STATUL ROMAN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI

(SEC.XVIII - XX)

Situaţia internaţionalǎ.
La începutul secolului al XVIII – lea toate cele trei ţǎri române se aflau sub stǎpânire strǎinǎ
,Transilvania a intrat sub stǎpânire Habsburgica în 1699 iar Moldova și Valahia cunosc
regimul fanariot, impus în 1711 respectiv 1716.Cu un secol înainte se declanșeazǎ
,,criza/problema orientalǎ ” (în contextul decǎderii Imperiului Otoman dupǎ asediul nereușit
asupra Vienei din 1683 ) în condiţiile afirmǎrii Rusiei și Imp.Habsburgic ca mari puteri
europene.
Rivalitatea dintre cele trei mari puteri a provocat 11 rǎzboaie ruso – austro - turce în urma
cǎrora otomanii vor ceda mai multe teritorii românesti puterilor vecine. Astfel :
 1699, pacea de la Karlowitz, Transilvania revine Austriei /Habsburgilor
 1718, pacea de la Passarowitz , Banatul si Oltenia revin Habsburgilor
 1739, pacea de la Belgrad, Oltenia revine turcilor
 1744, pacea de la Kuciuk Kainargi, Bucovina revine Austriei
 1812, pacea de la Bucuresti , Basarabia revine Rusiei
Reforme promovate de domnitori/împǎraţi
,,Criza orientalǎ “va determina impunerea regimului fanariot în Principate (Moldova și
Valahia) prin care turcii își exercita autoritatea în mod direct . Domnia îi instituţiile
Principatelor se grecizeazǎ, fiscalitatea atinge valori record, obligaţiile cǎtre Imperiul Otoman
se înmultesc (ex.monopolul comercial otoman), autonomia este restrânsǎ iar instabilitatea
politicǎ se accentueazǎ datoritǎ schimbǎrilor dese de domnitori. Unii domnitori fanarioţi -
Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Ioan Caragea sau Scarlat Calimachi - au
promovat reforme cu caracter modern cum ar fi : eliberarea ţǎranilor legaţi de glie,
redactarea unor coduri juridice - ,,Codul Calimachi “ (1817) ,, Legiuirea Caragea” (1818),,
Pravilnicesca Condicǎ” ( 1780), reorganizarea unor instituţii, înfiinţarea de școli și instanţe de
judecatǎ locale etc.
In Transilvania regimul Habsburgic va promova reforme care se încadreazǎ în curentul
iluminist european . Maria Tereza și fiul sǎu Iosif al II-lea propun un absolutism luminat
caracterizat prin urmǎtoarele reforme :
 ,,Ratio Educationis “, din 1777 , crește numǎrul școlilior din Ardeal
 ,,Edictul de Toleranţǎ” ,din 1781 asigura libertatea religiilor necatolice
 ,,Patenta imperialǎ” , din 1785 , prin care se desfiinţeazǎ iobǎgia în Transilvania
Proiecte /memorii boierești din secolul XVIII
Regimul fanariot va provoca nemulţumirea boierimii pǎmântene ,care va contesta noua
conducerea a Principatelor prin memorii și pamflete adresate Marilor Puteri europene în
special Habsburgilor și Rusiei,care devine protectoarea ortodocșilor balcanici pentru a
masca interesul faţǎ de zona de S-E a Europei. Alte forme de protest promovate de ,, Partida
Naţionalǎ” au fost proiectele de constituţii și programele redacte în timpul revoluţiilor de la
1821 și 1848.
Principalele revendicari întâlnite în aceste documente sunt : înlǎturarea domniilor fanariote,
respectarea autonomiei, modernizarea instituţiilor , obtinerea independenţei, refacerea
economiei etc.
Dintre memoriile propuse de boieri in secolul XVIII precizǎm :
 In 1772 boierul Enǎchiţǎ Vǎcǎrescu propune un nou statut politico-juridic,revenirea
la domniile pǎmântene ,înlǎturarea abuzurilor,respectarea vechilor tratate.
 Memoriul de la Focșani din 1772, redactat de boieri moldoveni si munteni, solicita
revenirea la domniile pǎmântene, respectarea autonomiei, unirea Principatelor sub
garantia Marilor Puteri (Rusia,Austria,Prusia)
 Memoriul de la Sistov din 1791, redactat de boieri munteni , revendicǎ domni
pǎmânteni, desfiinţarea raialelor Turnu si Giurgiu, neutralitatea și autonomia
Valahiei, libertatea comerţului ,armata naţionalǎ.
In Transilvania lupta pentru emancipare a fost iniţiatǎ de o elitǎ religioasǎ reprezentatǎ de
clerul greco-catolic care se constituie dupǎ apariţia Diplomelor Leopoldine din 1699-1701

 1774 - ,,Supplex Libellus” , memoriu scris de episcopul Ionchentie Micu Klein

care cere curţii din Viena drepturi pentru populatia româneascǎ ,anularea legilor
discriminatorii , egalitatea românilor cu celelate naţiuni politice și reprezentarea
în Dieta Transilvaniei.Argumentele folosite sunt de naturǎ istoricǎ, demograficǎ,
economicǎ.
 1791 - ,,Supplex Libellus Valchorum “ , document redactat de Scoala Ardeleana (
Samuil Micu,Gh.Sincai, Petru Maior, I.B.Deleanu ,cere anularea statutului de
tolerati si admisi,reprezentarea în Dietǎ, restabilirea drepturilor istorice etc.
Proiecte/memorii boierești din secolul XIX
La începutul secolului XIX situaţia Principatelor era foarte proastǎ datoritǎ regimului fanariot
și numeroaselor conflicte dintre turci , habsburgi si ruși care provoacǎ numeroase pagube
materiale și umane.In acest context numǎrul memoriilor boierești adresate Marilor Puteri va
crește.Dintre acestea amintim :
 1802 – boierul Dumitrache Sturdza redacteazǎ ,,Planul de oblǎduire aristo-
democraticeascǎ “ în care propune ca forma de organizare o republica cu parlament
bicameral dar și redactarea unei constituţii.
 1821 - in contextul Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu ( aliat cu societatea
secretǎ Eteria) care viza înlǎturarea regimului fanariot se redacteazǎ documentul ,,
Cererile norodului românesc “ care revendica : ocupare functiilor pe merit ,
infiinţarea unei armate naţionale , desfiinţarea vǎmilor interne și libertatea
comerţului , desfiinţarea privilegiilor boierești.Principala consecinţǎ a mișcǎrii lui
Tudor a fost revenirea la domniile pǎmântene în anul 1822 ( Gr.Dimitrie Ghica în
Valahia și Ioniţǎ Sandu Sturdza în Moldova ).
  1822 – boierul Ionicǎ Tǎutul redacteazǎ ,,Constituţia cǎrvunarilor” prin care propune
legiferarea drepturilor cetǎţenești, limitarea puterii domnitorului prin înfiinţarea unei
Adunǎri Reprezentative denumitǎ Sfatul Obștesc, egalitatea in faţa legii.
Tratatul de la Adrianopol din 1829 impune in mod oficial ( ,,de jure” ) protectoratul Rusiei
asupra Principatelor care rǎmân sub suzeranitate otomanǎ.Cu aceastǎ ocazie se desfiinţeazǎ
monopolul comercial otoman, raialele Turnu,Giurgiu și Brǎila revin românilor iar navigaţia pe
Dunǎre devine liberǎ.

 1831/1832 – se redacteazǎ de cǎtre comisiile boierești ,,Regulamentele Organice”

,acte cu valoare de constituţie care impun principii moderne precum : suveranitatea
poporului, separarea puterilor în stat, înfinţarea unor instituţii noi ( arhive, notariate,
procuratura) ,introducerea bugetului de stat, introducerea unui impozit unic-capitaţia
,plata funcţionarilor publici etc.Domnul era ales pe viaţǎ iar privilegiile boierimii erau
menţinute fapt care a creat nemulţumiri.Redactate în timpul stǎpânirii ruse
documentele uniformizeazǎ legslaţia si instituţiile Principatelor
 1838 – Ion Câmpineanu ,reprezentant al Partidei Naţionale “ (boierimea liberalǎ )
propune ,,Act de unire si independenţǎ “ respectiv ,,Osǎbitul act de numire a
suveranului românilor” prin care cere : înlǎturarea suzeranitǎţii otomane și a
protectoratului rusesc, unirea celor douǎ Principate, egalitatea cetǎţenilor, monarhie
ereditarǎ .
 1848 –,, Proiectul pașoptist “ –in timpul revoluţiei de la 1848 au fost redactate mai
multe documente/programe revoluţionare cele mai importante fiind : ,,Petitiunea –
Proclamaţiune “ elaboratǎ la Iași – 35 de puncte ; ,,Proclamaţia de la Islaz” redactatǎ
în Valahia -22 de puncte și ,,Petiţiunea Naţionalǎ” alcǎtuitǎ la Blaj – 16 revendicari
.vezi Anexa
Toate documentele sunt creaţia revoluţionarilor pașoptiști , care au studiat în strǎinǎtate și
au slujit idealul naţional dar și modernizarea Principatelor.
Revendicǎrile întâlnite în aceste acte sunt de naturǎ : socialǎ ( desfiinţarea privilegiilor
boierilor, împroprietǎrirea ţǎranilor) , politice/naţionale ( independenţǎ,autonomie, unire),
drepturi și libertǎţi (desfiinţarea cenzurii, egalitate, libertatea exprimǎrii, libertatea tiparului
).
Deși revoluţiile din spaţiul românesc au fost înǎbusite prin intervenţia imperiilor vecine,
ideile promovate s-au perpetuat în deceniile urmǎtoare inclusiv prin activitatea emigraţiei iar
obiectivele au fost atinse in perioada urmǎtoare. Dupǎ înfrângerea revoluţiei din 1848 lupta
pentru unire se intensificǎ deși Principatele reintrǎ sub regim regulamentar prin Convenţia
de la Balta Liman.

CONSTITUIREA /CONSOLIDAREA STATULUI ROMAN MODERN.

Context internaţional
Intre 1853-1856 are loc ,,Rǎzboiul Crimeii “ între Rusia versus Turcia, Anglia,Franţa,Sardinia,
Imp.Habsburgic eveniment care reprezintǎ o nouǎ etapǎ a ,,crizei /problemei orientale”.
Rusia este înfrântǎ , în 1856 organizându-se Congresul de Pace de la Paris unde Marile Puteri
iau in discuţie problema unirii Principatelor , idee susţinutǎ puternic de contele Walewski
reprezentantul Franţei .In privinta românilor s-au luat urmǎtoarele decizii :
 Protectoratul rus este înlocuit cu garanţia colectivǎ a Marilor Puteri dar se menţine
suzeranitatea otomanǎ
 Înfiinţarea unor Adunǎri Ad-hoc care vor consulta voinţa populaţiei în privinţa unirii,
adunǎri constituite din toate categoriile sociale
 Moldova primește de la Rusia judeţele Cahul, Ismail și Bolgrad din S. Basarabiei
Adunǎrile Ad –hoc s-au întrunit în 1857 și au redactat douǎ rezoluţii care au fost înaintate
Marilor Puteri și care prevedeau :
 Unirea Principatelor într-un singur stat ,cu numele de România
 Print strǎin dintr-o familie domnitoare din Europa
 Autonomia și neutralitatea noului stat

Constituirea statului modern român

In 1858 are loc Conferinţa de la Paris unde , pe baza revendicǎrilor românilor a fost redactatǎ
,,Convenţia de la Paris “, document cu valoare de constituţie pentru Principate și care
conţine urmǎtoarele prevederi :
 Înfiinţarea Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei , cu doi domni, doua guverne
și douǎ Adunǎri
 Instituţiile comune erau : Comisia Centralǎ – redacteazǎ legi și Inalta Curte de Justiţie
si Casaţie - tribunal suprem , ambele cu sediul la Focșani
 Domnul/hospodarul era ales pe viaţǎ, votul era cenzitar, se desfiinţeazǎ privilegiile
boierești, se impun drepturi și libertǎţi cetǎtenești etc.
Adunǎrile Elective vor specula textul Convenţiei de la Paris și îl vor alege domn pe Alexandru
Ioan Cuza atât în Moldova ( 5 ian.1859 ) cât și în Valahia ( 24 ian.1859 ) realizându-se altfel
unirea Principatelor (statul român modern) prin ,,politica faptului împlinit” .
Consolidarea unirii
Domnia lui A.I.Cuza (1859-1866 ) este divizatǎ în trei perioade distincte :
a. 1859-1862 - perioada recunoașterii internaţionale a dublei alegeri și a unificǎrii
depline.
Marile Puteri întrunite în cadrul Conferinţei de la Constantinopol din 1861 vor recunoaște
unirea Principatelor , pe perioada domniei lui A.I.Cuza.Pe plan intern Cuza va unifica vǎmile,
armata, poșta, telegraful, guvernele, administraţia,Bucureștiul devine capitalǎ unicǎ iar
tricolorul devine drapel national, 24 ianuarie devine zi naţionalǎ.
b. 1862-1864 - perioada marilor reforme .
Cuza împreunǎ cu guvernul Mihail Kogǎlniceanu începe un program de reforme în 1863 ,
prima mǎsurǎ fiind Legea secularizǎrii averilor mǎnǎstirești prin care averile mǎnǎstirilor
(25 % din totalul pǎmântului arabil ) intrau în proprietatea statului român.Proiectul de
reformǎ agrarǎ ( împropietǎrirea ţǎranilor) propus de Cuza si Kogǎlniceanu este respins de
conservatorii care dominau Adunarea , context în care Cuza organizeazǎ o loviturǎ de stat la
2 mai 1864 .Este redactatǎ o nouǎ lege cu rol de constituţie – Statutul Dezvoltator al
Convenţiei de la Paris și o nouǎ lege electoralǎ.Documentul îi oferǎ domnitorului puteri
sporite în dauna legislativului și înfiinţeazǎ Senatul (parlament bicameral) dar menţine
separarea puterilor în stat.
c. 1864-1866 – perioada domiei autoritare.
Cuza continua programul de reforme ,în august 1864 fiind aprobatǎ Legea ruralǎ/Reforma
agrarǎ prin care ţǎranii sunt împroprietǎriţi în functie de numǎrul de vite , se desfiinţeazǎ
claca, plata unei despǎgubiri timp de 15 ani, pǎmântul nu putea fi înstrǎinat timp de 30 de
ani .Tot în 1864 se redcteazǎ Legea instrucţiunii publice prin care învǎţǎmântul primar
devine obligatoriu și gratuit, egalitatea între sexe, structurarea pe trei cicluri : primar,
secundar și universitar .In 1860 se înfiinţeazǎ Universitatea din Iași iar în 1864 cea din
București.
Alte reforme realizate au fost : Codul civil și Codul Penal, B.O.R. își proclamǎ autocefalia
(independenţa faţǎ de Constantinopol), se înfiinţeazǎ C.E.C.- cea mai veche bancǎ din
România , se introduce sistemul de mǎrimi și mǎsurǎtori , se impune moneda naţionalǎ –
leul etc.
Politica autoritarǎ a lui Cuza a nemulţumit ,,monstruoasa coaliţie” (alianţǎ formatǎ din
conservatori și liberalii radicali) care îl obligǎ pe domnitor sǎ abdice la 11 feb.1866, în urma
unui complot conducerea României (denumire adoptatǎ în 1862) revenind unei locotenenţe
domneșţi , compusǎ din 3 persoane.
Domnia lui Carol I (1866 -1914 )
Tronul României a fost oferit initial prinţului belgian Filip de Flandra dar acesta refuzǎ , o
nouǎ ofertǎ fiind fǎcutǎ prinţului Carol I de Hohenzollern –Sigmarigen care acceptǎ
propunerea , la 10 mai 1866 acesta ajunge la București si depune jurǎmântul faţǎ de ţarǎ.
Astfel ideea prinţului strǎin , regǎsitǎ in memoriile boierești si rezoluţiile Adunǎrilor Ad –Hoc
devine realitate, motivele aducerii prinţului strǎin fiind : consolidarea unirii, menţinere
acesteia, sporirea prestigiului internaţional, încetarea luptelor pentru putere.
Prima mǎsurǎ luatǎ de Carol dupǎ preluarea puterii a fost adoptarea primei constituţii din
istoria României la 1 iulie 1866.Aceastǎ lege fundamentalǎ era printre cele mai moderne din
Europa și se inspira din Constituţia Belgiei din 1831.Alte mǎsuri luate de Carol I prin care
România a fost modernizatǎ au fost : cucerirea independenţei ( 1877-1878 ) , in 1878 Carol I
primeste titlul de Alteta Regala iar in 1881 Carol devine rege iar Romania regat ,
introducerea ,,rotativei guvernamentale” ( alternarea la putere a liberalilor și
conservatorilor) in 1895, sprijinirea românilor din Transilvania (mișcarea Memorandistǎ ) etc.
Partidele politice
In a doua jumătate a secolului XIX în viata politică românească se caracterizează prin
existenţa a două curente : conservator şi liberal, care vor da naştere la P.Conservator şi
Partidul Naţional Liberal.
P.N.L. – s-a înfiinţat în anul 1875 şi i-a avut ca lideri pe : I.C.Brătianu, C.A.Rosetti , Dimitrie
Sturdza .Partidul reprezenta interesele burheziei ( comercianţi, bancheri, industriaşi) liber
profesioniştii – avocaţi, medici, contabili şi intelectuali. Doctrina liberal ,,Prin noi înşine "
propune dezvoltarea societăţii româneşti prin folosirea resurselor umane şi materiale locale
cu accent pe dezvoltarea industriei dar şi respectarea drepturilor şi libertăţilor, pluralism
politic şi constituţionalism.
Dintre măsurile luate de liberali se remarcă : înfiinţarea B.N.R. (1880 ) , Legea generală a
tarifelor (1886) ,Legea de încurajare a industriei (1887)
P.N.T. – s-a înfiinţat în anul 1880 având ca lideri pe : Lascăr Catargiu, Titu Maiorescu, Take
Ionescu. Partidul reprezenta interesele marilor propietari de pământuri şi intelectualii.
Doctrina conservatoare ,,Politica paşilor mărunti " propune modernizarea progresivă a ţării ,
fără salturi mari şi respinge unele modele/instituţii occidentale care nu se potrivesc realităţii
româneşti ( ,,Teoria formelor fără fond ).Conservatorii susţin dezvoltarea agriculturii ,
monarhia constituţionala, sprijinirea ţăranilor şi acceptarea capitalului străin – ,,Politica
porţilor deschise ".
Dintre măsurile luate de conservatori remarcăm : Legea vânzării proprietăţii statului către
ţărani ( 1889) , reorganizarea Creditului Agricol (1892) , Legea minelor (1895) .
Cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878)
Context European/situaţia internaţională – în 1875 ,,criza orientala " reizbucneşte prin
răscoale antiotomane în Bosnia - Herţegovina , urmate de acţiuni antiotomane în Serbia,
Muntenegru şi Bulgaria în anul 1876 care agravează criza Imperiului Otoman. România se
declară neutră în timp ce Rusia şi Austro-Ungaria doreau să îşi extindă dominaţia în zona
Balcanică.
Carol I a ridicat problema independenţei României încă din 1873 , alte demersuri în acest
sens fiind făcute în anul 1876 când a avut loc o întrevedere a prim –ministrului I.C.Brătianu
cu împăratul Franz Iosef la Sibiu iar la Livadia a avut loc o întâlnire româno - rusă în vederea
semnării unui tratat antiotoman. Constituţia otomană din 1876 (,,Constitutia lui Midhat
Paşa ") considera România ,,provincie privilegiată" şi înlătura orice posibilitate de obţinere a
independenţei prin diplomaţie.
In România pe plan politic s-au conturat două tabere :
1. Liberalii doreau obţinerea independenţei printr-o apropirere de Rusia inclusiv pe
cale militară
2. Conservatorii urmăreau obţinerea independenţei pe cale diplomatică prin
apropierea de Germania şi Austro - Ungaria , opunându-se expansiunii ruse .
Războiul de independenţă (1877 -1878 )
La 4 aprilie 1877 la Bucureşti ,guvernul liberal condus de I.C.Brătianu, prin ministrul
de externe Mihail Kogălniceanu , semnează ,,Convenţia militară româno – rusă " care
prevede următoarele :
 Trupele ruse pot tranzita teritoriul României , spre Peninsula Balcanică.
  Ruşii vor respecta integritatea teritorială a Romaniei şi vor plăti toate cheltuielile de
deplasare
 Deplasarea armatelor ruse va ocoli Bucureştiul
Armata română este mobilizată iar trupele ruse încep tranzitarea teritoriului românesc , fapt
care nemultumeşte Imperiul Otoman care va bombarda malul românesc al Dunării . Armata
română răspunde prin bombardarea malului drept al Dunării astfel începând neoficial
războiul dintre România şi Imperiul Otoman.
La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu( ministrul de externe ) proclama independenţa în
Parlamentul României iar armata rusă trece Dunărea şi refuză colaborarea militară cu
românii . Deoarece ruşii nu reuşesc să cucerească Plevna , marele duce Nicolae –
comandantul armatei ruse din Balcani - prin telegrama din 19/31 iulie solicită prinţului Carol
ajutorul armatei române.Sub conducerea lui Carol I armatele româno - ruse asediază Plevna ,
cuceresc redutele Griviţa, Rahova, Smârdan iar la 28 noiembrie 1877 Plevna condusă de
Osman Paşa este nevoită să capituleze în urma încercuirii.
In ian-feb.1878 are loc ,,Congresul de Pace de la San Stefano ", unde România nu este
acceptată . Au fost luate următoarele decizii :

 Se recunoaşte independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului

 România este obligată să cedeze Rusiei sudul Basarabiei adică judetele Cahul ,Ismail
şi Bolgrad
 România primeşte în schimb Dobrogea, Delta Dunarii şi Insula Serpilor
In iunie - iuie 1878 are loc ,,Congresul de Pace de la Berlin ", organizat datorită
nemulţumirilor Marilor Puteri faţă de pretenţiile Rusiei .S-au luat următoarele decizii :

 Se recunoaşte independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului

 România cedează Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail ,Bolgrad ) şi primeşte în
schimb Dobrogea ,Delta Dunarii şi Insula Serpilor
 Art. 7 al Constituţiei din 1866 referitor la cetăţenie urma să fie modificat în sensul
acordării cetăţeniei şi necreştinilor (evrei şi musulmani )

Consecinţele cuceririi independenţei

 Creşte prestigiul internaţional al ţării /modificarea statutului politico-juridic
 Politică externă independentă
 Consolidarea monarhiei / transformarea ţării în regat - 1881
Primul război mondial (1914-1918 )
La 15/28 iunie 1914 în urma atentatului de la Sarajevo care a dus la moartea prinţului Franz
Ferdinand al Austro-Ungariei se va declanşa Primul Razboi Mondial, între Tripla Alianţă şi
Tripla Inţelegere . Atitudinea României faţă de război a cunoscut două etape :
1- Etapa neutralităţii (1914-1916)
2- Etapa participării la conflict de partea Antantei ( 1916- 1918)
In prima etapă România îşi proclamă neutralitatea în urma convocării unui Consiliul de
Coroana la Sinaia în 3 august 1916. Cu această ocazie regele a prezentat în mod public
tratatul secret încheiat de România cu Tripla Alianţă ( Germania, Austro - Ungaria şi Italia) în
anul 1883 şi a cerut intrarea în război alături de Tripla Alianţă /Puterile Centrale dar s-a decis
neutralitatea din următoarele motive :
- România nu era pregătită din punct de vedere economic şi militar
- Trebuia obţinut sprijinul Marilor Puteri pentru unire ( alianţa cu Austro-Ungaria
faceau imposibila unirea Romaniei cu Transilvania )
Tratatul secret din 1883 fusese cauzat de dorinţa României de a ieşi din izolarea diplomatică
în care se afla după obţinerea independenţei dar şi datorită relaţiilor proaste cu Rusia. Actul
prevedea ajutor reciproc în cazul unui război defensiv (atacarea unui aliat ) şi a consolidat
poziţia României pe scena internaţională.
In perioada neutralităţii (1914-1916 ) guvernul liberal condus de Ionel I.C.Brătianu a
negociat cu ambele alianţe , neutralitatea excluzând realizarea unităţii naţionale. Timp de
doi ani România s-a pregătit pentru intrarea în război din punct de vedere economic şi
militar , poziţia strategică şi resursele naturale fiind argumente puternice.
A doua etapă (1916-1918) debutează cu semnarea la 4 august 1916 a Tratatului de
Alianţă şi a Convenţiei militare cu Antanta /Tripla Inţelegere ( Anglia, Franţa şi Rusia).
Documentele garantează integritatea teritorială a României, recunosc drepturile istorice ale
României asupra teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria ( Transilvania şi Bucovina) şi
precizează condiţiile militare privind participarea României la război .
In august 1916 armata română declanşează ofensiva în Transilvania , cu trei armate
,eliberând oraşele Orşova, Braşov, Sf.Gheorghe însă contraofensiva Puterilor Centrale obligă
armata română să se retragă.La sfârşitul lunii august armata română din zona Dunării este
înfrântă de către armatele bulgaro - germane la Turtucaia.In aceste condiţii o parte din
trupele de pe frontul ardelean va fi relocată în zona Dunării dar Puterile Centrale obţin o
nouă victorie la Neajlov-Argeş apoi ocupă Bucurestiul.Regele,armata si guvernul se muta la
Iasi ,tezaurul tarii este trimis la Moscova iar 2/3 din suprafata tarii este ocupata.In iarna
anului 1916/1917 generalul francez H.Berthelot reorganizeaza armata romana care este
dotata cu armament nou in timp ce linia frontului se stabilizeaza in sudul Moldovei.
In vara anului 1917 (iulie-august ) armata romana condusa de generalii Alexandru Averescu
si Eremia Grigorescu obtine victoriile de la Marasesti,Marasti si Oituz si evita ocuparea
Moldovei .Dupa iesirea Rusiei din razboi datorita preluarii puterii de comunisti care incheie
pacea de la Brest –litovsk din feb-martie 1918 ,armata romana nu mai poate opune
rezistenta pe frontal de est . Se incheie Pacea de la Buftea –Bucuresti din 24 aprilie 1918
dintre Romania si Puterile Centrale in conditii defavorabile tarii noastre.Pacea prevede
urmatoarele
- Subordonarea economiei Romaniei, Germaniei
- Cedarea Dobrogei ,Bulgariei
- Demobilizarea armatei romane
Dupa mai multe succese ale Antantei in toamna anului 1918, regele Ferdinand denunta
Pacea de la Buftea Bucuresti si ordona reintrarea armatei romane in razboi insa dupa o zi , la
29 oct.1918, Germania capituleaza ,finalul razboiului gasind Romania in tabara invingatoare.
Marea Unire din 1918/Formarea statului national unitar roman
Factori externi
- ,,Principiul dreptului la autodeterminare/dreptul popoarelor de a-si hotara singure
soarta " ,lansat de presedintele american Wodroow Wilson dar si de bolsevicii
condusi de Lenin
- Desfiintarea imperiului Rus si a celui Austro-Ungar
- Sfarsitul primului razboi mondial
Unirea Basarabiei,Bucovinei si a Transilvaniei s-a realizat in trei etape : autonomie,
indpendenta si unirea cu Romania
Basarabia
Autonomia – in 1917 se formeaza la Chisinau Partidul Nationala Moldovenesc care
coordoneaza lupta pentru autonomie
In octombrie 1917 are loc Congresul ostasilor moldoveni care proclama autonomia
Basarabiei, organul de conducere era Sfatul Tarii condus de Ion Inculet iar Basarabia adopta
denumirea de Rep.Democratica Moldoveneasca.
Independenta – Consiliul Director (puterea executiva) solicita guvernului roman sprijin
pentru a restabili ordinea amenintata de trupele ruse care se retrageau de pe front.In
ian/feb.1918 armata romana restabileste ordinea, iar Sfatul Tarii proclama independneta
Republicii Democratice Moldovenesti
Unirea - 27 martie 1918 Sfatul Tarii adopta la Chisinau Declaratia de unire a Basarabiei cu
Romania
Bucovina
Autonomia – in toamna anului 1918 Ucraina emitea pretentii asupra Bucovinei iar la Viena se
formeaza Consiliul National Roman care cere dreptul la autodeterminare .
- In oct.1918 se constituie o Adunare Constituanta la Cernauti, condusa de Iancu
Flondor iar Consiliul National devine organ reprezentativ
Independenta – impotriva pericolului anexarii Bucovinei la Ucraina C.N.R. solicita sprijin
military guvernului roman care trimite in zona o divizie
Unirea – la 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei voteaza in unanimitate
unirea neconditionata cu Romania
Transilvania
Autonomia – imparatul Franz Josef redacteaza manifestul ,,Catre popoarele mele
credincioase in care propune mentinerea imperiului Austro-ungar sub forma unui stat
federal.Ideea este respinsa de P.N.R. din Transilvania care adopta ,,Declaratia de la Oradea
prin care se propune separarea de Ungaria si autonomia
In oct.1918 se formeaza C.N.R.C. (Consiliul National Roman Central ) cu sediul la Arad care
preia conducerea in lupta pentru unire, format din 12 membri (6 P.N.R. si 6 P.S.D. )
Independenta – C.N.R.C. negociaza cu maghiarii la Arad, insa ungurii au acceptat doar
autonomie pentru Transilvania in cadrul Ungariei fapt neacceptat de romani
Unirea – la 1 dec.1918 la Alba Iulia are loc Marea Adunare Nationala la care participa 1228
de delegati alesi prin vot si circa 100.000 de oameni .Presedintele Adunarii a fost Gh Pop de
Basesti iar Declaratia de unire a fost citita de Vasile Goldis.Pana la integrarea deplina in
Romania in Transilvania se formeaza Marele Sfat National ( organ legislative ) si Consiliul
Dirigent (organ executiv) condus de Iuliu Maniu