Alegerile şi votul

Obiective operaţionale
 Să prezinte evoluţia dreptului la vot
 Să înţeleagă importanţa participării la vot
 Să recunoască tipurile de alegeri
 Să definească caracteristicile votului
 Să folosească corect termenii noi: mandat,
sufragiu, scrutin, uninominal
 Să compare alegerile din timpul regimului
comunist cu cele de după anul 1989
 Evoluţia dreptului la vot
 Votul nu a fost întotdeauna cu adevarat universal:
femeile, populaţia de culoare şi uneori cei cu
venituri modeste au fost exceptaţi de la vot.
 În ţara noastră, în primele decenii ale sec XX,
dreptul la vot îl aveau doar bărbaţii care făceau
parte din elita politico-economică, socială şi
culturală a societăţii. Femeile erau excluse de la
vot.
 Astăzi, dreptul la vot este universal. Alegerile libere
şi corecte sunt o condiţie a democraţiei.
 Sufragiu: dreptul cetăţenilor de a-şi afirma
opţiunile politice prin vot.
Participarea la vot
 Participarea la vot este facultativă, nu este
obligatorie. Fiecare decide dacă participă sau
nu la vot.
 Cei care votează, se implică în viaţa publică
şi îşi exprimă voinţa politică, controlează
puterea prin intermediul reprezentanţilor
aleşi .
 Sistemul alegerilor permite:
– Exprimarea voinţei politice a poporului
– Schimbarea puterii în mod paşnic
– Controlul cetăţenilor asupra puterii şi
participarea acestora la putere.
 Drepturi electorale
 Constituţia României
prevede că cetăţenii
români au anumite
drepturi electorale.
 Aceste drepturi sunt
prevăzute la:
 Art. 36 - Dreptul la vot
 Art.37 - Dreptul de a fi
ales
 Art.38 - Dreptul de a fi
ales în Parlamentul
european.
 Tipuri de alegeri
A. Alegeri locale - pentru primari şi consilieri, o dată
la 4 ani;
B. Alegeri parlamentare - pentru deputaţi şi senatori,
o dată la 4 ani;
C. Alegeri prezidenţiale - pentru Preşedintele ţării, o
dată la 5 ani;
D. Alegeri europene - pentru Parlamentul european,
o data la 5 ani.
TERMENI:
 Mandat: (lat. mandatum – ceea ce este încredinţat) este
perioada de timp pentru care sunt aleşi reprezentanţii poporului
 Sufragiu: dreptul cetăţenilor de a-şi afirma opţiunile politice prin
vot.
 Sisteme electorale
 Modul de scrutin este modalitatea de transformare a
voturilor în locuri sau modalitatea de a stabili rezultatele
alegerilor. Există trei tipuri de moduri de scrutin:
 sistem proporţional: - înfiinţat în Belgia, cetăţenii
votează lista de candidaţi ai unui partid sau candidatul
preferat
 sistem majoritar: - într-o anumită circumscripţie
câştigă candidatul cu majoritatea voturilor
 sistem mixt: - îmbină cele două modele.
 În România sistemul de vot este cel proporţional.
Dreptul la vot
 Pentru a participa la
alegeri trebuie
îndeplinite
următoarele condiţii :

– să fii cetăţean român

– să ai vârsta de 18 ani
împliniţi până în ziua
alegerilor inclusiv
 Nu au drept de vot :

 debilii sau alienaţii mintal;

 cei puşi sub interdicţie;
 persoanele condamnate, prin hotărâre
judecătorească definitivă.
 Scrutinul şi Referendumul
În ţara noastră votul se desfaşoară în unul sau
două tururi de scrutin.
 Scrutinul reprezintă actul de a vota. Scrutin de
la lat. scrutinum – acţiune de studiere.
– El este uninominal, când se votează o singură
persoană.
– Plurinominal, când se votează liste de candidaţi.
 Referendumul reprezintă consultarea
populaţiei care se pronunţă prin DA sau NU în
probleme de interes naţional.
Votul uninominal
 Caracteristicile votului

 universal
 egal
 direct
 liber exprimat
 Secret
 Caracteristicile votului:
 Universal – toţi cetăţenii fără deosebire de religie, sex,
etnie, vârstă, apartenenţă socială sau politică, care
îndeplinesc condiţiile stabilite de lege pot să-şi exercite
dreptul de vot.
 Egal – fiecare cetăţean are dreptul să voteze o singură
dată... Toate voturile au aceeaşi valoare.
 Direct – exercitarea dreptului de vot numai de către
titular, în mod nemijlocit şi personal.
 Liber exprimat – cetăţeanul decide singur dacă şi pe
cine votează. Tentativa de a-l influenţa este ilegală şi se
pedepseşte conform legii.
 Dreptul de a fi ales
 Cetăţenii au dreptul de a candida sau de a fi
aleşi. Pot fi aleşi toţi cetăţenii cu drept de vot
cărora nu le este interzisă asocierea în partide
politice. Pentru aceasta trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii :
– să fie cetăţeni români cu drept de vot
– să aibă domiciliul în România
– să fi împlinit cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în
Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei
publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a
fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani
pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al
României.
Să votezi este o datorie!
Tu decizi, dar fii corect!
Referendumul
 Bibliografie:

 Manuale alternative de cultură civică pentru clasa a VII-a

 Constituţia României