TEMA 5: Statul român modern: de la proiect politic la România Mare

ASEMĂNĂRI=CONSTANTĂ
Menționați/Prezentați o asemănare/constantă între două proiectele politice din sec. XVIII,
elaborate/prezentate în ultimele trei decenii ale sec. XVIII
Varianta 1: O asemănare/constantă între două proiectele politice din sec. XVIII,
elaborate/prezentate în ultimele trei decenii ale sec. XVIII se referă la scrisoarea redactată de Enăchiță
Văcărescu și la memoriul delegației boierilor din Moldova și Țara Românească prezentat în
cadrul Congresului de Pace de la Focșani. Ambele proiecte au fost redactate în anul 1872 și prevedeau
înlăturarea regimului fanariot și revenirea la domniile pământene. În aceste proiecte erau cuprinse
prevederi referitoare la statul român modern, ca de exemplu Unirea Principatelor Române și autonomie
internă.
Varianta 2: O asemănare/constantă între două proiectele politice din sec. XVIII,
elaborate/prezentate în ultimele trei decenii ale sec. XVIII se referă la scrisoarea redactată de Enăchiță
Văcărescu (1772) și la memoriul boierilor munteni în cadrul Congresului de la Şiştov
reprezentanților Rusiei şi Austriei (1791). Ambele proiecte prevedeau înlăturarea regimului fanariot
și revenirea la domniile pământene. În aceste proiecte erau cuprinse prevederi referitoare la statul român
modern, ca de exemplu Unirea Principatelor Române și autonomie internă.
Varianta 3: O asemănare/constantă între două proiectele politice din sec. XVIII,
elaborate/prezentate în ultimele trei decenii ale sec. XVIII se referă la memoriul delegației boierilor
din Moldova și Țara Românească prezentat în cadrul Congresului de Pace de la Focșani (1772) și
la memoriul boierilor munteni în cadrul Congresului de la Şiştov reprezentanților Rusiei şi
Austriei (1791). Ambele proiecte prevedeau înlăturarea regimului fanariot și revenirea la domniile
pământene. În aceste proiecte erau cuprinse prevederi referitoare la statul român modern, ca de exemplu
Unirea Principatelor Române și autonomie internă. De asemenea, cele două memorii cuprindea
prevederi referitoare și la statutul Principatelor: protecția celor 3 puteri creștine (Rusia, Austria și Prusia),
neutralitatea țării.

Menţionaţi/Prezentați o asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul

român elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Varianta 1: O asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea se referă la „Constituția Cărvunarilor” și „Act de unire și
independență”. Acest proiecte politice redactate de Ionică Tăutu și Ion Câmpineanu propuneau organizarea
Principatelor Române pe baza principiului separării puterilor în stat. În cele două documente erau
cuprinse prevederi asemănătoare: limitarea puterii domnului prin formarea unei Adunări Obştești,
respectarea autonomiei interne, drepturi şi libertăţi cetățenești.

1
Varianta 2: O asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea se referă la „Constituția Cărvunarilor” și „Proclamația de la Islaz”.
Acest proiecte politice redactate de Ionică Tăutu și Ion Heliade- Rădulescu propuneau organizarea
Principatelor Române pe baza principiului separării puterilor în stat. Cele două proiecte politice cuprindeau
și alte principii democratice guvernare reprezentativă, drepturi și libertăți cetățenești. În cele două
documente erau cuprinse prevederi asemănătoare: limitarea puterii domnului prin formarea unei
Adunări Obştești, respectarea autonomiei interne, drepturi şi libertăţi cetățenești.
Varianta 3: O asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea se referă la „Act de unire și independență” și „Osăbitul act de numire
a suveranului românilor”. În aceste proiecte, Ion Cîmpineanu susținea înlăturarea suzeranității
otomane și a protectoratului rus, organizarea Principatelor Române într-un singur stat având ca formă
de organizare monarhia ereditară. Astfel, proiectele politice redactate de Ion Cîmpineanu susțineau ideea
de unire și independență a Principatelor Române
Varianta 4: O asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea se referă la „Act de unire și independență” și „Proclamația de la
Islaz”. Acest proiecte politice redactate de Ion Câmpineanu și Ion Heliade- Rădulescu propuneau organizarea
Principatelor Române pe baza principiului separării puterilor în stat. Cele două proiecte politice cuprindeau
și alte principii democratice guvernare reprezentativă, drepturi și libertăți cetățenești. În cele două
documente erau cuprinse prevederi asemănătoare: limitarea puterii domnului prin formarea unei
Adunări Obştești, respectarea autonomiei interne, drepturi şi libertăţi cetățenești.

Menţionaţi/Prezentați o asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul

român elaborate în 1848.
O asemănare/constantă între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848 se referă
la programele revoluționare redactate în timpul revoluției de la 1848. Programele „Prințipiile noastre
pentru reformarea patriei” și „Dorințele partidei naționale din Moldova” au fost redactate de
revoluționarii moldoveni aflați în exil după înfrângerea revoluției din Moldova. Cele două programe
cuprindeau prevederi asemănătoare: Unirea Moldovei cu Țara Românească, organizarea statului pe baza
separării puterilor în stat, guvernare reprezentativă și egalitate în fața legii. În aceste programe,
revoluționarii Moldovei susțineau modernizarea statului și reformă agrară, țăranii urmând să fie
împroprietărită prin despăgubire. Aceste programe revoluționare sunt considerate proiecte politice
deoarece au stat la baza formării statului român modern și la înfăptuirea de reforme democratice.

2
Menţionaţi/Prezentați o asemănare/constantă între măsurile adoptate în politica internă, în
perioada 1862- 1864
Varianta 1: O asemănăre între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862- 1864 în timpul lui
Al, I. Cuza se referă la măsurile de unificare și organizare a principalelor domenii ale statului român
modern. Astfel, în cele două Principate au fost puse în aplicare măsuri comune cu scopul unificării serviciilor
vamale, poștă și telegraf, sistemul de măsuri și greutăți. S-a desființat granița între cele două state. De
asemenea, are loc unificarea administrației. Armata este pusă sub comandă unică și este înființat
Ministerul unic de Război. Orașul Bucureștiul devine capitala țării. În 1862, la București își începe
activitatea Guvernul condus de Barbu Catargiu și Parlamentul. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi națională
pentru statul român modern. Totodată, în anul 1864 sunt puse în aplicare o serie de reforme care au
contribuit la organizarea și modernizarea armatei; sistemului juridic și de administrație al statului. Astfel,
au fost adoptate reforma militară, Codul Civil și Codul Penal și reforma administrativă.
Varianta 2: O asemănăre între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862- 1864, în
timpul lui Al.I.Cuza se referă la reforma secularizării averilor mănăstirești (1863) și la reforma
agrară (1864). Ambele reforme au avut un rol important în împroprietărirea țăranilor cu pământ.
Înfăptuirea reformei agrare a fost precedată de legea secularizării averilor mănăstirești (1863) deoarece
statul nu dispunea de pământ pentru împroprietărirea țăranilor, iar marii proprietari nu erau de acord cu
reducerea moșiilor deținute. Pământurile confiscate de la Biserică reprezentau 1/3 din terenul arabil al
țării. Reforma agrară prevedea împroprietărirea țăranilor clăcași cu pământ în funcție de numărul de
vite deținute. Țăranii clăcași erau împărțiți în 3 categorii: fruntași, mijlocași și pălmași. De asemenea,
prin reformă se desființa claca și se stabilea plata unei despăgubiri eșalonate pe 15 ani. Țăranii timp de
30 de ani nu puteau vinde sau ipoteca pământul. Prin reforma agrară au fost împroprietărite aproximativ
500 de mii de familii de țărani, cu o suprafața de aproximativ 2 milioane de hectare de pământ. Cele
două reforme au rezolvat parțial și temporar problema țărănească.

Menţionaţi o constantă/asemănare în desfășurarea faptelor istorice la care participă România la

începutul secolului al XX-lea, în cadrul relațiilor internaționale.

O constantă/asemănare în desfășurarea faptelor istorice la care participă România la începutul

secolului al XX-lea, în cadrul relațiilor internaționale se referă la formarea României Mari, care a
reprezentat principalul obiectiv politic al României la începutul sec. XX, dar și în timpul primului război
mondial. Diplomația românească, la începutul secolului XX, a desfășurat acțiuni privind îndeplinirea
obiectivului național-formarea României Mari. Deși membră a Puterilor Centrale, România se proclamă
neutră la 21 iulie 1914 în cadrul Consiliului de Coroană de la Sinaia. În august 1916, România semnează
la București un tratat politic și o convenție militară cu Antanta. Dacă prin tratatul politic, Antanta îi
recunoștea României drepturile asupra teritoriilor românești din cadrul Austro-Ungariei, în schimb prin
Convenția militară, România se angaja să declanșeze imediat operațiunile militare împotriva Austro-
Ungariei. Astfel, promovarea principiului autodeterminării popoarelor și victoria Antantei în primul
război mondial contribuie la realizarea României Mari prin Unirea cu Basarabia, Bucovina și
Transilvania.