Bora Kevin 12-A

Testul 5 de antrenament

Subiectul I

1.O cetate din Moldova, precizata in sursa A este Hotin.

2.O informatie din sursa B, referitoare la confruntarile cu otomanii este faptul ca „in noiembrie
1594 a inceput lupta, atacand, mai intai, turcii din Bucuresti”

3.Un domn al Tarii Romanesti la care se refera sursa A este Laiota [Basarab], iar din sursa B Mihai
Viteazul.

4. B

5.Cauza: „deoarece puternica flotă pregătită în acest scop a fost distrusă de o furtună pe Marea
Neagră”

Efect:” Cât despre Chilia şi Cetatea Albă, se pare că turcii nici n-au mai îndrăznit un asediu”

6.Doua fapte istorice referitoare la spatiul romanesc, desfasurate in secolul al XIV-lea sunt:batalia de
la Posada, fiind un conflict militar intre Regatul Ungariei si Tara Romaneasca, petrecut in toamna
anului 1330. Infrangerea regelui maghiar Carol Robert de Anjou si victoria propriu-zisa a Tarii
Romanesti a marcat emanciparea acesteia de sub tutela coranei maghiare si intemeierea
Mitropoliei Ortodoxe din Tara Romaneasca, aceasta fiind o structura canonica a Ortodoxiei,
recunoscuta pe data de 1 mai 1359 de Patriarhia de la Constantinopol si având sediul la Curtea de
Argeș . Denumirea mitropoliei provine din necesitatea distingerii în vremea respectivă a valahilor din
Balcani (teritorii locuite de valahi) de cea aflată sub autoritatea Regatului Ungariei, numită din acest
motiv Ungrovlahia.

7.O asemanare inte autonomiile locale atestate in spatiul romanesc, in secolele al IX-lea – al XIII-lea
este faptul ca erau amenințate de tendințele expansioniste ale Ungariei.

Subiectul II

1.Documentul international din 1849, precizat in sursa data este Convenţia ruso-turcă.

2. Secolul al XIX-lea

3.Domnul Tarii Romanesti era Gh. Bibescu, iar in 1848 acesta” a semnat <<constitutia>>”.

4.Doua informatii, din sursa data, referitoare la guvernul revolutionar sunt: „puterea a fost preluată
de un guvern provizoriu” si „guvernul a început aplicarea Proclamației de la Islaz”.

5.Din punctul meu de vedere, atitudinea Marilor Puteri fata de evenimentele din spatiul romanesc
de desfășurate in 1848 a fost una total neprielnica , intervenind prin actiuni militate, atat in
Moldova cat si in Tara Româneasca : „La 28 iunie/10 iulie, trupele ruseşti au intrat în Iaşi” si „ la
19/31 iulie forţele otomane au pătruns în Ţara Românească”

6.In contextul războiului ruso-turc din 1768-1774, in timpul negocierilor pentru impartirea Poloniei
dintre Austria, Rusia si Prusia, Partida Naționala din Moldova si Tara Româneasca redactează
 Bora Kevin 12-A

„Memoriul de la Focsani”(1772), prin care cer unirea si independenta principatelor, fata de Imperiul
Otoman, sub granita colectiva a Austriei, Rusiei si Prusiei, ca mai apoi, prin pacea de la Kuciuk
Kainargi din 1774, Rusia sa obtina PROTECTORATUL asupra Principatelor, toate acestea contribuind
de fapt la constituirea statului roman modern.

Subiectul III

În secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul
primului război mondial principiile democrației liberale au avut de suferit datorita intervenției
puternice a statului pentru obținerea victoriei. Mai mult, după încheierea acestuia statul căuta să
mentina controlul pentru soluționarea marilor probleme cu caracter economic sau social.

Democrația primei jumatati a secolului 20 este caracterizata de idei democratice precum: separarea
puterilor in stat, respectarea drepturilor si libertarilor cetatenesti, pluripartitismul sau dreptul la vot
universal.

Totodată, aceasta perioada a secolului 20, este conturata de un eveniment cheie in istoria tarii
noastre:intrarea in uz, după Tratatul de la Versailles din 1920, a termenului de „Romania Mare”. In
acest interval temporal, a fost adoptata de asemenea Constituția din 28 martie 1923, proiect
constituțional aparținător Partidului National Liberal si cea mai înaintată constituție din istoria de
până atunci a României . Potrivit acesteia, România era o monarhie constituțională, stat național,
unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri
și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin
plebiscit Constituția României din 1938.

Scăderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reacţiile faţă de modul
cum s-au pus bazele păcii au condus la apariţia unor mişcări extremiste ţi la instaurarea, în multe
state europene a unor regimuri dictatoriale. Europa Occidentala însa, a fost puternic conturata de
doua astfel de regimuri: Nazismul si Fascismul. Acesta din urma a apărut în Italia şi a îmbrăcat forma
corporatistă, pe când Nazismul, a apărut in Germania si a fost fundament de Adolf Hitler in lucrarea
“Mein Kampf”.Astfel, cele doua regimuri totalitare, sugestive pentru Europa de Vest, aveau anumite
aspecte in comun cum ar fi :crearea unui nou tip de „om”, ideologizat si dogmatizat pana la refuz;
sistem educațional bazat pe propaganda si mistificarea adevărului istoric sau neonorarea
promisiunilor.

Pe parcursul secolului al XX-lea, Romania, asemenea altor state europene, cunoaște atât regimuri
democratice cat si dictatoriale. Ea a fost marcata de perioada comunista, care a lăsat o urma adânca
in sufletul poporului roman. De altfel, anumite practici politice totalitare, utilizate in Romania
perioadei 1948-1960 au fost deosebit de sugestive, printre acestea, ieșind in evidenta, înființarea
Securității ca poliție politică (1948). Aceasta, s-a aflat în cea mai mare parte a existenței sale în
subordinea administrativă a Ministerului Afacerilor Interne. În calitate de instrument al Partidului
Comunist Român, ale cărui directive le ducea la împlinire, Securitatea a jucat un rol principal în
menținerea unui climat al terorii, făcându-se vinovată de nenumărate crime și încălcări ale
drepturilor omului. Până la mijlocul anilor 1960, Securitatea a contribuit la sovietizarea României, iar
apoi la menținerea regimului comunist la putere. În aceste scopuri a fost dezvoltat un sistem
formidabil de supraveghere și represiune.
 Bora Kevin 12-A

Un alt eveniment marcant pentru Romania a fost adoptarea Constituției din 1965, fiind adoptata la
21 august. În cadrul acesteia, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România este,
în continuare, Marea Adunare Națională, unicul organ legiuitor. Din punctul meu de vedere aceasta
a fost una sugestiva pentru poporul roman, marcând venirea la conducerea partidului unic a lui
Nicolae Ceaușescu. Un alt aspect însemnat a fost denumirea titulaturi tarii in Republica Socialista
Romania, fapt care marca, in opinia mea, un nou început, însa care s-a dovedit a fi Putin promițător,
ca mai apoi, la 9 ani după adoptarea ei, sa fie instituita si funcția de „președinte al Republicii
Socialiste Romania”.

In concluzie secolul XX s-a conturat ca un raport temporal dominat de lupta dintre democrație si
totalitarism, principiile democratice liberale având de suferit in timpul Primului Război Mondial,
datorita intervenției puternice a statului pentru obținerea victorie. Totodată ideologiile totalitare au
marcat Europa si au lăsat sechele in sufletele popoarelor est-europene.