UNIVERSITATEA de STAT din

MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT

LUCRU INDIVIDUAL
Tema: Dreptul de vot și dreptul de a fi ales
Articolul 38

A realizat: Arseni Daniela

Grupa:2114
Profesor: Popovici Cristina

Chișinău2021

1
 Cuprins
1.Noțiuni Introductive.................................................................pag 1
2. Capitolul I: Noțiunea de drept electoral și sistem electoral
2.1 .Noțiunea de drept electoral………………………………………pag 2
2.2 Noțiunea sistemului electoral…………………………………….pag3
2.3 Principiile dreptului electoral…………………………………..pag4
3.Captolul 3: Subiecții dreptului electoral……………………………………pag5
3.1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral………………………....pag6
3.2. Statutul juridic al alegătorului…………………………………..pag7
4. Organizarea și desfășurarea alegerilor……………………………………pag8
4.1 Princpiile procesului electoral…………………………………..pag9
4.2 Tipuri de alegeri.......................................................................pag10
4.3 Fixarea alegerilor....................................................................pag11
4.4 Formarea bazelor organizaţional-tehnologice ale alegerilor…………pag12
4.5.1 Organizare organelor electorale……………………………………….pag13
4.5.2 Circumscripțiile electorale………………………………………….pag14
4.5.3 Secțiile de votare și birourile electorale………………………………pag15

4.6 Listele electorale……………………………………………………………pag16

4.7. Propaganda electorală sau agitație electorală……………………….pag17
4.8 Votarea. Numărarea voturilor .Stabilirea rezultatelor………………..pag18
4.9Modalități de votare………………………………………………….pag19
5. Concluzii și recomandări………………………………………………pag20
Bibliografie…………………………………………………………….pag21

2
 Noțiuni Introductive
Dreptul de vot este unul din drepturile electorale fundamentale, iar drepturile electorale sunt
prin excelența drepturi exclusiv politice. Aceasta se explică prin faptul că, datorită conținutuluilor,
aceste drepturi pot fi exercitate numai prin participarea cetățenilor la guvernare. Într-un stat de drept
și democratic poporul trebuie să aibă ultimul cuvânt, iar acest lucru devine realitate prin
exercitarea drepturilor electorale de către cetăteni . Aceste drepturi aparțin, deobicei, doar
cetătenilor, nu altor categorii de persoane (cetăteni străini, apatrizi). Așadar,rezultă că străinii și
apatrizii nu au acces la aceste drepturi.
Dacă ar fi să vorbim într-o paralelă despre drepturile din trecut și cele de acum, atunci am putea
spune că întradevăr societatea s-a schimbat și a evoluat semnificativ. În Uniunea sovietică oamenii
erau limitați în drepturi, erau niște sclavi ai societății unde drepturile erau scrise doar pe foaie și
inaplicabile. Acum avem un stat de drept unde toate drepturile inclusive cel de a vota și de a fi ales
sunt drepturi garantate de Constituție în articolul 38. Unul dintre drepturile fundamentale ale
omului şi cetăţeanului consacrat în art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în
conformitate cu care voinţa poporului este baza puterii de stat. Această voinţă trebuie să fie
exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal, egal şi prin
vot secret sau dupa o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.
Dreptul de a vota se oferă tuturor persoanelor, însă majoritatea nu-și exercită acest drept,astea se
întîmplă din cauza că el nu este obligatoriu. dar posibil alții s-au săturat de majoritatea agitațiilor
electorale care au scopul de a atrage lumea de partea unor partide pentru că majoritatea vin cu
aceleași texte, propuneri … care duc la dezgust și la dorința de a nu alege pe nimeni.
Prin urmare, alegerile sunt o componentă principală a sistemelor politice liberal-democratice, în
baza căreia se realizează principiul transmiterii de către cetăţeni a funcţiilor de conducere cu statul
persoanelor care sunt în stare să le apere drepturile şi libertăţile lor legitime.
În această ordine de idei se evideniază actualitatea temei investigate care în primul rînd vine să
ne descifreze conceptul sistemului electoral în cadrul teoriei politice contemporane, prin prisma
evidenierii esenței, structurii, tipologiei sistemului electoral. Iar scopul investigației a fost de a pune
accent pe sistemul electoral din Republica Moldova în contextual fazei incipiente și de dezvoltare a
sa. Obiectivele de referință au fost de a releva esența sistemului electoral dar și de a recomanda
soluții de înlăturare a diverselor impedimente electorale.

3
 2.1.Noțiunea de drept electoral
Toți cetățenii în mod natural şi egal sunt chemați să exercite funcţiile sociale. Pentru a da
rezultate bune sufragiului universal trebuie să fie bine oragnizat, adică să fie pus în asemenea
condiţii încît exerciţiul lui să decurgă cît mai armonios şi mai folositor pentru a avea cea mai bună
reprezentare cu putinţă, capabilă de a elabora cea mai bună legislaţie. Deci, suveranitatea aparţinînd
poporului ca un tot indivizibil, exerciţiul ei aparţine întreg alegătorului, iar votul majorităţii acestui
corp va exprima voinţa naţională.
Ca noțiune dreptul electoral este totalitatea normelor juridice care reglementează participarea
cetăţenilor la procesul de formare a organelor de stat centrale şi locale elective, precum şi
alegerea funcţionarilor lor, prin intermediul drepturilor şi libertăţilor electorale garantate de
Constituţia Republicii Moldova.1
În linii mari o astfel de apreciere a dreptului electoral reflectă conţinutul lui şi destinaţia
funcţională a dispoziţiilor legislaţiei electorale. Sub acest unghi de vedere prezentarea dreptului
electoral ca o totalitate de norme juridice care reglementează participarea cetăţenilor la procesul de
formare a organelor de stat şi locale elective şi la alegerea funcţionarilor lor poate fi pe deplin
justificată. Astfel este necesar de clarificat problema obiectului dereglementare a dreptului electoral.
În acest sens menţionăm:
 dreptul electoaral nu reglementează toate relaţiile care apar în procesul organizării şi
desfăşurării alegerilor, de exemplu, relaţiile de natură politic care apar între concurenţii
electorali nu sunt reglementate de normele dreptului electoral;
 dreptul electoral reglementează şi relaţii sociale care apar şi se stabilesc nu numai în
procesul organizării şi desfăşurării alegerilor, dar şi relaţii sociale care apar în perioada
preelectorală, cum ar fi: înregistrarea şi evidenţa alegătorilor; formarea şi activitatea
organelor permanente; popularizarea legislaţiei elctorale; instruirea juridică a
alegătorilor;

_____________
1
T.Cârnaț,,Drept Constituțional ,, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău 2004, p.93
4
 Drepturile electorale au la baza lor drepturi fundamentale precum dreptul de a alege , dreptul de a
fi ales, dreptul de revocare.
Dreptul de a alege. Conform legislaţiei Republicii Moldova dreptul de a alege îl au cetăţenii
Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor
privaţi de acest drept în modul stabilit de lege. Totodată sânt stabilite restricţii în exercitarea
acestui drept. Nu au dreptul de a alege cetăţenii: care nu au împlinit vârsta de 18 ani; care sânt
recunoscuţi incapabile prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată; persoanele condamnate la
privaţiune de libertate prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată. 2
Dreptul de a fi ales. Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care
întrunesc condiţiile prevăzute de codul electoral. Nu pot fi aleşi: militarii cu serviciul in termen;
cetăţenii ce nu au dreptul de a alege, persoanele care au antecedente penale nestinse; cetăţenii
care, în virtutea funcţiilor pe care le deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor
organizaţii social-politice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi
suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Conform articolului 38 din Constituție al(3) prevede
că „dreptul de a fi aleși le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.
dreptul de a fi aleși îl au cetăţenii RM cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de acest Cod.
Și în acest caz, CE, în art. 13 alin. (2), stabilește restricţii în exercitarea dreptului electoral pasiv.
Nu pot fi aleși: a) militarii cu serviciul în termen;
b) cetăţenii care nu au dreptul de a alege;
c) cetăţenii care au antecedente penale nestinse;
Revocarea are loc atunci când un număr de semnături pe o petiţie (de la 20% până la 30%) cere
organizarea şi desfăşurarea alegerilor speciale pentru îndepărtarea din funcţie a unei anumite oficialităţi alese
în prealabil. Motivele pentru care se cere îndepărtarea din funcţie variază de la acţiuni contrare legii până la
nemulţumirea publică a alegătorilor. În Republica Moldova revocarea ca formă de manifestare a democraţiei
poate fi aplicată doar în raport cu primarii.3
În opinia dlui I. Guceac dreptul electoral reprezintă totalitatea normelor de drept care reglementează
relaţiile sociale ce se stabilesc în procesul de formare aorganelor de stat centrale şi locale elective, precum şi
cele din perioada preelectorală, ce necesită o reglementare normative prin fixarea unor drepturi şi obligaţii
subiecţilor de drept electoral, relaţii ce se deosebesc în cadrulreferendumului ori a procedurii de revocare şi
care nu formează obiect de reglementare a altor ramuri de drept.
_________
2
Codul electoral al Republicii Moldova, art. 11 şi art.13
3
Guceac I., moodlle .tema 10 .p. 6

5
 2.2 Noțiunea sistemului electoral
Sistemul electoral mai poate fi interpretat şi ca modalitate de repartizare a mandatelor disputate în
alegeri în funcţie de rezultatele alegerilor. Unii autori sunt de părerea că sistemul electoral
determină, „pe de o parte, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească indivizii pentru a fi alegători
şi, pe de altă parte, condiţiile în care indivizii şi/sau partidele pot participa la competiţia electorală.
Alţi savanţi, la definirea sistemului electoral, pun accentul pe normele de drept, care, după părerea
lor, sunt un garant şi un factordeterminant în alegerea persoanelor cu funcţie de răspundere în
conformitate cu principiile democratice . Cu toate acestea, nu trebuie să confundăm noţiunile de
drept electoral şi sistem electoral. Noţiunea de drept electoral semnifică totalitatea normelor juridice
ce reglementează participarea cetăţenilor la procesul de formare a organelor de stat centrale şi
localeelective şi la alegerea funcţionarilor lor prin intermediul drepturilor şi libertăţilorelectorale
garantate de Constituţia Republicii Moldova, iar noţiunea de sistemel ectoral presupune variabilele-
cheie ale procesului politic democratic.4
Sistemul electoral majoritar. Sistemul majoritar este sistemul electoral în organ colegial
(parlament), care se caracterizează prin faptu că se consideră învingător acel candidat, ce a acumulat
majoritatea de voturi. Există sisteme electorale ce necesită majoritatea absolută (50% plus 1 vot) și
sisteme a majorității relative, ceea ce înseamnă că, obține victorie la alegeri acel, care acumulează
mai multe voturi, decât oricare alt concurent implicat în competiție.
Avantajele sistemului majoritar sunt următoarele: sistemul dat se consideră universal, poate fi
folosit pentru alegerea atât a reprezentanților individuali, cât și a organelor colective ale puterii de
stat sau ale autonomiei locale, sistemul majoritar permite partidelor mici să participe și să câștige
alegerile.
Sistemul electoral proporțional. Sistemul electoral proporțional - una dintre varietățile sistemelor
electorale utilizate în alegerile pentru organele reprezentative. Atunci când se desfășoară alegeri în cadrul
sistemului proporțional, mandatele deputaților sunt repartizate pe listele de partid strict conform
numărului proporțional de voturi obținute. Sistemul proporțional se consideră cel mai răspândit sistem
electoral în lume.
Avantajele sistemului proporțional sunt: sistemul dat permite fiecărui partid politic să obțină numărul de
locuri proporțional cu numărul de voturi, mai multe locuri pentru toți reprezentanții, permite alegătorilor
să aleagă atât candidatul, cât și partidul politic

___________
4
I.Guceac ,,Tratat elementar de drept constitutional,,. vol I.Chișinău -2020 ,,moodlle –tema10 p.18.

6
 2.3 Principiile dreptului electoral
Principiile electorale formează un sistem de garanții care asigură desfășurarea unor alegeri
corecte, transparente care au la bază pluralismul politic . În dreptul constitutional principiile
electorale se clasifică în :
1) principiile organizării şi desfăşurării alegerilor;
2) principiile participării cetăţenilor Republicii Moldova la alegeri;
În prima categorie se pot include: Obligativitatea alegerilor – în RM alegerile sunt unica
modalitate de formare a organelor reprezentative;
1. Nefalsificarea alegerilor este o garanție pentru niște alegeri corecte;
2. Periodicitatea alegerilor presupune că autoritățile reprezentative și celelocale își exercită
mandatul pe o perioada de timp (4 ani);
3.Libertatea alegerilor presupune că procesul de organizare al alegerilorexclude orice formă de
constrîngere sau presiuni asupra alegătorului sau asupracandidaților;
4. Alternativitatea alegerilor presupune, că în listele electorale sau numărul candidaților înregistrați
să fie mai mare decît numărul mandatelor disputate;
În a doua categorie includem: dreptul alegătorului, care conform Codului Electoral cetățenii
RM participă la alegeri prin votul universal,egal, direct, secret și liber exprimat.
1)Universalitatea dreptului electoral presupune universalitatea indifferent de rasă, naționalitate,
proveniență socială, funcția deținută, religie, aspirație politică,avere și sex. Cetățenii RM care au
atins vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege. Chiar și în articolul 38 al (2) din constituție este
demonstart acest fapt : „Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani,
împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puși sub interdicţie în modul stabilit
de lege“. Prima parte a alineatului stabilește vârsta de 18 ani de la care cetăţeanul devine titular al
dreptului de vot activ – dreptul de a alege, de a participa la toate alegerile, indiferent de nivelul lor,
precum și la toate procedurile electorale în conformitate cu legislaţia în vigoare 5
3)Votul direct presupune că alegătorul își exprimă voința în mod direct.Codul Electoral
prevede că fiecare alegător votează personal, votarea în locul altor persoane este interzisă.

5
Constituția Republicii Moldova –Comentariu . editura ARC p.160

7
4.Secretul votului presupune că votarea în condiții secrete exclude oricecontrol din partea oricăror
organe sau funcționari publici, a modului în care alegătorii și-au exprimat opțiunea electorală.
5.Libertatea exprimării presupune acordarea alegătorului dreptul de a decide liber la opțiunea sa
electorală. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru al împiedica să-și
exprime voința sa proprie.
2)Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetățenii participa la vot în condiții egale. Codul
Electoral prevede că fiecare alegător are dreptul la un singur vot, fiecare vot avînd putere juridica
egală.
Ținînd cont de acest principiu și de faptul că fiecare poate participa în mod egal la vot, în 2018 a
fost sesizat un caz de neconstituționalitate în ceea ce privea Art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul
electoral, ridicată de către dl avocat Alexandru Cebănaș. În opinia autorului excepției de
neconstituționalitate, prevederile articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, care lipsesc
persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească de dreptul de vot, contravin
prevederilor articolelor 1 alin. (3), 4 și 8 din Constituție, care instituie principiul statului de
drept, garantează drepturi și libertăți, precum și stabilesc obligaţia respectării dreptului
international și a tratatelor internaționale.6
Concluziile Curții Pornind de la cele menționate, Curtea a admis excepția de
neconstituționalitate ridicată de către dl avocat Alexandru Cebănaș, în dosarul nr. 3-694/2018,
aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
A declarat neconstituțional articolul 13 alineatul (1) litera b) din Codul electoral, adoptat prin
Legea nr. 1381 din 21 noiembrie 1997.
Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data
adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Datorită acestui domn s-au luat anumite măsuri , iar acum în CODUL ELECTORAL la art 13
alineatul (1) litera b) este mentionat: b) lipsite de dreptul la vot prin hotărîrea definitivă a instanței
de judecată.7

_________
6
Curtea Constituțională ,analizat 29.11.2021
7
Codul electoral 2021 COD Nr. 1381 din 21-11-1997. art 13

8
 3. Subiecții dreptului electoral
3.1.Noţiunea subiecţilor dreptului electoral
Subiecţi ai dreptului electoral sunt recunoscuţi participanţii la relaţiile sociale reglementate de
normele electorale care în conformitate cu normele de drept electoral sun purtători de drepturi şi
obligaţii.
Pînă în prezent în doctrina juridică s-au întreprins mai multe tentative deidentificare a subiecţilor
de dreot electoral, însă, pînă cînd nu s-a constituit o viziune necontraversată în problema discutată.
Pentru dobîndirea statului de subiect al dreptului electoral se cere ca persoana respectivă să
posede capaciatatea juridică electoarală, condiţie obligatorie pentru acordarea unor drepturi şi
îndatoriri electorale. Capacitatea juridică este o condiţie a statului juridic, ea dovedind categoria
posibităţii, pe cînd statului juridic reprezintă categoria realităţii.

3.2. Statutul juridic al alegătorului

Capacitatea juridică electorală reprezintă o diversitate a capacităţii juridice dedrept public, orientată
spre realizarea drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice centrale şi
locale. În literatura de specialitate statutul de subiect al dretului electoral este conferit:
-partidelor
-cetățenilor
-organelor de stat
-organele electorale
Statutul juridic al alegătorului reprezintă totalitata drepturilor şi îndatoririlor ce ţin de participarea
acestuia la alegeri, săvîrşirea acţiunilor electorale prevăzute de legislaţie şi realizarea lor în
conformitate cu dispoziţiile legii.
Alegătorii din Republica Moldova dispun de drepturi electorale egale, principiul egalităţii dreptului
electoral este constituit din trei elemente:
1.dreptul fiecărul alegător la un singur vot în cadrul oricărui scrutin;
2.fiecare vot are putere juridică egală;
3.participarea alegătorului la alegeri în condiţii egale

9
 4. Organizarea și desfășurarea alegerilor
4.1 Princpiile procesului electoral
Procesul electoral se desfăşoară conform unor reguli generale care determină conţinutul şi
copartamentul subiecţilor electorali, mai numite şi principii ale procesului
Universalitatea dreptului electoral presupune că cetăţenii Republicii Moldova care au atins
vărsta de 18 ani au dreptul de a alege, de a participa la procedurile electorale în conformitate cu
legislaţia în vigoare, iar la atingerea vărstei prevăzute de Codul electoral, să fie aleşi în organele
elective.8
Libertatea alegerilor. principiul dat presupune că în procesul de organizare şi desfăşurare a
alegerilor să se excludă orice formă de constrângere în raport cu participarea cetăţenilor la alegeri şi
la procesul votării. Orice cetăţean îşi exprimă opţiunea electorală fără a fi supus vreo unui control şi
fără a fi tras la răspundere pentru modul în care şi-a exercitat acest drept.
Admisibilitatea diferitor sisteme electorale: nici Constituţia, nici Codul electoral al Republicii
Moldova nu conţin interdicţii cu privire la utilizarea diferitor sisteme electorale în procesul
organizării alegerilor centrale sau locale. Legislaţia recunoaşte caracterul legitim al alegerilor
organizate după sistemul electoral majoritar, al reprezentării proporţionale şi al unor modele mixte.
4.2 Tipuri de alegeri
Alegerile sunt niște acțiuni prin care cetățenii selectează și desemnează prinvot în conformitate
cu procedurile legale persoanele care urmează să facă parte dinorganele reprezentative atît centrale
cît și locale. În dreptul electoral sunt cunoscute diferite tipuri de alegeri:
Alegeri directe
–alegătorul alege direct candidatul sau candidații la postul electiv;
Alegeri indirecte
– alegătorul alege reprezentanți sau delegați care larîndul său aleg candidații propuși;
Alegeri generale
--când se aleg reprezentații pentru toate locurile din organismele reprezentative

_________
8
I.Guceac ,,Tratat elementar de drept constitutional,,. vol I.Chișinău -2020 ,,moodlle –tema10 p.11

10
 În urma analizei legislaţiei electorale, inclusiv a practicii de aplicare a ei în Republica Moldova, popunem
următoarele etape principale ale procesului electoral:
- fixarea alegerilor;
- formarea bazelor organizaţional-tehnologice ale alegerilor;
- desemnarea şi înregistrarea candidaţilor (listelor de candidaţi);
- agitaţia electorală;
- votarea;
- calcularea voturilor,
- stabilirea rezultatelor alegerilor şi validarea lor.9

4.3. Fixarea alegerilor

Fixarea alegerilor este etapa de debut a procesului de organizare şi desfăşurare a alegerilor. În Republica
Moldova alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului
Parlamentului. Data alegerilor Parlamentului se stabileste prin hotarire a Parlamentului cu cel putin 60 de
zile inainte de ziua alegerilor. În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii
Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puțin 60 de
zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.10
Data alegerilor locale generale sau anticipate se fixează prin hotărârea Parlamentului cu cel putin 60 de
zile inainte de alegeri. Data votării repetate a alegerilor noi şi a celor parţiale se stabilesc de către Comisia
Electorală Centrală în condiţiile determinate de legislaţia electoală 11

4.4 Formarea bazelor organizaţional-tehnologice ale alegerilor

Formarea bazelor organizational tehnologice ale alegerilor reprezintă una dintre cele mai dificile şi bogate
în conţinut etape ale procesului electoral. Anume în cadrul acestei etape se desfăşoară acţiunile
pregătitoare de bază, fără de care este imposibilă realizarea depturilor electorale ale cetăţenilor de a alege
şi de a fi aleşi în organele centrale şi organele administraţiei publice locale.

______________
9
I.Guceac ,,Tratat elementar de drept constitutional,,. vol I.Chișinău -2020 ,,moodlle –tema10 p.35
10
Codul electoral al Republicii Moldova, art.83 al (2)

11
11
Codul electoral al Republicii Moldova, art.133 al (2)

4.5 Organizarea organelor electorale

Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri,
constituie circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul doi ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 dezile înainte de alegeri, constituie consiliile
electorale de circumscripţie . Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane,
circumscripţiile electorale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în acelaşi termen.
Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11membri cu drept de vot
deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane cu studii juridicesuperioare sau cu studii în domeniul
administraţiei publice.În decursul a 4 zile de la data constituirii, consiliu electoral de
circumscripţieaduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul de contactare pentru
relaţii. Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul majorităţii
membrilor cu drept de vot deliberativ.

4.4 . Circumscripţiile electorale

Circumscripţie electorală – unităţi teritoriale în care se desfăşoară operaţiunile de alegere a deputaţilor în
organele reprezentative ale statului, şefului de stat (acolo unde acesta este desemnat prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat), membrilor organelor de autoadministrare locală. Aceste unităţi
teritoriale uneori se formează în mod special, uneori însă, drept circumscripţie electorală servesc unităţile
administrativ-teritoriale (regiunile, provinciile, oraşele, raioanele) sau teritoriile subiectelor federaţiei. În
unele cazuri circumscripţiile electorale nu se formează, toată ţara rămânând a fi o singură circumscripţie
electorală.
Procedura de formare a circumscripţiilor electorale are o însemnătate politică şi juridică deosebită,
deoarece, deseori rezultatele alegerilor sunt influenţate de modul de divizare a teritoriului statului în
circumscripţii electorale.
Conform Codului electoral al Republicii Moldova (art.27, alin.1), Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55
de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund unităţilor administrative
teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova. Pentru alegerile consiliilor locale şi ale primarilor, fiecare
raion, oraş, municipiu sat constituie o singură circumscripţie electorală. Consiliile electorale de
circumscripţie orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) sânt constituite de către consiliile electorale de
circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu cel puţin 40 de

12
zile înainte de ziua alegerilor. Pentru desfăşurarea nemijlocită a alegerilor, circumscripţiile electorale se
divizează în secţii de votare.

4 .5 Secțiile de votare și birourile electorale

Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii
de votare. Secţiile de votare se constituie de către consiliileelectorale de circumscripţie în localităţi,
în baza propunerilor primarilor oraşelor(municipiilor) şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile
înainte de data alegerilor şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători.
Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral de
circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe,din comune şi sate, în ordine alfabetică.
Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în
exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.
Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de
circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de
ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru
referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în acelaşi
termen. Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se propun de către
consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoralal secţiei de votare cu drept de
vot deliberativ se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament,
la data constituirii biroului proporţional mandatelor deţinute.
Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu pot fi consilieri în consiliile locale şi membri de
partid. În misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se aleg preşedintele şi
secretarul biroului electoral al secţiei de votare, iar în cazul în care misiunile diplomatice şi oficiile
consulare au mai puţin de 3 lucrători, votarea se efectuează prin poştă diplomatică, buletinele de vot
fiind expediate la adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai tîrziu de ziua alegerilor

4.6. Listele electorale

Listele electorale se întocmesc de către primărie, în două exemplare, pentru fiecare secţie de votare.
După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de
către primarul localităţii şi se aduc lacunoştinţă publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua
alegerilor. Autorităţile administraţiei publice locale, în fiecare an (după 1 ianuarie), precizează

13
listele electorale la domiciliul alegătorilor şi cel tîrziu la 1 martie, prezintă informaţia respectivă
Comisiei Electorale Centrale.
În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele ,anul naşterii,
domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de înscriere se stabileşte de
primării. Listele electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţ imilitare, precum şi membrii familiilor
lor, alţi alegători care domiciliază pe teritoriul unităţilor militare, se întocmesc pe baza datelor
prezentate de comandanţii unităţilor militare respective. Militarii domiciliaţi în afara unităţilor
militare, precum şi membrii familiilor lor, se înscriu în listele electorale de la domiciliu.
În secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alteinstituţii curative
staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate de conducătorii instituţiilor
menţionate. În secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se
întocmesc pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare
care activează pe teritoriul statelor respective.
Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare în
baza actelor ce atestă domiciliul acestora în perimetrul secţiei de votare respective.

4.7.Propaganda electorală sau agitație electorală

Este de neânchipuit organizarea alegerilor parlamentare ori locale fără o competiţie activă pentru a câştiga
încrederea şi opţiunea electoratului. Ca noțiune agitaţie electorală este o acţiune de pregătire şi difuzare a
informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegatori să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi
electorali.
Această etapă a procesului electoral se caracterizează printr-o activitate desfăşurată de către partide şi
organizaţii social-politice, candidaţi şi simpatizanţii acestora şi constă în popularizarea prin mitinguri, presă,
radio, televiziune sau alte mijloace admise a platformelor lor politice în scopul orientării opţiunii
electoratului în sprijinul lor.
Codul electoral din Republica Moldova (art. 1) defineşte agitaţia electorală drept o totalitate de acţiuni de
pregătire şi difuzare a informaţiilor ce conțin îndemnul la vot în vederea determinării alegătorilor să voteze
pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali. Codul electoral stipuleatză că în ziua alegerilor şi în ziua
precedentă alegerilor nu se admite niciun fel de agitaţie electorală.
Drepturi

14
1)Tuturor concurenţilor electorali li se oferă posibilităţi egale în asigurarea tehnico-materială şi financiară a
campaniei electorale.
2)Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă
concurentul electoral.
3) Concurenţii electorali pot organiza şi întâlniri cu alegătorii.

4.8 Votarea. Numărarea voturilor .Stabilirea rezultatelor.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să
decurgă în bune condiţii. El trebuie să prezinte la sediul secţiei de votare înaintea de ziua alegerilor şi să
verifice existenţa documentaţiei electorale la birourile electorale, listele electorale, buletinele de
vot,formularele proceselor-verbale, ştampila specială a biroului electoral, ştampila metalică,
ştampilele"votat", ştampila"anulat" funcţionarea mijloacelor de telecomunicaţii.
În ziua alegerilor la orele 7:00 preşedintele biroului electorat al secţiei devotare în prezenţa cel puţin
jumătate din membrii biroului electoral verifică urnele,listele, buletinele de vot, ştampilile, după care
închide şi sigelează urnele, aplicînd ştampila specială a biroului electoral şi declară votarea deschisă.
În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, a persoanelor acreditate potrivit legii precum şi a
reprezentanţilor mass
-media nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în locul de vot decît
timpul necesar pentru votare. Persoanele prezente nu pot desfăşura acţiuni de propagandă
electorală.Votarea are loc într-o singură zi, în ziua alegerilor, începînd cu ora 7: 00 şi terminînd cu ora 21:00.
Alegătorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost încrişi în liste.Accesul lor în sala de votare are loc
în serii corespunzătoare numărului de cabine. Fiecare va prezenta actul de identitate, iar după verificarea
înscrierii în liste,va primi buletinele de vot, pe baza semnăturii în lista electorală.
Alegătorul votează personal şi separat numai în cabina pentru vot secret. Preşedintele secţiei va lua
măsuri ca staţionarea unui alegător în cabină de vot să nu se prelungească nejustificat. Prezenţa oricărei
persoane în cabina de vot, în afara celui care votează, este intrzisă. Alegătorul care din motive temenice,
constatate de preşedinte, nu poate vota singur are dreptul să cheme, în scopul de a fi ajutat, un însoţitor
ales de el, în cabina de votare. Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat
pentru vot.

4.9Modalități de votare
Votarea este cea mai responsabilă etapă a procesului electoral. Importanţa acestei etape a procesului
electoral este determinată de faptul că anume acum electoratul îşi exprimă opţiunea sa politică, în urma

15
cereia o parte din candidaţi obţin mandatele reprezentantive, iar în cazul scrutinului în două tururi - dreptul
de a continua competiţa electorală şi în turul doi. Tradiţional, în toată lumea, se votează cu ajutorul
buletinelor de votare, dar tot mai des începe să fie practicată şi votarea prin intermediul unor maşini
speciale. Referitor la buletinele de vot, trebuie să menţionăm că legile electorale cuprind toate dispoziţiile
de ordin tehnic privind buletinele de vot, ele fiind documentele în care se caracterizeaza grafic, opţiunile
alegerilor, dar care se deosebesc de la stat la stat.
Consider că votul electronic ar fi cel mai eficient deoarece are o serie de beneficii: rapiditatea și
reducerea costurilor; garantarea exercitării dreptului la vot pentru cetățenii din străinătate sau a
celor aflați în imposibilitate de a veni la secția de votare; și, mai nou, reducerea riscului de sănătate
publică în contextul pandemiei Covid-19 etc. În același timp, votul prin internet are un impact
pozitiv și în afara procesului electoral. Acesta ar duce la sporirea nivelului de digitalizare a statutul,
ar crea oportunități de dezvoltare de servicii digitale noi și ar favoriza dezvoltarea unui ecosistem
digital securizat.
Însă apar și anumite argumente negative precum că votul electronic nu este sigur , nu este asigurat .
Totuși votul on-line nu oferă siguranţa că alegătorul nu este influenţat de alte persoane. Dreptul de a vota
liber de orice influenţă este esenţial pentru realizarea democraţiei.

Totalizarea rezultatelor votării

După încheiera votării biroul electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase
şi la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să
asiste la votare.
După verifecarea sigililor de pe urnele de vot, preşedintele va citi la deschiderea fiecărui buletin, lista de
candidaţi votată sau numele candidatului independent sau pentru funcţia de primar votat, aratînd buletinul
de vot celor prezenţi. Se consideră nevalabile buletine care nu au aplicată pe ele ştampila art.57.
După încheierea numărării voturilor biroul electoral al secţiei de votareîntocmeşte un proces-verbal, în
două exemplare, pentru consiliul la cre au avut localegerile şi pentru primar.
Procesele verbale se semnează de preşedinte, vicepreşedinte şi ceilalte persoane ai biroului. Lista
semnăturilor unor persoane ai biroului electoral al secţieide votare nu influenţează valabilitatea procesului-
verbal.

16
Odată cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată validează mandatele consilierilor şi
primarilor aleşi printr-o hotărîre specială. În cazul alegerilor parlamentare, sunt validate de Curtea
Constituțională.
În confomitate cu Codul electoral, numărarea şi totalizarea voturilor începe în cadrul biroului electoral al
secţiei de votare imediat după expirarea timpului rezervat votării. În acest scop preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare Rezultatul
numărării voturilor se examinează în şedinţa biroului electoral al secţiei de votare şi se consemnează într-
un proces-verbal care se semnează de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi ceilalţi membri ai biroului.
În termen de 48 de ore după închiderea secţiilor de votare, consiliul electoral de circumscripţie este obligat
să prezinte procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripţie Comisiei
Electorale Centrale.
Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu întrun proces-
verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.
Comisia Electorală Centrală poate să considere alegerile parlamentare nevalabile. La rândul său, Curtea
Constituţională, dacă stabileşte că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise
încălcări ale Codului electoral care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, este în drept să
declare alegerile nule. În cazul când alegerile sunt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală
organizeazăvotarea repetată, în baza aceloraşi liste electorale, pentru aceleaşi candidaturi şi cu aceleaşi
consilii şi birouri electorale. Dacă şi după votarea repetată alegerile sunt declarate nevalabile sau nule,
Comisia Electorală Centrală stabileşte data desfăşurării alegerilor noi.

Obligativitatea votului
Dacă votul ar devini obligator cred că rata de prezentare la vot ar fi e 100 % .
Acesta este un drept fundamental al omului, iar dreptul fundamental este subiectiv – vrea, omul face
studii superioare, nu vrea – nu face. Dar datorită importanţei deosebite a acestui drept – dreptul de
vot, unele ţări civilizate au cerut oamenilor să voteze. Această idee apare şi în doctrina noastră. S-a
discutat, de exemplu, să fie introdusă obligativitatea cel puţin la nivel local. Dar s-a decis că este un
drept subiectiv și nu-I posibil ca să fie impus . Dacă se doreşte participarea cetăţenilor, există
modalităţi mult mai eficiente de încurajare decît votul obligatoriu.Este mult mai important ca statul
să asigure acces nediscriminatoriu la vot, accesul la surse de informaţie pentru toţi concurenţii,
educaţie civică în şcoli, dezbateri publice la tv, alte metode de stimulare a participării la vot.

Concluzii și recomandări
17
Drept urmare a celor enunțate , vin cu următoarele concluzii asupra temei analizate
 Sistemul electoral constituie un mecanism pentru transformarea voturilor în mandate , este
un ansamblu de morme , reguli și procedee care determină calea , forma și metodele de
activitate a organelor representative ale conducerii de stat.
 Alegerie sunt un indicator de trecere la statul democratic care ulterior asigură dezvoltarea
democrației . Ele nu numai creeaza cadrul institutional al statului , ci au o semnificație
mai largă : reprezintă principala formă de participare a cetățenilor la conducerea țării .
 Cu cît un sistem electoral este mai permisiv , cu atât mai mare este numărul de partide
existent .
 Prin faptul că cetățeanului I se oferă dreptul să aleagă este unul dintre cele mai importante
lucruri , deoarece doar așa se creează o legătură strînsă între reprezentanți politici și
cetățean sau dintre ales și alegător.
 Obligativitatea votului ar avea efecte negative dar și positive , însă nu putem să trimetem
cetățenii la vot cu ,,biciul,,. Mai degrabă trebuie de investit în educația cetățenilor .

Recomandare
Drept criterii de bază ale unui nou sistem electoral ar trebui să fie:
asigurarea unei relaţii mai strînse între deputaţi şi alegători care ar permite o activitate mai
responsabilă a deputaţilor; păstrarea unei proceduri de vot cît mai simple pentru ca alegătorii să
poată să-şi exercite dreptul de vot; contribuirea la edificarea unor partide politice mai puternice
membrii cărora ar fi stimulaţii să întreţină relaţii stînse cu electoratul;

Bibliografie
18
1)Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994
2)Lege Codul electoral nr. 1381-XIII din 21.11.97 //Monitorul Oficial 81/667, 08.12.1997
3)I.Guceac ,,Tratat elementar de drept constitutional,,. vol I.Chișinău -2020

4)Constituția Republicii Moldova –Comentariu . editura ARC

5)T.Cârnaț,,Drept Constituțional ,, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău 2004
II

1)https://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=1302&t=/Media/
Noutati/Interdictia-impusa-persoanelor-cu-dizabilitati-mintale-de-a-vota-in-
alegeri-este-neconstitutionala-a-hotarat-Curtea-Constitutionala
2)https://freedomhouse.org/sites/default/files/2020-02/10-
Mixed_Electoral_System_AudioVisual_Media_ROMANIAN.pdf
3)bn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/137-142_10.pdf
4)https://www.parlament.md/CadrulLegal/Codulelectoral/tabid/153/language/
ro-RO/Default.aspx
5)https://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_de_vot

19
20