Constituţii româneşti

1866 1923 1938 1948 1952 1965 1991

(8 Titluri – 133 (8 Titluri; 138 articole – mare (8 Titluri; 100 (10 TITLURI, 105 (Cap. Introductiv; (9 Titluri; 121 articole) (7 titluri; 152 articole)
articole) parte din artic erau din C. articole) ART) 10 Capitole cu 105
precedentă – 78) articole)
ADOPTARE 20 apr/10 mai 1866 – -adopt în timp guv. liberale – 26 -,,înfăţişată” pop 24 februarie 1948 se promulgată la 24 sept 21 aug 1965 aprobată 21 nov. 1991/adopt
încep discuţiile mart 1923 în Adunare; 27 mart printr-o proclamaţie a votează Legea pentru 1952 8 dec. 1991/Refer
- 1/13 mai 1866 o nouă 1923 în Senat; regelui – la 20 febr dizolvarea Adunării
Ad. începea dezbaterile -promulgată de rege la 28 mart 1938 Deputaţilor,
- 30 iun 1866 – 1923; -promulgată de rege reglementarea
sancţionată şi prin Decretul regal convocării MAN
promulgată de Domnitor - contestată de PNR şi Ţărănişti dar nr. 1045 din 27 febr 28 martie 1948 –
– FĂRĂ ACORDUL apoi a fost acceptată unanim de toţi 1938; ALEGERI
PUTERILOR factorii politici; -aprobată de popor 6 apr. 1948 – prima
GARANTE; prin PLEBISCIT adunare a MAN
- 1/13 iulie 1866 în verbal; 13 aprilie 1948,
M.O. Constituţia Republicii
- 1 IULIE 1866 – în Populare Române era
vigoare adoptată

STATUL Art. 1 - ,,PUR constituie Art. 1. - Regatul Romaniei este un Art. 1. - Regatul ART. 1 – RO devenea Art. 1. - Republica art. 1 – numele statului RSR - Art. 1 – Rom – stat de
un singur stat indivizibil Stat NAŢIONAL, UNITAR, Romaniei este un Stat RPR = stat Popular, Populara Romana ,,Romania este republica socialista. drept, democratic şi
sub denumirea de INDIVIZIBIL; National, unitar si Unitar, Independent, este un stat al Republica Socialista Romania este social,; stat Naţiona,
România” indivizibil. Suveran oamenilor muncii de stat al oamenilor muncii de la Suveran, Independent,
la orase si sate orase si sate, suveran, unitar şi Indivizibil
Art. 2 - RPR a luat independent si unitar. Teritoriul
fiinta prin lupta dusa art. 2 – RPR = stat sau este inalienabil si indivizibil”. Art. 2 /art. 1 alineatul
de popor, in frunte cu democrat popular, - - numele de RSR – arată că se 2– Suv naţion aparţine
clasa muncitoare, BAZA = alianţa încheiase proc de colectivizare în pop rom - o exercită prin
impotriva fascismului, clasei muncitoare cu agric şi se eliminase proprietatea organele sale reprez şi
reactiunii si ţărănimea; rol cond privată în economie – era socialistă prin Referendum;
imperialismului.; – clasa muncitoare (se
fundamenta dictatura art. 3 – forţa pol conducătoare era Art. 6 – garantează
proletariatului; se PCR – noua denumire a partidului drepturi pt minorităţile
înlocuia princ suv pop unic; Noua denumire reflectă un rol naţionale;
cu dictatura mai clar al partidului pentru
proletariatului); ,,construirea soc. socialiste” Art. 7 – statul sprijinî
întărirea leg cu rom din
Art. 3. - Republica afara graniţelor;
Populara Romana s-a
nascut si s-a intarit ca Art. 8 – statul asig buna
rezultat al eliberarii fcţ a PLURALISMULUI
tarii de catre fortele = garanţie a dem
armate ale Uniunii constituţionale
Republicilor
Sovietice Socialiste
de sub jugul
fascismului

art. 17 - STATUL –
Statul roman
democrat-popular -
stat unitar, suveran si
independent:
TERITORIUL Art. 2 - ,,Terit Rom este art. 2 – terit Rom este inalienabil; Art. 2. - Teritoriul - Art. 75. - Teritoriul TERIT RPR – ART. 1 ... Teritoriul sau este Art. 3 – Teritoriul –

1
 inalienabil. Limitele
statului nu pot fi
schimbate sau rectificate
decât în virtutea unei legi
(...)”
Art. 4 – terit este
împărţit în judeţe,
judeţele în plase şi
plasele în comune (...)”
GUVERNAREA Art. 38 - Membrii
REPREZENTATIVĂ amandurora Adunarilor
represinta natiunea, era
nu numai judetul sau
localitatea care i-a numit
= PRINC GUV
REPREZENTATIVE
SUVERANITATEA Art. 31. - Tote puterile
POP Statului emana de la
natiune care nu le pote
esercita decat numai prin
delegatiune si dupa
principiile si regulile
asedete in Constitutiunea
de facila = PRINC
SUVERANITĂŢII
POPORULUI
DREPTURI ŞI -LIB – conştiinţei,
LIBERTĂŢI presei, cuvântului
-Învăţăm primar – gratuit
şi obligatoriu;
-VOT – vot cenzitar – fcţ
de Proprietate şi de
capacităţi obţ prin
Diplome
-Art. 7 – cetăţeni puteau
deveni doar creştinii
-Art. 10 - ,,Toţi românii
sunt egali în faţa legii,
fără deosebire de clasă”
-lib individ este
garantată, domiciliul este
inviolabil;
-Lib conştiinţei e conditiunile sub cari femeile pot
absolută; lib tuturor
cultelor este garantată
dacă ele nu aduceau
atingere ordinii publice
sau bunelor moravuri.
-art. 21 - religia
ortodoxă este religia
dominantă a statului
-art. 23 – lib
învăţământului este
hotarele pot fi modif/rectificate Romaniei este Republicii Populare Regiuni inalienabil si indivizibil. inalienabil; organizat în
doar în baza unei legi; inalienabil. Romane se imparte din comune, oraşe, judeţe.
Art. 3. - Teritoriul Romaniei nu se punct de vedere Art. 15. - Teritoriul Republicii
poate coloniza cu populatiuni de Art. 3. - Teritoriul administrativ, in: Socialiste Romania este organizat in
ginta straina. Romaniei nu se poate comune, plasi, judete unitati administrativ-teritoriale:
Art. 4. - Teritoriul Romaniei din coloniza cu populatiuni si regiuni. Prin lege se judetul, orasul si comuna.
punct de vedere administrativ se de semintie straina. pot aduce modificari Orasele mai importante pot fi
imparte in judete, judetele in acestor impartiri. organizate ca municipii.
comune. *** LEGE 1968
Art. 42. - Membrii Adunarilor
reprezinta natiunea.
art. 33 – Toate puterile emană de Art. 29. - Toate - Suv poporului - art. 4 – în RPR – art. 2 - întreaga putere aparţine
la naţiune – se exercită doar prin puterile Statului Puterea emană de la Puterea aparţine poporului în care intrau ,,clasa
delegaţiune; emana de la Natiunea popor şi aparţine OAMENILOR muncitoare – clasa conducătoare în
Romana = menţine poporului condus de MUNCII DE LA societate -, ţărănimea,
princ suveranităţii pop organe reprezentative ORAŞE ŞI SATE intelectualitatea, celelalte categorii
care o exercita prin de oameni ai muncii”
MAN si Sfaturile Art. 4. - Detinator suveran al
Populare. puterii, poporul o exercita prin
Marea Adunare Nationala si prin
consiliile populare, organe alese
prin vot universal, egal, direct si
secret. – princ suveranităţii pop
art. 11 - Libertatea presei; -preciza mai întâi Vot Univ – direct, --- art. 5 – Caracterul Socialist şi Art. 23 – libertatea
art. 13 – inviolabilitatea datoriile românilor secret; Vot de la 18 DR+LIB – la fel ca în Cooperatist al Economiei; individuală şi siguranţa
domiciliului; lib conşt; lib de apoi ... ani; Aleşi de la 23 ani; 1948 + restricţii la vot art. 6 – Caract socialist şi persoanei sunt
exprimare, lib presei; -lib şi dr. democratice -Reprezentantii cooperatist al Proprietăţii; inviolabile; Sunt stabilite
responsabilitatea jurnaliştilor; erau restrânse faţă de C poporului in toate statul = proprietar peste bogăţiile prezumţia de nevinovăţie
art. 5, 7, 10, 26, 27 – Drepturi din 1923 organele puterii de Stat Sol + Subsol + fabrici+uzine + căi şi legalitatea pedepsei;
cetăţeneşti acordate egal – fără sunt raspunzatori in de comunicaţie + ½ de transport + Art. 25 – dreptul la
deosebire de etnie, limbă, religie fata poporului si pot fi telecomunicaţii + fond de locuinţe liberă circulaţie în ţară
(definite în fcţ. de tendinţele revocati prin vointa etc. sau străinătate este
internaţionale); alegatorilor, in art. 8 – Monopolul statului/Comerţ; garantat;
art. 6 - FEMEILE – AU conditiile stabilite de -pentru realizarea scopurilor sale Art. 28 – secretul
DREPTURI CIVILE, nu au lege. statul socialist român corespondenţei;
drepturi politice – acestea vor fi DR+LIB: - dr. la organizează, planifică şi conduce Art. 29 – libertatea
stabilite prin legi speciale - Legi muncă, odihnă, întreaga economie naţională; gândirii şi a opiniilor +
speciale, votate cu majoritate de învăţătură; Fem = Art. 17. - Cetatenii Republicii libertatea conştiinţei
doua treimi, vor determina Bărb(aleg şi pot fi Socialiste Romania, fara deosebire religioase;
alese); Minorităţile se de nationalitate, rasa, sex sau Art. 30 – libertatea de
avea exercitiul drepturilor politice. bucurau de toate religie, sint egali in drepturi in toate exprimare;
Drepturile civile ale femeilor se vor drepturile; domeniile vietii economice, politice, Art. 31 – dreptul la
stabili pe baza deplinei egalitati a manifestaţiilor, etc. juridice, sociale si culturale. informaţie – obligă
celor doua sexe.- egalitatea între -lib. conştiinţei, NU apar restricţii în privinţa autorităţile publice să
sexe DAR femeile NU votează ci o religiei, presei, exercitării drepturilor pol (ca în informeze corect
lege specială cu o majoritate cuvântului, întrunirilor, celelalte C comuniste); cetăţenii asupra
absolută VA reglementa dr. de vot LIMITE: -art. 28 – libertatea cuvăntului, problemelor de ordin
pt femei; ART. 18 - Vot cu presei, întrunirilor, public, dar şi de ordin
-art. 21 – statul intervine în excepţii – nu votau mitingurilor,demonstraţiilor personal;
raporturile dintre patroni şi ,,persoanele DAAAAR .... Art. 32 – dreptul la
1
 garantată; înv. primar
este obligatoriu şi fără
plată în şcolile statului;
-art. 30 – economice şi sociale, pt asigurarea
INTERDICŢIE - socială a muncitorilor (sunt
,,niciun român nu poate
intra în serviciul unui
stat” – riscă pierderea
cetăţeniei române.
PROPRIETATEA -art. 19 - ,,Proprietatea
de orice natură, precum
şi creanţele asupra
statului, sunt sacre şi
neviolabile (...)”
muncitori; toţi factorii producţiei au interzise”; -art. 29 – dr şi lib nu pot fi folosite învăţătură;
ocrotire egală; - pt a apăra libertatea în scopuri potrivnice orânduirii Art. 34 – dreptul la vot
muncii, a preveni conflicte ART. 14 – Comerţul socialiste de la vârsta de 18 ani;
intern + extern – sub Art. 35 – dreptul de a fi
controlul statului; ales de la 23 ani în
prevederi noi în contextul dezv. ART. 15 – prevedea Camera Dept. şi organele
industriei). PLANIF EC NAŢ locale ; de la 35 ani
-lib. conştiinţei este absolută - pentru Senat sau pt fcţ.
stattl garantează tuturor cultelor de preşedinte a
libertate şi protecţie DACĂ acestea României;
nu contravin legilor şi bunelor Art. 36 – libertatea
moravuri. Consideră ca bis întrunirilor;
româneşti pe cea ortodoxă şi pe cea Art. 41 – dreptul la
greco-catolică. proprietate. Art. 22 (1)
-art. 22 - BISERICA –- Bis Ortod Dreptul la viaţă, precum
era dominantă, Bis Greco-Cat era şi dreptul la integritate
privilegiată în rap cu altele fizică şi psihică
-se păstra interdicţia de a intra în
serviciul altui stat, în caz contrar
pierdeau cetăţenia
-PROPRIETATEA - garantată dar Art. 16. - Proprietatea Constit din 1948: art. 6 – proprietatea art. 5 – Caracterul Socialist şi Art. 41 – dreptul la
capătă o fcţ. socială; poate fi de orice natura, - anunţa SOCIALISTĂ - Cooperatist al Economiei; proprietate.
expropriată în caz de utilitate precum si creantele naţionalizarea*** – Fundamentul art. 6 – Caract socialist şi
publică; atat asupra Titlul II formatiunii social- cooperatist al Proprietăţii;
-art. 17 - totuşi statul putea particularilor cat si ,,STRUCTURA economice socialiste statul = proprietar peste bogăţiile
expropria - ,,o lege specială va asupra Statului, sunt SOCIAL – este proprietatea Sol + Subsol + fabrici+uzine + căi
determina cazurile de utilitatte inviolabile si garantate ECONOMICĂ” socialista asupra de comunicaţie + ½ de transport +
publică, procedura şi modul ca atare. - afirma rolul mijloacelor de telecomunicaţii + fond de locuinţe
exproprierii” Oricine poate dispune cond al PMR; productie care are fie etc.
-art. 19 – bogăţiile SUBSOLULUI liber de bunurile ce centralismul forma proprietatii de
aparţin statului; sunt ale lui, dupa democratic, stat (bun comun al
-art. 20 – căile de pe SOL, din normele prevazute in ,,legalitatea populară”, poporului), fie forma
AER, de pe APĂ = form legi. garantarea materială a proprietatii
DOMENIUL PUBLIC; Nimeni nu poate fi dr cet; cooperatiste-
expropriat decat pentru Art. 5. - In Republica colectiviste
cauza de utilitate Populara Romana, (proprietatea
publica si dupa o mijloacele de productie gospodariilor agricole
dreapta si prealabila apartin sau Statului, ca colective sau a
despagubire stabilita bunuri ale intregului organizatiilor
de justitie conform popor, sau cooperatiste).
legilor. organizatiilor
Art. 17. - Zacamintele cooperative, sau
miniere precum si particularilor, persoane
bogatiile de orice fizice sau juridice.
natura ale subsolului
sunt proprietatea Art. 6. - Bogatiile de
Statului. orice natura ale
subsolului, zacamintele
miniere, padurile,
apele, izvoarele de
energie naturala, caile
de comunicatie ferate,
rutiere, pe apa si in aer,
posta, telegraful,
telefonul si radio-ul
apartin Statului, ca
1

PARLAMENT PL (art. 32 – 34) –
Domn şi Adunare (S şi
AD)
-RESTRICŢIE – art.
30 – se interzicea
intrarea în serviciul altui
stat fără autorizarea
statului guvernului; în
caz contrat pierdea
cetăţenia.
ASPECTE Senat – cens ridicat;
ELECTORALE - mandat mai lung/8 ani;
VOTUL avea şi senatori de
drept; voat legi;
Ad Deput – vota legi;
vota bugetul;
Parlam controla Guv şi
îl interpela sau ancheta
– miniştrii erau obligaţi
să dea explicaţii;
Parlamentarii – aveau
bunuri comune ale
poporului.
art. 34 - Puterea legislativa se art. 31 - Puterea MAN PUT – RPR = stat Art. 4. - Detinator suveran al Articolul 58 - Rolul și
exercita colectiv de catre Rege si legislativa se exercita -Art. 37 = ,,organul piramidal, puterii, poporul o exercita prin structura
Reprezentatiunea de Rege prin suprem al puterii de ierarhizat, Marea Adunare Nationala si prin (1) Parlamentul este
nationala.Reprezentatiunea Reprezentatiunea stat” centralizat consiliile populare, organe alese organul reprezentativ
nationala se imparte in doua Nationala care se prin vot universal, egal, direct si suprem al poporului
Adunari:Senatul si Adunarea imparte in doua art. 86, alineat 4 – secret. român și unica autoritate
deputatilor. Adunari: Senatul si PREZIDIUL MAN rolul conducător al legiuitoare a tarii
Art. 35. - Initiativa legilor este data Adunarea Deputatilor. PMR - ,,Partidul art. 42 – MAN – unic organ (2) Parlamentul este
fiecareia din cele trei ramuri ale PL Muncitoresc Roman LEGISLATIIV; alcătuit din Camera
puterii legislative. - doar Regele este forta MAN - organ suprem al PUTERII Deputaţilor şi Senat
art. 42 – PARLAM – membrii INIŢIAZĂ LEGI; conducatoare atat a de stat; Art. 59 - Alegerea
Adunărilor reprezintă naţiunea; are -Parlam iniţia doar organizatiilor celor ce atribuţiile MAN – (art. 43) nu erau camerelor:
rolul principal; Legi DE INTERES muncesc, cat si a modificate faţă de Constit anterioare o(1) Camera Deputaţilor
OBŞTESC; organelor si - se înfiinţa Consiliul de Stat – şi Senatul sunt alese prin
-Parlam nu mai institutiilor de stat. In organ subordonat MAN; cu vot universal, egal,
controla Guv; jurul lui se strang activitate permanentă; organ suprem direct, secret şi liber
- Parlam era controlat laolalta toate al PUTERII de stat. exprimat, potrivit legii
de Rege pt că putea organizatiile celor ce electorale.
numi un nr mare de muncesc din o(2) Organizaţiile
senatori; Republica Populara cetăţenilor aparţinând
- Parlam era org pe Romana.” minorităţilor naţionale,
principii corporatiste în care nu întrunesc în
3 categorii socio – alegeri numărul de voturi
profesionale: I – agric pentru a fi reprezentate în
şi muncă manuală; II – Parlament, au dreptul la
comerţ şi industrie; III câte un loc de deputat, în
– ocupaţii intelectuale. condiţiile legii electorale.
Ad. deput – singura Cetăţenii unei minorităţi
cameră aleasă prin vot naţionale pot fi
univ; Senatul era alc reprezentaţi numai de o
din 3 categ de senatori: singură organizaţie.
senatori numiţi de o(3) Numărul
rege; senatori de drept; Deputaţilor şi al
senatori aleşi conf senatorilor se stabileşte
celor 3 categorii prin legea electorală, în
corporatiste. raport cu populaţia ţării.
art. 73 – iniţiativa
legislativă aparţine
guvernului, deputaţilor şi
senatorilor precum şi a
unui nr de 250. 000 de
cetăţeni ai ţării cu drept
de vot (NEWW)
VOT UNIV MASC – doar bărbaţii Art. 3. - In Republica
de peste 21 ani: Populara Romana
Art. 64 – Adunarea deputatilor se intreaga putere de stat
compune din deputati alesi de emana de la popor si
cetatenii Romani majori, prin vot apartine poporului.
universal, egal, direct, obligator si Poporul isi exercita
secret pe baza reprezentarii puterea prin organe
minoritatii. reprezentative, alese
-exceptaţi de la vot – femeile, prin vot universal,
magistraţii, militarii de carieră; egal, direct si secret.
Art. 66 - pt Ad. Dep – vot cei
1
 garantate Autonomia, peste 25 ani – cetăţean român cu Art. 18. - Toti
Imunitatea; lipsa domiciliu în Ro, cu dr civile şi pol cetatenii, fara
responsab intacte; Art. 75 - pt. Senat – vot deosebire de sex,
parlamentare. cei peste 40 de ani; – cetăţean nationalitate, rasa,
Iniţia Legi – Domn şi român cu domiciliu în Ro, cu dr religie, grad de cultura,
Adunare; civile şi pol intacte. profesiune, inclusiv
COLEGII – 3 apoi 2 pt 1926 – LEGE ELECTORALĂ - militarii, magistratii si
Senat; 4 apoi 3 pt Ad 18,5%-21.4% din cetăţeni puteau functionarii publici, au
Deput. vota!! - introducea ,,prima dreptul sa aleaga si sa
La Senat – între 300 şi electorală” pentru partidul care fie alesi in toate
800 galbeni – dominbă obţinea cel puţin 40% din nr de organele Statului.
moşierii; voturi şi se situa pe primul loc - Dreptul de a alege il
La Ad Deput – colegiul primea jumatate din numarul de au toti cetatenii care
1 şi col - 2 Moşieri; col mandate, cealalta jumatate au implinit varsta de
3 – orăşeni/burghezi, impartindu-se intre toate 18 ani, iar dreptul de
col 4 – ţăranii care formatiunile politice care treceau de a fi alesi, cei care au
votau prin delegaţi (1 pregul electoral de 2%, incluzand si implinit varsta de 23
delegat la 50) partidul majoritar; Dacă nici un ani.
Scutiţi de cens – lib partid nu a obţinut cota de 40% din Nu se bucura de
prefoesion, ofiţeri, voturile exprimate pe întreaga ţară, dreptul de vot
profesori, pensionarii nu putea fi declarată majoritară nici persoanele interzise,
statului o formaţiune, iar repartizarea lipsite de drepturi
mandatelor se făcea proporţional cu civile si politice si
voturile întrunite. nedemne, declarate
- introducea ,,pragul electoral” de ca atare de organele
2% - se încălca dreptul la vot egal; in drept, conform
legii.
GUVERN PE (art. 35)– Domn şi Art. 39 – put legisl este art 32 - Puterea CONSILIUL DE Guvernul – păstra numele de Art. 101 - Rolul şi
Guvern încredinţată regelui care o exercită executiva este MINIŞTRI: Consiliu de Miniştri – organ structura - Guvernul,
-D desemna Prim Min – în modul reglementat prin incredintata Regelui, suprem al ADMIN de stat. potrivit programului său
el alege cabinetul – este Constituţie; care o exercita prin de guvernare acceptat de
supus aprobării D -Atrib. monarh – rămân asemănăt Guvernul Sau in modul Parlament, asigură
-Guv – elabora proi de cu cele din 1866 stabilit prin realizarea politicii interne
legi apoi le trimitea la Constitutie.= şi externe a ţării şi
Parlam; gestiona treburi încredinţată Regelui exercită conducerea
curente; care o exercita prin generală a administraţiei
intermediul publice.
Guvernului -În îndeplinirea
- miniştrii sunt atribuţiilor sale,
responsabili doar în Guvernul cooperează cu
faţa regelui, nu şi a organismele sociale
Parlam interesate.
-doar monarhul putea -Guvernul este alcătuit
revizui Constituţia; din prim-ministru,
miniştri şi alţi membri
stabiliţi prin lege
organică.
Articolul 102 -
Investitura
Preşedintele României
desemnează un candidat
pentru funcţia de prim-
ministru, în urma
consultării partidului
care are majoritatea
absolută în Parlament

1
 ori, dacă nu există o
asemenea majoritate, a
partidelor reprezentate în
Parlament.
art. 107 – G poate iniţia
legi - Guvernul adoptă
hotărâri şi ordonanţe
JUSTIŢIE PJ (art. 36) – org. Art. 40. - Puterea judecatorească se PJ Tribunalele - rămâneau Instanţe (stabilite prin
ierarhic; instanţa super exercita de organele ei. Hotărârile - exercitată în numele subordonate PCR. lege) + Curtea Supremă
= Înalta Curte de Casaţie lor se pronuntau în virtutea legii şi regelui de Justiţie (are statut
şi Justiţie; se executa în numele Regelui. constituţional) ;
art. 104 – inamovibilitatea -judecătorii –
judecătorilor; inamovibili; numiţi de
preşed; pot fi doar prof
univ;
-Justiţia - se înfăpt în
numele L;
-o compon imp a autorit
jurid – Cons Super al
Magistraturii
DOMNITOR •este inviolabil; aceleaşi atribiuţii ca în 1866 – art. 30 – REGELE – --- -NEW – 28 martie 1974 – se -Art. 80 + Preşedintele
• art. 82 princ DAR – limitate de introducerea CAPUL STATULUI ; înfiinţa funcţia de PREŞEDINTE statului este reprez statul
primogeniturii la votului univ; are PL prin Reprez – atribuţii: coordon Cs de Stat, Rel Rom
succesiune; - inviolabil, responsabilitatea Naţională şi are PE internaţ, conduce Armata, este preş -este garantul Indep
•convoca, amăna, actelor sale o au miniştrii; prin Guvern; Cons Apărării RSR, prezidează naţion, al integrit terit
dizolva Parlam; - numeşte/revocă miniştrii; şedinţele Cons de Min, numeşte
sancţiona şi promulga L; - sancţionează/promulgă legi (după /revocă min şi viceprim-min (la
drept de VETO limitat ce sunt votate de Adunări/Parlam); propunerea primministrului),
de Parlam (tb să ţină - amnistiază, confirmă în funcţii; numeşte şi revocă preş şi membrii
seama de opinia Parlam - bate monedă; Tribunalului Suprem, dă decoraţii,
iar L nu le putea - încheie convenţii cu alte state; încheie tratate, proclamă starea de
respinge definitiv); - membrii Casei Regale – în Senat necesitate, emite decrete
•numea şi revoca dar nu pot fi miniştri; prezidenţiale, stab rangul misiunilor
miniştri; numea şi art. 77 – descendenţii lui Carol I – diplomatice. FORMAL ERA ALES
confirma în toate fcţ. vor fi crescuţi în religia ortodoxă a DE MAN.
publice; Răsăritului
•conducea armata;
•dă decoraţii,
•bătea monedă;
•amnistia, graţia (cu
excepţia miniştrilor);
•declara război şi încheia
pacea;
• încheie convenţii cu
alte state – (dar trebuia
să obţină acordul
Parlam)
•Art. 92 – actele Domn
– valabile dacă erau
contrasemate de
miniştrii de resort.
IMPORTANT IMPORTANT PENTRU PRIMA DATĂ – Const -această C. nu Avocatul Pop – numit
Art. 1, 2 – nu face din 1923 a prevăzut supravegherea prevedea expres rolul de Senat / 4 ani; combate
menţiuni privind constituţionalităţii legilor conducător al PMR dar acte care ar încălca dr
suzeranitatea şi garanţia Prin art. 76 - se introduce toate organele de stat cetăţeneşti;
colectivă a marilor CONSILIUL LEGISLATIV – de mai sus erau Curtea constituţională

1
 puteri;
Art. 2, 3 –
inviolabilitatea
teritoriului;
Art 123 – limitele
statului nu puteau fi
modif decât în virtutea
unei legi (terit : în
Judeţe, Plase, Comune)
MODIFICĂRI -1879 – modif artic 7 –
necreştinii primesc
drepturi doar individual/
Carol - ,,alteţă regală”
-1884 – s-a introdus
titulatura de regat; s-au
redus nr colegiilor – de
la 3 la 2 pt Senat şi de la
4 la 3 pt Ad Deput.
ELIMINĂ CENSUL
PENTRU CEI CARE
AU ABSOLVIT 4 -ADMIN – apare
CLASE PRIMARE.
-C. A. Rosetti – 1816 –
1885 – liberal radical
care se pronunţa pentru
desfiinţarea tuturor
colegiilor şi org unui
singur colegiu format
doar din ţtiutorii de
carte; este
anticonservator
-1917 – Revizuire prin
care se modif artic. 57
ŞI 67 – lărgirea dreptului
la vot şi înfăptuirea
reformei agrare.
aviza Legi; era organism subordonate PMR. – asig supremaţia C, are
consultativ nu deliberativ; rol -această C. afirma – atrib de control; ia
preventiv; suveranit populară, DECIZII; control constit
Curtea de Casaţie – a rămas for reprez poporului în L, regulamentele P; a
represiv - putea anula o lege în MAN, unitatea puterii ordonanţelor, iniţiative
cazul neconstituţionalităţii acesteia. de stat. de revizuire a Constit;
constituţionalitatea unui
partid.
art. 73 – iniţiativa
legislativă a
electoratului;
art. 59 – dr de vot – U,
E, D, S, LE – nu
specifică vârsta de 18 ani
aici; apare în art. 34
-FEMEILE pot vota lege elect – 1992 - a
dar nu sunt eligibile stabilit un sistem de tip
-Vârsta de vot pt Ad. proporţional - prag
Deput – creşte la 30 electoral de 3% pt
ani şi doar pt partidele care partic la
ŞTIUTORII DE alegeri
CARTE; 2000 – prag electoral
-EFECT: de la 4,6 mil ridicat la 5 %
alegători/1937 scade 2003 - modif imp –
la 2 mil mandatul preş extins la 5
alegători/1939; ani; pt alegerea
preşedintelui – sistem
ŢINUTUL; majoritar cu 2 tururi de
-CONSILIUL DE scrutin;
COROANĂ – înfiinţat 2003/art. 1 – Ro = stat
la 30 mart 1938; organ Naţional, Suveran,
consultativ permanent, Independent, Unitar,
alc din membrii numiţi Indivizibil; statul se org.
de rege; potrivit princ. separării
puterilor în stat în cadrul
democraţiei
constituţionale;
2003/art. 3 - terit este
inalienabil;
(8 T cu 156 art.)