Bora Kevin 12-A

Subiectul I 8P. Total: 8+23+16+10

1. Formațiunea politica precizata in sursa A este „Partidul Comunist Roman” 2p

2. In anul 1968, Bucureștiul refuza sa participe la invazia Cehoslovaciei. 2p.
3. O funcție deținuta de Nicolae Ceaușescu din sursa A este aceea de „secretar general” al partidului,
iar din sursa B aceea de lider. 3p. Atenţie! Lider nu este o funcţie, e o poziţie! Funcţie în sursa B:
preşedinte de republică!
4. B 3p.
5. Cauza: Ceaușescu introduce „principiul <<rotarii cadrelor>> ” Efect: Seniorii de partid sunt
împiedicați in a se emancipa. 0p.
Cauza: „Pentru a împiedica pe seniorii de partid să se emancipeze.....”
Efect: „ Ceauşescu a introdus principiul rotării cadrelor”
6. O practica politica comunista, neprecizata in sursele date este Represiunea, a cărei instrumente de
acțiune au fost: polţia politică:Miliția si Securitatea, create după modelul sovietic.PREZENTARE!!! O
alta practica de acest tip a mai fost Cultul Personalității apare în sursa B, practica politica totalitara,
accentuata in spațiul romanesc din 1971 (regimul s-a personalizat prin numirea in funcții a
membrilor familiei Ceaușescu). 1p.
7. In ultimul deceniu al secolului al XX-lea, mai exact in anul 1991, democrația României a fost
legitimata PRIN CE? CONSTITUŢIE, ALEGERI LIBERE, PLURALISM . 0P.

Subiectul II 23p

1. Domnitorul la care se refera sursa data este Alexandru Ioan Cuza. 2p.
2. Secolul in care se desfasoara sursa data este secolul al XIX-lea. 2p.
3. Documentul din 1858 este „Convenția de la Paris: si era „menit sa servească drept lege
fundamentala pentru Principate” . 6p.
4. Tratatul de la Paris, din 1856 „a pus capăt Războiului Crimeii” iar marile puteri „au recunoscut
dreptul romanilor insisi de a avea un cuvânt de spus in legătura cu stabilirea formei de
guvernământ” . 6p.
5. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a jucat un rol deosebit de important in organizarea statului roman
modern: acesta a reprezentat pilonul unirii administrative a Principatelor in 1861, prin dubla
alegere a sa ca domnitor in cele doua Principate si totodată in cei 6 ani de domnie a asigurat
<României> „instituții politice si economice moderne”. De ce nu marchezi informaţiile? Apare o
singură informaţie! 7p
6. La începutul secolului XX, statul roman modern are parte de o adevărata evoluție pe plan național.
De pilda, intervenția in cel de-al doilea război balcanic din 1913, încheiat cu înfrângerea Bulgariei, a
adus statului roman, Cadrilaterul, in urma păcii de la București. Un alt aspect semnificativ in
atingerea idealului romanesc a fost reprezentat de participarea tarii noastre la Primul Război
Mondial, in perioada 1916-1918, alături de Antanta, care avea de asemenea un scop cu caracter
național, si anume realizarea marii uniri. Obiectivul naţional a fost realizarea Marii Uniri! 0p.

Subiectul III 16p

Statele medievale romanești au apărut in perioada secolelor XIII-XIV, datorita unor aspecte precum:
invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe teritoriul tarii noastre; tenditele
expansioniste ale regalității maghiare si ale Imperiului Bizantin; presiunea Hoardei de Aur care a
limitat influenta maghiara in spațiul est-carpatic sau existenta formațiunilor prestatale romanești.
 Bora Kevin 12-A

( In Tara Româneasca de pilda, „Diploma cavalerilor ioaniți” din 1247 amintește formațiuni
prestatale romanești precum: Tara Severinului, in estul Banatului si vestul Olteniei; Cnezatul lui
Ioan, in sudul Olteniei; Cnezatul lui Farcaș, in nordul Olteniei; Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si Jiu
si Voievodatul lui Seneslau, in stânga Oltului.
In procesul de unificare teritoriala si obținerea independentei Tarii Romanești se remarca trei
inițiative: prima precizează faptul ca Voievodul Litovoi refuza sa mai plătească tribut regelui
maghiar Ladislau IC la 1277; Litovoi este ucis in lupta iar fratele sau, Bărbat este luat prizonier si
ulterior răscumpărat, acesta din urma recunoscând suzeranitatea maghiara; a doua face referire la
anul 1290, când Negru-Voda din Fagaras trece munții spre Sud, creează orașele Câmpulung si
Argeș, iar boierimea de peste Olt i se închina. Aceasta este varianta Letopisețului Contacuzinesc
despre întemeierea statului, cunoscuta drept tradiția descălecatului;) Ceea ce e în paranteză e fără
relevanţă la tema respectivă! Se cere o autonomie locală din sec. IX-XI !!! a treia îl prezintă pe
Basarab I (1310-1352) ca întemeietor al Tarii Romanești prin unificarea voievodatului lui Litovoi in
jurul anului 1300. In 1324, suzeranitatea maghiara este recunoscuta de către Basarab I, totodată,
acestuia fiindu-i recunoscuta domnia si stăpânirea asupra Banatului de Severin, Olteniei, Munteniei
si a unor teritorii de la nordul gurilor Dunării. In 1330, in urma bataliei de la Posada, regele maghiar
Carol Robert de Anjou este înfrânt, fiind astfel cucerita independenta Tarii Romanești fata de
Ungaria. 6p
Atât in cazul Tarii Romanești cat si a Moldovei, instituția centrala intre secolele XIV si începutul
secolului XVIII a constituit-o domnia. Aceasta era reprezentata ce domnul tarii care avea
atribuții:administrative,judecatoriesti,legislative,diplomatice si militare, fiind ajutat de Sfatul
domnesc, alcătuit din dregători, Adunarea tarii, care reunea reprezentanți ai stărilor privilegiate si
avea rolul de a aproba uneori alegerea domnului, stabilea impozitele si semna tratatele. Domnul
era socotit stapanul intregului pamant al tarii, era ales pe baza principiului ereditar-electiv, din
dinastia Basarabilor(Tara Româneasca) si, respectiv, a Mușatinilor(in Moldova).
Din punctul meu de vedere, institutia centrala a domniei la inceputul secolului al XVIII si pana in
secolul al XIX era una aflata sub presiune otomana, domnul devenind un simplu functionar al Portii,
fiind de asemenea, numit de sultan. Intre anii 1711-1821, domnii nici macar nu mai au origine
romaneasca, ci provin din cartierul Fanar din Constantinopol fiind platite sume utiase de bani pe a-
si cumpara si mentine domnia. Acest lucru este inadmisibil. O astfel de functie de conducere nu ar
trebuie sa se ghideze dupa criteriul financiar in masura in care s-a petrecut in secolul XVIII., dar a
asigurat continuitatea domniei! 4p.
In concluzie, autonomiile locale si instituțiile centrale de pe teritoriul romanesc au jucat un rol
important in demersul națiunii,statul roman de astăzi, nefiind probabil posibil fara contribuția
istorica petrecuta in spațiul romanesc intre secolele IX-XVIII.

10p. –conţinut; 6p.- structură

Sfatul meu, Kevin:

Informaţia o ai, doar să ai mare grijă la redactare!
Spor la treabă! Cu drag!
Bora Kevin 12-A