă
● Urbanistic: construirea centrelor orașelor: București, Iaşi, Craiova, Constanţa*
● Cultural: înfiinţarea instituţiilor - Academia Română, săli de spectacole - Ateneul
REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
→ Realizarea ultimului mare obiectiv naţional al românilor, respectiv unirea tuturor teritoriilor locuite
de ei în acelaşi stat a fost posibilă în contextul internaţional favorabil dat de primul război mondial
→ Unirea Basarabiei cu Bucovina şi Transilvania a fost favorizată de mai mulţi factori:
● România a fost ţară învingătoare în PRM
● Destrămarea imperiilor multinaţionale din E Europei (austro-ungar, rus)
● Dorinţa românilor din provinciile respective de a se uni cu *patria mumă*
→ În fiecare din cele 3 provincii procesul de unire a urmat aceleaşi etape:
● Constituirea organismelor proprii de conducere
● Proclamarea separaţiei față de imperiul multinaţional din care făceau parte
● Proclamarea unirii cu România
BASARABIA
→ În condiţiile revoluţiei bolşevice din toamna lui 1917, popoarele de pe teritoriile imperiului rus au
primit drept de autodeterminare
→ Românii din Basarabia şi-au constituit un organism de conducere propriu: *Sfatul Ţării*
→ Acesta a proclamat autonomia Basarabiei şi apoi independenţa în ianuarie 1918 sub numele de
*Republica Democrată Moldovenească*
→ Pe data de 27 martie/ 9 aprilie 1918 Sfatul Ţării a proclamat unirea Basarabiei cu România
BUCOVINA
→ În condiţiile înfrângerilor suferite de Austro-Ungaria în vara lui 1918, românii din Bucovina şi-au
constituit un org. de conducere propriu: *Consiliul Naţional al Românilor*
→ Acesta a proclamat Adunarea Constituantă
→ În condiţiile în care românii nu avea majoritatea absolută în provincie s-a decis convocarea unui
Congres General al Bucovinei din care să facă parte reprezentanţii tuturor naţionalităţilor
→ Pe data de 15/28 noiembrie 1918 Congresul a votat unirea Bucovinei cu România
TRANSILVANIA
→ Aici exista deja o tradiţie a luptei românilor pt. drepturi politice (Supplex...) prin intermediul
Partidului Naţional Român
→ În condiţiile înfrângerii suferite de Austro-Ungaria în vara lui 1918, românii din Transilvania şi Banat
şi-au constituit un org. de conducere: *Consiliul Naţional Român Central*, care emite mai multe
declarații: Declarația de la Oradea, și manifeste:”Către Popoarele lumii”, prin care solicita dreptul
românilor la autodeterminare.
→ Pe 18 noi/1 decembrie 1918, în cadrul Adunării Naționale de la Alba, reprezentanții românilor din
Transilvania, Banat, Crisana si Maramureș au decis unirea lor cu România. S-a adoptat „Rezoluția
unirii Transilvaniei, Banatului,Crisanei si românilor din Țara Ungureasca cu România”