Ce contine capitolul?

-clasificare a sistemelor electorale din cele 36 democratii, urmarind sapte aspecte, mai ales formula electorala, magnitudinea circumscriptiei si pragurile electorale -studiaza proportionalitatea voturi-locuri si influenta asupra numarului de partide

Formule electorale
-sistemele electorale se descriu in 7 atribute: formula electorala, magnitudine, prag, numarul locurilor, influenta prezidentialelor asupra legislativelor, delimitarea inechitabila a circumscriptiilor si legaturile dintre partide I. majoritariste si pluraliste: a)pluralitate -fara nicio regula, primul castiga tot -o folosesc 12/36, inclusiv M.B. * -formulele majoritare necesita majoritate absoluta la alegeri. pentru a satisface aceasta, pot fi 2 tururi b)mixta majoritate-pluralitate -inrudita cu 2 tururi doar ca in al doilea tur nu e necesara majoritatea absoluta c)alternativ -cu ordine a preferintelor -se numara primele optiuni iar daca nu e majoritate absoluta, se elimina ultimul clasat si se numara optiunile sale urmatoare II. semiproportionale a)limitat -numar de optiuni ale alegatorului mai mic decat locuri disponibile(voteaza pentru 1 si sunt 4 locuri disponibile) b)unic netransferabil c)paralel RP-pluralitate -2 voturi de alegatori, pentru uninominal si pentru liste -nu au nicio legatura intre ele, listele nu sunt compensatorii III.proportionale a)proportionale pe lista -18/36 b)mixte membru-proportionale -2 voturi de alegator, o parte alesi uninominal, o parte pe lista -gradul de proportionalitate depinde de cat de multe locuri de pe liste sunt disponibile compensarii -deci locurile sunt compensatorii, nu sunt separate cele 2 liste, ca in cazul semiproportionalului paralel RP-pluralitate c)unic transferabil -ordine a preferintelor(de nume) ca la majoritarist alternativ -la fel se elimina ultimul dar se redistribuie si voturile suplimentare, nenecesare ale castigatorului

Magnitudinea circumscriptiei
-in sisteme majoritare si pluralitare cresterea magnitudinii determina scaderea proportionalitatii si avantajeaza partidele mari, iar in sistemele RP e invers -sistemele majoritare cu magnitudini mai mari de un loc sunt f rare, intrucat disproportionalitatea devine si mai mare decat e oricum

Pragul electoral
-pragul electoral si magnitudinea pot fi privite ca 2 fete ale aceleasi monede, in ceea ce priveste descurajarea partidelor mici este o ecuatie a relatiei(inverse desigur) prag electoral-magnitudine

Alte atribute
Marimea corpului ales -sansele unei alocari proportionale cresc odata cu marimea corpului, proportionalitatea perfecta fiind atinsa intr-un corp de la 100 de membri in sus -dimensiunea legislativelor tinde sa fie egala cu radacina cubica a populatiei

Sistemele prezidentiale -fiind cel mai mare premiu politic, poate fi castigat doar de partidele mari, avantaj ce influenteaza si legislativele -e mai accentuat in sistemele pluralitare(adica cu un singur tur, nu 2) si atunci atunci cand alegerile sunt in scurt timp -ca dovada a influentei, desi legislativul se alege la fel in 2 tururi, in Republica a III-a parlamentara erau 10 partide, iar in a V-a prezidentiala sunt 4, aliate 2 cate 2 Delimitare inechitabila a circumscriptiilor -pentru circumscriptiile uninominale, asta inseamna diferente intre numarul de alegatori, pentru cele plurinominale diferente intre raporturile magnitudinilor si numarul de alegatori -e foarte dificil de rezolvat in cazul sistemelor majoritare si pluralitare cu circumscriptii uninominale intrucat acestea sunt multe si mici si e greu sa le gasesti egale. sa ne gandim la rural/urban si la cum rurarul a fost deseori avantajat -mai usor de rezolvat in sm RP pentru ca circumscriptiile relativ mari, de diferite magnitudini si locurile pot fi alocate proportional unitatilor geografice preexistente(gen judet). in circumscriptiile nationale e chiar si mai usor` Legaturile dintre partide -posibilitatea combinarii listelor, aliantelor, rugamintea partidelor catre alegatori ca la a doua optiune sa voteze partidul aliat

Grade de disproportionalitate
-la un scrutin anume, disproportionalitatea pentru un partid se masoara comparand procentul voturilor cu cel al locurilor obtinute -pentru o viziune de ansamblu e formula si alte probleme metodologice

Disproportionalitatea electorala in democratiile prezidentiale

-chiar si unde executivul e egal cu legislativul, alegatorii tind sa considere prezidentialele mai importante -prezidentialele sunt inerent disproportionale -sistemele prezidentiale tind inerent sa isi formeze cabinete majoritare si evident sa aiba un efect reductiv asupra numarului de partide

Sisteme electorale si sisteme de partide

-pluralitatea favorizeaza bipartidismul -sistemele RP si cele cu 2 tururi?(adica ce mai inseamna pluralitar) favorizeaza multipartidismul -in sistemele pluraliste, partidele mai mici sunt dezavantajate din 2 motive: a)mecanic ce se intampla matematic cu voturile b)psihologic alegatorii partidului mai mic isi dau seama ca n-au sanse si se reorienteaza catre cel mai putin rau dintre cele 2 mari c)psihologic pentru politicieni