Eleva CNEC Ghionea Marinela-Alexandra

Clasa a XII a B

Testul 6
Subiectul I :
1. Unul dintre liderii politici mentionati in sursa B este Nicolae Ceausescu.
2. O informatie referitoare la Biroul Informativ al Partidelor Comuniste este
reprezentata de fraza : “E nevoita, in schimb, sa intre in Biroul Informativ al
Partidelor Comuniste, creat de sovietici in septembrie 1947 pentru
supravegherea comunistilor din tarile-satelit”.
3. Cele doua organizatii internationale la care se refera atat sursa A, cat si
sursa B, sunt CAER si Pactul de la Varsovia.
4. Sursa care sustine ca Romania colaboreaza in plan extern numai cu statele
subordonate Uniunii Sovietice este sursa A.
5. Cauza: “ Cresc schimburile comerciale cu Occidentul”
Efect: “ Piata Comuna acorda Romaniei un tratament privilegiat in
schimburile comerciale”
SAU
Cauza: “ din cauza politicii de relativa independenta pe care Nicolae
Ceausescu o afisa fata de Moscova in chestiuni care priveau integrarea si
cooperarea in CAER, Orientul Mijlociu, bugetele militare din cadrul Pactului
de la Varsovia. “
Efect : “ Cultul personalitatii, detestat de romani, se bucura de toleranta
cancelariilor apusene. “
6. In urma aprobarii Consitutiei din 1965, numele tarii se schimba in Republica
Socialista Romania, iar cel al partidului unic in Partidul Comunist Roman,
acesta fiind forta politica conducatoare. Constitutia din 1965 consfintea
caracterul socialist al proprietatii si al economiei tarii. Aceasta a fost
modificata de doua ori, iar in 1974 a fost introdusa functia de Presedinte al
Republicii Socialiste Romania, functie ocupata imediat de Nicolae
Ceausescu. Asadar, prevederile Constitutiei din 1965, au fost, la vremea
aceea, in folosul coordonarii mult mai eficiente a statului de catre regimul
politic communist.
7. In ultimul deceniu al secolului al XX-lea, adica anii ’90, practicile politice
utilizate in Romania capatau un puternic character democratic. Asemanarea
dintre toate practicile politice utilizate, de la adoptarea unei noi Constitutii,
Constitutia din 1991, pana la infiintarea de institutii nonguvernamentale
precum Alianta Civica sau Grupul de Dialog Social, este aceea a respectarii
drepturilor cetatenesti din toate punctele de vedere si in adevaratul sens al
Eleva CNEC Ghionea Marinela-Alexandra
Clasa a XII a B

cuvantului. Libera exprimare si alegerile libere, precum si revenirea la

proprietatea private, redau acelasi scop democratic essential, si anume
dreptul la liberate si exprimare in societate.

Subiectul II :

1. Unul dintre domnitorii precizati in sursa data este Neagoe Basarab.

2. Sursa data face referire la secolul al XVI-lea.
3. Conform sursei mentionate, domnitorul care adera la Liga Sfanta este
Petru Rares, cauza acestei actiuni fiind: “Era inevitabil ca un domn cu
ambitiile lui Petru Rrares sa nu aiba in vedere ruperea legaturilor de
dependenta cu Poarta si participarea la Cruciada antiotomana”.
4. In textul support intalnim doua informatii referitoare la Transilvania, si
anume : “La inceputul carmuirii sale, Petru Rares a intervenit in
Transilvania, sprijinindu-l pe Voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya…” si
“Petru Rares, care primise de la Ioan Zapolya orasele Bistrita si Rodna, se
considera – si nu fara temei- dupa aceasta victorie stapanul
Transilvaniei”.
5. Din punctul meu de vedere, domnitorul Traii Romanesti, Neagoe
Basarab actiona intr-un mod pozitiv si de admirat asupra dezvoltarii
Bisericii Ortodoxe, ajunsa sub stapanire otomana.
Consider ca domnitorul a fost apreciat ca fiind un factor foarte
important in lucrarile monumentale ale literaturii noastre vechi,
preccum si in lumea religioasa. Conform sursei, domnitorul a activat
necontenit in domeniul religios : “Neagoe Basarab a inaltat biserici si a
facut bogate danii la Muntele Athos, Patriarhiei de la Constantinopol, la
Muntele Sinai, la Ierusalim”. Astfel, Neagoe Basarab, in opinia mea, ajuta
la dezvoltatrea lumii religioase si in Tara Romaneasca, in calitate de
ctitor si domnitor al acesteia, infatisandu-se, asa cum reiese din text, ca
un continuator al basileilor bizantini, preocupat fiind sa sprijine Biserica
Ortodoxa.
6. Constituirea statului medieval Moldova s-a desfasurat, desigur, si prin
intermediul actiunilor militare din secolul al XIV-lea.
In primul rand, primele actiuni militare sunt reprezentate de expeditiile
militare organizate de regale Ludovic I impotriva tatarilor. In timpul
acestora, la 1347 este infiintata o marca de ape rare cu centru politic la
Baia, marca condusa de Voievodul Dragos din Maramures.
Eleva CNEC Ghionea Marinela-Alexandra
Clasa a XII a B

In al doilea rand, rascoala populatiei locale din Moldova impotriva lui Sas
si Balc, urmasii lui Dragos, din 1359, reprezinta tot o actiune militara,
deoarece la aceasta a participat si Voievodul Bogdan din Maramures, in
fruntea armatelor sale.
Asadar, din cauza participarii Voievodului Bogdan la rascoala locala,
aceasta este considerate o actiune militara pentru constituirea statului,
lucru sugerat si de faptul ca Descalecatul lui Bogdan din Maramures la
Rasarit de Carpati are semnificatia unei intemeieri statale.
In concluzie, prin informatiile date de Cronica lui Ioan de Tarnave in
legatura cu Descalecatul lui Bogdan, se poate confirma prezenta
actiunilor militare la intemeierea statului medieval Moldova, in secolul al
XIV-lea.

Subiectul III:
Evolutia statului roman in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in prima
jumatate a secolului al XX-lea a cunoscut o dezvoltare benefica atat pe plan
politic, cat si pe plan international. Statul roman a adoptat o prima Constitutie
cu rolul de a moderniza statul continuand, in al treilea deceniu al secolului al
XX-lea tot o Constitutie liberala care a avut un rol important in consolidarea
statului roman unitar, precum si a independentei si suveranitatii sale.
Constitutia din 1866 a fost prima Constitutie a Romaniei, o Constitutie de tip
liberal si democratic, facuta dupa modelul celei belgiene. Aceasta contine
principii moderne precum cel al separarii puterilor in stat, guvernare
reprezentativa si principiul suveranitatii nationale, principii esentiale ideologiei
liberale. Constitutia din 1866 a consolidat regimul parlamentar, fiind un
veritabil act de independenta, aceasta neprecizand raportul unirii Romaniei cu
Imperiul Otoman.
Motivul pentru care a fost aprobata Constitutia din 1866 a fost dorinta
oamenilor de a crea un stat modern cu o imagine favorabila a Romaniei pe
plan international.
Conform acesteia, domnitorul avea numeroase atributii si indatorari: numea si
revoca ministrii si inaltii functionari, era sef al armatei, avea drept de a bate
moneda, drept de veto, precum si dreptul de a incheia tratate. Insa, cu toate
acestea, niciun act al Domnitorului nu era valabil pana ce nu era contrasemnat
de Ministrul de Resort.
Prevederile Constitutiei din 1866 vizau drepturile si liberatile cetatenesti ,
acestea fiind: libertatea persoanei, aceasta nu putea fi arestata sau urmarita
Eleva CNEC Ghionea Marinela-Alexandra
Clasa a XII a B

decat in cazuri prevazute de lege, liberatea presei si a intrunirilor, liberatea

constiintei. Aceasta prevedea faptul ca proprietatea era “sacra si inviolabila”,
iar invatamantul primar era obligatoriu si gratuit deci, si liberatatea
invatamantului.
Sistemul electoral era bazat pe votul cenzitar, o alta prevedere a Constitutiei
din 1866, populatia fiind impartita in patru colegii electorale, pe baza de avere.
Una dintre prevederile acesteia, care, din punctul meu de vedere, nu este
deloc conform liberatilor si drepturilor cetatenesti, este Articolul 7 care preciza
ca drepturi politice au doar cei de religie crestina, fiind exclusi evreii si
musulmanii. Articolul a fost scos la prima modificare a Constitutiei, in 1879.
In urma modificarii din 1879 au mai urmat inca doua modificari, una in 1884, in
urma careia sectorul IV fusese desfiintat, si una in 1917 in care votul devine
universal, votand toti aceia care plateau impozit statului.
Consecintele elaborarii Constitutiei din 1866 sunt, in mod cert, pozitive, viata
politica a Romaniei capatand echilibru datorita regelui care avea obligatia de a
pastra echilibrul intre fortele politice si institutiile statului. Romania devine un
stat modern cu principii liberale, acesta fiind tot o consecinta a aprobarii
Constitutiei din 1866.
In deceniul trei al secolului al XX-lea a fost elaborata o noua Constitutie, cea
din 1923, aprobata in urma Marii Uniri. Noua Constitutie prevedea legi
fundamentale asemanatoare cu cele ale Constitutiei din 1866 pastrand chiar
jumatate din articolele sale. Noua lege fundamentala avea la baza Constitutia
din 1866, fiind suspendata odata cu elaborarea unei noi Constitutii, cea din
1938.
Fiind considerata la vremea aceea drept cea mai democratica lege
fundamentala din Europa, Constitutia din 1923 avea prevederi asemanatoare
cu cea din 1866, insa intr-un mod reactualizat, usor completat. Regatul
Romaniei ramane un stat national unitar si indivizibil, teritoriul sau fiind
nealienabil. Proprietatea este garantata, fiind prevazute situatii de expropriere
in caz de utilitate publica. Votul universal este egal, direct si secret, dar si
obligatoriu, drept de vot avand toate persoanele care implinisera 21 de ani,
exceptii facand femeile, militarii de cariera si magistratii.
Prevederea Constitutiei care elimina orice fapt rasist in lumea politica era
faptul ca orice cetatean al Romaniei, indifferent de originea etnica, sociala,
religioasa, avea drepturi egale in fata legii.
Eleva CNEC Ghionea Marinela-Alexandra
Clasa a XII a B

Consecintele Constitutiei din 1923 erau vizibil pozitive, Romania devenind

categoric un stat democratic; aceasta adaptandu-se relatiilor politice,
economice si sociale de dupa Marea Unire.
Din punctul meu de vedere, Constitutia din 1938 a avut un impact puternic
negative asupra vietii politice a Romaniei, precum si asupra cetatenilor.
In primul rand, contextul elaborarii Constitutiei din 1938 nu aducea un viitor
democratic statului, aceasta fiind aprobata in urma alegerilor din 1937, cand
niciun partid nu a reusit sa obtina 40% din voturi, in acest mod, Carol al II-lea a
trecut la monarhie autoritara. Odata cu aprobarea noii Constitutii, regele
devine “capul statului”, guvernand prin decrete legi, Parlamentul ajungand sa
aiba doar un rol decorative.
In al doilea rand, din cauza regimului autoritar aplicat de Carol al II-lea,
drepturile si liberatile cetatenesti se diminueaza semnificativ decoarece toti
tinerii erau inlorati obligatoriu in Straja Tarii, cu scopul educarii acestora in
sprijinul atasamentului fata de Monarhie. Din cauza tuturor prevederilor noi
aduse de Carol al II-lea odata cu instaurarea regimului autoritar, viata politica a
statului aproape ca este distrusa deoarece toate partidele au fost desfiintate si
s-a infiintat doar unul singur, Frontul Renasterii Nationale, al carui sef era,
desigur, regele.
In concluzie, Constitutia din 1938 distruge tot ceea ce vechile Constitutii
incercasera sa construiasca, si anume, un stat modern si democratic, in care
cetatenii erau tratati omeneste, iar viata politica a Romaniei cunoscuse o
inflorire apreciata inclusive pe plan international.
Atfel, consider ca viata politica a statului roman a avut parte de mari schimbari
pe parcursul celor doua secole, avand atat schimabri pozitive, cat si negative
asupra cetatenilor.