TEMA 4: Statul român modern: de la proiect politic la realizarea

României Mari

I. Proiectele politice din secolul al-XVIII-lea și prima jumătate a

secolului al-XIX-lea
a)Domniile b)Revolutia lui c) Domniile d) Războiul ruso- e) Regulamentele f) Revoluțiile
fanariote Tudor pământene otoman și Tratatul de organice pașoptiste
Vladimirescu la Adrianopol
1711/1714-
1821 1821 1822 1828-1829 1831/1832 1848

a) Domniile fanariote:

& Fanariotii erau greci care proveneau din Cartierul Fanar al Constantinopolului si care
detineau functii importante in ierarhia Imperiului Otoman
& Domniile fanariote incep in 1711 in Moldova si 1714 in Tara Romaneasca, primul domn
fanariot fiind Nicolae Mavrocordat
& Acestia erau pusi pe tronul Tarilor Romane de catre sultanul otoman in scopul de a
controla mai bine aceste state
& In vremea domniilor fanariote, cresc obligatiile banesti fata de Imperiul Otoman, tributul
avand un cuantum mai mare iar Imperiul Otoman monopoliza comertul Tarilor Romane
& Domnii fanarioti au stabilit o fiscalitate excesiva (cresterea darilor impuse populatiei)
& Au fost grecizate institutiile Tarilor Romane (grecizarea Domniei, a Sfatului Domnesc, a
Invatamantului)
& Nemulțumiți de practicile domnilor fanarioți, marii boieri au adresat către Marile Puteri
câteva memorii => au fost proiecte politice:

1. Memoriul de la Focșani – 1772:

 Era adresat Rusiei, Austriei și Prusiei
 Boierii cereau autonomia Tarilor Romane
 Inlaturarea domniilor fanariote
 Unirea Tarii Romanesti cu Moldova sub garantia celor 3
state
 2. Memoriul de la Șistov – 1791:
 Era adresat Rusiei si Austriei
 Boierii solicitau autonomie sub garantia celor doua puteri
 Desfiintarea obligatiilor banesti fata de otomani, cu
exceptia platii tributului
 Domnul sa fie ales din tara

3. Memoriul lui Dimitrie Sturdza – 1802:

 Era adresat Frantei lui Napoleon I
 Boierii cereau autonomie
 Inlaturarea domniilor fanariote

b) Revolutia lui Tudor Vladimirescu:

Cauze:

 abuzurile domnilor fanarioţi;

 sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;

Desfăşurăre:

 Tudor Vladimirescu pleacă în Oltenia şi-i răscoală pe pandurii nemulţumiţi că au fost

puşi să plătească dările;
 De aici îşi deplasează mulţimea de panduri şi ţărani la Ţînţăreni, unde alcătuieşte
programul revolutiei „Cererile norodului românesc” => a fost proiect politic.

 Înlăturarea domniilor fanariote

 Restabilirea domniilor pământene
 Acordarea functiilor dupa merit
 Desfiintarea privilegiilor boierilor

 Tudor Vladimirescu a incercat sa colaboreze cu Alexandru Ipsilanti, conducatorul unei

societati secrete numita Eteria
 În Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă spre
Muntenia;
 Tudor pleacă spre Bucureşti, însă din cauza unor neînțelegeri, renunță la colaborarea cu
Ipsilanti.
  Pe 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri cu Tudor, cei
doi îşi împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de sub munte, iar al
doilea, pe cele de câmpie şi Oltenia;
 În mai otomanii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;
 Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind învinuit
de legături cu otomanii, este ucis în noapte de 26-27 mai;
 Pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură lui
Ipsilanti;
 La Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de otomani;

Urmări:
Sultanul otoman ia decizia sa ii alunge pe domnitorii fanarioți

c) Domniile pământene:

& Sunt numiţi, în cele două ţări, domnii pământeni: Grigore al IV lea Ghica in Tara
Romaneasca și Ionita Sandu Sturdza in Moldova
& In Moldova, boierul Ionica Tăutu a elaborate un document numit Constitutia
Cărvunarilor => a fost proiect politic, care nu a fost niciodata aplicat.

 Propune aplicarea principiului separarii puterilor in stat,

puterea sa fie impartita intre domnitorul pamantean si o
noua institutie numita Sfatul Obștesc.

d) Războiul ruso-otoman și Tratatul de la Adrianopol:

& Între 1828-1829 se poarta un ruso-otoman, finalizat cu victoria Rusiei

& Prin Tratatul de pace de la Adrianopol (care a încheiat războiul ruso-otoman din
1828-1829):
 Rusia a devenit putere protectoare a Tărilor Române, fiind limitată
suzeranitatea otomană, manifestată prin plata tributului şi confirmarea
domnitorilor.
 s-a propus adoptarea unor reglementări interne (legi fundamentale) pentru cele
două ţări.

e) Regulamentele organice:
 & Între anii 1828 şi 1834, Tarile Române s-au aflat sub ocupaţie militară rusă
& În acest timp, două comisii boiereşti au redactat pentru Ţara Românească şi Moldova
primele legi fundamentale cu rol de Constituţie: Regulamentele Organice => au fost
proiecte politice:

 organizarea ţărilor pe baza principiului separării puterilor în stat

1. puterea executivă, exercitată de domnitorul regulamentar şi Sfatul

domnesc;

2. puterea legislativă, Adunarea obştească

3. puterea judecătorească, de Înaltul Divan Domnesc şi instanţele de

judecată

 constituirea bugetului statului;

 refacerea armatei;

 reorganizarea sistemului fiscal; reformarea justiţiei;

 păstrarea privilegiilor boiereşti.

& Au fost aplicate din 1831 în Ţara Românească şi din 1832 în Moldova, menţinându-se, cu
unele modificări, până în 1848
& Pe baza Regulamentelor Organice au domnit ca domni regulamentari: Alexandru
Dimitrie Ghica (1834-1842) şi Gheorghe Bibescu (1842-1848) în Ţara Românească,
Mihail Sturdza (1834-1849), în Moldova

f) Revoluțiile pașoptiste:

Revolutia din Moldova:

& incepe la Iasi, la 28 martie 1848, in fata Hotelui Petersbug
& liderii revolutiei au fost: Vasile Alecsandri, Mihai Kogalniceanu, Al. I. Cuza
& a avut un caracter moderat
& programul revolutiei a fost Petitiunea Proclamatiune => a fost proiect politic:
 Desfiintarea pedepselor corporale
 Imbunatatirea sistemului de învățământ
 Împroprietărirea tăranilor fără despăgubire
 & I-a fost adresat domnitorului Mihail Sturdza, care il va respinge si va ordona arestarea
revolutionarilor.

Revolutia din Transilvania:

& revolutia s-a desfasurat in perioada aprilie 1848-august 1849, la Blaj
& liderii revolutiei au fost: Avram Iancu, Andrei Șaguna, Simion Bărnuțiu
& a avut un caracter radical
& programul revolutiei a fost Petitia Nationala => a fost proiect politic:
 Românii cereau drepturi egale cu cele ale natiunilor
privilegiate din Transilvania
 Oficializarea limbii române
 Învățământ în limba română
 Desființarea șerbiei (țărănimii dependente)
& revoluția este oprită de către armatele Imperiului Habsburgic

Revolutia din Țara Românească:

& revolutia incepe la Islaz, la 9 iunie 1848
& liderii revolutiei au fost: C. A Rosetti, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu,
Gheorghe Magheru
& a avut un caracter radical
& programul revolutiei a fost Proclamația de la Islaz=> a fost proiect politic:
 Desfiintarea Regulamentelor Organice și protectoratului
rusesc
 Înlăturarea controlului otoman
 Prinț străin pe o durată de 5 ani
 Elaborarea unei constitutii democratice
 Formarea unei armate nationale
 Împroprietărirea țăranilor cu despăgubire

& Pe 11 iunie 1848 domnul Gheorghe Bibescu aproba acest act, dar la 13 iunie abdica
& conducerea tarii, dupa abdicarea domnitorului, e preluata de o un guvern revolutionar
& in august 1848, guvernul este desființat de catre Imp. Otoman
& Pe 13 septembrie 1848, revolutionarii au fost infranti în Bătălia de pe Dealul Spirii, de
catre trupele ruso-otomane.
 II. Realizarea statului român modern

a)Războiul b)Congresul de c)Adunările Ad- d)Convenția de la Paris

Crimeei Pace de la Paris Hoc Au condus spre
și Tratatul de Unirea lui Cuza
Pace de la Paris din 1859 și
crearea statului
1853-1856 1856 1857 1858 român

a) Războiul Crimeei:

& un conflict armat între Rusia şi o alianţă formată din Anglia, Franţa, Sardinia şi Imperiul
Otoman desfășurat între 1853-1856
& Rusia a fost înfrântă

b) Congresul de Pace de la Paris și Tratatul de Pace de la Paris:

& S-au desfășurat în 1856

& În cadrul Congresului de la Paris participă 7 state: Franța, Anglia, Imp. Otoman,
Sardinia, Rusia, Austria, Prusia)
& Aici, s-a pus pentru prima data în discuție problema unirii Țărilor Romane și s-a supus
la vot (Imperiul Otoman și Austria s-au opus realizării unirii)
& Pentru că votul nu a fost unanim, Unirea s-a amânat
& În cadrul Congresului de la Paris, s-a încheiat Tratatul de Pace de la Paris, care
prevedea pentru Țările Române:
 Sunt desfiintate Regulamentele Organice și protectoratul
rusesc
 Se menține controlul otoman
 Țările Române intră sub garanția colectivă a celor 7 puteri
 Rusia ceda Moldovei 3 județe din sudul Basarabiei (Cahul,
Ismail, Bolgrad)

c) Adunările Ad-Hoc:

& S-au desfășurat în 1857

& Erau adunări consultative la care au participat reprezentanți din toate categoriile sociale,
inclusive țărani
& Ele au creat o serie de documente numite Rezolutii, pe care le-au adresat Marilor Puteri,
în care cereau:
 Autonomia Țărilor Române
 Unirea Țării Românești cu a Moldovei într-un singur stat
numit România
 La conducerea statului să fie adus un print strain

d) Convenția de la Paris:

& A fost impusă de Marile Puteri pentru Țările Române în 1858 și era un document cu rol
constitutional
& Aceasta prevedea:
 Era aplicat principiul separării puterilor în stat:
1. Puterea executivă – aparținea celor doi domnitori,
unul în Țara Românească, unul în Moldova
2. Puterea legislativă – aparținea celor două Adunări
Legislative, una în Țara Românească, una în
Moldova
3. Puterea judecătorească – aparținea unei instituții
commune – Înalta Curte de Casație și Justițit
 Erau garantate drepturile și libertățile cetățenești
 Erau desființate privilegiile

& Pentru că, Marile Puteri, nu au specificat în textul Convenției de la Paris că

domnitorii trebuie să fie diferiți, Alexandru Ioan Cuza a fost ales:

Pe 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei

Pe 24 ianuarie 1859 domn al Țării Românești

S-a realizat STATUL ROMAN MODERN

III. Consolidarea statului român modern

Consolidarea statului român modern:

a) În vremea domniei lui b) În vremea domniei lui c) În vremea domniei lui

Al. I. Cuza Carol I Ferdinand I

(1859-1866) (1866-1914) (1914-1927)

a) În vremea domniei lui Al. I. Cuza:

& Domnia lui Al. I Cuza s-a împărtit în 3 mari etape:

& Etapa cuprinsă între 1859-1862:

& A fost perioada în care Cuza a inițiat acțiuni pentru ca Marile Puteri să îi recunoască
dubla domnie:
A fost recunoscută încă din anul 1859

& A fost perioada în care Cuza a inițiat acțiuni pentru ca Marile Puteri să recunoască
unirea Țărilor Române:
Unirea a fost recunoscută în 1861 în cadrul Conferinței de la
Constantinopol, dar doar pe durata domniei lui Cuza

& A fost perioada în care Al. Cuza ia măsuri pentru unificarea internă: desființează
vama, unifică instituțiile, armata, administratia, telegraful, poșta, stabilește o singură
capitală la București.

& Etapa cuprinsă între 1862-1864:

& A fost adoptată Legea secularizării averilor mănăstirești prin care pământurile
mănăstirilor sunt confiscate, în scopul de a fi împărțite țăranilor din anul 1863.
& A fost perioada în care Cuza a încercat să adopte Reforma Agrară, dar s-a lovit de
opoziția boierilor care formau Adunarea Legislativă.

& Etapa cuprinsă între 1864-1866:

& A fost perioada domniei autoritare a lui Cuza și a adoptării marilor reforme
 & Pentru a-şi consolida poziţia, acesta a adoptat un nou act cu rol de constituţie numit
Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris prin care, pe lângă puterea executivă,
își atribuia și puterea legislativă
& A elaborat:
 Reforma agrară: Țăranii erau împroprietăriți în funcție
de numărul de vite, pământul în plăteau timp de 15 ani
și nu aveau voie să îl înstrăineze timp de 30 de ani
 Reforma învățământului: Ciclul primar devine gratuit și
obligatoriu pentru ambele sexe, ciclul liceal avea 7 clase și
este format învățământul superior de stat prin înființarea
primelor universități, de la Iași și București.
 Codul Civil
 Codul Penal
& Al. I. Cuza si-a atras antipatia oamenilor politici care au format Monstruoasa Coalitie și l-
au silit să abdice.

b) În vremea domniei lui Carol I:

& Statul român s-a consolidat în vremea lui Carol I prin:

 elaborarea primei constituții românești (1866)
 prin transformarea statului în regat (1881)- succesiunea la tron era ereditara
(din tata in fiu, iar simbolurile Casei Regale au fost: coroana de otel, buzduganul,
cifrul regal si imnul dedicat de Vasile Alecsandri casei regale numit ,,Traiasca
Regele”.
 Înființarea primelor partide politice:

Partidul National LIberal Partidul Conservator

- S-a format în 1875
- Liderii partidului: Ion Brătianu, C. A. Rosetti,
Mihai Kogălniceanu, D. A. Sturdza
- Membrii: categorii sociale medii
- Principiile partidului: sustin votul universal,
drepturile și libertățile cetătenesti, doreau copierea
modelelor occidentale, precizau că economia
statului ar trebui să se axeze pe industrie, într-un
ritm rapid
- S-a format în 1880
- Liderii partidului: P.P. Carp, Titu Maiorescu,
Lascăr Catargiu
- Membrii: marii proprietari de pământ și marii
intelectualii
- Principiile partidului: sustin votul cenzitar, îi
criticau pe liberali pentru că doreau copierea
modelelor occidentale în Teoria formelor fără
fond, precizau că economia statului ar trebui să se
axeze pe agricultură, într-un ritm lent (Teoria
pașilor mărunți)
În 1895, Carol I a impus rotativa guvernamentală, ce presupunea alternarea celor două partide în cadrul
guvernului pe o durată de 4 ani.

c) În vremea domniei lui Ferdinand I:

& Statul român s-a consolidat în vremea lui Ferdinand I prin realizarea Marii Uniri din
1918.
& După sfarsitul Primului Razboi Mondial (1918) o parte din marile imperii ( Imp. Rus,
Imp. Austro-Ungar) se destramă iar românii din vechile provincii istorice au șansa lor de
a se uni cu Vechiul Regat.
A. Unirea cu Basarabia
 este prima provincie românească care încearcă unirea cu Vechiul Regat.
 se formează în octombrie 1917 Sfatul Țării, care devine organ de conducere a
moldovenilor, conducerea fiind pusă sub Ion Inculeț.
 în decembrie 1917 Basarabia devine Republica Democatică Moldovenească, care
hotărăște unirea cu Vechiul Regat.
 în ianuarie 1918, din cauza agitațiilor trupelor rusești pe teritoriul Basarabiei, aceasta
cere ajutorul trupelor române, ajutor pe care îl primește.
 Rusia încheie orice relații diplomatice cu România și îi confiscă tezaurul.
 la 27 martie 1918, cu majoritate de voturi, Basarabia hotărăște să se unească cu
Vechiul Regat.
B. Unirea cu Bucovina
 este cea de-a doua provincie care se unește cu România.
 Ucraina era cea care dorea ca să introducă Bucovina în granițele statului său.
 românii din Bucovina cer ajutorul trupelor române, ajutor pe care îl primesc.
 se formează Consilul Național Român (C.N.R.) care va duce efortul de unire.
 la 15 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei, hotărăște unirea cu Vechiul
Regat

C. Unirea cu Transilvania
 în septembrie 1918, Partidul Național Român (P.N.R.) adoptă Declarația de Oradea,
redactată de Vasile Goldiș.
 șase zile mai târziu această declarație este citită în Parlamentul de la Budapesta.
 Prin aceasta, era proclamată autonomia Transilvaniei față de Ungaria și se cerea
independenta
 Ungaria dorea să includă Transilvania în granițele statului său.
 în aceste condiții se formează Consiliul Național Român Central (C.N.R.C.), format
din câte 6 membri din cele două partide din Transilvania (P.N.R. și P.S.D.), care va
duce lupta pentru unire.
 la 1 decembrie 1918 se organizează la Alba Iulia o Adunare națională a românilor din
Transilvania, care au votat unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat.