ROMANIA MODERNA SI CONCERTUL EUROPEAN

Teme:

1.Statul roman modern:de la proiect politic,la realizarea Romaniei Mari(sec.XVIII-

XX). Capitolul Statul si politica
 Proiecte politice romanesti pana la formarea statului national
roman ( sec.al XVIII-lea-prima jumatate a secolului al XIX-lea).
 Formarea statului roman modern prin dubla alegere a lui
Cuza(1859).
 Statul roman modern in timpul domniilor lui Cuza si Carol
 Realizarea statului national unitar-Romania Mare(1918)

2.România şi concertul european; de la „Criza orientală” la marile alianţe ale

secolului XX.Capitolul Relatii internationale
 Tarile Romane si problema orientala
 De la criza orientala din 1853 la Unirea din 1859
 Romania si concertul european in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si
inceputul secolului al XX-lea( razboiul de independenta, razboiele balcanice,
Primul razboi)
 Romania in relatiile internationale europene de la Primul Razboi Mondial la al
Doilea Razboi Mondial(1919-1947)

I.Tarile Romane si problema orientala

„Chestiunea (sau problema orientala), apare in Europa incepand cu sfarsitul sec.XVII-lea.

Dupa Asediul Vienei din 1683, ultima incercare de a patrunde spre centrul Europei, Imperiul
Otoman isi pierde treptat din putere. De acest declin încercau să profite Imperiul Tarist si
Imperiul Habsburgic, care urmăreau să-şi extindă teritoriile şi influenţa politică în dauna
turcilor( adica vor cuceri teritorii care apartinusera Imperiului Otoman) .
In secolul al XVIII-lea, de-a lungul epocii moderne, in sud-estul Europei s-au desfasurat o
serie de razboaie ruso-austro-turce ( putem folosi acest termen de Criza orientala) ,iar acest
fapt a avut urmari negative asupra spatiului romanesc. Prin tratatele de pace de la sfarsitul
acestor razboaie,mai multe teritorii locuite de romani au trecut in stapanirea puterilor vecine. .
 1699- prin Pacea de la Karlowitz -Imperiul Otoman recunoaste pierderea
Transilvaniei si trecerea ei sub stapanire Habsburgica.
 1718- prin Pacea de la Passarovitz ,Banat si Oltenia au fost cedate Imperiului
Habsburgic..
 1739- prin Pacea de la Belgrad, in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova ,
prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in continuare in
posesia habsburgilor .
 1775, in urma pacii de la Kuciuk-Kainargi ( 1774), Rusia a castigat dreptul de a
interveni pentru protejarea Tarilor Romane. Bucovina este cedata Imperiului
Habsburgic..
 1812 Pacea de la Bucuresti din urma Razboiul ruso-turc din 1806-1812, prevedea
anexarea Basarabiei de catre Rusia.
 Pe langa aceste pierderi teritoriale, alte razboaie ruso-turce ,din prima jumatate a secolului
al XIX-lea, au avut consecinte asupra spatiului romanesc,fapt reflectat in documentele
internationale. Astfel, au fost incheiate conventii si tratate de pace care cuprindeau si o
sectiune separata privitoare la Tarile Romane.

Conventia de la Akkerman din 1826, oficializa revenirea la domniile pamantene,

domnii erau alesi pe 7 ani cu confirmarea Rusiei si Turciei.

In 1829, prin Tratatul de la Adrianopol se stabilesc urmatoarele prevederi:

- se instituie O DUBLA DOMINATIE: suzeranitatea otomana si protectoratul rusesc,

-este inlaturat monopolul economic otoman asupra Tarilor Romane

-erau desfiintate raialele( orasele sub control otoman): Turnu,Giurgiu,Braila.

În secolul al XIX-XX , criza orientala se adanceste, adaugandu-se si lupta de eliberare a

popoarelor stapanite sau vasale Imperiului Otoman, situatie de care vor profita ,fie prin
extinderea influentei politice, fie prin extindere teritoriala, Imperiul Habsburgic (Austro-
Ungaria din 1867) si Rusia. Aceasta din urma se va considera ”stat protector al crestinilor
ortodocsi” si va incerca sub acest pretext sa sustina lupta de eliberare a popoarelor din
Balcani de sub dominatie otomana, fapt care a permis romanilor sa-si realizeze obiectivele
nationale in contextul schimbarilor raportului de forte din zona.

II. Proiecte politice romanesti pana la formarea statului modern roman (secolul al
XVIII-lea-Prima jumatate a secolului al XIX-lea)

Statul roman modern a aparut prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, din
1859.Pana in acel moment, in spatiul romanesc au existat o serie de proiecte politice care
vizau moderniz rea statului si indeplinirea idealurilor nationale ( unirea si independenta).

Proiecte politice realizate in timpul domniilor fanariote

Perioada regimului fanariot, inceputa in 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca prin
iimpunerea lui Nicolae Mavrocordat, a cunoscut atat aspecte negative, cat si aspecte pozitive.
pentru dezvoltarea Tarilor Romane. Aspectele negative au fost legate de raportul dintre
domnitorii fanariori si sultanul Imperiului Otoman, de masuri adoptate pe plan
intern.Aspectele negative au constat in reformele de inspiratie iluminista ( reforme sociale,
juridice, educationale).
Cel mai important domnitor fanariot a fost Constantin Mavrocordat (1741-1749). El a
domnit alternativ în Ţara Românească şi Moldova şi făcut în ambele ţări importante reforme
sociale şi administrative:
 reforma sociala-a desfiinţat şerbia (dependenţa ţăranilor) dându-le ţăranilor libertate
personală. Pentru că ţăranii nu au primit pământ, majoritatea au rămas să muncească în
continuare pământul boierilor, prestând munci agricole în schimbul loturilor primite.
Aceştia s-au numit ţărani clăcaşi (de la clacă, muncă gratuită);
 reforma fiscala/ administrativa-a impus o dare unică pe cap de locuitor , care se
putea plăti în 4 rate-numita sferta sau rupta ; a introdus renumeratia functiilor.
  coduri de legi moderne- au fost realizate de domnitorii Alexandru Ipsilanti-
(Pravilniceasca Condica) si Costache Callimachi (Codul Civil).

Proiecte politice din perioada regimului fanariot (secolul al XVIII-lea- inceputul

sec.XIX-lea

Caracteristici ale proiectelor politice:

-au fost realizate de catre boierii romani din Partida Nationala, ca reactie la regimul fanariot
-au imbracat forma unor memorii adresate reprezentantiilor marilor puteri vecine in contextul
”crizei orientale”, prin care se solicita reorganizarea Principatelor(Tarilor Romane);
-aceste proiecte cuprindeau cerinte de modernizare a sistemului politic, cat si cerinte ce vizau
obiective nationale(unirea si independenta).
Majoritatea acestor proiecte cuprind cerinte precum:
 înlocuirea fanarioţilor cu domni pământeni şi autonomia deplină a Ţărilor Române.
 reorganizarea politica a Principatelor.

Boierii reformişti au alcătuit gruparea numită partida naţională deoarece se opunea domniilor
fanariote şi boierilor greci.
1.Memoriul din 1772 adresat la Congresul de la Focsani (in urma unui razboi
ruso-turc) de catre o delegatie comuna de boieri din Moldova si Tara Romaneascaprin care
se solicitau : revenirea la domniile pamantene, unirea celor doua tari sub protectia
Rusiei,Austriei si Prusiei, respectarea autonomiei.
2. In 1791 la Congresul de la Sistov, boierii Tarii Romanesti, printr-un nou memoriu care
cer: autonomia si neutralitatea tarii , domni pamanteni din toate starile sociale.
- Inlaturarea domniilor fanariote s-a realizat in contextul revolutiei condusă de Tudor
Vladimirescu ( 1821-în Ţara Românească). Miscarea a inceput cu scopul inlaturarii
regimului fanariot, context in care este redactat programul politic -Cererile norodului
românesc , prin care Tudor solicita:
- respectarea autonomiei.
-numirea in functii dupa meritele personale, nu in functie de bani,
- armata nationala/pamanteana
-in Sfat sa fiecel mult patru boieri greci .
-reformarea administraţiei, a justiţiei, învăţământului ( scoli cu predare in limba romana),
economiei.
In martie, Tudor a ajuns la Bucuresti si a preluat puterea.In mai, dupa intrarea trupelor
otomane in Tara Romaneasca, Tudor a fost asasinat, la Targoviste,de catre aliatii sai din
Eteria (o societate secreta fondata in Rusia, care traversa Tara Romaneasca cu scopul de a
elibera Grecia de sub stapanire otomana), fiind acuzat ca ar fi solicitat interventia otomana.
Desi infranta, mişcărea revolutionara a lui Tudor a avut drept consecinta inlaturarea domniilor
fanariote si revenirea, in 1822, la domniile pământene, confirmate prin Conventia de la
Akkerman din 1826.
Proiecte politice romanesti in Transilvania.
In Transilvania, aflata din 1699, sub suzeranitate habsburgica, romanii continuau sa fie
considerati ”tolerati”, iar Biserica ortodoxa sa aiba acelasi statut( o parte a bisericii ortodoxe
s-a unit cu biserica Romei si asa a rezultat biserica greco-catolica).
La sfarsitul secoluli al XVIII-lea, in 1791, reprezentantii Scolii Ardelene (Samuil
Micu,Gh.Maior,Gh.Sincai) au redactat o petitie adresata imparatului de la Viena, Supplex
Libellus Valachorum,prin care solicitau drepturi politice pentru romanii din Transilvania.
Va amintiti ce argumente au folosit romanii in Supplex pentru a solicita drepturi politice?

Proiecte politice boieresti in prima jumatate a secolului XIX

La inceputul secolului XIX, problema orientala se mentine, dar continua actiunile boierilor
romani de redactare a unor proiecte politice, care imbracau forma fie a unor programe
revolutionare, fie a unor proiecte de constitutie si sunt adresate Marilor Puteri. In aceasta
perioada, incepe sa realizeze proiecte politice si mica boierime.

-1802 a fost redactat un proiect liberal de catre boierul Dimitrie Sturdza care prevedea o
”republica aristo-democratica” in care puterea sa apartina boierilor , drepturi si libertati .
-1821 --Cererile norodului românesc- (l-am prezentat anterior))
- În 1822, dupa revenirea la domniile pamantene, au fost redactate si alte documente
prin care era solicitata reformarea sistemului politic. Ca exemple,putem mentiona
Constituţia cărvunarilor , redactată de Ionică Tăutu ce cuprindea revendicări precum:
-separatia puterilor in stat( domnie limitata)
-drepturi si libertati.
-egalitatea in fata legii.
Reactia marii boierimi conservatoare a fost de respingere a acestui document, care a ramas un
simplu proiect de constitutie.
In timpul protectoratul tarist si a ocupatiei militare ruse (1829-1834), boierii romani au
redactat, sub suparavegherea ocupantilor, primele acte constitutionale, Regulamentele
Organice aprobate de guvernatorul Rusiei, Pavel Kisselev. Ele au fost puse in aplicare in
1831 si 1832 in Tara Romaneasca si in Moldova.
Acestea cuprindeau principii politice moderne :
1.separarea puterilor in stat ( Domn si Sfat alcatuit din 6-8 boieri-ministrii ;Adunare
reprezentativa -vota legile,Inaltul Divan-for judecatoresc )
2. infiintarea bugetului ,
3.instituirea corpului de avocati si procurori.
Prin aceste acte, se crea un sistem politic unitar necesar pentru indeplinirea unui obiectiv
fundamental, unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.
Cu toate aceste elemente de modernitate, Regulamentele Organice favorizeaza
boierimea, mentinand privilegiile feudale si nu prevad drepturi si libertati cetatenesti,
aceste acte fiind o marca a protectoratului tarist si suzeranitatii otomane.
Dupa aceasta perioada, romanii se maturizeaza politic si contesta in mod deschis
amestecul Rusiei in viata interna a tarilor romane. Astfel, boierii din Partida nationala,
condusa de Ion Campineanu, elaboreaza (1838) : Act de unire si independenta si Osabitul
act de numire a suveranului romanilor,prin care solicita independenta,unirea sub forma
unui Regat al Daciei, vot universal si monarhie ereditara. Aceste proiecte nu au fost puse
niciodata in aplicare.

Atentie! Regulamentele Organice nu sunt proiecte politice, sunt masuri, constitutii care au
favorizat modernizarea sistemului politic , fiind considerate ~``actele de nastere ale
parlamentarismului``
Revolutia de la 1848
Supranumit ”primavara popoarelor”,anul 1848 a fost marcat de revolutii pe
intreg continentul european, inclusiv in spatiul romanesc.
In Moldova si Tara Romaneasca, dar si in Transilvania revolutia de la 1848-1849 a oferit
prilejul redactarii unor programe revolutionare Aceste programe se inscriu in linia
proiectelor politice redactate in prima jumatate a secolului al XIX-lea, aprobate in cadrul
unor adunari populare.

DOCUMENTELE PROGRAMATICE.
27 martie 1848 –“Petiţiunea Proclamaţiune” - Adunarea de la Iasi-Moldova
3-5 mai 1848-“Petiţiunea Naţională”- Marea Adunare de la Blaj - Transilvania
9 iunie 1848-“Proclamaţia de la Islaz”,Adunarea de la Islaz din Ţara Romanească.
A. Moldova.
“Petiţiunea Proclamaţiune ( autor- Vasile Alecsandri) cuprindea :
-Sfanta pazire a Regulamentului Organic
- Grabnica imbunătaţire a vieţii locuitorilor de la sate
- Reforma scolara
-Garda nationala
-adunare obsteasca reprezentativa.

B .Tara Romaneasca

“Proclamaţia de la Islaz” (autor- I.H.Radulescu) cuprindea:

-respectarea autonomiei
- domn responsabil, ales pe 5 ani din toate categoriile sociale
- Desfiintarea clacii si improprietarirea cu despăgubire
-adunare obsteasca reprezentativa
-Reforma scolara
-Garda nationala

C. TRANSILVANIA
“Petiţiunea Naţională” redactata de Simion Barnutiu:
-recunoastera natiunii romane
- drepturi egale şi reprezentare in Dietă
- limba romană să devină limbă oficială
- desfiintarea iobagiei si improprietarirea fără depăgubire;
ACESTEA SUNT PROIECTE POLITICE CE VIZAU MODENIZAREA SOCIETATII
ROMANESTI, A SISTEMULUI POLITIC.
In 1848 s-a cerut unirea Moldovei cu Tara Romaneasca ”cheia boltii” intr-un ”stat neatarnat” ,
adica independentsi improprietarirea taranilor in ”Printipurile noastre pentru reformarea
patriei” de la Brasov
( Vasile Alecsandri,Costache Negri) cat si in Dorintele partidei nationale din Moldova,
redactate de revolutionarii moldoveni in exil ( Mihail Kogalniceanu). ACESTEA DOUA SUNT
PROIECTE CARE VIZAU FORMAREA STATULUI ROMAN MODERN, AVEAU CA
CERINTA UNIREA MOLDOVEI SI A TARII ROMANESTI.
Revoluţia de la 1848 din Ţările Române.
Înfrângerea revoluţiilor din spatiul roamnesc a demonstrat colaborarea Rusiei şi Turciei în
cazul în care interesele lor erau ameninţate . Prin Conventia ruso-turca de la Balta-Liman ( 1
aprilie 1849) s-au restaurat Regulamentele Organice si s-a revenit la suzeranitatea otomana si
protectoratul tarist.

Desi infrante, revolutiile au dat nastere unei generatii politice, generatia pasoptista, care a
aplicat mai tarziu, in cadrul statului roman modern, revendicarile de la 1848.

Semnificatia priectelor politice

Prin proiectele politice romanesti , s-a consolidat constiinta nationale, iar principalele
obiective ale romanilor-unirea si independenta-vor fi realizate din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, favorizate de contextul extern.
Romanii au actionat pentru atingerea acestor obiective, implinite in 1859, prin dubla alegere
a lui Cuza, in 1877-1878 cand a fost obtinuta independenta si in 1918 cand s-a infaptuit Marea
Unire.

Unirea Principatelor Romane(1859) : (constituirea statului roman modern -a doua

jumatate a secolului XIX)

Actiuni externe si interne care au contribuit la formarea statului roman modern

Contextul international fost marcat de un nou conflict intre Rusia si Turcia cunoscut sub
numele de Războiul Crimeei (1853-1856), un nou moment al ”crizei orientale”, in care
Rusia, stat care ameninta echilibrul european, a fost infranta.
In 1856, dupa incheierea Razboiului Crimeei, s-a organizat Congresul de Pace de la Paris
unde problema romaneasca a devenit problema europeana, adica problema unirii este
dezbatuta de marile puteri. Astfel, ca urmare a propunerii ministrului de externe francez ,
contele Alexander Walewski, care a sustinut ideea unirii Tarii Romanesti cu Moldova sub un
principe strain, Marile Puteri au luat unele decizii care-i priveau pe romani..
In cadrul Congresului s-a adoptat documentul international-Tratatul de pace de la Paris
din 1856 care cuprindea o serie de prevederi referitoare la Principatele Romane:

- consultarea romanilor in privinta unirii prin intermediul unor Adunari (divanuri)

ad-hoc, adunari alcatuite din reprezentanti din toate categoriile sociale, ce urmau sa-si
desfasoare activitatea in cele doua Principate si sa elaboreze rezolutii pe care le vor inainta
marilor puteri;
- s-a modificat statutul politico-juridic al Tarilor Romane :s-a mentinut suzeranitatea Turciei
si protectoratul rusesc a fost inlocuit cu garantia colectiva a celor 7 Mari Puteri .
- Rusia cedeaza Moldovei sudul Basarabiei cu cele trei judete:Cahul, Bolgrad si Ismail .

In 1857, au fost organizate alegeri pentru adunarile ad-hoc (lat.-in acest scop) puse sub
conducerea unor caimacami(loctiitori de domn) in Moldova si in Tara Romaneasca ,prin care
locuitorii din cele doua tari sa-si exprime dorintele.
Cele doua adunari au adoptat programe, rezolutiile adunarilor ad-hoc, prevedeau cerinte
relativ asemanatoare:
- unirea Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un singur stat sub numele de Romania,
-principe strain ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei ai carui mostenitori sa fie crescuti
in religia tarii ,
-neutralitatea pamantului principatelor,
-respectarea autonomiei sub garantia marilor puteri,
-Adunare Obsteasca reprezentativa.
Aceste Rezolutii ale adunarilor ad-hoc- reprezinta un proiect politic din a doua jumatate a
sec. al XIX-cuprindea cerintele romanilor pentru realizarea Romaniei viitoare. Unele cerinte
au fost realizate ulterior: unirea (1859), aducerea unui principe strain (1866) si in acelasi an,
prin constitutie, denumirea oficiala a statului-Romania.
In 1858, in cadrul Conferintei de la Paris, unde au participat ambasadorii Marilor
Puteri au elaborat Conventia de la Paris (1858), act cu rol constitutional pentru cele doua
Principate.
Prevederi :
-cele doua tari sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei,
---institutii comune : Comisia Centrala de la Focsani ( elabora proiecte de legi comune ) si
Inalta Curte de Casatie si Justitie (for judecatoresc suprem).
-2 domnitori, 2 guverne si 2 parlamente ;
-desfiintarea privilegiilor;
drepturi si libertati cetatenesti.

Conventia de la Paris reprezenta o solutie de compromis intre Marile Puteri favorabile

unirii (Franta,Sardinia,Prusia,Rusia-nu se opune) si cele care erau impotriva
(Turcia,Austria,Anglia-pastreaza in final o pozitie neutra). Se permitea o unire formala,
de tip administrativ. In textul Conventiei nu se mentiona ca persoana care candida la
functia de domn in ambele Principate trebuia sa fie diferita, iar romanii l-au ales pe
Alexandru Ioan Cuza ca domnitor unic. Fara a incalca prevederile acesteia, care nu interzicea
alegerea aceluiasi domn pentru ambele Principate Romane, a fost ales ca domn Alexandru Ioan
Cuza -5 ianuarie 1859 in Moldova si 24 ianuarie 1859 in Tara Romaneasca de catre
adunarile elective din cele doua tari. Prin dubla alegere a lui Cuza s-a infaptuit unirea
Principatelor Romane, romanii, profitand de un context international favorabil, au
initiat”politica faptului implinit”, prin care puterile europene s-au vazut confruntate cu un
eveniment deja realizat.

Consecinte

Unul din obiectivele mari ale proiectelor politice romanesti a fost atins, realizarea
statului roman, urmand ca in deceniile urmatoare sa fie puse in practica si alte puncte
din proiectele politice romanesti.

2.CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN MODERN (reformele din timpul domniei lui Cuza si Carol I)

Domnia si reformele lui Cuza ( 1859-1866).

In decursul domniei lui Cuza putem deosebi trei etape:

1.1859-1862-recunoasterea externa a dublei alegeri si a unirii;masuri de unificare interna;
2.1862-1864-incercari de realizare a reformelor
3.1864-1866-perioada marilor reforme; domnia autoritara.

Prima etapa a domniei( 1859-1862)

Imediat dupa 24 ianuarie 1859,principalele teluri ale politicii externe a lui Cuza au fost :
recunoasterea dublei sale alegeri a si a unirii Principatelor de catre Marile Puterile .
In 1859 , Marile Puteri au recunoscut dubla alegere, iar dupa mari eforturi diplomatice, in
1861- in cadrul Conferintei de la Constantinopol, a fost recunoscuta si unirea dar numai
pe timpul domniei lui Cuza,conditie impusa de Turcia, putere suzerana.
Pe plan intern ,Cuza a realizat numeroase reforme administrative si politice necesare
consolidarii statului:
- unificarea sistemul vamal si al telegrafului,
-24 ianuarie-ziua nationala,
-stema unica,
-Bucuresti a devenit capitala tarii .
-a format primul guvern unic si Adunarea legiuitoare unica la Bucuresti

A doua etapa 1862-1864

Pana in 1864,Cuza a domnit in mod constitutional (conform Conventiei de la Paris),incercand
sa determine Adunarea sa adopte reformele dorite de el, printre care si reforma agrara
(improprietarirea taranilor).
In aceasta etapa, se formeaza ”monstruoasa coalitie”, o alianta a politicienilor vremii care erau
mai degraba anticuzisti,dar nu antiunionisti ce urmareau aducerea unui print strain pe tronul
Romaniei. In aceasta perioada, sunt evidente tensiunile dintre Cuza si prim-ministrul Barbu
Catargiu, lider al conservatorilor, care se impotivea ideii de improprietarire a taranilor, situatia
se acutizeaza , mai ales ca Barbu Catargiu a fost asasinat( fara a se afla adevaratul faptas).
In aceasta situatie tensionata politic, domnitorul in numeste ca prim-ministru pe liberalul
moderat Mihail Kogalniceanu, in octombrie 1863.
Cu ajutorul guvernului Mihail Kogalniceanu, in 1863 a fost adoptata legea de
secularizare a averilor manastiresti (cea mai mare parte a lor inchinate, al caror profit
mergea la Muntele Athos). Pamanturile manastirilor au fost confiscate, ele reprezentau
25% din suprafata intregii tarii si au trecut in proprietatea statului, care dispunea astfel de un
fond funciar important, fiind primul pas in realizarea reformei agrare. In acelasi an, s-a hoarat
ca slujbele religioase sa fie realizate in limba romana , in locul limbii slavone, resoectiv
grecesti.
La solicitarea domnitorului Cuza, Mihail Kogalniceanu realizeaza un proiect de reforma
agrara ( sau lege rurala ). In urma respingerii de catre Adunarea Legislativa (dominata de
conservatori) a proiectului de lege rurala depus de guvernul Kogalniceanu, Cuza a refuzat sa
demita guvernul si a recurs la dizolvarea Adunarii, ceea ce echivaleaza cu o lovitura de stat
( 2 mai 1864).

A treia etapa 1864-1866

-Principalele reforme .( astea sunt cele mai importante actiuni de consolidare,

modernizare - reformele din 1864 adoptate de Cuza)

1. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost urmata de elaborarea unei noi constitutii-Statutul
Dezvoltator al Conventiei de la Paris - prin care se puneau bazele unei domnii
autoritare, deoarece sporesc puterile executive si legislative ale domnitorului si s-a pastrat
votul censitar ( vot in funcie de avere)., dar a fost scazut censul printr-o noua lege electorala,
astfel incat a crescut nr. celor cu drept de vot si s-a infiintat Senatul, numit Corp
Ponderator.

2. Reforma agrara/rurala din 1864 a fost promulgata de catre Al.I.Cuza prin care se
desfiinta claca si aproximativ 500.000 tarani erau improprietariti cu circa 2 milioane de
hectare milioane de hectare, taranii devenind proprietari pe loturile avute in folosinta.
Improprietarirea se facea in functie de numarul de vite si taranii erau obligati ca timp de 15
ani sa plateasca despagubiri ( catre stat sau boieri), iar timp de 30 de ani nu aveau voie sa
instraineze, sa vanda sau ipoteca pamantul, pentru a nu permite manastirilor sau boierilor sa-
l rascumpere. Reforma agrara a permis formarea proprietatii taranesti, taranii au ajuns saa
detina circa 30% din teritoriul tarii, dar a cunoscut unele imperfectiuni-un nr. mare de tarani
au ramas neimproprietariti, multe terenuri arabile au ramas nelucrate( Cuza a pregatit un
proiect de lege ce stabilea obligatia de a munci pamantul, dar a intrat in vigoare dupa
abdicarea acestuia).
3.Prin legea instructiunii publice din 1864, prima lege moderna a invatamantului in
Principate, era reglementat atat invatamantul de stat ,cat si cel privat, de la cel primar la cel
superior.. Existau trei grade de invatamant: primar ( 4 ani) -se stabilea ca invatamantul
primar sa devina gratuit si obligatoriu,secundar (7 ani) si superior ( 3 ani) ; In perioada
domniei lui Cuza s-au infiintat Universitatile de la Iasi( 1860) si Bucuresti(1864) si s-a
introdus ortografia latina , se dezvolta invatamantul tehnic, practic se pun bazele sistemului de
invatamant modern romanesc.
4. Alte masuri reformatoare : au fost elaborate Codurile Penal ( pe baza Codului
napoleonian si a celui italian), Civil si Comercial, a fost infiintat C.E.C-ul, Biserica Ortodoxa
a devenit autocefala ( conducere de sine-statoare).
Cu toate aceste reforme care au contribuit la modernizarea societati romanesti, domnia
autoritara instaurata odata cu lovitura de stat i-a indepartat pe oamenii politici de domnitor.
In 1866, Alexandru Ioan Cuza este silit sa abdice de catre ``monstruoasa coalitie``,
pastrarea unirii va fi realizata prin instalarea temporara a unei locotenente domesti care va
conduce tara pana la aducerea unui principe strain, membru al unei case domnitoare din
Europa. Dupa ce Filip de Flandra( fratele regelui Belgiei) a refuzat, optiunile s-au indreptat
catre principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, inrudit cu Casa Regala din Prusia si
sustinut de Napoleon al III-lea . Acesta a fost asezat pe tron la 10 mai 1866, iar prin aceasta
actiune, romanii au pus din nou statele europene in fata faptului implinit, marile puteri fiind
nevoite sa-l accepte pe noul conducator al statului roman. Aducerea unui principe strain era in
conformitate cu dorintele Adunarilor ad-hoc si aprobata printr-umn plebiscit, cetatenii fiind
chemati sa se pronunte cu privire la acesta problema.
Consecinte
Unirea si reformele din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza au dus la la
modernizarea statului roman,modernizare ceruta prin proiectele politice redactate in timpul
revolutiei de la 1848, dar prin care statul este pregatit pentru o noua etapa, cea a monarhiei
ereditare.

Consolidarea statului sub Carol I ( 1866-1914)- a fost mai intai principe, apoi rege al
Romaniei.

Domnia lui Carol I, care a devenit principe la 10 mai 1866, a reprezentat momentul de
maturizare politica a Romaniei, aceasta devenind un stat modern, guvernat dupa principiile
liberale. Sunt adoptate mai multe reforme care au contribuit la modernizarea si consolidarea
statului , Romania a devenit un stat independent, castigand un prestigiu deosebit pe plan
international.
Masuri adoptate de Carol I:
- a fost emiterea unei constitutii moderne in 1866 prin care s-a realizat un echilibru intre
cele trei puteri in stat, pe baza caruia a fost guvernata Romania.De asemenea, au fost puse
bazele monarhiei constitutionale si a sistemului parlamentar modern.( este o masura de
consolidare accesibila - scrieti ce stiti despre constitutie !!!!!)
-in 1867-leul devine moneda nationala, iar in 1880 este infiintata Banca Nationala a
Romaniei- consolidandu-se astfel dezvoltarea economica a tarii; se construiesc retele de cai
ferate, de drumuri nationale si locale, Podul de la Cenavoda.
-in 1877-1878- in contextul crizei orientale, Romania este proclamata stat independent la 9
mai 1877, in Parlament de catre Mihail Kogalniceanu, ministru de externe la acel moment. In
data de 10 mai 1877, independenta este oficializata in Senat si in prezenta lui Carol I si se
instituie decoratia nationala-Steaua Dunarii. Independenta este oficializata la nivel
international prin Tratatul de Pace de la Berlin( 1 iulie 1878)cu doua conditii:acceptarea
schimbului de teritorii propus de Rusia ( ne lua sudul Basarabiei si Turcia ne inapoia
Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor) si modificarea art.7 referitor la acordarea
cetateniei indiferent de religie.
- in 1881 - prestigiul tarii creste pe plan international si institutia monarhiei se consolideaza
in urma independentei ,deoarece Romania este proclamata regat pe 14 martie 1881, iar in
aceeasi zi, Carol primeste titlul de Rege, dar este incoronat pe 10 mai 1881. Mai tarziu, in
1884 , se inscrie in constitutie noua forma de organizare a statului.
-1895-Legea Minelor proclama dreptul statului asupra resurselor subsolului, cu exceptia
petrolului si permite strainilor detinerea de proprietati de pamant, funciare.
- din 1895, a fost introdusa rotativa guvernamentala (dupa modelul britanic), de catre
Carol I, pentru stabilitate politica.Scena politica a Romaniei a fost dominata de Partidul
Conservator ( infiintat in 1880 avand ca deviza :pasii marunti) si Partidul Liberal ( 1875-
deviza liberala: prin noi insine),care guvernau alternativ.
Pe plan extern, Carol I a actionat pentru cucerirea independentei de stat, obiectiv atins
prin participarea Romaniei la razboi impotriva Imperiului Otoman, intre 1877-
1878.Independenta a fost proclamata in Parlament la 9 mai 1877,dar cucerita pe campul de
lupta si a fost recunoscuta pe plan international -prin Tratatul de pace de la Berlin din 1878.

3. Relatii internationale- Actiuni ale statului roman modern in cadrul crizei orientale in
a doua jumatate a sec. al XIX-lea
-Participarea Romaniei la relatiile internatinale, implicarea in criza orientala-Razboiul de
Independenta( 1877-1878).
4. Relatii internationale- Actiuni ale statului roman modern, implicarea in relatiile
internationale din prima jumatate a secolului XX.
-Razboaiele balcanice( 1912-1913)
-Primul Razboi Mondial (1914-1918).

5. Marea Unire din 1918 - Constituirea si consolidarea statului naţional unitar român

Contextul istoric al Marii Uniri din 1918.

Realizarea Marii Uniri din 1918, obiectiv national fundamental, a fost favorizata de o serie
de factori externi si interni :
- afirmarea principiului autodeterminarii conform caruia popoarele aveau dreptul de a-si
decide soarta , drept afirmat de preşedintele american Woodrow. Wilson la începutul anului
1918 prin documentul ”Cele 14 puncte”;
- ``cascada imperiilor`-`prăbuşirea Imperiului Tarist si Austro-Ungar sub dominatia
carora se aflasera sute de ani teritorii romanesti-Basarabia,Bucovina, Transilvania ;
- victoria Antantei , alaturi de care Romania a participat la razboi ( intre 1916-1918) cu
scopul recuperarii teritoriilor aflate sub dominatie straina .

Etapele unirii:
-infiintarea institutiilor reprezentative in teritoriile locuite de romani
-proclamarea autonomiei si independentei fata de foste puteri
-decizia de unire cu Romania
 1.Unirea Basarabiei cu România
Dupa destramarea Imperiului Tarist,conducatorul comunist,Lenin a recunoscut
dreptul popoarelor din imperiu la autodeterminare prin ~Decretul nationalitatilor~ .
- in 1917are loc Congresul Ostasilor moldoveni la Chisinau, unde s-a infiintat
Sfatul Tarii, aflat sub conducerea lui Ion Inculet(obiectiv: unirea Basarabiei cu Romania).
Sfatul Tarii, va proclama autonomia Basarabiei ( numele statului -Republica
Democratica Moldoveneasca -2 dec. 1917) si independenta fata de Rusia la 24 ianuarie 1918,
iar guvernul rus rupe legaturile diplomatice cu Romania.
unirea
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării , adunare reprezentativa a basarabenilor ,a votat la
Chişinău unirea Basarabiei cu România, Actul Unirii a fost promulgat de regele Ferdinand
I.Pe plan extern, unirea Basarabiei avea sa fie recunoscuta de statele invingatoare( exceptie
Rusia-nu a participat) prin Tratatul de la Paris.

2.Unirea Bucovinei cu România

Bucovina, se afla sub dominatia Imperiului austro-ungar, iar imparatul austro-ungar
propune, prin manifestul ”Catre popoarele mele credincioase”, solutia federalizarii, cu
acordarea autonomiei, in scopul de a salva imperiul, incercarea care esueaza.. Dupa
destramarea imperiului, Bucovina era in pericol de a fi anexata Galitiei ( Ucraina).
-autonomia a fost proclamata de un Consiliu National, condus de Iancu Flondor. Acest
Consiliu s-a proclamat Adunare Constituanta si a decis convocarea unui congres.
-unirea
La 15/28 noiembrie 1918 , Congresul General al Bucovinei (alcătuit atât din români, cât şi
din reprezentanţii altor naţionalităţi din provincie), a proclamat unirea Bucovinei cu Regatul
României.

3.Unirea Transilvaniei cu Români

Transilvania se afla sub dominatia Imperiului austro-ungar, iar imparatul austro-ungar
propune, prin manifestul ”Catre popoarele mele credincioase”, solutia federalizarii, cu
acordarea autonomiei, in scopul de a salva imperiul.
Dupa destramarea imperiului, in Transilvania( care depindea inca de Ungaria), PNR-ul
redacteaza “Declaratia de la Oradea”/ “Decaratia de independenta”, prin care este
proclamat dreptul transilvanenilor de a-si hotari soarta;este citita in Parlamentul de la
Budapesta de catre AL.Vaida-Voievod, dar este respinsa.
Este infiintat la Arad un organism- Consiliul National Roman Central (CNRC- alcatuit din 12
membri: 6 membri PSD si 6 PNR) care hotaraste convocarea unei adunari reprezentative la
Alba Iulia.
unirea
La Alba Iulia, în data de 1 decembrie 1918, a avut loc o Mare Adunare Naţionala, la care
au participat 1228 delegaţi aleşi si peste 100 000 de alţi români veniţi din Transilvania şi
Banat. La adunare a fost adoptat documentul- Rezoluţia Unirii, citita de Vasile Goldis prin
care se decreta unirea Transilvaniei cu Romania.
Pana la unirea definitiva cu Romania, conducerea a fost asigurata de Marele Sfat National
(parlament provizoriu) si Consiliul Dirigent (guvern provizoriu) .
Unirea infaptuita in 1918 a fost consfiintita de Parlamentul Roman in 1918 si pe plan extern
in cadrul Conferintei de pace de la Paris( 1919-1920),unde au fost semnate tratate prin care se
recunostea acest fapt istoric: Tratatul de la Paris-recunostea unirea Basarabiei cu Romania
Tratatul de la Saint-Germain-Austria recunostea unirea
Bucovinei cu Romania;
 Tratatul de la Trianon-Ungaria recunostea unirea Transilvaniei
cu Romania.
Asadar,realizarea unirii din 1918 este strans legata de participarea la Primul Razboi
Mondial si de eforturile politice si diplomatice ale Regelui Ferdinand si ale Reginei Maria -
incoronati simbolic la Alba-Iulia ca regi ai Romaniei Mari ( 15 oct.1922).

Consecintele Unirii din 1918

Romania devine stat national unitar si se indeplineste obiectivul de unire, teritoriul
statului sporeste considerabil si include minoritati etnice noi. De asemenea, statul se
consolideaza pe plan economic si politic prin democratizarea societatii.

Principalele reforme care au modificat substantial scena politica autohtona au fost:

- legea electorala din 1918 prin care se stabilea introducerea votului universal pentru
persoanele cu varsta de peste 21 de ani,exceptie facand femeile,magistratii si
militarii,fapt ce a permis taranilor sa devina principala masa electorala,iar Partidul
Conservator si-a pierdut treptat rolul politic.Scena politica era dominata de PNL si
Partidul National Taranesc.
- Reforma agrara din 1921- promisa din timpul razboiului si promulgata de regele
Ferdinand ,prin care aproximativ 2 milioane de tarani au primit circa 6 milioane de
hectare,fapt ce a consolidat proprietatea taraneasca. A fost cea mai ampla reforma
agrara din Europa, rezolvandu-se problema taraneasca, neglijata anterior.
- Constitutia din 1923,necesara pentru garantarea si respectarea drepturilor tuturor
cetatenilor Romaniei Mari, inclusiv minoritatilor nationale, a consolidat statul unitar
roman-stat national, unitar si suveran, a consolidat regimul democratic prin inscrierea
votului universal.
Concluzii
In contextul sec.XVIII-lea si al XIX-lea, marcate de spiritul iluminist si
nationalist, elita politica romaneasca a afirmat idealurile de unire si
independenta prin proiectele politice realizate in contextul crizei orientale.
Aceste proiecte politice vor fi puse in practica incepand cu anul 1859, cand s-a
infaptuit statul roman modern, urmand ca acest stat sa fie consolidat prin
reforme si prin obtinerea Independentei( 1878). Marele proiect politic a fost
posibil dupa obtinerea independentei, realizat in 1918, cand toate teritoriile
locuite de romani s-au reunit in granitele aceluiasi statsi s-a constituit
Romania Mare.

Schema lectiei ( Marea Unire)

Factorii favorabili unirii:
-afirmarea dreptului la autodeterminare,
-destramarea imperiilor tarist si austro-ungar,
-participarea la razboi de partea Antantei.
Unirea:
1.Sfatul Tarii-unirea Basarabiei cu Romania ( 27 martie 1918)
2. Congresul General al Bucovinei-decreteaza unirea cu Romania ( 15/28 noiembrie 1918)
3. Mare Adunare Naţionala de la Alba-Iulia, decide unirea Transilvaniei cu Romania ( 1
Decembrie 1918).
Consecinte:
-actele unirii sunt votate in Parlamentul de la Bucuresti (1918)
-pe plan international, Marea Unire este recunoscuta in cadrul Conferintei de Pace de la Paris
( 1919-1920).
Consolidarea Unirii:
-vot universal ( 1918)
-reforma agrara ( 1921)
-Constitutia din 1923

6. Implicarea Romaniei in relatiile internationale in prima jumatate a secolului al XX-

lea ( razboaie balcanice, Primul Razboi Mondial, al Doilea Razboi Mondial)