DREPT ELECTORAL Curs I

Dreptul Electoral este o subramur a Dreptului Constitutional, format din totalitatea normelor juridice care reglementeaz organizarea i functionarea alegerilor precum i stabilirea rezultatelor acestora. Alegeri au avut loc inc din stadiul de trib, la romani unde alegeri au avut loc chiar pe baza de buletine de vot. Alegerile dobndesc insemn tate o dat cu Evul Mediu (alegerea Papei). Initial principiul a fost cel al unanimit tii; ulterior s-a aplicat principiul majorit tii. O component esential a Dreptului Electoral este studierea drepturilor electorale ale cet tenilor. Exist dou drepturi: dreptul de vot i dreptul de a fi ales. Dreptul de vot a reprezentat o cucerire trzie a umanit tii i in istorie el a fost supus multor restrngeri numite censuri (censum impozit pe avere). Initial censul (restrngerea dreptului de vot) era in functie de m rimea impozitelor pl tite statului. O concrescent a acestei restrngeri a fost conditionarea dreptului de vot de plata unei sume de bani. Alt cens (restrngere) a libert tii de vot a fost censul de sex (foarte trziu femeile au primit dreptul la vot). Alt cens a dreptului de vot a fost censul de cultur (puteai vota numai dac tiai s cite ti).In unele state nu poti fi ales dect dac ai studii superioare. Alt restrngere este censul de ras sau nationalitate. Censul de vrst este singura ingradire a dreptului de vot unanim acceptat i practicat in prezent. Marea majoritate a statelor acord drept de vot tinerilor incepnd cu vrsta de 18 ani. In Constitutia Romniei dreptul de vot este reglementat la articolul 36: au drept de vot cet tenii care au implinit 18 ani pn in ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintali pu i sub interdictie (interzi ii judec tore ti). De asemenea nu au drept de vot persoanele care au fost condamnate, prin hot rre definitiv la pierderea drepturilor electorale.

Curs II
Dreptul de a fi ales (art. 37) Au dreptul de a fi ale i cet tenii care au drept de vot i care indeplinesc urm toarele conditii: - s nu functioneze intr-un domeniu in care le este interzis apartenenta la partide politice (nu au dreptul de a fi ale i militarii activi ai armatei, Politia, Serviciile Secrete, magistratii, judec torii Curtii Constitutionale, diplomatii,, membrii TVR i ai radioului de stat). - candidatii s fi implinit pn la data alegerilor vrsta de 23 de ani minim pentru a fi ale i in Camera Deputatilor sau in organele administratiilor locale, sau vrsta de 33 de ani pentru a fi ale i in Senat, sau vrsta de 35 de ani pentru a fi ale i in functia de pre edinte al Romniei. In ceea ce prive te alegerile locale, avnd in vedere faptul c suntem tar membr UE, Constitutia revizuit permite cet tenilor str ini, rezidenti in Romnia, in conditiile unei viitoare legi s poat participa la alegerile locale (s voteze i s fie ale i in organele administrative locale). Dup revizuirea Constitutiei din anul 2003 i dup intrarea Romniei in UE, conform art. 38 din Constitutie cet tenii romni au dobndit i dreptul de a alege i de a fi ale i in Parlamentul UE. In raport de num rul locuitorilor s i, Romnia a primit 35 de mandate in UE.

Curs III
Sistemele electorale i modurile de scrutin utilizate in prezent: Sistemul electoral desemneaz ansamblul normelor electorale, adic al acelor norme juridice care reglementeaz dreptul de a alege i dreptul de a fi ales in organele reprezentative ale statului impreun cu procedurile specifice acestui scop. De aceea Dreptul Electoral desemneaz ansamblul normelor juridice aplicabile alegerilor. Iar dac sistemul electoral desemneaz un ansamblu de proceduri, aceseta au urm torul rol: 1. Procedurile electorale au scopul de a desemna pe conduc tori i astfel de a le conferi legimitate. 2. Procedurile electorale au ca scop cre terea gradului de participare a cet tenilor la conducerea societ tii. 3. Procedurile electorale au drept scop reprezentarea societ tii. 4. Procedurile electorale au drept scop facilitarea relatiei de putere dintre guvernanti i guvernati. 5. Procedurile electorale au drept scop accelerarea bipolariz rii vietii politice. 6. Procedurile electorale sunt mijloace de educatie civic . Conceptul de scrutin electoral desemneaz modul de transformare legal a vointei aleg torilor in mandate parlamentare (scrutin electoral = ansamblul actelor care constituie operatiunea electoral propriu-zis ). In lume sunt utilizate dou mari sisteme electorale: sistemul majoritar i sistemul proportional, sau variante ori combinatii ale acestor dou . II. Sistemul electoral majoritar: Este de origine britanic i a fost utilizat pretutindeni in sec. XIX. Se pare c originile lui stau inc in epoca tribal . Sistemul majoritar se intemeiaz pe principiul majorit tii (care pare a fi un principiu axiomatic). Sistemul majoritar are urm toarele variante: a) Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin.

Curs IV
Din punct de vedere tehnic acest scrutin cuprinde urm toarele operatii: - tara se divizeaz intr-un num r de circumscriptii electorale egal cu num rul de mandate parlamentare puse in joc (aceast departajare se face strict cantitativ); - pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie; aleg torul radiaz (taie) numele indezirabile i p streaz numele favorit (practic neuniform ); - cel care obtine cele mai multe voturi c tig mandatul; acest sistem se folose te in 84 de state ale lumii, fiind u or de inteles de c tre aleg tori; in unele state pentru a se combate aventurismul politic se pretinde o cautiune electoral ; Avantajele scrutinului uninominal: 1. Asigur o suprareprezentare important partidului aflat in frunte ( i in acest fel creaz guverne majoritare stabile). 2. Alegerile competitive se desf oar practice numai intre dou partide, conducnd la formarea de majorit ti parlamentare clare. 3. Datorit circumpscriptiei parlamentare restrnse, sistemul favorizeaz o mai bun cunoa tere a candidatilor de c tre electoral, o leg tur direct intre aleg tor i ales. 4. Sistemul avantajeaz simplificarea vietii politice, polariznd clar clasa politic . 5. Combate absenteismul mai eficient dect alte moduri de scrutin.

6. Oblig pe aleg tor s voteze util (adic s - i dea votul pentru partidele care au anse reale s c tige). Dezavantajele scrutinului uninominal: 1. Genereaz institutii flagrante in reprezentare. 2. Sisteml uninominal depinde prea mult de geografia electoral , conducnd la manopere neloiale in aceast privint , cum ar fi procedeul gerrymandering (decupare de circumscriptii electorale in functie de interesele de partid). 3. Acest sistem impedic reflectarea intregului spectru al optiunilor politice populare. 4. Multitudinea circumscriptiilor electorale cre te costurile de organizare a alegerilor. 5. Sistemul majoritar creaz feude electorale i, deci dinastii politice. 6. Costurile ridicate ale campaniei electorale oblig pe candidati la o atitudine clientelar fat de finantatorii particulari i asta le corupe prestatia parlamentar ulterioar .

Curs V
b) Sistemul majoritar uninominal cu dou tururi de scrutin In alegerile parlamentare acest sistem pare a fi mai just decat cel cu un tur dar conduce i el la situatii imorale (desist ri pl tite, aliante contra naturii). In primul tur c tig cei care au obtinut majoritatea absolut . In turul al doilea intr dup caz, fie primii doi clasati din primul tur, fie cei care au obtinut in primul tur un scor de m car 12,5 %. In turul al doilea c tig cel care obtine majoritate relativ indiferent de scor sau de participare. Acesta este sistemul dup care sunt ale i in Romnia pre edintele t rii (Legea 370/2004 republicat ) precum i primarii (Legea 67/2004). La alegerile prezidentiale particip cei care au minim 35 de ani, au drept de vot i au obtinut o list de cel putin 200.000 de sustin tori. Iese pre edinte din primul tur cel care obtine majoritate absolut (9.200.000 voturi). Dac nu c tig nimeni in primul tur, dup dou s pt mni se organizeaz un al doilea tur la care particip primii doi clasati din primul tur. C tig cel care obtine majoritatea de voturi, indiferent de num rul participantilor la vot. O alt variant a sistemului majoritar este scrutinul de list plurinominal; aleg torul acord votul nu unui candidat, ci unei liste de candidati. C tig lista care a obtinut cele mai multe voturi. Exist un scrutin majoritar plurinominal cu un singur tur i un scrutin de list (plurinominal) cu dou tururi. Variante ale scrutinului de list : 1. Scrutinul cu list blocat : aleg torul are un singur vot pe care il poate acorda unei liste f r a putea intervene in alc uirea ei (lista este alc tuit de conducerea partidului). 2. Scrutinul cu vot preferential: aleg torul poate interveni in ierarhia prestabilit de partid (pune un num r de ordine preferential in dreptul fiec rui candidat). 3. Scrutinul cu vot alternativ: in circumpscriptia cu un mandate aleg torul scrie el in ordinea preferintelor numele candidatilor. Stabilirea inving torului se face prin despuieri succesive ale urnelor. Numele candidatilor se scriu in ordine descresc toare a preferintelor. 4. Scrutinul cu pana aj: aleg torul i i selecteaz candidatii din toate listele electorale, alc tuindui propriul s u buletin de vot. Sistemul a fost folosit in Franta, dup r zboi. c) Sistemul reprezent rii proportionale: A ap rut in a doua jum tate a sec. XIX sub presiunea partidelor muncitore ti care se infiintaser . In prezent este folosit in peste 57 de state ale lumii. Romnia l-a folosit intre 1990 i 2008.

Curs VI
Acest sistem se intemeiaz pe principiul proportionalit tii, care instituie in sfr it, justitia electoral : s atribui fiec rui partid un num r de mandate proportional cu forta numeric real a partidului, adic proportional cu scorul s u electoral. In aceste conditii: - se stabile te coeficientul electoral (num r minim de voturi pentru un deputat/senator). In Romnia sunt necesare 70.000 de voturi pentru a fi ales deputat i 160.000 voturi pentru a fi ales senator. - unit tile administrativ teritoriale sunt i circumscriptii electorale, deci aveam 42 de circumscriptii electorale corespunz toare celor 41 de judete + municipiul Bucure ti. Fiec rei cirsumscriptii (judet) I se alocau un num r de mandate proportional cu populatia judetului. - pe aceste mandate concurau filialele judetene ale partidelor politice sau independente. - fiecare partid prime te un num r de mandate proportional cu scorul electoral dobndit. In aceste conditii cea mai dificil problem este aceea a redistribuirii resturilor electorale, ceea ce presupune un complicat algoritm matematic. In redistribuirea resturilor electorale se utilizeaz urm toarele metode: - metoda celui mai mare rest - metoda dhondt este un sistem care utilizeaz media ponderat - metoda celei mai mari medii - metoda num rului impar - metoda coeficientului ratificat - etc Avantajele reprezent rii proportionale: acest sistem consolideaz rolul influenta partidelor politice permite reprezentarea in Parlament a populatiei t rii conform tuturor nuantelor existente in acea tar asigur aleg torilor egalitatea voturilor (Parlamentul reflect cu exactitate toate tendintele corpului electoral) favorizeaz multipartidismul (multiplicarea partidelor), dar i independenta acestora, fiindc ele pot ajunge in Parlament f r s fie obligate s intre in coalitii asigur reprezentarea minorit tilor, proportional cu voturile obtinute promoveaz justitia electoral (echitatea: fiecare partid prime te proportional scorul electoral realizat) previne formarea unei majorit ti artificiale acord prioritate programelor politice (partidelor) iar nu personalit tilor calculele electorale ale acestui sistem prezint rigoare matematic este un mod de scrutin onest (evit aliantele dubioase sau desist rile pl tite)

Curs VII
Dezavantajele reprezent rii proportionale: stimuleaz multiplicarea partielor politice fiind scrutin de list nu permite aleg torului s - i exprime optiunea pentru un anumit candidat intrerupe relatia aleg tor ales depersonalizeaz functia parlamentar poate complica viata politic a natiunii, dac unele partide p trunse in Parlament sunt necomunicante se sacrific majoritatea in folosul minorit tii sistemul proportional are exactitate i justitie dar nu are eficacitate ambitionnd s valorifice integral voturile prin redistribuirea resturilor, sistemul complic procedura

Sistemului reprezent rii proportionale ii este specific pragul electoral , adic un scor electoral minim necesar pentru a p trunde in Parlament. Unele state utilizeaz pragul electoral, altele nu. In Romnia, pragul electoral este de 5%. De asemenea, o alta creatie electoral este i prima majoritar sau prima electoral i care este o gratificatie pe care legea electoral o acord partidului majoritar. Foarte putine state utilizeaz prima electoral . Romnia a folosit prima electoral in perioada interbelic .

Curs VIII
d) Sistemele electorale mixte: - sunt o combinatie a celor dou mari sisteme: majoritar i proportional, combinatie fie echilibrat , fie dezechilibrat in favoarea unuia dintre cele dou sisteme;  Sisteme mixte cu dominant majoritar a. Scrutinul cu vot cumulativ: - aleg torul dispune de un num r de voturi egal cu num rul de mandate aflate in competitie ( i pentru care fiecare partid depune o list ); - aleg torul poate s dea toate voturile aceluia i candidat sau unor candidati diferiti; - c tig cel care cumuleaz cel mai mare num r de voturi; - sistemul profit mai ales minorit tii (partidelor minoritare) b. Scrutinul cu vot limitat: - este inversul scrutinului cu vot cumulativ; - aleg torul prime te un num r de voturi mai mic dect mandatele puse in joc i nu are voie s le acorde pe toate unui singur candidat; - profit partidelor majoritare; mai este folosit ast zi in Spania. c. Scrutinul cu vot unic netransferabil: - indiferent de num rul candidatilor inscri i pe liste, aleg torul dispune de un singur vot; - r spunderea pentru rezultate revine astfel partidelor care trebuie sa decid asupra num rului de candidati pe care il propun. d. Scrutinul municipal din Franta: - fie un vot de list : dac nici una dintre liste nu a obtinut majoritatea absolut se procedeaz la un al doilea tur de scrutin in urma c ruia lista majoritar , chiar dac nu detine majoritate absolut , prime te ca prim electoral jum tate din mandatele puse in joc + dreptul de a participa in mod proportional la redistribuirea mandatelor r mase.  Sisteme mixte cu dominant proportional a. Sistemul francez de list (sistemul inrudirilor): - listele produse de c tre partdie puteau pactiza: puteau incheia aliante electorale prealabile cu dreptul de a- i inrudi listele; - dac listele inrudite obtineau majoritate absolut , ele i i judecau toate mandatele puse in joc ( i care se imp rteau intre partidele inving toare). b. Sistemul Hare (votul unic transferabil): - se stabile te un coefficient electoral (num rul minim de voturi pentru a dobndi mandatul); - c tig cel care dep e te coeficientul electoral; - votul aleg torului este transferabil: el mentioneaz pe buletinul de vot prima sa preferint , a doua, a treia etc (dac candidatul favorit a obtinut deja num rul necesar de voturi, votul respectiv se transfer celui de-al doilea).

 Sisteme mixte echilibrate Sistemul german al buletinului dublu: - mandatele se impart in dou jum t ti: o jum tate se obtine prin sistemul majoritar i o jum tate prin sistemul proportional. In consecint , aleg torul prime te un buletin de vot imp rtit in doua jum t ti: in jum tatea din stnga bifeaz numele candidatului favorit, iar in jum tatea din dreapta bifeaz partidul favorit i deci list ape care acesta o propune. Avantajele sistemelor electorale mixte: - inl tur multe dintre consecintele defavorabile ale celorlalte sisteme; - leg tura dintre aleg tor i ales se personalizeaz ; - partidele mici primesc ansa de a intra in Parlament; Dezavantajele sistemelor electorale mixte: - inc persist confunzii in relatia aleg tor - ales; - pierderile de voturi exprimate cel mult se diminueaz dar nu stopeaz ; - cresc costurile electorale;