Alexandra Peșu

Examenul de bacalaureat național 2020 Testul 11

SUBIECTUL I
1. ,, un nou Minister al Industriei și Comerțului ,,

2. ,, adoptă la 21 august 1965 o nouă constituție, ce proclamă Republica Socialistă

România, considerând că s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre
comunism, cu o economie sociaslistă. ,,

3. Partidul Comunist, Uniunea Sovietică

4. sursa A

5. cazuă – ,, pentru a si mari controlul asupra tuturor ramurilor,,

efect – ,, in prima jumatate a anului 1947, partidul comunsit a actionat,,

6. PREZENTARE= Două practici politice democratice utilizate În Europa de Est în a

doua jumătate a secolului al XX lea sunt pluripartitismul și economia desecentralizată.

Pluripartitismul este o practică politică democratică prin care este permisă participarea
a două sau mai multe partide polictice la dezbateri și la alegeri. Sistemul pluripartid este
un sistem în care mai multe partide politice pot candida la alegerile naționale, având
posibilitatatea de a câștiga.

Economia descentralizată este o altă practică caracteristică regimului democratic.

Aceasta este o economie de tip liberal, care nu presupune intervenția statului în procesul
economic.

7. Fascismul este un regim politic totalitar din Europa Occidentală, mai exact instaurat
în Italia în contextul crizei provocate de Primul Război Mondial. O caracteristică specifică
este monopartitismul.
 SUBIECTUL AL II LEA

1. Alexandru Ioan Cuza

2. Secolul 19

3. Actul legislativ din 14/26 august 1864 este ,,Lege rurală,, căre ,, recunoașye drepturile
depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului,, .

4. Prima informație - ,, În scopul formării unei populații informate și productive, el a propus

ca învățământul sa fie accesibil tuturor claselor sociale,,

A doua inf - ,, Legea invatamantului care reglementa instituirea la toate niveruluile,

acordânf o atenție particulară inv primar ..... ,,

5. Un punct de vedere referitor la legea din 1863, respectiv Legea seculizării averilor
mănăstirești este legat de prevederile acestui act legislativ. Prin acesta, Biserica Ortodoxă
se află sub atenta monotorizare a autorităților, prevedere care până la Cuza nu a existat.
Totodată, secularizazrea pământurilor din proprietatea bisercii reprezentau un sfert din
teritoriu național. Prin confiscarea terenurilor, statul intră în posesia averii.

Prima selecție- ,, el a hotarat sa aduca in totalitate Biserica ortodoxa sub supraveghrea

statului.... ,,
A II a selectie - ,, dpdv economic cea mai importanta dintre legile referitoare la biserica
de referea la secualrizarea averilor manastiresti .........,,

6.

Proiectul politic care a dus la modernizarea societăţii româneşti şi realizarea României Mari este
definitivat de revoluţia de la 1848. Pregătite de reprezentanţii Partidei Naţionale, programele
politice elaborate în teritoriile româneşti aveau în vedere un tip de guvernare bazată pe principiile
suveranităţii poporului, separării puterilor în stat, responsabilităţii ministeriale, precum şi
drepturi şi libertăţi cetăţeneşti în sens modern.
SUBIECTUL AL III LEA

Societatea românească de la începutul mileniului II gravita în jurul obştii rurale, bazat pe

proprietatea comună a pământului, cu propria ierarhie socială, cu o incipientă clasă feudală,
plătind tribut statului sau unei puteri politico-militare vremelnice. Autonomiile locale se referă la
formațiunile prestatale românești, respectiv cnezate, voievodate și țări românești.

Primele informaţii despre formaţiunile statale româneşti ne sunt date pentru începutul
secolului X, de către Gesta Hungarorum a lui Anonymus ce vorbeşte în Transilvania de
voievodatele/ducatele lui Gelu, Glad şi Menumorut. Acestea sunt localizate în interiorul spaţiului
transilvan, în Banat şi Crişana, opunându-se expansiunii maghiare. Un secol mai târziu ofensiva
maghiară are de a face cu opoziţia lui Ahtum ce stăpânea Banatul şi Crişana şi ceea a lui Gyla ce
stăpânea intregul spaţiu al depresiunii transilvane. Autonomiile locale încearcă să păstreze
vechile forme de organizare și legile populației autohtone.

În secolul XII se afirmă existența a 5 formațiuni politice românești între Carpații Meridionali
și Dunăre din Diploma Cavalerilor Ioaniți, precum Voievodatele lui Litovoi Sineslau și
Cnezatele lui Ioan și Farcaș.Acestea se opun expansiunii maghiare și erau organizate din punct
de vedere politic în voievodate.

Instituţiile se structurează în secolele XIV-XV, după clasicul model occidental, dar

cuparticularităţile locale. Instituţia centrală este DOMNIA, electiv ereditară pentru Basarabi şi
Muşatini, deţinătoarea puterii economice, politice, militare, juridice, fiscale şi religioase. Ea era
dublată de SFATUL DOMNESC, format iniţial din toţi boierii şi apoi de boierii cu dregătorii, ce
asigurau aparatul administrativ-militar şi juridic, la care se adaugă ADUNAREA STĂRILOR
PRIVILEGIATE şi ierarhia bisericească ortodoxă condusă de mitropolit, dar subordonată
domniei.

Un punct de vedere referitor la rolul instituțiilor centrale în procesul de formare a statului

medieval Țara Românească face referire la Organizarea statului sub urmaşii lui Basarab. Fiul şi
urmaşul lui Basarab I a fost Nicolae Alexandru, care a întemeiat Mitropolia la Curtea de Argeş şi
a organizat Sfatul Domnesc. Vadislav Vlaicu a bătut monedă (banul de argint) – prima monedă
românească – şi a întemeiat a doua Mitropolie la Severin, respingând primul atac otoman la Nord
de Dunăre. Dinastia Basarabilor va conduce Ţara Românească până la sfârşitul sec. al XVI-lea.

În concluzie, din secolului IX până în XVIII, perioada autonomiilor locale și a instituțiilor

centrale din spațiul românesc reprezintă perioda întemeierii statelor medievale românești.