Dreptul electoral - institutie juridică a dreptului consitutional

-definirea notiunii drept electoral

-identificarea și analiza drepturilor electorale constitutionale

-principiile constitutionale de exercitare a drepturilor electorale

-modurile de scrutin

-organele electorale si atributiile lor

Constitutia RM, Codul electoral

Definirea notiunii drept electoral

Relațiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputaților, senatorilor și a șefului de stat (în
regimurile politice prezidențiale și semiprezidențiale) și autorităților locale (primarii, și consiliile locale) sunt
reglementate prin normele dreptului constituțional, deoarece prin conținutul lor sunt relații constitutionale
adică apar în procesul instaurării, menținerii și exercitării puterii. Normele juridice care reglementeaza
aceste relatii sociale formează o institutie juridică distinctă a dreptului constitutional . Ele gasindu-se
înscrise atât în textul constitutiei (art.38,39) cât și în legea electorală (codul electoral). Aceste norme
denumite în literatura de specialitate și norme electorale stabilesc pe de o parte care sunt drepturile
electorale, conditiile ce trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi beneficiarul acestora (alin.2,3 art.38)
precum și garanțiile juridice ce fac pe de altă parte, normele juridice
electorale stabilesc obligațiile organelor de stat în legătură cu alegerile, regulile de organizare și
desfășurare a alegerilor, precum și cele de stabilire, centralizare, totalizare și comunicare a rezultatelor
votării.

Identificarea dr electorale si constitutionale so esenta lor

Într-un stat de drept și democratic, poporul are și trebuie să aibă ultimul cuvânt în trasarea si
exercitarea conducerii generale a societății . Această regulă cu valoare de principiu este stipulată în art.2
alin.1 din Constitutia RM, precum și în prevederile art.38 alin.1 din Constitutie. Iată de ce drepturile
electorale sunt prin excelență drepturi cetățenești fundamentale ca drepturi exclusiv politice, datorită valorii
sporite în procesul liberei dezvoltări a personalității umane și respectului demnității umane Declarația
Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 a ridicat aceste drepturi la nivel de valori supreme
proclamate și garantate inclusiv și pe plan intern prin reglementări constitutionale. Astfel, art.21 din
Declarația Universală a Drepturilor Omului stabilește: alin.1 ”Orice persoană are dreptul de a lua parte la
conducerea treburilor publice ale țării sale direct fie prin reprezentanții liber aleși’ ain.2 ‘’Orice persoană are
dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa” art.39 din Constituția RM stabilește alin.1 “Cetățenii
RM au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit(referundum, revolutii) precum și
prin reprezentanții lor. alin.2 “Oricărui cetățean i se asigură potrivit legii accesul la o functie publică”

alin.3 Declaratie “Vointa poporului trebuie sa constituie bazaa puterii de stat. Aceast[ voiinta trenuie sa
fie exprimata prin alegeri oneste, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal,egal exprimat prin
vot secret sau avand o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului” Acest articol isi gaseste
reflectare in art.38 alin 1 din Constitutia RM care stabileste ‘’Vointa poporului constituie baza puterii de stat
se exprima prin alegeri libere care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal , direct, secret si liber
exprimat”
 Analizând și sentitizând sediul juridic al materiei adică normele dreptului electoral se impune de a
stabili sfera drepturilor electorale. În acest context identificăm că unele drepturi electorale, drepturi
fundamentale exclusiv politice sunt prevăzute direct în textul Constituției și anume art.38 alin 2,3, drepturi
dezvoltate și în codul electoral, iar unele drepturi electorale sunt reglementate doar prin normele codului
electoral. Astfel, identificăm că drepturile electorale se divizează în două categorii a) drepturi electorale
fundamentale și b) drepturi electorale ordinare. În cadrul instituției dreptului constituțional prin prisma doar
al dreptului constituțional ca drepturi exclusiv politice fundamentale sunt analizate 2 drepturi : 1. dreptul de
a alege, și 2. dreptul de a fi ales.

1. Dreptul de a alege sau dreptul activ așa cum se întâlnește în literatura de specialitate semnifică
posibilitatea recunoscută și garantată unei persoane ca în condițiile legii să participe la desemnarea
reprezentanților (deputați, senatori, consilieri, primari) în organele direct reprezentative ale statului. Pentru a
exercita dreptul de vot sau dreptul de a alege următoarele sunt condițiile impuse alegătorului sunt a)
cetățenia, b) vârsta minimă prevăzută de lege (de regulă 18 ani) și c) capacitatea de exercițiu, astfel potrivit
art.38 alin 2 din Constituția RM “Cetățenii RM au dreptul de vot de la 18 ani” Această prevedere este
dezvoltată și în prevederile Codului Electoral, astfel art.11 redă redacția prevederii constituționale, dar
conform art.13 alin.1 stipulează “nu au dreptul de a alege persoanele care nu întrunesc condițiile prevăzute
la art.11. b) Sunt recunoscute incapabile prin hotărâre definitivă a instanței de judecată, c) condamnate la
privațiune de libertate prin hotărâre definitivă a instanței de judecată.
2. Dreptul de a fi ales sau dreptul pasiv reprezintă posibilitatea recunoscută și garantată unei
persoane ca în condițiile legii să fie aleasă în organele direct reprezentative ale puterii. Dreptul de a fi ales
se valorizează principial în aceleași condiții în care se exercită , se realizează dreptul de a alege, adică
a) cetățenia, b) vârsta minimă și c) capacitatea de exercițiu. De regulă , vârsta în cazul dreptului de a fi ales
este mai ridicată și se solicită îndeplinirea unui anumit stagiu de naturalizare, așa-numitul cenz de
domiciliere și în unele cazuri sunt fixate incompatibilități între calitatea de candidat la funcția respectivă și
persoanele care exercită anumite activități. Normativ, aceste concluzii și aprecieri doctrinare sunt regăsite
în reglementările constituționale, astfel, potrivit art.38 alin.2 din Constituție “Dreptul de a fi ales este
garantat cetățenilor RM cu drept de vot în condițiile legii.” Aceste prevederi sunt redate în art.12 din Codul
electoral . În același timp, art13. alin 2 din Codul electoral precizează că “nu pot fi aleși a) militarii cu
serviciul în termen , b) persoanele menționate în aliniatul 1 al art.13 și c) persoanele care au antecedente
penale nestinse.

Principiile constituționale de exercitare a drepturilor electorale

Aceste principii sunt stipulate direct în art.38 alin.1 din Constituție și articolele 3,4,5,6,7, astfel potrivit
prevederilor art.38 alin.1 din Constituția RM drepturile electorale se exercită în baza următoarelor
principii: 1) universalității, 2) egalității, 3) votul direct, 4) votul secret, 5) votul liber exprimat. Redacția
articolului ne spune “Această voință se exprimă

1. votul universal. art.3 din codul electoral stabileste că “cetatenii RM pot alege si pot fi alesi fără
deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,apartenență politică, avere
sau origine socială.
2. În conformitate cu art.4 din codul electoral, votul egal presupune că “în cadrul oricărui scrutin,
fiecare alegător are dreptul la un singur vot , fiecare vot are putere jruidică egală “
3. Votul direct potrivit art.5 din codul electoral stabilește “alegătorul votează personal, votarea în
locul altei persoane este interzisă”
4. secretul votului. Potrivit art.6 din codul electoral “votarea la alegeri și sau referendum este
secretă , excluzându-se astfel posibilitatea influențării voinței alegătorului”. Codul electoral prevede în
acest sens și o serie de garanții, care asigură secretul votului. Printre aceste garanții sunt buletinele de
vot sunt uniforme fără semne distinctive. Imprimarea lor fiind asigurată de către Comisia Electorală
Centrală, după un model legal stabilit. De asemenea sediile secțiilor de votare sunt prevăzute cu
cabine sau camere de votare, unde alegătorul intră singur, de regulă și votează după propria sa
convingere. Codul electoral interzice prezența oricărei persoane înafara celei care votează în camera
de votare sau în cabinele de vot. Această garanție admite și o excepție, astfel cetățenii cu dizabilități fie
vizuale, fie lipsa membrelor superioare, care nu-și pot exercita nemijlocit votul sunt în drept să invite în
cabina sau camera de votare o altă persoană pentru a-l ajuta. Nu pot acorda acest ajutor persoanele
publice oficiale inclusiv membrii comisiilor la secțiile de votare, concurenții electorali, și observatorii.
5. Principiul votului liber exprimat, art.7 din codul electoral stabilește că “Nimeni nu este în drept să
exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum și a-l
împiedica să-și exprime voința în mod independent.

Modurile de scrutin

În mod firesc, în orice sistem electoral se pune problema de a ști cum se repartizează mandatele în
parlament și respectiv în consiliile locale. Ținând cont de voturile obținute de către fiecare concurent
electoral. Dreptul electoral cunoaște și practică în mare parte 2 moduri diferite de atribuire a
mandatelor.

1) Sistemul sau scrutinul majoritar

2) Sistemul sau scrutinul reprezentării proporțioanle

Pornind de la specificul constituțional și a sistemului politic respectiv , unele țări prin îmbinarea unor
elemente din scrutinul majoritar cu elemente din scrutinul reprezentării proporționale au constituit și
legalizat sisteme sau scrutine mixte.

În scrutinul majoritar are câștig candidatul sau lista de candidați care a întrunit cel mai mare număr de
voturi valabil exprimate, fie la primul tur de scrutin, fie la turul 2 de scrutin. Scrutinul majoritar, este de
regulă uninominal sau plurinominal ori de listă. Scrutinul uninominal , adică alegătorii desemnează
dintre mai mulți candidați, concurenți electorali, un singur deputat pe circumscripția dată. Scrutinul
plurinominal ori de listă permite alegătorului să desemneze dintre mai mulți candidați doi sau mai mulți
deputați, în funcție de numărul de mandate atribuite circumscripției electorale date, iar în cazul alegerii
de listă, dintre mai multe liste de candidați, o listă de deputați.

Scrutinul uninominal, pe circumscripție uninominală se aplică fie cu un singur tur de scrutin, fie cu două
tururi de scrutin. Scrutinul uninominal cu un singur tur de scrutin este foarte eficient în țările cu sistem
politic bipartid (2 partide). În aceste condiții, va obține mandatul de deputat, candidatul care a obținut
majoritatea de voturi în raport cu contracandidatul. Scrutinul uninominal cu două tururi se aplică și
intervine în sistemele politice pluripartidiste, astfel în cazul în care niciunul dintre candidați nu a obținut
majoritatea voturilor absolute de pe circumscripția dată, adică cel puțin 50% plus un vot din numărul
alegătorilor înscriși pe listă, intervine al doilea tur de scrutin. La aplicarea turului 2 de scrutin vor
participa doar 2 candidați, care au obținut cel mai mare număr din voturi exprimate în descreștere

Scrutinul reprezentării proporționale. Acest scrutin este mai complicat decât scrutinul majoritar, dar mai

Scrutinul reprezentării proporționale nu-și prpune realizarea unei majorități electorale,

ci să reflecte cât mai exact reprezentarea diferitelor opțiuni politice ptopuse de către partidele politice
înscrise în competiția electorală corespunzător voturilor obținute de fiecar. Acest scrutin realizează o
fotografie corespunzătoare, exprimând diferitele tendințe si curente de opinii, ceea ce de fapt
reprezintă funcția de bază a scrutinului.
Practica dreptului electoral, cunoaște următoarele 2 scrutine mixte a) sistemul votului unic transferabil

b) sistemul dublului buletin (sistemul german ) c) sistemul francez de liste.