Statul roman modern de la proiect politic

la realizarea romaniei mari

Un stat modern este un stat care se conduce dupa o constitutie moderna care
prevede separarea puterilor in stat si drepturi si libertati cetatenesti, are institutii de
educatie si cultura, asigura tuturor locuitorilor participarea la viata politica, are
industrie sprijinita de burghezie. In secolul fanariot( sec XVIII) niciuna dintre aceste
conditii nu erau indeplinite. Deci tarile romane nu erau state moderne.

1. Prezentati doua proiecte de modernizare in secolul al XVIII-

lea(Secolul Fanariot).
Cu toate acestea procesul de modernizare incepe chiar in secolul a XVIII-lea,
unele proiecte de modernizare apartinand unor domni fanarioti
reformatori(reformismul domnesc). Iar altele unor boieri din ,,Partida Nationala,,
(,,reformismul boieresc,,).
a). In cadrul reformismului domnesc cel mai important domn fanariot reformator a
fost Constantin Mavrocordat, ce a avut 10 domnii alternative in Tara Romaneasca si
Moldova, intre 1730-1769.
Acesta a publicat in 1741 un proiect de constitutie, intr-o revista
frantuzeasca(Mercure de France) in care precizau mai multe elemente de
modernizare, pe care mai apoi le-a si aplicat in decursul domniilor sale. Astfel a
desfiintat dependenta taranilor fata de mosiile boieresti(1746 a
desfiintat ,,rumania,,, iar in 1749 a desfiintat ,,vecinia,, in Moldova). A introdus insa
claca care era 12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova. De asemenea a
instituit functionari de stat platiti din fondurile domniei, care sa conduca judetele si
sa stranga taxele, numiti ispravnici. A facut chiar carti de identitate locuitorilor. Tot
el a desfiintat impozitele numeroase inlocuindu-le cu un impozit unic care era platit
in 4 transe anuale. Alti domni fanarioti si-au legat numele de alcatuirea unor coduri
de legi moderne: pravilniceasca Condica a lui Alexandru Ipsilanti(1780) si in secolul
XIX Legiuirea lui Caragea(1818) si Codul lui Calimachi(1817)
Reformismul Boieresc – a constat in acele memorii sau scrisori ale boierilor romani
nemultumiti de faptul ca domnii fanarioti ii inlaturasera din viata politica inlocuindu-
i cu boieri greci. Ei au alcatuit o grupare politica numita „Partida Nationala” si au
trimis memorii puterilor europene(imparatilor austrieci, tarilor rusi, sau regilor
Prusiei si chiar imparatului Frantei, Napoleon I) prin care cereau: alcatuirea din

1
constitutii moderne care sa limiteze puterea absoluta a domnilor, autonomia
Tarilor Romane, ,unirea Tarii Romanesti cu Moldova si chiar independeta fata de
Imperiul Otoman. Zeci de astfel de memorii au fost inaintate puterilor europene in
secolul fanariot mai ales in contextul razboaielor ruso-austro-turce.
b). Proiectul de modernizarea al Partidei Nationale din Moldova din 1769 – a fost
inaintat puterilor europene, fiind alcatuit din boierii Partidei Nationale in frunte cu
mitropolitul Gavriil Calimachi. Prin acest memoriu se cerea transformarea Moldovei
intr-o republica aristocratica condusa de 12 mari boieri.

a. Memoriul de la Focsani(1772) – a fost redactat de catre boierii Partidei

Nationale din Tara Romaneasca si Moldova fiind inaintat Imparatesei Maria
Theresa, țarinei Ecaterina a II-a si regelui Frederich al Prusiei, la Focsani, cu
prilejul tratativelor pentru impartirea Poloniei. Prin acest memoriu se cerea
unirea Tarii Romanesti cu Moldova intr-un stat independent fata de Imperiul
Otoman, care sa fie pus sub protectia Rusiei, Austriei si Prusiei.

2. Prezentati doua proiecte de modernizare in prima jumatate a

secolului XIX

a. Proiectul politic al revolutiei de la 1821(a lui Tudor Vladimirescu) – intre

ianuarie si iunie 1821 a avut loc o revolutie condusa de un capitan de graniceri
din Gorj numiti panduri(Tudor Vladimirescu). Documentul programatic al acestei
revolutii numit Cererile Norodului Romanesc a fost atat un proiect de
modernizare cat si un document cu valoare de constitutie. El cuprindea mai
multe cerinte de modernizare printre care: limitarea boierilor greci in divanul
tarii la 4, libertatea comertului, desfiintarea vamilor interne, reinfiintarea
armatei nationale, care sa fie alcatuita din 4mii de panduri si 200 arnauti ce
urmau sa fie platiti din fondurile manastirilor, infiintarea unei Adunari
reprezentative numita Adunarea Poporului si anularea acelor legi care erau
alcatuite fara consultarea acestei Adunari, acordarea functiilor dupa merit si
desfiintarea obiceiului cumpararii acestora. Desi Vladimirescu a murit ucis iar
revolutia sa a fost infranta de catre turci, multe din cerintele documentului
programatic se vor indeplini in deceniile urmatoare astfel: in 1822 Sultanul
otoman a consimtit revenirea la domniile pamantene, in 1829 prin tratatul de la

2
 Adrianopol s-a revenit la libertatea comertului, iar prin Regulamentele Organice
(1831-1832) s-au desfiintat vamile interne si s-a reinfiintat armata nationala.

c). „Constitutia Carvunarilor” numita si „Constitutia celor 77 de ponturi” a fost

alcatuita de un mic boier moldovean, Ionica Tautu, in 1822, avand mai multe cerinte
de modernizarea printre care: egalitatea tuturor in fata legii, separarea puterilor in
stat, alcatuirea unei Adunari reprezentative care sa se numeasca Sfatul Obstesc, dar
si autonomia Moldovei fata de Imperiul Otoman.

b. Proiectul politic pasoptist – anul 1848 a fost anul in care a izbucnit o revolutie
general europeana numita si „Primavarea popoarelor” raspandindu-se din
Palermo in Sicilia iar mai apoi in mai multe state europene, printre care si cele 3
Tari Romane. Documentele programatice alea acestei revolutii au fost veritabile
proiecte de modernizare. Revolutia a fost sprijinita de burghezie printr-o
societate secreta numita Masoneria, dorind sa inlature regimurile monarhice
inlocuindu-le cu regimuri republicane constitutionale.

Revolutia din Moldova – 27 martie 1848 a avut loc o adunare in fata

hotelului ,,Petersburg,, din Iasi, la care au luat parte 1000 de persoane. A fost
alcatuit documentul programatic numit „Petitia Proclamatiune” de catre Vasile
Alecsandri, ea cuprindea 35 de puncte cu cerinte moderate printre care:
imbunatatirea situatiei taranilor, reforma scolara, infiintarea unei garzi cetatenesti,
noi alegeri pentru Adunarea Obsteasca. Petitia Proclamatiune a fost prezentata
domnitorului Mihail Sturza, care din cauza ultimelor doua cerinte a respins
documentul arestand mai apoi 300 de revolutionari. Unii dintre acestia au reusit să
fugă in Transilvania sau Bucovina, redactand acolo documente mult mai radicale.

Revolutia din Transilvania – a avut un caracter national fiind redactat documentul

programatic numit „Petitia Nationala de la Blaj” 3-5 mai 1848 cuprinzand cerinte
nationale printre care: egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni privilegiate ale
Transilvaniei, egalitatea Bisericii Ortodoxe romane cu celelalte confesiuni oficiale ale

3
Transilvaniei, apoi desfiintarea iobagiei fara despagubirea nobililor, unirea cu Tara
Romaneasca si Moldova, sub lozinca(motto): „Noi vrem sa ne unim cu tara”.
Unii revolutionari moldoveni refugiati la Brasov, au redactat un document radical
numit „Printipiile noastre pentru reformarea patriei”(12 mai 1848) redactat de
catre Vasile Alecsandri si Costache Negri. Prevedea printre altele: improprietarirea
taranilor fara despagubirea boierilor, unirea Moldovei cu Tara Romaneasca,
egalitatea tuturor locuitorilor in drepturi civile si in drepturi politice.
Revolutia in Tara Romaneasca – a fost pregatita de catre societatea secreta
masonica „Fratia” fondata la Paris in 1843 de catre Nicolae Balcescu, Ion Ghica si
Cristian Tell. Acestia doreau inlaturarea de la putere a domnitorului Gheorghe
Bibescu si preconizau izbucnirea concomitenta a revolutiei in mai multe orase.
Revolutia a izbucnit la 9 iunie 1848 in satul Islaz de langa Turnu Magurele, unde in
fata unei adunari populare s-a citit documentul programatic numit Proclamatia de
la Islaz redactat de catre Ion Heliade Radulescu, ce cuprindea 21 de cerinte radicale
printre care: domn ales din 5 in 5 ani, improprietarirea taranilor cu despagubirea
boierilor, egalitatea tuturor in drepturi civile si politice, respectarea autonomiei Tarii
Romanesti si infiintarea unei garzi cetatenesti. Proclamatia de la Islaz a fost
prezentata la 11 iunie domnului Gheorghe Bibescu, care de teama a aprobat-o, iar
mai apoi a abdicat si a parasit teritoriul tarii.
Intre 13 iunie si 13 septembrie, revolutionarii au condus Tara Romanesca infiintand
un guvern revolutionar si declarand Proclamatia de la Islaz drept constitutie a Tarii
Romanesti.
Revolutia a fost infranta la 13 septembrie 1848 de catre o puternica armata
otomana condusa de Fuad Pasa, care a inecat in sange revolutia.

3. Prezentati doua documente cu rol de constitutie in prima jumatate a

sec al XIX lea

a. Regulamentele organice – au fost adoptate in 1831 in Tara Romaneasca si 1832

in Moldova, in timp ce acestea se aflau sub ocupatie militara rusa fiind conduse
de un guvernator militar, contele Pavel Kisseleff, care reprezenta puterea
protectoare a celor doua Tari Romane, Imperiul Rus dupa cum fusese stabilit la
tratatul de la Adrianopol in 1829.
Regulamentele prevedeau separarea puterilor in stat astfel:
1. Puterea legislativa o avea Domnul care era ales pe viata de catre Adunarea
Obsteasca extraordinara, dar si Adunarea Obsteasca care era alcatuita din

4
 deputati alesi prin vot cenzitar, dar si din marii boieri. Adunarea alcatuia legile si
ii prezenta domnului rapoarte numite anaforale.
2. Puterea executiva o avea Domnul si un sfat restrans alcatuit din 6-8 ministri.
Domnul numea si demitea ministrii si conducea militia nationala.

3. Puterea judecatoareasca. Prin regulamente se pun bazele sistemului judiciar

modern cu avocati, procurori si judecatori. Instanta suprema era Inaltul Divan
Domnesc, infiintandu-se si instante locale (Curtile de Apel). Regulamentele nu
prevedeau drepturi si liberatati cetatenesti si mentineau privilegiile boieresti.
b. Proclamatia de la Islaz – vezi mai sus la Revolutia din Tara Romaneasca este al
doilea document cu rol de constitutie in prima jumatate a sec XIX.

4. Prezentati contextul unirii de la 1859(Mica Unire)

Unirea de la 1859 s-a realizat in contextul unei noi faze a „crizei orientale”, mai
precis „RAZBOIUL CRIMEEI” care a fost castigat de Imperiul Otoman cu sprijinul altor
puteri europene. Razboiul a fost urmat de un congres de pace.
a. Tratatul de pace de la Paris(1856). La Congresul de la Paris au participat ministrii
de externe ai celor 7 puteri europene(Imperiul Otoman, Imperiul Rus, Imperiul
Habsburgic, Anglia, Franta, Sardinia(Piemontul) si Prusia). Pentru prima data la
nivel oficial la acest congres s-a pus problema unirii Tarii Romanesti cu Moldova
de catre ministrul de externe al Frantei, Contele Walewski. Puterile europene s-
au impartit in doua tabere: pro-unionista(Franta, Rusia, Prusia si Sardinia) si anti-
unionista(Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic si Anglia). Congresul a hotarat
cu privire la romani urmatoarele: incetarea protectoratului rus si inlocuirea
acestuia cu protectia colectiva a celor 7 puteri europene; Imperiul Otoman
ramanea puterea suzerana; Rusia ceda Moldovei 3 judete din sudul
Basarabiei(Cahul, Ismail si Bolgrad); se stabilea convocarea unor Divanuri ad-hoc
prin care reprezentatii romanilor sa hotarasca daca vor sau nu unirea.

b. Proiectul Divanurilor ad-hoc(1857). In 1857 au fost convocate cele doua

Divanuri ad-hoc, care cu toata incercarea Imperiului Otoman de a falsifica
alegerea reprezentantilor, au fost convocate si au luat hotarari similare: unirea
intr-un singur stat numit Romania, la conducerea caruia sa fi adus un print strain
dintr-o dinastie domnitoare in Europa; el si urmasi sai urmau sa fie crescuti in
religia ortodoxa. Noul stat urma sa fie pus sub protectia celor 7 puteri europene
ramanand sub suzeranitate otomana.

5
c. „Conventia de la Paris”(1858). Intrunite din nou la Paris, cele 7 puteri europene
au luat cunostinta de dorinta romanilor. Neputandu-se pune de acord, unele
fiind pentru iar altele pentru impotriva unirii, au hotarat o unire teoretica pe
model federativ intr-un stat numit „PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI SI
VALAHIEI”, care sa fie condus de doi domni si sa aiba doua Adunari Elective si
doua guverne. Noul stat urma sa aiba si doua institutii comune cu sediul la
Focsani: Comisia Centrala, care alcatuia legile si INALTA CURTE DE CASATIE SI
JUSTITIE, cea mai inalta instanta de judecata. A fost alcatuit un document ce a
jucat rol de constitutie a Principatelor intre 1858-1864, numit Conventia de la
Paris.
Conventia era mai moderna decat Regulamentele, deoarece prevedea drepturi si
libertati cetatenesti si suprima privilegiile boieresti.

d. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza(5,24 Ianuarie 1859). Deoarece textul
Conventiei de la Paris nu prevedea ca cei doi domni trebuie sa fie persoane
diferite, romani au pus puterile europene in fata faptului implinit, alegand la
date diferite(5 ianuarie Adunarea Electiva a Moldovei si 24 Ianuarie Adunarea
Electiva a Tarii Romanesti) aceeasi persoana, un boier cu vederi moderniste, fost
parcalab de Galati, colonelul Alexandru Ioan Cuza. Acesta este considerat
fondatorul statului roman modern, pe care l-a consolidat prin intermediul
reformelor sale. In martie 1859, 5 puteri europene au recunoscut dubla alegere a
lui Cuza, iar in 1861 toate cele 7 puteri europene au recunoscut unirea dar doar
pe timpul domniei lui Cuza, Sultanul dandu-i firmanul de domnie.
Primi ani, Cuza i-a dedicat unificari institutiilor statului, Adunarilor Elective,
Guvernelor, a postei si telegrafului.

5. Prezentati doua proiecte de consolidare a statului roman modern din

a doua jumatate a sec al XIX lea
Intre 1863-1865 cu sprijinul guvernului condus de Mihai Kogalniceanu, Cuza a
realizat celebrele si controversatele sale reforme.
a. Secularizarea averilor manastiresti(1863) – pentru a face rost de pamant ca sa il
dea taranilor, Cuza a confiscat pamantul tuturor manastirilor, chiar si al celor
inchinate la locurile sfinte, acordand despagubiri, pe care insa manastirile
inchinate le-au refuzat. Astfel o patrime din terenul agricol al tari a intrat in
proprietatea statului.

6
b. Reforma agrara(Legea rurala 1864) – din pamantul confiscat de la manastiri si
parti din mosiile boieresti, Cuza a improprietarit peste 400mii de familii taranesti,
in functie de numarul animalelor de tractiune. Taranii plateau despagubiri
boierilor timp de 15 ani, iar 30 de ani nu aveau voie sa-l vanda(pamantul).
Deoarece marii boieri care dominau Adunarea s-au opus legi rurale, Cuza a dat
prima lovitura de stat din istoria Romaniei, dizolvand Adunarea si domninand
ultimii doi ani(1864-1866) autoritar in baza unei constitutii numita „Statutul
dezvoltator al conventiei de la Paris” prin care isi marea foarte mult puterile in
special pe cele din domeniul legislativ, el alcatuind legile prin intermediul unui
organism numit Consiliul de Stat.
c. Reforma scolara(legea instructiunii publice 1864) – pentru a educa lumea
satului, Cuza a instituit invatamantul primar(cls 1-4) gratuit si obligatoriu,
preocupandu-se de instruirea viitorilor invatatori, scoliti pe cheltuiala statului ce
erau majoritatea proveniti din cantareti bisericesti. Liceul avea 7 clase(clasele 5-
11). Cuza a infiintat si primele universitati: Iasi 1860 si Bucuresti 1864.
d. Reforma juridica(1865) – in timpul lui Cuza, s-au adoptat dupa modelul codurilor
lui Napoleon, codul de drept civil si codul de drept penal, care erau coduri de legi
moderne.
Alte reforme:
Adoptarea grafiei latine, a sistemului unic de masuri si greutati, infiintarea CEC(Casei
De Economii si Consemnatiuni) prima banca de stat romaneasca, s-a adoptat leul ca
moneda nationala, s-au infiintat Arhivele Nationale.

Sfarsitul domniei – Domnia autoritara a lui Cuza i-a nemultumit atat pe marii boieri,
dar si pe burghezi, care au alcatuit o alianta numita „Monstruoasa Coalitie”, care la
11 februarie 1866 l-a fortat pe Cuza sa abdice si sa paraseasca teritoriul
Principatelor.

Domnia si reformele lui Carol I (1866-1914)

Dupa abdicarea lui Cuza, a fost cautat un print strain dintr-o dinastie domnitoare in
europa. A fost gasit printul prusac Carol de Hohenzollern Sigmaringen, ruda cu
regele Prusiei dar si cu Imparatul Frantei Napoleon al III- lea. Venirea sa ca domn in
Principate, a fost supusa aprobarii poporului printr-un plebiscit. Iar la 10 mai 1866 a
fost instalat oficial ca Domn in Principate. Din 1878, Carol a devenit Alteta Regala,
iar din 1881 primul Rege al Romaniei
Reformele sale:

7
a. Adoptarea primei Constitutii moderne a Romaniei (iulie 1866). Constitutia de la
1866, a avut ca model cea mai moderna constitutie a Europei a acelui timp, cea a
Belgiei, fiind bazata pe principiile democratice ale separarii puterilor in stat si a
respectari drepturilor si libertatilor cetatenesti. Numele statului prin constitutie
era Romania
b. Infiintarea primelor partide politice:
1. Partidul Liberal – a fost infiintat in 1875, reprezenta interesele burgheziei si
sprijinind ca ramura economica industria nationala ce a fost creata de catre
liberali prin celebrele legi de incurajare a industriei nationale din 1887. Lozinca
liberalilor era „Prin noi insine”, prin care incurajau interventia statului in
economie, sprijinindu-i pe investitorii romani. Liberali doreau modernizarea
rapida a Romaniei. Partidul Liberal a fost condus pe personalitati marcante din
familia Bratianu.
2. Partidul Conservator – a fost infiintat in 1880, reprezantand interesele marilor
proprietari de pamant(boieri), sprijinand ca ramura economica agricultura.
Conservatori doreau modernizarea treptata a tarii pas cu pas, acuzandu-i pe
liberali ca dorind modernizarea rapida a tarii au creat „forme fara fond”,
afirmatie ce ii apartine „Junimii” curent literar nascut in jurul revistei cu acelasi
nume, fondata de catre presedintele conservator Titu Maiorescu. Partidul
Conservator a fost condus de personalitati marcante ca Petre Carp si Titu
Maiorescu.
Din 1895, regele Carol I a instituit principiul rotirii la putere a celor doua mari
partide(„Rotativa Guvernamentala”) asigurand astfel modernizarea uniforma a
Romaniei.
c. Infiintarea industriei nationale. Liberalii sunt cei care au creat practic industria
nationala prin celebrele legi de incurajare a acesteia din 1887, prin acestea
incurajau investitorii romani prin acordarea in concesiune pe termen foarte lung
a unor terenuri pentru construirea fabricilor de catre cei care aveau un capital de
minim 5 mii de lei, si angajau minim 25 de muncitori. Prin tarifele vamale
protectioniste au lipsit de concurenta produsele industriei romanesti.

6. Prezentati participarea Romaniei la relatiile internationationale in a

doua jumatate a sec al XIX lea
a. Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878(Razboiul de Independenta)

8
Independenta romaniei fata Imperiul Otoman s-a realizat in contextul unei noi faze
a „Crizei Orientale”, mai precis revoltele popoarelor din Balcani(bosniaci, sarbi,
bulgari) impotriva Imperiului Otoman dintre 1875-1876. Imperiul Rus s-a declarat
protector al acestor popoare impotriva Imperiului Otoman, dorind sa initieze un nou
razboi cu turcii. O delegatie condusa de catre Ion C. Bratianu si Mihail Kogalniceanu,
s-a deplasat la Livadia, in Crimeea pentru a purta discutii cu Tarul Rusiei Alexandru
al II-lea, dar si cu cancelarul Gorceakov pentru a incheia un tratat antiotoman ce
urma sa permita Romaniei sa participe la razboiul impotriva turcilor alaturi de rusi.
In decembrie 1876, Imperiul Otoman a adoptat o constitutie(,,Constitutia lui Midhat
Pasa,,) prin care declara Romania provincie privilegiata a Imperiului Otoman, ceea
ce a nemultumit profund clasa politica romaneasca. De aceea la 4 aprilie 1877 s-a
incheiat o conventie romano-rusa la Bucuresti, prin care se permitea trecerea
trupelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu conditia respectarii integritati teritoriale a
Romaniei si fara obligatia aprovizionarii trupelor rusesti. La 6 aprilie 1877, armata
romana a fost mobilizata, iar la 10 aprilie, Romania a rupt relatiile diplomatice cu
Imperiul Otoman. Imperiul Rus a declarat razboi Imperiului Otoman la 12 aprilie
1877, incepand trecerea trupelor ruse pe teritoriul Romaniei. Granita Dunarii a fost
pazita de trupele roman. Ca riposta turcii au bombardat cetatile romanesti de la
Dunare(Bechet, Calafat, Giurgiu, Turnu), iar romanii pe cele turcesti de la
Dunare(Vidin si Nicopole). Trupele ruse au trecut la Sud de Dunare, in timp ce la 27
aprilie 1877, Imperiul Otoman a rupt relatiile diplomatice Romania. In aceste
conditii, Adunarea Deputatilor a votat o rezolutie la 29 aprilie prin se declara razboi
Imperiului Otoman, pe care a doua zi 30 aprilie, a votat-o si Senatul.
La 9 mai 1877, in Camera Deputatilor, Ministrul de Externe Mihai Kogalniceanu a
fost interpelat de catre deputatul liberal Nicolae Fleva cu privire la intrarea
Romaniei in razboi, proclamand solemn independenta Romaniei fata de Imperiul
Otoman prin cuvintele „Suntem o natiune libera, suntem o natiune de sine
statatoare”, independenta fiind votata in plenul Camerei Deputatilor, iar a doua zi
10 mai a fost votata si de Senat.
Desi Carol a dorit ca armata romana sa participe la razboiul din sudul Dunarii, initial
a fost refuzat de catre rusi, care nu doreau sa imparta victoria cu nimeni, deoarace
doreau sa anexeze cele trei judete din sudul Basarabiei(Cahul, Ismail, Bolgrad). Rusii
au intampinat insa o rezistenta indarjita a turcilor care adusesera foarte multe trupe
in apararea redutei Plevna, pe care in doua randuri au incercat sa o cucereasca in
iulie 1877 fara succes. Fratele Tarului Arhiducele Nicolae a trimis o telegrama
domnului Carol I, cerandu-i ajutorul. Carol a primit chiar comanda trupelor romano-
ruse ce luptau la Plevna. Prin jertfa de sange a numerosi soldati romani, reduta

9
Plevna a fost cucerita, capituland in noiembrie 1877, Osman Pasa, comandantul
redutei Plevna predandu-se in mainile armatei romane. In lunile urmatoare, pana in
Ianuarie 1878, au fost cucerite si celelalte redute turcesti (Vidin Grivita 1 si 2 ,
Opanez , Smardan). In ianuarie 1878 Imperiul Otoman a capitulat(s-a declarat
infrant). Astfel independenta Romaniei a fost castigata. Ea a fost recunoscuta oficial
la doua congrese internationale: San Stefano din februarie 1878 si Berlin(iunie-iulie
1878). La congresul de la San Stefano, rusi au recunoscut independenta romaniei, cu
conditia cedari celor 3 judete din sudul Basarabiei(Cahul,Ismail si Bolgrad) dandu-le
in schimb Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor. La congresul de la Berlin s-a
recunoscut oficial independeneta Romaniei cu doua conditi: recunoasterea
schimbului de teritorii cu Rusia si scoaterea din constitutia Romaniei a articolului 7
care conditiona cetatenia de religia crestina. In 1878, Carol a primit titlul de Alteta
Regala, iar in 1881 Romania a primit titlul de regat pentru ca la 10 mai 1881, Carol si
sotia sa Elisabeta, au fost proclamati regi ai Romaniei.
b. Aderarea Romaniei la Tripla Alianta – in 1881 a fost creata la nivel european o
alianta politico militara, numita: Tripla Alianta sau Puterile Centrala, alcatuita din
Germania, Austroungaria si Italia. In 1883 regele Carol I a incheiat un tratat
secret cu Tripla Alianta pentru a proteja independenta greu castigata.

7. Prezentati participarea Romaniei la relatiile internationale in primele

doua decenii ale secolului XX
a. Razboaiele Balcanice(1912-1913) – cele doua razboaie balcanice au incheiat
„Criza Orientala” . Daca la primul razboi balcanic, Romania nu a participat, la al
doilea razboi balcanic a luptat impotriva Bulgariei, castigand Cadrilaterul alcatuit
din judetele Dristor si Caliacra.
b. Participarea Romaniei la primul razboi mondial – in 1907 a luat nastere la nivel
european o a doua mare alianta politico-militara numita Tripla Intelegere sau
Antanta(Anglia, Franta, Rusia). Primul razboi mondial(1914-1918) s-a purtat intre
cele doua mari aliante politico-militare: Tripla Alianta(Puterile Centrale) si Tripla
Intelegere(Antanta) avand ca pretext asasinarea de la Sarajevo a mostenitorului
tronului Imperiului Austroungar, arhiducele Franz Ferdinand. In iulie 1914, regele
Carol I a convocat la Sinaia un Consiliu de Coroana. La acest consiliu, oamenii
politici, inafara de rege si presedintele conservator Petre Carp, s-au opus intrarii
Romaniei in razboi, optand pentru neutralitate, si astfel intre 1914 si 1916,
Romania a fost neutra. Dupa moartea lui Carol I, la conducerea Romaniei a fost
urmat de nepotul sau de frate, Ferdinand I(1914-1927 in timpul domniei caruia
se va realiza „Marea Unire” de la 1918 in urma participarii Romaniei alaturi de

10
 Antanta la razboi. In cei doi ani de neutralitate, Romania a fost curtata de
diplomatii celor doua tabere beligerante, care promiteau castiguri teritoriale.
Atrasa de promisiunile Antantei, ca daca va intra in razboi de partea ei, va primi
Bucovina si Transilvania, Romania a intrat in razboi in august 1916 de partea
Antantei. Armata romana a patruns in Transilvania pentru a o elibera. Trupele
Triplei Aliante conduse de maresalul Von Mackensen, au invadat Oltenia si
Muntenia, iar regele si guvernul s-a refugiat la Iasi, trimitand tezaurul tarii la
Moscova. In vara anului 1917, trupele Triplei Aliante, au fortat trecatorile
Carpatilor fiind insa respinse prin jertfa de sange a soldatilor romani in celebrele
batalii de la Marasti, Marasesti si Oituz. La 25 octombrie/7 noiembrie 1917, a
avut loc in Rusia „Revolutia Bolsevica” condusa de Lenin, care dupa ce l-a
asasinat pe Tar cu intreaga a sa familia a scos Rusia din razboi, prin pacea de la
Brest-Litovsk. Romania a fost nevoita sa incheie la randul sau o pace umilitoare la
Buftea-Bucuresti cu Tripla Alianta, iesind practic din razboi si recunoscand
pierderile teritoriale. Incurajata de victoriile Antantei, a reintrat in razboi, iar
sfarsitul acestuia a gasit Romania in tabara invingatoare. Astfel s-a putut realiza
unirea de la 1918, recunoscuta international prin Conferinta de pace de la
Paris(1919-1920).

8. Prezentati doua actiuni prin care s-a realizat marea unire de la 1918
Marea Unire s-a realizat in contextul participarii Romaniei alaturi de Antanta la
primul razboi mondial intre 1916-1918, a prabusirii Imperiului Rus in urma revolutiei
bolsevice din octombrie 1917, a prabusirii Imperiului Austroungar, dar si a afirmarii
principiului democratic al dreptului popoarelor la autodeterminare enuntat de catre
presedintele SUA W. Wilson in programul sau numit „Cele 14 puncte”
a. Unirea Basarabiei – in Basarabia a luat fiinta in 1917 Partidul National
Moldovenesc, care a militat pentru unirea cu Romania. In octombrie 1917 a avut
loc la Chisinau Congresul Ostasilor Moldoveni, care a hotarat autonomia
Basarabiei. In noiembrie 1917 a luat nastere Sfatul Tarii, ce avea ca organ
executiv Consiliul Directorilor Generali. La 2 decembrie 1917 a fost proclamata
Republica Democratica Moldoveneasca, care era membra a Republicii Federative
Ruse, beneficiind insa de autonomie. Trupele ruse care se retrageau in dizordine,
au produs numeroase pagube, Consiliul Directorilor Generali a cerut sprijinul
Romaniei, armata romana trecand Prutul in ianuarie 1918 restabilind ordinea.
La 27 martie 1918, Sfatul Tarii a votat unirea Basarabiei cu Romania, declaratia
de unire fiind promulgata de catre regele Ferdinand in aprilie 1918.

11
b. Unirea Bucovinei – a urmat aceeasi cale ca Basarabia. Ucraina dorea in 1918 sa
alipeasca Basarabia teritoriului sau, in timp ce Imperiul Austroungar dorea sa
alipeasca partea de nord a Bucovinei la Galitia. In aceste conditii, deputatii
romani din parlamentul de la Viena au creat Consiliul National Roman, care a
militat pentru autodeterminarea romanilor si autonomia provinciei. In octombrie
1918
s-a creat Adunarea Constituanta a romanilor(Congresul General al Bucovinei),
condusa de catre Iancu Flondor care milita pentru unire. Trupele ucrainiene au
patruns in Bucovina de Nord, ceea ce a determinat Consiliul National Roman sa
ceara sprijin armatei romane.
La 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat motiunea unirii
neconditionate si pe veci cu Romania, promulgata de catre regele Ferdinand in
decembrie 1918. Unirea Bucovinei a fost recunoscuta international in
septembrie 1919 prin Tratatul de la Saint Germaine en Laye.

c. Unirea Transilvaniei – dupa retragerea armatei romane din Transilvania,

autoritatile maghiare au luat masuri restrictive pentru romani. In aprilie 1918 a
avut loc la Roma, Congresul Natiunilor din Imperiul Austroungar unde deputatii
romani au cerut autonomia Transilvaniei si unirea cu patria mama. Lupta pentru
unire in Transilvania a fost condusa de Partidul National Roman condus de Iuliu
Maniu, care in septembrie 1918 a adoptat „Declaratia de la Oradea” prin care
cerea autonomia Transilvaniei. Fiind citita in parlamentul de la Budapesta, in
octombrie 1918 a capatat caracterul unei veritabile declaratii de independenta.
Tot in octombrie 1918 ultimul imparat austroungar Carol I de Habsburg, a
incercat printr-un manifest numit „Catre popoarele mele credincioase” sa
federalizeze imperiul in 6 regate autonome. Transilvania facea parte din regatul
Ungariei. Manifestul a fost insa respins de catre romani. In octombrie 1918 s-a
format la Arad Consiliul National Roman Central alcatuit din 12 membrii(6 ai
Partidului National Roman si 6 ai Partidului Social Democrat) care a adresat
guvernului maghiar in noiembrie 1918 o nota ultimativa in care cerea
respectarea autonomiei Transilvaniei, iar tratativele purtate cu guvernul maghiar
au esuat la Arad. In aceste conditii s-au hotarat convocarea unei mari adunari a
romanilor care sa hotarasca cu privire la unirea cu Romania. Ea a avut loc la 1
decembrie 1918 la Alba Iulia, unde au participat 100mii de romani. Ei si-au ales
1228 de delegati ce au semnat rezolutia unirii, ce a fost mai apoi citita in fata
adunarii de catre Vasile Goldis. Se implinea astfel visul de veacuri al romanilor,
marea unire luand nastere „Romania Mare” din care faceau parte toti romanii

12
 din toate provinciile romanesti. La 29 decembrie 1918 primul parlament al
Romaniei Mari a votat legile prin care era ratificata Marea Unire. In 1922 regele
Ferdinand I si Regina Maria au fost incoronati solemn la Alba Iulia ca regi ai
Romaniei Mari.

La conferinta de pace de la Paris din 1919-1920, prin tratate separate unirea

provinciilor romanesti a fost recunoscuta astfel: la Neuilly in noiembrie 1919,
Bulgaria a recunoscut Romaniei Cadrilaterul, la Saint Germaine in decembrie 1919 s-
a recunoscut Romaniei castigarea Bucovinei de catre Austria, in iunie 1920 la
Trianon, Ungaria recunoaste Romaniei castigarea Transilvaniei, iar in octombrie
1920 prin Tratatul de la Paris, Puterile Europene recunosc Romaniei castigarea
Basarabiei.

Perioada interbelica
A fost o perioada de prosperitate economica si de consolidare politica a Romaniei,
adoptandu-se Constitutia democratica din 1923. In 1919 a aderat la Societatea
Natiunilor, o organizatie politica internationala(a fost chiar membru fondator), care
promova buna intelegere intre state si securitatea colectiva a acestora. De
asemenea, a incheiat tratate bilaterale cu Franta si Italia, si chiar a pus bazele unor
„aliante regionale”: Mica Intelegere fondata in 1921, alcatuita din Ceho-Slovacia,
Iugoslavia si Romania, si Intelegerea Balcanica fondata in 1934, alcatuita din
Romania, Iugoslavia, Grecia si Turcia. In 1928, a fost semnat Pactul Briand-Kellogg,
prin care se inlatura razboiul ca mijloc de solutionarea a conflictelor. Intre 1934-
1936, Ministrul de Externe al Romaniei, Nicolae Titulescu a initiat un dialog cu
Ministrul de Externe al URSS-ului Maxim Litvinov, pentru a convinge URSS-ul sa
recunoasca unirea Basarabiei cu Romaniei, fara insa a avea succes.

Romania in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial

In perioada interbelica s-au nascut in Europa Occidentala doua ideologi totalitare,
fascismul si nazismul. Hitler in alianta cu musolinii si cu imparatul Japoniei, au
alcatuit „Axa Roma Berlin Tokyo”, o alianta ofensiva ce dorea sa rescrie harta
Europei si chiar a lumii. Hitler chiar urmarea sa creeze un imperiu alcatuit din toti
etnicii germani. In 1938, Austria s-a unit cu Germania si in acelasi an Hitler a invadat

13
Cehoslovacia, zmulgandu-i regiunea sudeta. In 1939 a incheiat un pact(Pactul
Ribbentropp Molotov) prin care promiteau sa nu se agreseze reciproc si printr-o
anexa secreta isi impartea Europa in sfere de influenta. La 1 septembrie 1939, Hitler
a atacat Polonia dezlantuind astfel al Doilea Razboi Mondial.
In vara-toamna anului 1940, Romania a cunoscut importante pierderi teritoriale,
astfel:
a. Prin doua note ultimative din iunie 1940, Stalin cerea Romaniei, cedarea
Basarabiei, Bucovinei de Nord si a tinutului Herta. Izolat pe scena externa, regele
Carol al II-lea a acceptat cedarea celor 3 teritorii romanesti.

b. La 30 august 1940, prin „Dictatul de la Viena” Hitler a decis sa acorde Ungariei

Nord-Vest-ul Transilvaniei.

c. La 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, Romania ceda Bulgariei

Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, regele Carol al II-lea a abdicat si a plecat in
strainatate, lasand la conducerea Romaniei pe fiul sau Mihai I(1940-47). De fapt
el il numise prim-ministru pe generalul Ion Antonescu, care intre 1940 si 1944 a
condus Romania. Deoarece in vara-toamna lui 1940, Romania pierduse o treime
din teritoriu si din populatie, iar generalul Ion Antonescu a aliat in toamna lui
1940 Romania cu Germania Nazista. In 1941, cand Hitler a invadat URSS-ul,
Antonescu a dat ordin armatei romane sa treaca Prutul, eliberand Basarabia.
Romania a continuat alaturi de Germania Nazista ofensiva acesteia pe teritoriul
URSS-ului. Dupa asediul esuat al Stalingradului, se stia ca Germania v-a pierde
razboiul, iar Romania trebuia sa paraseasca alianta cu Germania Nazista. La 23
august 1944, Regele Mihai a orchestra o lovitura de stat, destituindu-l si
arestandu-l pe maresalul Ion Antonescu. In aceeasi zi, Romania a intors armele
impotriva Germaniei Naziste. La 30 august 1944, Trupele Armatei Rosii au
invadat Romania ocupand Bucurestiul si favorizand astfel instalarea la 6 martie
1945 a guvernului Doctor Petru Groza.

14