Putem spune ca un stat modern este un stat condus dupa o Constitutie, asigura tuturor

cetatenilor participarea la viata politica, are o industrie sprijinita de burghezie dar si institutii
de cultura si educatie. In secolul XVIII Tarile Romane extracarptice supuse regimului turco-
fanariot, caracterizat printr-o fiscalitate excesiva nu erau state moderne. Cu toate acestea
proiectele de modernizare a acestora incep chiar in acest secol, unele apartinand unor domni
fanarioti, cum ar fi C tin Mavrocordat. ce a conceput chiar o Constitutie publicata intr o
revista frantuzeasca, dar si unor boieri din Partida Nationala care doreau, in contextul
razboielor ruso austro turce, sa revina in prim planul vietii politice, redactand memorii trimite
fie habsburgilor fie rusilor. Cauza acestor proiecte este alaturi de dorinta lor de a reveni in
viata politica, inlocuindu i pe boieri greci, dorinta de a reveni la autonomia din trecut,
inlaturand domnii fanarioti, dar si realizarea de Constitutii moderne care sa limiteze puterea
absoluta a domnilor. Am putea aminti 4 astfel de proiecte. In 1769 in Moldova boierii din
Partida Nationala condusa de mitropolitul tarii vor alcatui un memoriu, prin care cereau
transformarea tarii intr o republica aristocratica condusa de 12 mari boieri. De asemenea alte
doua memorii, Memoriul de la Focsani din 1772 si cel de la Sistov din 1791 au cerut marilor
puteri inlaturarea domniilor fanariote, dar si unirea celor 2 tari romane, sub protectia celor
doua imperii. In Transilvania exista un memoriu adresat de Scoala Ardeleana in 1791
imparatului austriac, Supplex Libellus Valachorum, prin care cereau drepturi pentru romani in
baza vechimii si continuitatii lor in Transilvania.

Aceste proiecte de modernizare vor continua in prima jumatate a secolului XIX.

Documentul programatic al revolutiei lui Tudor Vladimirescu, din 1821 ,,Cererile Norodului
romanesc,, este un veritabil proiect de modernizare, prin care se cerea limitarea boierilor greci
in Divan, libertatea comertului, desfiintarea vamilor interne, reinfiintarea armatei nationale
sau acordarea functiilor prin merit, desfiintandu se obiceiul cumpararii acestora. Multe cerinte
se vor indeplni dupa 1822, cum ar fi inlaturarea fanariotilor, libertatea comertului ,
desfiintarea vamilor interne sau infiintarea armatei nationale.Revolutia pasoptista
sau,,primavara popoarelor,, ce a cuprins intreaga Europa sprijinita de burghezie prin
masonerie a avut ecou si in cele 3 tari romane, unde se vor redacta documente programatice
ce cuprind cerinte de modernizare. In Moldova Petitia Proclamatiune, in Tara Romaneasca,
Proclamatia de la Islaz , in Transilvania, Petitia Nationala sau Printipurile noastre pentru
reformarea patriei au avut cerinte indeplinite in majoritate in a doua jumatate a secolului XIX.
Proclamatia de la Islaz 9 iunie 1849 unul din cele mai radicale documente programatice in 21
puncte cerea printre altele-domn ales pe 5 ani, drepturi si libertati cetatenesti inclusiv
libertatea presei, improprietarirea taranilor cu despagubirea boierilor, reforma scolara sau
infiintarea unei garzi cetatenesti.

Toate aceste proiecte vor contribui la realizarea statului roman modern, in a doua jumatate a
secolului XIX. Astfel in contextul crizei orientale si a ,,Razboiului Crimeii,, in 1856 la
Congresul de pace de la Paris unde au participat toate cele 7 puteri europene, prin vocea
minisrului de externe al Fratei, s-a pus problema unirii Tarii Romanesti cu Moldova,
hotarandu se consultarea romanilor prin convocarea unor Divanuri ad-hoc. Acestea se tin in
1857 iar romanii din cele 2 tari romane arata Europei ca doresc unirea intr un stat numit
Romania, la conducerea caruia sa fie adus un print strain dintr-o dinastie europeana. Desi in
1858, neputandu se pune de acord cu privire la unire cele 7 puteri hotarasc o unire federativa
cu doi domni, doua adunari si doua guverne, romanii le au pus in fata faptului implinit
alegand la date diferite 5 ianuarie Moldova, 24 ianuarie Tara Romaneasca, aceeasi persoana,
pe colonelul Alexandru Ioan Cuza un boier cu vederi liberale si viziune modernista. El este
fondatorul statului roman modern. Dupa ce primii ani i a dedicat unificarii institutiilor statului
si recunoastereii unirii de catre marile puteri, intre 1863-1865, cu sprijinul guvernului condus
de M. Kogalniceanua a consolidat statul prin celebrele sale reforme-reforma agrara din 1864
prin care a dat pamant la aproximativ 500 de mii de familii taranesti, in functie de numarul de
vite, prin plata unor despagubiri boierilor timp de 15 ani, reforma scoalara prin care sabileste
ca invatamantul primar sa fie gratuit si obligatoriu, infiintand si licee cu 7 clase, ba chiar si
primele Universitati, la Iasi si Bucuresti, dar si reforma juridica din 1865, alcatuindu se
Codurile de Drept Penal si Civil precum si alte reforme-adoptarea leului ca moneda
nationala, infiintarea C.E.C. , a Arhivelor Statului sau adoptarea sistemului unic de masuri si
greutati. Deoarece marii boieri s au opus adoptarii reformei agrare din 1864, Cuza da prima
lovitura de stat din istoria Romaniei, dizolvnd Adunarea si domnind autoritar pana in 1866 in
Baza unei noi constitutii numita Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, ceea ce i atras
antipatia si a liberalilor radicali si a conservatorilor care grupati in Monstruoasa Cualitie il
forteaza in 1866 sa abdice. Pentru a salva unirea este adus pe tronul Principatelor un principe
strain, Carol de Hohenzolern.

Consider ca lunga sa domnie de 48 de ani a continuat si desavarsit toate reformele lui Cuza.
Astfel se adopta in 1866 prima Constitutie moderna a Romaniei, dupa modelul celei mai
moderne constitutii europene, cea a Belgiei, ce stabilea moarhia constitutionala ca forma de
guvernamant, se infiinteaza primele partide politice –Liberal 1975 si Consetvator in 1880,
Banca Nationala, se construiesc primele cai ferate, se fondeaza industria nationala prin legile
de incurajare a acesteia, date de liberali dar se obtinen si independenta fata de Imperiul
Otoman in urma razboiului de independenta din 1877-78.

In concluzie statul roman modern conceput teoretic prin proiectele de modernizare ale sec
XVIII si ale primei jumatati a secolului XIX este fondat in 1859, iar mai apoi e consolidat
prin reformele lui Cuza continuate si desavarsite de Carol I, primul rege al Romaniei.