Bora Kevin- 12 A

Testul de antrenament numarul 4

Subiectul I

1.Un revoluționar din Moldova precizat in sursa A este „Alexandru Ioan Cuza”.

2. O informatie din sursa B, referitoare la sistemul educational este faptul ca sistemul educational se
extindea „printr-un invatamant gratuit si egal pentru toti cetatenii”

3.Un program revolutionar la care se refera sursa A este „Petitia proclamatiune a boierilor si
notabililor Moldovei” iar sursa B „Proclamația”.

4. B

5. Cauza: „pentru a reliefa intentia moldovenilor de a-si circumscrie actiunile in limitele legalității
regulamentare”

Efect: „ primul punct, ostentativ, afirma sfânta păzire a Regulamentului [Organic] in litera lui, fara
nicio rastalmacire”

6.Alte doua proiecte politice din secolul al XIX-lea care au contribuit la formarea statului roman,
sunt: Constitutia Carvunarilor, care era un proiect constituțional ce încerca introducerea unui sistem
modern de guvernare in Principatele Romane. Ea formula pentru prima data principiul constituțional
al domniei legilor si al separării puterilor in stat .A fost elaborata la Iași si supusa dezbaterii pe 13
septembrie 1822 si Rezolutiile Adunarilor ad-hoc din anul 1857, care au fost adunări consultative
convocate in toamna anului 1857, in Moldova si in Valahia, cu scopul de a exprima vointa populatiei
cu privire al organizarea definitiva a principatelor. Ele erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, ai
marii boierimi, ai burgheziei si ai taranimii clacase.

7.In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, statul roman s-a consolidat prin adoptarea Constituției
din 1866, punându-se bazele vieții politice de tip modern. In modernizarea statului roman, un rol
important l-au jucat de asemenea reformele lui Cuza, cele mai pronunțate fiind: secularizarea
averilor manastiresti(1863); reforma agrara, reforma invatamantului si a justititei (1864)

Subiectul II

1. Legea fundamentala din Romania, precizata in sursa data este Constituția din 1948.
2. Secolul la care se refera sursa data este secolul al XX-lea.
3. Formațiunea politica la care se refera sursa data este Partidul Muncitoresc Roman, „înființat
in 1948, este singurul partid admis”.
4. „La 11 iunie 1848 sunt naționalizate principalele întreprinderi industriale, bancare, de
transport, de asigurari, fara nicio despagubire” si „se trece la dezvoltarea forțata a unei
industrii, mai ales grele”.
5. Din punctul meu de vedere, procesul de colectivizare a agriculturii, început in 1949, a fost
unul nemilos, ducand in pragul disperarii numai” in primii ani de colectivizare, zeci de mii de
tarani”, doar pentru refuzul lor de a renunta la pamantul detinut. Aceasta colectivizare in
cadrul agriculturii a condus, intr-un mod dezolant la confiscarea unu mare numar de
proprietati agricole private, „pana in 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale
tarii”.
 Bora Kevin- 12 A

6. In perioada Razboiului Rece, Presedintele Romaniei Nicolae Ceausescu a fost subiectul de

baza al celui mai conturat cult al personalitatii din blocul rasaritean. Acest cult promova
venerarea excesiva a unui singur conducator inca in viata. Acest cult a inceput in 1971, prin
„Tezele din Iulie”, fapt care a schimbat perioada de liberalizare din anii 1960 cu o ideologie
nationalista stricta. Astfel, acest cult al personalitatii a consolidat totalitarismul din Romania,
facandu-l pe Nicolae Ceausescu indezirabil in mintea si inima propriilor supusi.

Subiectul III

Perioada cuprinsa intre Evul Mediu si momentele inițiale ale modernitatii s-a fundamentat pe o
evolutie politica puternic conturata, mai ales prin intermediul momentelor cheie din formarea
statelor medievale romanesti.

Cele mai vechi formațiuni politice prestatale au fost semnalate in interiorul arcului carpatic,
astfel cronicarul Anonymus menționează in „Gesta Hungarorum”(„Faptele ungurilor”)
semnificative formatiuni politice precum: voievodatul lui Gelu(in Podisul Transilvaniei, cu centrul
la Dabaca), al lui Glad(in Banat, cu centrul la Cuvin) si al lui Menumorut(in Crisana, cu centrul la
Biharea) pe cand in spatiul dintre Carpati si Dunare, „Diploma Cavalerilor Ioaniti” din 1247,
acordata de regele Ungariei, Bela al IV-lea, preceptorului ordinului ioanit Rembald, aminteste
formatiuni prestatale romanesti precum: cnezatul lui Ioan si al lui Farcas(ambele situate in
dreapta Oltului), voievodatul lui Litovoi(intre Olt si Jiu) si al lui Seneslau(in stanga Oltului)

In formarea lor, toate statele medievale romanesti au intampinat etape cheie, ce au dus la
consolidarea constituirii acestora.In fundamentarea ca stat medieval a Tarii Romanesti un rol
important l-a jucat Basarab I( 1310-1352), care intemeiaza Tara Romaneasca prin unificarea
voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau, pe la 1300. Astfel in anul 1324, Basarab I
recunoaste suzeranitatea maghiara, totodata fiindu-i-se recunoscuta domnia si stapanirea
asupra Banatului de Severin, Olteniei, Munteniei si a unor teritorii de la nordul gurilor
Dunarii(Basarabia). LA 1330 avea sa aiba loc un eveniment marcant, batalia de la Posada. In
ruma acesteia, regele maghiar Carol Robert de Anjou este invins iar independenta Tarii
Romanesti fata de Ungaria este cucerita. In cele din urma consolidarea statului s-a realizar prin
crearea institutiilor interne in timpul urmasilor marelui Basarab I: Nicolae Alexandru(1352-1364);
Vladislav Vlaicu(1364-1377); Radu I (1377-1384); Dan |I (1384-1386)

In opinia mea, din punct de vedere institutional, in spatiul romanesc au existat doua extreme,
sugestive de felul lor, in ceea ce privesc modificarile de acest tip: Transilvania, care nu s-a
bucurat de stabilitate institutionala, intre 1176-1541, voievodatul fiind vasal Ungariei, 1541-1688
prezenta o transilvanie condusa de un principe numit de dieta si confirmat de sultan, iar
perioada 1688-1867, creionand un principat integrat Imperiului Habsburgic respectiv Tara
Romaneasca si Moldova , in care institutia centrala a constituit-o domnia pana in secolul al XIX-
lea. Astfel pot afirma ca modificarile constitutionale ale Transilvaniei au fost vizibil mai
pronuntate decat cele ale Moldovei si Tarii Romanesti, existand diferente clare intre cele doua
extreme, din punctul de vedere al institutiei centrale a fiecareia.

In concluzie, spatiul romanesc a cunoscut o evolutie politica pronuntata, aceasta fiind dictata de
evenimentele cheie din cadrul fiecarui stat medieval romanesc, care au contribuit la formarea si
consolidarea acestora si implicit conducand la existenta statului roman de astazi .
 Bora Kevin- 12 A

[mentionarea a cate doua autonomii locale atestate in spatiul romanesc intracarpatic, respectiv
in spatiul romanesc extracarpatic, in secolele al IX-lea – al XIII-lea] –paragraful 2

[precizarea unui stat medieval din spatiul romanesc si prezentarea unei actiuni desfasurate
pentru constituirea acestuia in secolul al XIV-lea]-paragraful 3

[formularea unui punct de vedere referitor la modificarile institutionale din spatiul romanesc, in
secolele al XVI-lea – al VIII-lea si sustinerea acestuia printr-un argument istoric]-paragraful 4

Mi-am dat toata silinta in rezolvarea acestui test, pentru a-mi demonstra mie si dumneavoastra
ca pot!