Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea de Stat ,,Dimitrie Cantemir”

Globalizare:istorii, politici și culturi europene

Sisteme
electorale

A elaborat:

Astafi Valentin

Chișinău, 2020
 Există mai multe definiții ale sistemelor electorale, dar toate pot fi reduse la
o singură idee a transformării alegerilor în reprezentarea politică. Sistemul
electoral este un ansamblu de reguli prin care voturile cetățenilor sunt transformate
în mandate, pe care le câștigă partidele și candidații. Sistemul electoral reprezintă
acea parte a legislației și a reglementărilor electorale unde este stabilit modul în
care partidele și candidații sunt aleși drept reprezentanți în cadrul unui organ. Ca și
alte sisteme, sistemul electoral este compus din mai multe elemente precum
formula electorală (cum se calculează mandatele), structura votului și
magnitudinea circumscripțiilor.

Sistemele electorale sunt foarte importante, ele transpunând în mandate în

cadrul legislativului voturile exprimate în urma unor alegeri generale prin alegerea
sistemului electoral se poate determina în mod eficient cine este ales și care partid
câștigă puterea. Există trei tipuri importante de sisteme electorale: sistemul
majoritar, sistemul mixt și reprezentarea proporțională.

Sistemul majoritar indică metoda în cadrul căreia candidatul sau lista de

candidați care au obținut numărul maxim de voturi cu sau fără să dețină majoritatea
absolută, este declarat învingător. Acest sistem poate fi de două tipuri: sisteme cu
majoritate simplă (câștigătorul este cel care primește cele mai multe voturi fără să
fie nevoie de mai mult de 50% din acestea, de exemplu: Anglia, Canada) și sisteme
cu majoritate absolută (un candidat are nevoie de cel puțin 50 % din voturi pentru a
câștiga, de exemplu Franța). Principalul dezavantaj al acestui tip de sistem îl
reprezintă faptul că majoritatea populației rămâne nereprezentată, candidatul care
obține majoritatea fiind desemnat învingător indiferent cât de mic e avantajul său.

Acest sistem poate duce la bipartitism. Un alt dezavantaj este faptul că un

candidat care are puțin mai mult decât ceilalți poate câștiga alegerile chiar dacă
împotriva sa au votat mult mai mulți decât pentru el. În urma acestui sistem
avantajele sunt trase de partidele mari încurajând teoria votului util al cărui
raționament este: un vot pentru un partid care nu are șanse să câștige cursa
electorală este un vot irosit.
 În cadrul reprezentării proporționale alegătorii votează pentru un partid, iar
partidele primesc mandate în mod proporțional cu procentajul de voturi obținute în
circumscripția electorală. Avantajul principal al reprezentării proporționale permite
nu doar reprezentarea majorității ci și a minorității. De asemenea asigură o
reprezentare justă a partidelor în Parlament, toți parlamentarii sunt aleși prin
scrutin uninominal. Din punct de vedere al alegătorului, procedura de vot este
foarte simplă, el trebuind să aleagă un candidat din cei trei propuși de partide sau
unul independent. Implicarea candidaților în campania electorală este una mult mai
consistentă decât în cazul scrutinului de listă. Un dezavantaj al acestui sistem
electoral este modul de atribuire a mandatelor care sunt împărțite prin mai multe
metode diferite.

Sistemele mixte combină elemente ale diferitor sisteme electorale, de obicei

elemente ale sistemului majoritar și ale sistemului reprezentării proporționale pe
lista de partid, astfel încât feicare alegător are la dispoziție două voturi: unul se
acordă unui candidat și unul se acordă unei liste de partid. Sistemele pot fi: sisteme
mixt proporționale – se combină rezultatele celor două tipuri de alegere, iar
procesul de distribuire a mandatelor pentru candidații de pe listă depinde de:
numărul de voturi acumulate de lista de partid și rezultatele în circumscripțiile
uninominale; și sisteme mixte ,,paralele” – cele două tipuri de alegeri sunt detașate
și distincte și nu depind una de alta la distribuirea mandatelor. Un dezavantaj al
sistemului mixt paralele este că se pot obține rezultate neproporționale. Primul tip
de sisteme mixte este folosit în Germania și Ungaria iar al doilea este mai des
folosit în Rusia, Ucraina etc.

În Republica Moldova după proclamarea independenței sistemul electoral a

fost cel de tip proporțional, însă au existat încercări de al schimba cu cel universal
sau mixt. Tranziția de la sistemul electoral proporțional la cel mixt în Republica
Moldova a fost realizată în 2017. Proiectul de lege a fost propus de Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova și presupunea ca 50 de deputați să fie aleși în
circumscripții uninominale iar ceilalți 51 – pe liste de partid blocate la nivel
național. Pragul electoral ar fi păstrat la valoarea actuală de 6 % pentru partidele
politice și 9 % sau 11 % pentru coaliții.

O provocare asociată sistemelor paralele de genul celui propus de Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova este modul în care acestea subminează
proporționalitatea între sprijinul electoral al partidelor politice și alocarea de
mandate. În cadrul acestui sistem ar fi practic două scrutine paralele, iar rezultatele
lor ar fi însumate. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile
parlamentare s-au desfășurat în baza sistemului electoral mixt, ăn care deputații
sunt aleși concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51 de
circumscripții uninominale. Acest sistem a fost implementat fără a se ține cont de
principalele probleme: reforma teritorial administrativă și conflictul transnistrean.
La acestea s-a adăugat și problema emigrației peste hotarele țării a aproximativ o
treime din cetățenii cu drept de vot. Aceste probleme nesoluționate au avut un
impact direct asupra modalității de constituire a circumscripțiilor electorale
uninominale.

Astfel la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019: nu au fost respectate hotarele unităților
administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor
acestora de către viitorii deputați; s-a permis neconcordanța competențelor
teritoriale ale organelor electorale cu cele administrative și de drept; s-a admis o
diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții
uninominale ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

Reforma sistemului electoral este una dintre cele mai controversate reforme
la care a fost supusă Republica Moldova din 1991. Schimbarea reprezentării
proporționale cu sistemul electoral mixt care distruge competiția democratică, iar
conceptul și faptul cum a fost implementată a generat mai multe întrebări despre
necesitatea adoptării ei. În societate această reformă a pătruns negativ mai ales prin
efectele negative ale acestei reforme pentru concurența electorale și asupra calității
procesului democratic. Reticența față de acest proces a fost exprimată și de
organizațiile internaționale care au atenționat asupra modificării sistemului
electoral și s riscurilor aduse de această reformă.

În concluzie am putea spune că această reformă realizată în Republica

Moldova a avantajat din start partidele care au prezentat și susținut acest proiect de
lege. Partidul socialiștilor și Partidul Democrat din Republica Moldova din start au
avut un avantaj față de celelalte partide din țară. Un alt semn de întrebare ne apare
atunci când au fost create circumscripțiile uninominale pentru a duce la avantajarea
sau dezavantajarea unui anumit partid în anumite teritorii. Deci modul în care au
fost create circumscripțiile uninominale a favorizat clar din start partidul socialist,
iar faptul că aceste circumscripții au fost special create pentru a aduce victoria
partidului socialist nu sunt vizibile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Ele pot
fi analizate doar în baza Municipiului Chișinău unde alegătorii au fost incluși
majoritar în două circumscripții pentru ca cu celelalte să se manevreze mai ușor.

În afară de trasarea hotarelor acestor circumscripții mai apare întrebare

asupra numărului de alegători incluși în ele. Circumscripțiile uninominale nu au un
număr egal de alegători, acest aspect afectează unul dintre principiile democratice
fundamentale – egalitatea votului. Astfel votul cetățenilor incluși în
circumscripțiile cu un număr mai mare de alegători nu are o influență la fel de
mare ca a acelor alegători încluși în circumscripții cu un număr mai mic. Cât
privește cele 46 de circumscripții uninominale, aceste afirmații nu sunt foarte clare,
neputând fi învinuit nimeni. Însă dacă e să privim circumscripțiile create în afara
țării atunci situația devine foarte clară, dacă e să ne raportăm la numărul de cetățeni
aflați în alte țări, atunci observăm că în Uniunea Europeană se află de cinci ori mai
mulți cetățeni decât în Rusia sau în Transnistria. Însă din numărul de circumscripții
realizate putem observa că pentru Europa a fost creată o singură circumscripție iar
pentru Transnistria tocmai două ceea ce reprezintă o încălcare față de egalitatea
votului fiecărui cetățean din Republica Moldova.

Astfel, vedem cum Partidul Socialiștilor din Republica Moldova împreună

cu Partidul Democrat au schimbat sistemul electoral din Republica Moldova
intenționat pentru a avea câștig de cauză în cazul alegerilor din februarie 2019.
Dacă siptomele avantajului lor asupra celorlalte partide mai mici nu este vizibil în
plan general, atunci el se evidențiază dacă observăm cum au fost trasate hotarele
circumscripțiilor uninominale și prin numărul de alegători incluși într-un număr
inegal în circumscripții mai ales în cele din afara hotarelor țării.