Sunteți pe pagina 1din 3

Bora Kevin 12-A

Testul de antrenament 15

Subiectul I

1.Domnitorul precizat in sursa B este: Nicolae Mavrocordat.

2. O informație referitoare la Sfatul domnesc, din sursa A este aceea ca „Sfatul domnesc primeşte o
nouă organizare”

3. Două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B sunt Moldova si Tara Româneasca.

4. A

5. Cauză: „Pentru că sunt lipsiţi de iniţiativă în politica externă”

Efect: „ei ajung executorii fideli ai însărcinărilor otomane în raport cu marile puteri”

6. Două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în perioada regimului politic
la care se referă sursa B sunt: programul revoluției lui Tudor Vladimirescu, revoluția avand cauze
naționale, economice și sociale și, deși a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în atenția cancelariilor
marilor puteri europene situația din Principatele Dunărene și a determinat Imperiul Otoman să pună
capăt domniilor fanariote. Țelurile revoluției de la 1821 au fost consemnate în diferite acte precum
Proclamatia de la Pades sau Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc”. Din toate aceste
documente reiese faptul că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure
instituirea unei ordini sociale și politice noi și să asigure accesul țării la un statut de mai largă
independență; in contextul razboiului ruso-turc din 1768-1774, in timpul negocierilor pentru
impartirea Poloniei dintre Austria, Rusia si Prusia, Partida Nationala din Moldova si Tara Romaneasca
redacteaza „Memoriul de la Focsani din 1722” prin care cer unirea si independenta principatelor fata
de Imperiul Otoman, sub garantia colectiva a Rusiei, Austriei si Prusiei, ca mai apoi prin Pacea de la
Kuciuk Kainargi din 1774, Rusia sa obtina protectoratul asupra principatelor.

7. O prevedere a legii fundamentale adoptată în statul român în 1866 este aceea ca votul era
cenzitar .

Subiectul II

1.”Portul Moldovei la mare” precizat in sursa data este Cetatea Alba

2.Secolul la care se refera sursa data este secolul al XV-lea.

3.Lupta din 1467 este cea de la Baia, iar o caracteristica a acesteia la care se refera sursa data este
implicat Matei Corvin[regele Ungariei].

4.Doua informatii referitoare la Petru Aron, din sursa data sunt acelea ca acesta acceptă să
recunoască suzeranitatea şi să plătească tribut Imperiului Otoman si totodata, accepta sa „deschida
Cetatea Alba –portul Moldovei la mare”.

5.Din punctul meu de vedere, lupta de la Vaslui, o stralucita victorie a moldovenilor, a dovedit
istețimea strategica a lui Stefan, fiind utilizata tactica pamatului pârjolit, ce presupunea distrugerea
resurselor (hrana, otrăvirea apelor), cu scopul de a trimite inamicii in căutarea acestora. Acest lucru
Bora Kevin 12-A

l-a realizat si Stefan, împotriva marii armate otomane( aproximativ 120.000 de oameni) „obligând
turcii sa înainteze in căutarea hranei pentru oameni si animale exact spre locul stabilit de
Stefan”.Aducerea turcilor intr-un loc prielnic, ales de Stefan cel Mare, a permis surprinderea si
dezorientarea otomanilor „trupele turceşti sunt surprinse de cavaleria şi pedestraşii lui Ştefan, lovite
de tunurile moldovenilor, şi mulţi turci cad dezorientaţi şi împotmoliţi în mlaştini”. Batalia de la
Vaslui, castigata prin istetime si ingeniozitate, a reprezentat cea mai insemnata victorie din istoria
luptelor romanilor cu turcii.

6.Perioada secolelor XII-XIII a fost marcata de anumite modificari institutionale in spatiul romanesc
intracarpatic. Astfel, incepand cu anul 1176 si pana in 1541, instituția centrala in Transilvania a fost
voievodatul. Acesta era vasal regelui Ungariei, se bucura de autonomie si avea in frunte un voievod
numit de regele maghiar.Acesta avea atributii judecatoresti, militare si administrative, fiind totodata
ajutat de un Sfat si de congregatiile nobiliare.

Subiectul III

Secolul XX, numit si secolul extremelor, s-a conturat in spatiul romanesc ca o perioada cu o
importanta activitate politica, prima jumatate a acestui secol fiind caracterizata de marile realizari
datorate razboaielor balcanice, realizării Marii Uniri, a iluziilor legate de alianţele interbelice, pe cand
a doua jumatate este creionata in mare parte de un regim totalitar, ce a lăsat o amprenta puternica
asupra poporul roman.

Constitutiile Romaniei din secolul XX, au jucat un rol important in evolutia politica a statului roman,
reprezentand fundamentul secolului extremelor.Printre acestea, primele doua constitutii ale
acestui secol, sugestive de felul lor, au pus bazele primelor patru decenii a secolului XX. Asadar,
Constitutia din 1923, a fost promulgata de regele Ferdinand I pe 28 martie 1923 si legitima noua
realitate politica de dupa Primul Razboi Mondial. Aceasta, in fapt, relua in cea mai mare parte,
conținutul Constituției din 1866, fiind o sinteza intre aceasta si proiectele constituționale votate in
1917 . Era structurata pe 8 titluri, insistand asupra caracterului national unitar al statului. Constitutia
din 1923 introducea votul universal, egal si direct si prevedea totodata separarea puterilor in stat, in
felul urmator: puterea executiva era detinuta de rege si de guvern; putere leagislativa , de rege si de
Parlament, iar cea judecatoreasca, de tribunale, curti de justitie si de Inalta Curte de Justitie si
Casatie. 15 ani mai tarziu, a fost promulgata de catre regle Carol II, pe 27 februarie, Constitutia din
1938. Ea a fost supusa unui plebiscit, impunand monarhia autoritata(in care atributiile regelui erau
mult largite) si desfiinta separarea puterilor in stat . Regele devenea astfel, „capul statului”, in
mainile sale concentrandu-se puterea executiva si cea legislativa. Totodata, regele numea un numar
mare de senatori, si putea convoca, inchide sau dizolva una sau ambele Camere ale Parlamentului.

Urmatoarele doua legi fundamentale ale Romaniei, si anume Constitutia din 1948 si cea din 1952,
deschideau calea catre perioada comunista. Acestea erau asemanatoare din punctul de vedere al
prevederilor. Au fost inspirate de constitutia sovietica din 1936 si consfinteau adoptarea republicii ca
forma de guvernare a statului, proclamand Romania ca Republica Populara, spre deosebire de
Constitutia din 1965 ce proclama tara noastra ca republica socialista. O alta asemanare sugestiva
dintre Constitutia din 1948 si cea din 1952 era aceea ca ambele desfiintau separarea puterilor in stat.

Aceste doua constitutii erau precedate de ultima lege fundamentala comunista a Romaniei, si
anume, Constitutia din 1965, prin care Partidul Muncitoresc Roman, care era socotit „forta
Bora Kevin 12-A

conducatoare” a intregit societati. Statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, al mijloacelor
de productie si al pamantului.

Din punctul meu de vedere, ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a conturat prin restabilirea
regimului democratic in Romania si a principiilor care decurg din acesta.Asadar, prin Constitutia din
1991, adoptata de Adunarea Constituanda la 21 decembrie 1991( care a avut ca model de inspiratie
Constitutia din 1923), forma de guvernare ramanea tot republica, condusa de un presedinte ales pe
4ani, prin vot universal, Parlamentul redevenea bicameral, Guvernul exercita conducerea generala a
administratiei publice si se instituia calitatea de Avocat al Poporului si cea de Curte
Constitutionala(veghea asupra constitutionalitatii legilor).

In concluzie, Romania, pe parcursul secolului al XX-lea, a cunoscut o evolutie politica semnificativa,


surprinsa sugestiv prin cele 6 legi fundamentale din cadrul secolului extremelor in spatiul romanesc,
conturandu-se totodata o aprofundata si constanta lupta intre regi

S-ar putea să vă placă și