Suveranitatea naţională și alegerile

• Constituţiile declară poporul drept deţinător al suveranității naţionale, această regulă fiind
ridicată la rang de principiu constituţional ce determină forma de stat.

• Declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova: izvorul şi purtătorul suveranităţii este

poporul.

• Constituţia Republicii Moldova (art. 2):,,Suveranitatea naţională aparţine poporului

Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în
formele stabilite de Constituţie”.

•Principiul asigură realizarea dreptului fundamental consacrat în art. 21 din Declaraţia

universală a drepturilor omului, în conformitate cu care voinţa poporului este baza puterii
de stat.

• Această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc
periodic, prin sufragiu universal, egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalentă
care să asigure libertatea votului.

• Manifestarea principală a suveranităţii naţionale în statul contemporan se materializează în

procesul de legiferare.

•Legiferarea se produce direct de popor, în condiţiile democrației directe, sau prin

reprezentanţi aleşi care, legiferând, exercită suveranitatea în numele poporului, în
sistemul de guvernământ al democrației reprezentative.

•Voinţa generală nu va putea constitui niciodată voinţa unanimă a tuturor membrilor corpului
social, care este imposibil de realizat, ea va reprezenta numai voinţa majorităţii.

•În cazul în care este imposibil să se realizeze voinţa unanimă admite voinţa celor mai mulţi.

• Minoritatea, prin însăşi esenţa voinţei sociale, va trebui să se supună voinţei majorităţii,
fără de care nu se poate concepe o organizare socială şi politică.

● Poporul - subiect de drept constituţional are voinţa care întruchipează produsul

instinctului naţiunii, evoluţiei istorice, tradiţiilor, moravurilor, culturii.

● Voinţele individuale ale membrilor naţiunii trebuie neapărat să se supună, la nevoie chiar
prin constrângere, în interesul societăţii.

● Poporul nefiind o persoană fizică, nu-şi poate manifesta voinţa aşa cum procedează
aceasta.

● Echivalentul acestei voinţe nu se poate găsi decât în voinţele concordate ale unui
anumit număr de indivizi, luaţi din corpul naţiunii, al majorităţii cetăţenilor.
● Rezultanta voturilor lor va fi considerată ca expresia voinţei colective (naționale).

● În sistemul democraţiei reprezentative, cetăţenii, învestiţi cu acest drept prin lege, aleg
reprezentanţi care exercită în numele poporului suveranitatea.

● Constituţia Republicii Moldova (art. 38) declară că voinţa poporului constituie baza puterii
de stat.

• Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat.

● Cetăţenii, exercitând suveranitatea prin dreptul la vot, acţionează nu în numele lor propriu,
ca deţinători ai unei cote părţi de suveranitate ci în numele poporului pe care ei îl reprezintă
în acel moment. Ei îndeplinesc o funcţie socială.

● Interesul general cere ca, pentru bunul mers al societății, realizarea dreptului la vot ca
funcţie socială, trebuie să se supună unor condiţii care să asigure îndeplinirea ei cât mai
eficientă.

● Singurul instrument al alegerilor organizate potrivit cu acest principiu este numai votul
universal şi egal al tuturor cetăţenilor.

Alegerile - element de prim ordin al democraţiei

- procedura de formare a unui organ de stat sau investirea unei persoane cu atribuţii
publice realizate prin intermediul votului acordat de persoane autorizate în condiţiile
în care pentru obţinerea mandatului respectiv sunt propuse două sau mai multe
candidaturi.

• Pornind de la această abordare este posibilă diferenţierea alegerilor de alte modalităţi de

formare a organelor de stat sau investirea persoanelor oficiale cu atribuţii publice.

● (ex.: numirea în funcţie de către un organ colegial realizată prin intermediul votului
exprimat de persoane competente).

Cracteristici

● Tragerea la sorţi şi alegerile se deosebesc în special prin natura competiţiei:

● în cazul tragerii la sorți, candidații sunt pasivi şi se subordonează unei proceduri

asupra căreia ei nu deţin niciun control

● alegerile, acestea presupun o competiţie în urma căreia sunt aleşi cei mai buni. În
acest sens Montesquieu observa:

● ,,sufragiul prin tragere la sorţi este de natură democratică;

 ● sufragiul prin alegeri este de natură aristocratică", având în vedere că aristocrația
înglobează pe cei mai buni membri ai societăţii.
Miza alegerilor

● Impunerea alegerilor ca mijloc de desemnare a reprezentanţilor societății a fost susţinută

şi de Biserică, în perioada Evului Mediu, care condamnă tragerea la sorţi ca pe un procedeu
păgân.

• În regimurile reprezentative moderne, prin intermediul alegerilor, se formează diverse

organe ale puterii publice:

● parlamentele, şefii de stat, autorităţile administraţiei publice locale, organele

judiciare.

Trăsături specifice:

• Alegerile legitimează puterea

●Prin intermediul alegerilor, poporul îşi selectează reprezentanţii săi, iar mandatul
încredinţat le transmite împuterniciri de realizare a suveranităţii. Respectiv -,,nu există
guvernanți legitimi, împuterniciţi cu forța de a comanda, decât cei ieşiţi din alegeri libere şi
democratice".

• Alegerile au o semnificație mai largă: reprezintă principala formă de participare politică a

cetăţenilor, iar, în conştiinţa colective, ele sunt criteriul principal al democraţiei politice.

Alegerile :

- constituie barometrul vieții politice

- sunt un instrument de selectare a guvernanților

- oferă posibilitatea de autoconfirmare politică a cetățenilor

- asigură autoorganizarea politică a societății civile

- certifică dreptul cetățenilor de a fi subiecţi activi ai procesului de guvernare.

- demonstrează maturitatea politică a societăţii.

- modalitate de sancţionare a precedentului mandatari.

Unitate de conţinut 2. Tipuri de alegeri

⚫ ordinare şi extraordinare

• Alegerile ordinare se fixează şi se desfăşoară în legătură cu expirarea mandatului

organului sau al persoanei elective.
• Alegerile extraordinare se organizează în legătură cu încetarea înainte de termen a
împuternicirilor organului (persoanei cu atribuţii publice) electiv.

• Particularități ale alegerilor extraordinare: posibilitatea fixării unor termene mai reduse
pentru desfăşurarea operaţiunilor electorale în raport cu alegerile ordinare.

⚫ de bază şi suplimentare (aplicabilă doar alegerilor parlamentare)

• Alegerile de bază se desfăşoară pentru desemnarea tuturor deputaților în organul

reprezentativ.

• Alegerile suplimentare se desfăşoară în vederea repartizării unor mandate parlamentare

în urma exprirării înainte de termen a acestora.

generale și parțiale

● Generale - alegerile în cadrul cărora are loc desemnarea concomitentă a tuturor

parlamentarilor. În acest sens, Codul electoral al Republicii Moldova dispune că alegeri
generale reprezintă orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, de duminică, conform
actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul țări".

● Alegerile parțiale, numite și de rotație, se desfășoară în cazul în care organul

reprezentativ presupune rotația membrilor săi, care include alegerea unui anumit număr de
deputaţi (senatori) la diferite intervale de timp.

primare şi repetate

● Alegerile primare se fixează în legătură cu expirarea mandatului organului reprezentativ

ori în cazul încetării înainte de termen a acestuia.

• Alegerile repetate au loc în cazul în care alegerile au fost declarate nevalabile sau nule.

directe și indirecte

• Alegerile directe - cetăţenii îşi exprimă opțiunile electorale nemijlocit, fără intermediari.
Prin alegeri directe se aleg camerele inferioare, uneori şi superioare, ale parlamentelor
bicamerale, parlamentele unicamerale, şefii de stat în regimurile prezidentiale şi
semiprezidentiale.

• Alegerile indirecte - alegerea organelor reprezentative nu de către alegători, dar de

persoane împuternicite de alegătorii primari (electori, deputaţi). Alegerile indirecte pot
cuprinde două, trei şi mai multe etape.

naționale și regionale (locale)

● Alegerile naționale se desfășoară cu prilejul desemnării reprezentanților electivi în
autorităţile publice centrale. Sunt considerate ca fiind politice, deoarece au drept scop
alegerea legislativului şi preşedintelui de republică".

● Alegerile locale se organizează în scopul formării organelor reprezentative în unitățile

administrativ-teritoriale ale statului. Se consideră că acest tip de alegeri, aparent,,nu are
caracter politic", deși există un anumit scop politic determinat de rolul partidelor politice şi
altor formațiuni politice în organizarea şi desfăşurarea lor"

Unitate de conţinut 3. Drepturile electorale categorie a drepturilor fundamentale

● O categorie distinctă în cadrul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova fiind

înscrise, ca şi alte drepturi fundamentale, în Constituţie şi alte legi

• Ca drepturi subiective, au ca obiect participarea cetăţenilor la exercitarea suveranităţii, la

constituirea autorităţilor reprezentative sau a administraţiei publice locale..., precum și la
constituirea Parlamentului European.

● Drepturile electorale au o sferă mult mai largă decât sfera rezultată din constituție.

● Explicație: prin Constituţie, sunt nominalizate numai drepturile fundamentale ale

cetățenilor, celelalte drepturi electorale (de a propune candidați, de a fi membru al comisiei
electorale, dreptul de agitaţie etc.) sunt prevăzute în legile electorale.

● Constatare: toate drepturile electorale ale cetățenilor se află într-o strânsă corelație,
drepturile electorale obişnuite având rolul de garanții pentru drepturile electorale
fundamentale.

● dreptul de a alege

● dreptul de a fi ales

● dreptul de revocare

● Codul electoral (art. 14): Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au
împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privați de acest drept
prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.

● Regula generală a democratiilor contemporane: electoratul așteaptă până la sfârşitul

termenului mandatului celui ales, pentru a-şi exprima prin vot atitudinea faţă de activitatea
acestuia.

● În unele state alegătorii au posibilitatea de a obliga pe cel ales să depună mandatul până
la expirarea termenului acestuia.

● Revocarea are loc atunci când un anumit număr de semnături (ex. de la 20% până la
30%) cere organizarea şi desfăşurarea alegerilor speciale pentru îndepărtarea din funcţie a
unei anumite oficialităţi alese.
 Unitate de conţinut 4. Principiile electorale

Dispoziţii cu caracter general care direcţionează întregul proces de reglementare normativă

a raporturilor electorale.

Principiile electorale:

- formează conţinutul de bază al sistemului electoral

- asigură funcționalitatea mecanismului de reglementare normativă a alegerilor

- îndeplinesc rolul unor criterii de apreciere a legalităţii acţiunilor întreprinse de

cetăţeni, blocuri electorale, organe electorale, organe de stat, organe de
autoadministrare locală, instanţe judecătoreşti

- proiectează parametrii de bază în cadrul cărora se constituie mecanismul de

reglementare a relaţiilor sociale electorale.

- reflectă natura democratică a alegerilor în calitate de fundament constituţional al

puterii publice

- determină condiţiile primare de reglementare a drepturilor electorale

- reprezintă un sistem coordonat de garanţii şi proceduri care asigură desfăşurarea

unor alegeri oneste (nefalsificate), realizarea şi protecţia drepturilor electorale ale
cetăţenilor.

• Se clasifică în două categorii:

1) principiile organizării şi desfăşurării alegerilor;

2) principiile participării cetăţenilor Republicii Moldova la alegeri.

● Principiile participării cetățenilor la alegeri- orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea,

fără nicio discriminare și fără restricții nerezonabile, de a alege și de a fi ales, în cadrul unor
alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând
exprimarea liberă a voinţei alegătorilor. (Art.38 Constituţia RM)

Universalitatea dreptului electoral

● Reprezintă o regulă potrivit căreia „toţi cetăţenii au dreptul de a vota, dacă sunt îndeplinite
condiţiile constituționale și legale"

• Constituţia (art. 38) - universalitatea dreptului electoral presupune că cetățenii Republicii

Moldova care au atins vârsta de 18 ani:
- au dreptul de a alege, de a participa la procedurile electorale în conformitate cu
legislaţia în vigoare,
 - la atingerea vârstei prevăzute de Codul electoral, să fie aleşi în organele elective.

● Sunt cunoscute mai multe tipuri de cens electoral: censul de proprietate, censul de sex,
censul de rasă, censul de vârstă, censul de şedere şi censul capacitar.

Censul de proprietate

• Proprietatea și mărimea acesteia au fost utilizate ca o condiţie pentru acordarea dreptului

la vot.

• Se credea că, potrivit doctrinei suveranității naţionale, cetăţenii posedă o funcţie pe care o
pot exercita în numele naţiunii, cei mai capabili prin plătirea unui impozit, garantând bunul
mers în afacerile private și care în același timp, este gajul discernământului pentru afacerile
publice.

Censul de sex

• Au fost multă vreme nedreptăţite femeile fiind invocate mai multe motive: genetice, morale,
juridice, politice.

Censul de vârstă

● Vârsta de la care pot fi exercitate drepturile electorale, majoritatea constituțiilor o stabileşte

de la 18 ani, aceasta fiind vârsta la care o persoană are,maturitatea electorală şi
discernământul necesar"

• Se afirmă că maturitatea electorală ar fi un „multiplu al cifrei 7", astfel încât vârsta de 21 de

ani nu ar trebui să fie considerată un cens, ci o,,condiţie de a vota".

În primul rând, restricții de vârstă se stabilesc doar în raport cu dreptul electoral activ

⚫ În al doilea rând, vârsta minimă stabilită pentru candidaţi nu poate fi mai mică de 18 ani în
cazul alegerilor parlamentare şi a consiliilor locale, 23 de ani în cazul alegerii primarilor și 40
de ani în cazul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

Censul domiciliar

● Presupune exercitarea drepturilor electorale numai cu condiţia unui domiciliu neîntrerupt în

aceeaşi localitate şi pe o durată prevăzută de lege

● Constituţia Republicii Moldova art. 78 (10 ani pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte).

Censul capacitar

• În unele sisteme constituţionale, pentru exercițiul dreptului electoral se cere ca cetăţenii să

dovedească un anumit grad de instruire.
• Ex. Constituţia Braziliei (art. 132) interzice analfabeţilor și celor care nu cunosc limba de
stat să participe la alegeri

Censul naţional-rasial

• Sub acest pretext nu erau admişi la alegeri evreii în Germania hitleristă, populaţia de
culoare în SUA, până la 1965, iar în unele state şi străinii naturalizaţi.

Tendinţe noi în limitarea universalităţii

● se profilează un motiv relativ nou pentru lipsirea unor persoane de drepturile electorale:

● existenţa aptitudinilor morale. Este argumentat prin faptul că într-o societate toţi membrii
acesteia sunt obligați să se supună legi"

● Constituţia României (art. 38) stabileşte că nu au drept de vot persoanele condamnate,

prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

● Constituţia Bulgariei (art. 42) nu acordă dreptul să aleagă autorităţile de stat și locale celor
care se afla sub interdicţie judecătorească sau care execută o pedeapsă cu închisoarea.

● Constituţia Greciei (art. 51) admite ca prin lege să fie limitat dreptul de vot ca urmare a
unei condamnări penale pentru anumite crime.

● Constituţia Ţărilor de Jos (art. 54) orice persoană care a comis o infracțiune prevăzută prin
lege şi care a fost condamnată ca urmare a unei hotărâri definitive şi irevocabile a unei
instanțe judecătorești la o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an nu va avea
dreptul să voteze.

Egalitatea dreptului electoral

● Presupune că cetățenii participă la alegeri în condiții egale.

● Se prin acordarea tuturor alegătorilor a unor posibilități egale din punct de vedere
normativ, începând cu înaintarea candidaților, participarea la campania electorală și votarea
propriu-zisă.

● Excepții: teoria votului plural, votul multiple, votul cumulativ, votul familial- (părintele de
familie mama cu copii minori sau tutore de a avea, pe lângă votul lor personal, şi câte un vot
suplimentar pentru fiecare copil minor, aflat în îngrijirea lor).

Votarea directă

• Presupune că cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot îşi exprima opţiunile electorale
în procesul alegerilor de orice nivel nemijlocit, fără intervenţia altor persoane.

Secretul votului
● Exclude orice control din partea oricăror organe sau funcționari publici, forme de asociere
socială sau cetățeni a modului în care cetățenii și-au exprimat sau îşi exprimă opțiunile
electorale

● Codul electoral art. 6, (art. 77) obligă organele electorale să asigure efectuarea votării în
locuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau
camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele trebuie să fie instalate în aşa fel încât
alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot
secret.

Libertatea exprimării opţiunii electorale

• Acordă alegătorului posibilitatea de a decide personal utilitatea şi necesitatea participării

sale la alegeri.

Unitate de conţinut 5. Noţiunea și diversitatea sistemelor electorale

Prezintă interes ştiinţ[Link] următoarele împrejurări:

- importanța deosebită a alegerii organelor reprezentative prin intermediul cărora

poporul îşi exercită suveranitatea sa;

- fiind în atenția politicii și dreptului, alegerile sunt subordonate scopurilor sporirii

eficienţei lor prin intermediul perfecţionării legislației, care ar asigura condiţiile juridice
optimale pentru realizarea suveranității poporului;

- caracterul de repetabilitate al alegerilor;

- alegerile reprezintă procedeul, prin excelenţă necesar, pentru legitimarea exercitării

puterii.

Sistemul electoral

● modalitate de repartizare a mandatelor disputate în alegeri, în funcţie de rezultatele

alegerilor. Ori după expresia întâlnită în literatura de specialitate, sistemul electoral
reprezintă „procesul de transformare a voturilor în locuri”

● Numărul de sisteme electorale este mare (apr. 200), acestea fiind,,imposibil de epuizat
într-o tratare didactică".

• Atestăm existenţa a două mari categorii de sisteme electorale:

● sistemul majoritar şi sistemul electoral al reprezentării proporţionale

Sistemul electoral majoritar uninominal

⚫ alegătorul votează pentru un singur candidat, într-o singură circumscripţie electorală.

⚫ prevede o organizare şi o dirijare mai simple.

⚫ creează condiţii pentru o alegere mai bună şi mai eficientă, punând într-un contact
nemijlocit alegătorii şi candidaţii,

Sistemul electoral majoritar de listă

• Permite electoratului să aleagă mai mulţi candidați, astfel fiecare alegător votează un
număr de candidaţi egal cu numărul de mandate de care dispune organul reprezentativ.

• Votul preferențial

● oferă alegătorului posibilitatea de a modifica ordinea numerelor de pe lista de candidați.

● Numit şi ,,votul alternativ" este considerat ca fiind o adevărată formulă majoritară”

● Avantaje şi dezavantaje:

-se încadrează mai bine în organizarea administrativă a teritoriului din punct de vedere
geografic şi istoric,, cum sunt: provinciile, regiunile, districtele, județele, raioanele;

- circumscripţiile electorale sunt mari după teritoriu şi după numărul de alegători;

- propunerea candidaţilor este realizată de partide cu excepţia candidaţilor independenţi care

pot fi propuşi de către cetăţenii cu drept de vot;

-asigură o dictatură a partidelor şi a politicienilor de meserie.

- presupune ruperea legăturii dintre deputat și alegătorii săi, fiindcă ultimii votează pentru
mai multe persoane, pentru programul unui partid şi nu pentru un candidat concret

-nu este comod tuturor alegătorilor. Cea mai mare parte dintre ei nu cunosc suficient de bine
toţi candidaţii şi, de obicei, votează numai după emblema partidelor sau la recomandarea
organizaţiilor ori a şefilor locali.

Sistemul electoral al reprezentării proporţionale

• Se bazează pe principiul echităţii sociale.

● Reprezentarea proporţională presupune un scrutin de listă, fiecare partid stabilind în acest

scop numele candidaţilor care vor figura pe listele înaintate după procedura prevăzută de
legislaţia electorală.

● Sunt cunoscute foarte multe sisteme de reprezentare proporţională:

● Sistemul câtului rectificat

● Sistemul celor mai mari resturi

 ● Sistemul concurenței listelor şi al dublului vot simultan

● Sistemul proiectului Briand

● Sistemul divizorului comun sau al lui d'Hondt

● Sistemul van de Wallee

● Sistemul grupării listelor (l'apparentement)

● Sistemul numărului unic

Avantaje şi dezavantaje

● creează condiţii favorabile pentru promovarea cadrelor de vârf ale partidelor

politice, dar înstrăinează de la procesul politic membrii de rând şi electoratul
partidelor respective

● un defect al reprezentării proporţionale este complicația. Ea nu este

accesibilă unei mari mase de alegători, dintre care cei mai mulți nu posedă
cunoştinţele necesare spre a înţelege toate amănuntele diferitelor sisteme.

Sistemul electoral majoritar de listă

• Indiferent de forma scrutinului (uninominal sau de listă), sistemul electoral majoritar este
aplicat sub mai multe forme:

• Sistemul majoritar relative

• Sistemul majoritar absolut

• Sistemul majoritar calificat

Sisteme electorale mixte

● Sistemele electorale mixte constituie combinarea sistemului majoritar cu cel cu

reprezentare proporţională în scopul obţinerii unor avantaje.
● Caracterul complex al sistemelor electorale constă în tentativa de a prelua avantajele
sistemelor electorale majoritare şi al reprezentării proporţionale.

● Sunt cunoscute următoarele variante ale sistemelor electorale mixte:

● Sistemul lui Hare

● Sistemul votului cumulative

 ● Votul limitat

● Sistemul,,votului unic netransferabil"

● Sistemul german al buletinului dublu

Unitate de conţinut 6. Noţiunea și etapele procesului electoral

Proces electoral. Semnifică una din trăsăturile definitorii ale mecanismului de asigurare
normativă a alegerilor, reprezentând asocierea eforturilor normelor materiale şi procesuale
în activitatea de reglementare a raporturilor de drept electoral.

Definiție: activitatea indivizilor, autorităţilor publice, partidelor şi altor formațiuni sociale,

reglementată de normele de drept constituţional, desfășurată cu scopul formării organelor
reprezentative, inclusiv autorităţilor de autoadministrare locală.

Noţiunea și etapele procesului electoral

●Procesul electoral reprezintă un sistem organizat de relații într-o anumită consecutivitate

electorală.

●Din analiza legislaţiei, inclusiv a practicii de aplicare a în Republica Moldova, propunem

următoarele etape principale ale procesului electoral:

- fixarea alegerilor;

- formarea bazelor organizațional-tehnologice ale alegerilor;

- desemnarea şi înregistrarea candidaților (listelor de candidați);

- agitația electorală;

- votarea;

- calcularea voturilor, stabilirea rezultatelor alegerilor şi validarea lor.

● Aceste etape sunt elemente obligatorii ale procesului electoral şi lipsa cel puțin a uneia
dintre ele poate paraliza mersul întregii campanii electorale.

● Constatăm și existenţa etapelor facultative ale procesului electoral, care pot pretinde la o
existenţă autonomă numai în în condițiile expres determinate de legislația electorală.

● În categoria etapelor facultative includem:

- suspendarea (anularea) alegerilor;

- desemnarea suplimentară a candidaților;

 - votarea repetată.

●Nu vom include în categoria etapelor facultative alegerile repetate și alegerile noi,
deoarece presupune aplicarea completă a tuturor etapelor procesului electoral în timpul
desfăşurării lor.

Fixarea alegerilor

● Etapa de debut a procesului de organizare şi desfăşurare a alegerilor. Mai este numită

şi ,,operaţiunea electorală cu care începe desfăşurarea alegerilor".

● Reglementarea normativă a aceastei etape este concentrată în Constituție, în Codul

electoral.

● Constituţia Republicii Moldova (art. 61, alin 2)): modul de organizare și de desfăşurare a
alegerilor este stabilit prin lege organică. Respectiv, condiţiile în care sunt fixate alegerile
sunt descrise în Codul electoral.

● În Republica Moldova alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de

la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvare.

● Data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului cu cel puțin 70 de

zile înainte de ziua alegerilor. În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al
Preşedintelui Republicii Moldova, se va stabili data alegerii noului Parlament (art. 110 Cod
electoral).

● Codului Electoral (art. 135), data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii
Moldova este stabilită de Parlament, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

● Cod electoral (art. 159): alegerile locale generale au loc în ultima duminică a lunii
octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie

● Data alegerilor locale generale sau anticipate se fixează prin hotărârea Parlamentului cu
cel puţin 60 de zile înainte de alegeri. Data alegerilor se stabileşte de către Comisia
Electorală Centrală cu cel puţin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

● Data votării repetate, a alegerilor noi și a celor parţiale se stabilește de către Comisia
Electorală Centrală în condițiile stabilite de Cod.

● Durata de timp dintre actul de fixare a datei şi ziua alegerilor se stabileşte ţinând cont de
conţinutul şi succesiunea operaţiunilor electorale.

● Regulile de fixare a alegerilor diferă de la un sistem constituțional la altul.

● În majoritatea statelor, alegerile generale se desfăşoară numai în zilele de odihnă.

Formarea bazelor organizaţional- tehnologice ale alegerilor

● Una dintre cele mai dificile şi bogate în conţinut etape ale procesului electoral.

● În cadrul etapei se desfăşoară acţiunile pregătitoare fără de care este imposibilă realizarea
depturilor electorale ale cetăţenilor

● Etapa presupune:

- formarea circumscripţiilor electorale şi a secţiilor de votare;

- formarea organelor electorale sau a unora dintre ele;

- întocmirea listelor electorale.

Circumscripţiile electorale

● Votarea tuturor într-un singur corp electoral, în statele moderne cu milioane de alegători şi
sute de candidaţi electorali, devine în cadrul democraţiei reprezentative o imposibilitate.

● A fost propusă soluţia de a împărţi corpul social în mai multe colegii electorale, care să
aleagă de sine stătător câte unul sau mai mulţi reprezentanţi.

● S-a practicat împărţirea corpului electoral național în colegii alcătuite ad-hoc anume în
acest scop, fără a ţine seamă de organizarea administrativă a teritoriului.

Circumscripţiile electorale pot fi apreciate drept un gen de unităţi teritoriale în care se

desfăşoară operațiunile de alegere a deputaților în organele reprezentative ale statului,
şefului de stat (acolo unde acesta este desemnat prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat), membrilor organelor de autoadministrare locală.

● Uneori se formează în mod special, uneori drept circumscripţie electorală servesc unităţile
administrativ-teritoriale (regiunile, provinciile, oraşele, raioanele) sau teritoriile subiecţilor
federaţiei.

● În unele cazuri, circumscripţiile electorale nu se formează, toată ţara rămânând a fi o

singură circumscripţie electorală.

● Deseori, rezultatele alegerilor sunt influenţate de modul de divizare a teritoriului statului în

circumscripţii electorale. Din aceste considerente, numărul de circumscripţii electorale se
determină prin legile electorale, iar în unele cazuri se stabileşte chiar prin constituţie.

● Codul electoral (art. 34) acordă Comisiei Electorale Centrale dreptul să constituie
circumscripţii electorale care corespund, de regulă, hotarelor unităţilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia,
municipiilor Chişinău şi Bălți.

● În condiţii similare, comisia constituie circumscripţii electorale de nivelul al doilea pentru

secţiile de votare din străinătate și cele pentru localitățile din stânga Nistrului.
● Circumscripţiile electorale trebuie să se contureze astfel încât să fie exclusă „geografia
electorală", geometria electorală" sau practica,,djerimanderingului" american.

● Circumscripţiile electorale se divizează în secții de votare.

● Secţiile de votare reprezintă nişte delimitări teritoriale care unesc alegătorii printr-un loc
comun de votare.

● Secţiile de votare sunt divizate în:

- secţii de votare din ţară;

- secţii de votare organizate în străinătate, la care votează alegătorii care îşi au

domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

● Cod electoral (art. 38) În Republica Moldova, secţiile de votare se constituie de către
consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor
(municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data
alegerilor, şi cuprind cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători.

● La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), ai sectoarelor şi ai satelor (comunelor),

acest plafon de alegători poate fi depăşit cu cel mult 10 la sută.

● Pe lângă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrâni, pot fi constituite
secţii de votare speciale. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de alegători.

● În cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile

consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru
alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

Formarea organelor electorale

● Reprezintă mecanismul organizatoric care asigură reînnoirea periodică, pe cale

democratică, a organelor de stat elective, persoanelor cu atribuţii publice desemnate în
funcţie prin intermediul alegerilor şi care asigură buna desfăşurare a operațiunilor electorale.

● Organele electorale pot fi clasificate în:

- teritoriale, inclusiv centrale, structura lor depinzând de organizarea administrativă a

teritoriului statului;

- de circumscripţie, formate atunci când hotarele circumscripţiilor raionale nu coincid

cu hotarele unităților administrativ-teritoriale;

- de secţie (sector), formate în secțiile (sectoarele) electorale.

● În Republica Moldova, după cum am menționat, în scopul organizării și desfăşurării

alegerilor, sunt constituite:
a) Comisia Electorală Centrală, formată din 9 membri, dintre care un membru este
desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalți 8 membri find desemnați de
către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorității și a opoziţiei.

b) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (Cod electoral art. 36)

c) Consiliile electorale de circumscripție se constituie dintr-un număr impar de membri,

de cel puțin 7 și de cel mult 11 persoane, dintre care în consiliile de circumscripţie de nivelul
doi cel puțin 3 persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei
publice.

d) Birourile electorale ale secțiilor de votare. Se constituie de către consiliile electorale de

circumscripţie cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de
membri, de cel puțin 5 și cel mult 11 persoane.

Întocmirea listelor electorale

● listele electorale certrifică vocaţia de alegător;

- ele constituie sursa în conformitate cu care se stabilește numărul de alegători în

vederea certificării ulterioare a majorității stabilite în legislaţia electorală pentru
declararea unui candidat ca fiind ales;

- prin consemnările făcute în listele electorale se stabileşte numărul celor care şi-au
exprimat votul şi, după caz, se
certifică validitatea alegerilor;

- listele electorale servesc drept sursă pentru realizarea controlului exercitării dreptului
de vot, astfel încât poate fi prevenit votul plural.

● În funcţie de faptul cui aparţine obligația de înregistrare a alegătorilor, această procedură

poate fi:

- publică (obligatorie);

- personală (benevola).

● Înregistrarea publică, la rândul său, poate fi aplicată în două variante:

- Prima se aplică în statele în care populaţia este luată la evidenţă şi autorităţile

publice sunt informate despre persoanele care domiciliază în unitatea administrativ-
teritorială respectivă.

- Acolo unde nu se aplică înregistrarea obligatorie a populaţiei, se aplică varianta a

doua: listele alegătorilor se alcătuiesc în ajunul fiecărei alegeri de către reprezentanții
autorităţilor publice prin metoda,,de la uşă la uşă".
● Procedura de întocmire a listelor electorale la alegerile organizate în Republica Moldova
este reglementată de Codul electoral (Capitolul VI).

● Listele electorale sunt întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor (Cod electoral,
art. 60).

● Registrul reprezintă un sistem informațional unic integrat de evidență a alegătorilor din

Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informației referitoare
la cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta de 18 ani şi nu au interdicţii legale de a
alege.

● Listele se transmit de către Comisia Electorală Centrală autorităților administraţiei publice

locale cu cel puţin 22 de zile înainte de ziua alegerilor.

● Lista electorală se transmite imediat biroului electoral al secţiei de votare pentru

asigurarea verificării acesteia de către alegători, reprezentanții concurenţilor
electorali/participanților la referendum şi observatori.

Propunerea şi înregistrarea candidaţilor

în practica constituțională pot fi identificate mai multe modalități de propunere a candidaților:

1. Autopropunerea.

2. Propunerea de către alegători.

3. Propunerea de către partide, organizații social-politice şi alte alianțe electorale.

● Pot fi folosite diferite combinații de modalități de propunere a candidaților menționate mai

sus.

● În unele state, candidații, concurenții electorali sunt obligați să depună cauțiunea

electorală care nu este atât de mare, dar totuşi exclude din campania electorală partidele
mici și persoanele care nu sunt sponsorizate.

● Cauţiunea electorală se restituie dacă candidatul a acumulat un anumit număr de voturi.

● Subecții cu drept de desemnare a candidaților pentru alegerile Parlamentului Republicii

Moldova:

a) partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate, în modul stabilit, până la

stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu
legislaţia în vigoare;

b) blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor

(regulamentelor) partidelor şi altor organizații social-politice ce le-au constituit, care
sunt înregistrate de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare,
 prezidențiale și alegerilor locale generale, sau de consiliile electorale de
circumscripţie, în cazul alegerilor noi.

c) cetăţenii Republicii Moldova care îşi autopropun candidatura (candidații

independenţi).

● Condiţiile înaintate faţă de candidați reprezintă anumite circumstanţe de care legislația

electorală leagă posibilitatea realízării de către cetățeni a dreptului de desemnare a
candidaților.

● Tradițional, în categoria acestor condiții se înscriu următoarele:

- Apartenenţa la cetățenia Republicii Moldova.

- Atingerea unei anumite vârste.

- Censul de şedere.

- Studii.

- Lipsa restricțiilor consacrate în legislația electorală.

- Consimțământul persoanei de a candida.

● Procedura de desemnare a candidaţilor presupune realizarea următoarelor etape

consecutive:

- Iniţiativa de desemnare a candidaţilor;

- Colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor desemnaţi;

- Prezentarea actelor de desemnare în organul electoral respectiv, pentru înregistrarea

candidaţilor.

Agitaţia electorală

● Reprezintă, “culminaţia" procesului electoral.

● Se caracterizează printr-o activitate desfășurată de către partide și organizații social-

politice, candidaţi şi simpatizanţii acestora şi constă în popularizarea prin mitinguri, presă,
radio, televiziune sau alte mijloace admise a platformelor lor politice în scopul orientării
opţiunii electoratului în sprijinul lor.

● Cod electoral (art. 70): campania electorală începe la data înregistrării concurentului
electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, şi se încheie la data
anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării.

Votarea
● Cea mai responsabilă etapă a procesului electoral.

● Importanţa acestei etape este determinată de faptul că anume acum electoratul îşi
exprimă opțiunea, în urma căreia o parte din candidați obțin mandatele reprezentative.

● Cod electoral Articolul 75. Timpul şi locul votării:

● Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 și 21.00. Biroul electoral al
secţiei de votare aduce la cunoştinţa publică timpul şi locul votării cel târziu cu 10 zile înainte
de ziua alegerilor.

● Pornind de la importanța sa, votarea este reglementată minuţios în Codul electoral.

● Legislația electorală descrie detaliat condițiile în care are loc votarea, inclusiv cerinţele
înaintate faţă de organele electorale pentru asigurarea unor condiții favorabile pentru
exprimarea opţiunilor electorale de către cetățeni.

● Modalităţi alternative de votare în practica electorală:

- Tradiţional, se votează cu ajutorul buletinelor de votare;

- Votarea prin corespondenţă;

- Votarea prin procură (se întâlnește mai rar);

- Votul electronic.

Calcularea voturilor, stabilirea rezultatelor alegerilor şi validarea lor

● Finalizează procesul de exprimare a opțiunilor electorale ale alegătorilor.

● Mecanismul de totalizare a rezultatelor alegerilor este formulat în conţinutul Codului

electoral.

● Sunt prevăzute consecutivitatea acţiunilor realizate de organele electorale de diferite

niveluri, modul de calculare a voturilor alegătorilor, regulile privind determinarea rezultatelor
alegerilor, garanţiile efectuării tuturor operaţiunilor legate de calcularea voturilor şi stabilirea
rezultatelor alegerilor în condiţii de publicitate etc.

● Cod electoral (art. 81): numărarea şi totalizarea voturilor încep în cadrul biroului electoral
al secţiei de votare imediat după expirarea timpului rezervat votării.

● Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare predă consiliului electoral de

circumscripţie cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 18 ore după anunţarea închiderii
secţiilor de votare, buletinele cu voturile valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral
aparte, procesul-verbal, raportul, buletinele nevalabile, anulate sau contestate, cererile şi
contestaţiile, toate fiind sigilate într-o cutie (pachet).
● Consiliul electoral de circumscripţie consemnează rezultatele totalizării voturilor pe
întreaga circumscripţie într-un proces-verbal, semnat de toţi membrii consiliului, care au
posibilitatea să facă comentarii în scris la procesul-verbal.

● În termen de 48 de ore după închiderea secţiilor de votare, consiliul electoral de

circumscripţie este obligat să prezinte procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor
alegerilor pe circumscripţie Comisiei Electorale Centrale.

● Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor,

prezintă Curţii Constituţionale

● În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai

devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale și instanţele de judecată a
contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau
infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor.

Organizarea și desfășurarea referendumului

Cod electoral TITLUL VI REFERENDUMUL

Referendumul republican

● În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile

republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Preşedintelui Republicii
Moldova şi consultative.

(2) Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.

(3) Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora
de importanţă deosebită pentru societate şi stat.

(4) Referendumului consultativ sunt supuse probleme de interes naţional deosebit, în scopul
consultării opiniei poporului cu privire la aceste probleme.

Cod electoral Capitolul XV REFERENDUMUL LOCAL

● Reprezintă consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit pentru sat (comună),

oraş (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special.

● Revocarea primarului satului (comunei), oraşului (municipiului) se efectuează, de

asemenea, prin referendum local.

● Cod electoral (art. 216) Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local.