ASASINAREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU I NFRNGEREA REVOLUIEI

Intr-o lupta directa , eteristii, inferiori din toate punctele de vedere, ar fi fost infranti de oastea pandurilor, dar Tudor nu dorea o angajare militara directa cu ei, caci aceasta I-ar fi decimat si lui, inutil si primejdios, fortele, dar nici nu a acceptat propunera solilor turci de a colabora cu otomanii la nimicirea eteristilor, a fost din acest ultim punct de vedere, o dovada de intelepciune politica si de umanism, ceea ce nu se poate spune despre eteristi. Masurile militare pe care incepuse Tudor sa le ia, mai ales de la retagerea eteristilor din Bucuresti, puteau sa indice doua scopuri: ori exercitarea unor presiuni asupra turcilor, cu care Tudor ducea continuu tratative, pentru a-i determina sa renunte la interventie, ori rezistenta- eventual, in colaborare cu eteristi - in cazul unei interventii turcesti, in asteptarea unei conjuncturi care sa oblige Poarta la concesiuni. esi nu excludem pe a doua, prima variacta ni se pare mai plauzibila, cel putin intr-o faza initiala. I-au fost probabil interceptate si unele corespondente. ar nu stiau destul si, in situstia disperata in care se aflau, dupa !dezavuarea"din partea tarului,banuiau orice. #e suspectau $ si pe buna dreptate $ c%iar intre ei. &ceasta stare de lucru le-a intunecat rationamentul lucid si ia dus la greseli condamnabile. 'a ()(* mai (+,( a inceput interventia otomana in Principate, cu * coloane spre -raiova, doua spre Bucuresti si o coloana se indrepta spre Moldova, prin Braila, sub comanda generala a inloctiitorului .c%e%aia/ pasei de #ilistra. Tudor a mai ramas o vreme la -otroceni, cautand sa-si intareasca tabara, sperand, desigur, intro intelegere cu turcii, iar acestia au acceptat sa continuie, cu insistenta c%iar, tratativele cu Tudor, cu scopul de a-l determina la o colaborare impotriva eteristilor. Poarta era, probabil, interesata in lic%idrea cit mai grabnica a acestora, caci o intarziere prea mare, eventual unele insuccese, ar fi putut furniza 0usiei vreun motiv de interventie. eja 0usis isi reconsiderase atitudinea fata de eteristi: incepuse sa le acorde protectie diplomatica, atragind de partea sa si &ustria si Prusia. Intrarea turcilor in Principate va incorda relatiile dintre 0usia si Poarta, ajunginduseca la (1 august, #trogano, ambasadorul 0usiei, sa fie rec%emat din -onstantinopol. Tudor nu a vrut sa colaboreze cu turcii, obligindu-se totusi sa pastreze !cea mai stricta neutralitate" in conflictul turco-eterist. -omandantul general turc l-a asigurat pe Tudor ca dorinta sultanului este ca, dupa distrugerea eteristilor, sa reinceapa tratativele cu el si cu divanul ! pentru a introduce in Principate un nou asezamant, mai ales in favoarea satenilor ! si ca in acest

scop trebuie sa se intilneasca la Bucuresti, indata dupa stabilirea linistii, imputernicitii ambelor parti. Pentru capeteniile eteriste sosea momentul unei confruntari decisive, neincrederea lor in Tudor fiind desavirsita. In situatia disperata in care se aflau eteristii au luat %otarirea de al elimina pe Tudor, cu forta sau prin viclesug, urmand sa dispuna ei de uastea de panduri. 2ra o naivitate, dar ei nu puteu gandi altfel. 'a 3aiesti fiind, Tudor a aflat ca eteristii ii taiau calea la 3olesti, cu gandul sa i se impotriveasca,Tudor, despre care nu se poate spune ca avea incredere in eteristi, dar care se mentinuse, fata de ei, in limitele loialitatii si nu banuia, din pacate, nimic din ceea ce se punea la cale, a comis de aici inainte trei mari greseli. aca cel putin una dintre ele ar fi fost evitata, si anume cea care putea fi evitata: gestul de excesiva autoritate fata de 4 capitani ai sai, cum se va arata, complotul ar fi esuat. -elelalte doua greseli au fost: trimiterea ca parlamentari la Iordac%e 5limpiotul .care-i taia drumul la 3olesti/ a celor care de la inceput fusesera desemnati sa-l supraveg%eze, iar unul deja incercase sa-l omoare la Tantareni $ imitrie Macedonsc%i, 6agi Prodan si, probabil bulgarul .7tarul8/ &lexandru9 apoi, admiterea ca la 3olesti, in casele din curte, in spatele foisorului in care s-a instalat el, sa se aseze tocmai cele * capetenii cu arnautii lor si doar foarte putini panduri. e fapt toate aceste greseli puteau fi evitate : upa spusele lui I. ;otino si alti autori greci, Tudor ar fi fost judecat si condamnat la moarte, fiind executat in mod bestial. in legendele autorilor filoeteristi privitoare la uciderea lui Tudor noi vom retine unele detalii, care agraveaza vinovatia asasinilor. #ubscriem insa ca concluzia lui 0adu 3ioglovan, un analist atent si un bun cunoscator al topografiei locurilor, cu privire la asasinarea lui Tudor este ca acesta a fost asasinat fara judecata, c%iar in prima noapte dupa ajungerea, seara, la Targoviste si c%iar in incinta Mitropoliei de acolo, in noaptea de ,< spre ,= mai. 'eganda uciderii in afara Targovistei, in fond in afara Mitropoliei, a fost creata pentru a nu li se reprosa acest sacrilegiu si pentru ca rominii sa nu-l considere pe Tudor c%iar de atunci un martir, asa cum l-au considerat grecii pe patriarcul ortodox ucis de turci c%iar in incinta #fintei #ofi din -onstantinopol. 0etinem legenda lui I. ;onito nu pentru ea insasi ci pentru detaliile si numele pe care le da. upa acest auto, Tudor, odata condamnat la moarte, ar fi fost lasat intr-una din zile sa se plimbe !liber" prin oras $ !insa tot sub preveg%e secreta, ca sa nu fuga !. Intre timp oastea pandurilor se apropia de 5lt. Intr-o zi urmatoare $ continua legenda $ Tudor a fost invitat la un !ospat la Mitropolie" , ca sa se retina bine cum petrecea el zilele si noptile la Targoviste si sa capetae credibilitate urmatoarea minciuna, dupa ce Tudor nu va mai aparea nici pe la !plimbari" si nici pe la !ospete" la Mitropolie $ anume aceea ca a plecat in 0usia, dar se va intoarce. &ceasta veste a ajuns

pina la tabara pandurilor, in 5ltenia. upa mentionatul ospat de la Mitropolia Targovstei, pe la miezul noptii, cand au plecat invitatii, urmand instructiunile lui &l. Ipsilanti, >asile -aravia $ !monstrul de la 3alati" , un betiv notoriu, vinovatul direct si principal, apoi, pentru masacrarea mavroforilor greci la ragasani - , 3%erasim 5rfanos, -onstantin -avaleropoulos .adjutantul lui Ipsilanti/ si !3ornovsc%i polonezul" au constituit ec%ipa de asasini. upa I. ;otino, ei l-au luat pe Tudor "sa faca o preumblare prin oras" .la miezul noptii/ si se dusera cu vorba pina afara din Tirgoviste, in dosul Mitropoliei, aproape de o gradina zisa a lui -iocarlan, unde erao trimisi mai dinainte doi ostasi care sapau o groapa intr-un sant. ?nul din gropari, cel desemnat a fi calau, @icolas Pargas, s-a apropiat de Tudor ! cu un satar in mina !, zicind sa-si faca, crestineste, ultima rugaciune. -u siguranta dupa zile si nopti de c%in, Tudor er istovit. Il recunoastem in replica pe care a spus-o sau ar fi vrut s-o spuna: ! Omoara-ma, sa scap! #i punindu-si miinile pe obraz, indata fu decapitat de calauA-orpul lu fu aruncat in groapa care era deja pregatita si acoperat cu pamint si cu pietre". 5 alta varianta a asasinarii ne-o reda @icolae Popescu din Musetesti. &cesta ii scria lui -. . &ricescu la 4 aug. (+=,, ca dupa moartea lui Tudor a venit la Brasov -%iriac Poopescu, !spuind episcopului .Ilarion/ si la totic%iar ca pe Tudor, din porunca lui Ipsilantu l-au scos noaptea capitanul >asile -aravia din Mitropolia Targovistii, unde, din porunca lui -aravia, arnautii au infipt sulite in spatele lui Tudor, care au cazut in brimci, zicand aceste cuvinte: BBHotilor si talharilor, daca sunteti oameni vrednici duceti-va si va bateti cu turcii si-I scoateti din tara, dara nu cu mine, un om dezarmat. Si sa stiti ca trupurile voastre o sa le manince cainii Tarii omanesti si pasarile prin munti! !! @otam ceea ce, poate intrase in strtegia efteristo-fanariota, ca in noaptea asasinatuluioastea pandurilor se pregatea sa treaca 5ltul, la ragasani, unde o astepta lupta cu turcii iesiti in intipinare, la ,C mai)(1 iunie, lupta ce nu putea fi evitata. "stfel a fost curmata, prin tradare, viata lui Tudor, fara nici o cercetare si fara nici o urma de #udecata $ comenteaza I.P.'iprandi, una dintre cele mai informate surse. Iar marele nostru istoric @icolae Iorga a comentat odiosul atentat in fraze antologice: l-au #udecat$ %l nu era om sa raspunda. &-au osandit$ 'e(ret putea sa aiba osanda de la astfel de #ucatori$ "fost omorat noaptea la mar)inea orasului, sub )eana dealului de pe care prive)heaza *anarstirea +ealul cu ramasitele pamintesti ale lui *ihai. 'alai iau fost trei ostasi, care nu statuseraniciodata in fata dusmanului, patrioti, )reci din usia- Orfano, 'avaleropulo si .arnovshi. Il ciocartira cu iata)anele la ceas de noapte cand fac ispravi talharii, inspre ziua de /0 mai 12/1, in mar)inea Tar)ovistei. "cesti cretini cari luptau sub stea)uri sfinte pentru libertatea

celor ce cred in Hristos zvarlira intr-o fantana parasita trupul sfartecat,care nu s-a invrednicit niciodata de in)ropare. Taranul acesta facuse intradevar un mare pacat- voise ca in tara lui sa aiba parte de fericire si de putere saracii neamului romanesc. In scurtele dar pretioasele insemnari ale modestului popa Ilie de la manastirea Butoiu citim: !#i cu durere in inima am auzit si am plans cand l-au vandut pe Tudor doi capitani ai sai, de l-au taiat noaptea. #i a mers cu parintele Ilarion la manastire de am facut slujba pentru odi%nire sufletului. #i plangea lumea si parintele Ilarion se batea cu pumnii in piept si da crucea la norod de senc%ina.si multa jale era pe noi toti.iara turcii venira si ei in tara ca sa jefuiasca si sa omoare pe zavergii lui Ipsilant, care acum jefuia fara pacat". 'a catev luni dupa asasinare lui Tudor, 2uffrusi Poteca scria: ! 'ati vor fi luat moarte pe nedreptate, precum slu)erul Tudor, +umnezeu sa-I odihneasca in sanul lui "vram., &sasinatul de la Targoviste a cauzat un rau imens. Tocmai de aceea, comportarea eteristilor in Principate, culminand cu acest asasinat, a lasat romanilor una din cele mai triste, mai amare amintiri, constituind totodata si o cumplita lectie de istorie. Pandurii, care dupa trecerea lui Tudor cu !&dunarea" spre Bucuresti ramasesera in 5ltenia au trebuit sa angajeze lupte cu detasamentele turcesti de interventie, iesite in cale, cea mai importanta lupta fiind lupta de la Davideni, o lupta inegala in care pandurii lui Ion #olomon au fost infranti9 pierderEile au fost insa mai mari din partea otomanilor. Pandurii, scapati din incercuire, au continuat retagerea spre 0amnicu->alcea, I.#olomon, afland despre prinderea, apoi uciderea lui Tudor, a refuzat sa se supuna lui Ipsilanti. Trimitandu-si,de aici, pandurii la casele lor, credinciosul capitan al lui Tudor a intrat in Transilvania !cu cincizeci de voinici". e aici va reveni mai tarziu in tara. Treptat, lipsa lui Tudor a dus la dezagregarea ostii pandurilor. &l. Ipsilanti a retinut pentru armata sa cea mai mare parte a artileriei, de asemenea si din provizii si di munitii-pe care apoi nu le-a stiut folosi. #ub acoperirea unui mic detasament de *11 de voluntari $ care in noaptea de ,= spre ,+ mai trecand 5ltul, s-a intarit in cateva case din viile ragasanilor si a tinut lupta cu turcii in tot cursul silei de ,+ mai $ grosul ostirii pandurilor, ascuns vederii turcilor, a trecut 5ltul spre ragasani !fara ce mai mica larma sau slobozenie de pusti" si a sustinut in ziua de ,C maiF(1 iunie, la ragasani, lupta cu turcii. 'upta a fost considerata ca o victorie romanesca, desi pandurii, lipsiti de artilerie, au fost nevouiti sa se retraga spre 0amnicul >alcea. &cestia isi vor mai aduce apoi contributia in lupta etristilor c turcii, tot la ragasani, la =F(C mai $ de fapt un adevarat dezastru pentru o armata neinstruita si nedisciplinata, pusa sub comanda unor generali

inc%ipuiti precum >asile -aravia si altii ca el. 2ntuziastii mavroforiau cazut nevinovati, !ii sfarama si ii taia .turcii/ ca pe niste miei!. &l. Ipsilanti a trecut ca un las in Transilvania, blamandu-si ostasii si capitanii. 'a fel au trecut Prutul, in Moldova, ulterior, printul -antacuzino si Pendedeca.