Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROTICTIAJUruDICAA
DruPTUHLOROMULUI
'
{rttlt":r!C'i.9
(IruLUl
-f,;,nirc{},qh }r
este' destinat
l.Obht
12(
1.3-s
l_4J
l-51
2.
ITfl
l-lI
12
121
12
1.3(
t-l-,
r.5I
r-an
tffi
wr
elJ
3-
2-1
23
L+
25.
2.5.
att
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6niei
POPESCU, DOINA
Protectia juridica a drepturilor omului: curs pentru
studenfii programului frecvenfii redusr / Doina popescu. - pitegti:
Editura Universititlii din Pitegti, 2010
Bibliogr.
Index
rsBN 97 8-606-s60-02s -6
2t
{-tH
slsl
3-lJ
3.e.
3,I.
3t
35,
a3J
It
LlJ
42
Cmsfl
t.a
I.{.
+!1
+a
+7.
+TJ
l.Obiectivele
cursu1ui...............
curriculard........
?nvilare
invdpre...
generald..........
1.2.Concep[ia
1.3:Scopul uniti[ilor de
l.4.Tematica unitdlilor de
l.S.Bibliografie
.........5
.5
.5
.5
.6
...............:
1.1.Obiective............
1.2. Noliunea de drepturifundamentale..
1.2.1. Conceptul de drepturi ale omu1ui...............
1l2.2.Conceptul de drepturi fundamentale..
1.3 Clasificarea drepturilorfundamentale si a drepturiloromului.
1.4. Carta ONU........
3. Unitatea de invilare 2:
DREPTURTLE OMULUIiN STSTEMUL NATTUNTLOR
UNtrE.....
2.1.Obiective............
..--...-........
2.2.Adunarea Generala....
2.3. Organe subsidiare Adundrii Generale
2.4. lnaltu! Comisariat ONU pentru Drepturile Omului.....
2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme umanitare
2.6. Curtea Interna[ionald de Justi[ie
2.8. Bibliografie.
.........7
....,......7
.............7
......9
........10
13
....17
.......17
............21
........29
...............2S
....;.........2G
.......27
..........30
4. Unitatea de invitare 3:
SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE
A DREPTURILOR OMULUI....................31
,
3.1.Obiective............
.......31
.............31
.................37
Europei.
omului.
.:......
verificare.
3.6.Bibliografie.........
3.5. Lucrare de
.......45
.......47
4.1.Obiective............
4.2. Carta Drepturilor Fundamentale
Constitulia Europeand
.......48
a Uniunii Europene gi Tratatul de reforma privind
.........48
....
1,
i.,lft
:t*!ll1fr ii*r
::
"TI.
l'*'"il'::
:* :* : : : ::r',.'..
'.
] ..: ..:
...H
6. Unitatcander*nuilpre6ttll{ITEMUL, NATIONAL
f mft
A DREPTURILOR
OTULUI
5. 1 . ObigCtiVe
........rr...........r.r......t....................
"""""""
""
Romanh.-------libertatilorfundamentale..--.
constitutionale..
verificare.....
5.5.Bibliografie.........
7. Unitatea
.rr...67
.........67
...........68
12-1
.......83
...."'86
1-3-!
PROMOVAREA
...."'87
verificare.
6.6.Bibliografie.........
8. Unitatea de inv5lare 7; PROTECTTA MINORITATILOR NATIONALE St A
REFUGIATILOR IN ROMANIA
7.2. Proteclia persoanelor apa(in6nd minoritdlilor
191
..--102
7.3. Conveirlia - cadru pentru protecJia minoritd[ilor
.....103
7.4. inaltul iomisar pentru Minoritalile
7.5. Atributiile autoritatilor romanesti de gestionare a azilului in Romania...................106
......111
7.6. Lucrare de
verificare.
1-{J
l-5_l
.........97
....'100
na[ionale
nalionale.
Nalionale.
r.ot
... ..81
l. oBl
ot*
,rthlsg
srpd
ir"at
Prc
p$ra
hm
1-1-
An
]TEG
iillerf
pcrrrlr
riucl h
Orl
irrro
ryilr
spli{r
lrL t
t"H
ffir
cnri
]c&
dsffi
si#n
Til
@r
ffiioq
dffi
1.3_
I
U
frrrti
1A. I
01
Edtun
;
i
i
i,
rj
[fn
i
,,
I
I
silllEEE'
bz
,'
p7
cursului
curriculari.......,
l.3.Scopu! uniti[ilor de invi[are
l.4.Tematica unitdlilor de ?nvd!are...
l.Obiectivele
D8
ll
-1,2.Concep!ia
Fs
bo
^V
:in
fl
l0
he
ts
It
bo
r
,A
i:''
.......5
....... .5
.................... .5
............. .5
1. OBIECTIVELE CURSULUI.
Obiectivele cursului constau in formarea noliunilor elementare de drepturi ale omului
,intelegerea raportului dintre dreptul intern si dreptul international al drepturilor omului,
coftpetentele instantelor internationale de drepturi ale omului si a unora dintre cele mai
importante hotarari pronuntate de acestea,
Precum si a reglementarilor constitutonale interne in domeniul drepturilor omului ,a
pirghiilor institutionale de control asupra respectarii lor si atributiile autoritatilor romanesti
in ceea ce priveste azilul si minoritatile nationale din Romania
i'
'"
'
1.1.(
1.2.
1.,
1.,
1.3.
1.4.
1.5.1
1
.6.[
1.1.
?
.T
!
1.2. il(
7
.2.7.
inscriin
,r@nfia
formula
mari eI
Americ
-Asffi
august
pers(H
cum su
gindire
din Am
irdivizi,
consirn
S.U.A.,
!nten$a
existeil
ldealul
oameni
(Scdun
Contib
mnstitt
adoptal
(Dedar
eliberar
dreptun
proteq
1.1.Obiectiv....."...,..
.........7
.................7
.........7
......9
.........
omu1ui...............
fundamentale..
1.3.ClasificareadrepturiIorfundamentalesiadrepturiloromului.
.....
verificare.............
.6.Bibliografie.........
.... ... 1 3
....14
.......16
1.1'. OBIECTIVE.
. introducerea cursan[ilor Tn studiul drepturilor
r
.
omului
gi
si a
depturilor
fundamentale;
familiarizarea cursanlilor cu categoriile de drepturi ale omului
1.2.
in
mari evenimente: revolu[ia burghezd din Fran[a (1789) gi rebeliunea coloniilor engleze din
America de Nord impotriva Marii Britanii (1776).
Astfel, Declara[ia revolufiei franceze privind drepturile omului gi cetd{eanului, din 26
august 1789, dd expresie filosofiei dreptului natural gi consacrd principiul egalitdlii tuturor
persoanelor in fafa legii, ca principiu pe care se intemeiazd celelalte drepturi gi libertdfi,
cum sunt: dreptul la proprietate, !a securitate, la rezistenfa fafd de opresiune, libertatea de
gdndire, de expresie gi de manifestare. Declara[ia de independen[d a coloniilor engleze
din America, adoptatd la 4 iulie 1776 la Philadelphia, proclamd principiul egalitdfii intre
indivizi, dreptul la via[d gi libertate ca drepturi inalienabile gi instituirea guvernelor cu
consimldmdntul celor guvernali. Punerea in aplicare a drepturilor astfel proclamate, atdt in
S.U.A., cdt giin Franla s-a realizat prin constitu[ii scrise.
lnten[ia acestor declara[ii a fost de a aduce schimbdri fundamentale Tn ordinea publici
existentd dominatd de ierarhii tradilionale de naturd economicd, politicd gi ecleziastici.
ldealul promovat de aceste declaralii era acela al egalitdfii gi fraternitd[ii, al convingerii ci
oamenii sunt prin nagtere egali gi inzestrafi cu anumite drepturi naturale, inalienabile.r
(Scdunag S, 1)
Contribu[ii insemnate la definirea gi cristalizarea drepturilor omului au adus gi actele
constitu[ionale engleze de la sfdrgitul sec. al XVll-lea. Astfe[, ,;Habeas Corpus", act
adoptat de Parlament in 1679, garanteazi inviolabilitatea persbanei;'idr ,,Bill of Rights"
(Declaralia drepturilor) din 1689 recunoagte dreptul la aleitreti't'ibei6;"nbeitatbd cuv6ntului,
eliberarea sub cauliune, dreptul de a fi judecat de un tribuneiFci: luiii, ;ijieo-rm gi alte
drepturi, Tnsd primul document european in care au fost schilatei'primefe'relbiiiente'ale
proteclieijurictice a persoanei umane este ,,i/ftagna Carta Libertatuff,'seinhata in 1215 de
tg'ri.e
r
i
I
l
a diepturilor omului. ( Balahur D, 32) Dupd 1948, Adunarea GeneralS a O.N.U. a adoptat
in acest domeniu peste 60 de conven[ii gi declara[ii prin care s-a avut in vedere 9i
instituirea unor memnisme specifice de proteclie a acestor drepturi.
Drepturile omului sunt drepturi inerente gi inalienabile ale fiecdrei persoane, care definesc
condilia umand intr-o societate civilizat5. Omul ca fiin[d rafionald, ndscuti liberd, ca
masuia a tuturor lucrurilor, considerat ca scop gi niciodatd ca mijloc, reprezintd valoarea
supremd pe care ar trebui sd se concentreze tot ce inseamnd scopuri ale societSlii
organizate politic in stat. Transpus in planul preocupdrilor juridice, conceptul de drepturi
ald omului desemneazd, mai intdi, drepturi subiective ale omului, de o anumitd facturd,
care definesc pozilia acestuia in raport cu puterea publicd, dar el devine o veritabilS
institulie juridic5, un ansamblu de norme juridice intema[ionale care au ca subiect de
regtemeniare promovarea gi garantarea drepturilor gi libertdlilor omului, apirarea acestuia
impotriva abuzurilor statelor gi a pericolelor de orice naturS. Putem discuta astfel despre
drepturile omului, pe de o parte, ca despre o institulie de drept intern, mai precis de drept
constitu[ional, care insumeazd normele ce reglementeazd statutul juridic al cetileanului
cu priviie la drepturile gi libertd[ile fundamentale ale acestuia, 9i, pe de altd parte, ca
despre o institulie de diept internalional, ca sursd de reguli juridice stabilite de comun
acord de cdtre state peniru proteclia fiinlei umane, dar gi ca principiu fundamental al
dreptului internalional public. (Purdd N,25)
Drepturile omului reprezinti o expresie care echivaleazd cu drepturile fundamentale ale
omului, recunoscute pe plan internalional, indic6nd un ansamblu de prerogative bazate pe
demnitatea persoanei umane gi a cdror respectare se Tn[elege a fi promovatd in interesul
tuturor oamenilor
Unele surse bibliografice precizeazd cd drepturile omului gi libertalile fundamentale sunt
,,acele drepturi esenliale pentru via[a, libertatea, demnitatea 9i dezvoltarea persoanei
umane, a cdror resfectare universald gi efectivd trebuie incurajati 9i promovatd prin
cooperarea interna[ionald". BUergenthal T, 28)
Drepturile omului sunt acele drepturi inerente fiinlei umane, luati individual sau ca parte a
unui grup social determinat. Omul este delinitorul acestor drepturi prin simplul fapt ci este
bdrbit sau femeie, fiind dotat cu aceleagi atribute 9i aspiri la aceleagi libertdli, indiferent
,,.,. i :...
de rasd, etnie, sex, credin[5 sau nalionalitate la care apa(ine.
un
ansamblu
gi
dedrepturLLlibeftiti,si
lnstitulia drepturilor omului definegte Tnsumeazi
gi,promQVa
a
apdra
acesbdreH*lri,
statelor.de
ale
aftiir
fald
de
unii
o"renilor,
obligalii
-intregii
"le
respectarea
drepturilor
la
9i libertdlilor
comunitdli interndlionale de a vegea
ate
respectiv-e in fiecare !ard, intervenind in acele situa[ii in care drepturile omului ar fi
incdlcate intr-un anumit stat. (Duculescu V; 19)
Cea mai completi defini[ie este cea care considerd drepturile omului ca fiind acele
attribute recunoscute de dreptul internalional fiecdrui individ, in rapoturile sale cu
-@lectf{
valori s
giaun
anumit(
1.2.2.G
Dreptut
via[a,
persolu
Din ao
anume:
a) sunt
(puteri)
se con
pretind
@mpel
situa$a
adoptli,
cu {ul
posibilil
miiloac
b) sunl
dreptul
atare
fundan
sau lq
obiedi
Carz
exprilnr
tundai
ale nal
fundan
in ansa
Dreptut
person
concrg
esenF
afte so
c) dato
declar
valoric,
formi
de drq
Dreptu
demnit
efectivt
intensil
euplilu
Este q
ale dn
inc6lci
,.
ce ocrotesc
valori sociale fundamentale gi care al drept scop satisfacerea unor nevoi umane esen[iale
gi a unor aspirafii legitime, in onbxttl economico-social, politic, cultural gi istoric al unei
anumite societd[i.
1.2.2.Conceptu I de drepturi fundamentale
Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cetS[enilor, esenliale pentru
via[a, ]ibertatea gi demnitatea a@stora, indispensabile pentru libera dezvoltare a
personalitS[ii umane, drepturi stabilite prin Constitufie gi garantate prin Constitu[ie gi legi.
gi
anume:
t,/
in
fi
gi
A,72)
1.3.
ch
thepts
dreptul
culturd
Din
pc
(Popesr
- gBllg
eqea
Corpus
Promor
politie
dernniE
persoru
uii in
asocbs
- genel
oevur n
ircrn4
fiepfrd
fiephd
mledit
- genef:
htem4
cuxlm
}raft
poponr
aid dre
h ansa
AnaFza
itc&
culturd
,Dtepkl
l- Dret
dealr
prrt E
efuat
cu plu
ilxxner
strtli
penru
thrna
prezen
deten$
GUprra
lrrtanit
NtTG]s
oblilat
ilffiac$
persoa
persm
sau lni
10
fi
(Popescu C,27)
- genera[ia I -
de'a
ll
r'.i
in
,/
1. Dreptul la educa[ie (dreptul prioritar al pdrinfilor in alegerea felu lui dp" Tnvitatura pentru
copii lor minori);
.
2. Dreptul de a participa la viala
,
3. Dreptul de a beneficia de progresul tehnic ai de rezultatele
gi'materiale
decurgdnd
proteclia
drepturilor
morale
4. Dreptul persoanei de a beneficia de
din operele sale.
culturalS;
t2
,
sale;
B#A.t
grupafr
.D drep
ilfi*tt
.- drep
flffirr
fmdal
:brpdl
l-a
Ga
Ptixtl
ilfud
[fiib.
depfir
preued
meffii
krg
frepfit
egaEtd
dhUet
rtahre
tesped
se)q
lh
lnenfr\
ngoe{ia
prirrlra
Penhl
riri(uc
dearcf
@fixrl
hterna
drephr
rdigie.'
drephr
regbfn
ca dre
insean
este o
obllggt
etflH
resl
stebb
cuprirE
cu prn
drepturi colective.
lndifer:ent de felul cum sunt ordonate in scopuri scolastice, drepturile gi libertd[ile
fundamentale ale omului reprelntii un tot unitar gi numai abordate in interconditionalitatea
lor pot fi Tnlelese, promovate gi apdrate eficient.
1.4. Garta ONU
cuprinsul'dispoziliilor.acesteia.
.'
l3
il
L]
Aeast
ilr[ltat
Affi,
Gslem
m$t
fiepfir
e fred
ir :Ds
itsfri
Bepfir
ulqi
rmlesrrt
flDreil
qgar&
I
* (rn
red
irffi{
rqbm
inpmi
ficilr
stsffi
Gu pril
espre
mrd
ilc@r
oeltel
.s.LUCRARE DE VERIFICARE.
REZUMAT
Contribufii insemnate la definirea gi cristalizarea drepturilor omului au adus gi actele
constitulionale engleze de Ia sfdrgitul sec. al XVII-lea. Astfel, ,,Habeas Corpus", act
adoptat de Parlament in '1679, garanteazd inviolabilitatea persoanei, iar ,,Bil! of Rights"
(Declara[ia drepturilor) din 1689 recunoagte dreptul la alegeri libere, libertatea cuvdntului,
eliberarea sub caufiune, dreptul de a fi judecat de un tribunal cu jurii, precum gi alte
drepturi, insd primul document european in care au fost schilate primele elemente ale
proteclieijuridice a persoanei umane este ,,Magna Carta Libertatum", semnatd in 1215 de
regele loan Fdrd de Jari, document prin care se reglementeazd raporturile regelui cu
nobilimea 9i biserica englezd, gi care consacrd dreptul la judecatd potrivit legii: ,,Nici un
om liber na va fiinchis sau expulzat sau nimicit in vreun fel fdrd a fijudecat in mod legal
':
de egalii sdi, potrivit tegitor[drii".
Protecfia drepturilor omului prin instrtimente juridice de transpunere a acestor drepturi
in prevederi tegale, a devenit un imperativ al comuniti[ii intemafionale dupd al doilea
rdzboi,mondiaf,.in,'uima deaniluirrii atrocitd[ilor comise de nazigti, iar mai tdrziu, gi ca
urmare a perpetuirii pr:acticii incdlcdrii drepturilor omului in statele cu regimuri totalitare.
'
t4
frena r
Gd
fndrr
el srril
tpr.*d"l
s oul
rprclhd
mnpc
fta,th
doffi
gr Ett
psbr
doac
bl srrt
ileptrr
trdil
sil rc!
died
ffiilii,
iftrire
slm
seE
ui4a,
rGsped
in acest domeniu peste 60 de conven[ii gi declaralii prin care s-a avut in vedere
gi
si
cu ajutorul statului al cdrui resortizant este titularul, dar nu numai. Acesta are gi
in
affia
l5
zrI
u_l
L
t23-(
zr|,l
e:I.i
:lL6.(
z7J
w_
o
I
T
I
ei.
uind
mici
:.."...,: ,,,,,,:.:,,:,
,,.,,,,,.,,,,,,,,,
..
t6
,.il
utri,
&um
ffs4r
ll.
2.1.Obiective..........
..
....17
9i
la
Generale
...........:.... .. 21
Omului.....
23
25
umanitare
........26
Justilie
....27
verificare............
...............30
27. Bibliografie..............
2.3. Organe subsidiare Adundrii
2.4. lnaltul Comisariat ONU pentru Drepturile
2.5. Secretarul General adjunct pentru probleme
2.6. Curtea Internalional5 de
2.7.Lucrare de
Rezumat
2.1. OBIECTIVE.
[ii
a
ul
ai
te
rii
.
.
.
si
a
Ir1
re
Tn
Tn
lntre scopurile O.N.U., art.1 par.3 din Cartd indicd realizarea cooperdrii internalionale
pentru rezolvarea problemelor internafionale de ordin economic, social, intelectual sau
umanitar, dezvoltdnd gi incurajdnd respectul drepturilor omului gi a! liberti[ilor
fundamentale pentru to[i, fdrd deosebire de rasd, sex, limbd sau religie.
Realizarea acestui scop al O.N.U. se realizeazd, in principal, prin activitatea de
consacrare gi prin ceea de garantare a drepturilor omului, activitatea de consacrare a
drepturilor omului incluz0nd atit elaborarea de tratate internalionale, cdt gi adoptarea de
acte interne cu valoare de recomandare. Firi a neglija activitatea de garantare drepturilor
omului, O.N.U. a avut, in mod evident, un succes mai mare in activitatea de consacrare,
rezult6nd o cantitate mare de texte intemalionale (conven[ionale gi declaratorii),Tn materie.
Aceasta se datoreazd, in speciat, reticenlelor manifestate de muherstate de. a fi supuse
" "i 'l' -'-' ' 'l
unuicontrol internalionalinmatedares@Eriidreptunloromului. "
tnternafionalizarea drepturilor omutui este expresia necesitdfii unei'protti{n Qompt6*'e Sl
puternice a acestora, prin mijloace pe carc nurnai dreptul intemafional'16'puted'acbida."
Recunoasterea interna[ionala a drepfurilor onx*ri a awt drept consecinle asumaid'a de
obligalii internafionale pentru statele rnembre ab organizaliilor de asemenea anvergurS.
ui,
ne
ca
de
,un
ce
tia
ila
IT
?:.
de
18
t]E*IftI
omselG
munn
mdei
Gorr"G
mdafi
ttl3p
pirciH
iirhrn{
ffita$
tmdan
&mma
trgffi
& fa$
mcrnru
tmdanr
KW
rtrdrt
rlplBsl
Eatr
hdanl
fu,ili
&rmle
ffiiyt
"urisl,
frm*r
-r
Gomr
Gqr,fl
Gar
{- -Gom
D
CorN
,D Corn
Fbrze
m,rer$ri
rcrer4i
ezf-
,- i1 194
;Grcrfr,
ta piil
doptan
ronrffi
rederei
unulua,
rlune]t
do@(
thluerg
htun
dodan
trnuhra-
Cc{ de i
asefiren
in toate domeniile,
Fiecare stat membru poate fi reprezentat de o persoand in fiecare din marile comisii, iar
membrii dispun de cdte un singur vot; deciziile sunt luate cu majoritatea membrilor
prezen[i gi votanfi.
2:2.1. Declarafia Universali a Drepturilor Omului
. [n 1946 Consiliul Economic Ai Social a infiinfat Comisia pentru drepturile omului care a
devenit, in timp, cel mai important organism universal de promovare a drepturilor omului.
La prima intdlnire a Comisiei, in 1947, unii reprezentanfi ai statelor membre au sus[inut
adoptarea unei declara[ii cu privire la drepturile omului care ar fi trebuit, Tn opinia
promotorilor, sd exercite o influen[d morald gi politicd asupra statelor. Un alt punct de
vedere a sus[inut necesitatea realizdni unei conven[ii care sd cuprindd o cartd a drepturilor
omului, supusd ratificdrii statelor, dupd adoptarea sa de cdtre Adunarea Generald. La
momentul.respectiv a fost urmat primul punct de vedere. Tn 1948 Adunarea Generald
adopta declarafia elaboratd de Comisia pentru drepturile omului sub numele de Declaralia
Universald.d,d.rePturitsnonnrlui. Din oeb 56 state membre ale Naliunilor Unite, 48 au votat
s-au ab[inut. La mai bine de 50 de ani de la
in favoarea,,adopErit Declaraliei iar
,Dectaratiaifgi'Bestraze
bcil sfu de onoare in istoria migcdrii pentru drepturile
adoptarei
OmUlUi. r'r i.:,::'r 'Li \;: .i.' '-tir' "'.; :'
Cel de al doilea punct de vedere, ebboltea, pe baza Declarafiei, unui tratat a fost, de
asemenea, urmat, dar s-a materializd rndt mai lliziu decdt s-a anticipat. Declangarea
ln
:$i
in
r9
migcarii pentru drepturile omului au fost elementele obiec*ive GorB au ficut ca cele doud
principale tratate asupra drepturilor omului si intre in vigoare at*a peste 28 de ani. Pactul
cu privire !a drepturile civile gi politice gi impactul cu privire la drepfurile economice, sociale
9i culturale au fost adoptate de Adunarea Generali in 1966 gt au inhat in vigoare in 1976.
Cele.trei documente au devenit fundamentul Dreptului intema,tonal al drepturilor omului
constituind, Carta lnternalionald a drepturilor omului. Ea cuprirde:
Dectaralia Universald a Drepturilor Omului, adoptatil la 10 decembrie 1948 de cdtre
Adunarea Generald a Organiza[iei Naliunilor Unite;
Pactul interna[ional cu privire la drepturile civi]e gi politice;
Pactul interna[ional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale.
Pactul internalional asupra drepturilor civile gi politice are doud Protocoale facultative.
Primul Protocol facultativ (a fost deschis spre semnare in 1966 9i a intrat in vigoare in
1976) imputernicegte Comitetul drepturilor omului sd primeascd gi sd examineze
comunicdri provenite de la persoane fizice. Cel de al doilea Protocol facultativ (adoptat
prin rezolulie a Adundrii Generale a O.N.U. in decembrie 1989) se referd la abolirea
pedepsei cu moartea.
Declaralia Universald a Drepturilor Omului este primul document care proclami solemn
drepturile gi libert5file fundamentele ale omu]ui, dupd o lungd perioadd in care, mai ales
prin cele doud rdzboaie mondiale, existenla fiin[ei umane gi demnitatea acesteia au fost
puse sub semnul intrebdrii.
Chiar din preambul, Declaralia Universald a Drepturilor Omului pornegte de la conceplia
cd recunoagterea demnitd[ii inerente tuturor membrilor familiei umane gi a drepturilor lor
egale gi inalienabile constituie fundamentul libertd[ii, al dreptdlii gi al pdcii in lume. Ea
considerd cd tocmai ignorarea gi dispreluirea drepturilor omului au condus la acte de
barbarie, iar fdurirea unei lumi in care fiin[ele umane vor beneficia de libertatea cuvdntului
gi a convingerilor, eliberate fiind de teroare gi mizerie, este proclamatd drept cea maiinaltd
aspirafie a omului.
De aceea Declara(ia Universald a Drepturilor Omului Tgi propune ca drepturile omului sd
fie protejate de un sistem de drept pentru ca omul sd nu fie constrdns la revoltd impotriva
tiraniei gi a asupririi.
2.2.2. Pactut internalional cu privire la drepturile civile gi politice
Pactul internalional cu privire la drepturile civile 9i politice. Potrivit dispozi[iilor acestuia,
statele pd(i se angaleazd sd respecte gi sd garanteze oamenilor care se gdsesc pe
teritoriul lor gi care [in de competenla lor drepturile recunoscute de Pact, fdrd nici o
deosebire, Tn special de rasd, culoare, sex, religie, opinie politicd sau orice alti opinie,
origine na[ional5 sau social6, avere, nagtere sau intemeiatd pe orice altd imprejurare. Mai
mult Pactul obligd statele sd ia mdsuri de ordin legislativ sau de altd naturd pentru
transpunerea in practicd a drepturilor recunoscute de Pact, mai cu seamd: asigurarea
dreptului persoanei de a depune pl6ngeri efective, chiar daci violarea dreptului a fost
comisd de o autoritate publicS; sd garanteze cd autoritatea competentd va hotdri asupra
drepturilor persoanei care formuleazd pldngerea, cu posibilitatea de recurs judiciar; sd
garanteze
autoritd[ile competente vor da urmare oricdrei pldngeri care a fost
recunoscutd ca justificatd
Protocolul facultativ la Pactul;interna[ional relativ la drepturile civile gi politice. Acest
Protocol a fost adoptat simultan cu,cle.rdoud,pacte, dar separat de acestea. Pornind de la
faptul ci mecanismul previzut de,,+Bae*ul':,international privind drepturile civile gi politice
permitre doar plingerile interstataleiadresate Comitetului drepturilor omului, Protocolul
primi 9i pldngeri din partea
extinde competenfa acestuia prin posibilitatea de
:. ,'l:::.;:ii;:'i. ''.i " ,
particularilor.
brice stat parte la acest protocol",,recunoagte competen[a Comitetului de a primi 9i
examina sesizdri primile de la particulari findnd de jurisdiclia sa, care pretind a fi victima
ffic
ci
20
rt
flsi
de{
Eem
rffid-I
,I fiiGUT
nmarhE
,I23. P
qpre il
irenr{
dtr#
tilralia,
,tffil,i
Grcrcre
ompcr
resus
@]sai
[fjrels
cffin st
llH,SEfi
ttgE,
ffigG
ffr
lprffiaxi
f, kryta
im#
2.3-(
Ad
$ts6i!iz
&
DG
Con
&amlE
ors
@k4r
Fwx
crcat d
e uxr(
&
YBd(
trt
c,
si
e
JI
.unor violSri" din partea acestria a urerrruia din drepturile enun[ate deBao3*ottl$Offi@:lriri+*
persoana respectiva
fi epuizat bate cdile interne posibile. Protocolul stabilegte
procedurile potrivit cdrora se v(r examilra plingerile particularilor.
Al doilea Protocol facultativ la Pactrl intemalional relativ la drepturile civile gi politice.
Pactul internalional cu privire la drepturile cMle gi politice, enun!6nd dreptul la via[d ca
drept inerent fiinlei umane, deEi este fecut in cadrul drepturilor fundamentale de la care
nu se admite nici o derogare, nu abolegte pedeapsa cu moartea, ci interzice doar
pronun[area sentinfelor de condamnare la moarte impotriva persoanelor sub 18 ani 9i
executarea unei asemenea pedepse ?mpotriva femeilor gravide.
Cel de-al doilea Protocol, adoptat in anut 1989, vizeazd tocmai abolirea pedepsei cu
moartea. Prin urmare, nici o persoand aflati sub jurisdiclia unui stat parte la acest Pact nu
va fi executatd gi fiecare asemenea stat va lua toate mdsurile pentru abolirea pedepsei cu
moartea pe teritoriul aflat sub jurisdiclia sa.
Protocolul nu admite nici o rezervd, cu exceplia rezervei formulate cu ocazia ratificdrii sau
aderdrii, prevdzdnd aplicarea pedepsei cu moarte Tn timp de rdzboi, Tn urma unei
condamndri pentru o crimd cu caracter militar, de o gravitate extremd, comisd in timp de
rdzboi. De exemplu, Rom6nia cu ocazia ratificirii acestui Protocol, la25 ianuarie 1991, nu
a fdcut o asemenea rezervd, ceea ce inseamnd
Romdnia a abolit pedeapsa cu
moartea in timp de rdzboi.
2.2.3. Pactul internafional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale
Spre deosebire de Pactul interna[ional cu privire Ia drepturile civile gi politice, Pactul
internalional cu privire la drepturile economice, sociale gi culturale nu impune statelor pa(i
obligalii imediate. Aceasti abordare este justificatd de natura drepturilor consacrate gi de
situa[ia existentd in diferitele state, mai ales din punct de vedere economic.
Astfel, incd de la inceput se precizeazd cd fiecare stat se angajeazd "sd asigure progresiv"
exercitarea deplind a drepturilor recunoscute, atdt prin efort propriu, cit gi prin asistenf5 gi
cooperare internafionald, in special pe plan economic Ai tehnic, folosind la maxim
resursele sale disponibile. Analizdnd drepturile proclamate de Pact constatdm ci ele
consacrd drepturi economice, sociale gi culturale, prelu6nd practic prevederile Declaraliei
Universale a Drepturilor Omului, nu doar enun[6ndu-le, ci explicdnd conlinutul acestora gi
chiar stabilind misuri de aplicare. De exemplu, consacrdnd dreptul pe care il are orice
persoand de a se bucura de cea mai bund sindtate fizicd gi mentalS pe care o poate
atinge, Pactul enumerd gi c6teva mdsuri pe care statele pa(i le vor adopta, respectiv:
scdderea mortalitd[ii nou ndscufilor gi a mortalitdlii infantile, precum gi dezvoltarea
sdndtoasd a copilului; Tmbundtdfirea aspectelor igienei mediului gi ale igienei industriale;
profilaxia gi tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale gi al altora, precum
gi lupta impotriva acestor maladii; crearea de condi[ii care si asigure tuturor servicii
medicale 9i un ajutor medical in caz de boald.
lu I
va
A
tn
ci
rya
lor
Ea
de
llui
SE
va
pe
o
SE
)st
St
la
ul
a
9i
,'.:.
effie:
ra
2r
--tp-*+rxCmpGavea'comBedente
foarte intinse, pot semna acorduri furtema$onale cu alte.organe,'
F
i,
22
hctft
ta
hr
Gonf,
ilIcr
esig
lo-
AH
m,rn
-
I1-
Afrd
fl-
19{
l2-
;fegit
AfrC
Hirq
Ir
tle$r
org
lffite,
ilepfirf
; A.IE
tlediri
fuurrs
srilt'i
M
Rea
rua
trs
Sud,s5pl'omb\,e8e,tsaffiffi+ffiorlaluptaimpotrivapoliticilordeapartheid,s5
intreprindd studii privitoare la problerneb politice, sociale gi economice din Africa australd,
sd incurajeze publica[ii Tmpotiva uilr asemenea politici g.a.
La lucrdrile sale pot participa ca observatori reprezentanlii migcdrilor de eliberare
nalionald a popoarelor din regiunile neautonome.
Cgmitetul special impotriva aparthedului este asistat Tn activitatea sa de Subcomitetul
de aplicare a rezolufiilor ONU cu privire la Africa de Sud gi Subcomitetul pentru informa[ii
giasistenfd.
10. Consiliul Naliunilor Unite pentru Namibia.
A fost creat prin Rezolulia 224ti (S-V din 19 mai 1967 a Adunirii Generale. La inceput
s-a numit Consiliul Naliunilor Unite pentru Sud-Vestul African, insdrcinat sd administreze
teritoriul Namibiei pdnd la ob[inerea independenlei 21 martie 1990).
11. Comitetul special insircinar si ancheteze asupra practicilor israeliene care
afecteazd drepturile omului in teritoeriile ocupate.
A fost creat prin Rezolulia 2443 (Xxlll) din 19.decembrie 1968 a Adundrii Generale.
Guvernul statului lsrael era solicitat sd coopereze cu acest comitet gi s5-i ugureze sarcina.
Guvernul israelian s-a opus acestor solicitdri gi, ca urmare, toate informa[iile au fost
ob(inute in afara grani{elor acestui stat. Problema este mai veche: incd prin Rezolufia 106
- Si - 1947 Adunarea GeneralS crease o comisie speciald pentru Palestina.
ale
poporului
palestinian.
A fost creat prin Rezolulia 3236 (XXX) din 1974 a Adundrii Generale. Rezolu[ia a
exprimat Tngrijorarea profundd a comunitalii internalionale, determinate de faptul cd nu a
fost inregistrat niciun progres in ceea ce priveste exercitarea de citre poporul Palestinian
a drepturilor omului, precum gi a dreptului la autodeterminare, fdri amestec din afard, a
dreptului la independenfd gi suveranitate nafionald sau exercitarea de cdtre palestinieni a
drepturilor ina-lienabile de a se intoarce la cdminele lor 9i la bunurile lor de unde au fost
ti,
deplasa[i gi dezrdddcinali.
S
A
cl
i1
cr
\r,
ul
tii
l.
9i
ii
de
de
li';
i
splr
!g
UYO
ryn
ht*
frprrr
ifrr
24
tilfil
OTTT
ir?t
ffi
ifr
sfi
iir -
Ssd
Senf,
-SGn
Sco
o att
prot
&
urgfi
repti
ffiink*
lRolul i
operali
6nhg
preveni
rh 1992
urumiE
Adurtiti
I
F
r
E
fr--
b
h
h
, la
gi
frre
ptn
m(
i ' ''
internafional.s
26
GE]I
fir'l
d
rtr
irl
.G
LC
rTIil
2-7-l
ITGT
-H
-8[
Gril
-da
r
tn
activitSfli lor.
nr
'tn
al
un
e
r,
le
{U
4ii
lra
de
le,
z.7.LUCRARE DE VERIFICARE.
ii
pt
,
te
9i
ffiigurc,
si
mqrffii
28
Protocc
Protocc
faptul
permite
extinde
partictd
ff
dol*
tr
gB
,md
dfes i
pnrd
@cut
Gd de
mafE
ipfier
,milb
imo
I
ffioi.
a fthl
EMAE
spn
irerna
6qFl
tfrtatr
*1.
(2
Hrdo
de Co
dearol
ott
r,ezcilul
.c
in vigoare in 1976. Cele tnei documel*e atr devenit fundamentul Dreptului internafional al
SE
rte
in
ruI
tle
ite
a
un
E
tii
te
I
I
si
si
e,
e
IN
/it
,ie
)a
9i
or
In
a
ut
ia
de
or
La
E
ia
la''
ile
ile
x)
:)
i
,ir
tl
fr,
fiii,
ri
r
r
p
Curtea lntenalionald de Justifie a fost creatd in 1946 in locul Cu(ii P_ermanente de Justi[ie
lntenalionald'a Societdlii Nafiunilor, cu atribulii aproape identice, fiind ,,organul judiciar
principal al Na[iunilor Unite" (art. 92 din Carta ONU).
Ea funclioneazd in conformitate cu Statutul sdu care face parte integrantd din Carta ONU
(cap. XIV art. 92-96). Toate statele membre ale Naliunilor Unite sunt 9i p5(i ale C-u(ii
internalionale de Justilie, potrivit art. 93, dar pot deveni parfi la Statut gi alte state din afara
ONU.
Curtea este formatd din 15 membri cu un mandat de 9 ani. Ei pot fi reeligibili, 9i sunt alegi
separat de cdtre Consiliul de Securitate gi Adunarea Generali. Potrivit art. 2 din Statut,
Curtea este un corp de magistrali independen[i seleclionafi fdrd a se line seama de
na[ionalitatea lor, dintre persoanele care se bucurd de o foarte inalta consideralie m-orali.,
care reunesc condiliile cerute pentru exercitarea, in ldrile lor, a celor mai inalte funclii
judiciare, sau care sunt jurisconsulli cu o competenld notorie in materie de drept
interna[ional.s
2.8. BIBLIOGRAFIE.
Popescu, C.L., (2008), Protec,tia intemalionald a drepturilor omului, surse, institulii,
proceduri, Editura All Beck, Bucuregti
24.Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008
ZS. Micu, D., (2004), Garantarea drepturilor omului Tn practica Cu(ii Europene a
drepturilor Omului gi in Constitulia Romdniei, Bucuregti, Editura All Beck,2004
,lnstitutie fundamentalS,a statului de drept,
20. Corneliu Minda, Ombdusmanul
Lumina Lex,2007
27. Fuere?, A., Drept comunitar european,.'Bucuregti,:EditUl:a,Al'l BeCk;2007 ::
meoanisme .interne si internationale,
2A. purda, N., Piotectia'drepturilor omului
,,'1j:'ii::i'1'1;r:' 'r: r
Editura Lumina Lex, Bucuresti
30
(,l
ta
fEU
32
32
3i
3.3,
/
i
$ 3-435-L
3.1
.Obiective............
.......31
Europei..
......31
3.2.1.Scurt istoric al Consiliului Europei..........
..........31
.........33
- 3.2.2.Statutul Consiliului Europei..
...i.....
jurisdic[ionale
Europene
3.2.3. Mecanisme gi organisme
..... ......33
3.2.4. Mecanisme quasi-jurisdiclionale.....
........36
........36
3.2.5. Mecanisme nejurisdicfionale.
3.3. Noua Curte Europeand a drepturilor omului.
......37
..........37
3.3.1.Conven[ia Europeani a Drepturilor Omului
' 3.3.2.Noua Curte Europeand a Drepturilor Omului reglementatd prin
,......
Protocolul nr. 11
.......38
. 3.S.Lucrare de verificare.
..................................4t
3.6.Bibliografie......... ................
...........47
32. Sisternul organismelor Consiliului
ur
ul
al
le
or
Rezumat
ile
a
lui
IU
lii
3.1.
OBTECT|VE.
introducerea cursanfilor in studiul organismelor Consiliului Europei
.
.
.
ra
3l
3J
fi
i,
:t:;,-;s'.r
ftgmeiEi'barbali)
,llug
itrh
hE
&ffi
rlepfir
&me
tnod
uilrc
oer
ryc&
frontiere. - .
32
T
a
aprd
:.
: . !: ':
1,
11
r.
-.-' -.
::.
;{
.,ir
.r }-.t,
i;._
i;
sul:
iazd cd Uniunea sau Federalia ce va lua nagtere trebuie sd rdmdnd deschisd cdtre
na[iunile europene cu o guvemare democraticd care se vor angaja si respecte o
a drepturilor Omului;
rigte si creeze o Comisie pentru imediata indeplinire a dublei sarcini de a redacta
carti gi de a enunta normele cdrora un Stat trebuie sd i se conformeze pentru a
numele de democratie.
e membru al Consiliului Europei recunoagte principiul suprema[iei dreptului gi
ipiul in virtutea cdruia orice persoand aflatd sub juyisdiclia sa trebuie ia se bucure d-e
ile omului gi de libertdfile fundamentale.
alte dispozifii din Statutul Consiliului Europei subliniazd importanla drepturilor
Ioa.se
gi articolul 8 stipuleazd chiar cd grave incdlcdri ale drepturilor ohutui gi ale
ilor fundamentale justificd suspendarea sau excluderea unui stat membru al
iliului Europei.
I a fot semnat la 5 mai 1949. intocmirea unei carte a drepturilor omului a constituit o
ate absolutd pentru noul Consiliu gi la numai 18 luni dupd adoptarea Statutului, cele
state membre semnau la 4 noiembrie 1950 Conven{ia Europeand pentru apdrarea
rilor Omului gi a Libertd[ilor.Fundarnentale, convenlie ce a intrat in vigoare la 3
brie 1953.
33
It
I'
I
I
fi
t-
tF
,/
,;
Bf
tu
ra
d
r,ftr
G[
b1
ffi
il
I{
t,
I
le
tn
!e
ui
9r
)u
ia
rtii
Dt
Dat
ba
rile
SE
:e:
1d
or
lui
o
apreciabildepl6ngeri.DinacesteconsilererGafostadoptatProtocolulflI:'1]t';.
t
35
Flf
t:2.4: Mecanisme
quasi-iurisdi{ionale
i;1- r.;lsrri'1i{tp,'**,ti'r,l
quasi-iurisdic[ionale
sunt
dintre
cele existente,
in categoria mecanismelor
cuprinse unele
pe plan regional, cum ar fi mecanismul instituit prin Carta SocialS Europeand din cadrul
Consiliului Europei, care nu prevede organe cu activitate gi competenld jurisdiclionald.
3.2".5. Mecanisme neju
risdiclionale
obliga!
Princip
angaie
se inc
socialt
dreptu
firrxE
do
st
itrq
@TU
ilft
im
res
dE
ll
Vlll
36
3.:
[-l-
iHasqmFra
T7
deosebit Tn Prearnb#.ul*+.@6
'/
.r
tr"prpffi'e.',"Tot
,OO
gi a
all=::::lT:;gulnulr-,
38
lil'l
el
il
&
in
a
t
n
IU
lui
ln
TI
ile
e
e
nl
Tn
de
a
r
!a
lui
IV
)a
a.
a
de
a
a
SA
h# gff ufmmfioruCfii&euppEand,
pernrs*
gi
reinoirii Cu(ii la fiecare 3 ani, la prima alegere s-a stabilit ca prima tragere la so(i
efectuatd de cdtre Secretarul general a! Consiliului Europei dupd alegerea Ior, mandatul a
jumdtate din judecdtori sd se incheie trei ani.
Judecdtorii Tgi incheie mandatul la vdrsta de 70 ani, dar ei continud sd se ocupe de
cauzele cu care au fost deja sesiza[i.
Este prevdzutd gi posibilitatea revocdrii unuijudecdtor prin votul a doud treimi din numdrul
total al judecdtorilor Cu(ii, atunci cind se apreciazd cd el nu mai corespunde condi[iilor
necesare.
. Organizarea Cur,tii
Curtea poate sd funclioneze in plen, in Comitete, in Camere gi in Marea Camerd. De
asemenea, ea dispune de o grefierd ale cdrei sarcini gi organizare sunt stabilite prin
regulamentul Cu(ii gi este asistatd de secretarijuridici.
Adunarea plenard a Cu(ii. Conform art,26 din Conven[ie, Curtea se reunegte Tn plen in
urmdtoarele situafii:
a)cdnd alege pentru o perioadd de 3 ani pregedintele gi unul sau doi vicepregedinfi care
sunt neeligibili;
b)c6nd sunt constituite Camerele pentru o perioadd determinatS;
c)cdnd sunt alegi pregedinfii Camerelor, care pot fi realegi;
d)c6nd se adopti regulamentul Cu(ii;
e)c6nd sunt alegi grefierul Cu(ii gi unul sau mai mul[i grefieri adjuncli.
Comitetele sunt compuse din trei judecitori. Ele sunt constituite de camere pentru o
perioadi determinatd art. 27paragr. 1).
Rolul Comitetului este de a declara prin vot unanim, neadmisibilitatea sau scoaterea de pe
rol a unei cereri individuale, introdusd in baza art. 34 din Convenfie, atunci cind o astfel
de decizie poate fi luat6 tdrd o examinale oomplementari, decizia respectivd fiind
definitiv5.
Se observi din prevederile art. 28 din Conven$e cd acest Comitet de 3,judecdtor,i are un
rol de filtrare al cererilor individuale, aga cum ftind la intrarea in vigoare a Protocolului nr.
11 acest rol il avea Comisia europeani a deptrrdbr ornului.
Camerele sunt compuse din 7 judecdtori. in cornpunerea unei Camere este membru de
drept judecdtorul statului - parte la litigiu. ln caa.l absen[ei acestuia sau in situafiile cdnd
39
"
I
lll
,j
,i
offi'g4itah,
iudecitor.
Camerele sunt competente sd se pronunfe Tn cazurile in care nu a fust luatil nici o deci
de cdtre Comitet, conform art. 28, situafie Tn care se va pronu@ asupna admisibilitetii gi
fondului cererilor individuale introduse conform art. 34 din Conventie, sau in cauz
inteptatale, conform art. 33.
Art. 30 din Convenfie prevede gi posibilitatea desesizirii unei Camere in favoarea Ma
Camere. Astfel, in cazul Tn care cauza adusd in fala unei Camerc ridica o problemd gra
privind interpretarea Conven[iei sau Protocoalelor sale, sau dacd solulionarea cau
poate conduce la o contradiclie cu o hotirire anterioard a Curtii, camera poate, inainte
a se pronunfa, sd se desesizeze Tn favoarea Marii Camere, in afara cazului c6nd u
dintre pi(i se opune la aceasta.
Marea Camera este formatd din 17 judecdtori. Ea este formatd din pregedintele Curtii
vicepregedin[i, pregedin[ii Camerelor gi alli judecdtori desemna[i conform regulamentul
Curtji. Din Marea Camera face parte de drept, coqform art.27 paragr 2 9i judecdtorul alt
al statului-parte Tn Iitigiul solulionat de cdtre aceasta sau, in lipsa acestuia, persoa
desemnate de cdtre respectivul stat ca judecitor.
in situa[ia in care Marea Camerd judecd o c.auza care i-a fost oferitd in baza art. 43 di
Conven[ie retrimiterea Tn fala Marii Camene), nu poate face parte dm Marea Camera nit
un judecdtor care a fdcut parte din camera care a omis hotirdrea, cu excep!
pregedintelui Camerei gi a judecdtorului care reprezintd statul-parte interesat. Mar
Camerd are urmdtoarele atribulii:
a)se pronun[d asupra cererilor introduse in baza art. 33 cauze interstatale) sau art.
cauze individuale) atunci cdnd cauza i-a fost deferitd de cameri ?n baza art.
desesizarea in favoarea Marii Camere) sau cdnd cauza i-a fost deferitd in baza art.
retrimiterea in fala Marii Camere).
Potrivit art. 43 din Convenfie, Marea Camerd exercitd gi atribuliile unui dublu grad
jurisdic[ie Tn acest sistem european de protecfie a drepturilor omului.
Orice parte in cauzd poate in termen de trei luni de la data luirii unei hotdrdri de cdtre
Cameri sd ceard in cazuri exceplionale retrimiterea cauzeiin fata Marii Camere.
Aceastd cerere va fi examinatd de citre un colegiu format din 5 judecdtori ai Marii Came
gi Tn cazul in care aceasta ridicd o problema gravd referitoare Ia aplicarea Convenliei sau
i protocoalelor sale sau o alta problemd gravd cu caracter general poate decide admiterea
ei. Dacd respectivul Colegiu acceptd cererea, Marea Cameri se va pronun[a asupra
acesteia printr-o hotdr6re;
b)examineazd cererile de avize consultative introduse in baza arl. 47 din Convenlie,
respectiv la cererea Comitetului Minigtrilor.
3.4. Procedura in fala Curlii
. Constituirea gi statutul judecdtorilor
Conform art. 19 din Convenlia europeand, modificatd prin Protocolu! nr. 11, Curtea
Europeana a Drepturilor Omului C.E.D.O.) se infiinleazd Tn scopul asigurdrii respectdrii
angajamentelor care decurg pentru inaltele pd(i contractante din Convenlia europeand 9i
din protocoalele sale. Ea va funcfiona permanent.
Curtea se compune dintr-un numdr de judecdtori egal cu cel al statelor care au
ratificat Conven[ia europeand a drepturilor omului, deosebindu-se de Curtea anterioard
cdnd numdrul judecdtorilor era egal cu cel al statelor membre,ale, Cgnsiliului,,Europei.
Aceasta presupune faptul cd un stat care devine membru al Cpnsiliulttlr,Euqopei'npl,va
putea si aibi un judecitor la Curte dacd nu a ratificat gi . Conyentio: rstlfopgQn6 ,a-
, ''.r,:: .',
drepturiloromului.
',
Conform art. 21, Judecdtorii trebuie sd se bucure de cea mai inaltd reputa[ie morala
gi sd intruneascd condi[iile cerute pentru exercitarea unor inalte funcfii judiciare sau sd fie
jurigti de o competen[a recunoscutd.
40
frr
I
,l
:$ru
' 'l
ffiu
k[(
gIEIY:l
ETZE
4t
,1
Cererile interstatale. Potrivit art- 33 din Convenfie, orice altd parte contractantd
poate sesiza Curtea cu privire la orice.
'"
42
{
I
,l
Eq
'
in
cale amiabilS, pe baza respectdrii drepturilor omului, aga cum sunt ele recunoscute in
9i
7.
ai
43
I
tr
il'
i
ffi
tfr
'
TEST DE AUTOEVALUARE.
pril
trd
trd
&
trd
44
31 .
3.5. LUCRARE
DE VERIFIGARE.
ile
SA
au
in
si
neces ard
REZUMAT
Consiliul Europei, prima organizalie politicd european5, a luat nagtere la Londra, ?n mai
1949, la patru ani dupd crearea Organizaliei I\.laliunilor Unite, din ruinele gi actele de
barbarie ale celui de-al doilea rdzboi mondial. Voinla politicd a statelor fondatoare de a
realiza unitatea intre membrii sii s-a cristalizatinjuru! urmitorului obiectiv:,,sd apere gi sd
promoveze idealurile gi principiile care sunt patrimoniul lor comun gi sd favorizeze
progresul lor economic Ai social" (articolul 1 a! Statutului).
Statutul Organizafiei este fundamentat de o manierd explicitd pe respectarea drepturilor
omului gi a preeminenfei dreptului. Este vorba de protejarea gi promovarea continud a
demnitdlii gi libertalii individului in cadrul statului de drept, care trebuie permanent
consolidat. Statutul merge 9i mai departe, deoarece prevede cd incdlcdrile grave ale
drepturilor omului pe care le comit statele membre ale Organizaliei constituie motive de
suspendare sau excludere Prin activitatea sa Tn domeniul drepturilor omului gi cu ajutorul
convenliilor 9i celorlalte instrumente legislative, Consiliul Europei urmdregte:
protejarea drepturilor civile gi politice, gralie procedurilor prevdzute de Convenfia
europeand a drepturilor omului
protejarea drepturilor sociale gi economice prin mecanismul Cartei sociale europene
protejarea persoanelor private de libertate, prin intermediul vizitelor efectuate de
Comitetul european pentru prevenirea torturii 9i pedepselor sau tratamentelor inumane
sau degradante
protejarea drepturilor minoritSfilor nalionale prin intermediul Convenfiei-cadru pentru
proteclia minoritd[ilor na[ionale
promovarea egalitd[ii Tntre bdrbali gi femei (Comitetul director pentru egalitate intre
femei 9i birbafi)
combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului gi intoleranfei (Comisia europeani
impotriva rasismului gi intoleran[ei)
consolidarea libertSfii de exprimare gi de informare prin mijloacele de comunicare in
masd gi libera circulafie a ideilor gi informaliilor dincolo de frontiere.
Statutul Consiliului Europei
incd de la constituirea Consiliului Europei, principiul respectdrii drepturilor omului a fost
una dintre pietrele de temelie ale organizaliei.ln timpul unei reuniuni de la Haga din 1948,
Congresul Europei
fost calalizalor pentru crearea Consiliului Europei Dintre
mecanismele cunoscute pe plan intemalional pentru garantarea drepturilor omului
mecanismele jurisdicfionale gi-au dovedit in practicd cea mai mare eficacitate. Ele au la
bazd adoptarea unor instrumente juridice prin care se creeazd organe cu' atribulii
jurisdicfionale, care au competenla sd examineze pldngerile ce ]e sunt adresate gi sd
pronunfe o hotdrdre care sd aibd autoritate de lucru judecat in ceea Ce privegte controlul
jurisdicfional, se remarcd, de asemenea, in libratura de specialitate raritatea acestuiitip de
control. Atunci cdnd se face o astfel de mnstatare, evident se are in vedere faptul cd
45
F...
ff
ffi
tr
ii
fi
46
al
SE
gi
tul
ui,
rfii
,le
lul
3.6. BIBLIOGRAFTE.
.uh
l.
e
,
a
a
ri
a
ul
9.
a
n
lui
n
ra
9i
ei
9i
Tn
a
t
un
)a
rii
9i
t
d
47
iffiiri l,,ffi
.
ffigorecaEa@ffitl@
,@"ffi ffi
wuffi *mmmre Smultffiruffiffi,Ltke
iii.ffit
.,t ri
:
,,,
:,:,:,:,:,,,: , :,: , :
i ,,,.,:
':::;,i.iii.iii,iiiii.iii.iiii:i:
,;=.1&E*
i.;.ii ,i .,i.jiiiiii
",:
',:,,,,,:,:
4.1.Obiectir
Europeana........
.......48
4.2.1 Uniunea
4.2.2. Uniunea Europeand gi statele te(e in materia protecliei drepturilor omu|ui.........53
..................54
4.3. Rolul Comisiei Europene in promovarea Drepturilor
4.4. Rolul Parlamentului European in Promovarea Drepturilor Omului..............................56
.......59
4.5. Rolul Curfii Europene de Justilie in promovarea drepturilor
.......60
4.6. Rolul Ombudsmanului european Tn promovarea drepturilor
4.7".Lucrare de verificare
............63
Omului.....
omului.....
omului.....
........
Rezumat
4.1. OBIECTIVE.
.
.
.
ii
48
entral.
Trataiele constitutive ale Comuniti$lor Europene nu recunogteau decdt libertSfi de naturd
economicd, in acord cu natura aoestor organizalii internafionale. Prin tratatele ulterioare,
problema drepturilor omului in genenal apare men[ionatd in dreptul comunitar originar.
Astfel, Actul Unic European prevede, in preambul, cd statele membre sunt decise sd
promoveze Tmpreund democralia, bazindu-se pe drepturile fundamentale, recunoscute in
onstitufiile gi legile statelor membre, in Convenfia pentru apdrarea drepturilor omului gi a
Ibertafilor fundamentale gi in Carta sociali europeand, in special libertatea, egalitatea gi
psti[ia socialS.
Tratatul asupra Uniunii Europene confirmi, in prea.mbul, atagamentul statelor membre la
principiile libertSfii, democrafiei gi respectdrii drepturilor omului gi
libertd[ilor
fundamentale, precum gi al statului de drept. in art. F par. (2), aflat Tn titlul I -,Dispozifii
@mune", se prevede cd Uniunea Europeand respectd drepturile fundamentale, aga cum
au fost garantate de Convenfia europeand pentru apdrarea drepturilor omului gi a
Ibertd[ilor fundamentale, semnatd Ia Roma la 4 noiembrie 1950, gi aga cum rezultd din
hadiliile constitufionale comune ale statelor membre, toate acestea fiind considerate in
fincipii generale ale dreptului comunitar. Prin art. J.1 par. (2) liniula finalS, aflat in titlul V
,,Dispozilii privind politica externd gi de securitate comun5", se prevede ca obiectiv al
politicii externe gi de securitate comund dezvoltarea gi consolidarea democraliei gi a
statului de drept, precum gi respectarea drepturilor omului gi a libert5[ilor fundamentale.
Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea European5, tratatelor instituind
Comunitd[ile europene gi anumitor acte conexe adaugd un nou alineat la preambulul
Tratatului asupra Uniunii Europene, potrivit cdruia statele pd(i confirmd atagamentul lor la
drepturile sociale fundamentale, astfel cum sunt definite in Carta sociald europeand,
semnatd la Torino la 18 octombrie 1961,9i in Carta comunitard a drepturilor sociale
fundamentale ale lucrdtorilor din 1989. Se modificd gi art. F par. (1) din Tratatul asupra
Uniunii Europene, stipul6ndu-se
Uniunea este fondatd pe principiul libertSfii, al
democra[iei, al respectului drepturilor omului gi libertalilor fundamentale, precum gi al
statului de drept, principii care sunt comune statelor membre. De asemenea, se prevede
sporirea competen[elor Cu(ii de Justilie a ComunitSfilor Europene in materia protejirii
drepturilor fundamentale 9i extinderea acestei competenfe, in anumite condi[ii, 9i la pilonul
al treilea al Uniunii Europene, cooperarea in materie de justilie gi afaceri interne.
Evolu[ia protecfiei comunitare a drepturilor omului a fost puternic influenfatii de
jurisprudenfa Curfii de Justifie a Comunitdlilor Europene. De multe ori, dreptul comunitar
originar nu a fdcut altceva decdt sd formalizeze convenfiona! solutiile statuate deja pe cale
pretoriand.
Cu caracter general, Uniunea Europeand are o activitate mai redusd Tn consacmrca
drepturilor omului gi mult mai bogati in apdrarea acestora (in special prin activitatea CuSi
de Justi[ie a Comunitd[ilor Europene). in ciuda diverselor iniliative gi a numeroaselor
declarafii de principii, nu existd incd texte cu fo(d juridicd destinate sd protejeze Tn mod
drepturile omului Tn ordinea juridica a Uniunii Europene. ,:: ,: :
-special
ln trecut, aceastd lacund nu suscita preocupdri importante in":mdsuralinreare;,in privin[a
competenfelor comunitare, in prim plan se afla caracterul pur:eoonornic, al'aoeEtora. O
datd cu diversificarea acestor ompeten[e, ele depdgind sfera'.,coflornief,;,,. $-a.r,pus
problema legdturii intre dreptul comunitar gt liberti,tikB fundamentale. O intervenfie'decisivd
in acest sens a avut-o Curtea de Justi$e a Comuniti$br Europene, care,'incd din 1969, a
elaborat o jurisprudenfd ce tindea sa prot*]ze eficient unele drepturi gi libertali
ci
4)
,.
;. i"tmdarrentde:
in
lor;
discriminare;
drepturiloromului.
50
Aa*ct8ffiff
*t
j.
.:- '.''i.:..:tl:.:'r
.:,"i:.r,;
,..
:':f'ry,1,;?nkUt;tmli:,'m:1i53',","riri
ra textu,
in hotdrarire cu(ii) de
justifie a Comunit5[ilor Europene.
",n"
Conlinutul gi structura Cartei
Carta confine o serie de principii generale, care privesc in primul r6nd cdmpul sdu de
aplicare, autonomia sa, limitdrile aduse drepturilor. Cat privegte catalogul drepturilor,
documentul reafirmi drepturile clasice - demnitatea umand, libertd[ile, egalitatea, justi[ia,
con[in6nd insd un bogat catalog. de drepturi sociale: dreptul la muncd, la securitate
sociald, la ajutor social, la grevd g:?:':'::,.:'
Pdnd la afirmarea deplind a'statutului sdu, ca parte integranti a Constitufiei Europene,
Carta 'Drepturilor Fundamentale a"Uniunii Europene reprezintd un pas important spre
edificarea unui sistem globa! .european de proteclie a drepturilor omului, al5turi de
Conven[iile Consiliului Europei gi de'instrumentele politice ale O.S.C.E.
52
17-
ia
una
unu
in
pa!
ati
Ca
-de
a de'
lntq,
eulot
pnma
exerc
funda
Dea
Conv
de pn
MK
=tusi
hflt
Gare
1.2.J
Resp
pnnG
fundt
consi
state
ffioG
sub f
Apar
pent
fonpo
fuse:
pozit
Aten
ale
indel
Astft
laq
(prin
rgi
ia
gi
rin
ne
gi
rci
lor
a
st
tn
ai
16
au
tlui
tlui
lor
rst
la
,tul
,le,
te
rd
rC,
!a
at
gi
a.
ra
de
r,
,
in stat pnratbrnul
53
i
I
i
I
i
I
L,-
Eurog
milioar
Penfr
Ileph
lr! Sh
aa
Ui,,U
b- hrr
if,
ilt
oe
E1
trl
Securitate Comuna.
54
h rela[iile cu insemnat numdr de state, Gomisia a jucat un rol constructiv gi chiar inovativ
h sprijinirea ini[iativelor de democratizare gi implementare a drepturilor omului (a spriiinil
itanciar alegeri, observatori, asistenld umanitard, etc). Bugetul sdu este unul dinhe
itdicatorii sensibili ai rolului jucat in procesu! democra[iei gi drepturilor omului.
"lni[iativa
Europeani pentru democralie gi drepturile omului" a debutat in 1994 cu un buget de 59,1
milioane de euro. Pdnd Tn 1998 aproape s-a dublal ajungdnd la 97,4 milioane euro .
Pentru comparalie, de exemplu, bugetul Jnaltului Comisar al Na[iunilor Unite pentru
lhepturile Omului (din care o mare parte este alocat salariilor) este de reguld mai pufin de
m sfert din aceastd sumd (Tn jurul a22milioane USD) .( Klaauwj, 206)
Activitatea Comisiei Europene ar fi considerabil Tmbundtd[itd dacd s-ar lua misuri Tn trei
dreclii care, cel pulin deocamdatd, afedeazd negativ eficienla sa Tn domeniul drepturilor
snului: baza juridicS, fragmentarea internd, lipsa personalului specializat gi birocra[ia.
Affibu[iile Comisiei
Gomisia Comunit5lilor Europene reprezintd institulia cea mai originald a sistemului
omunitar, indeplinind atribu[iile unui adevdrat executiv, prefigurdnd viitorul Guvern
European su pranational.
Conform dispozitiilor art. 155 Tratatul CE, in vederea asigurdrii func[iondrii gi dezvoltirii
pietei comune, Comisia indeplinegte urmatoarele atribu[ii:
vegheazd asupra aplicdrii dispozifiilor Tratatului gi a dispoziliilor adoptate de institu[ii
h virtutea tratatului (funclia de supraveghetor);
formuleazd recomanddri sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului (funclia
de initiafivd gi control);
li. "'
I
rll
56
I
hr
- par#rrrrE;#T#Jo,;;;;;iJriioiorrrui
hrt
F,
r
m*-ry_""trirl'ptrriroi;;il;
r part" esenfiard a
r'i#
rn nrotiv'rp".ii n"1q, 'r"ti,rit+iL
acest domeniu: orin aducea;rHdr,
parramentare in
lor'la alte politici'
rri o" ;,#::'
-r;iriir"#ra,
oarprygn,,o,6-"a5i
9i prin conectarea
chestiuni
Ie
k
care in mod
hr
obign;iir-.;d"jr;il.ini,.[l.,itr...:i,
"r,n,; o"r[1r" si ,"rporrlt-iiita1irc
Ii::[i1?:5;yii;;Xt"1i;;-;;#
,;.;;;;i
ir$
Vf,
lr.
r
il;,t-ol*ilT'iorit.ii
asupra unor
in aceastti
"rpempru
conoilrbnJitalii
,,,pra cdreia
un'orn
Drepturile omului
in importanfd in urtimete
decade.. Dupd cer de-ar
mondial' diferite.fdri au acllonai
doirea rdzboi
impreuni
p"ni,
-"r"
,ldopta
ale societdtii intbrnatil"i""ilri
-..rrt,
pe varorire de baza
stabilit deci drepturi bare
timp. dupd finarur rdzboiurui
au
t'J
tirprr erei naziste in Germania.
prin
'
1*; il;;;
r"dJ;il [
iu#; rr"nirt ii
[:H:x,?,"f.'ill3;3;l;3;,;o*;;;f,ffi i:.t$:'i!:El,:1ff[aacreatunsistem
adoptarea si ulterior ratifiiarea
ccilveSiei
Dar
dreptuiile civile
ii
poritii-"oi
erioi"*-a
Drepturiro,
orri.'ii'il'1ff:;"G;"
omurui nu sunt
^c^,;rffiE!r;"r?r3-reconstrucl,."i
" of"oturirore,,.opei,
risie-rie
i?ii,!,,!.'::3i!T=1;
asupra
Drepturiror ecoriomil",So"irre
si Cril;;Erf'il",,:1!^"]lf",;,:i;:ti[t";;;ii;nl,e
Drepturilor irolitice
civire,
si
sociarcrr"pl";a
Drepturitor Fundamentate
oi, ltroi si"6ana comunitdtii
so.Ll" ,r"
a
categorie a dreoturiror
Acest rrpi I. Ioaugat o
omuruii,i'tirp
a
doua
drepturire ga.rantate ol
conJ"nfia Europeand a
""
JiaTiTJljir.:m}*,0,,
'c;,
ir.afli:il
ii"jfllfi ?Ti:li",'":iJll#::#T:i##[1ft
araie crar ca-Ju-it"m
^ceasta
ffilxl
Textele de mai t':,.f1:
iio,,ecteiiiin't,,t",p"*,n"Li,
togte
drepturiror
g[f,tlf."fililffia:J*il"_T]ik,S:,"i:_:Fig'[,1i,,11
Europene
curturare rr" ,inr.,"ioffii:Ji,!",?1il,',{
fost recunoscute. o" urir'r#tlirrop"rna,
poate incrude
ii
ar
l=Ji!il,"jT:!:H.:Juxnir,t:,r#
a extinderii ei si
o.s.c.e. ;i c;.ffir,,,Irrop"i,
9i nu sunt
!e exempru, o,"it,,irorsarantate
ififiiX'?'.l'ji*#','S,.:llt'ri:?#,fri:,"";;
Totugi' in concordanla
cu-Iriie;il:ii:
't'"0'i"'ra"'!"rrnt"="
l;'copenhaga,
Uniunea Europeand
mtnor*dfilor' Respectul pentiu
iditi',.3'",.!j!:nn: *
!I
ll"*:
de
sd acceadd ra
Ln nir'"r ,ioicat de
oroLclie
a drepturiror
orepturilt"'o
or=a
l;^:G;L=oL"."
a"r*rIii"a
t"nsiunire
foarte importanti
srupurire etnice
oini,
ffi
;T:...iilllE i::;f
;;,.,:;ilS,HJ*
ncallaie
:,,^l"="1::
i;J",
Una dintre cere mai
'.'ii'p"tt#i"'llm
irpr.t niJrlarizari;6'p;;;,"rtrrui
99 qrryesie minoritatea arbanezi.
drepturile omului sunt
acum irrt" nn il.id";;'t'fg1+" Euiopern , fost aceea ci
murte'ri"il de activitate
gis
u ra n
",,Jp",
tundamentale
cele
a in
g'"
'.",s:ffi
Ce Unirrner e-a i.^^^.-*---,
i'ill,ff
"L
r,
are
:ii-:,:rill;:ut*,"gffi rlx,r*:?,g,::lyrirl{iaconstituir
i:iJ"H:r,:i::T:Jff *h"*#'rsIffi :rfl'?il,.:ii##ffi :":l'*,u,Til:E
^
l':::.ii
l?i,1,',:rt#,;g'?:
cea mai bund
.rrc J"-"
[';5
Tn
58
ob
ci
instanle.
in
':
Cur[ii.
59
r:
r'
tktttg ;aGgst$&giruqanisrnele
oom
un
ita re
de
60
fl
,,i
itu[iile
ei jurisdicfii.
lmele
htrucat Ombudsmanul European, care poate acfiona 9i din proprie inifiativd, trebuie sd
aibd acces la toate elementele necesare pentru indeplinirea indatoririlor sale; in acest
scop, instituliile gi organismele comunitare sunt obligate sd ii furnizeze Ombudsmanului
European, la cererea acestuia, orice informa[ii pe care acesta le solicitd, cu exceplia
cazurilor Tn care existd motive suficient.de temeinice pentru pdstrarea secretului, gi fard a
aduce atingere obliga[iei Ombudsmanului European de a nu divulga astfel de informafii.
Parlamentul European trebuie sd numeascd Ombudsmanul European la inceputul
mandatului sau gi pe durata acestuia, alegdndu-l dintre persoane care sunt cetSleni ai
Uniunii gi care prezintd toate garanliile necesare privind independenla gi competen[a.
Ombudsmanul European trebuie
iSi indeplineascd indatoririle pdstr6ndu-9i
hdependenla totald gi trebuie sd se angajeze solemn Tn fafa Cu(ii de Justi[ie a
Comunitifilor Europene cd va acliona in acest mod in indeplinirea indatoririlor sale.
Orice cetSfean al Uniunii Europene, orice persoand fizicd sau juridicd avAnd sediul Tntr-un
stat membru al Uniunii poate sd depund o pldngere prin pogta, fax sau prin e-mail la
Ombudsmanu! European.
Orice cetdfean al Uniunii 9i orice persoand fizicd sau juridicd avdnd sediul social intr-un
stat membru al Uniunii poate transmite in mod direct sau prin intermediul unui membru al
Parlamentului European, Ombudsmanului European o pldngere privind un e,az de proastii
administrare in activitatea institufiilor sau a organismelor comunitare, cu excep[ia Cu(ii de
Justifie gi a Tribunalului de Primd lnstanf5 atunci c6nd ac[ioneazd Tn calitate juridici.
De asemenea, statele membre sunt obligate sd-i furnizeze informa[iile care pot ajuta la
clarificarea cazurilor de proasti administrare a activitdlilor institufiilor sau organismelor
ComunitSfii Europene.
Ombudsmanul European nu poate investiga pldngeri Tmpotriva autoritSfilor nafionale,
regionale sau locale, chiar dacd pldngerile privesc chestiuni legate de Uniunea
Europeand. Exemple de asemenea autoritdli sunt departamentele guvernamentale,
agenfiile statului gi,consiliile locale. Ombudsmanul nu constituie un organ de apel pentru
deciziile luate de tribunale sau de ombudsmani na[ionali. Ombudsmanul European nu
poate investiga pldngerile impotriva unor activttilfi sau persoane private.
Este,'necesar doar ca Ombudsmanul
informeze institu[ia in cauzd in privinfa unei
reclamafii'pentru ca'aceasta'sd'rezolve problema. Dac6 cazul nu este rezolvat satisfacator
pe parcursul investigafiilor, Ombudsmanul va incerca sd gdseascd o solulie amiabilS care
rezolvd situalia de administrare incorectii $ satisfiace pldngerea. Dacd incercarea de
sd
si
6I
de
TEST DE AUTOEVALUARE.
I
2. Gare sint pilonii Uniunii Europene ?
62
1-7-::
Gn
iH
-g
Gfl
-c&
-idl
-Ifr
U
4.7. LUCRARE DE VERIFICARE.
si procedura
la
Louxemburg?.
- se folosegte in primu! rdnd cursul, insd pentru un punctaj ridicat este necesari
parqurgerea bibliografi ei indicate.
Criteriile de evaluare sunt:
- claritatea exprimdrii gi absenla formulirilor neslgure,
- identificarea elementelor de conlinut solicitate,
- utilizarea bibliografiei precizate.
h.
T
ffi:
n
ffi
)
E
:
k
h
$.
r
h,
h
r
:'
&
h
h
h
h
n
;
T
I
i
h
h
F
REZUMAT
.t];llll[3'g;:l"lli,i
['::';orne
gi
gi
63
64
flfia
flrrl
irt
;ilas
Gnl
IA
io
trrG
stil
65
4.5. BIBLIOGRAFIE.
Balahur, Doina (2006), Protecfia europeani
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
5.6
Rezut
5-1.
ln
fifo
et{r
Eurol
htitul
politit
bnni
pnnfr
To$ |
9S
garal
moti\
aresl
deca
&sp
A!.l.Cuza,
Cassese, A., Lalumiere, C,, Leuprecht, P., Robinson, M., (1998), Leading by
Example: A Human Rights Agenda for the European Union for the Year 2003,
Florence, AEL
Rack R., Lausegger S.,(2002), The Role of the European Parliament: Past and
Future, Oxford, University Press
Doina Popescu, Protectia juridica a drepturilor omului-note de curs ,2008
Irols
iuridi
erin
etail
imbt
tund,
unM
plop
(art.l
prev
egal
Con
proc
drep
tund
66
.Obiective............
Romania.....
libertatilorfundamentale.
constitutionale..
verificare
5.6.Bibliografie.........
5.1
.......67
......67
.............68
..........81
...............83
.......86
Rezumat
5.1. OBIECT|VE.
r
r
dreaptd
gi
prealabili
despdgubire."
Odatd cu noile realitSfi gi cu Tntregirea !5rii dupd Marea Unire din 1918, in lara
noastrd a fost adoptatd Constitu[ia din 1923, document ce a reprezentat un instrument
juridic mult mai elaborat decdt Constitu[ia din 1866 gi care a fost orientatd nemijlocit sprc
cerin[ele dezvoltdrii societdlii intr-un stat de drept. Referitor la drepturile 9i libertii$le
cetSlenegti, aceasta a preluat prevederile Constitufiei din 1866 dar a adus unora dintre ele
TmbundtSfiri substan[iale. Constitufia a introdus principii noi fald de vechea Lege
fundamentald, cum ar fi: consacrarea statului nafional unitar (art.1); inscrierea votului
universal (art.64); instituirea senatorilor de drept (art.61); introducerea conceptului de
cla
partidului
muncitoare, de fapt ai
unic;
g) prezentarea intereselor de grup ca interese sociale ale Tntregii societd[i gi dirijarea
eforturilor tuturor fo(elor sociale spre realizarea acestora, dar Tn beneficiul grupului politi
minoritar;
h) institulionalizarea intervenliei gi controlului statului asupra Tntregii vie[i economice gi
social-politice;
i) crearea unui nou tip de "democralie" considerat Tn mod demagogic superi
democra[iei parlamentare occidentale gi atragerea formald a ceti[enilor la actul de
conducere politicd la nivel central gi local.
Astfel, pentru a exemplifica restrOngerea drepturilor fundamentale ale cetdlenilor,
grave prejudicii au fost aduse dreptului de proprietate. Constitu(ia din 1948 a utilizat douii
importante instrumente juridice pentru transferul unor bunuri din proprietatea privati Tn
proprietatea statului. Aceste doud instrumente au fost: nalionalizarea gi expropriereaNalionalizarea era conceputd ca un procedeu juridic, prin care o clasd intreagd de
mijloace de produclie putea fi transferatd, pe cale de lege, din proprietatea privatd ?n
proprietatea statului. Deosebindu-se de nalionalizare, exproprierea era un procedeu
juridic, prin care, pe calea unui act juridic individual al organului de stat competent, un bun
determinat putea fi trecut pe cale silitd, cu plata unei despdgubiri, din proprietatea unei
persoane determinate, in proprietatea socialistS, in vederea efectudrii unei lucrdri sau
acliuni de utilitate public5.
Dreptul la viatd - principalul drept al omului cu toatd suita de drepturi adiacente,
era grav incdlcat. Astfel, degi se insista in mod demagogic asupra acestuia, regimul refuza
in mod sistematic sd ratifice documentele internalionale care interziceau pedeapsa cu
moartea'
Un alt exemplu il constituie dreptul persoanei de a se deplasa gi de a circula,
acest drept suferind numeroase ingrddiri at6t Tn cea ce privegte deplasarea in interiorul
[drii, cit gi deplasarea in afara granifelor. in ceea ce privegte libertatea persoanei de a-gi
stabili domiciliul unde doregte, trebuie amintit Decretul nr.68 din 20 martie 1976, acesta
nepermi[Ond stabilirea domiciliuluiintr-un numdr de 14 orage declarate orage mari.
Libertatea de asociere a fost limitatd la organizaliile oficiale, orice alt tip de
asocia[ie, contrari principiilor comunismului, fiind interzisd. Degi legea electorald admitea
gi sistemul de alegeri cu mai mulli candida[i pentru organele centrale;qi Jepale'ale puterii,
toli candida[ii afla[iin competilie trebuiau si candideze de pe aceeagi pla.tformi politicd.
5.3.Clasificareadrepturilorsilibertatilorfundamentale
68
-'
pomk
,Gxefic
fl
urd
wtsn
sped
tr,rul
.G[rl(I
He[r
catet
dstin
crx
wtd
1-
Ll
rfi<
fiep
de
Yi
oeQelfr le'*
@i
, t.;
:
= 'Dreptul la via[d,gi la integritate fizicd gi psihicS.
Articolul ,22 din Constitu[ie mnsacri hei drepturi fundamentale cetdlenegti aflate
intr-o,strdnsd legdturS. Aceste drepturi sunt dreptul la via[i, dreptul la,integr:itate fizic6,gi
dreptul la,integritate psihic6.
.. ' , :',r?l
Dreptul la viafd presupune in prirul retd, cd nkj o persoand sd nu poatd fi privati
de via[a sa in mod arbitrar, arl.22, alin.(3) hHziff pedeapsa cu moartea . Pedeapsa cu
ffi
i!
lt
'
a participa ca subiect de
gi de a
anchete,
acceptia
Libera circulalie
70
srg
-prl
,- prl
lga
- lnt
ffiar
:pn
rEift
lrn
idivi
pffitr
fa acr
-pe
'- pe
Perst
'!- p
-pc
IBT'iZ
proo
csile
ffi
legd
]Iilr
rces
fi absolutd, ea trebuind sd se
desfdgoare conform unor reguli, cu lespectarea unor condilii cerute de lege. Exercitarea
acestui drept fundamental poab fre obiectul unor restric{ii daci se cere evitarea unui
pericol. grav care ameninf5 ordkrca constittfionald; pentru prevenirea riscului rdspindirii
unei ep^idemii, precum gi pentru evitiarea consecinlelor unei calamitdli naturale.
ln ceea ce privegte libertatea de circula[ie Tn afara [5rii, Constitufia degi o
garanteazd, este evident ci staful romin nu este in mdsura sd Tmpiedice restringerea de
cdtre un stat strdin a dreptului de circula$e pe propriul teritoriu. in astfel de condilii, tot
Geea ce statul rom6n poate garanta cetiilenilor sdi este dreptul la ob[inerea unui pagaport.
Siguranla.
Acest drept fundamental este numit de cdtre englezi "habeas corpus", ei Tn[elegdnd
prin aceastd sintagmd garanfia oferitd de Constitulie. fieairui cetd[ean, conform cdreia o
datd relinut sau arestat, acesta va fi prezentat fdrd intdrziere unui juriu chemat si se
pronunle fie pentru menlinerea invinuitului Tn stare de deten[ie, fie pentru punerea
acestuia in libertate.
Astdzi prin siguranfd ca drept fundamental se inlelege garanlia datd de Constitulie
cetdlenilor gi tuturor persoanelor care se afld pe teritoriul statului impotriva oricdror forme
abuzive de represiune gi in special, impotriva oricdror mdsuri arbitrare ale organelor de
stat av6nd ca obiect privarea lor de libertate prin arestare sau detenlie.
Siguran[a ca drept fundamental se bazeazd pe c6teva principii esenfiale ale
dreptului, cum ar fi:
principiul legalitSlii incrimindrilor gi pedepselor;
principiul independentei justi[iei;
garantarea dreptului la apdrare;
interdicfia infiin!5rii de jurisdiclii de excepfie: "este interzisd infiinfarea de instan[e
extraordin are" (art.126 revizu it din Constitulie).
principiul neretroactivit5lii: "legea dispune numai pentru viitor, cu excepfia legii penale
mai favorabile" (art.15 alin.2 din Constitufie).
procurorul.
'Fl
'
ll
r
Secretul corespondenlei.
Aceastd libertate conferd fiecdrei persoane dreptul de a avea orice opinie sau
credinld ca gi cel de a nu avea vreo credinld, persoana respectivd neput6nd fi constrdnstr
sd facd un act potrivnic convingerilor sale. O formd a libertafii de congtiinli o constituie
libertatea religioasi. Prin aceasta se in[elege garanlia datd de Constitulie persoanelor de
a nu putea fi constrdnse sd impdrtdgeascd o credin[d pe care nu o au sau alta decdt cea
pe care o au.
De reguld, concep[iile despre Iume sunt fie teiste, fie ateiste. Congtiinfa omului nu
poate gi nu trebuie sd fie direcfionati prin presiuni administrative, ea trebuind sd fie
rezultatul Iibertalii de a gdndi gi de a-gi exterioriza gdndurile.
Dreptul la informa[ie
Dreptul la informa[ie este considerat un drept fundamental intruc6t dezvoltarea
spiritualS a omului precum gi exercitarea libertitilor consacrate prin Constitulie implicd gi
posibilitatea de a avea acces la informa[ii gi date referitoare la viata sociald, economicd,
gtiin[ificd, politicd gi culturalS.
Consacrdnd in art.31 dreptul la informafie, Constitulia revizuita stabilegte gi unele
obliga[ii in sarcina autoritdfilor statului:
de a informa corect cetdtenii asupra problemelor publice, dar gi a celor de ordin
personal;
de a asigura prin serviciile publice de radio gi de televiziune dreptul la antend;
de a asigura proteclia tinerilor gi siguranfa nalionald;
Trebuie Tnsd precizat cd dreptul la informafie se referd numai Ia informaliile de
interes public. De aici se poate trage concluzia cd acest drept nu presupune gi accesul la
informa[ii cu caracter secret, nici obligafia pentru autoritS[ile statului de a oferi astfel de
informa[ii.
mul
mtd(
pre
Iac pa
@filc
[ilL4;
ryllca
Gmoe
oonvc
trrrc(
Libertatea de congtiin[5.
2. Drepturi
:r
social-economice.
'.
.l
"
tln
fiept
:sau
trgad
se ia
autol
medi
menl
activ
-Dt
fiind
den
@nf
poal
in[el
totot
lnun
-E
ded
-gr
Dreptul la munce.
mlu
ded
inait
gi
Dreptul la grevd
Prin grevd se Tnfelege Tncetarea colectivd gi voluntard a muncii de cdtre sataria[i,
fiind o misurd de presiune economicd temporard folositd Tn scopul imbundtdlirii condi[iilor
de muncd gi de viali a acestora.
Exercitarea dreptului la grevd intervine atunci cdnd celelalte mijloace de rezolvare a
conflictului de muncd nu au dat rezultate, fiind astfel ultima solulie, prin care patronatul
73
participante la conflictul de interese, cu acordul a cel pufin jumitate din numdrul membrilor
sindicatelor respective;
grevele pot fi de avertisment, propriu-zise 9i de solidaritate. Greva de avertisment nu
poate avea o duratd mai mare de doud ore, dacd se face cu incetarea lucrului gitrebuie, in
toate cazurile, sd preceadd cu cel pufin 5 zile greva propriu-zisi. Greva de solidaritate
poaie fi declarati in vederea susfinerii revendicdrilor formulate de salarialii din alte unitdli.
Aceasta nu poate avea o durati mai mare de o zi gi trebuie anunlatd Tn scris conducerii
unitSfli cu cel pufin 48 de ore inainte de incetarea lucrului;
sindicatele reprezentative sau dupi caz, reprezentanlii alegi ai salaria[ilor sunt
responsabile de organizarea grevelor gi ii reprezintd pe grevigti pe toati durata grevei, in
relaliile cu unitatea, inclusiv in fafa instan[elor judecdtoregti, in cazurile in care se soliciti
suspendarea sau incetarea grevei;
in situafia in care dupd declangarea grevei, jumdtate din numdrul salariafilor care au
hotdr6t 9eclangarea grevei renun!5 la grevd, aceasta inceteazd.
ln legdturd cu organizarea gi desfdgurarea grevelor, legea stabilegte urmdtoarele
reguli:
participarea la grevi este liberd, nimeni nu poate fi constrdns sd participe sau sd refuze
si participe la grevS;
pe durata grevei, conducerea unitdlii nu poate fi impiedicatd sd iSi desf5goare
activitatea de cdtre salarialii aflali in grevd sau de organizatorii acesteia; conducerea
unitS[ii nu poate incadra salariafi care sd iiinlocuiascd pe cei aflaliin grevS;
pe durata grevei organizatorii sunt obliga[i sd protejeze bunurile unitdfii gi sd asigure
func[ionarea continud a utilajelor gi a instala[iilor a cdror oprire ar putea constitui un perico!
pentru via[a gi pentru sdnitatea oamenilor;
pe durata grevei, salariafii igi menfin toate drepturile ce decurg din contractul individual
de muncd, cu excep[ia drepturilor salariale.
Dreptu! la grevd este reglementat de art.43 revizuit al Constitufiei iar in spiritul
acestui articol pot fi aduse doud categorii de limitdri exercitdrii dreptului !a grevd.
O primi categorie de limitdri privegte scopul grevei, el nu poate fi decdt apdrarea
intereselor profesionale, economice gi sociale ale salariafilor. Tn consecin!5 sunt interzise
grevele care au un caracter politic.
Cea de a doua categorie de limitdri este determinatd de considerente legate de
necesitatea menfinerii ordinii publice precum gi de garantarea asigurdrii serviciilor
esenliale pentru societate. De multe ori se considerd cd greva funcfionarilor publici este
ilicitd pentru cd ea vine in contradic[ie cu nofiunea de serviciu public Ai mai ales cu
principiu I continuitdlii servici ilor pu blice.
Dreptul de proprietate privatd.
Jn sistemul nostru de drept, proprietatea este publicd sau privat5.
Proprietatea publicd apa(ine statului sau unitdlilor administrativ-teritoriale. Bunurile
proprietate publicd sunt inalienabile. Rezultd cd ele sunt scoase din circuitul civil, neputdnd
fi instriinate. in condiliile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori
institufiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate (art.136, alin.S revizuit).
Referitor la proprietatea privati art.136 alin.(6) prevede cd ea este inviolabild,
adici un bun dobdndit in mod legal face parte definitiv din patrimoniul proprietarului, o lege
ulterioard put6nd ce! mult sd modifice condi[iile in care acesta igi exercitd dreptul, dar nu
sd-i afeeteze insdgi substanfa.
Proprietatea privatd poate avea ca obiect orice bun, bineinleles cu excluderea celor
ce nu pot,fi decat in proprietate publicd. Astfel, nu pot forma obiectul dreptului de
proprietate.privatii urm6toarele bunuri: bogafiile de orice naturi ale subsolului, cdile de
comunicalie, spa$ul aerian, apele cu potenlial energetic valorificabi! gi acelea ce pot fi
74
blosi
giale
si aF
perso
oome
apatn
limitii
-pe
propl
solult
-dn
asigu
sau c
ocrot
- nil
legii,
-av
-Dl
drep
asigt
-Dt
oblig
-proft
fieca
inlelr
grad
doui
-in
inter
-p
dea
exer
aoes
oons
-in
invd
-ir
cadr
prer
invd
insti
blosite.ift'intereg{t'htfr+ffiiald;resurselenaturalealezoneieconornice
preoln $
bunuri stabilite de lege.
g5H,
proprietatea privatd nu este exclusivi. Ea poate
proprietaba
in opozifie cu
sd apa(ind oricdrui subiect de
- oeiliitenilor, organizafiilor sociale, cu condifia sd fie
persoane juridice, deoarece doar in aceast i calitate pot fi tutelare de patrimoniu (societSli
comerqiale, fundalii, etc.) statului, snunei, oragului sau judelului, cetdlenilor strdini gi
apatrizilor (cu excepfia dreptului de proprietate asupra pimdntu lui).
Exercifiul dreptului de propdetate privatd este supus potrivit Constitu[iei la doud
limitdri principale, dupd cum stipuleartad.4 revizuit:
pentru lucrdri de interes general, autoritatea publicd poate folosi subsolul oricdrei
proprietd[i imobiliare, cu obligalia de a despigubi proprietarul pentru daunele aduse
solului, planta[iilor sau constru{iilor, p]ecum gi pentru alte forme imputabile autorit6$i;
dreptul de proprietate obligd !a respectarea sarcinilor privind proteclia mediului gi
asigurarea bunei vecindtd[i, precum gi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii
sau obiceiului, revin proprietarului.
9i ale platoului continental,
au menirea si
Dreptul la mogtenire.
Dreptul la invd[dtur5.
Potrivit arl.32 din Legea fundamentald dreptu! la invdldturd este asigurat prin
obliga[ia statului de a organiza Tnvd[imdntul general obligatoriu, invSldm6ntul liceal gi cel
profesional, inv6[dm6ntul superior gi alte forme de instruclie qi de perfecfionare. Deci,
fiecare cetdlean are posibilitatea si igi aleagd aqezdm6ntul gcolar sau profesional la care
In[elege sd se instruiasc5.
Constitulia revizuita stabilegte principiul conform cdruia invdldm6ntul de toate
gradele se desfdgoar6 in limba rom6nd. De la acest principiu, Constitulia revizuita admite
doud exceplii:
in condifiile legii, invdfdmintul se poate desfigura gi intr-o limbd de circula[ie
internalionalS;
persoanele apa(indnd minoritd[ilor na[ionale au dreptul de a invd[a limba lor matemi gi
de a putea fi instruite in aceastd limbd, urmdnd ca legea sd stabileasci modalitalile de
exercitare a acestui drept,
Conform Constituliei, invd[Smdntu! de toate gradele poate fi de stat sau particular.
Dacd referitor la Tnvd[Smdntul particular, Constitulia revizuita prevede doar ci
acesta se organizeazd gi se desfdgoard Tn condiliile legii, pentru invdldmdntul de stat ea a
consacrat unele reguli specifice, dupd cum urmeazd:
invd;tdmdntul de stat este gratuit, potrivit legii, adici in cadrul acestei forme de
invEfdrndnt nu:pot fi:pereepute taxe de examene gi nici taxe de frecven[d;
:,;i6lrgcolile de"stiit,:,:fny5ldmdntul religios este organizat gi garantat prin lege. insd, in
cadrul;,6Gestd,l reguli;,'notiunea de gcoala anprinde doar invSfSmdntul general gi
preuniversitar, aoeasta' deoarece
[ara noasti nu existd tradilia organizdrii
invS[d rnfrntul u i, re ligios in nstitu[ii le de invitarnint superior.
Conform alin. (6) al arl.32, autonornia universitrard este garantatd, adicd fiecare
institutie de invdtdm6nt superior are libertaEa de a-ii alege propria conducere, de a-gi
in
75
dret
dret
drq
ik
dre
dre
dre
romdnegti;
&18
nintal
,ffinil
Daca
ffi
ptfrillc
rGspo
maful
mftin
{- VA
fe alt
vir
de PI
4- Dn
Lit
sers(
dte
spirit
cerE
p,nn i
spirit
@TTII
ffran
ses
fman
Asff(
dem
defd
clasi
cont
uma
?n aceastii categorie sunt ,inclus, acele drepturi ale cetetenilor romdni care au ca"
obiect exclusiv participarea cetdfenilor rom6ni la conducerea statului. Ea include
urmdtoarele drepturi:
crea
76
orge
Parlament;
in
4. Drepturi social-politice
Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare prevdzutd de art.30 al Constituliei reprezintd posibilitatea
persoanei fizice de a-gi exprima prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare in public gdndurile, opiniile, credin[ele religioase gi crealiile
spirituale de orice fel.
Mijlocul cel mai des folosit pentru ingrddirea libertS[ii de exprimare a fost gi este
cenzura, fapt pentru care conform alin.2 cenzura de orice fel este intezis5. De asemenea,
prin alin, (4) este interzisd suprimarea publica[iilor.
Libertatea de exprimare are un confinut complex care cuprinde at6t un aspect
spiritual cdt gi un aspect material, acest lucru implic6nd gi libertatea de a Tnfiinfa publicalii.
Pentru garantarea liberta[ii de exprimare, legea poate impune mijloacelor de
comunicare in masd obligalia de a face publicd sursa finan[irii. Impunerea transparenlei
financiare nu face dec6t sa intdreascd exercifiul efectiv al acestei libertdfi, in fond cerinduse sd fie cunosculi de public conducdtorii reali ai intreprinderilor de presi, condi$ile
finanfdrii ziarelor, tranzacliile financiare ale cdror obiect pot fi.
Libertatea de exprimare nu este insi absolutS, ea fiind supusd anumitor limite.
Astfel, dispoziliile constitufionale interzic acele exprimdri care urmdresc prejudicierea
demnitd[ii, onoarei, viefii particulare a persoanei 9i dreptul sau la propria imagine;
defiimarea [5rii gi a nafiunii, indemnul la rizboi de agresiune, la urd nafional6,:rasial6, de
clasd sau religioasd, incitarea la discriminare, la separatism teritorial; manifestdriobscene,
contrare bunelor moravuri. Din aceasta rezulti ideea de ocrotire:r unor.iffiportante valori
umane, statale, publice.
Textul constitulional stabilegte ca raspuderea civila pentru:informalia sau pentru
etlibrului sau realizatorului, autorului,
crealia adusi la cunogtin[d publici
miifratlui de multiplicare, al postului de
organizatorului manifestdrii artistice,
ri
]eilir
prop*f*i
rtr
He
"diersau
ea este cea stabilitd
Libertatea cultelor
Alflturi de libertatea de congtiin[d, Constitulia revizuita prin art.29, alin.(3), (4), (
garanteazd 9i libertatea cultului religios
Tn ceea ce privegte cultele religioase, trebuie observat cd termenul cult are doui
accep[iuni. Conform primei accep[iuni, prin cult se Tn[elege o asocialie, o grganizalie
religioasi, iar conform celei de-a doua ritualul practicat. Tn ambele accepfiuni, ins5, culttl
religios inseamnd exteriorizarea unei credinle religioase at6t prin unirea celor de aceeagi
credin[d intr-o asocialie religioasa (biserici, cult), c6t gi prin ritualurile cerute de acea
religioasS, cum ar fi procesiunile, adundrilq religioase etc.
credinfd
.Fa[a
de credinla religioasd care constituie un element psihic, intern, cultul religios
reprezintd o exteriorizare a ideilor religioase.
Reglementarea libertefli cultelor poate avea loc Tn parametrii mai multor sisteme,
dintre care principalele sunt urmdtoarele:
a) Regimul teocratic, conform ciruia biserica de[ine supremafia in raport cu puterea de
stat liica. Aceasta a fost mult timp pozifia dominante pe care gi-a arogat-o biserica
romano-catolicd.
b) Regimul cesaro-papal, in cadrul cdruia seful politic laic este in acelagi timp 9i seful
bisericii. Acest regim este specific raporturilor dintre Coroana britanicd 9i biserica
anglicand
c) Regimul concordatelor, potrivit cdruia rela[iile dintre stat gi bisericd sunt reglementate
pe calea unei convenlii (concordat) intervenitd intre cele doud pa4i. Astfel de concordate
sunt intAlnite intre biserica romano-catolici 9i diferite state
d) Regimul separafiei bisericii de stat, potrivit cdruia statul are obligafia de a se ab[ine de
ta orice amestec in organizarea gi func[ionarea cultelor, dupd cum gi acestora le este
interzis orice amestec Tn treburile statutui.
in ceea ce privegte Constitulia revizuita Rom6niei, in arl.29 alin.(5) este prevdzutil
autonomia cultelor religioase fald de stat gi faptul cd acestea se bucurd de sprijinul
statului, prin inlesnirea asistenlei religioase in armatd, in spitale, in penitenciare, in azile gi
orfelinate.
Constitufia revizuita imPune totodate gi cultivarea unui climat de toleranta gi de
respect reciproc Tntre credinciogii apa(inand diferitelor culte religioase, c? 9i Tntre
credinciogi gi necredinciogi.
Pentru asigurarea linigtii gi pdcii intre cultele religioase, prin alin . (4) Constitufia
revizuita interzice, in relaliile dintre culte, orice forme, mijloace, acte sau actiuni de
Tnvrdjbire religioasd.
l8
sdd
D lib
qani
Frtid
e as(
ciib I
Ddt
partic
fiumt
elor
adiul
perso
- sul
nafur
orgal
ordin
fi
pe
-E}I
lntrtlt
wz
as'oc
pem
ffioc
resp
dem
actit
StIvC
cu4
alte
puH
rnot
ilrtet
Gart
.E
Col
autl
oon
prealatffeqrder&nfiC$mam&rHmOere.
Dreptul de asociere
Dreptul de asociere prevdzut de art.40 revizuit nu trebuie confundat cu libertatea de
intrunire, aceasta deoarece spre deosebire de intruniri, care sunt aduniri cu caracter
ocazional de persoane intre care nu se creeazd legdturi juridice cu caracter permanent,
asociafiile sunt grupdri cu caracter durabil, constituite in vederea realizdrii unui scop
permanent gi care funcfioneazd conform anumitor reguli acceptate de membrii lor.
Cetd[enii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate gi Tn alte forme de
asociere.
Partidele politice contribuie la definirea gi la exprimarea voin[ei politice a cetdfenilor,
respectdnd suveranitatea nalional5, integritatea teritoriald, ordinea de drept gi principiile
democratice.
consecinld, partidele sau celelalte organizalii care, prin scopurile ori
activitatea lor, sunt contrare pluralismului politic, principiilor statului de drept ori
suveranitd[ii, integritdlii sau independentei RomAniei sunt neconstitu[ionale.
Constitu[ia revizuita prevede cd nu pot face parte din partide politice judecitorii
Cu(ii Constitulionale, avocalii poporului, magistrafii, membrii activi ai armatei, poliligtii gi
alte categorii de funclionari publici stabilite prin lege organic5. Aceasta deoarece serviciile
publice nu au voie sd facd nici o diferenliere intre cei cirora le furnizeazd prestalii, pe
motive politice. in fine aceeagi Constitu[ie stabilegte cd asocia[ii]e cu caracter secret sunt
interzise, urmdrindu-se astfel protejarea valorilor democratice fald de unele fortp obscure
care arrdori s6,,atenteze la ele.
in
:;
Dreptrd de peti[ionare
' ' ':i .:Dreptul'ds,,;petitionare
a fost regbrnentat ca drept fundamental in art.51'al
Gonstitufiei, .Acest drept garanteazi et4enfor posibilitatea de a se adresa cu peti[ii
autoritSlilor statului, acestea av6nd oHiFtia si rSspundi la petilii in termenele gi Tn
5. Egalitatea in drepturi
Egalitatea, aga cum este definitd de Constitufie constituie o garan[ie pentru t
drepturile subiective, fie ele prevdzute de Legea fundamentald, fie de legi sau alte acte
normative.
Articolul 16 al Constitu[iei prevede in alin. (1) ce to[i cetdfenii sunt egali in fala leggi a autoritSlilor publice, fird privilegii gi fdrd discrimindri. Acelagi articol stabilegte cl
nimeni nu este mai presus de lege (alin.2).
Aceastd egalitate include toate domeniile in care persoana igi poate desfdgura
activitatea, indiferent dacd ele vizeazd via[a socialS, economicd, juridic5, politici sau
culturald. in aceste domenii, nici prin legi sau alte acte normative, nici prin actede aplicarc
a normelor juridice, nu este admisd vreo discriminare intre cetdfeni, care in condi,ti
identice trebuie trataliin mod identic.
Articolul 4 alin.2 din Constitufie stabilegte cd Rom6nia este patria comund gi
indivizibil5 a tuturor cetdlenilor sdi, fdrd deosebire de rasd, de nalionalitate, de origine
etnicS, de limbd, de religie, de sex, de apartenenld politici, de avere sau de origine
socialS.
Constitu[ia revizuita cuprinde pe l6ngd aceastd formulare generalS gi c6teva
aplicalii particulare ale principiului egalita[ii in drepturi.
O primd aplicalie particulard o constituie situalia creatd de art.57 alin.(2), acesta
oferind minoritd[ilor nafionale posibilitatea de a se afirma pe plan politic. Conform acestd
articol, organizaliile cetd[enilor apa(in6nd minoritd[ilor na[ionale, care nu intrunesc In
alegeri numdrul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la c6te un loc de
deputat, in condi[iile legii electora]e. Cetd[enii unei minoritdli na[ionale pot fi reprezenta$
numai de o singurd organizafie.
Cea de a doud aplica[ie particulard se referd la pozi[ia Tn stat gi societate a femeii.
Datoritd constitu[iei sale biologice gi a rolului pe care il are in societate, femeia, pentru a fi
pusi Tntr-o situa[ie de egalitate cu bdrbatul nu este suficient si se bucure de aceleaEi
drepturi ca acesta, fiind necesar si i se dea din anumite puncte de vedere o ocrotirc
speciald: concedii de matemitate; un,regim special de munci pentru femeile gravide, etc.
Constitulia revizuita mai prevede:ea{4,'rfluncd egald, femeile au salariu egal cu bdrbafii.
O altd aplica$e particulard privegte copiii gi tinerii datoritd interesului special pe care
il are statul pentru fionnarea moralS,,,intelectuald gi profesionald a acestora precum gi
datoritd nevoii de a ocroti interesele,copiilor:gi tinerilor. Articolul 48 revizuit al Constitufiei
stabilegte obl(plia pentu stat de a acorda alocafii pentru copii gi pentru ingrijirea copilului
bolnav. Totodatii este interzisd exploatarea minorilor gi folosirea lor ?n activitd[i care le-ar
80
-m*
5.{
respectirii drepturilor
9i
libertililor
face
imposibild insdgi viala Tn oomun, dreptul subiectiv ar fi o sirnplS:,iluzie, iar obligalia
I .'! i: r
i
corespunzdtoare, devenind prrfaanltativti, o
Apdrarea ldrii reglementatil de arl55 din Constitu[ie reprezintd o indatorire
):
fundamentald a cetilenilor. Conbrm
apere
Romdnia.
si
(1) - Cetdfenii au dreptul 9i obligalia
ffii
tr
filimicie.
artiool:
"
r,-I
i '(2) -Conditiile
-fj
(3)
TEST
1.
2.(
(1)
la
EE
rr.!
Ex
lns
-(
parcu
Gr
-c
-k
-u
REZI
lege;
od
hst
mai
dea
ffia
subs
prinr
Serl
incale
pers
pfop
82
psrt
auc
afu
fizic
oorc
iltu
,iltu
EE
tno(
den
"':;rj&trididlaffibtf#mpf**ctele
norme juridice cu
cara&rinPerain
TEST DE AUTOEVALUARE.
5.5.
LUCRARE DE VERIFICARE.
REZUMAT
Odati cu noile realitd[i gi cu intregirea ldrii dupd Marea Unire din 1918, in lara noastrd a
fost adoptatd Constitulia din 1923, document ce a reprezentat un instrument juridic mult
mai elaborat decdt Constitulia din 1866 gi care a fost orientati nemijlocit spre cerin[ele
dezvoltdrii societdfii intr-un stat de drept. Referitor la drepturile gi libert5file cetd[enegti,
aceasta a preluat prevederile Constituliei din 1866 dar a adus unora dintre ele imbuneteliri
substanliale Constituliile socialiste din 1948,1952 gi 1965 au legalizat grave abateri de la
t3
O a doua
categoriurd$@erare,
materiale sau culturale a cetd[enilor motiv pentru care acestea sunt cuprinse sub
denumirea de drepturi social-economice. Fac parte din aceastd categorie urmitoarele
drepturi: dreptul la munc5, dreptul Ia ocrotirea sdnitdfii, dreptul la grevd dreptul la
proprietatea privati, dreptul de mogtenire, dreptul la invdldturi, dreptul celui vdtdmat intrun d.rept al sdu de o autoritate publici, liberul acces la justilie.
84
redir
sa
far
libert:
anul
pe ca
temei
munc
@res
socia
drepl
Drep
fiind
dem
Drep
propl
fi int
instit
Drep
drep
asigt
Drel
oblig
profl
fiecz
in[el
"Dr
deoi
func
actil
obie
urm
-d
-d
revi
un
-(
-(
-(
SAL
Lib,
gi
Dreptul la TnvS!5turd.
Potrivit art.32 din Legea fundamentalS dreptul la invdfdturd este asigurat prin
obligalia statului de a organiza inv6[Sm6ntul general obligatoriu, Tnvd[imdntul ]iceal gi cel
profesional, invd[imdntul superior gi alte forme de instruc[ie gi de perfec[ionare. Deci,
fiecare cetSlean are posibilitatea sd igi aleagd agezdm6ntul gcolar sau profesional la care
Tnlelege sd se instruiascd Liberul acces la justifie.
Liberul acces Ia justi[ie degi nu este reglementat de Constitulie in capitolul
"Drepturile gi libertalile fundamentale", totugi trebuie considerat a fi un drept fundamental
deoarece el se analizeazd ca o facultate de voinld garantatd indivizilor de Legea
fundamentald, facultate cdreia ii corespunde obliga[ia pentru stat de a desfSgura o
activitate j u risd icJiona l5 Dreptu rile pol itice.
Jn aceastd categorie sunt incluse acele drepturi ale ceti[enilor rom6ni care au ctl
obiect exclusiv participarea cetdfenilor rom6ni la conducerea statului. Ea include
urmdtoarele drepturi:
dreptul de a vota reprezentan[iin Parlament;
dreptul de a-l vota pe Pregedintele Republicii;
dreptul de a inifia, impreund cu numdrul de cetileni cu drept de vot prevdzut de arl.74
revizuit al Constitu$ei gi in condifiile acokr stiabilite, adoptarea, modificarea sau abrogarea
unei legi ordinarosau orgnnice;
dreptul de a vota,:reprezentan$i in onsiliile locale gijudelene;
dreptul de a vota,,pr:irnar:i in,@mune $ orage;
dreptul de a fi ales deputat sau senator, pregedinte al [5rii, membru in consiliile locale
sau primar in comune gi orage.
Libertatea de exprimare
t5
"
5.6.
BIBLTOGRAFIE.
6.1
AT
O.l
Romi
6.:
6.
6.
-ra
b..
$.r
Avoc
6.5
6.6
Rezt
6.1
6
Ron
corn
acel
pl6r
ofici
adn
poli
deft
E
asp
ofet
t
rele
stal
est,
un(
Bril
pal
cat
i'
rez
na1
ulti
,\
tn
86
.......87
6.1.Obiective............
6.2.". Mecanismele juridice si srtrolul exercitat de institutia ombudsman-ului in
........87
Romania.
..........90
6.3. Consacrarea institulieiin legea fundamentald..
aderarea
.........90
inainte
de
Romdniei
la
U.E.
Poporului
Avocatut
6.3.1. lnstitulia
.......91
6.3.2.lnstitufia Avocatul Poporuluidupa aderarea Rom6niei la U.E.
6.3.4.Numirea in func[ie gi rolul siatibutiile Avocatului Poporului................................91
6.4. Reglementdri legale privind ridicarea excepliei de neconstitufionalitate de cdtre
......93
Avocatul
................97
6.5. Lucrare de
......100
Poporului.
verificare
6.6.Bibliografie.........
Rezumat
6.1.
OBTECTTVE.
.
.
r
.
t7
l,
l
in\fr$t UegfbmentAte
-,:riff"
Uneori, reclamantul poate avea acces direct la ombudsman, telefonic sau prin vizitd
aceasta ca urmare a tendintei de a reduce la minimum formalit6tile din planul relatiilor
ombudsman - cetdtean.
Trebuie mentionat cd se poate recurge la ombudsman numai daci au fost epuizate Tn
prealabil alte c6i de atac, existdnd in acest sens o limitd de timp, de regulS, bine
determinatS.
De foarte multe ori, accesul indirect fiind posibil prin intermediul unui parlamentar din
circumscriptia electoralS unde domiciliazd cetSteanul.
O foarte mare important6 trebuie acordat6 relatiei dintre cetdtean si ombudsman care
trebuie sE prezinte urm6toarele caracteristici:
acces facil, ca mod siformd
apropiere;
gratuitate;
operativitate;
obligarea pdstrdrii secretului reclamatiilor.
DupE ce s-a primit pldngerea o analizeazd si isiincepe activitatea Tn urmStoarea ordine:
,',,, :o) anahzeazS reclamatia cu scopul de a decide dacd aceasta indeplineste conditiile
l.r necesare.pentru a fi
'.. ,ri .,.r
r. ,:t b),plsdeazd czruTa Tn fata organelor
' " , :.. ...:.:
" , -c)'dupd primirea r6spunsului de Ia administratia publicS, poate considera cazul inehig:
, jEru.'poate efectua investigatii pentru a verifica veridicitatea rSspunsului sau poatg fa.ce,
inspectiile pe care le socoteste necesare pentru elucidarea cauzei. Nici un functionar sau
_
_
admisS;
incriminate;
88
.
,
cill
dlr
ffiut
siru s
lradl
calital
e)i
caanri
snise
01
hve$
nec(x
Trt
sunt
cxoel
Pri
gpnel
garal
Or
care
publir
At
lElpol
A(
regdt
Tikai
trans
$ngl
izbul
cent
onct
ooL
actv
""r,
reG(
soc
notl
E
pler
t9
Art.2 din Legea nr.35/1997 privind institulia Avocatul Poporului modificatd gi completatii
prin Legea nr.18112002 prevede ci ,, institu[ia Avocatul Poporului este autoritate publici
autonomi gi independenti fali de orice altd autoritate publicd, Tn condiliile legii".
Pentru prima datS in legislatia Romdniei, Constitutia adoptatS Tn urma referendumului
de la decembrie 1991 consacra institutia constitutionalS a Avocatului Poporului,
asemdndtoare partia! institutiei Ombudsman-ului din Suedia.
lnstitutia Avocatului Poporului isi gdseste reglementarea Tn prevederile cuprinse in
Capitolul 4 intitulat "Avocatul Poporului", din titlul ll al Constitutiei Romdniei, care se referS
la "Drepturile, libertStile si indatoririle fundamentale" ale cetdtenilor.
lntroducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii in rdndul specialistilor
care au ridicat problema "oportunitStii" inscrierii in Constitutie a unei asemenea institutii
care nu avea precedent Tn practica constitutionalS riomdneascS, unde prevederile legale cu
privire Ia contenciosul administrativ fuseserd considerate suficiente pentru a permite
cetdtenilor sd declanseze o procedurS avdnd ca scop anularea actelor administratiei
ilegale.
Din dezbaterile care au avut loc in Sedinta Adundrii Constituante din 20 martie 1991, cu
prilejul dezbaterilor pe marginea textelor consacrate acestei institutii, s-a propus inlocuirea
termenului de "avocat al poporului" cu acela de "tribun al poporului"
De asemenea, s-a propus ca s5 fie mai bine precizate domeniile de activitate, atributiile
si competentele acestei institutii, s-a sugerat ca in sarcina "tribunului poporului"l sd intre si
demiterea din functii, m6suri reparatorii in caz de abuzuri precum si initierea de recursuri
extraordinare. S-a propus, de asemenea, inlocuirea termenului de "avocat al poporului" cu
"ap5rdtor al poporului", cdruia sE ii revin6 urmdtoarele atributii: "sE dea sfaturi celor care
cer, in probleme judiciare, importante; recomandSri si drepturi ca la cererea justitiabilului
sd introduc6 recurs nu numai Tmpotriva hotSr6rilor administrative, ci si impotriva hotdrdrilor
judecdtoresti"2. Unii parlamentari au solicitat ca aceastd institutie sd nu fie prevdzutd in
Constitutie . Trebuie, de asemenea, retinutd propunerea privind inlocuirea termenului de
"avocat al poporului" cu acela de mediator. Ca urmare, prevederile constitutionale privind
institutia Avocatul Poporului se reg6sesc Tn textul articolelor 58-60 din Constitutia
Romdniei, revizuiti in octombrie 2003.
Un element de noutate adus in urma revizuirii Constitufiei in art. 58, referindu-se la
numirea si rolulAvocatului Poporului, stipuleazd cd el este numit pe o perioadd de 5 ani.
in legdturd cu textul art. 58 au existat propuneri ca numirea avocatilor poporului si se
facd atdt de Camera Deputatilor cdt si de Senat, pe baza unei liste pregStite de Curtea
ConstitutionalS, din juristi cu experintS, fosti magistrati si avocati, astfel inc6t sd li se
asigure o independentd absolutS fat6 de puterea executivd .
AIin. 2, art. 58 din Constitutie prevede cd Avocatul Poporului nu poate Tndeplini nici o
functie publicd sau privatd. Fatd de aceastd prevedere se impune precizarea c5 poate era
util si se permitd persoanelor care vor fi investite in functia de Avocat al Poporului s5
poatS obtine functii didactice in invdtSm6ntul superior. in acest sens pot mentiona
prevederile art. 144, alin.2 din Constitutie, care stabilesc incompatibilitatea oricdrei functii
publice sau private pentru judecdtori'(arL, 124, alin. 2) sau pentru judec6torii de la Curtea
ConstitutionalS, excepteazd de "la aceste "incompatibiliteti functiile didactice din
TnvStSmdntul superior. Propunerilsr,:sx1p[,.iffi6q[s de Biroul permanent al Senatului a
recomandarea grupurilor parlamentarerdin'cele doud Camere ale Parlamentului.
Referitor la exercitarea atributiilor.Avocatului Poporului, art. 59 stipuleazd cd el isi
exercitd atributiile din oficiu sau la cererea,persoanelor lezate in drepturile si libertdtile lor,
in limitele stabilite de lege. Spre deosebire de textu! fostei teze din "tezele privind
Constitutia Rominiei', document preliminar care a constituit o bazS de discutie pentru
90
elabo
drept
refen
deoa
"inter
consl
"prev
Ar
institt
cetSt
legal
Parlt
Parlt
35/1t
At
nec
cara
lega
E
statt
eror
6
nec(
perf
drel
dre;
ir
- culT
noil,
con
ce,
resl
spe
insl
fun
i
SEC
a(
trat
leg
pul
Eu
tra
95,
Se
9I
'
ss.+rrrifffihu6tfurS:@0:ctnditiile care trebuie indeplinite pentru ocuparea aestei functii, art. 58,r=
alin.2 din Constitulia revizuitd stipuleazd doar cd Avocatul Poporului nu poate Tndeplini
modi
Popc
cu ju:
nici
At
gi
cerel
cStre
juri-dic superior.
intre variantele initiale ale proiectului au existat deosebiri si anume: in varianta adoptatd
de CamerS se cere pe !6ngd conditiile enumerate mai sus si aceea de a nu fi fdcut parte
dintr-un partid politic in ultimii 5 ani. Conditiile stipulate in Constitutia Rom6niei precum si
cele concrete prevdzute pentru numirea judecStorilor Curtii Constitutionale ar fi suficiente
penku atingerea telurilor avute in vedere de legiuitor la infiintarea institutiei Avocatu!
Poporului.
Propunerile de candidati nu se las6 la latitudinea unor institutii sau unor persoane din
afara Parlamentului, ci se face de cdtre Biroul Permanent al Senatului, la recomandarea
grupurilor parlamentare din cele douS Camere ale Parlamentului. Dupd numirea
candidatilor acestia depun la Comisia juridicd de numiri, disciplinS, imunitate si valid6ri ale
Senatului actele prin care dovedesc cd intrunesc conditiile pentru a Tndeplini functia de
avocat al poporului.
Avocatul Poporului Tsi Tncepe mandatul prin depunerea unui juramOnt Tn fata
presedintilor celor doud camere conform art. 8 (2). Refuzul de a depune acest jurdmdnt
impiedicd intrarea Tn functie a avocatului poporului si deschide procedura pentru o noua
numire Tn functie conform art. B (4).
Depunerea jurdm6ntului semnificS astfel instalarea Tn functie a avocatului poporului,
dupd aceast6 datd el va uza de prerogativele sale pentru a-si indeplini mandatul sdu de
apSr6tor al drepturilor si libertStilor cetStenesti un pilon important al societdtii
democratice.
in art. 9 alin.1 sunt mentionate expres cazurile Tn care mandatul de Avocat al Poporului
inceteazS inainte de termen si anume: demisia, revocarea din functie, incompatibilitatea
cu alte functii sau private, imposibilitatea de a-siindeplini mandatul mai mult de 90 de zile,
constatatd prin examen medical de specialitate, oriin cazde deces.
Revocarea din functie a Avocatului Poporului este prevdzutd concret la alin. 2 al
articolului 9. Asadar, procedura de revocare incepe la propunerea Biroului permanent al
Senatului, numai pe baza raportului Tntocmit de Comisia juridicd de numiri, disciplinS,
imunitdti si validSri, revocarea adoptdndu-se cu votul majoritStii senatorilor.
Scopul institutiei fiind acela prevdzut in art. 1(1), adicd de a apSra drepturile si libert6tile
cetdtenilor in raporturile acestora cu administratia publicS, nu se poate lSsa la latitudinea
altor organe revocarea din functie a Avocatului Poporului, procedura de revocare este
stabilitd intruc6t inlocuirea acestuia nu se poate realiza foarte usor, nedepinz6nd de o
singurS persoanS decizia finalS este, asadar, luatd de majoritatea senatorilor.
Celelalte cauze de incetare a mandatului sunt prevdzute in alin. 3 al art. 9, cauze care
se constatS de cStre Biroul permanent al Senatului in cel mult 10 zile de la aparitia cauzei.
in termenul de 10 zile se pot studia in concret cauzele de Tncetare a mandatului,.insS,,nu
:gB.preVede si un termen pentru numirea in functie a unui nou Avocat al Poporului.,111,.,1.;
,
.,'',
92
cc
,.
rezol
admi
repu
Pt
cere
Con'l
disct
aceli
pers
legitl
A
Tmpt
pers
Acer
care
acel
a
citl
Avo
cad
legit
estt
Par
Prir
Pre
de(
ea
insl
insl
Tnl
pra
dre
cor
Por
ap(
act
cat
la
no1
inanUl,28@rpriil.*rrffi**('.organiceprinLegeanr.181l20o2privind
r-
ireptunror::ii::'::?ti""1?ri.:'i:ffiI",*"
i;
tn,
uffi
93
': '' :
94
Ac
admit
catre
cond
Pc
den
exoe
vl
contt
nonT
popo
mai
este
Gu4i
Pr
det
dete
seric
At
ilege
favo
Pop
ln
func
auto
dec
Guv
@rc
- exe(
fapt
pub
aa
orgi
lez:
Ir
intrt
pre:
Par
t
facr
aut
de
coli
est,
sal
@l
e,l
Act
gi funclionarea Cu(ii
'*r**
in fa
de il
nivel
Conl
Con,
ceti
Ing
nur
de
nec(
exig
TES
RI
ofi
ac
pc
de
as
of
REZUMAT
Ombudsman-ul este in acelasi timp un organ de control care poate actiona atit din
oficiu dar si in urma unor pldngeri adresate de cetdteni. Ombudsman-ul este un critic al
ad.ministratiei publice, dar nu un panaceu, deoarece nu poate legifera Tn materie de
'poliiiia socio-economicd
nici transformarea sau influenta dirdct functiohareS'
defectuoasd a serviciilor publice.
'' Este incontestabilS influenta si necesitatea sa intr-o societate democraticS si sub acest
aspect par destul de relevante unele date statistice care demonstreaz6 acest fapt. Ele sunt
oferite de lnstitutul lnternational al Ombudsman+tlui, cu sediul in Canada.
si
97
drep
drep
in
cum
noilc
com
ce, I
resp
ului.
Sen
alin.
nici
potrivitS.
Uneori, reclamantul poate avea acces direct la ombudsman, telefonic sau prin vizitd
aceasta ca urmare a tendintei de a reduce la minimum formalit6tile din planul relatiilor
ombudsman - cetitean.
Art.2 din Legea nr.35/1997 privind institufia Avocatul Poporului modificatd gi completati
prin Legea nr.18112002 prevede c6,, institulia Avocatul Poporului este autoritate publicd
autonomd gi independenti fa[5 de orice alti autoritate publicd, in condiliile legii".
Pentru prima datd in legislatia Rom6niei, Constitutia adoptatd in urma referendumului
de la 8 decembrie 1991 consacra institutia constitutionalS a Avocatului Poporului,
asemSndtoare partial institutiei Ombudsman-ului din Suedia.
lnstitutia Avocatului Poporului isi giseste reglementarea in prevederile cuprinse in
Capitolul 4 intitulat "Avocatul Poporului", din titlul ll al Constitutiei Rom6niei, care se referd
la "Drepturile, libert6tile si indatoririle fundamentale" ale cetdtenilor.
Introducerea institutiei Avocatul Poporului a suscitat vii discutii in r6ndul specialistilor
care au ridicat problema "oportunitStii" inscrierii In Constitutie a unei asemenea institutii
care nu avea precedent in practica constitutionalS romdneascS, unde prevederile legale cu
privire Ia contenciosul administrativ fuseserd considerate suficiente pentru a permite
cetitenilor sE declanseze o procedurS avdnd ca scop anularea actelor administratiei
ilegale.
Romdniei, revizuitd in octombrie 2003.
Un element de noutate adus In urma revizuirii Constitu[iei in art. 58, referindu-se la
numirea si rolulAvocatului Poporului, stipuleaz6 cE el este numit pe o perioadS de 5 ani.
Tn leg6turS cu textul art. 58 au existat propuneri ca numirea avocatilor poporului sE se
facd at6t de Camera Deputatilor cdt si de Senat, pe baza unei liste preg6tite de Curtea
ConstitutionalS, din juristi cu experintS, fosti magistrati si avocati, astfel incdt s5 li se
asigure o independentS absolutS fat6 de puterea executivS .
Alin. 2, art. 58 din Constitutie prevede cE Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o
functie publicd sau privatS. Fati de aceastd prevedere se impune precizarea cE poate era
util s5 se permitS persoanelor care vor fi investite in functia de Avocat al Poporutui si
poat6 obtine functii didactice in invdtdmdntul superior. in acest sens pot mentiona
prevederile art. 144, alin.2 din Constitutie, care stabilesc incompatibilitatea oric6rei functii
publice sau private pentru judecdtori (arl. 124, alin. 2) sau pentru judecStorii de la Curtea
ConstifutionalS, excepteazS de
aceste incompatibilitdti functiile didactice din
invf,tSrn&ntul:,superior. Propunerile sunt fdcute de Biroul permanent al Senatului a
recomandarea grupurilor parlamentare din cele douS Camere ale Parlamentului. i
Revizuirea Constitu$ei a avut ca scop prioritar adoptarea normelor constitufionale
necesare pentru integrarea Romdniei in Uniunea Europeand gicomunitatea euro-atlantici,
perfecfionarea democra$ei constitufionale prin recunoagterea $i garantarea unor noi
la
98
Lr
ir
inde
Avo
jude
Curl
prof
juric
ceft
Cor
disc
ace
pen
legi
Avc
cad
legi
estr
Par
Prir
Pre
de
Col
ac
put
dul
Pat
atri
ve(
Avr
pul
der
Av,
cal
Ac
cal
Tnc
si
99
6.6. BIBLIOGRAFIE.
.i
.'
1f
nn
Ed.
7.'
7."
7.i
f.t
f.t
f.t
7.1
7.1
7.'.
Rezt
7.1
7.
At
inter
nalic
con(
in
- na[it
cont
apal
ace!
spe(
prot
per!
disl
or9
I
in
per
abc
de
api
ne!
:.,
al
efe
grL
drt
100
ilffi
7.1.Obiective............
.....101
nationale
nafionale
Nalionale.
....:..
Comisar..
Comisar.
verificare
7.7.Bibliografie.........
. . . . . ..1 01
.2. Proteclia persoanelor apa4inand minorit5[ilor
......102
protecfia
minoritd[ilor
7.3 Convenfia - cadru pentru
...:.....................103
7.4 inaltul Comisar pentru Minoritalile
.......104
7.4.1..lmplicarea lnaftului
. ..104
7 .4.2. Mandatul inaltului
gestionare
in
Romania...................106
a
azilului
7.5. Atributiile autoritatilor romanesti de
.............111
7.6. Lucrare de
.....114
Rezumat
7.1. OB|ECTIVE.
introducerea cursan[ilor
minoritd[ilor nalionale;
.
.
.
in studiul
familiarizarea cursanlilor
m
inoritdfilor na[ionale
a delimita elementele
proteclia
specifice privind
international
nafionale poate sa conduca la c6teva constatdri generale, pe baza cdrora se poate trage o
concluzie generald si se pot identifica tendinle de evolulie pe plan international.
Tn primul rdnd, se poate constata cd protecfia persoanelor apantindnd minoritSlilor
na[ionale, cu toate cd a evoluat foarte mult, mai ales in ultimii 15 ani gi in special pe
continentul european, nu a reugit sd solufioneze problematica generald a persoanelor
apar-lin6nd minoritdlilor na[ionale gi rezultatele au fost uneori redundante. Astfel protec$a
acestor persoane s-a diversificat din ce in ce mai mult gi a devenit din ce in ce mai
specifica, dar considerim cd este gregitd opinia unor doctrinari conform cdreia mdsurile de
protec[ie ar trebui sa fie limitate in timp, acest lucru putdndu-se intdmpla doar dacd
persoanele apa(indnd minoritdlilor na[ionale ar fi asimilate de cdtre majoritate sau daca ar
disparea.
'
neputindfiseparate
i'
,*
pot
resl
prol
alto
de,
libe
libe
con
priv
si
per
Pal
ex
SAL
an(
reg
paI
pul
pa1
sel
7.3 Gonvenlia - cadru pentru protecfia
minoritililor nalionale
cul
ins
Se
fini
par
eXt
sal
an
re(
pa
pu
pa
SE
cu
102
tn{
Se
fin
Et
cr
inte
ac
lml
sur
al
rap
(Tn
dat
spl
lml
pK
cal
gu
co
ap
inl
tel
ml
pa
ITII
in1
NE
ve
pr
dt
1(
"
r04
in
m
m
pi
P
dr
fl,
$i
g
n
n
A
prec2eze principiile,derdefrermhafenco.eno.emit6$i'
intervenfiei intr-o anumiti situa,tie. Mandatul ii conferd Iibertatea necesard de iniliativd in
aceastd privinfd.
'Din
sistematic Ai sistemic.
Pe plan interna[ional, schimburile de populalie inter{5ri, joacd un rol tot mat important,
influenldnd transferurile inter-culturale dintre state. Este de menlionat in acest caz gi
impactul politic al fluxurilor migratorii atdt asupra statelor de origine cdt mai ales asupra
celor primitoare. Globalizarea gi internalionalizarea piefelor determind noi comportamente
migratorii, o fluiditate sporitd a deplasdrilor teritoriale, fenomenele migratorii temporare
av6nd o semnifica[ie aparte.
Construcfia Europei de m6ine nu se poate realiza tdrd a obline un consens in ceea ce
privegte migra[ia internalional5, fdrd a elabora o politici migratory comunS. Cunoagterea
no
pri
au
01
aiustarea echilibrelor
in mediul economic
apre<iata
ca un fenomen instantaneu,
dire
con
ac(
Evc
pre
urII
adt
unt
Prit
ad<
reg
ac(
org
Ti
coI
s-a
On
fun
strt
De
Mir
iun
Dir
Ad
dis
ete
9i
dir,
de
ull
o
or(
SU
Re
ma
pe
SU
lnl
de
N(
in
Rr
de
c0
pr
Migrari.
ac
106
Primul pas in procesul de constituire al Autorita[ii pentru strdini a fost realizat prin
adoptarea de citre Guvernul Rominiei a Ordonanlei de Urgen!5 nr. 19412002 privind
regimu! strdinilor Tn Rom0nia, aprobatil utterior prin Legea 35712003. La articolul 2 Iit. c din
acest act normativ se menlioneazd cd Autoritatea pentru strdini este structura specializatd,
organizatd in subordinea MinisteruluiAdministra[iei gi lnternelor, care exercitd atribu[iile ce
sunt date in competen[i, prin lege, cu privire la regimul strdinilor in Rom6nia,
combaterea gederii ilegale, precum gi cu privire la giestionarea eviden[ei strdinilor cirora Ii
s-a acordat dreptul de gedere in Romdnia.
ii
107
oE
dot
inft
.l
Ph
inv
ON
pu
?m
oc
oi
luc
.ir
str
Pe
de
pri
m(
mi
sti
l^l
\.,C
ol
ol
ca
-T
pc
fo
pr
sil
dc
o'
E:
Rr
m
ct
9i
Tn
p(
fe
tAa
D(
lu
;
R
'
Perfec[ionarea continud
gi
109
110
;eal
fac
ae
ac
de
de
ce
Ce
rel
21
pc
p
Dt
dc
de
re
dc
dit
n(
c
Pt
/A,t
t-tC
re
N
dt
re
;eapacitat6,de',2$rde,loculi;
a{pa condrlii de cazare la standarde comunitare, gi cu
facilitdlile'necesare desfSgurni proefuii de solulionare a cererilor de azil depuse Tn
aeroport gi a fost asiguratii preants organizafiilor neguvernamentale care desfdgoard
activitd[i de consiliere juridici pettu sofftanti de azll afla[i in incinta respectivului punct
de frontierS. Centrul urmeazi a fi adrhislrat impreund cu lnspectoratui General al Poli[iei
de Frontierd gi a fost aprobatil -mcadrarea cu personal specializat pentru procesarea
cererilor.
Cea mai importantd reformd instittlbnaHl penfu Oficiul Nalional pentru Refugiafi este
reprezentatd de continuarea misuribr de punere in aplicare a prevederilor Legii nr.
21812002 privind organizarea gi fun@narea poliliei gi Legii nr. 360/2002 privind statutul
poli[istului, cu modiflcdrile gi completiirile u]terioare, care au fost aplicate pentru intregul
personal al ONR.
Dupd 15 septembrie 2003, Oficiul Na$onal pentru Refugiali a inregistrat progrese Tn
domeniul refomei institulionale, prin infiinlarea unor structuri gi deschiderea unor Centre
de cazare 9i proceduri, necesare miririi capacitilii de cazare gi preludrii unor obligafii,
rezultate de aparilia ultimelor acte normative in domeniul azilului. Prin deschiderea celor
doud structuri teritoriale au Tnceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azil
din Romdnia, centrele din Timigoara gi Galali fiind in mdsurd sd ofere toate serviciile
necesare acordirii protec[iei solicitanlilor de azil gi refugia[ilor: Inregistrarea gi procesarea
cererilor de azil, asistenla socialS, @zare s.a.
Principalele modificdri ale structurii Oficiului Nalional pentru Refugiali se referi la:
- darea in folosinfd a celor doud Centre de cazare gi proceduri de la Timigoara gi Gala[i,
care au mdrit capacitatea de cazare la nivelu! intregii [6ri la 1440 de Iocuri;
- infiin[area unui Serviciu juridic, integrare gi asisten[a sociald, pentru preluarea obligaliilor
rezultate din O.G. 43l2OO4 gi O.G. 4412004, vizdnd introducerea posibilitd[ii pentru Oficiul
Nalional pentru Refugiafi de a participa activ Tn cadrul procedurilor in instanld, in cazurile
de azil, pentru a apdra deciziile sale, gi pentru implementarea programelor de integrare a
refugia[ilor gi persoanelor care au primit o formd de protec[ie subsidiari;
TEST DE AUTOEVALUARE.
1. .Cine a adoptat Convenfia-cadru pentru proteclia minoritililor nalionale ?
. Folosi[i spaliul de maijos pentru formularea rdspunsului.
formularea rdspunsului.
I
7
.6.LUGRARE DE VERIFICARE.
lll
+d
H T'jr r r" l
SE
pet
Eu
cr
Me
REZUMAT
in primul rdnd, se poate constata cd protec[ia persoanelor apantinOnd minoritdlilor
nalionale, cu toate ci a evoluat foarte mult, mai ales in ultimii 15 ani gi in special pe
continentul european, nu a reugit sd solulioneze problematica generald a persoanelor
apar-[indnd minoritdfilor nalionale gi rezultatele au fost uneori redundante. Astfel proteclia
acestor persoane s-a diversificat din ce Tn ce mai mult gi a devenit din ce in ce mai
specifica, dar considerdm cd este gregitd opinia unor doctrinari conform cdreia mdsurile de
protecfie ar trebui sa fie limitate in timp, acest lucru putindu-se intdmpla doar dacd
persoanele apa(indnd minoritd[ilor nalionale ar fi asimilate de cdtre majoritate sau daca ar
disparea.
in al doilea rdnd, existi diferenle Tntre standardele minime promovate de diferite
organiza[ii internafionale, ceea ce poate crea confuzie in rdndul statelor.
in al treilea r6nd, persoanete apa(indnd minoritdlilor na[ionale beneficiazd de protec[ie
in special pe continentul european, iar pe alte 'continente problematica protec[iei
persoanelor apa(indnd minoriti[ilor na[ionale a fost mai pulin abordatd sau a fost
abordati doar la nivel declarativ, existdnd in mod evident o legdturd intrinsecd intre gradul
de deanoltare economicd gi proteclia unor drepturi, iar protec[ia drepturilor persoanelor
apartindnd mino-ritdtilor nalionale este parte integrantd a protecfiei drepturilor omului, ele
neputSnd fi separate.
ln al patrulea r6nd, nu avem un raspuns clar la intrebarea "care este tendinla naturald
a minoriti[ilor Tn societate ", pentru cd pot apdrea anumite riscuri in cazul protecliei
efective a minoritSfilor, de exemplu, crearea de societS[i paralele sau izolarea acestor
grupuri in societate.
Majoritatea statelor nu sunt in mdsura si promoveze, sd aplice si sa respecte
protecfie viabilS persoanelor apa(indnd
drepturile omului gi implicit sd asigure
minoritililor na[ionale, Tntrucdt sistemul internalional se bazeaza in cel mai bun caz pe
interese convergente, dar nu gi pe valori comune.
Principala caracteristicd a rela[iilor internalionale gi, implicit, a protecfiei drepturilor
omului si a persoanelor apa(indnd mino-ritdtilor na[ionale, fiind atagatd imprevizibilului,
este destul de dificil sd prognozezi dezvoltdri viitoare, nu numai in raport cu via[a reald, ci
chiar gi Tn privin[a aborddrilor teoretice ale realitdlii.
Consiliul Europei a adoptat doud instrumente special create pentru protecfia
persoanelor apa(in6nd minoritdlilor nalionale. Aceste doud instrumente sunt: Convenfiacadru pentru proteclia minoritdlilor nafionalel gi Carta europeand a limbilor regionale sau
minoritare2 .
Co nve n,ti a-c a d ru p e ntru p rote cli a m i n o ritdli I o r n al i o n a I e
Convenlia-cadru pentru proteclia minoritdlilor nafionale reprezintd primul instrument
multilateral obligatoriu juridic consacrat protec[iei persoanelor apa(indnd minoritd[ilor
na[ionale 3. Obiectivul Convenliei-cadru este acela de a specifica principiile juridice pe
care statele se angajeazd sd le respecte in vederea asigurdrii protecliei persoanelor
apa(indnd minoritd[ilor na[ionale.
Frincipalele elemente cdrora trebuie sd li se acorde o atenlie sporitd sunt cele care lin
de dezvoltarea culturii, a religiei, limbii, tradiliilor gi patrimoniului cultural. Alte drepturi $l
libertali care trebuie garantate sunt libertatea de intrunire pagnicd, libertatea de asociere,
libertatea de expresie, libertatea de g6ndire, congtiin[i gi religie, libertatea de a primi gi a
comunica informalii sau idei in limba minoritard, dreptul de a folosi limba minoritard in
privat gi Tn public, oral 9i in scris etc. Respectul reciproc, Tnlelegerea gi cooperarea trebuie
LL2
fur
Bir
inc
de
lur
po
Mr
nil
Prr
sti
mi
im
rdt
de
As
pe
int
for
ec
ter
inl
de
9i
all
de
ag
dlt
ht
pI
sir
P(
iil
ir
OE
iJ[l
ar
ll
li
aI
il
Problema azilului sau migraliei internafionale a reprezentat gi incd reprezintd pentru multe
state ale lumii o preocupare conjuncturald, chiar rezidual5. La scard mondiali fluxurile
migratorii sunt relativ reduse (cca. 3o/o din popula[ia lumii). Degi fluxuri migratorii
importante Tntdlnim intr-un numdr relativ moderat de state ale lumii "nici o lard din lume nu
rdmine in afara fluxurilor migratorii internalionale. Acestea sunt fie lara de origine, fie fara
de tranzit sau de destina[ie pentm migrant, ori delin toate cele trei atribute simultan.
Asemeni fluxurilor financiare, comerciale ori de informa[ii sau idei, cregterea propo(iei
persoanelor ce traverseazd frontierele nafionale se numird Tntre cei mai semnificativi
indicatori de mdsurare a intensitalii procesului de globalizare" . Circular persoanelor gi a
fo(ei de muncd se impune in condiliile contemporane ca unul din procesele demografi@,
economico-sociale gi politice majore, cu implica[ii (deopotrivd favorabile gi nefavorabile) pe
termen scurt, mediu gi lung, la nivel local (de plecare, respectiv de sosire), nafional 9i
internafional. lmportanfd cresc6ndd a acestui fenomen, mai ales prin prisma implicaliilor
demografice, asupra piefelor na[ionale ale muncii, prin efectele in plan economic, financiar
gi social este evidenfiatd prin intensificarea preocupdrilor organismelor Na[iunilor Unite gi a
altor organisme internalionale gi regionale in studiul relafiei dintre migra[ia intemafionald gi
dezvoltare. in ultimii ani tot mat multe institulii guvernamentate nalionale gi interna[ionale,
ageni[ii specializate ori alte organisme independente, inclusiv ONG-uri, au ca preocupdri
directe gi/sau indirecte diferitele aspecte ale migrafiei interna[ionale a persoanelor. Tn fapt,
fenomenul migrafiei, dintr-un obiectiv de studiu secundar sau rezidual a devenit unul
principa!, intensificindu-se eforturile pentru evidenfierea diferitelor sale aspecte in mod
sistematic Ai sistemic.
Pe plan internalional, schimburile de populalie inter-!5ri, joacd un rol tot mat important,
influenf6nd transferurile inter-cultura]e dintre state. Este de menfionat in acest caz gi
impactul politic al fluxurilor migratorii at6t asupra statelor de origine cdt mai ales asupra
celor primitoare. Globalizarea gi internalionalizarea pie[elor determind noi comportamente
migratorii, o fluiditate sporitd a deplasdrilor teritoriale, fenomenele migratorii temporare
avdnd o semnificafie aparte.
Construclia Europei de mdine nu se poate realiza fdrd a obfine un consens in ceea ce
privegte migrafia interna(ionald,fdrd a elabora o politici migratory comunS. Cunoagterea
lt3
Tn plan institufional
Migrdri.
Direclia pentru Strdini gi Probleme de Migrdri era o structuri speci alizatd, constituitd ca o
direc[ie de linie in cadrul Direcfiei Generale de Evidenta lnformatizate a Persoanei, cU
competenfe pe linia admisiei, gederii gi evidenlei strdinilor cu gedere legald in Rom0nia gi
a cor.nbaterii gederii ilegale a striinilor.
Prin Legea nr.4611991 , Rominia a aderat la Convenfia de Ia Geneva din 28 iulie 1951 gi la
Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugialilor.
Conform Constitufiei Romdniei , adoptatd in 1991, dreptul de azil se acordi gi se retrage
in condi[iile legii, cu respectarea tratatelor gi a conven[iilor lnternafionale la care Romdnia
este parte
Actul normativ intern care reglementeazi problematica azilului este Ordonanla Guvernului
nr. 102I2OOO privind statutul gi regimul refugiafilor aprobati cu modificiri prin Legea
32312001. Cadrul legislativ garanteazd solicitan[ilor statutului de refugiat accesul la
proceduri gi, dupd caz,lateritoriu, cu respectarea dgplind a principiului ,,non-refoulement".
Conform Ordonanlei Guvernului nr. 10212000, Oficiul Nalional pentru Refugiali din cadrul
Ministerului de Interne este autoritatea centralS responsabilS de implementarea politicilor
Romdniei Tn domeniul refugia[ilor, precum gi a dispozi[iilor noilor reglementiri privind
statutul gi regimul refugialilor pe teritoriul
Romdniei. Oficiul Nalional pentru Refugiafi se subordoneazd direct Secretariatului de Stat.
Regulamentu! de organizare gi func[ionare a Oficiului Nalional pentru Refugiali a fost
aprobat prin Hotdrdrea Guvernului nr. 73712001.
Dupd 15 septembrie 2003, Oficiul Na[ional pentru Refugiali a inregistrat progrese in
domeniul refomei institu[ionale, prin infiinlarea unor structuri gi deschiderea unor Centre
de cazare gi proceduri, necesare mdririi capacitdfii de cazare gi preludrii unor obligafii,
rezuttate de aparilia ultimelor acte normative Tn domeniul azilului. Prin deschiderea celor
doui structuri teritoriale au inceput demersurile pentru descentralizarea sistemului de azil
din Rom6nia, centrele din Timigoara gi Galafi fiind in mdsurd sd ofere toate serviciile
neoesare acorddrii protec[iei solicitanlilor de azil gi refugia[ilor: Tnregistrarea gi procesarea
cererilor de aztl, asistenfa sociald, cazare s.a.
T.T.BIBLIOGRAFIE.
Maxim loan
Lt4