CONSILIILE LOCALE

1. Consiliile locale - autorităţi reprezentative şi deliberative

În calitate de autorităţi ale administraţiei publice locale prin care se
exercită autonomia locală în sate şi oraşe, sînt desemnate, potrivit Constituţiei,
consiliile locale. Deşi noţiunea de consiliu local nu se referă direct şi la consiliul
raional, acesta totuşi este asimilat consiliului local şi este plasat sub protecţia
principiului autonomiei locale şi a altor principii pe care se întemeiază
administraţia publică locală. O astfel de concluzie rezultă din prevederile Legii
privind administraţia publică locală, precum şi dintr-un şir de hotărîri ale Curţii
Constituţionale. Potrivit legii, administraţia publică locală include totalitatea
autorităţilor publice locale, care sînt organizate pe două niveluri. Autorităţile
administraţiei publice locale de nivelul întîi şi cele de nivelul doi, fiind organizate
în toate unităţile administrativ-teritoriale, sînt considerate drept autorităţi publice
cu competenţă generală sau specială, chemate să promoveze interesele şi să
soluţioneze problemele colectivităţilor locale.
Consiliile locale au un rol deosebit în viaţa colectivităţilor locale şi sînt
definite expres de lege ca autorităţi reprezentative şi deliberative ale unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau doi. Acestea sînt alese de populaţie în
vederea soluţionării problemelor de interes local sau, după caz, a coordonării
activităţii consiliilor locale la realizarea serviciilor publice de interes raional.
Regimul reprezentativ la care este atribuit consiliul local rezidă în esenţa
prevederilor constituţionale de realizare a suveranităţii poporului. Potrivit art. 2 din
Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului şi se realizează nemijlocit
sau prin organele sale reprezentative. Legea nr. 436/28.12.2006 defineşte consiliul
local ca fiind un organ menit să reprezinte şi să realizeze puterea pe teritoriul
administrat.
Astfel, la nivel local, colectivităţile deleagă unor reprezentanţi dreptul de
a-şi administra liber, fără nici o imixtiune din partea organelor centrale, o parte din

50
problemele de interes local. Aceşti reprezentanţi selectaţi ca urmare a exprimării
votului universal, liber şi secret al alegătorilor, vor obţine un mandat de
reprezentare colectivă. Consiliul local devine în acest caz, în ansamblul său,
autoritatea reprezentativă şi deliberativă a colectivităţii locale.

Alegerea şi componenţa consiliilor locale

Problema alegerii consiliilor locale urmează să fie analizată prin prisma
sistemului electoral din ţara noastră. Astfel, la alegerea consiliilor locale se aplică
sistemul reprezentării proporţionale. Se consideră că, potrivit acestui sistem,
alegerile reflectă raportul de forţe dintre partidele politice, adică se asigură
reprezentarea diferitelor partide polii: care participă la competiţia electorală,
corespunzător voturilor obţinute de fiecare din aceste partide. Sistemul
reprezentării proporţionale pi tru alegerile consiliilor locale se realizează prin
scrutin plnrinominal
In cadrul acestui sistem se formează circumscripţii electorale pentru
fiecare unitate administrativ-teritorială, alegătorii urmînd să desemneze prin
voturile lor mai mulţi reprezentanţi grupaţi pe liste. Alegătorii sînt puşi în faţa mai
multor liste de candidaţi incluşi în buletinele de vot, urmînd să aleagă o singură
listă, fără a o putea modifica sau completa. Astfel, în fiecare circumscripţie
electorală se dispută atîtea mandate cîte locuri sînt în consiliile locale respective.
Sistemul reprezentării proporţionale este unul echitabil şi reprezintă forţa politică
după cum a fost votată. Nici un segment politic nu poate deţine monopolul puterii,
toate forţele care au o pondere minimă sînt reprezentate în consilii. Acest sistem
asigură un cîmp larg pentru competiţia electorală, în cuprinsul căruia candidaţii nu
se confruntă direct ca persoane, fiind puse faţă în faţă ideile şi platformele lor
politice. Totodată, în cadrul acestui sistem, libertatea de opţiune a alegători este
anihilată, deoarece, pentru a putea alege un singur candidat, alegătorul este nevoit
să voteze o listă din mai multe persoane, dintre care unele îi sînt necunoscute, iar
altele nu-i inspiră încredere. Astfel, succesul în alegeri al unui partid depinde de

50
felul în care au fost selectate persoanele aflate în fruntea listelor.
Numărul de consilieri pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se
stabileşte, conform art. 11 din Legea 436/28.12.2006, în funcţie de numărul de
locuitori potrivit datelor statistice de la data de 1 ianuarie a anului în care au loc
alegerile. Astfel, numărul consilierilor în consiliile locale este în funcţie de
numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale.
Dreptul de vot pentru alegerea consiliilor locale îl au doar locuitorii
unităţilor administrativ-teritoriale respective, cetăţeni ai Republicii Moldova cu
drept de vot. Nu pot participa la alegerea consiliilor locale persoanele care nu au
împlinit vîrsta de 18 ani, militarii cu serviciul în termen, persoanele recunoscute
inapte, persoanele condamnate la privaţiune de libertate, precum şi militarii care
îşi satisfac serviciul în termen.
La alegerile pentru funcţia de consilier în consiliile locale, potrivit art.
124 din Codul electoral, pot candida cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot,
care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani. Nu pot fi aleşi în
consiliile locale persoanele care nu au dreptul de a fi alese în condiţii generale.
Astfel, potrivit art. 13 din Codul electoral, nu pot fi alese, persoanele sub 18 ani,
militarii cu serviciul în termen, persoanele recunoscute inapte, cele condamnate la
privaţiune de libertate, precum şi cele ale căror antecedente penale nu au fost
stinse.
Partidele şi alte organizaţii social-politice înaintează candidaţi pe listele
electorale pentru ocuparea funcţiilor de consilier local. Alături de partide pot
participa şi candidaţii independenţi. Listele cu candidaţii la funcţia de consilieri
locali trebuie să cuprindă cel puţin 1/2 din numărul mandatelor prevăzute pentru
unitatea administrativ-teritorială respectivă şi maximum 2 supleanţi la numărul de
mandate. O persoană poate candida concomitent pentru funcţia de consilier în
consiliile locale de nivelul întîi şi de nivelul doi.
În calitate de candidaţi independenţi în consiliul local pot participa
cetăţenii care sînt susţinuţi de un număr de 2 la sută din totalul alegătorilor din

50
unitatea administrativ-teritorială respectivă, împărţit la numărul de mandate pentru
consiliul respectiv, dar nu mai puţin de 50 de persoane.

3. Constituirea consiliului local şi a organelor lui de lucru

După confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor de
consilier, în termen de 20 de zile, se convoacă prima şedinţă de constituire a
consiliului local respectiv. Pentru unităţile administrativ―teritoriale de nivelul
întîi, convocarea în prima şedinţă se face prin hotărîrea consiliului electoral de
circumscripţie, iar pentru cele de nivelul doi, prin hotărîrea Comisiei Electorale
Centrale. Consiliul local se consideră legal constituit după validarea mandatelor a
cel puţin 2/3din numărul total de consilieri.
Prima şedinţă a consiliului local este deliberativă, dacă la ea participă cel
puţin 2/3 din numărul consilierilor aleşi. In cazul în care această majoritate nu
poate fi asigurată, şedinţa se ţine peste 3 zile, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă
nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se procedează la o nouă
convocare, peste 3 zile. La această nouă, a treia convocare, şedinţa este considerată
deliberativa, dacă se asigură prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în
care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu poate fi convocat şi
de această dată, el se consideră dizolvat de drept. Lucrările primei şedinţe de
constituire sînt conduse de cel mai în vîrstă consilier, asistat de 1 sau 2 dintre cei
mai tineri consilieri prezenţi la şedinţă.
La şedinţa de constituire a consiliului local participă şi reprezentantul
organului electoral respectiv, care aduce la cunoştinţa consilierilor hotărîrea
instanţei judecătoreşti privind legalilatea alegerilor din circumscripţia respectivă şi
rezultatele validării mandatelor consilierilor şi le înmînează acestora legitimaţiile.
Organele de lucru ale consillului local
După constituirea legală a consiliului local se formează organelede lucru ale
acestuia, care includ fracţiunile, comisiile de specialitate, preşedintele şi

50
secretarul consiliului.
Fracţiunile
Pentru asigurarea funcţionării consiliilor locale, consilierii se unesc în
fracţiuni, alianţe sau blocuri. Fracţiunea poate fi constituită din cel puţin 3
consilieri.
Fracţiunile au următoarele atribuţii de bază:
● fac propuneri pentru formarea comisiilor de specialitate;
● fac propuneri pentru alegerea preşedintelui raionului;
● consultă primarul şi preşedintele raionului la alegerea viceprimarilor şi
respectiv a vicepreşedinţilor raionului;
● fac propuneri pentru ordinea de zi etc.
Comisiile de specialitate
● După constituirea consiliului local şi formarea fracţiunilor, consiliul formează
din rîndurile consilierilor comisiile de specialitate pe domenii de activitate.
Domeniile de activitate pentru care se formează comisii de specialitate,
denumirea acestora şi numărul de membri se stabilesc de către consiliul
local respectiv, în funcţie de specificul şi necesităţile fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale.
Comisiile de specialitate, ca structuri de lucru ale consiliului locul, au
menirea să contribuie la asigurarea activităţii eficiente a acestuia.
Ele poartă răspundere în faţa consiliului şi sînt subordonate acestuia.
Numărul de locuri în comisii este impar, acestea fiind ocupate de consilierii
propuşi de fracţiunile consiliului proporţional cu reprezentarea lor în consiliu. In
funcţie de numărul membrilor consiliului şi numărul comisiilor de specialitate, un
consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază a
acestuia. Şedinţa comisiei se convoacă după necesitate şi de regulă este publică. La
şedinţa comisiei pot fi prezenţi, fără drept de vot, consilierii din alte comisii.
Comisia poate invita la şedinţele sale specialişti din cadrul primăriei, aparatului
preşedintelui raionului sau din afara acestora, persoane interesate sau reprezentanţi

50
ai mass-media.
Comisia de specialitate are următoarele atribuţii principale:
identifică şi examinează problemele din domeniul ei de activitate care necesită
soluţionare de către consiliu; analizează proiectele de decizii ale consiliului şi
prognozează consecinţele realizării acestora; întocmeşte avize asupra
proiectelor de decizii privind problemele examinate, pe care le prezintă
consiliului;
se pronunţă asupra altor chestiuni remise comisiei spre avizare de către consiliu.
Comisia îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de regulamenl consiliului,
de propriul regulament sau puse în sarcina acesteia pi decizia consiliului.
Preşedintele şedinţei consiliului local
După constituirea consiliului local pentru fiecare şedinţă consiliul alege,
pentru durata fiecărei şedinţe, un preşedinte care o prezidea: Preşedintele şedinţei
se alege prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă, acesta este
asistai de secretarul consiliului, ce organizează votarea preşedintelui.
Preşedintele şedinţei exercită următoarele atribuţii:
conduce şedinţele consiliului; supune votului consilierilor proiectele de decizii,
asigură numărarea voturilor şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturi-
lor pro, contra şi a abţinerilor; semnează deciziile adoptate de consiliu, chiar
dacă a votat împotriva adoptării acestora, precum şi procesul-verbal al
şedinţei; asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor şi respectarea
regulamentului de desfăşurare a şedinţelor, aprobat de consiliu; supune votului
consilierilor în şedinţă orice problemă care ţine de competenţa consiliului;
aplică, după caz, sancţiuni în limita competenţei sale sau propune consiliului
aplicarea unor asemenea sancţiuni etc.
Deciziile adoptate de consiliul local sînt semnate, în cel mult 5 zile din
data desfăşurării şedinţei, de către preşedintele şedinţei. În cazul în care după
adoptare preşedintele şedinţei se va alia în imposibilitatea de a le semna, deciziile
consiliului vor fi semnate de un alt consilier. în acest scop, la fiecare şedinţă,

50
consiliul respectiv desemnează un consilier din cei prezenţi, care va semna decizia
consiliului în cazul în care preşedintele şedinţei se va afla în imposibilitatea de a o
semna. Prin imposibilitatea de a semna decizia înţelegem absenţa preşedintelui şe-
dinţei din unitatea administrativ-teritorială respectivă pe parcursul zilelor rezervate
pentru semnare, îmbolnăvirea acestuia etc. Pe parcursul activităţii consiliilor locale
practica ne-a demonstrat că există şi cazuri cînd preşedintele şedinţei refuză
semnarea deciziei legal adoptate.

4. Mandatul consiliului local

Pornind de la principiile generale prin care se defineşte administraţia
publică locală, legiuitorul a caracterizai autorităţile locale ca entităţi locale ce se
aleg periodic la intervale rezonabile de timp. Astfel, aceste autorităţi sînt consiliile
locale ca autorităţi deliberative care, potrivit art. 119 din Codul electoral, se aleg
periodic prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat
de 4 ani.
Mandatul consiliilor ca instituţii publice începe efectiv din ziua
alegerilor locale generale şi durează pînă în ziua următoarelor alegeri locale
generale. Pentru claritate este necesar să fie confruntate normele legilor referitoare
la mandatul consiliilor şi al consilierilor. Noţiunile legale în această privinţă
urmează a fi interpretate în trei sensuri.
Ceea ce trebuie reţinut cu privire la asemenea decizii ale consiliului local
este ca acestea: să fie anulate prin hotărîre definitivă a instanţei de contencios
administrativ; să fie adoptate repetat după declararea primei decizii ca fiind
ilegală; să fie declarate repetat ilegale, întrucît au vizat aceeaşi materie;
adoptarea deciziilor ilegale să fie realizată în mod deliberat, cu alte cuvinte,
consilierii trebuie să-şi dea scama că adoptă o decizie vădit ilegală; să încalce
grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare.
În aceste situaţii, activitatea consiliului local va putea fi suspendată ca
măsură de sancţionare juridică pentru activitate vicioasă. Potrivit legii, consilierii

50
locali poartă răspundere juridică personală şi solidară pentru actele emise de
consiliul local. În această situaţie, consilierul local care votează împotriva unei
decizii ilegale va puica solicita secretarului consiliului să noteze în proccsul-verbal
cum a votat pentru o decizie sau alta.
Pentru suspendarea activităţii consiliului local, oficiul teritorial al
Aparatului Guvernului sau, după caz, primarul, preşedintele raionului ori Guvernul
sînt în drept să se adreseze în instanţa de judecată pentru constatarea
circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local.
Pentru toate cazurile de dizolvare de drept a consiliului local, primarul
sau, după caz, preşedintele raionului au obligaţia să constate acest fapt şi să
notifice Comisia Electorală Centrală, care numeşte data desfăşurării alegerilor
pentru noua componenţă a consiliului local.
Pînă la constituirea unui nou consiliu, primarul sau, după caz, pre-
şedintele raionului vor soluţiona problemele curente ale unităţii administrativ-
teritoriale respective.

5. Statutul consilierilor locali

Determinarea unui statut pentru aleşii locali rezultă din necesitatea
exercitării eficiente a atribuţiilor acestora în cadrul realizării puterii locale. Un
statut specific al acestora trebuie să asigure, potrivii prevederilor art. 7 din Carta
Europeană pentru Autoadministrarca Locala, liberul exerciţiu al mandatului lor.
Un astfel de statut trebuie să permită compensaţia financiară adecvată a
cheltuielilor făcute în timpul exerciţiului mandatului lor şi, dacă este cazul, şi
compensaţia financiară a cîştigurilor pierdute sau o remunerare a muncii
îndeplinite şi o asigurare socială corespunzătoare.
În dezvoltarea acestor prevederi legislaţia naţională intervine cu
reglementări de fond, prin care se stabileşte că aleşii locali intră în exerciţiul
mandatului lor sub condiţia validării. Odată cu validarea, consilierii devin persoane
oficiale ale unităţii administrativ-teritoriale respective şi trec în serviciul

50
colectivităţii locale. În exercitarea mandatului lor ei se bucură de protecţia şi
garanţiile acordate prin lege.
După validare, mandatul de consilier se exercită personal şi nu poate fi
transmis altei persoane, iar orice mandat imperativ devine nul. Prin nulitatea
mandatului imperativ legiuitorul doreşte să ferească alesul local de influenţa
formaţiunii politice pe lista căreia acesta a venit în consiliu sau de înşişi alegătorii
care l-au ales. O astfel de măsură este necesară pentru a asigura independenţa
opiniei consilierului în exercitarea mandatului. De menţionat totodată că nulitatea
mandatului imperativ este în contradicţie cu legea care prevede posibilitatea
ridicării mandatului alesului local înainte de termen.
Printre drepturile de bază ale consilierului putem menţiona dreptul:
de a exercita mandatul fără scoaterea consilierului din serviciu; de a se asocia
în fracţiuni, de a alege şi a fi ales în organele consiliului respectiv; de a-şi
exprima opinia asupra componenţei nominale a organelor formate de consiliu
şi asupra candidaturilor persoanelor cu funcţii de răspundere în cadrul
dezbaterilor pentru alegerea, numirea sau confirmarea lor de către consiliu;
de a vota oricare chestiune examinată de consiliu; de a face propuneri în scris
pentru a fi examinate de consiliu; de a face propuneri şi observaţii privind
ordinea de zi a şedinţei consiliului şi modul examinării chestiunilor puse în
discuţie; de a lansa iniţiative şi de a face propuneri privind examinarea în
şedinţele consiliului a dărilor de seamă sau informaţiilor prezentate de orice
organ şi persoană cu funcţie de răspundere subordonate consiliului; de a pune
în discuţie chestiunea votului de încredere persoanelor alese, numite sau
confirmate de consiliu dacă propunerea este susţinută de cel puţin o treime din
consilierii aleşi; de a propune consiliului pentru examinare chestiuni le privind
verificarea modului în care persoanele fizice şi juridice execută deciziile
acestuia; de a participa la dezbateri, de a face apeluri, de a adresa întrebări
raportorilor şi preşedintelui şedinţei, de a cere răspunsuri la ele; de a-şi
argumenta propunerile, de a se pronunţa în chestiuni de procedură, de a

50
 prezenta note informative; de a propune amendamente la proiectele deciziilor
şi ale altor acte prezentate pentru aprobare consiliului; de a participa cu drept
de vot consultativ la examinarea de către autorităţile administraţiei publice
centrale de specialitate, precum şi de către autorităţile administraţiei publice
locale din care nu face parte, a oricăror chestiuni ce vizează interesele
colectivităţii pe care o reprezintă.
În virtutea drepturilor sale, consilierul local poate veni cu iniţiative, cu
proiecte de decizii, poate participa la votarea acestor decizii, poate adresa factorilor
de decizie întrebări şi interpelări.
De menţionat că dreptul de vot al consilierului poate fi limitat în cazurile
prevăzute de lege. Astfel, consilierul poate fi prezent la şedinţa consiliului, însă nu
participă la adoptarea deciziei dacă:
el personal, soţul, copiii sau părinţii au interes patrimonial în problema supusă
dezbaterii; este conducător sau membru al organelor de conducere ale
întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau ale filialelor şi reprezentanţelor
acestora, în a căror privinţă se ia decizia; se află în stare de incompatibilitate a
funcţiei, care durează mai mult de 30 de zile din data apariţiei acesteia.
7. Atribuţiile consiliilor locale
Atribuţiile consiliilor locale pornesc de la dreptul acestora la iniţiativă în
tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale. Acestea din urmă
rezultă din competenţa unităţilor administrativ-teritoriale, care nu poate fi pusă în
cauză sau limitată de nici o autoritate publică, decît în condiţiile legii. Autoritatea
consiliilor locale se răsfrînge şi se exercită în limitele teritoriului administrat, adică
a unităţii administrativ-teritoriale respective.
Consiliile locale de nivelul întîi, în temeiul competenţelor satele
(comunelor), oraşelor (municipiilor), îndeplineşte, în teritoriul administrat,
următoarele atribuţii de bază: alege din rîndurile consilierilor viceprimarul
(viceprimarii), la propunerea primarului; desemnează, la propunerea primarului,
şclii de subdiviziun servicii, de întreprinderi municipale din subordine, numeşte

50
secretari consiliului în bază de concurs; eliberează, în temeiul legii, viceprimarul
şi secretarul consilii lui, alte persoane desemnate de consiliu; aprobă statutul
satului (comunei), oraşului (municipiului) regulamentul lor de bază, ţinîndu-se
cont de statutul-cadru şi de regulamentul-cadru, aprobate de Parlament; aprobă
alte regulamente prevăzute de lege; elaborează şi aprobă studii, prognoze şi
programe de dezvoltare social-economică şi de altă natură; aprobă, la
propunerea primarului, organigrama şi statele primăriei în baza statelor-tip,
aprobate de Guvern, ale structurilor şi serviciilor publice din subordine;
aprobă bugetul local şi fondul de rezervă, precum şi fonduri
extrabugetare; aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele competenţei, a cuantumului
impozitelor şi taxelor locale, a modului şi a termenelor de plată a acestora,
acordarea de facilităţi pe parcursul anului bugetar, operează modificări în
bugetul local; aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru instituţiile publice
de interes local din subordine; aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice ale
localităţii din componenţa unităţii administrativ-tcritoriale, precum şi planurile de
amenajare a teritoriului; înfiinţează instituţii publice de interes local şi
organizează servicii publice locale pentru desfăşurarea activităţilor în gospodăria
comunală, transporturile locale, reţelele edilitare ele, asigură buna lor
funcţionare, determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare; aprobă
programele locale de refacere şi de protecţie a mediului; contribuie la protecţia şi
conservarea monumentelor de istorie şi de arhitectură, a parcurilor şi
rezervaţiilor naturale; ia măsuri pentru protecţia parcurilor, rezervaţiilor
naturale, spaţiilor verzi şi monumentelor naturii; aprobă limitele admisibile de
utilizare a resurselor naturale de interes local; formează din rîndurile membrilor
săi, în funcţie de specificul şi necesităţile locale, comisii consultative de
specialitate pentru diferite domenii de activitate, schimbă componenţa acestora;
decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice
locale, inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes

50
public, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi
din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
decide, în condiţiile legii, înfiinţarea întreprinderilor municipale şi societăţilor
comerciale sau participarea la capitalul statutar al societăţilor comerciale; decide
stabilirea de legături de colaborare, cooperare, inclusiv transfrontalieră, şi de
înfrăţire cu localităţi din străinătate;
examinează informaţiile consilierilor, ia decizii pe marginea lor; audiază dările de
seamă şi informaţiile primarului, conducătorilor de subdiviziuni, întreprinderi
municipale şi de instituţii publice din subordine; ridică mandatul consilierilor în
condiţiile legii; iniţiază, după caz, şi decide desfăşurarea referendumului local;
aprobă programe locale de utilizare a forţei de muncă şi asigură îndeplinirea lor;
administrează bunurile publice ale satului (comunei), oraşului (municipiului);
aprobă simbolica unităţii administrativ-teritoriale, atribuie sau schimbă denumiri
de străzi, pieţe, scuaruri şi de alte locuri publice în aer liber, stabileşte data
sărbătoririi hramului localităţii, conferă cetăţenilor Republicii Moldova şi celor
străini, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al satului (comunei),
oraşului (municipiului), în condiţiile legii.
Consiliile raionale în atribuţiile sale urmează prevederile art. 112 din
Constituţie, care stabileşte că consiliile raionale coordonează activitatea consiliilor
locale în vederea realizării problemelor şi serviciilor de interes raional. Legea
privind administraţia publică locală dezvoltă aceste competenţe şi le detaliază
pornind de la competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Astfel,
consiliul raional îndeplineşte, în teritoriul administrat, următoarele atribuţii de
bază: coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor
publice de interes raional; organizează serviciile publice de interes raional şi
aprobă regulamentele lor; analizează propunerile făcute de consiliile şi de
primarii satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor) în vederea elaborării de
prognoze şi programe economice, refacerii şi protecţiei mediului; aprobă
strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică a

50
raionului, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu şi monitorizează
realizarea acestora; aprobă bugetul raional, relaţiile acestuia cu bugetele satelor
(comunelor), oraşelor (municipiilor) şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar
raional, precum şi fondurile extrabugetare; aprobă suma totală a cheltuielilor şi
statele de personal ale instituţiilor sferei sociale din subordine, organizează, în
colaborare cu consiliile locale şi în limitele competenţei sale, servicii publice de
interes raional, aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de instituţiile şi
serviciile menţionate, cu excepţia instituţiilor medico-sanitare; stabileşte
orientările generale privind dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea
teritoriului; alege din rîndul consilierilor, în condiţiile legii, preşedintele şi
vicepreşedintele raionului; desemnează, pe bază de concurs desfăşurat conform
legislaţiei în vigoare, secretarul consiliului raional, şefii de direcţii (direcţii
generale) de economie şi reforme, de finanţe, de sănătate, pentru cultură, pentru
învăţămînt, pentru tineret şi sport, de asistenţă socială şi protecţie a familiei, de
arhitectură şi urbanism, de agricultură şi alimentaţie, de relaţii funciare şi
cadastru, precum şi ai altor subdiviziuni subordonate consiliului, înştiinţînd
despre aceasta autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate; aprobă
propriul regulament în baza regulamentului-cadru al consiliilor locale aprobat de
Parlament; aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului
preşedintelui raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate
consiliului raional, luînd ca bază organigrama şi statele-tip aprobate de Guvern;
decide sau, după caz, propune înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii publice şi
întreprinderi municipale;
aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi pentru
instituţiile publice pe care le înfiinţează; înfiinţează, reorganizează şi lichidează
instituţii social-culturale şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor
prevăzute la bugetul respectiv; asigură condiţii pentru organizarea şi
desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural-cducative,
sportive şi de tineret; decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale

50
administraţiei publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru
realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu
agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul
realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun; contribuie la protecţia
consumatorului.
Consiliile locale de nivelul întîi şi cele de nivelul doi exercită şi alte
atribuţii stabilite prin lege, prin statutul unităţii administrativ-teritoriale respective
ori prin regulamentul acestor consilii. Competenţele consiliilor locale rezidă în
atribuţiile proprii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în atribuţiile
delegate de către stat acestor unităţi.

8. Funcţionarea consiliului local. Actele consiliului local

Consiliul local activează în cadrul şedinţelor plenare şi se întruneşte în

şedinţe ordinare o dată la 3 luni, la convocarea primarului sau, după caz, a
preşedintelui raionului, în şedinţă extraordinară consiliul local se poate întruni ori
de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau, după caz, a preşedintelui
raionului sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul consilierilor aleşi. Cei care
convoacă şedinţa extraordinară înaintează şi ordinea de zi a şedinţei.
Convocarea consiliului local se face prin dispoziţia primarului sau, după
caz, a preşedintelui raionului cu cel puţin 5 şi respectiv 10 zile înainte de şedinţele
ordinare şi cu cel puţin 3 zile înainte de cele extraordinare. în cazuri de maximă
urgenţă, pentru rezolvarea problemelor ce ţin de interesele locuitorilor unităţilor
administrativ-teritoriaIede nivelul întîi, convocarea consiliului local se poate face
imediat.
În cazurile în care primarul sau, după caz, preşedintele raionului refuză
să convoace consiliul, acesta poate fi convocat de cel puţin 1/3 din numărul de
consilieri. Refuzul de a convoca şedinţa consiliului poate fi atacat în contencios
administrativ. Deşi această ultimă posibilitate este o instituţie democratică, pare să

50
fie fără efect, deoarece convocarea consiliului la solicitarea consilierilor se poate
întîmpla între şedinţe, adică la un interval de timp de trei luni. Această perioadă
este prea scurtă pentru a iniţia procedura de contencios administrativ. Posibilitatea
dată rămîne valabilă în cazul în care primarul sau, după caz, preşedintele raionului
refuză să convoace şedinţa ordinară a consiliului local.
Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea primarului,
preşedintelui raionului sau a consilierilor care au solicitat convocarea consiliului.
Secretarul consiliului, în temeiul dispoziţiei de convocare a consiliului, expediază
fiecărui consilier o înştiinţare în care se indică ordinea de zi, data, ora şi locul
desfăşurării şedinţei. în afară de aceasta, se indică modul de familiarizare a
consilierului cu proiectele de decizii, cu avizele comisiilor de specialitate, cu
rapoartele sau informaţiile conducătorilor subdiviziunilor subordonate, cu timpul
acordat declaraţiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petiţiilor şi altor probleme
care vor li supuse examinării în şedinţa consiliului. Ordinea de zi se aduce la
cunoştinţa locuitorilor unităţii administrativ-teritoriale respective prin presa locală
sau prin alt mijloc de publicitate, inclusiv prin afişe.
Şedinţele consiliului local se desfăşoară în limba de stat sau în altă limbă
utilizată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.
În exercitarea atribuţiilor sale, consiliile locale în calitate de autorităţi
administrative autonome, reprezentative şi deliberative, adoptă acte administrative
cu caracter normativ sau individual. Deciziile consiliului local se emit în toate
domeniile sociale, potrivit competenţelor sale materiale şi teritoriale. Competenţa
materială a consiliului local este una generală, deoarece consiliul, potrivit dreptului
său la iniţiativă în tot ceea ce priveşte treburile şi interesele colectivităţilor locale,
poate lua, potrivit legii, orice decizie pentru realizarea acestor interese.
Competenţa teritorială a consiliilor locale este una limitată. Autoritatea consiliilor
locale se extinde în limitele teritoriului administrat. Actele consiliilor locale nu au
valoare juridică în afara teritoriului administrat de aceste consilii.
Deciziile consiliului local sînt acte juridice cu caracter administrativ,

50
prin care se exprimă manifestarea de voinţă unilaterală producînd efecte juridice pe
întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. Deciziile consiliilor
locale au caracter de actualitate, sînt executorii din oficiu şi nu trebuie învestite cu
titlu executoriu, acestea se execută, de regulă, de bună voie de cei cărora li se
adresează deciziile respective. În caz de necesitate, executarea deciziilor consiliilor
locale se asigură prin exercitarea forţei publice de către autorităţile statului.
Deciziile cu caracter normativ intervin în domeniile în care este necesară
o reglementare generală a unor raporturi sociale. Spre exemplu, deciziile
referitoare la buget, la aplicarea impoatelor şi taxelor locale, cele referitoare la
amenajarea teritoriului, urbanistică etc. vor avea caracter normativ, iar deciziile
prin care se aleg viceprimarii, preşedintele raionului, numirea în funcţii publice a
altor peroane din teritoriu, conferirea titlurilor de onoare etc. vor avea caracter
individual.

50