Alegerile şi sistemele electorale

Plan:
1.Alegerile mijloc de selectare a elitei politice. Tipurile de
alegeri în RM
2.Principiile alegerilor. Factorii care influenţează alegerile.
3.Sistemele electorale
 Alegerile – mijloc de selectare a elitei
politice
• 1. Alegerile - simbol al democraţiei
• 2. Alegerile – simbol al suveranităţii
• 3. reprezintă funcţionalitatea regimului
Sec. XIX
• Votul censitar (studii, avere, sex, vârstă, alienarea
psihică – prin judecată)
Alegerile presupun alegerile în Parlament, în autorităţile
publice locale, precum şi alegeri prezidenţiale,
referendumurile
 Principiile participării la alegeri
• Vot universal/generalil (Codul electoral, art.3) – Cetăţenii Republicii
Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau
origine socială.
• Vot egal (Codul electoral, art. 4) – În cadrul oricărui scrutin, fiecare
alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică
• Vot direct (Codul electoral, art. 5) – Alegătorul votează personal. Votarea
în locul unei alte persoane este interzisă.
• Vot secret (Codul electoral, art. 6) – Votarea la alegeri/ referendum este
secretă, excluzîndu-se influenţa voinţei alegătorului
• Vot liber exprimat (Codul electoral, art. 7) – Nimeni nu este în drept să
exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu
voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime votul
• Candidaturi alternative, egalitatea şanselor (resurse financiare,
informaţionale)
• Regularitatea alegerilor
 Factori care influenţează alegerile
• Vârsta
• Statutul/nivelul social-economic
• Studiile
• Locul de trai
• Religia
• Etnia
• Eficienţa alegerilor (factori economici, politici,
morali, sociali)
• 1. Constituția RM articolul 38 - garantează tuturor
cetățenilor dreptul activ de a alege şi dreptul pasiv de
a fi ales.
• 2. fiecare vot contează (printr-o mobilizare
exemplară, pot fi răsturnate unele rezultate,
ROMÂNIA
• 3. se denotă o nouă valoare la care oamenii țin –
Dreptul DE A ALEGE
 Cine are dreptul de vot? Ce restricţii există?

• Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit inclusiv în

ziua alegerilor vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul
stabilit de lege.
• Pentru funcţia de preşedinte (40 ani), parlamentar (18 ani), primar (25)

Nu au dreptul de a alege persoanele:

• nu au împlinit vîrsta de 18 ani;

• care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova;
• care sunt recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată;
• care sînt condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre definitivă a instanţei de
judecată pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave;
• la alegerile locale nu participă militarii care îşi satisfac serviciul militar în termen;
• în cazul alegerilor consiliului local şi/sau ale primarului nu au dreptul de a participa
la alegeri persoanele care nu au domiciliul sau nu îşi au reşedinţa în unitatea
administrativ-teritorială respectivă.
 Tipurile alegerilor în R Moldova
• alegeri parlamentare – scrutinul prin intermediul
căruia sunt aleşi reprezentanţii poporului în organul
legislativ suprem al ţării;

• alegeri locale – scrutinul prin intermediul căruia sînt

aleşi primarii oraşelor (municipiilor), satelor
(comunelor) şi consilierii în consiliile raionale,
orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale);

• alegeri prezidenţiale – Preşedintele Republicii

Moldova era ales de Parlament prin vot secret, din
toamna 2016 (30 oct., 13 nov.) prin vot direct.
 DIN ISTORIA ALEGERILOR
• 1990 a fost ales Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova (legislatura a XII-a), organ
reprezentativ format din deputați aleși pe circumscripții uninominale, care la
1) 23 mai 1991 au schimbat denumirii statului “R.S.S. Moldova” în “Republica Moldova”
2)Din “Sovietului Suprem” – în “Parlamentul Republicii Moldova”.
• La 12 oct. 1993, în scopul creării unui Parlament profesionist pe bază de pluripartidism,
Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, stabilind pentru data de 27 februarie
1994 alegeri anticipate în Parlament, în temeiul unei noi legi privind alegerea
legislativului.
• Începind cu anul 1994, Parlamentul funcționează pe baza permanentă, calitatea de
deputat fiind incompatibilă cu exercitarea oricarei alte funcții retribuite, cu excepția
activității didactice și științifice.
• Alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 au fost organizate în baza unei Legi
special adoptate,
• ulterior reglementările privind alegerea organelor puterii de stat și desfășurarea
referendumurilor au fost concentrate într-un singur document – Codul electoral,
adoptat la 21 noiembrie 1997
• Din noemb. 1997, activează Comisia Electorală Centrală
 Tipuri alegeri
• Directe
• Indirecte
În SUA combinat:  Colegiul elector din 538, dintre care 435 sunt
distribuiţi în funcţie de nr. populaţ. statelor, iar 100 sunt
distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori
sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C (pentru a
învinge suficiente voturi a 270 electori)
• Generale– candidați pentru toate locurile reprezentative
• Parțiale – doar o parte din locuri
• Ordinare – în termeni prevăzuți
• Extraordinare – anticipate, în cazul dizolvării parlamentului
• repetate
Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează
permanent şi care este constituit pentru realizarea politicii
electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

• Este constituită: 9 membri cu vot deliberativ

(un membru este desemnat de către
Preşedintele Republicii Moldova, 1 membru -
de către Guvern şi 7 membri - de către
Parlament, inclusiv 5 de către partidele de
opoziţie, proporţional numărului de mandate
deţinute de acestea.
• Consilii electorale de circumscripţie
• Birouri electorale ale secţiilor de votare
Sistem electoral - stemul electoral reprezintă totalitatea
procedurilor utilizate pentru desemnarea reprezentanţilor
poporului în organismele puterii centrale şi locale.
3 tipuri de sisteme electorale:
• sistemul majoritar,
• sistemul proporţional reprezentativ
• sistemul mixt.
• Sistemele electorale/sistemele de vot - sunt strâns legate de
sistemele de partide din ţara
• Sistemele de vot - mecanismul prin care se selectează reprezentanţii
unei grupări cărora li se deleagă autoritatea de a-şi reprezenta
alegătorii şi de a lua decizii în numele şi pentru aceştia din urmă.
• sistemul electoral majoritar prezent în ţări cu democraţii
majoritariste (Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu
reprezentare proporţională este caracteristic ţărilor care şi-au
organizat regimul politic conform unei democraţii consensualiste
(Germania, Italia, Belgia)
 Vot majoritar
• guvernarea se fundamentează pe exprimarea voinţei
majorităţii
• Majoritate absolută (Formula 50+1)
• Majoritate relativă (majoritatea voturilor în comparaţie cu
alt candidat)
• Acest sistem încurajează teoria votului util: diminuează
şansele unui partid mic deoarece raţionamentul spune că un
vot pentru un partid care nu are şanse să câştige cursa
electorală este un vot irosit.
• Scrutin majoritar uninominal
• Scrutin majoritar plurinominal
• Scrutin majoritar de listă
 Vot proporţional
• nu este suficient ca rezultatul alegerilor să reflecte prezenţa
unei majorităţii, ci este necesară o inventariere cât mai
fidelă a opţiunilor electorale, astfel încât minorităţile
semnificative să nu fie dezavantajate
• Este aplicat în 75 de ţări (inclusiv 21 de ţări europene (R
Moldova până 2017), 38 de state cu democraţie stabilă.
• Prevede - mandatele se împart concurenţilor proporţional cu
voturile obţinute în alegeri, astfel încît există un raport
direct proporţional între mandatele obţinute de fiecare
concurent electoral şi voturile pe care electoratul le-a dat
acestora.
• Dezavantaje: reduce stabilitatea societăţii, fărâmiţare
parlamentară, prezenţa persoanelor dubioase în liste
 Vot mixt
• Există în state cu parlamente bicamerale
• Îmbină: sistemul majoritar şi proporţional
• Sistemul se poate întâlni în Germania unde
50% din candidaţi parlamentului se aleg pe
liste şi 50% în circumscripţii uninominale
• în Irlanda şi Malta - alegătorii au în faţă liste
propuse de partide. Ei aleg lista partidului care
le reprezintă opţiunile şi apoi, ordonează cu
pixul candidaţii din lista respectivă.
 2017 - Parlamentul RM – adoptat sistem. Mixt
74 din 77 prezenți (PD, PSRM, grupul PPEM -
Ghilețchi)
• Constituite 51 circumscripții electorale (de o comisie
de guvern)
• Pragul electoral: 6% – partide; 8 %– blocuri
• Candidații – certificat de integritate, declarația averii
• RM – 32 raioane; 1 circumscripție: 65 mii alegători
(11 Chișinău)
• Constituite: 48 circumscripții în RM (inclusiv 2
UTAG, 2 Transnistria (16.000 alegăt.)
• 3 diaspora (Europa au votat 138.000 )
 Critici sistemului mixt
• Comisia de la Veneția(Organ consultativ al
Consiliului Europei) - aviz negativ
• Legea a fost adoptată în timp record - 5 luni
• Monopolizarea puterii
• Amenințarea democrației
• Mai ușor se manipulează alegerile mici
• Promovarea baronilor locali
 Alegerile parlamentare din 2019
• Trei partide, 1 bloc, 3 independenți
• PSRM - 35 voturi
• PDM – 30
• ACUM – 26
• ȘOR - 7
• Trei candidați independenți: Ion Groza, Al.
Oleinic, Viorel Melnic