Tema sistemul electoral

Florea Razvan
grupa 103

 Caracterizați dreptul de vot

 Caracterizați dreptul de a fi ales

 Caracterizați dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul

European
 Definiți noțiunea de scrutin și prezentați tipurile de scrutin.

 Care este tipul de scrutin reglementat de legislația electorală din

România?
 Ce se înțelege prin ”normă de reprezentare”? Care este norma
de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților? Dar
pentru alegerea Senatului?
 Ce se înțlege prin ”fraudă electorală”?

 Ce se înțelege prin ”registru electoral”?

 Ce se înțele prin ”liste electorale”

 Ce se înțelege prin ”prag electoral”?

1. Dreptul de vot în România este garantat de Constituția României și este un drept fundamental
al cetățenilor români. Toți cetățenii români cu vârsta de peste 18 ani (dacă nu sunt privați de acest drept
prin lege) au dreptul de a vota în alegerile legislative, prezidențiale și locale. De asemenea, există și
dreptul de a vota în cadrul referendumurilor. Conform examinarii constitutiei, din dreptul de vot se
deduc urmatoarele caractere

Universalitatea- datorita faptului ca orice cetatean conform circumstantelor stabilite de lege

egalitatea- reflectata de nr de voturi al unui cetatean si de puterea acestuia in cadrul alegeriilor
caracterul direct liber si secret si liber exprimat al unui cetatean in cazul alegerii unui candidat

2. Dreptul de a fi ales in Romania este garantat de Constitutie si inseamna ca orice cetatean cu

drept de vot are posibilitatea sa participe la procesul electoral si sa isi exprime optiunile politice. In
Romania, alegerile sunt organizate periodic la nivel national, regional si local, iar cetatenii au dreptul sa
isi aleaga presedintele, parlamentarii, primarii si consilierii locali. Participarea la procesul electoral este
voluntara si se face prin vot secret, cu ajutorul buletinelor de vot. Pentru a putea beneficia de dreptul de
vot, cetatenii trebuie sa aiba varsta de cel putin 18 ani si sa fie inscrisi in lista electorala, iar in cazul
Tema sistemul electoral
Florea Razvan
grupa 103
alegerilor prezidentiale trebuie sa fie si domiciliati in tara. In plus, exista si anumite interdictii privind
dreptul de a fi ales, cum ar fi cazul persoanelor cu probleme de integritate sau a celor cu functii inalte in
justitie sau servicii secrete.

3. Cetățenii cu drept de vot pot participa la alegerile pentru Parlamentul European, exprimându-
și opțiunile politice prin vot secret și direct. Pentru a putea vota, cetățenii trebuie să fie înscriși în
registrul electoral, să fi împlinit vârsta de 18 ani și să nu fie privați de dreptul de a vota prin hotărâre
judecătorească definitive. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European se aplică cetățenilor europeni
care au împlinit vârsta de 18 ani și care îndeplinesc anumite criterii. Aceștia trebuie să fie cetățeni ai
unui stat membru al UE, să își exercite dreptul de liberă circulație în cadrul Uniunii Europene și să fie
înscriși în registrul electoral.

4. Scrutinul este procesul prin care un grup de oameni își exprimă opțiunile cu privire la o
anumită problemă sau candidat. În general, acest proces este asociat cu alegerile, unde cetățenii își
exprimă opțiunile politice prin intermediul votului.

Există mai multe tipuri de scrutin, inclusiv:

1. Scrutinul uninominal - în acest tip de scrutin, alegătorii votează pentru un singur candidat. Candidatul
care primește cel mai mare număr de voturi câștigă alegerile.

2. Scrutinul de proporție - în acest tip de scrutin, partidele politice și candidații sunt reprezentați în
funcție de numărul de voturi primite. Scaunele din parlament sunt distribuite în conformitate cu un
sistem de proporționalitate.

3. Scrutinul cu două tururi - acest tip de scrutin necesită două runde de votare pentru a determina un
căștigător. În primul tur, alegătorii își exprimă opțiunile. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea
voturilor în primul tur, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați cu cele mai multe voturi
în primul tur.

4. Scrutinul indirect - acest tip de scrutin este utilizat în procesul de alegere a unor funcționari importanți
precum președintele sau prim-ministrul. Alegerea se face prin intermediul unui comitet sau adunare
aleasă care selectează candidatul.

5.Scrutinul reglementat de legislatia electorala din Romania este scrutinului uninominal, se

aplică doar la alegerea unor reprezentanți în circumscripțiile uninominale, cum ar fi de exemplu alegerea
președintelui. La alegerile parlamentare, deși există o opțiune uninominală, aceasta este combinată cu
votul pe liste în scrutinul mixt, astfel încât numărul de locuri din Parlament să fie distribuit proporțional
în funcție de numărul total de voturi obținute de fiecare partid.
Tema sistemul electoral
Florea Razvan
grupa 103

6. norma de reprezentare reprezinta numărul locuitorilor care se iau în calcul este

conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data
de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen. Norma de
reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la
73.000 de locuitori.

7. Frauda electorală reprezintă o practică ilegală în cadrul unui proces electoral,

iar aceasta poate fi realizată prin mai multe modalități precum cumparraea de voturi,
votul multiplu inregistrari multiple ale alegatorilor si manipularea buletinelor de vot.
Aceasta poate duce la manipularea rezultatelor scrutinului, influențarea alegătorilor,
obstrucționarea procesului electoral, sau dublarea voturilor.

8. Registru electoral este o listă oficială a cetățenilor care îndeplinesc criterii

precum vârsta și cetățenia pentru a putea participa la un proces electoral. Acest registru
este actualizat periodic și conține informații precum numele complet al alegătorului,
adresa de domiciliu sau reședință, data nașterii, cetățenia și numărul de identitate.
Scopul principal al unui registru electoral este de a asigura că doar alegătorii eligibili
sunt înregistrați și pot vota în cadrul unui scrutin electoral. De asemenea, acest registru
este important pentru prevenirea voturilor multiple sau fraudării procesului electoral.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este responsabilă pentru elaborarea și
actualizarea listelor electorale permanente, care sunt utilizate în cadrul alegerilor
naționale pentru a alege președintele și membrii parlamentului. Autoritățile electorale
locale au responsabilitatea de a înscrie și actualiza alegătorii eligibili în listele electorale
pentru alegerile locale, cum ar fi alegerile pentru primari și consilii locale.

9. Listele electorale sunt documente oficiale care conțin numele, datele personale
și locațiile de domiciliu sau de reședință ale tuturor cetățenilor înscriși pentru a vota în
cadrul unui anumit scrutin electoral. Aceste liste sunt foarte importante în procesul
electoral, deoarece permit verificarea dreptului cetățenilor de a vota și evitarea
situațiilor în care o persoană ar putea vota de mai multe ori sau în locul altcuiva. Acestea
Tema sistemul electoral
Florea Razvan
grupa 103
sunt realizate de autoritățile electorale sau de către persoanele însărcinate cu
administrarea procesului electoral. Pentru a fi eligibil pentru vot, cetățenii trebuie să
figureze în listele electorale aferente circumscripției electorale în care se află. În timpul
votului, fiecare alegător trebuie să prezinte o identitate valabilă și să fie înscris pe lista
electorală corectă pentru a-și exercita dreptul de vot.

10. Pragul electoral este un termen utilizat în procesul electoral și se referă la

valoarea minimă a voturilor necesară pentru ca un partid sau o coaliție să obțină
reprezentare într-o structură legislativă sau parlamentară. În general, acest lucru se
aplică în alegerile cu sistem de reprezentare proporțională, unde distribuirea locurilor se
face în funcție de numărul de voturi obținut de către fiecare partid sau coaliție. In
România, există un prag electoral de 5% pentru alegerile parlamentare. Aceasta
înseamnă că un partid sau o alianță politică trebuie să obțină cel puțin 5% din totalul
voturilor pentru a avea reprezentare în parlament, adică să obțină minimum 17
mandate în Camera Deputaților și 9 mandate în Senat. Pragul electoral se aplică și la
alegerile pentru Parlamentul European, unde candidații trebuie să obțină un anumit
procent din voturile exprimate, în funcție de numărul de locuri alocate fiecărui stat
membru.