ANALIA SISTEMELOR ELECTORALE DIN IRLANDA ȘI CROAȚIA

CAPITOLUL II
1. IRLANDA
Parlamentul Irlandei este unul bicameral, fiind format din Camera Reprezentanţilor
(Dáil Éireann) care are 166 de membri şi Senat (Seanad Eireann) care are 60 de membri.
Durata mandatului este de cinci ani.
Începând din 1922, pentru alegerea Camerei Reprezentanţilor se foloseşte sistemul cu
vot unic transferabil, alegerile fiind organizate în 42 de circumscripţii electorale, numărul
de mandate care corespunde fiecărei circumscripţii variind, conform legii între 3 şi 8 (în
funcţie de numărul locuitorilor din circumscripţie). În realitate, numărul de reprezentanţi care
se aleg într-o circumscripţie nu este mai mare de 5. Membrii Senatului sunt desemnaţi, în
maximum 90 de zile după alegerea Camerei Reprezentanţilor, în felul următor: 11 dintre ei
sunt numiţi de Primul Ministru (Taoiseach); 6 sunt aleşi de către absolvenţii a două
universităţi - Universitatea Naţională a Irlandei şi Universitatea din Dublin, dintre
reprezentanţii acestor universităţi (câte 3 de fiecare), folosindu-se sistemul cu vot unic
transferabil; 43 sunt aleşi dintre persoane având experienţă şi expertiză într-unul din
următoarele 5 domenii de activitate: cultură şi educaţie, agricultură şi pescuit , muncă,
industrie şi comerţ (incluzând arhitectura) şi administraţie şi servicii sociale (incluzând
activităţi de voluntariat). Alegerea se face (prin corespondenţă) de către un corp electoral
format din membrii Camerei Reprezentanţilor, membrii Senatului în funcţie, membrii
consiliilor disctrictuale, folosindu-se sistemul cu vot unic transferabil. Nominalizările
candidaţilor pentru cele 5 domenii se fac de către membrii celor două Camere (oricare 4
membri pot propune un candidat, însă orice membru nu poate susţine decât un candidat).
Nu există prag electoral. Atât în cazul alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor, cât
şi în cel al alegerilor pentru cei 6 senatori desemnaţi de cele două universităţi şi cei 43
selectaţi dintre specialiştii în cele 5 domenii indicate mai sus alegeri pentru care se foloseşte
sistemul cu vot unic transferabil, alegătorul primeşte un buletin de vot pe care sunt
menţionaţi toţi candidaţii din circumscripţie cu menţiunea, după caz, a partidului pe
care îl reprezintă, în ordine alfabetică sau într-o ordine stabilită prin tragere la sorţi (şi
nu grupaţi în funcţie de partidele pe care le reprezintă).

1
 El are la dispoziţie un vot pe care îl poate transfera de la un candidat la altul, marcând
numele diferiţilor candidaţi cu 1 - pentru prima preferinţă), 2 pentru a doua preferinţă,
ş.a.m.d. Raţionamentul alegătorului, în momentul în care exprimă aceste preferinţe, este de
genul următor: „Candidatul căruia i-aş acorda votul meu este X şi marchez numele lui cu 1.
Dacă acesta primeşte fie prea multe voturi şi nu are nevoie de votul meu, fie prea puţine şi
este exclus din competiţie, doresc ca votul meu să fie transferat candidatului „Y” şi marchez
numele acestuia cu 2. Dacă şi Y primeşte fie prea multe voturi şi nu are nevoie de votul meu,
fie prea puţine şi este exclus din competiţie, doresc ca votul meu să fie transferat candidatului
„Z” şi marchez numele lui cu 3, ş.a.m.d.”
Este de menţionat faptul că alegătorul poate decide ca transferul votului său să se
facă între candidaţi reprezentând mai multe partide politice. În primul rând, pentru fiecare
circumscripţie electorală se stabileşte o cotă electorală pe care un candidat trebuie să o
depăşească pentru a fi declarat ales. Spre deosebire de alte ţări în care este folosit sistemul cu
vot unic transferabil, în Irlanda se foloseşte „droop qoata”, care se calculează după
următoarea formulă:

Figura 1
La prima numărătoare se iau în considerare numai preferinţele marcate cu „1” pe
fiecare buletin de vot, iar rezultatul numărătorii trebuie să arate de câte „1” uri a beneficiat
fiecare candidat în parte. Odată stabilit acest lucru, se constată dacă există vreun candidat
care atinge sau depăşeşte cota electorală. Dacă există, respectivul este declarat ales, iar
numărul de voturi care depăşeşte cota este transferat celorlalţi candidaţi, în funcţie de
procentul pe care îl reprezintă preferinţele marcate cu „2” în favoarea acestora pe toate
buletinele de vot ale candidatului declarat ales. Dacă nu există niciun candiat care să fi atins

2
sau depăşit cota, candidatul situat pe ultimul loc la prima numărătoare este exclus din
competiţie, iar voturile lui sunt transferate celorlalţi candidaţi, după aceleaşi criterii
prezentate mai sus. Urmează o a doua numărătoare care ia în calcul preferinţele marcate cu
„2” şi preferinţele marcate cu „1” transferate de la candidatul care a fost declarat ales sau de
la cel care a fost exclus în urma primei numărători. Şi în urma acestei numărători se
procedează la fel ca după prima numărătoare. Procedura continuă până când sunt atribuite
toate mandatele.1
După Pierre Martin, în cazul Irlandei avem de a face cu un sistem electoral cu
reprezentare proporțională cu listă deschisă.

2. CROAȚIA
Forma de guvernământ a Croației este de republică parlamentară. Parlamentul este
unicameral(2001). Utilizarea Parlamentului unicameral este specifică țărilor cu o populație
mai puțin numeroasă (Grecia fiind țara cu cea mai mare populație care utilizează acest tip de
Parlament) și se consideră că existența acestui sistem ușurează relația dintre Parlament și
Executiv.2 Cei 151 de parlamentari sunt aleși prin vot universal, egal și secret pentru un
mandat reprezentativ de patru ani.3
Minorităţile naţionale beneficiază de reprezentare în parlamentul naţional (8 locuri).
Cea mai numeroasă dintre acestea este minoritatea sârbă. Minoritatea vlahă (istroromână)
este recunoscută prin constituția Republicii Croația și beneficiază de reprezentare
parlamentară.
Ultimele alegerile parlamentare croate au avut loc la 5 iulie 2020. La ultimele alegeri
parlamentare din Croația au fost așteptați aproape patru milioane de votanți la urne. Uniunea
Croată Democrată (HDZ – de centru dreapta), formațiune politică aflată la guvernare, se
confrunta la vremea respectivă cu mai multe dificultăți. Corespondentul BBC transmitea că,
la momentul când președintele Zoran Milanović a convocat alegerile, partidul său HDZ era
bine plasat în sondaje, datorită măsurilor stricte instituite împotriva pandemiei de
coronavirus; însă, numărul cazurilor de infecție fiind în creștere, premierul are tot mai multe
probleme. O nouă formațiune, Mișcarea Patriotică, viza voturile unora dintre votanții
tradiționali ai HDZ, iar retorica lor naționalistă a provocat îngrijorare în privința gradului

1
http://www.apd.ro/files/publicatii/25plus2_Modele_electorale_I_Sisteme_electorale.pdf accesat la
06.04.2023
2
http://www.primulvot.ro/wp-content/uploads/2013/09/05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-
MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf accesat la 06.04.2023
3
https://codex.just.ro/Tari/Download/HR accesat la 06.04.2023

3
ridicat de toleranță a discursului de ură ce vizează minoritatea etnică sârbă.(BBC
SERVICIUL MONDIAL – 5 iulie)/cstoica/sdm24
În urma ultimului scrutin au fost aleși cei 151 de membri ai parlamentului croat, din
10 zone geografice și 2 districte electorale speciale. Zonele circumscripțiilor electorale pentru
alegerea reprezentanților în Parlamentul croat sunt stabilite prin lege. Prin lege, teritoriul
Republicii Croația este împărțit în zece circumscripții, în timp ce a unsprezecea
circumscripție este o circumscripție separată în care membrii Parlamentului sunt aleși de
cetățenii croați care nu locuiesc în Republica Croația. A douăsprezecea unitate electorală este
formată din întregul teritoriu al Republicii Croația în care membrii minorităților naționale
autohtone își aleg reprezentanții în Parlament.5
Uniunea Democrată Croată (HDZ), partidul de centru-dreapta din Croaţia aflat la
guvernare, a obţinut cele mai multe mandate la alegerile legislative, devansând coaliţia
“Restart”, din care face parte  principala formaţiune a opoziţiei, Partidul Social-Democrat
(SDP), condus de Davor Bernardic. Reconfirmarea partidului de centru-dreapta HDZ pentru
un nou mandat în fruntea țării a venit la câteva luni după ce candidatul social-democraților
Zoran Milanovic a câștigat alegerile prezidențiale în fața Kolindei Grabar Kitarovic,
președintele în funcție la acea vreme și candidat din partea HDZ.
Următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale vor avea loc în 2024.
Deci, tipul de sistem electoral folosit: parlamentul este ales în baza unui sistem
electoral proporţional cu scrutin de listă închisă, la nivel naţional constituindu-se 10
circumscripţii a câte 14 mandate fiecare, o circumscripţie fiind constituită pentru croaţii din
afara ţării cu 3 mandate iar o alta este constituită la nivel naţional pentru minorităţile
naţionale, cu 8 mandate alocate.6
În opinia lui Pierre Martin, sistemul electoral din Croația este unul de tip sistem
electoral proporțional cu scrutin proporțional cu divizori. Deși este specific Europei de Est,
el poate fi regăsit și în restul Europei. Așadar, electorii votează lista propusă de un partid
politic înscris în competiții electorală, în circumscripții plurinominale. Locurile se atribuie în
funcție de procentele obținute, iar redistribuirea se face prin metoda d’Hont.

4
https://www.rador.ro/2020/07/05/alegeri-parlamentare-in-croatia/ accesat la 06.04.2023
5
https://www.sabor.hr/hr/zastupnici/izborne-jedinice accesat la 07.04.2023
6
http://www.primulvot.ro/wp-content/uploads/2013/09/05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-
MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf pag.3, accesat la 07.04.2023

4
LISTA FIGURI
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Droop_quota