Lucru individual Tema:Alegerile ca fenomen politic
Nume,Prenume:Bujor Doina Grupa :EG-211 Subiecte:
• Alegerile: semnificația şi funcțiile
• Actorii electorali • Alegerile în R. Moldova Voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. De la declararea independenței în 1991, în Republica Moldova se desfășoară toate tipurile posibile de alegeri și referendumuri. Alegerea în funcțiile elective la nivel local, regional, național, precum și participarea la referendumuri, reprezintă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi aleși. Procesul electoral a apărut odată cu politicul, în antichitate Şi evul mediu era într/o stare inferioară altor componente ale politicului. Ascensiunea începe în perioada democratizării societății în deosebi a perioadei democrției reprezentative. Alegerile sunt una dintre condițiile existenței şi funcționalității regimului politic democratic. Alegerile sunt o emergență a libertății, pentru democrație alegerile reprezintă o metodă de guvernare şi o modalitate de constituire a instituțiilor puterii.Semnificatiile alegerilor :Pentru popor alegerile sunt uncul mijloc eficient de a influenta guvernarea Şi de a fi auzit. • Pentru cetățean alegerile trebuie să justifice întrun anumit mod comportamentul său şi aşteptările, prin alegeri cetățeanul ajunge la concluya că acceptă regimul sau va găsi argumente pentru soliție. • Pentru formațiuni Şi liderii politici alegerile întruchipează momente cruciale ale evoluției lor pe arena politică. Alegerile sunt unica posibilitate de a accede la putere, dar Şi cele care pot scoate de la din circitul politic.Funcțiile alegerilor în regimurile democratice sunt- Alegerile asigură funcționalitate democratică prin periodicitatea şi regularitatea alegerilor, ceia ce presupune că alegerile sunt dsfăŞurate la anumite intervale stricte ficxate de timp. • Alegerile în regimurile totalitare sunt utilizate pentru a demonstra legitimitatea puterii, pentru a demonstra sustinerea populară a regimului, ritual pentru a promova valorile totalitare. • Pentru regimurile autoritare alegerile sunt o farsă, de cele mai de se ori sunt o victorie a opoziției şi o pierdere a puterii partidului şi a persoanei dictatoriale. Funcțiile alegerilor în regimurile democratice 1. Exprimarea voinței poporului, racordarea sistemului politic la necesitățile şi interesele societății civile. 2. Controlul instituțiilor puterii / prin acceptarea Şi refuzul prelungirii mandatului guvernării, İn primul mandat este mai mult o acordare a încrederii, in cel de/al doile este o penalizare. 3. Constituirea instituțiilor puterii - se constituie principalele instituții ale statului Şi puterii politice. Exigențele democratice sunt elemente ale instituțiilor. 4. Legitimitatea sistemului politic - alegerile sunt mijloc de legitimare prin libertatea cetățenilor de a desemna reprezentanți. Scăderea ratei de participare indică scăderea legitimității sistemului politic existent. 5. Transferarea conflictelor în albia instituțională de soluționare. Alegerile permit legal soluționarea civilizată Şi corectă a conflictelor dentrntre grupările sociale. Acestea se manifestă dublu alegătorii sunt arbitru, unde conflictele sunt judecate de alegători şi ca reprezentantă a instituțiilor politice. 6. Formarea vonței politice unice - alegerile stabilesc scopurile şi prioritățile dezvoltării acceptabile ale majorității cetāțenilor. Alegerile depistează majoritatea fie unipartidistă sau pluripartidistă. 7. Recrutarea elitei politice - prin algeri se selectează din totalul de candidați electorali persoanele care vor ocupa funcții publice. Calea spre fncțiile publice exclusiv trece prin alegeri. 8. Renovrea sistemului politic - alegerile presupun concurență. Concurența a programelor, a candidaților, credibilitatea promisiunilor. Metodologia alegerilor• Partipativitatea electorală - depinde de conştiința politică, de cultura politică, de tradiții, de experiența politică, Şi publicitatea electorală, informare• Dreptul de vot - drept deținut de majoritatea cetățenilor• Vot direct - alegătorii desemnează instituția eligibilă fără intermediari• Vot indirect -• Vot secret Şi liber exprimat - votul este confidențial Şi este exprimat fără presiuni• Vot personalizat - alegătorul este ataşat de persoana politică, sau echipa politică, lider. Vot partidist - alegătorul este ataşat de doctrina, idei, emblematica partidului. Sunt câteva metodologii a alegerilor • Alegeri democratie Şi alegeri nedemocratice este greu de exprimat pentru că delimtarea este foarte dificilă de a aprecia cu precizie pragul democratizării. Alegeri directe - (prin vot direct) instituția eligibilă este desemnată nemijlocit de alegător Alegeri indirecte - alegătorii desemnează instituția eligibilă prin instituția intermediară • Alegeri în trepte - aegerile au loc în două etape. • Alegeri ordinare - alegeri ce au loc prin exprimarea mandatuluiinstituției eligibile. • Alegeri anticipate - alegeri efectuate inainte de expirarea mandatului instituției eligibile • Alegeri parțiale - se aleg doar o parte a instituției eligibile. Alegeri echitabile - responsabilitate Şi transpatentă maximă • Alegeri libere - toți se bucură de dreptul fundamental de intrunire, asociere, fără intimidare, violență, fără presiuni obstacole administrative • Alegeri corecte cu stricta urmare a cadrului legal naționale şi internaționale. Logistica electorala a alegerilor Mesajul electoral - trebuie să reflecte idea principală, să reflecte valorile, mesajul trebuie să fie diferit de concurenții electorali, cu argumente de vot. Mass media TV - cea mai aficientă, Radio Presa scrisă, Internetul. Societatea civilă - are scopul de a urmări desfăŞurarea unor alegeri corecte, scopul este atins prin educarea electoratului, pentru creşterea participativității, deyvoltarea unui alegător conştient, ațional, vot correct.Şi prin observarea alegerilor - executarea conform procedurii. Rolul rvine ONG, organizații internaționale,observatori a concurenților electorali. Observarea totală Si partială. Observatori sunt interni Si externi Alegerile din R Moldova 1. La nivel național este elgibil Parlamentul, PreŞedintele RM • La nivel regional este primarii, consilii locale Şi consilii raionale municipal • Toate cu excepția Preşedintelui se aleg prin vot direct • Preşedintele se alege din 5 iunie 2000 prin vot în trepte • Primele alegeri democratice 1994, 1998, 2001, 2005, 2009 • Alegerile parlamentare 1994 2001 au fost alegeri anticipate • Alegeri prezidențiale primele un singur candidat M Snegur, 1996 în turul I 9candidați, turul II - 2 candidați (Lucinskii) 2001 Voronin 2016 Dodon, 2020 Alegerile in R Moldova • Numărul mare de concurenți electorali dar puțni trec pragul electoral • In istoria RM nici odată nu a trecut pragul electoral candidații independenți • 1998 cel mai mulți andidați independenți • 1998 cei mai mulți concurenți electorali 60 • 1994 13 formatiuni dar doar 4 primesc mandate • 1998 15 formațiuni dar 4 trec pragul electoral • 2001 17 formațiuni dar trec 3 • 2005 11 trec 3 • Alegerile locale sunt identice cu cele parlamentare Alegerile in R Moldova * Activismul electoral 1990 rata participării 83,43% • 2001 67,53 2005 64,84 La alegerile locale participarea este de 60% • Nivelul culturii electorale este fie prin participare fie prin votarea necalitativă fie prin protest 1994 - 4,98 % buletine nevalabile 2001 - 2,54 % 20051,16 % Alegeri nevalabile doar local au fost în istoria RM Absetnteismul - este cauză a migrației BIBLIOGRAFIE http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/200507061/ https://rm.coe.int/using-international-election-standards-rom/ 168073448b http://alegeri.md/w/Pagina_principal%C4%83